cvj nr. 631, vineri 13 iunie 2014

Dupã donaþiiurmeazã Asociaþia

de Sprijin ºiReintegrare

Socialã Valea Jiului– Petroºani

>>> PAGINAA3-A

Fãrã un buget real pentru CEH

Investiþiile înminerit îºi pun

speranþele doar înpolonezi>>> PAGINAA11-A

Noroc bun, încondiþii rudimentare

>>> PAGINAA10-A

Final de an cu premii>>> PAGINAA12-A

ªtrandurile ºispãlãtoriile, în

atenþia ApaServValea Jiului

>>> PAGINAA4-A

Cãpuºele atacãdin iarbã>>> PAGINAA5-A

Minerii fierb, ºefiisunt în China

>>> PAGINAA10-A

Dosarul Uricaninu se întoarce

la Parchet>>> PAGINAA7-A

Mineriada, condamnatã chiar

ºi de mineri>>> PAGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 631

Vineri, 13 Iunie 2014

S unt 24 de ani de la Mineriada din 13 – 15 iunie 1990, consideratã cea maisângeroasã dintre toate miºcãrile de protest organizate de liderii ortacilor

din Valea Jiului. Dupã aproape un sfert de secol, lucrurile nu s-au îmbunãtãþit,iar Valea Jiului stã din nou pe un butoi de pulbere. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

24 de ani de la cea mai sângeroasã mineriadã

Ortacii din Valea Jiului sunt tot mai sãraci ºi fãrã

perspectivã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014 Actualitate 3

IleanaFIRÞULESCU

Spitalele, în gener-al, sunt vizate de orga-nizaþiile ºi asociaþiilestrãine ºi româneºti,dar ºi de mari com-panii pentru donaþiiimportante, de bani ºiaparaturã necesarã însistemul de sãnãtatecare se învecheºtepentru cã bugetelesunt întotdeauna insu-ficiente. La Petroºani,donaþiile au venit peaceeaºi filierã, darmult mai modeste

comparativ cu alte spi-tale din þarã.

Existã ºi persoanefizice care doneazã,pâine, detergent etc.înþelegând cã prinviaþã nu poþi sã trecu

fãrã sã faci ceva pen-tru a contribui laevoluþie, prin sprijin ºiimplicare, în general,în comunitatea dincare faci parte, chiarºi cu puþinul pe care

þi-l permiþi a-l dãrui.Sunt puþini cei carefac donaþii, pentru cã,se pare, aceastã cul-turã nu a prins rãdãci-ni solide pe la noi.Dar totuºi sunt, iarvorba lui AlbertSchweitzer, "Fã ceva

minunat! Oamenii arputea imita gestultãu", ar putea devenirealitate, cum s-a maiîntâmplat.

În acestã sãp-

tãmânã, ideea de adona lenjerii de patunei secþii a Spitaluluide Urgenþã Petroºani,a venit în urma con-statãrii cã lenjeriile sedegradeazã mult prearepede pentru cabugetul spitalului sã-ºipermitã sã leînlocuiascã la timp. Depre cã acestã idee avenit din partea unuiom care are un venitlunar sub salariulminim pe economie,dar care nu poatetrece nepãsãtor pelângã cei ce au nevoiede sprijin... ”Nu ºtiamcum voi face, dar tre-buia fãcut ceva. Amprieteni ºi colegi extra-ordinari ºi ºtiam cãvom gãsi soluþii, aºacum am mai gasit ºicu alte ocazii” – adeclarat MarianaPopa, din Petroºani.

ªi aºa a fost. S-aconstituit un grup de10 persoane, care aucontribuit la achiz-iþionarea lenjeriilor depat pentru secþiaInterne a Spitalului deUrgenþã Petroºani –Costel Postolache,Nicolae Florin, ArturGãman, Radu Sorin,Angela Popa, VictorBãdârcã, MaihaiErmoiu, Marius Butan,Ioan Rus ºi, fireºte,Mariana Popa.

”Ideea doamneiPopa a fost extraordi-narã. Am luat legãturacu doamna dr. LilianaStancu, de la SecþiaInterne a Spitalului ºi

i-am spus despre ceeste vorba ºi ce vremsã facem în calitate deprieteni de suflet.Dumneaei i-a spusdespre intenþia noas-trã doamnei dr. ªink,ºefa secþiei, ºi nu afost nici o problemã.Astãzi am dus, împre-unã cu Radu Sorin,peste 50 de lenjerii ºiam rugat-o pe doam-na doctor sã apelezela noi, fãrã reþineri, oride câte ori este nevoiede ceva. Mã bucur cãgrupul nostru de pri-eteni, care s-a maiimplicat, s-a lãrgit.Este un lucru îmbu-curãtor”- a declaratCostel Postolache.

De precizat cãparte a acestui ”grupde prieteni” lucreazãla un proiect care semuleazã pe nevoileacestei zone în carepopulaþia este sãrãcitãprin lipsã de investitoricare sã o dezvolteeconomic ºi social, întimp ce minele seînchid rând pe rând.

Este vorba deAsociaþia de Sprijin ºiReintegrare SocialãValea Jiului –Petroºani, care vaavea ca obiect deactivitate o paletãlargã în tot ceea ceînseamnã sprijin ºireintegrare, ºi care adecantat acte norma-tive ºi legi care sepreteazã la o astfel deiniþiativã, cu idei ºiacþiuni îndrãzneþe.Legal, Asociaþia se vanaºte peste douã luni,iar în viitorul apropiatse vor atrage ºi fon-duri europene.

MariusMITRACHE

Iniþiativa privindorganizarea TabereiNaþionale deExcelenþã - Culturã,Tradiþii ºi CivilizaþieDacicã ºi Romanã,care a avut ca obiectivrecompensarea celormai buni elevi de liceudin România, a debu-tat în anul 2013, iarmodul în care s-aderulat evenimentul,precum ºi opiniiletuturor elevilor partici-panþi, i-a determinatpe organizatori sãcontinue ºi în acest ancu o nouã ediþie.

“Eforturile elevilorîn procesul deînvãþãmânt trebuie sãfie stimulate ºi recom-pensate. Din aceastã

perspectivã, apreciemeforturile tuturor insti-tuþiilor implicate ºiputem sã vã informãmcã o nouã ediþie aacestei tabere va avealoc în judeþulHunedoara în perioa-da 2 – 8 septembrie2014. De asemenea,cu sprijinul Minis-terului EducaþieiNaþionale vor fidesemnaþi cadreledidactice care-i vorînsoþi pe elevi, câte unprofesor pentrufiecare regiune de dez-voltare în parte”,spune Dan Terteci,director în cadrulPrefecturii Hunedoara.

În prezent sederuleazã etapele pre-mergãtoare acestuieveniment. Astfel,Inspectoratele ºcolarejudeþene ºi cel al

Municipiului Bucureºtiau fost informate ºi lis-a cerut sprijinulpentru ca la nivelulfiecãrui judeþ sã seidentifice elevul deliceu cu cele maibune rezultate în pro-cesul de învãþãmânt,acesta urmând sãparticipe în mod gra-tuit în TabãraNaþionalã deExcelenþã - Culturã,Tradiþii ºi CivilizaþieDacicã ºi Romanã.

Reamintim faptulcã aceastã acþiuneare scopul de a rec-ompensa cu operioadã de odihnã ºirelaxare a celor maimerituoºi liceeni dinRomânia. Aceºtia vorpetrece ºapte zile înjudeþul Hunedoara,perioadã în care voravea ocazia sã

viziteze obiectiveleturistice, istorice, reli-gioase, dar ºi cele deagrement. Tot pro-gramul va fi armo-nizat astfel încât cei47 de elevi – câteunul din fiecare judeþºi sector al Munici-piului Bucureºti - carevor fi oaspeþi aijudeþului nostru sã sedeconecteze de laactivitãþile educa-þionale obiºnuite ºisã-ºi refacã poten-þialul de acumulare denoi cunoºtinþe.

Dupã donaþii urmeazã Asociaþia de Sprijin ºi ReintegrareSocialã Valea Jiului – Petroºani

”Un grup de prieteni”, mai exact 10 persoane dinPetroºani, au fãcut o donaþie Secþiei Interne a Spi-

talului de Urgenþã Petroºani ºi vor urma ºi altele. O partedintre acestea lucreazã la un proiect amplu numit Asociaþiade Sprijin ºi Reintegrare Socialã Valea Jiului - Petroºani,care, spun iniþiatorii, este absolut necesarã în aceastã zonãºi ar trebui sã existe mai multe, pe diverse paliere.

Tabãrã Naþionalã de Excelenþã - Culturã,Tradiþii ºi Civilizaþie Dacicã ºi Romanã

J udeþul Hunedoara va fi din nou gazda elitelor dinliceele româneºti. Prefectura Judeþului Hunedoa-

ra în colaborare cu Direcþia Judeþeanã pentru Tineretºi Sport ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoaraîi va recompensa ºi în acest an pe cei mai merituoºiliceeni din þarã.

DianaMITRACHE

Falimentul, vara,concediile ºi sãrãciasunt principalelemotive pentru careromânii nu-ºi maiachitã dãrile la stat. ªidacã oamenii de rândºi mai ales pensionariiºi-au mai achitatimpozitele locale, nula fel stau cei carereprezintã societãþilecomerciale. Încasãrilesunt slabe ºi asta seobservã âîn fiecareoraº. La Petroºani, cel

mai bine stau cei careau achitat întreagasumã pentru acest anºi au ºi beneficiat de

bonificaþii, restul,poate vor veni latoamnã. „Am con-

statat cã încasãrile lapersoanele fizice suntla 60% din bugetulanului 2014, iar lapersoanele juridice caºi anul trecut, doar30%. Vreau sã vãspun cã, pe timpulverii, scad foarte multîncasãrile. Majoritateaoamenilor pleacã înconcedii, iar încasãrile

mai mari vor porni dintoamnã. La per-soanele juridice,

încasãrile sunt slabe,multe din firme auintrat în insolvenþã, oridizolvare ºi noi amrãmas cu debite neîn-casate. Serviciul deurmãriri le cautã con-turile din bãnci, ne-am înscris în tabelulde creanþe ºi aºasperãm sã ne recu-perãm banii”, a spusIoana Mãrgulescu,ºefa Serviciului Local

de Impozite ºi TaxePetroºani. Acum esteo perioadã în carenu prea vin oamenisã plãteascã ºi laghiºee este camliniºte, dar se pare cãmai mulþi oameni aufost deja interesaþi sãîºi achite taxa pentrugunoi.

