cvj nr. 1102 vineri 13 mai 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1102

Vineri, 13 Mai 2016

Cãutat de Microsoft în SUA

Nu are voie sã pãrãseascãUricaniulR ecidivistul care a spart un bar

din localitatea Uricani, a furatbani ºi bunuri în valoare de circa2000 de lei, nu are voie sãpãrãseascã localitatea de domiciliu.

Procurorii care-l cerceteazã pentru furtcalificat au decis sã-l punã sub control judi-ciar iar poliþiºtii fac cercetãri pentru a stabiliîntreaga activitate infrecþionalã a individului.Lengyel Mircea Marcel (38 de ani) a fostprins în flagrant de poliþiºti, iar în urmaaudierilor s-a stabilit cã a intrat cu cheipotrivite în bar, dupã ce le-a furat de la concubina sa care era angajatã a localului.Tânãrul a fost surpins de sistemul video demonitorizare al localului ºi a crezut cã ima-ginile sunt stocate în camerele video. Aºacã le-a rupt pe toate ºi le-a aruncat într-ogãleatã cu apã aflatã în bar. Lengyel MirceaMarcel a fost eliberat condiþionat în urmãcu trei ani din penitenciar unde executa opedeapsã de 4 ani ºi 6 luni de închisoare.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

U n elev din clasa a XI-a de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu dinPetroºani pleacã în varã în Statele Unite la un concurs internaþional,

fix la sediul Microsoft. Alþi 12 s-au calificat la fazele naþionale ale diverselorconcursuri ºi olimpiade, iar toþi sunt o armatã de oameni care au inventatchiar ºi roboþi ºi pun Valea Jiului pe harta lumii. Mihai Macarie va pleca înaugust la un concurs internaþional... >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

T ânãra care aprovocat acci-

dentul din cauzãcã nu s-a asiguratcorespunzãtor, arãmas pieton pentru urmãtoarele60 de zile ºi aprimit ºi o amendãde 750 de lei.

Accidentul rutier aavut loc în zonaPieþei Centrale dinPetroºani, iar

autospeciala depoliþie se îndreptaspre o misiune. Dinfericire nimeni nu afost rãnit în urmaaccidentului, însãambele maºini aunevoie de raparaþiidupã tamponare. Oneacordare de priori-tate a dus la produ-cerea accidentuluispun atât taximetriºtiicare se aflau în zonãcât ºi poliþiºtii. Pedurat cercetãrii la faþa

locului traficul rutiers-a desfãºuratrestricþionat, pe unsingur sens.

”La punerea în miºcare a autoturismului, pestrada Avram Iancu,la ieºirea din parcarea PieþeiAgroalimentare, nu aacordat prioritate detrecere asutospecialeiMAI care circula re-gulamentar ºi a intratîn coliziune cu aceas-

ta. În urma eveni-mentului rutier nu auexistat victime ci doaravarierea celor douãautoturisme impli-cate. Conducãtorii aufost testaþi ºi nu seaflau sub influenþabãuturilor alcoolice.

Este vorba doar de opagubã materialã, iarºoferiþa vinovatã deneacordare de priori-tate a fost sancþiona-tã contravenþional cu750 de lei ºi mãsuracomplementarã desuspendare a

dreptului de a conduce pe operioadã de 60 dezile”, a declarat,Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvântal IPJ Hunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

O ºoferiþã neatentã a tras pedreapta autospeciala poliþiºtilor

D upã ani de zile încare birocraþia ºi-a

spus cuvântul, a venitmomentul în care formali-tãþile au ajuns la final, iaroficialii municipalitãþii dela Petroºani anunþã cã înscurt timp vor începelucrãrile de introducere agazului metan în cartierulColonie. Suma alocatãpentru anul acesta este de700 de mii de lei.

“Ieri am obþinut ultimulaviz pe proiect, astfel încâtintrãm în linie dreaptã cuaceastã lucrare. În maximdouã sãptãmâni vom putea sã scoatem pe SEAP la licitaþie aceastã lucrare deintroducere a gazului în zonaColonie. Banii deja au fostrepartizaþi în bugetul pe anul

acesta. Este vorba de ºaptemiliarde de lei vechi care aufost alocaþi pentru aceastãlucrare. La licitaþie nu ºtimcare va fi preþul dar noi amalocat în urma studiului pecare îl avem aceastã sumã debani”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Conducta de gaz metan vafi îngropatã, iar în primã fazãva alimenta punctele caresunt în subordinea municipalitãþii, urmând camai apoi cei care doresc sãîºi facã branºamentele necesare pentru introducereagazului metan în locuinþe.

“Avizul cuprinde extindereconducta ºi distribuþie de presiune medie SRS ºi extindere conducta gaze naturale cu presiune redusã

în localitatea Petroºani stradaTitu Maiorescu, strada CuzaVodã, strada Cãrbunelui, strada Aurel Vlaicu, stradaGheorghe Bariþiu, stradaPlopilor, strada Dacia ºi strada Tudor Vladimirescu.Pe aceste strãzi va trece conducta de gaz metan careva fi îngropatã. Demersurilefãcute pentru aceastã lucrareau început cu cîþiva ani buniîn urmã însã datoritã schimbãrilor legislative careau apãrut dupã privatizareacompaniei de gaz. Soluþiajuridicã am gãsit-o anul trecut ca sã putem sã introducem gazul metan înzona Colonie. Pe de altãparte toate demersurile le-amfãcut împreunã cu cei de laMediaº ºi de la Tîrgu Mureº,biroul pe care E ON Gaz îl

are la Petroºani nu areatribuþii în acest sens, nici deabrobare, nici de alt ceva, eisunt doar niºte primitori ºi distribuitori de hârtii.

Ultimul demers pecare l-am pornit anultrecut s-a finalizat iericînd am primit acestultim aviz pe proiect. Înacest moment prinschimbãrile legislative,noi cã primãrie tragemaceasta conductã magistralã cãtre obiectivele noastre darcu acordul nostru toþicei care locuiesc înColonie se vor puteabranºa. Avem staþia decolectare selectivã, cantinã socialã, grãdiniþã, ªcoala 2”, a mai spus sursa citatã.

A fost nevoie de ani decorespondenþe pentru camunicipalitatea sã primeascãun aviz favorabil, dar dupãatribuirea contractului,lucrãrile vor fi finalizate încâteva luni.

