Curtea Domneascӑ de la Târgoviște

De: Cӑtinean Patricia Maria

Facultatea de Istorie și Filosofie

Specializarea: Turism Cultural

Anul: 1

1

Scurt IstoricTârgoviște a fost menţionat de bavarezul Johannes Schiltberger, participant la bӑtalia de

la Nicopole din 1396, în memorialul sӑu de cӑlӑtorie, redactat la reîntoarcerea în Germania dupӑ 1427. În 1403 acesta apare cu titulatura de oraș în tratatul comercial dintre Tara Româneascӑ și Polonia. Dupӑ 1408, orașul devine cu certitudine și resedinţa de scaun pentru Mihail I.

Curtea Domnească din Târgoviște reprezintă un complex de clădiri și fortificații medievale ce au avut rol de reședință a unor voievozi ai Țării Românești și, totodată, punct relativ important în sistemul defensiv al țării.

Primul document referitor la Curtea Domneascӑ se datoreazӑ lui Mihail I, fiul și urmașul lui Mircea cel Batran.

Casa Domneascӑ

Prima casӑ domneascӑ a fost construitӑ de cӑtre Mircea cel Batrân în 1400, probabil pentru succesorul, fiul și asociatul sӑu, Mihail I. Din pӑcate din acea clӑdire nu s-a mai pӑstrat

decât fundaţia din pietre de râu (cu o dimensiune de 15x6 m). Accesul se fӑcea pe poarta de pe latura de nord. Apoi în jurul anului 1415 acesta mai contruiește o cladire, aceea este vechea bisericӑ-paraclis.

2

O

mare schimbare a locului o face Vlad Ţepeș,

care se dovedește a fii un alt fiu a lui Mircea cel Bӑtrân. Acesta decide sӑ mӑreascӑ construcţiile fӑcute de cӑtre tatal sӑu. Cercetӑrile arheologice fӑcute de-a lungul timpului spun cӑ lucrӑrile au fost facute undeva în secolul XV. Noua casӑ domneascӑ era construitӑ în apropierea undeia din laturile de incintӑ, avea forma dreptunghiularӑ, cu laturi de 32 m care aveau cam 2 m lӑţime. Pivniţa era compusӑ din 4 nave paralele boltite. La parter, se spune cӑ era o salӑ de ceremonii și sfatul domnesc, dar și camere.

Arhitecturii clӑdirii îi sunt adӑugate de cӑtre voievodul Petru Cercel elemente ahritectonice și decoraţionale de influenţӑ renascentistӑ occidentalӑ. Lucrӑrile sunt terminate în anul 1584. În partea de sud a palatului, acesta mai construiește o clӑdire domneascӑ, mult mai

mare, care avea 3 nivele. Subsolul permitea comunicarea dintre cele douӑ clӑdiri printr-un tub lung de 25 m. Parterul avea 10 camere, etajul deservea pentru domnitoarele domnești. Având în vedere cӑ palatul și etajul erau complet despӑrţite, accesul dintre acestea se fӑcea printr-o scarӑ exterioarӑ plasatӑ pe faţada de vest. Un coridor de racord fӑcea legatura dintre palat și Biserica Mare.

3

Matei Basarab încheie în 1654 refacerea casei domnești, înalţând un etaj peste casa din secolul XV si unind-o cu cea nouӑ printr-un coridor de racord, rezultând un adevӑrat palat,unitar arhitectonic. Din nefericire palatul este afectat puternic de evenimentele tragice din anii 1559-1560, când domnitorul Gheorghe Ghica, sub presiunea otomanӑ, demoleazӑ fortificaţiile și parţial, palatul. 

Curtea Domneascӑ cunoaște o nouӑ și ultimӑ restaurare și amplificare în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, între anii 1694-1714. Se refac parţial casele domnești, unindu-se între ele cele douӑ corpuri existente.

Turnul Chindiei

Turnul Chindiei, cunoscut și ca Turnul Chindia, este un turn construit în secolul XV de către domnitorul Vlad Țepeș, în timpul celei de-a doua domnii, inițial pentru scopuri militare, clădirea servind drept punct de pază, foișor de foc, dar și pentru stocarea tezaurului.

Acesta a fost ridicat peste pridvorul bisericii-paraclis construita de Mircea cel Bӑtrân care însa acum nu mai pӑstreazӑ decât urme ale zidurilor altarului și naosului. Pronaosul se afla sub actualele ziduri ale Turnului Chindiei. Când a fost construit turnul, era alcӑtuit doar din douӑ etaje, iar accesul se fӑcea pe un pod mobil de la primul nivel, direct din casa domneascӑ alӑturatӑ.