„O încasare destulde bunã avem la taxade salubritate, de

70% din bugetul anu-lui 2014”, a mai pre-cizat IoanaMãrgulescu.

Pânã la toamnã,situaþia la ghiºee va fisimilarã. Adicã, preapuþini sunt cei carevor veni sã plãteascãceva din dãrile locale,iar aglomeraþia vacreºte abia dupã cefiecare se întoarcedin vacanþã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 20144 Actualitate

Monika BACIU

“Eu sper sã sematerializeze solic-itarea noastrã, avemo solicitare cãtre

Ministerul Dezvolãriipentru a construi obazã de agrement laJieþ, în zona târguluide animale, laieºirea din Brãtianu.Luna viitoare spersã avem un rãspunsvizavi de aceastãinvestiþie ºi dacãvom primi avizul

vom face proiectul ºivom demaralucrãrile”, a declaratVasile Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila.

În funcþie de rapidi-

tatea cu care suntaprobate docu-mentele, cei de laPetrila vor putea sãdemareze efectiv pro-cedurile pentru sta-bilirea firmei care varealiza lucrãrile.

“Dacã reuºim într-o lunã avizul, proiec-tul cred cã dureazãaproximativ douã lunide zile, dupã careurmeazã licitaþiile ºila începutul anuluiviitor am puteaîncepe sã construim”,a mai spus sursacitatã.

Baza de agrementde la Petrila ar urmasã fie realizatã în zona Jieþ, acolo undeare loc ºi târgul deanimale.

Monika BACIU

“Din pãcate pro-ducþia noastrã a scãzutde la an la an, de lalunã la lunã. Normalar trebui cã acum adat cãldura sã vedemcã se umple bazinele,sã creascã producþiasau sã meargãapometrul. Vom vedealuna aceasta. Înaceastã perioadã suntcitirile ºi vom vedealuna aceasta dacã con-sumul la apometre a

crescut, dacãnu vom vedeaexact ce s-aîntâmplat.Important estecã apa a plecatde la noi, estecontorizatã înapometru”,spune CostelAvram, directorul gen-eral al SC ApaServValea Jiului.

Pe lângã ºtrandurisunt monitorizate ºispãlãtoriile auto, acolounde anii trecuþi s-a

depistat faptul cã apase consuma cu“pipeta”.

“ªi la spãlãtoriioamenii noºtri mergmereu, dar unii preamai folosesc aºa multãapã. Cert este cã nuprea mai avem deîncasat apã de la soci-etãþi comerciale. Camtoþi ºi-au plãtit”, amai spus sursa citatã.

De câteva luni, pro-ducþia celor de laApaServ Valea Jiului ascãzut. Reprezentanþiisocietãþii pun totul peseama sãrãciei.

Sãrãcia scade bugetul

S untem aproape la jumãtateaanului, dar încasãrile la buget

sunt slabe. De vinã este sãrãcia ºi fap-tul cã tot mai multe firme au dat fali-ment, aºa încât, acum sunt urmãritepentru a-ºi achita datoriile la stat.

Paºi mici pentru un proiect ambiþios

L a începutul acestui an ediliide la Petrila au spus cã au în

vedere realizarea unei baze deagrement. Deja au fost fãcuþi primiipaºi în acest sens, ºi anume au fostdepuse documentele la MinisterulDezvoltãrii Regionale.

ªtrandurile ºi spãlãtoriile, în atenþia ApaServ Valea Jiului

C u ochii pe spãlãtorii ºi ºtranduri. Temperaturileexterioare sunt ridicate, iar ºtrandurile ºi-au

deschis porþile deja. În acest context, cei de la ApaServValea Jiului sunt cu ochii pe consumul acestor societãþi.Chiar ºi aºa cei de la ape observã o scãdere a producþieideºi în aceastã perioadã ar trebui sã se consume multmai multã apã decât iarna.


Potrivit acestor convenþii, APIA emite,la cererea solicitantului,o adeverinþã prin careconfirmã cã solicitantula depus cerere de aju-tor pentru Mãsura 215– Plãþi privindbunãstarea animalelor– Porcine în perioada14 ianuarie – 15 februarie 2014 aferen-tã Anului II de angaja-ment, Sesiunea II dedepunere precum ºisuma în euro reprezentând 30% dinvaloarea sumeisolicitate în cererea deplatã, Anul II de anga-jament, Sesiunea II de

depunere.Fondul de Garantare

a Creditului Rural S.A.- IFN ºi FondulNaþional de Garantarea Creditelor pentruÎntreprinderile Mici ºiMijlocii S.A - IFNgaranteazã 80% dinvaloarea creditului contractat de fermier.

Banca are obligaþiasã informeze beneficia-rii privind obligaþia

acestora de a suportacontravaloareadobânzilor, diferenþelede curs valutar, comi-sioanele bancare ºi degarantare ce decurg dinaceste credite.

În conformitate cuprevederile OrdinuluiMADR nr. 703/2013privind aprobareacondiþiilor în care sevor încheia convenþiiledintre instituþiile finan-ciare bancare ºi neban-care ºi Agenþia de Plãþiºi Intervenþie pentruAgriculturã, în vedereafinanþãrii activitãþilorcurente ale beneficiar-ilor plãþilor derulateprin APIA, în baza ade-verinþelor eliberate deAgenþie, Banca trebuiesã respecte nivelurilecosturilor aferenteacordãrii creditelorpentru beneficiariiplãþilor directe, astfelîncât dobânda finalãaplicatã beneficiarului

sã nu poatã depãºiROBOR 6M + 4%, iarcomisioanele aferentecreditului sã fie în limitade 1%.

Totodatã, potrivitaceluiaºi act normativ,Banca trebuie sã facãdovada cã, în perioada2008-2012 a acordatcredite beneficiarilorAxei I - Creºterea com-petitivitãþii sectoareloragricol ºi forestier, AxeiIII - Calitatea vieþii înzonele rurale ºi diversi-ficarea economieirurale ºi Axei IVLeader din ProgramulNaþional de DezvolareRuralã 2007-2013.

Toate convenþiileîncheiate între APIA,bãnci ºi fondurile degarantare sunt postatepe site-ul Agenþiei laadresawww.apia.org.ro.

D e la hidratarela cosmeticã,

toate sunt punctenecesare, dacãaveþi un animal decasã. Temperaturileridicate îi fac rãuanimalului de casã,dacã nu se iau încalcul câteva reguli.Asta ne învaþãmedicii veterinari,care vin cu sfaturiutile.

Temperaturile cres-cute trebuie sã îi ducãpe stãpânii patrupede-lor de casã la veteri-nar. Fiecare cãþel ºi,mai nou, pisicuþã, arenevoie de îngrijiri spe-ciale. Fie cã vorbimdespre tunsurã, tãiatulunghiilor, sau alimentaþie, toatetrebuie luate acummai în serios,pentru cã altfel,animalul de companie suferã.„Avem pro-gramãri fãcute,peste programãri,pentru cã estevarã, cald ºi ºi eitrebuie sã setundã ºi sã seîncãlzeascã. Pânãacum un an, un

an ºi ceva, tundeamdoar cãþei, acumavem ºi foarte multepisici, care aratãfoarte bine dupã cesunt tunse ºi stãpâniilor sunt încântaþi,pentru cã nu mai auaºa de mult pãr încasã”, spune dr.Amalia Iordache,medic veterinar.

Nici hrana nu

trebuie neglijatã, iarhidratarea esteesenþialã, pentrusãnãtatea animalelorde companie, careacum au mai multãnevoie de apã. „Pestevarã, este foarteimportant sã aibã tottimpul apã proaspãtãasiguratã, sã nurãmânã închiºi înmaºinã pe o perioadãfoarte mare de timp,sau unde este foartecald”, a mai precizatdr. Amalia Iordache.

La cabinetelemedicilor veterinarieste aglomeraþie înaceste zile ºi, dacã nuau o problemã desãnãtate, animalele decompanie ajung ca sãîºi facã toaleta devarã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

T ot mai mulþi oameniajung la urgenþã, cu

cãpuºe. Este cel mai indicatlucru, spun medicii, pentru cãsezonul este propice acestorparaziþi, iar cei care încearcãsã îi îndepãrteze singuri, riscãprea mult cu viaþa lor.

Cãpuºele sunt responsabile deîmbolnãviri grave la om, iar cea maiurâtã formã este paralizia ce ducefoarte repede la deces.

Tocmai de aceea, medicii lerecomandã celor ce ajung sã fiemuºcaþi de astfel de paraziþi, sã seprezinte cât mai repede la spital. Iarzilnic, zeci de oameni ajung sã fietrataþi din acest motiv, dupã o simplã plimbare în parc, sau într-unloc cu iarbã. „Cãpuºele au fost,sunt ºi cred cã vorrãmâne în continuareo problemã a noas-trã. Pacienþii vin,într-adevãr, în numãrmai mare sau maimic, în funcþie decondiþiile atmos-ferice. Cei care ies laiarbã verde, suntexpuºi riscului de a fimuºcaþi de cãpuºe.Cel mai indicat ar fisã nu le scoatãpacienþii, pentru cã

existã posibilitatea ca sã îi rupãdoar corpul, iar capul sã rãmânã înpiele. La locul muºcãturii, poaterãmâne o infecþie, care ulterior trebuie incizatã, ca sã putem sã îlajutãm pe pacient”, a declarat dr.Liliana Dumitru, medic la unitateade primire a urgenþelor, care a maiafirmat cã numãrul pacienþilorcreºte exponenþial atunci când vremea este caldã.