Monika BACIUMonika BACIU

A tragerea fonduriloreuropene, în diferite

domenii, pentru creºtereacalitãþii vieþii ºi creºtereacapacitãþii economice alocalitãþii reprezintã o prioritate pentru Vasile Jurca ºi echipa propusã de PSD pentruPrimãria Petrila, fiinddemonstrat deja cã dezvoltarea are la bazãfonduri europene nerambursabile.

Proiectele pe fondurieuropene nerambursabile constituie mijlocul rapid dedezvoltare a unei comunitãþi,implementarea acestorproiecte ducând la creºtereacalitãþii vieþii, dar ºi la creareade locuri de muncã, careautomat conduce la o creºtereeconomicã. Din acestemotive, consiliul local va duceo politicã permanentã deatragere a investiþiilor strãinepe douã mari componente:fonduri europene neram-burasabile ºi investiþii private,inclusiv prin parteneriate dedezvoltare public – private.

În acest scop va fi înfiinþat,în cadrul Primãriei Petrila, uncompartiment de informare,

îndrumare ºi sprijin pentruabsorbþia fondurilor europene.

”Dorim sã îi ajutãm peinvestitori sã investeascã ºiaducem bani în oraºul nostru,pentru ca numãrul locurilor demuncã sã creascã constant.Dacã va exista sprijin, cinevacare sã îi îndrume, sunt sigurcã mulþi dintre cei care dorescsã porneascã o afacere vorapela la fondurile europene.Ajutând investitorii ajutãmcomunitatea care nu se poatedezvolta singurã, doar cu banide la bugetul local sau dinmicile investiþii. Fondurileeuropene reprezintã un paspentru dezvoltare, pentru cãpot aduce marile investiþii,acelea generatoare de locuride muncã”, a declarat candidatul PSD pentruPrimãria Petrila, Vasile Jurca.

Potrivit sursei citate,echipa sa va susþineînfiinþarea de centre depregãtire ºi reconversie profesionalã, precum ºi ºcolide meserii pentru tineri.

”Vrem ca pãrinþii sã numai îºi lase copiii singuri ca sã plece la muncã înstrãinãtate. Vrem ca tinerii sã poatã lucra ºi sã îºi întemeieze o familie în oraºulnatal”, a completat Vasile

Jurca.Candidatu PSD pentru

Primãria Petrila a precizatcã pentru a determinapetrilenii sã rãmânã acasã vaface toate demersurile pentru

a asigura ”un climat desiguranþã socialã ºieconomicã în carecetãþenii oraºuluiPetrila sã regãseascãsiguranþa casei”.

Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

SC EXOTICWORLD TRAVEL

angajeazã AGENT TRANSPORTURI

EXTERNECerinþe:

Constituie avantaj domiciliul în Petroºani

Experienþã în utilizare PCPersoanã prezentabilã,

sociabilã ºi dinamicãStudii medii/superioarePersoanã responsabilã cu

excelente abilitãþi derelaþionare/comunicare

Trimite e-mail la [email protected] cv-ul tãu, sau contacteazã-nela telefon 0723.260337.

Vasile Jurca: ”Fondurile europene reprezintã un paspentru dezvoltare, pentru cã pot aduce marile investiþii,acelea generatoare de locuri de muncã”

Veºti bune pentru locuitorii din Colonia Petroºani

M inisterul Energiei a finalizat raportul

comitetului de minerit cuprivire la stareaComplexului EnergeticHunedoara. Documentul vafi baza discuþiilor cucomisia europeanã privindsalvarea mineritului dinValea Jiului, iar acestaprevede închiderea a douãunitãþi miniere ºi pãstrareaaltor douã cu funcþionareaaferentã a câte unui grupde la fiecare termocentralã.

Secretarul de stat înMinisterul Energiei, CorinaPopescu apreciazã situaþia dela Complexul EnergeticHunedoara ca fiind extrem dedelicatã, dar aceasta susþine cãmãsurile care vor lua nu vorafecta într-un mod negativValea Jiului. Oficialii minis-terului încearcã sã salveze totce se poate salva din CEH.

„Complexul EnergeticHunedoara se aflã în acest

moment într-o situaþie extremde delicatã, însã suntem aicisã luãm decizii cerebrale, înaºa fel încât zona Vãii Jiului sãnu aibã de suferit. Ceea ce seîntâmplã acum la CEH esterezultatul unor acþiuni irespon-sabile, al unor lupte ºi ambiþiipersonale, care nu fac decâtrãu Complexului. Trebuie sãne concentrãm pe ceea ceputem face pentru a salvamineritul din Valea Jiului. Suntîncrezãtoare cã acest raport alComitetului de coordonarepentru activitatea minierã este o un pilon important înmaterialul pe care îl pregãtimpentru discuþiile cu ComisiaEuropeanã”, a declaratSecretarul de Stat CorinaPopescu, în urma întâlniriiComitetului de coordonarepentru activitatea minierã,grupul de lucru Huilã.

Se cautã cele mai bunesoluþii pentru ca activitateaextractivã sã continue.Ministrul Energiei, VictorGrigorescu, spune cã pânã

acum nu s-a fãcut nimic pentru eficientizarea mineritu-lui, dar acum lucrurile seîndreaptã spre o direcþie bunã.

Preºedintele SindicatuluiMuntele, Petre Nica, susþinecã angajaþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara suntîngrijoraþi de situaþia în care seaflã societatea dupã ieºireaacesteia din insolvenþã.

„Angajaþii de la CEH suntîngrijoraþi de ieºirea din insolvenþã a companiei pentrucã situaþia financiarã actualãpune în pericol plata salariilor.Ceea ce s-a întâmplat cu cererea de scoatere din insol-venþã ºi celebrarea de cãtreniºte lideri locali ai acestui fapteste o dovada de iresponsabili-tate. Asistãm la o „bucurie anebunilor”, care confundãînfrângerea cu o victorie ºi îºiînchipuie cã ne cresc salariiledacã intrã compania în fali-ment. Este inadmisibil ca unlider de sindicat care se aflãastãzi la tribunal ca inculpatîntr-un proces de evaziune fis-calã sã contribuie la falimenta-rea premeditatã a companiei.E nevoie de solidaritatea angajaþilor ºi de continuarealucrãrilor din Comitetul pentrumine de la Ministerul Energiei,pentru cã existã o soluþie

pentru Complexul EnergeticHunedoara. Mai rãmâne sãnu cãdem în capcana vanitãþilor locale”, a declaratPetre Nica, liderul Sindicatului„Muntele”, în cadrulComitetului pentru mine.