4

Construcţia în prezent are înaltimea de 27 m și este alcatuitӑ dintr-o baza în forma unui trunchi de

piramidӑ placatӑ cu piatra de râu, din care se ridicӑ un corp cilindric cu diametrul de 9 m lucrat din carӑmidӑ roșie. Construcţia are trei etaje propriu zis, dintre care ultimele douӑ sunt marcate la exterior de deschideri în arc frânt și de balcoane sprijinite pe console de piatrӑ. Accesul la partea de sus a turnului se face cu ajutorul unei scӑri interioare de lemn masiv, în spiralӑ ingustӑ, situatӑ pe axul vertical al turnului.

La primul etaj, cu ocazia amenajӑrii tencuielilor interioare din 1964, s-au descoperit patru goluri de ferestre și un gol de ușӑ, dispus cӑtre casa domneascӑ alӑturata, având fiecare deasupra câte un gol mai mic, zidite ulterior, îngustându-se toate cӑtre exterior și servind, mai mult ca sigur, ca locuri de tragere. S-a gӑsit, tot atunci, sub pardoseala de scânduri un fragment din bolta ce acoperea o încapere, umplutӑ cu bolovani de râu și moloz.

Lucrările efectuate în timpul domniilor lui Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei, influențate de stilul neogotic, au constat în înălțarea cu circa 5 metri a structurii, adăugarea coronamentului

5

și balustradelor crenelate și deschiderea unor goluri în arc frânt. Tot din acea vreme datează și scara de lemn din interior, construcția mică de la partea superioară, care adăpostește ieșirea pe terasă și placarea bazei piramidale cu blocuri de piatră și a întregului parament cu cărămidă.

  În prezent, după ultima restaurare din 1995, accesul până la platforma superioară se face urcând

cele 122 de trepte de lemn în formă de spirală.

Rolul turnului era pentru supravegherea cetății Târgoviște, dar și pentru apărarea Curții domnești unde domnitorul își avea reședința și se ruga în bisericile din complex, în acea vreme Târgoviște fiind capitala Țării Românești. De asemenea, pe timp de pace, din turn se anunța la apus pe la chindii închiderea porților cetății. După acest moment, era interzisă intrarea sau ieșirea din oraș pe tot parcursul nopții, iar locuitorii aveau obligația de a nu circula pe străzi și de a nu întreține focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil orașul de la mare distanță. Tot în vreme de calm, construcția era folosită ca foișor de foc, dar și pentru stocarea tezaurului.

Biserica Sfânta Vineri

Biserica Sfânta Vineri este singurul monument cunoscut pânӑ în prezent în arhitectura Ţӑrii Românești datând de la mijlocul secolului XV, pӑstrat nealterat pânӑ astazi. Cea mai veche mӑrturie care atestӑ existenţa bisericii este un ancadrament din piatrӑ având pe lintou o pisanie-pomelnic, scrisӑ în limba slavonӑ, amintind pe clucerul Manea Persanul și jupâneasa sa Vladaia, purtând data de 13 iulie 1517. Fӑrӑ îndoialӑ cӑ este vorba numai de menţionarea unei

reparaţii a bisericii.

Aceasta are planul trilobat de formă alungită, compus din pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul prezintă analogii cu pridvorul

6

bisericii domnești de sus, pronaosul având și rol de gropnită pentru "conița Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu.

Pronaosul adӑpostește mormântul doamnei Bӑlașa, soţia voievodului Constantin Şerban (1654-1656), decedatӑ la 12 martie 1657. Se remarcӑ piatra funerarӑ împodobitӑ cu elemente vegetale, capete de înger și stema Ţӑrii Românești încadratӑ de douӑ coroane. Din mobilierul vechi al bisericii se mai pӑstreazӑ un jilţ sculptat din lemn decorat cu stema Ţӑrii Romanești.

Odatӑ cu mӑrirea Curţii domnești în secolul XVI, zidul care împrejmuia biserica a fost legat de masivul zid de incintӑ al fortificaţiei. În 1803 biserica a suferit transformӑri radicale prin care s-a modificat sistemul de boltire și s-au demolat zidurile interioare pentru a mӑri spaţiul.

Astazi biserica are planul triconc, un pridvor din trei arcade din zidӑrie groasӑ ce a susţinut odinioara turla. Faţadele sunt decorate cu firide subliniate la partea superioarӑ cu elemente de ceramicӑ smalţuitӑ.

Biserica Mare Domneascӑ

Biserica Domnească este ctitoria voievodului Petru Cercel după modelul bisericii mitropoliei din oraș însă de dimensiuni mult mai mari fiind, la data construcției, cea mai mare clădire religioasă din Țara Românească. Pictura, păstrată și în zilele noastre, este realizată integral între anii 1696-1698, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, conținând cea mai amplă galerie de portrete de domnitori munteni.