Cei mai expuºi sunt copiii, carese joacã în iarbã ºi nu observã cândpot fi muºcaþi, iar numãrul celorcare ajung la spital a crescut, odatãcu încãlzirea timpului.

În plus, nici animalele de casã nusunt ferite, iar câinii pot colectaparaziþii, pe care îi pot, mai apoi,transmite la om.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cãpuºele atacã din iarbã

Credite pentru crescãtorii de porci,garantate în proporþie de 80% de APIA

A genþia de Plãþi ºi Intervenþie pentruAgriculturã (APIA) informeazã cã a

încheiat „Convenþii privind finanþarea capi-talului de lucru pentru desfãºurarea activi-tãþilor curente” pentru a veni în sprijinulbeneficiarilor Mãsurii 215 – Plãþi privindbunãstarea animalelor – Porcine – Anul IIde angajament, Sesiunea II de depunere.

Animalele de casã, laregim special


Nici amenziplãtite, nicimuncã prestatãM ai multe persoane din

oraºul Petrila ar trebuisã execute muncã în folosulcomunitãþii, asta dupã ceinstanþa a dispus acest lucru.

Amenzile neplãtite sau alte con-travenþii pentru care nu s-au pututîncasa sumele aferente au fãcut cazeci de persoane sã fie nevoite sãexecute muncã pentru comunitate.Puþini sunt însã cei care iau în seriossoluþia judecãtoriei.

“Sunt aproximativ 17 persoane,

dar din pãcate nu se executã muncãîn folosul comunitãþii. Judecãtoriane transmite dosarele de execuþie,dar nu se prezintã. Anul trecut s-aprezentat cineva o zi, douã ºi arenunþat. Asta se întâmplã datoritãfaptului cã nu existã nicio modali-tate de constrângere ca ei sã exe-cute aceastã muncã. Pur ºi simplujudecãtorul stabileºte munca în folo-sul comunitãþii, omul vine, seîntoarce înapoi dosarul ºi nu arenicio finalitate. Dacã ar fi fost legeaca înainte, dacã nu s-ar fi executatmunca în folosul comunitãþii, sãplãteascã o amendã sau sã executeînchisoare, lucrurile ar fi stat altfel ºitoþi ar fi venit sã îºi executemunca”, a declarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºului Petrila.

Cei care nu ºi-au plãtit amenzileºi nu fac nici muncã în folo-sul comunitãþii nu pãþescnimic.

“Sunt diferite motive, înmod general pentru amenzilepe care nu le-au achitat”, amai spus sursa citatã.

În funcþie de contraval-oarea amenzii se stabilesc ºiorele ce ar trebui prestatepentru comunitate. Cele maimulte ore de lucru ce ar tre-bui prestate de o persoanãsunt în numãr de 81.

Monika BACIU Monika BACIU

M ai ales înzilele când

se dau ajutoarelebãneºti pentrucreºterea copilului,alocaþiile ori alevenituri de carebeneficiazã în special cei mai sãrmani, noul sediual Poºtei dinPetroºani este luat,cu asalt, de zeci depersoane nerãbdã-toare de a intra înposesia sumelor debani oferite de stat.

Fie cã este vorbadespre alocaþiile pen-tru copii sau de aju-toare sociale, cu toþiidoresc sã intre cât mairepede în posesia banilor. Prin urmare,oamenii stau zile, saucel puþin câteva orebune, în faþa sediuluiPoºtei deºi ar putea sãaºtepte, acasã, factoriipoºtali. Sunt împinºide sãrãcie ºi cei mai

mulþi spun cã suntobligaþi sã returnezeîmprumuturi la cei caredau cu camãtã ºi carenu acceptã nici o zi deîntârziere. Doar aºapot trãi, împrumutân-du-se de la o lunã laalta ºi chiar dacã ies înpierdere, mãcar au ceda de mâncare copi-ilor. „Vin cu mic, cumare, ºi stau ore întregi în faþa sediuluinostru, deºi, ar putea,la fel de bine, sã neaºtepte acasã. Sperãcã vor obþine baniiceva mai repede, dar,nu depinde de noicând vor intra în posesia drepturilor.Suntem presaþi

non-stop dar nu avemce face. Din pãcate,numãrul celor care vinpeste noi, în fiecarelunã, este, parcã, totmai mare”, spune unuldintre poºtaºi. Celemai mari problemesunt înregistrate înzilele de vineri,deoarece cei mai mulþioameni nu înþeleg cãzilele de sâmbãtã ºiduminicã sunt zilenelucrãtoare ºi facscandal dupã ce aflã cãvor mai avea de aºteptat alte douã zile,pânã luni, pentru aintra în posesia drepturilor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Sãrbãtoarea aflatãla ediþia cu numãrul42 este organizatã demunicipalitate ºiConsiliul local ºi aducemulte noutãþi dar maiales surprize pentrulocalnici, susþin organizatorii.

Începând de miercuri 18 iunie a.c,locuitorii municipiuluiVulcan, dar ºi dinrestul Vãii Jiului oridin întreg judeþulsunt invitaþi deedili sã participela întrecerilesportive ºi lamanifestãrile cultural-artisticeprilejuite de„NedeiaVulcãneanã”.Organizatorii aupentru fiecare zidin cele patru,cât va þinenedeia, con-cursuri, expoziþii,spectacole demuzicã uºoara ºipopularã. Ca defiecare datã „festivalul” estedeschis cu con-cursul de desenepe asfalt, însãvor fi premiate ºitinerele talentedin localitate, înspecial copiii

care au obþinut rezultate bune laolimpiadele ºcolare,dar ºi vârstnicii careaniverseazã 50 de anide cãsnicie.Manifestãrile dedicatezilelor localitãþii, vorculmina cu un specta-col de muzicã, sâm-bãtã, pe stadionul dinlocalitate unde suntinvitate mai multetrupe locale de muzicã

dar ºi artiºti consacraþice se bucurã de unsucces mare în rândultinerilor ºi nu numai.Ultima zi de nedeieeste rezervatã iubito-rilor muzicii folclorice,dar ºi unei parade aicãror protagoniºtisunt sportivii orireprezentanþii soci-etãþii civile din Vulcan.


Poºtaºii sunt aºteptaþi de sãrmaniîncã de la uºa oficiului

Patru zile de petrecerepentru vulcãneni

T imp de mai bine de jumãtate de sãptãmâna locuitoriimunicipiului Vulcan au parte de manifestãri culturale ºi

sportive prilejuite de aniversarea localitãþii care se deruleazãsub genericul „Nedeia Vulcãneanã”.

Maximilian GÂNJU

Muzica, forfota saumeciurile de fotbal, maiales cã de ieri-joi s-a datstartul Cupei Mondiale dinBrazilia, sunt principaliiinamici ai celor care au

neºansa sã coabiteze cuterasele unde se servescbãuturi alcoolice în spaþiudeschis.

Potrivit Legii 61/ 1991,referitoare la ordinea ºiliniºtea publicã, muzicatrebuie sã fie opritã la ora22, iar activitatea trebuie

sã înceteze, la terase,pânã cel târziu la ora 23.

În plus, pe trotuare trebuie sã fie lãsate locuride trecere. Acest lucruînsã nu prea se întâmplã,în unele zone „distracþia”continuând pânã ºi dupãmiezul nopþii.

Monika BACIU

“Respinge excepþianulitãþii actului de sesizare ainstanþei – Rechizitoriulnr.169/P/2011 din datade 16.03.2012 emis deParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara.Respinge ca inadmisibilãcererea de recuzare aprocurorului din cursulurmãririi penale. Dispunetrimiterea cererii derecuzare a procurorului dinfaza de urmãrire penalã,formulatã de inculpaþiiCiucã Aurelian Dragoº ºiMoga Florin Nicuºor – prinapãrãtor, procurorului ier-arhic superior, în vedereasoluþionãrii acesteia”, searatã în soluþia instanþei.

Avocatul Ionaºcu a solici-tat instanþei retrimitereadosarului la Parchet.

“La acest termen dorimsã se pronunþe instanþaprivind solicitãrile noastreprivind raportul de rudeniedintre procurorul de caz ºirespectiv juristul unitãþiiminiere. Potrivit vechiuluicod de procedurã penalã,dar ºi a actualului dacã

reprezentantul unitãþiirespectiv juristul minei esteîntr-un raport de rudenie cucel ce instrumenteazãcauza, atunci magistratul eobligat sã se abþinã. Dacãnu se abþine el poate sã fierecuzat ºi trebuie sã fierecuzat. Problema se punecã ei cunoºteau acest lucru,nu s-a abþinut, s-a fãcutdosarul care e aici de cãtrefratele juristului minei,adicã al reprezentantuluiunitãþii miniere în contextulîn care fratele respectiv eraprocuror, adicã procurorulcare a investit instanþa prinrechizitoriu ceea ce potrivitcodului de atunci, dar ºi deacum e nelegal adicã tre-buia obligatoriu sã seabþinã. Am depistat acestlucru acum, motiv pentrucare am solicitat instanþeide judecatã sã procedezeacum la reîntoarcereacauzei la Parchet pentru afi fãcutã urmãrirea penalãde cãtre un magistrat legal,adicã nu de unul incompati-bil. Primul meu drept la unproces e sã fie echitabil, sãfie drept, adicã procedurasã fie corectã, ceea ce nu s-

a respectat”, a declaratDaniel Ionaºcu, avocatulinculpaþilor, la termenul dinluna mai.