“Aº vrea sã fie clar ºi sã seînþeleagã cã suntem înmijlocul unui proces extremde important de reaºezare pedrum corect a mineritului. ªicã acest proces este strictlegat de securitatea energeticãa României. Din pãcate, înultimii ani, nu s-a fãcutaproape nimic în ceea cepriveºte eficientizarea acestuidomeniu, astfel cã importantecompanii miniere au ajuns însituaþii dificile din punct devedere financiar, fãrã planuride perspectivã ºi fãrã a facetransformãrile necesare de omanierã treptatã, ceea ce ar fipresupus o tranziþie fireascã ºisuportabilã. Adoptãm înaceastã perioadã mãsurilecare se impun, astfel încât sãnu periclitãm viitorul mineritu-lui în România”, a declaratVictor Grigorescu în urmaºedinþei de Guvern.

În urmã cu aproape o lunãde zile, ministrul Energiei aanunþat cã douã unitãþiminiere din cele patru carealcãtuiesc ComplexulEnergetic Hunedoara vor intrape program de închidere. Estevorba de Lonea ºi Lupeni.

De cealaltã parte, ministrulEnergiei, Victor Grigorescu,este de pãrere cã CEH aajuns subiect de campanieelectoralã. ComplexulEnergetic Hunedoara se aflãîntr-o situaþie dramaticã, iarpoliticienii au folosit societateaca mijloc electoral.

“Sunt nemulþumit, trebuies-o spun, de faptul cã aceastãsituaþie complicatã a devenitsubiect de campanie elec-toralã, mai ales atunci cândcei care aduc în discuþie acest

subiect sunt cei care, în trecut,au avut datoria sã nu laseaceste companii sã ajungãîntr-o situaþia dificilã. Vã asigurcã în ciuda dificultãþilor vomreuºi sã salvãm aceste com-panii ºi sã evitãm un pericolreal la adresa securitãþii ener-getice. ªi fac ºi pe aceastacale un apel, astfel încât saevitãm implicãri politice însectorul energetic, pentru cãexistã soluþii, pentru cã seimplementeazã planuri con-crete, dar avem, în acelaºitimp ºi dezinformãri saulucruri care provoacã tensiunisociale inutile ºi care nu facbine, evident, nimãnui. Vreausã fac douã precizãri impor-tante. Pentru cã am observatcã în ciuda evidenþelor ºi înciuda datelor, uneori parcã seperverteºte cu bunã ºtiinþãadevãrul”, a subliniat ministrulEnergiei, dupã ºedinþa deGuvern. Executivul a aprobatacordarea de protecþie socialãangajaþilor care vor pãrãsiComplexul EnergeticHunedoara.

Membrii grupului de lucruHuilã au prezentat în cadrulComitetului un material finalcu privire la starea minerituluidin Valea Jiului, material careva reprezenta o bazã solidãpentru dicuþiile pe careMinisterul Energiei le va avealuna aceasta cu ComisiaEuropeanã. Raportul finalprezentat astãzi în Comitetdezvoltã ºi completeazã planulde salvare a mineritului dinValea Jiului prin pãstrarea adouã mine viabile ºi a câteunui grup de la TermocentralaDeva ºi respectivTermocentrale Paroºeni.

De asemenea, în cuprinsulmaterialului a fost prezentat ºiun calendar de acþiuni, cupaºii care trebuie urmaþi învarianta accesãrii unui ajutorde stat.


C omplexul EnergeticHunedoara a ieºit

din insolvenþã, dar procesulîn care Sindicatul Muntelea contestat denunþarea contractului colectiv demuncã de cãtre fostuladministrator judiciar aprimit un nou termen.

Angajaþii CEH mai au deaºteptat pânã când vor afla cese întâmplã cu drepturile lor.

“Dosarul a primit un noutermen pentru data de 17august 2016 având în vederedecizia Curþii de Apel AlbaIulia nr. 279/2016”, a

declarat Ildiko Glãman,purtãtorul de cuvânt alTribunalului Hunedoara.

Fostul administrator judi-ciar al Complexului EnergeticHunedoara a denunþat con-tractul colectiv de muncã alangajaþilor pentru a reducecheltuielile societãþii.


Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 2016 Actualitate 3

Amânare în dosarul denunþãriicontractului colectiv de muncã

Oficial: CEH rãmâne cu douã mine ºi câte un grup la ambele termocentrale

Anna Maria ºi IoanaAlexandra au intrat pe oniºã de piaþã. Îºi folosesctoatã priceperea ºi pasiunea pentru a realiza buchete pentrumirese ºi nu numai, dardin materiale care potrezista o viaþã. Celedouã surori ne explicãde unde a pornitaceastã pasiune.

“Am descoperitaceastã pasiuneurmãrind clipuri peYoutube care mi-au cap-tat atenþia vãzând ce sepoate realiza din hârtiecreponatã. Am pornitde la un simplu trandafirºi am ajuns sã realizezdiferite buchete ºi aran-jamente pentru ocaziispeciale”, ne spuneAnna Maria Boantã.

Cele douã surori auales ca material pentrurealizarea aranjamen-telor simpla hârtie. Printalentul ºi priceperealor, hârtia este transformatã în artã.Aranjamentele suntunice, iar pãstrate corespunzãtor potrezista o viaþã.

“Am ales hârtiadeoarece, cred cã esteceva mai nou în zona

noastrã, iar florile se potpãstra pentru totdeaunacã o amintitre în aceeaºiformã. Timpul de lucruvariazã în funcþie dedimensiunea buchetu-lui/aranjamentului, de la5 minute o floare pânãla câteva zile un aranja-ment. Sortimentele dincare pot alege viitoarelemirese sunt variate, dela culoare, dimensiune ºipânã la tipul florii”, nespune Ioana AlexandraVladislav.