Monumentul se distinge de lacӑșurile ridicate la sfârșitul secolului XVI prin proporţiile sale nemaîntalnite pânӑ atunci, dreptunghiul în care se înscrie conturul exterior mӑsurând 14 metri pe 30 de metri.

Deasupra intrӑrii în naos, pentru familia domneascӑ, Petru Cercel a adӑugat un balcon care putea fi accesat direct din palat, printr-un

7

coridor-racord ce unea cele douӑ construcţii. Pictura, pӑstratӑ și în zilele noastre, este realizatӑ între 1696-1698, în timpul lui Constantin Brâncoveanu, conţinând cea mai amplӑ galerie de portrete de domnitori munteni.

În anul 1734 biserica a fost reparatӑ dar a ars în urma razboiului turco-austriac dintre anii 1736-1739, iar la un cutremur ulterior turla și pridvorul s-au surpat.

Între 1748-1752, Grigore al II-lea Ghica reface biserica dar din pӑcate în 1785 bolţile cad din nou. Aceasta este reparatӑ din nou abia între 1791-1793 de cӑtre Mihail Suţu.

În urma cutremurului din 1803 și a incediului curtea devine o ruina. Asadar biserica este refacutӑ din nou între 1907-1910.

Ultima restaurare a avut loc în anul 1961 la iniţiativa Dietei Monumentelor Istorice, datӑ dupa care singurele acţiuni intreprinse au constat în sondaje arheologice și lucrӑri de intreţinere și

amenajare a spaţiului.

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Domnească_din_Târgoviște

http://www.curteadomneascatargoviste.ro/despre-complexul-muzeal-curtea-domneasca-targoviste

http://www.muzee-dambovitene.ro/index.php/curtea-domneasca-targoviste

8

http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=260

http://www.turismland.ro/curtea-domneasca-targoviste-muntenia/

http://www.turismland.ro/curtea-domneasca-targoviste-muntenia/

http://www.patzinakia.com/ONLINEBOOKS/Varii-12MONUMENTE/12-Targoviste.pdf

http://www.targoviste360.ro/turnul-chindiei-targoviste/

http://cesavezi.ro/obiective-turistice/2-institutii-de-cultura/757-turnul-chindiei

http://www.hoinari.ro/curtea-domneasca-si-turnul-chindiei-targoviste-muntenia-22301620030813.php

http://wikimapia.org/3329430/ro/Biserica-Sf-Vineri-Domneasc%C4%83-mic%C4%83

http://adevarul.ro/locale/targoviste/biserica-sfanta-vineri-veche-500-ani-1_50bd3ffb7c42d5a663c91ad8/index.html

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-domneasca-targoviste-67817.html

http://4.bp.blogspot.com/_BhRIZJBCW9k/TS_hAyj0-AI/AAAAAAAAABw/Iut-BmoSFF0/s1600/TurnulChindiei.jpg

http://www.patzinakia.com/MONUMENTA/TARGOVISTE/plan2.jpg

http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/IMG_1868-targoviste.jpg

http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/IMG_1867-targoviste.jpg

http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/IMG_1872-targoviste.jpg

http://secondglobe.com/wp-content/uploads/2013/08/Picturi-murale-Biserica-Domneasc%C4%83-T%C3%A2rgovi%C5%9Fte.jpg

http://secondglobe.com/wp-content/uploads/2013/08/Intrarea-%C3%AEn-Biserica-Domneasc%C4%83-T%C3%A2rgovi%C5%9Fte.jpg https://www.google.ro/search?newwindow=1&biw=1366&bih=667&tbm=isch&sa=1&q=biserica+mare+domneasca+targoviste&oq=biserica+mare+dom&gs_l=img.3.0.0i24.1132905.1138703.0.1139876.17.11.0.6.6.0.153.1192.0j9.9.0....0...1c.1.47.img..2.15.1250.es_Bnjz0HBs#imgdii=_

https://www.google.ro/search?newwindow=1&biw=1366&bih=667&tbm=isch&sa=1&q=biserica+sfanta+vineri+targoviste&oq=biserica+sfanta+vineri+t&gs_l=img.3.0.0i24l2.138457.148591.0.150192.22.13.0.9.9.0.209.1733.0j12j1.13.0....0...1c.1.47.img..0.22.1837.AlvybsZlatY

https://www.google.ro/search?newwindow=1&biw=1366&bih=667&tbm=isch&sa=1&q=curtea+domneasca+targoviste&oq=curtea+do

9

mne&gs_l=img.3.0.0l7j0i24l3.17952.22901.0.24002.12.8.0.4.4.0.194.1063.0j7.7.0....0...1c.1.47.img..1.11.1101.MGrJwwSZjSU

10