În ceea ce priveºteexpertul care va realize onouã expertizã, rãspunsul

este încã în aºteptare. “Se va emite o adresã

d.lui expert Matei Ilie pen-tru ca acesta sã ne comu-nice dacã poate rãspundeºi obiectivelor stabilite pen-tru efectuarea expertizei îndomeniul electromecanicmaºini ºi echipamenteminiere”, se mai aratã însoluþia instanþei.

Tot în acelaºi dosar, ceide la Societatea Naþionalãde Închideri Mine ValeaJiului trebuie sã comuniceinstanþei ce sume ar ficâºtigat în prezent victimeleacelui accident.

“Se va emite o adresãcãtre Societatea Naþionalãde Închideri Mine ValeaJiului SA – Sucursala MinaUricani, pentru a ne comu-nica veniturile pe care le-arfi realizat în prezent vic-timele accidentului colectivde muncã produs la data de

5 februarie 2011, respectivNãdrag Ion, Borc HiciCornel, Stoi Iulian, CalotãCosmin ºi Cucu Marian -dacã aceºtia ar fi prestatmuncã. Dispune citareamartorului Borca Petru”, semai aratã pe site-ulJudecãtoriei Petroºani.

Daniel Ioanºcu arãta cãprocurorul de caz ar fi tre-buit sã se abþinã, din cauzaunor încrengãturi de rude-nie, respectiv cã:“procurorul de caz, care ainstrumentat acest dosar ºil-a trimis în judecatã prinrechizitoriu, este cumnatulunui ºef din cadrul mineirespective ºi fratele juristu-

lui minei. Mai mult, juristulminei respective, frateleprocurorului instrumentor afost numit jurist în timpuldomnului Toacsen, adicãexact ºeful departamentuluielectromecanicã, care nueste inculpat, care a schim-bat permisul de lucru ºicare, mai mult decât orice,nu rãspunde pentru sec-torul dumnealui”.

În dosarul accidentuluide muncã de la MinaUricani din 5 februarie2011 – soldat cu moarteaa cinci electricieni – au fosttrimiºi în judecatã patrufoºti ºefi ai ExploatãriiMiniere. Este vorba despreDragoº Aurelian Ciucã,Claudiu Lucian Butari,Nicuºor Florin Moga ºiFlorinel Moldovan, acuzaþide procurori de ucidere dinculpã. Dosarul a ajuns perolul instanþei de laPetroºani în data de 20martie 2012 ºi pânã acumau fost audiaþi mai mulþimartori ce ar putea faceluminã în acest dosar.


Se plâng de zgomotul de la terase

O parte a locuitorilor municipiuluiPetroºani se plâng de zgomotul fãcut

de terasele amenajate în special în zonele încare existã blocuri de locuinþe. De fapt, camtoate terasele de varã sunt împrejmuite deapartamente, iar oamenii spun cã nu se preapot odihni mai ales pe timp cãlduros, cândgeamurile locuinþelor rãmân deschise.

Dosarul Uricani nu se întoarce la Parchet

I nstanþa de la Petroºani a respins solic-itãrile avocatului Ionaºcu. Daniel Io-

naºcu, avocatul a doi dintre inculpaþii acuzaþide producerea accidentului de la MinaUricani din anul 2011, a solicitat instanþei dela Petroºani retrimiterea dosarului la Parchetpe motiv cã procurorul de caz este rudã cuuna dintre persoanele implicate în dosar.Magistraþii au respins solicitarea lui Ionaºcu.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 20148 Actualitate Actualitate 9

S unt 24 de anide la Mineriada

din 13 – 15 iunie1990, consideratãcea mai sângeroasãdintre toatemiºcãrile de protestorganizate de lideriiortacilor din ValeaJiului. Dupã aproapeun sfert de secol,lucrurile nu s-auîmbunãtãþit, iarValea Jiului stã dinnou pe un butoi depulbere.

La 24 de ani de laMineriada care a arun-cat România înapoi cu15 – 20 de ani, dupãcum spun liderii mine-rilor din Valea Jiului,sau cu 100 de ani dupãcum au apreciat comen-tatorii strãini, mineriidin Valea Jiului nu simtcã sacrificiul lor a meri-tat. Viitorul lor estesumbru, nu ºtiu cât îºivor mai putea pãstralocurile de muncã, iarComplexul EnergeticHunedoara, o structurãnou construitã care aînglobat ºi patru dintreunitãþile extractive dinValea Jiului, înregistreazã dejapierderi semnificative.Oamenii nu mai cred cãsindicatele îi mai repre-zintã ºi, la rândul ei,miºcarea sindicalã estefãrâmiþatã. În loc sãapere interesele trudito-rilor din subteran, lideriisindicatelor s-au bãtutprin tribunale pentrusupremaþie ºi au uitat cãomul care i-a ales,minerul de rând, a ajunssã lucreze aproape cumâinile goale pentru cala sfârºitul lunii sã con-state cã abia îi ajungeretribuþia pentru ratelede la bãnci ºi pentruîntreþinere. Problemelefinanciare i-au determi-nat sã intre în grevã deavertisment, iar pânã lagreva generalã mai esteun singur pas, însãdespre mineriadele dinanii ‘90 nimeni nu maiaduce vorba. Nici lideriiminerilor nu mai cred

cã în forþa miºcãrilor destradã de forma mine-riadelor, mai ales cã înperioada în care mineriidin Valea Jiuluireprezentau o masã detemut, vorbeam despre50 – 60.000 deoameni. În plus, timpula demonstrat cã mine-riadele nu au adus nimicbun pentru Valea Jiuluiºi nu au schimbatfãgaºul lucrurilor. ZoltanLacataº conduce de anide zile Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului,structura înfiinþatã deMiron Cozma.

S acrificiuinutil

LSMVJ ºi-a pierdutdemult reprezentativi-tatea la nivelul CNH,transformat ulterior înCEH, dar a rãmas cudatoriile din timpulsupremaþiei sindicale alui Miron Cozma, caregreveazã serios activi-tatea. La aproape unsfert de secol de lasângeroasele eveni-mente din 13 – 15

iunie 1990, l-am între-bat pe Lacataº dacã ameritat sacrificiul ºi l-ampus în încurcãturã.„Grea întrebare….Orice sacrificiu meritã,numai cã la vremearespectivã nu a fost unsacrificiu pentru ceea cear trebui sã urmeze.Dimpotrivã, dupã acelelupte de stradã ºi psihologice ne-am dusînapoi cu 10 – 15 ani”,a precizat preºedinteleLSMVJ. Lacataº spunecã guvernanþii nu auconºtientizat nici acumcã mineritul Vãii Jiuluieste importan nu numaipentru zonã, pentruoamenii de aici, ci ºipentru strategia economicã naþionalã.„Cei care conduc ar trebui sã gândeascã altfel despre minerituldin Valea Jiului. Nunumai cã oamenii carelucreazã în acest sectorde activitate nu au altãalternativã, dar îngro-parea acestei activitãþiar avea efecte negativeºi asupra profesorilor,

spitalelor, administraþi-ilor publice, etc. Vorbimdespre un puternicimpact negativ care arduce Valea Jiului într-ozonã similarã Bãlanului.Avem un exemplu, celal oraºului Aninoasa,unde mina s-a închis”, aexplicat Zoltan Lacataº.

Structura sindicalãînfiinþatã de Cozma ºireprezentatã acum deLacataº mai existã, darnumai renumele maieste de ea, pânã laurmã. ªi datoriile pecare le are de plãtit labugetul de stat, tot caurmare a mineriadelor,cifrate la aproximativ700.000 de lei. „Noiplãtim oalele sparte dealþii, de pe timpul luiMiron Cozma. Maiavem vreo 700.000 delei de platã, dar deunde?! Nu am maiprimit nici un leu de 3ani deºi am câºtigatprocesul privind fondulpe care trebuia sã ni-lasigure administraþia”,explicã liderul minerilorsituaþia în care se aflãacum Liga lui MironCozma.

Oare s-ar mai putearepeta acum eveni-mentele din anii ’90?Greu de spus, însãpreºedintele LSMVJcrede cã totul depindede cât de mare este dis-perarea oamenilor, pen-tru cã, nici acum, la 24de ani de la Mineriadadin iunie 1990, guver-nanþii nu s-au aplecat cuadevãrat asupra acesteizone, iar problemele deaici nu au dispãrut, ci întimp s-au acutizat.

O istorie neagrã

13-15 iunie 1990sunt zilele negre din calendarul tinereidemocraþii româneºti, încondiþiile în careMineriada a produstoatã gama ororilor, dela simple abuzuri verbale pânã la privãriarbitrare de libertate,vãtãmare corporalã,acte de torturã fizicã sauchiar decese. Este defapt consideratã ceamai sângeroasã dintretoate mineriadele. În 13– 15 iunie, forþele deordine - susþinute demuncitori de la diverseîntreprinderi, dar ºimineri - au intervenit înforþã împotriva protes-tatarilor din PiaþaUniversitãþii ºi a popu-laþiei civile. În dimineaþazilei de 13 iunie 1990,dupã orele dimineaþa,forþele de ordine au distrus corturile celoraflaþi în Piaþã ºi au fãcutprimele arestãri.