Idei pentru miresele din

Valea JiuluiTinerele care se

pregãtesc pentru a facecel mai important pasdin viaþa lor au o alter-nativã la buchetele reali-

zate din flori naturale.Le pot alege pe cele dinhârtie. Sunt la fel de fru-moase, dar ºi mai ieftine.

“Miresele din ValeaJiului îºi doresc sã aibãnunþi cât mai inedite ºidiferite, ceva cât maiunic. Fiind la început,încã nu am reuºit sãcolaborez cu multemirese, iar cu oameniicare am colaborat aufost foarte mulþumiþi”,ne mai spune IoanaAlexandra.

Anna Maria s-a cãsãtorit anul trecut, iarla nuntã buchetul demireasã a fost realizatchiar de ea. De lacocarde, la bucheteledomniºoarelor deonoare ºi pânã la aran-jamentele florale de pe

mese, toate au fost realizate de ea.

“Toate aranjamenteleîmi sunt dragi ºi le faccu multã plãcere, daram unul preferat, unbuchet de mireasã. Lanunta mea totul a fostrealizat de mine, de laaranjamentele de masã,buchetele dedomniºoare de onoare,cocarde, aranjamentemaºina pânã la buchetulde mireasã. A fost unsentiment profund deemoþie ºi fericire”, nespune Anna Maria.

Valea Jiului încã nueste pregãtitã pentruastfel de aranjamenteflorale, indiferent cã vor-bim de un buchet pen-

tru o zi aniversarã, darcele douã surori nurenunþã la pasiunea lorºi vor sã convingãoamenii cã acestebuchete pot fi în sine osurprizã.

“Este destul de greusã intri pe piaþã, maiales în Valea Jiului, pentru cã majoritateaoamenilor opteazã pentru florile naturale.Nu am întâlnit încã, aici,persoane care fac araja-mente din hârtie, decâtpe youtube, dar mi-arplãcea sã întâlnesc per-soane care au aceeaºipasiune ca ºi mine, dela care aº putea învãþamult mai multe”, ne maispune Ioana Alexandra.

Tinerele realizeazãbuchete pentru orice

ocazie, iar oricine poatesã se inspire din ideilelor.

“Încã nu m-am gânditsã fac o afacere dinasta, am colaborat doarlocal ºi am fãcut diversebuchete ºi aranjamentepentru cunoºtiinþe, prieteni, cadouri.Deocamdatã este doar opasiune, dar cred cã,dacã lumea ar fi interesatã, aº putea faceo afacere din asta”, nemai spun fetele.

Aºadar, dacã vreþi sãoferiþi cuiva un buchetde flori inedit sau dacãaveþi planuri de nuntã,florile realizate din hârtie pot fi variantaieftinã ºi durabilã laaranjamentele naturale.


Mihai Macarie vapleca în august la unconcurs internaþional ºiva reprezenta România,Valea Jiului ºi, împlicit,liceul sãu, la unul dintrecele mai renumite con-cursuri de informaticãdin lume. S-a clasatprimul, din câteva zecide concurenþi cu care s-a întrecut ºi spune cãinformatica este pasiu-nea sa. A fost deja lasediul Microsoft dinRomânia ºi acumurmeazã sã îºi îndepli-neascã un nou vis, acelade a ajunge în SUA,chiar dacã pânã acolonu a fost deloc uºor.

„A trebuit ca sã mãînscriu sã obþin o certificare MicrosoftOffice Specialist. Amavut de ales dintreWord, Excel ºiPowerPoint, versiunea

2010, sau cea din2013, iar eu am datWord 2010. S-a fãcut oselecþie pentru etapanaþionalã, s-au ales celemai bune punctaje, iar

pe 6 mai a avut locfinala la sediul MicrosoftRomânia, un mediu delucru foarte „fun” sã zicaºa. Am concurat cu 23de oameni din diversecolþuri ale þãrii, cuvârste de pânã la 23 deani”, spune MihaiMacarie, elev în clasa aXI-a, care recunoaºte cãar vrea sã facã o facul-tate peste hotare ºi sãfacã ºi carierã în domeniul informaticii.

Mihai este pasionatde informaticã ºi vreasã îºi facã un viitor înacest domeniu. Abiaaºteaptã sã ajungã laetapa internaþionalã ºisã revinã cu noi premiiºi o experienþã de neuitat.

Lui i se adaugã ºi oîntreagã armatã detineri care, toþi s-auclasat la diverse materii

la faza naþionalã. „Ei sunt mândria

acestui liceu. Sunt ceicare s-au calificat lafazele naþionale. Nemândrim cu aceºticopii, pentru cã aumuncit foarte mult pen-tru a ajunge aici, cuprofesorii lor ºi sperãmca aceste rezultate sã neaducã pe viitor rezultateºi mai bune”, a spusAlexandru Lãutaru,director ColegiulNaþional MihaiEminescu Petroºani.

Toþi au construit unrobot cu care vor parti-cipa la un simpozion peteme de roboticã ºi toþirecunosc cã muncescenorm ca sã ajungãaici. Cinci dintre aceºtiadolescenþi s-au calificatla faza naþionalã aolimpiadei de matemati-

cã, alþi trei la informa-ticã, iar restul la limbaenglezã, fracezã sau italianã:

Mihnea Þãranu -olimipiada de matematicã

Octavian Bogeanu-Popa, - olimpiada deLimba Englezã

Mihai Macarie –olimpiada de TIC ºiACADNET

Mãdãlin Mitrofan –matematicã

Teodor Mãnãsoi –matematicã

Lorendana Iacob –TIC

Anca Duduialã-Bârsan – matematicã

Ela Zorzoanã –chimie

Viorica Cic –matematicã

Imola Nagy –Limba Francezã

Adelina Suciu –Italianã

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Castelul Corvinilor,gazdã pentru “TârgulEuropean al Castelelor”

Evenimentul este unic în România ºiurmãreºte promovarea monumentelor

istorice din þarã ºi din Europa.

”Pe parcursul târgului, ne bucurãm deprezenþa ºoimarilor de la Asociaþia pentruªoimãrit ºi Protecþia Pasãrilor de pradãPeregrinus, care ne vor prezenta arta ºoimãrituluiºi demonstraþii cu pasãri de pradã.