Cordoanele de trupeantitero au fost rupte demanifestanþi. „Oameniimuncii” sau „oameniide bine” au venit imedi-at sã dea o mânã deajutor celor încercau sã-idisperseze pe cei cepuneau în „pericoldemocraþia”. În jurulorei 9, mai multegrupuri de muncitori dela IMGB au sosit înPiaþa Universitãþii scan-dând lozincile: "IMGBface ordine!" ºi "Moarteintelectualilor!", "Noimuncim, nu gândim!".Pe strada paralelã cuInstitutul de Arhitecturã

douã cordoane de trupeUSLA au încercat sãprotejeze un obiectivformat prin încercuireaPieþei cu autobuzele dindotarea Poliþiei.Atmosfera s-a încinspânã în momentul cânda izbucnit un conflictdirect între protestatariºi forþele trimise sã„cureþe PiaþaUniversitãþii”. Pe totparcursul zilei au avutloc confruntãri violenteîntre manifestanþi ºiforþele de poliþie; aufost incendiate auto-buzele poliþiei, sediilePoliþiei Capitalei,

Ministerului de Interneºi SRI. Atunci estemomentul în care inter-

vine preºedintele IonIliescu, care a lansat uncomunicat în care seafirma: „Chemãm toateforþele conºtiente ºiresponsabile sã seadune în jurul clãdiriiguvernului ºi televiziuniipentru a curma încercãrile de forþã ale acestor grupuriextremiste, pentru aapãra democraþia atâtde greu cuceritã”.

I liescu a mulþumit

public minerilor!În seara zilei de 13

iunie, trei garnituri de

tren pline cu mineri auplecat din Petroºanispre Bucureºti. Ajunºi în

Gara de Nord la ora 4dimineaþa, minerii aufost preluaþi – conformdatelor vremii - directde angajaþi ai SRI ºi aialtor servicii secrete ºiau fost orientaþi sprepunctele nevralgice aleCapitalei. Un grupfoarte mare a ocupatPiaþa Universitãþii, undeau pretins cã refac ron-durile de flori distrusede corturile manifes-tanþilor, pe platoul dinfaþa Teatrului Naþional.Imediat au pãtruns înincinta Facultãþii deGeologie, au ocupatbalconul, simbolul libertãþii de opinie ºi audevastat o colecþie unicãîn Europa de flori deminã ºi zãcãminte geo-logice ca ºi sediul LigiiStudenþilor. O soartãasemãnãtoare au avut ºiFacultatea de Litere ºicea de Matematicã, darºi Institutul deArhitecturã Ion Mincu ºi

s-au rãzbunat crunt petoþi pe care îi conside-rau „intelectuali” ºivinovaþi de fenomenulPiaþa Universitãþii.Minerii au mai devastatsediile PNÞCD ºi alePNL, unde au pretinscã au descoperit valutãfalsã ºi arme ºi de undeau furat tot ce se puteafura, inclusiv o staþieradio ºi aparate debiroticã. Liderul studenþilor, MarianMunteanu, a fost bãtutºi aruncat apoi în fântâ-na de la Universitate,dar a scãpat ca prinmiracol de la un linºajaproape sigur. Un altgrup a ocupatTeleviziunea Românã,iar pe strãzile Capitaleis-a instaurat haosul. Toþi„intelectualii, persoanelecu barbã, cei îmbrãcaþicu haine fistichii”, dupãcum relata presa vremii,au fost bãtuþi, arestaþi,urcaþi în dubele Poliþiei

ºi interogaþi la o unitatemilitarã din Mãgurele. O zi mai târziu, în datade 15 iunie, la oreleprânzului minerii au fost urcaþi în autobuze ºitransportaþi la comple-xul expoziþionalRomexpo, unde IonIliescu le-a mulþumitpentru „acþiunea lorvitejeascã prin care ausalvat democraþia dinRomânia”. Imediat dupãaceasta au fost conduºila trenurile care îi aºtep-tau în Gara de Nord, ºitransportaþi înapoi înValea Jiului.

Numãrul victimeloreste controversat.Oficial, conform evidenþei de la comisiileparlamentare deanchetã, numãrulrãniþilor este de 746, iarnumãrul morþilor estede ºase: patru morþiprin împuºcare, undecedat în urma unuiinfarct ºi o persoanãînjunghiatã. Viorel Ene,preºedinte al „Asociaþiei VictimelorMineriadelor”, susþinea,însã, cã existã docu-mente, mãrturii alemedicilor, ale oamenilorde la cimitireleDomneºti ºi Strãuleºti,iar cifra realã a morþiloreste de peste 100.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

O mare partedintre cei care

lucreazã în minerituldin Valea Jiuluispun cã ºi în prezentse aratã cu degetulspre Valea Jiuluipentru a deturnaatenþia de la cei cuadevãrat rãspunzã-tori pentru eveni-mentele violente .

Evenimentele din 13-15 iunie 1990 austigmatizat Valea Jiului,dar mai ales mineriicare au cãzut pradãuºoarã manipulaþilor ceurmãreau un singurscop-sã þinã de putereprin orice mijloace.Astãzi, aproape toþi

minerii sunt de aceastãpãrere chiar dacã niciunul dintre ei nu a participat la mineriadadin 1990. „Minerii suntculpabilizaþi în masã,deºi ºtim cã doar oparte dintre cei care aufãcut atunci ravagii înBucureºti au fostmineri. Au fost mani-pulaþi pentru cã trãiauîn condiþii grele ºimunceau în condiþiigrele ca niºtepuºcãriaºi. Toþi se uitãspre Valea Jiului ºi spremineri, chiar dacã mulþidintre noi nu aveamdecât 15-16 ani când afost mineriada. Nu estecorect, iar din cauza aceea ce s-a întâmplatatunci vom avea de

suferit tot timpul. Voravea ºi copiii noºtri ºicopiii lor. Ar trebui cãu-taþi adevãraþii vinovaþi ºipuºi sã recunoascã înfaþa poporului cãminerii nu sunt cei maipãtaþi”, spune Ionel,miner la EM Livezeni.Unul dintre minerii carea luat parte la mineria-dã, în prezent pensio-nari îºi aduce aminte cã la plecarea spreCapitalã printre ei s-auaflat chiar ºi maiºtrii

care cu carneþelul înmânã au fãcut prezenþaameninþând cã nu vor fipontaþi dacã nu acceptãsã meargã la Bucureºti.„Atunci eram foartemulþi mineri ºi seputeau schimbabrigadierii ºi maiºtriifoarte des. Nu-icunoºteam pe toþi, iarla apel, un bãrbat înalta venit ºi ne-a zis cã emare pericol în þarã ºitrebuie sã mergem sãne facem datoria. Apoi

toþi ortacii vorbeau întreei cã ne lasã fãrã loc demuncã dacã numergem. Ne intoxicauºi eram foarte uºor deminþit. Mulþi dintre noi,decât sã coborâm încão zi în minã, mai bineam zis cã facem oexcursie. Ce a ieºit apoiacolo s-a vãzut, dar sãºtiþi cã nu numai mine-rii au bãtut. Mulþi dintrecei care au bãtutoameni au crezut cãsunt teroriºti pentru cãaºa li se spusese.Puteau jura cu mâna peBiblie cã bat teroriºti.Nu vreau sã-mi maiaduc aminte, dar acumregret cã ne-am lãsatprostiþi pe faþã de niºtehoþi care au fãcut averipe spetele nostru”,spune Gheorghe, carea muncit peste 20 deani la EM Dâlja.


24 de ani de la cea mai sângeroasã mineriadã

Ortacii din Valea Jiului sunt tot mai sãraci ºi fãrã perspectivã

Mineriada, condamnatã chiar ºi de mineri


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

Din cele patru mineconsiderate viabile,doar douã suntmecanizate. La Loneaºi la Vulcan gradul demecanizare în subte-ran este zero, astfel cãortacii, cu preþul vieþii,sapã dupã aurulnegru. Oamenii, careau chiar ºi peste 20de ani vechime în sub-teran ºi câteva lunipânã la pensie, spuncã în loc sã seîmbunãtãþeascãcondiþiile din adâncuri sunt din ce în ce mai rele.

“Lucrez de 19 aniîn subteran, condiþiilesunt foarte grele ºisunt mai rele decâtatunci când m-amangajat. Avem echipa-mente, dar ni le daudestul de greu”, spuneun miner de la MinaLonea.

Ortacii se plâng ºide lipsa materialelor ºia pieselor.

“Este foarte greu însubteran, ne lipsescmateriale, fãrã piese.Ne descurcãm greu”,ne spune un alt miner.

Minerii spun cã îndecursul anilor condiþi-ile s-au înrãutãþit înminerit. Intrã în sub-teran cu gândul cãpoate îi ajutãDumnezeu ºi vor ieºi sãnãtoºi din încãun ºut.

“Condiþiile suntfoarte grele, nu grele.

Nu avem aproapenimic. Ne chinuim sãscoatem cãrbunele. ªi

cu preþul vieþii, acolode aia scrie noroc bunla intrare. Dacã ieºi,ieºi, dacã nu ce sãfacem. Avem 25 deani de minerit, maiam 10 luni pânã lapensie, abia aºtept sãplec, e dezastru, e suborice criticã, din ce înce mai rãu”, maispune un ortac.

Investiþiile de zecide milioane de euro selasã aºteptate. Chiar ºiresponsabiliiComplexului EnergeticHunedoara recunosccã încã se lucreazã cusapa ºi lopata. Dinpatru mine, doar douãsunt mecanizate, iar laLivezeni complexulmecanizat este din anii1970.

“Aºa se lucreazã deani de zile ºi încãlucrãm în continuareaºa. Sunt douã mineunde gradul demecanizare este zero,Lonea ºi Vulcan, nu

sunt de acum, sunt defoarte mult timp. Aºalucrãm acolo. Lucrãm

mecanizat la Lupeni ºila Livezeni, la Lupeni

cu un abataj meca-nizat din 2006, iar laLivezeni cu un abatajmecanizat din anii1970-1980. Acesteasunt condiþiile în ValeaJiului”, a declaratNicolae Drãgoi, direc-torul general adjunctal ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Dupã vizita în sub-teranul Minei Livezeni,chiar ºi primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi arecunoscut cã mineriifac minuni având învedere condiþiile delucru.

“Urmeazã acestproces de retehnolo-gizare, este nevoie demicã ºi maremecanizare mai per-formnatã, însã ei facminuni cu ceea ceexistã în acestmoment în minã, ca

tehnologie. Nu auplasã, nu au lemn, nuau TH-uri, dar amînþeles cã e o pro-blemã cu achiziþiilecare se fac la Deva.Îmi doresc ca pro-blemele sã se rezolve

repede. Vreau sã îifelicit pe cei carelucreazã la minaLivezeni ºi pentrueforturile pe care lefac. Ceea ce am vãzuteu în subteran, încondiþiile de astãzi e o

muncã titanicã care nuputea fi fãcutã fãrã sãse punã în primul rândsuflet”, a declarat pri-marul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi, la ieºireadin subteranul MineiLivezeni.

Protecþia precarãstârneºte ºi sentimen-tul de nesiguranþã.

Intratul în minã devineobiºnuinþã, dar mineriinu reuºesc sã se simtãniciodatã în siguranþã.De fiecare datã cândintrã în subteran sperãsã ºi iasã afarã pepicioarele lor.

DianaMITRACHE

Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele areacþionat imediat lavestea cã ºefii mine-rilor, respectiv cei dinadministraþie, cu carear trebui sã negociezecontractul colectiv demuncã ce tocmai aexpirat miercuridimineaþã, sunt înChina. Nica spune cãnu are acum parteneri

de dialog ºi s-adeclarat revoltat desituaþia creatã ºi aspus cã trimite cer-inþele pe adresa de laPetroºani, nu pe ceade la Beijing, undesunt acum cei dinadministraþie.

„Astãzi (miercuri,11 iunie), suntem fãrãcontract colectiv demuncã. Directorulgeneral al CEH, cel alSocietãþii Naþionalede Închideri de MineValea Jiului ºi alþi ofi-

ciali, dacã putem sã lespunem aºa, sunt înChina, într-unmoment în care situ-aþia poate sãexplodeze. Problemesunt ºi la închderi ºila viabili ºi la termo-centrale. Eu nu mi-aº permite o zide concediu în aces-te momente, d’apãio vizitã în China!”, aspus Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Mai mulþi lideri aiminerilor au întocmitun act în care autranscris mai multecerinþe pe care le au,iar acestea ar trebuiprezentate adminis-traþiei, însã, deocam-datã, conducereComplexului

Energetic Hunedoaraeste în China.

Minerii din ValeaJiului stau pe un butoide pulbere ºi chiar liderii lor spun cã nu

este exclus un protestde mai mareamploare, dacã cer-inþele lor nu vor filuate în calcul lanegocierile viitoarepentru ContractulColectiv de Muncã pe care nu îl au deocamdatã.

Noroc bun, în condiþii rudimentare

Cu sapa ºi lopata scot minerii cãrbunele în secolul XXI

C u sapa ºi lopata. Viaþa de miner este durã, însã înValea Jiului este chiar rudimentarã. Cu salopetele

rupte ºi faþa acoperitã cu praf de cãrbune, ortacii dinValea Jiului intrã în adâncul pãmântului cu gândul cãscapã cu bine din ºut. În secolul XXI când se presupune cãlumea este într-o continuã evoluþie, în minele din ValeaJiului încã se lucreazã cu sapa ºi lopata. La propriu.

Minerii fierb, ºefii sunt în China

„Nu mi-aº permite o zi de concediu în aceste condiþii!”

a fost opinia preºedintelui de lasindicatul Muntele, Petre Nica.Asta pentru cã acum când minerilor le-a expirat contractul demuncã, ºefii lor sunt la Beijing.

CarmenCOSMAN - PREDA

Tensiunile dinmineritul Vãii Jiului,care au culminat cugreva de avertismentorganizatã sãptãmânatrecutã, scot la ivealãlipsurile acute.Oamenii reclamãcondiþiile de lucru ºispun cã nu au cu cemunci. Nu vorbimdespre investiþiimajore, de la careoamenii ºi-au luatdemult gândul, ci decele necesaredesfãºurãrii activitãþiide zi cu zi. Minerii seplâng cã lucreazã caîn anii ’60 – ’70, cu

diferenþa cã poateatunci utilajele eraumai noi, iar acum suntmult depãºite.„Garnituri necumpãrãm noi, sape -de acasã, cu ce sãlucrãm? Ni se spunecã s-au îmbunãtãþitcondiþiile. Cu ce?”,spuneau minerii pen-tru a mia oarã în tim-pul grevei de avertis-ment, acre nu le-arezolvat însã pro-blemele. Iar liderii lorde sindicat recunosccã situaþia este extremde dificilã.„Aprovizionarea esteextrem de deficitarã.TermocentraleleMintia ºi Paroºeni au

ambele de returnatcâte un împrumut, aºacã tot ce înseamnãbani strânºi din vân-zarea de energie mergmai întâi câtre bãnci ºisalarii ºi abia apoicãtre achiziþionareasculelor de micãmecanizare. Este osituaþie extrem de difi-cilã”, a declarat liderulSindicatului Muntele,Petre Nica.

B ani doardin surse

proprii

De precizat cãDivizia Minierã dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaranu primeºte bani pen-tru investiþii de labugetul de stat, aºa cãtrebuie sã se descurcecu sumele încasate dinvânzarea energiei,conform bugetului.Numai cã CEH nu are

încã un buget realdecât pe hârtie.Nicolae Drãgoi, direc-torul general adjunctal Complexului adeclarat cã, deºi apro-bat de Guvern, buge-tul de venituri ºi chel-tuieli nu a fost publicatîn Monitorul Oficialpentru a deveni oper-

aþional. Apoi acestatrebuie sã fie trimis laMintia ºi împãrþit pesucursale. Oricumbugetul aprobat este

unul negativ ºi baniinu ajung pentru marileinvestiþii necesare,care se sperã cã vor firealizate printr-uncredit furnizor acordatde polonezi. Asta dacãpãrþile se vor înþelegeasupra garanþiilor.„Noi avem în analizãoferta tehnicã conven-

itã, iar într-o sãp-tãmânã sperãm sãfinalizãm aceastãparte. Urmeazã apoisã discutãm despre

garanþiile pe care levor solicita polonezii,care reprezintã parteacea mai dificilã”, aprecizat NicolaeDrãgoi. Utilajele pecare le vor aducepolonezii, dacã vorcãdea de acord cupartea românã, se cif-reazã la 56 de milioane de euro, iarvaloarea totalã a credi-tului ce ar trebui acor-dat pe o perioadã de

10 ani este de76 de mil-ioane. Pentruretehnolo-gizareaminelor viabileeste nevoie decomplexemecanizate,combine deînaintare încãrbune, însteril, dar ºistaþii dedegazare.

Zilele aces-tea, o delegaþiepolonezã se aflã înValea Jiului, unde auvizitat mai multeunitãþi extractive.

Monika BACIU

Sãptãmâna trecutãGuvernul a aprobat bugetulde venituri ºi cheltuieli alComplexului EnergeticHunedoara. Potrivit sindicaliºtilor în acest bugetnu sunt prevãzute sumepentru con-cedieri colec-tive, care înopinia lor esteun lucru nutocmai bunavând învedere situaþiaactualã.

“Nuconþine sume pentrudisponibilizãri,

administraþia nu a luat încalcul eventuale disponibilizãri pentru acestan ºi reprezintã un motivpentru care noi ne punemmari semne de întrebarevizavi de modul obiectiv încare s-a fãcut gândireaacestui buget. Dacã nu îþi

propui sã faci o restructurare de personal ºinu prevezi sumele necesarepentru acordarea drepturilor celor careurmeazã sau ar urma sã fiedisponibilizaþi ne întrebãmde ce se recurge la omãsurã, de plecare a 25%

din întregpersonalul,mai puþincel directproducþivpentru cãsunt lucruricare oare-cum se batcap în cap.

Încondiþiile încare 25%

din acest personal îþilipseºte pânã la sfârºitulanului mã întreb ceeconomie serioasã ai vrutsã faci ca administratorcare te poþi lipsi de 25%din personal în fiecare zi,de ce nu au avut o gândireobiectivã pe care ar fi trebuit sã ne-o explice ºi sãne spunã negru pe alb cãurmeazã în cadrul CEH sãaibã loc restructurãri depersonal ºi cã vor pleca 10-15-20-100.

Lucrurile acestea nu s-au

fãcut pentru cã din punctulde vedere al celor care suntnumiþi în funcþiile de con-ducere din pãcate, uniidoar pe criterii politice,aceasta ar fi dat foarte rãupentru cã adversarii ar fiieºit la atac ºi sã spunã cãvor sã dea oamenii afarã”,a declarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

Bugetul CEH aprobat deGuvern este unul structuratpe pierderi. Cei de la CEH cautã soluþii deredresare prin reducereacheltuielilor. Prima mãsurãimpusã a afectat în moddirect personalul.


Fãrã un buget real pentru CEH

Investiþiile în minerit îºi pun speranþele doar în polonezi

M inerii din Valea Jiului seplâng cã nu au cu ce lucra.

Le lipsesc sculele de micã meca-nizare, iar speranþele sunt îndrep-tate doar spre creditul furnizor pecare l-ar putea acorda polonezii.

În caz de disponibilizãri,

De la CEH se pleacã fãrã sume compensatorii

R eprezentanþii Sindicatului Muntele se tem de disponbilizãri înacest an la Complexul Energetic Hunedoara. Problemele cu

care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara sunt mari, iarpânã la finele anului personalul va lucra mai puþin decât este normal. În acest context, cei de la sindicat se tem de eventualedisponibilizãri pentru care nu au fost prevãzute sume compensatorii în bugetul Complexului Energetic Hunedoara.