În cele douã zile de târg, membrii AsociaþieiArche, care sunt ºi participanþi la târg, vor orga-niza o expoziþie ce urmãreºte sã demonstreze cãreºedinþele nobiliare – chiar ºi cele puþin cunos-cute publicului larg - pot fi reintegrate în circuitulturistic ºi economic ºi pot deveni surse de dez-voltare pentru comunitãþile locale.

Pentru a intra mai mult în atmosfera vre-murilor de altãdatã, în cea de-a doua zi a târguluise vor organiza turniruri ºi concursuri medievale,tir cu arcul, simulãri de lupte între cavaleri ºilecþii de spadã”, spun organizatorii.

Evenimentul are loc în perioada 14-15 mai2016 ºi se aflã la cea de-a doua ediþie. Pânãacum au confirmat prezenþa la eveniment 29 deobiective istorice din 5 þãri din Europa: România,Slovenia, Ungaria, Polonia ºi Bulgaria.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mai mulþi beneficiari ai

tichetelor pentrufrecventarea cursuri-lor învãþãmântuluipreºcolar. Guvernul aextins categoria copiilor înscriºi înînvãþãmântulpreºcolar care sãpoatã beneficia deProgramul ”FiecareCopil în Grãdiniþã”.

Executivul a modifi-cat, printr-o Ordonanþãde Urgenþã, Legea248/2015 privind stim-ularea participãrii înînvãþãmântul preºcolara copiilor provenind dinfamilii defavorizate, însensul eliminãrii vârsteiminime de la care sepoate acorda acestdrept (3 ani), precum ºia vârstei maxime pânãla care se poate acorda(6 ani). Astfel, detichetul social destinatsã încurajeze copiii dinfamiliile defavorizate sã

urmeze grãdiniþa vorbeneficia ºi copii subvârsta de 3 ani, dacãurmeazã cursurileînvãþãmântuluipreºcolar, precum ºicopiii care depãºescvârsta de 6 ani ºi carecontinuã sã meargã lagrãdiniþã ca urmare arecomandãrilor spe-cialiºtilor (copii cu dizabilitãþi ºi/sau cu dificultãþi de învãþare).

“Beneficiazã de acestdrept copii ce provindin familii al cãror venit

lunar pe membru defamilie este de pânã la2 X Venitul MinimGarantat pentru o sin-gurã persoanã (venituride pânã la 284 lei, încursul anului 2016).Prin eliminarea acestorlimite de vârstã seestimeazã cã vor puteabeneficia de tichetulsocial acordat prinProgramul ”FiecareCopil în Grãdiniþã” încã29.000 de copii ceprovin din familii defa-vorizate. Pentru copiiiînscriºi în învãþãmântul

preºcolar în anul 2015-2016, termenul dedepunere a cererilor de solicitare a acestuistimulent este de maxi-mum 30 de zile lucrã-toare de la intrarea învigoare a Ordonanþei deUrgenþã adoptateastãzi. Pânã în prezent,au fost înregistrate circa60.000 de cereri deacordare a acestui tichetsocial, sub numãrul esti-mat iniþial de 111.400copii”, se aratã în informarea Guvernului

Legea privind încura-jarea copiilor sã urmezeînvãþãmântul preºcolarpromoveazã prezenþa lagrãdiniþã a copiilor, prinacordarea unui stimu-lent financiar sub formaunui tichet social de 50de lei lunar. Stimulentulse acordã familiilor cumai puþin de 284 de leivenituri lunare pe membru de familie (2 xVenitul Minim Garantatpentru o persoanã sin-gurã). Tichetele socialeacordate în baza Legii

privind încurajarea copiilor sã urmezeînvãþãmântul preºcolar -”Fiecare Copil înGrãdiniþã”- vor putea fiutilizate numai pentruachiziþionarea de produse alimentare, deigienã, de îmbrãcãminteºi/sau rechizite.

Acordarea tichetelorsociale este strictcondiþionatã deprezenþa regulatã acopiilor la grãdiniþã.Normele de aplicareprecizeazã cã totalulabsenþelor motivate permise se calculeazãpe baza unui algoritm încare învoirile personale(maxim trei) ºi scutirilemedicale nu pot depãºi50% din numãrul totalde zile de grãdiniþã dinluna respectivã. Pentru2016, pentru finanþareaProgramului ”FiecareCopil în Grãdiniþã” afost alocatã suma de55,5 milioane de lei,asiguratã de la bugetulde stat.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 2016 Actualitate 5

Fiecare copil la grãdiniþã, extins

Cãutat de Microsoft în SUAUn elev din clasa a XI-a de la Colegiul Naþional Mihai

Eminescu din Petroºani pleacã în varã în Statele Unite la unconcurs internaþional, fix la sediul Microsoft. Alþi 12 s-au calificatla fazele naþionale ale diverselor concursuri ºi olimpiade, iar toþisunt o armatã de oameni care au inventat chiar ºi roboþi ºi punValea Jiului pe harta lumii.

Piaþa de niºã strãpunsã de douã tinere

Flori unice, rezistente ani de zile,ideale pentru buchetul de mireasãS-a dat startul nunþilor, iar viitoarele mirese îºi fac deja pregãtirile. Miresele sunt atente

la cele mai mici detalii pentru ca aceastã zi importantã din viaþa lor sã fie de neuitat.Buchetul miresei este un accesoriu important care atrage privirile. Contrasteazã cu albulrochiei. Dar cum poate o mireasã sã îºi pãstreze buchetul ani ºi ani aºa încât sã îl poatãarãta copiilor ºi nepoþilor ei, ºi nu în poze? Soluþia vine de la douã surori din Petrila.

Marinescu nu cautãsuccesul, deºi îl are prinprisma orientãrii saleprofesionale. El spunecã “am încercat tot timpul sã fiu un om devaloare ºi nu neapãratun om de succes”.Tinerii sunt pilonul pecare se bazeazã socie-tatea, iar Marinescu,candidatul independentla funcþia de primar almunicipiului Vulcan vrea ca dezvoltarea sãse realizeze de la bazãspre vârf, astfel încâtevoluând pe scaravârstei, tinerii sã fierespectaþi, iar vârstniciisã aibã libertatea de atrãi în demnitate.