DianaMITRACHE

Au petrecut ore înºir, în fiercare sãp-tãmânã, la repetiþiipentru sala de teatru,ori au lucrat ca sãsculpteze metalul. Toþisunt copii talentaþi ºi,pentru strãduinþa lor,au fost premiaþi laClubul Copiilor.Festivitatea s-adesfãºurat pe etape ºia început cu cei maimici dintre cursanþi,care au primit premii.„ Am luat premiupentru metaloplastieºi pentru teatru.Metaloplastia estefoarte grea, pentru cã

noi aici punem multsuflet. Eu am fãcut olucrare cu o lumânareºi mai am una cu onicovalã”, a spus unadintre elevele de lacurs, care a primitlocul I pentru creaþiilesale. „Eu am fost pre-miatã pentru lucrãrilede la metaloplastie ºi

pentru participareamea la piesele care s-au jucat la TeatrulDramatic I.D Sîrbudin Petroºani. Îmi tre-buie timp ºi dedicaþiepentru asta, dar vin la

club cu plãcere. M-am bazat pe person-aje de desene animateºi am realizat la met-aloplastie foarte multeplatouri de fructe pecare le-am transpus înmetal’, ne-a explicat oaltã premiantã.

Cea care îiîndrumã, atât pentru a

ajunge pe scenã, câtºi sã creeze artã dinmodelarea metaluluieste profesoara lorMihaela Cioc.

Tocmai pentru cãnu a fost un an uºor,Mihaela s-a gândit sãîi ºi premieze ºi astfelsã îi încurajeze sãcontinue. „Ne aflãmla sfârºitul unui anºcolar bogat cu foartemultã muncã, dar ºicu foarte multe real-izãri. Azi premiemcopiii implicaþi înFestivalul Naþional

denumit Sãptãmânacreaþiei artistice, unfestival care a avut locîn perioada 12 – 17mai la teatru. Au par-ticipat peste 20 dejudeþe, iar de la noi dela club au fost 50 delucrãri. Avem premiaþi31 de elevi, foartemulte premii la met-aloplastie, la teatru ºichiar ºi la picturã,unde am participat totcu 50 de elevi”, amãrturisit ºi Mihaelaªtefania Cioc, profe-soara care a avut

ideea sã îi recompne-seze pe elevii sãi,pentru munca depusã.

Clubul Copiilor esteun loc în care tineriitalentaþi vin din pasi-une, dupã orele decurs ºi ceea cereuºesc ei sã facã,ajunge sã fie consider-at cu uºurinþã obiectde artã.

Tocmai din acestmotiv, coordonatoriiacestor cercuri îi încu-rajeazã ºi le oferã pre-mii care sã le aducãsatisfacþii.


Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

DianaMITRACHE

Totul a fãcut partedintr-un parteneriatîntre organizaþiaSalvaþi Copiii ºiºcoala amintitã, iarelevii au fost duºi lalibrãrie –locul în careputem sã devenimoameni cu atitudine.

„Avem un partene-riat cu OrganizaþiaSalvaþi Copiii ºi nedorim ca la librãrie sãajungã cât mai mulþicopii. Cititul unei cãrþieste ceea ce ne facebine ºi noi vrem sã îiîncurajãm sã seautoeduce prin acestmod. Am desfãºurat oastfel de lecþie în

prezenþa unui psi-holog de la SalvaþiCopiii, iar la final, toþiau fost optimiºti”, aspus profesorulGabriela Stan, care afost organizatoarea

orei deschise dinlibrãrie, alãturi deprofesoara MarianaForgaci.

Psihologul DariaMoldovan de laOrganizaþia SalvaþiCopiii din Petrila acãutat sã pãtrundã însufletele tinerilor ºi sãle afle cum se vãd ei,dar ºi cum îi vãd pealþii, cum îºi potîmbunãtãþi relaþiile cualþi tineri din jurul lorºi dacã vor asta, iarpânã la urmã con-cluzia a fost una sim-plã: Atitudinea e

totul!, iar asta o potdobândi doar dacã auo culturã solidã, deci,dacã citesc cãrþi.

Final de an cu premii

A u avut un an de ºcoalã, dar l-au îmbinat cu cursuile de pic-

turã, metaloplastie ºi teatru. Suntcopii talentaþi ºi buni la toate, careau fost premiaþi ºi pentru activitateaextraºcolarã la Clubul Copiilor.

Atitudinea este totul!

V or sã fie niºte învingãtori,dar au nevoie de idei ºi atitu-

dine. Tocmai asta au încercat sã learate elevilor absolvenþi de clasa aVIII-a de la ªcoala nr 7 dinPetroºani, niºte psihologi.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 2014 Life&Style 13

Iatã 5 dureri miste-rioase pe care nu artrebui sã le neglijezi ºisã ceri de urgenþã sfatul unui specialist.

1. Mai multdecît o durereîn piept

Oamenii care au unistoric de boli cardio-vasculare în familie seaºteaptã ca aceasteasã se manifeste cu odurere puternicã înpiept. Dar nu esteneapãrat aºa. Deexemplu, încleºtareamaxilarului poateînsemna cã inima estesupusã unui stres puternic ºi poate fi unsemn de avertizareasupra unui atac decord. Durerea de la unatac de cord apare înalte pãrþi: umãr, braþ,abdomen, gît,

mandibula. Dacã simþicã ai o problemã laumãr sau þi seîncleºteazã maxilarul,opreºte-te indiferent cefaci, ºi cere ajutorulcuiva, mai ales dacã aiun istoric cardiac. Oinvestigaþie medicalãimediatã poate adãugaani buni vieþii tale.

2. Dureri ale spateluiinferior

Durerile spateluiinferior pot fi puse pe

seama sedentarismului.Însã, o durere în spatemai poate însemnaprobleme cu rinichii:pietre la rinichi,infecþii, tumori. Cîndte sîcîie durerea despate, fã-þi un control.Îþi poate salva viaþa.

3. Dureriabdominaleputernice

Atunci cînd mãnînciceea ce trebuie, esteclar cã stomacul o valua razna. Însã dacã

n-ai avea un motiv clarsã te doarã, ºi totuºi ai dureri puternice,atunci pot fi probleme.Fie e ceva la rinichi,plãmîni, uter, fie eapendicele inflamat. Odurere în partea dreap-tã sus poate însemnatulburãri ale bilei.Durerea abdominalãdin partea de sus, asociatã cu durere a

spatelui în aceeaºizonã poate fi semn depancreatita (inflamareapancreasului). Deasemenea, durerea înzona abdominalãpoate fi un semnal deblocaj intestinal. Nu înultimul rînd, o durereabdominalã poateînsemna un ficat mãrit– hepatitã. Nimic carecauzeazã dureriabdominale nu este deignorant. Toate potgenera problemegrave, aºa cã este

indicat sã consulþi imediat un medic.

4. Dureri înzona gambei

Gambele te potdurea dacã ai fãcutsport ºi ai febrã mus-cularã. Însã, dacã nicin-ai alergat, nici n-aifãcut cãþãrãri sau

mãcar sã fi urcatscãrile, durerile în zonagambei pot fi semnrãu. Gambele sînt înþesate de vasede sînge carefac legãturaîntre inima ºimuºchi. Dacãacestea se rupsãu apare blo-cajul unei valvesau o ranã lapicior, poateapãrea trom-boza. Blocajulduce la umflã-

turi ºi dureri. Dacãcheagul “pleacã” pealte vase de sînge,acesta poate afectaplãmînii, sau creierul,punînd serios viaþa înpericol. Cere deurgenþã sfatul medicu-lui dacã te confrunþi cuaceastã problemã.

5. Senzaþie deamorþire lapalme sau tãlpi

Dacã ai stat preamult timp într-o anu-mitã poziþie, este nor-mal sã simþi aceastaamorþire a membrelor.Ea apare din pricinablocãrii circulaþiei sîn-gelui. Însã dacã simþiaceste senzaþii fãrã sãfi existat o cauzã clarã,este posibil sã fie unsemn al afectãrii unuinerv. Sub denumireade neuropatie periferi-

cã, afecþiunea arenumeroase cauze: diabet, abuz de alcool,lipsa de vitamina B-12. Indiferent carear fi cauza, ar fi binesã o descoperi. Fã-þi un control medical ºi poþi þine sub observaþie problema.

Preluare:Sfatul Pãrinþilor.ro

dureri misterioase pe care n-ar trebui sã le ignori5

D acã ai o durere misterioasã, nu întîrzia sã ajungi la doctor. Orice boalã aparentminorã se poate transforma într-una care îþi pune viaþa în pericol. Aºa cum

oamenii nu sunt foarte încîntaþi sã se ducã la medic, nici medicii nu sunt foarteîncîntaþi sã tratezi boli care ar fi putut fi detectate cu mult mai devreme.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Fiþi foarte prudent în tot ce faceþiºi în discuþiile cu prietenii. Aveþitendinþa sã fiþi impulsiv. Dupã-amiazã, o rudã apropiatã s-arputea sã vã dea o importantãsumã de bani.

Se pare cã nu sunteþi într-oformã prea bunã. Nu vã asumaþinoi responsabilitãþi, pentru cãriscaþi sã vã irosiþi energia!Sunteþi predispus la stãri depre-sive ºi accidente vasculare.Pãstraþi-vã calmul!

Se anunþã o zi tensionatã. Nueste exclus sã aveþi divergenþe cupartenerul de viaþã, pornind de lao investiþie importantã.Stãpâniþi-vã impulsivitatea!

Dimineaþa sunteþi tentat sã vãocupaþi de mai multe problemeîn acelaºi timp. Din cauza nerãb-dãrii, riscaþi sã vã enervaþi ºi sãnu mai aveþi nici un spor.Ocupaþi-vã mai mult de activ-itãþile casnice, ca sã evitaþi unscandal.