“Candidez la funcþiade primar pentru a veniîn sprijinul tinerilor ºi al

familiilor tinere ce locuiesc în Vulcan cât ºipentru a reda seniorilorlibertatea de a trãi îndemnitate. Economiilefãcute prin eradicareajafului din bugetulPrimãriei ne vor permite sã facem dinVulcan cea mai frumoasã ºi mai sigurãcasã din Valea Jiului.Practic vreau sã trans-form Vulcanul în floareade colþ a Vãii Jiului,într-un loc dorit de toþiromânii, un Vulcaneuropean”, ne spuneDan Marinescu, candi-datul independent lafuncþia de primar almunicipiului Vulcan.

ªi pentru ca acestlucru sã fie posibil,tinerii au nevoie de

locuri de muncã, iarMarinescu vrea sã aducãun suflu nou. Acest suflunou îl reprezintã locurilede muncã.

“ªi aºa cum amdeclarat este OK sãavem drumuri, trotuareetc, dar “murim defoame” în case. Delocuri de muncã avemnevoie în primul rând,de facilitãþi pentru posibilii investitori. Eudeclar public cã dacã înprimii doi ani de man-dat nu aduc cel puþin100 de locuri de muncãla Vulcan, îmi depunmandatul în cazul încare voi ieºi eu primarla Vulcan! Menþionez cãla Vulcan, în ultimii 12 ani nu s-a adus uninvestitor, iar în ultimii 4

ani nu s-a fãcut nimicconcret, cu excepþiapeticirilor de drum careau început acum înaintede campanie! ªtiu cãvoi fi atacat ºi denigratde mulþi, dar vor faceasta doar pentru cã setem! Promit cã nu voidezamãgi ºi ca voi arãtaceva inedit pânã acumla Vulcan, ºi anume sãarãt cã dacã vremputem!”, a mai subliniattânãrul politician.

Marinescu are ºi unplan concret pentru aface acest lucru. Astfel,proiectul sãu prevederealizarea unui planurbanastic coerent, caresã separe clar zoneleindustriale, zonele turis-tice, zonele orãºeneºtiprin întocmirea“Strategiei de dezvoltaredurabilã urbanã” înideea obþinerii fondurilor structuraleeuropene pe ProgramulOperaþional Regional(POR) 2014-2020 câtºi ProgramulOperaþional CapitalUman (POCU) 2014-2020 pentru încuraja-rea dezvoltãrii sectoruluieconomic privat, singu-rul capabil sã creeze

locuri de muncã pentru tineri ºi pentrupopulaþia neocupatãprofesional, precum ºisusþinerea continuitãþiiactivitãþii economice lamina Vulcan ºi termo-centrala Paroºeni, cât ºifolosirea spaþiului de lamina Paroºeni în ame-najarea unei zone indus-triale, dupã închidereaacesteia, realizarea uneiinfrastructuri capabile sãcreeze un interes dinpartea investitorilor ºiun confort sporit pentrucetãþeni prin întocmireade mini-incubatoare deafaceri ºi parcuri indus-triale pentru facilitareacondiþiilor în atragereade investitori pentrucrearea de noi locuri demuncã, formarea ºi

recalificarea forþei demuncã în funcþie denecesitatea investito-rilor. “ªi pentru asta voi înfiinþa un birou deconsultanþã pe fondurieuropene la primãrieunde se pot consulta ºicetãþenii pentru a aflacum pot obþine fonduristructurale ºi cum potconcepe proiecte pebani europeni. Asta întimp ce trimit oameniila specializare pentruaccesare fondurieuropene cu careprimãria sã poatã lucraîn mod direct la con-ceperea documentaþieiacestor proiecte încolaborare cu firme despecialitate”, a conchisMarinescu.


Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 20166 Actualitate

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor “Ion Dulãmiþã”

Petroºani închiriazã spaþii pentru diferiteactivitãþi. Doritorii se pot informa la numãrul

de telefon 0731.254.100

VÂNZÃRIVând casã Petroºani, zonã centralã, 3 camere,

curte cu gradinã, mobilatã ºi utilatã. Preþ nego-ciabil. Relaþii la telefon 0722448428

Dan Marinescu candideazãpentru un Vulcan europeanD an Marinescu, tânãrul care vrea sã schimbe percepþia

asupra municipiului Vulcan. Dan Marinescu candideazã caindependent la funcþia de primar al municipiului Vulcan, unmunicipiu pe care îl vrea european, nu doar din punct de vedereestetic, ci în primul rând din punctul de vedere al nivelului de trãi.Deºi avea posibilitatea de a pleca oriunde în lumea asta a ales sãrãmânã acasã, iar pentru el acasã înseamnã municipiul Vulcan.

Specialiºti ºi stu-denþi din mai multecentre universitare dinRomânia vin laPetroºani, unde vorparticipa la cea de aXIV-a ediþie a unuisimpozion naþional peteme de geologie ºiecologie. Studenþiinoºtri vin ºi ei culucrãri de valoare.

„Este ediþia a XIV-a a simpoziunulorganizat de universitatea noastrã,care presupuneprezentarea mai multor lucrãri din altecentre universitare,dar ºi din al nostru.Vor fi reprezentanþidin Bucureºti, de laFacultatea deGeologie, de la Iaºi,de la noi de laFacultatea de Minevor fi 19 lucrãri. Eu ºi colegii mei vomavea o lucrare pe protominerit ºi sperãmsã iasã foarte bine”,a declarat RobertCioclu, student organi-zator al simpozionului.

Profesorul CsabaLorinþ este cel careorganizeazã ºi deaceastã datã sim-pozionul de ecologie ºigeologie, care începe

vineri la ora 10,00 laBiblioteca Universitãþii.

„La fel ca în fiecarean, avem musafiri din toatã þara, elevi,studenþi, masteranzi,doctoranzi, de la Iaºila Timiºoara, de laPetroºani la Bucureºti,în total fiind reprezen-tate 8 centre univer-sitare. Sunt circa 70de lucrãri, elaboratede 85 de participanþi,coordonaþi de 36 deprofesori coordona-tori”, a adãugat ºi dr.ing Csaba Lorinþ. ProfUniversitatea dinPetroºani.

Universitatea dinPetroºani va gãzduialte douã simpozioanela care sunt, deasemenea, invitaþi stu-denþi ºi cadre didacticedin þarã. Vor existasecþiuni speciale pen-tru elevii de licee, invi-

taþi fiind din 5 liceedin Valea Jiului.

Cel de al doilea

simpozion esteSimpozionul ªtiinþã,Societate al Facultãþiide ªtiinþe. Iar la facultatea de Inginerie Mecanicã ºiElectricã existã secþiunea preuniversi-tarã de roboticã, la care vor veni elevi din tot judeþulHunedoara cu lucrãriºi exponate.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 2016 Actualitate 7

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ITALIANÃPetroºani,

Telefon 0728890014

ASOCIAÞIA PENTRUEDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE

PROFESIONALÃPETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI

FUNDAMENTALE DE IGIENÃ”LA CASA DE CULTURÃ A

SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon0724.157.808

În contextul global actual,unde detecþia exploziviloreste absolut necesarã,cercetãtorii de la INSEMEXîºi pun la dispoziþiepoligonul ºi cunoºtinþele,pentru a crea o rasã de câiniantrenaþi special pentru adetecta astfel de substanþe.Câinii vor veni la de Centrulchinologic din Sibiu, iarpoligonul le va fi pus la dis-poziþie, lor ºi dresorilor lor.

„Am avut o solicitare.Preliminar, am avut o întâl-nire cu reprezentantul con-ducerii Centrului chinologic

de la Sibiu. Ei vor sã dez-voltãm o colaborare în sen-sul în care acei câini pe careei îi dreseazã sã poatã sã fiecapabili sã detecteze toategamele posibile de explozivisusceptibile de a fi întâlnitepe piaþã, pe baza mirosului,urmând ca noi sã le punemla dispoziþie poligonul nostrude testare al explozivilor. Însituaþiile în care avem anu-mite tipuri de explozivi lacertificare ºi, de asemenea,va fi vorba ºi despre undresaj al acestor câini, caresã se familiarizeze, treptat,cu zgomotele produse deexplozii”, a spus ArturGãman, director generalINCD INSEMEX Petroºani.

În Petroºani existã unpoligon special folosit deexperþii INSEMEX pentrutestarea explozivilor ºi acolose va face pe viitor dresajulacestor câini. Sunt câinipoliþiºti de rasã, antrenaþipentru diverse misiuni ºicare se vor specializa ºi înceea ce pare a fi temereamondialã, explozivii care arputea fi folosiþi în atentateteroriste.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Simpozioane ºtiinþifice, la PetroºaniT rei simpozioane vor avea loc în aceste zile la Petroºani, la universitatea de aici,

unde sunt aºteptaþi atât specialiºti în ecologie ºi geologie din întreaga þarã, darºi specialiºti în domeniul roboticii sau ai economiei. Prima manifestare începe vineridimineaþã ºi este dedicatã geologilor ºi descoperirilor lor ºtiinþifice.

INSEMEX va pregãti câinipentru detecþia de exploziviC ercetãtorii de la INSEMEX Petroºani ºi experþii

în dresaj canin de la Sibiu vor sã facã unparteneriat prin care sã antreneze câini special pentrudetectarea explozivilor. Câinii de rasã vor veni lapoligonul de încercare de la Petroºani ºi, dupã operioadã de dresaj, vor fi capabili sã detecteze astfelde substanþe ºi sã reacþioneze corespunzãtor.

Cronica Vãii Jiului | Vineri 13 Mai 20168 Sport

ªtiinþa Petroºani n-a fãcut mare brânzãîn Cupa României larugby, în ciuda unor performanþeanterioare care i-a

adus trei trofee în anii`80-`90. Asta seîntâmpla în veacul trecut...

Acum, pe 22 mai2016, va debuta o

nouã competiþie asportului cu balonuloval, CampionatulUniversitar de rugby în7. Adicã jumãtate dinnumãrul jucãtorilorcare se întâlnesc într-ocompetiþie obiºnuitã.

E o mizã mare, cumulte foruri implicate– Federaþia Sportuluiªcolar ºi Universitar,

F.R. Rugby, minister–, pentru cã echipacare va cuceri acesttitlu de campioanãnaþionalã universitarãva reprezenta þaranoastrã la JocurileEuropeneUniversitare. Regulilesunt ca ºi la fotbal(acolo unde studenþiipetroºeneni au dat

chix...), cu flãcãi pânãla 30 de ani, studenþi,masteranzi sau docto-ranzi. ªtiinþa Petroºaniare posibilitatea sã-ºidemonstreze valoarea,aºa cum a fãcut la ulti-ma ediþie de campio-nat, când a încheiatpe loc de promovareîn liga a doua. Nu le-afolosit la nimic...

Henþ cu mâna

MAI PUÞINI, DA` MAI BUNI!

1961. La fotbal, JiulPetroºani revine în Divizia„A”, dupã un sezon în Divizia„B”. Cu Ghibea, Ciurdãrescu,Victor Gabor, Crâsnic, ImiFarkas, Romoºan sau MirceaCrãciun în echipã, la timonãfiind antrenorul Bazil Marian.Este anul în care, pe planpolitic mondial, U.R.S.S.trimite primul om în spaþiulcosmic, pe Iuri Gagarin, iarJ.F. Kennedy devinepreºedinte în S.U.A.

La Petroºani, se redeschidemina Dâlja ºi MuzeulMineritului.

Institutul de Mine intrã în cel de-al 13-lea an al existenþei sale. Pe lângã activi-tatea de învãþãmânt, aicisportul ocupã un loc impor-tant, asociaþia sportivã avândmai multe secþii: rugby,handbal, volei, baschet,atletism.

Dar lipsea ceva...Sportul-rege nu se

afla pe afiºul sporturilorpracticate la Institutul deMine. ªi cum omulsfinþeºte locul, acest lucruavea sã se întâmple ºiaici.

Irimie „inventeazã”

fotbalulUn tânãr absolvent al

Institutului de CulturãFizicã ºi Sport (ICFS)Bucureºti, petroºeneande origine, avea vârsta de25 de ani, vine caantrenor secund înDivizia „A” la MinerulLupeni. Calitãþile sale debun teoretician ºi pasi-

unea pentru sport îl reco-mandã pentru acest sport,ducându-ºi cu brio aceastãmisiune în ediþia 1960-1961.