Sunteþi indispus pentru cã nureuºiþi sã terminaþi la timp ceeace v-aþi planificat. Starea de ner-vozitate vã poate pune într-o situ-aþie neplãcutã faþã de prieteni ºide persoana iubitã. Pãstraþi-vãcalmul ºi concentraþi-vã asupraproblemelor.

Sunteþi decis sã faceþi ceva folosi-tor în casã, dar, dacã nu aveþi unplan de acþiune bine definit, ar fimai bine sã amânaþi. Consultaþi-vã cu partenerul de viaþã, maiales dacã aveþi invitaþi.

Este posibil sã aveþi un sentimentde nemulþumire ºi o tendinþãaccentuatã de a vã contrazice cuoricine. Nu riscaþi glumeîndrãzneþe pe seama celor dinjur! Acordaþi mai multã atenþiefamiliei ºi partenerului de viaþã.

Traversaþi o perioadã mai difi-cilã, în care vã preocupã multsituaþia financiarã. Reuºiþi, totuºi,sã vã pãstraþi optimismul.Rãbdarea vã este rãsplãtitã încursul dupã-amiezii, când primiþio sumã de bani.

Sunteþi optimist ºi aveþi ºanse dereuºitã pe toate planurile.Relaþiile cu colaboratorii decurgfoarte bine. Reuºiþi sã faceþi rostde bani pentru a rezolva o prob-lemã a partenerului de viaþã.

Dimineaþa, sunteþi stresat de oproblemã de afaceri. Va trebuisã alergaþi în stânga ºi-n dreaptaca sã o rezolvaþi, dar eforturilevã vor fi rãsplãtite. Nu neglijaþirelaþiile sentimentale!

Deºi nu prea vã mai rãmânetimp liber, ambiþia de a terminace aþi început nu poate sã vãaducã decât câºtiguri. Totuºi, arfi bine sã vã organizaþi în aºa felîncât sã nu neglijaþi nici familia ºinici relaþiile cu cei apropiaþi.

Dupã o perioadã nefavorabilã peplan social ºi sentimental, situaþiase schimbã complet. Bucuraþi-vãºi nu vã mai puneþi atâtea între-bãri! Spre searã, aflaþi cã s-arputea sã plecaþi într-o cãlãtorie îninteres de familie.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Cupa Mondialã FIFABrazilia 2014 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Finanþe ºi afaceri 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor caremuncesc în România 18:10 Mondial 2014 18:55 Cupa Mondialã FIFABrazilia 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Pãcate de familie13:00 ªtirile Pro TV13:45 MasterChef 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Duºmanul din ape22:15 Erin Brockovich

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:00 Cireaºa de pe tort12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Prietenie de conjunc-turã17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii20:30 Forþã invizibilã22:30 Haos

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã 13:45 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Pastila Vouã 15:00 Baronii16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Specialiºti în sãnãtate18:00 Am ales sã fiu român18:30 ªtiri Naþional TV

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 Deschide CameraComorilor

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Butonul de panicã 21:30 Actualitatearomâneascã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Forþa destinului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului23:00 16 & Pregnant

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Mondial11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Mondial11:30 UCL Magazin SeasonReview12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat UEFA EuropaLeague Review13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Tenis: ziua 5 sferturi 20:45 Digi Sport Mondial 22:00 Jurnal virtual22:30 Sãrituri în apã

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Gladiatorul0:00 Dispariþii

Pentru clasele termi-nale de liceu cursurile seîncheie în data de 29 mai2015, iar pentru clasa aVIII-a anul ºcolar va avea36 de sãptãmâni, din caredurata cursurilor este de35 de sãptãmâni, o sãp-tãmânã fiind dedicatãdesfãºurãrii evaluãriinaþionale. Astfel, cursurileclaselor a VIII-a se vor

încheia în data de 12iunie 2015, potrivitAgerpres.

Pentru învãþãmântulspecial, clasele a IX-a - aXI-a, ciclul inferior alliceului, filiera tehnolog-icã, durata cursurilor estede 37 de sãptãmâni,însumând 181 de zile, iarstagiile de pregãtire prac-ticã pentru care au optat

absolvenþii ciclului inferioral liceului, filiera tehnolog-icã, cuprind 720 de ore.

Potrivit proiectului, cur-surile anului ºcolar viitorvor începe luni, 15 sep-tembrie 2014 ºi se vorîncheia vineri, 19 decem-brie 2014.

În perioada 1 - 9noiembrie 2014, claseledin învãþãmântul primar ºigrupele din învãþãmântulpreºcolar sunt în vacanþã.Vacanþa de iarnã vaîncepe sâmbãtã, 20decembrie 2014 ºi se vaîncheia duminicã, 4 ian-uarie 2015. Cursuri vorîncepe luni, 5 ianuarie2015 ºi se vor încheiavineri, 30 ianuarie 2015.

Vacanþa intersemestri-alã este cuprinsã între 31ianuarie 2015 ºi 8 febru-arie. Cursurile semestrului

al doilea vor începe luni,9 februarie 2015 ºi se vorîncheia vineri, 10 aprilie2015, iar vacanþa deprimãvarã este cuprinsãîntre 11 aprilie ºi 19aprilie, urmând ca eleviisã se întoarcã la cursuriluni, 20 aprilie, pânãvineri, 19 iunie.

"În zilele libere pre-vãzute de lege nu se orga-nizeazã cursuri. Unitãþilede învãþãmânt ºi inspec-toratele ºcolare vor marcaprin manifestãri specificeziua de 5 octombrie -Ziua internaþionalã a edu-caþiei ºi ziua de 5 iunie -Ziua învãþãtorului.Sãptãmâna 6-10 aprilie2015 din semestrul aldoilea este sãptãmânadedicatã activitãþilorextracurriculare ºiextraºcolare, în cadrulprogramului numit'ªcoala altfel: Sã ºtii mai

multe, sã fii maibun!', având un orarspecific. Tezele dinsemestrul I al anuluiºcolar 2014-2015 sesusþin, de regulã,pânã la data de 19decembrie 2014.Tezele din semestrulal II-lea al anuluiºcolar 2014-2015 sesusþin, de regulã,pânã la data de 22mai 2015", prevedeproiectul.


- LICITAÞIE -B.E.J Rãducanu Cecilia –

Camelia cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie, nr. 100, camera 6,judeþ Hunedoara, vã aduce lacunoºtinþã cã în data de19.06.2014 orele 11:00, se vindela licitaþie publicã imobilul situat înPetroºani, str. Avram Iancu, bl. 3,sc 1, ap. 18, judeþ Hunedoara lapreþul de 29174,25 lei.

Relaþii suplimentare lanumerele de telefon0254/540617 sau 0721948679

Având în vedere prevederile HotãrâriiGuvernului nr. 392/2014, persoanele fizicecare au constituit depozite la Casa deEconomii ºi Consemnaþiuni C.E.C. - S.A.pentru achiziþionarea de autoturisme ºi ulte-rior le-au transferat la Banca Românã pentru

Dezvoltare - B.R.D. - S.A. cu acelaºiscop ºi au obþinut dreptul de despãgubire înurma hotãrârilor judecãtoresti executorii suntrugaþi sã depunã, pânã la data de16.06.2014, la Ministerul Finanþelor

Publice, o copie de pe hotãrârea judecãtoreascã executorie legalizatã deinstanþa judecãtoreascã emitentã, însoþitã de o cerere pentru despãgubire.

Pentru informaþii suplimentare: Persoana de contact din cadrul Directiei

Generale de Trezorerie ºi Datorie Publicã:Mariana Elena Anghel – director general adjunct

Tel. 021. 319. 9732 / Fax. 021.319. 9688

ÎN ATENÞIA PERSOANELOR FIZICE CARE AU CONSTITUIT DEPOZITE LA CASA DE ECONOMII ªI

CONSEMNAÞIUNI C.E.C. - S.A.

Carmen COSMAN - PREDA

Ori avem organe deanchetã mai harnice decâtîn alte judeþe, ori infractoriiºi-au mutat cartierul gener-al în judeþul Hunedoara,unde dau loviturã dupãloviturã. Oricum ar stalucrurile, potrivit datelorInstitutului Naþional deStatisticã, citat de portalulincont.ro, Hunedoara estejudeþul cu cea mai mareratã a

criminalitãþii din România,cu 369 de condamnãri la100.000 de locuitori.

Pe locul doi se situeazãjudeþul Brãila - cu 358 decondamnãri, urmat deMehedinþi cu 349.

Raportat, însã, la cifrelestatistice din 1990 încoace,putem rãsufla uºuraþi pen-tru cã stãm bine faþã de alþiani. Vârful l-a constituit

anul 1997, când s-a înregistrat o ratã maximã acriminalitãþii, cu 662 depersoane condamnate, iarcele mi puþine condamnãriau fost în 1990, respectiv195.

Rata criminalitãþii reprezintã numãrul persoanelor condamnatedefinitiv la 100.000 delocuitori.

Conducem în topul criminalitãþii!

J udeþul Hune-doara conduce în

topul criminalitãþii lanivel naþional. Avemcele mai multe con-damnãri la suta demii de locuitori.

Schimbãri în învãþamînt

A nul ºcolar 2014-2015 va avea 36 desãptãmâni de cursuri, însumând 177

de zile lucrãtoare, prin excepþie, pentruclasele terminale din învãþãmântul liceal,anul ºcolar va fi de 37 de sãptãmâni dincare durata cursurilor este de 33 de sãp-tãmâni, 4 sãptãmâni fiind dedicate desfã-ºurãrii examenului naþional de bacalaure-at, prevede un proiect de ordin de min-istru, publicat pe site-ul MinisteruluiEducaþiei Naþionale.

cvj nr. 631, vineri 13 iunie 2014

Documents