Ca ºi cadru didactic laInstitutul de Mine Petroºani(IMP), specializarea fotbal ºiºah, avându-i ca ºi colegi peTeodor ºi Rodica Szylagyi,tânãrul Gheorghe Irimie (nãscut la 29 iulie 1935) îºipropune un proiect ambiþios:fotbal ºi Institut.

Era anul debutului sãu lacatedra de educaþie fizicã ºisport a I.M.P. ºi îºi dorea cuambiþia caracteristicãînceputului sã alcãtuiascã oechipã de fotbal studenþeascãreprezentativã, capabilã sãparticipe la campionatelenaþionale, pânã la nivelul deeºalon divizionar.

Desigur, obiectiv ambiþios,dar greu de atins. Mai întâi, învara lui 1961 trebuia fãcutã oselecþie riguroasã de jucãtori,mai exista ºi problema bazeimateriale, neexistând un terende fotbal. Astfel, echipa îºi

susþine primele partide amicale pe stadioanele de laLonea, Petrila, Aninoasa,Vulcan ºi pe terenul Jiului, la Petroºani.

Se înscrie în campionatulraional Petroºani, în ediþia1961-1962, echipa activândsub egida AsociaþieiStudenþilor de la Institutul deMine Petroºani.

Un sezon de debut excelent, echipa pregãtitã deGheorghe Irimie ocupândlocul 1 în cadrulCampionatului RaionalPetroºani (îl mai gãsim ºi sub denumirea de camp.Regional categoria a 2-a).

Apoi, urmãtorul pas, înCampionatul Regional, Seriaa 2-a (intermediarã) în ediþia1962-1963, când ocupã locul1, câºtigã jocul de baraj cuprimul loc din Seria ValeaMureºului ºi promoveazã înprima serie valoricã în„Regiune”. Grupul de jucãtorifolosit atunci: Holda, Bodea(portari), Stãnilã, Pãsculescu,

I. Dinu, S. Popescu, I.Nagy, Noje, V. Petrescu,Nicoarã, Marina, Fleider,Tomuº, Mihalcea, Ov.Dobrescu, Mãgirescu,Meltiº, Grunþã, Ciobatã,Gr. Chiþã, Niþescu. A fostlotul care a dus primeledouã campionate în„Raion” ºi în „Regiune”,moment în care s-a puspiatra de fundament a fotbalului studenþescpetroºenean.

Prima performanþã:titlul naþional

universitarOdatã intratã în

circuitul competiþional, fiechiar ºi numai la niveljudeþean, ªtiinþa Petroºaninu trece neobservatã. Cuo pregãtire riguroasã, sub

bagheta aceluiaºi antrenorGheorghe Irimie, þinteºte, într-o provocare naþionalã,spre un obiectiv îndrãzneþ:finala campionatului naþionaluniversitar. Reuºind un comportament bun în jocurileeliminatorii cu echipe din altecentre universitare de renume,câºtigând o grupã preliminarãla Buºteni, dupã care în semifinale, a dispus cu 2-0 deMedicina Bucureºti.

ªtiinþa Petroºani ajunge sã dispute finala pe þarã acampionatului universitar!Adversar, în iulie 1963,echipa Politehnica Bucureºti,unde jucau printre alþiiMaksai, ªt. Miu, Mândru etc.ªtiinþa Petroºani va învinge cu1-0 (gol I. Dinu) intrând înposesia titlului, cu o garniturãde jucãtori ce va intra în isto-ria instituþiei de învãþãmântsuperior din Petroºani: Holda(P. Tudor) – Pãsculescu,Stãnilã, Silv. Popescu, I. Dinu,Noje, Liviu Licã, Marina, V. Papurã, D. Marinescu, I.Nagy, Trânc, Milea.

A fost o bucurie imensã în mediul studenþesc laPetroºani, demonstrându-secu acest prilej cã o echipãdintr-un centru mic, poaterealiza o performanþã atât de mare.

Echipa din „DealulInstitutului” va trata la fel deserios ºi urmãtorul sezon,1963-1964 în cadrulCampionatului NaþionalUniversitar, când se va clasape locul 4, pentru ca însezonul urmãtor sã ocupe

locul 2, vicecampioanã, dupão finalã pierdutã cu 4-5 lalovituri de la 11 m (1-1 lasfârºitul timpului regulamentar)cu Universitatea Cluj.

Trebuie spus cã în vara lui1964, echipa ªtiinþaPetroºani ocupã locul 1 înCampionatul regional. A fostun final cu peripeþii, ªtiinþaocupând primul loc, la egali-tate cu Aurul Brad. Dar s-afãcut o ºmecherie, Aurul Bradjucând dupã 24 de ore de lafinalul ediþiei, adicã în ziua deluni, meciul cu ConstructorulHundoara, câºtigând cu 18-0(?!), suficient pentru a depãºiªtiinþa la golaveraj. ªtiinþaface contestaþie la Comisia desport a C.C. al P.M.R., caredecide un rezultat la „masaverde”, 3-0 cu Minaur Zlatna(rezultat iniþial nevalidat), astfelcã petroºenenii sunt declaraþicampioni ai regiuniiHunedoara, cu dreptul de participare la barajul de promovare în Divizia „C”.

Meciul tur de baraj, cucampioana Olteniei, ProgresulStrehaia este câºtigat, pe stadionul de la Lonea, cu 2-0 de ªtiinþa Petroºani, daroltenii întorc rezultatul în returcu 3-0, promovând în Divizia„C”. Au jucat pentru ªtiinþa: Holda, P. Tudor (portari), Pãsculescu, Rakosi,Noje, V. Tudor, Bulbucan, I. Dinu, I. Nagy, Bursumac, T. Munteanu, Mercurean,Stãnilã, Rãsãdeanu, FeriCovaci.

Echipele de fotbal Inter Petrila, Hercules Lupeni ºi ªtiinþa (Universitatea) Petroºani au în 2016anul jubiliar de la înfiinþare. Vom prezenta periodic aspecte din activitatea acestora.

ªtiinþa Petroºani (fotbal) –55 de ani (1961-2016)

Prof. Gheorghe Irimie lucrând lafinalizarea stadionului „ªtiinþa”, în 1976

Paginã realizatã de Genu TUÞU

cvj nr. 1102 vineri 13 mai 2016

Documents