Constituția României (revizuită) prevede la art 1. alin.5 faptul că “în România,respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”.

Principiul supremației Constituției se întemeiaza pe poziția sa supraordonată în vârful piramidei sistemului juridic ,generând supralegalitatea constituțională,aplicabilă întregului sistem de drept.Astfel, legea însăși exprimă voința generală numai cu respectarea normei constituționale (Constantinescu, 2004, p.3).

Întrucât Constituția este legea suprema a statului, toate celelalte acte normative trebuie sa fie conforme acesteia.

Pentru înțelegerea conceptului de control al constituționalității legilor,trebuie să pornim de la ierarhia actelor normative,arătând totodată și caracteristicile generale ale conceptului de lege și ale actelor normative.

Pe primul nivel în sistemul actelor normative se află Constituția,ca lege fundamentală a statului,căreia îi corespunde subsecvent legea de revizuire a Constituției .

Pe un palier secund urmează legile organice,superioare legilor ordinare,ca acte normative care reglementează primar diversele relații sociale. Trecând în domeniul actelor normative care reglementează activitatea de executare a legilor,pe nivelul al treilea se află hotărârile de guvern ,care se completează subsecvent (al patrulea palier) cu ordine de ministru,regulamente,norme metodologice,instrucțiuni etc.

Curtea Constituțională se compune din nouă judecători,numiți pentru un mandat de 9 ani ,care nu poate fi prelungit sau înnoit.

Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților,trei de Senat și trei de Președintele României.

Judecătorii Curții Constituționale aleg,prin vot secret, președintele acesteia,pentru o perioadă de 3 ani.

Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei,din 3 în 3 ani,condițiile prevăzute de legea organică a Curții.

Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară ,înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată ,cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior.

Judecători Curții Constituționale sunt independenși în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe durata acestuia.

INAMOVÍBIL, -Ă, inamovibili, -e, adj. Care nu poate fi transferat, înlocuit sau destituit din funcție. ♦ (Despre o funcție) Din care nu poate fi destituit cineva. – Din fr. inamovible.

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

Ce este promulgarea ?

Pormulgarea este actul prin care Președintele României învestește o lege cu forță executorie.Nicio lege nu poate produce efecte dacă nu este promulgată de Președinte , prin decret, șeful statului fiind astfel ultimul filtru înainte de intrare în vigoare a unei legi.

Exemplu: Decizia Curții Constituționale nr.857 din 9 iulie 2008, publicată în Monitorul

Oficial nr.535 din 16.07.2008, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind completarea art.28 din Legea audiovizualului nr.504/2002.

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

Exemplu: Curtea Constituțională a examinat conformitatea prevederilor Legii nr.30/1994 privind ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la această convenție, cu dispozițiile constituționale pronunțându-se prin Decizia nr.94/1996 asupra constituționalității acestei legi.

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

Exemplu: Prin Decizia 1009 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr.542 din 4 august 2009, Curtea Constituțională a arătat că organizarea și funcționarea fiecărei Camere a Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu, adoptat prin hotărâre proprie a fiecărei Camere, astfel încât niciuna dintre Camerele Parlamentului nu poate dispune, asupra acelorași aspecte, pentru cealalată Cameră.

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;

Exemplul 1: Decizia nr.62 din 18 ianuarie 2007, care a pus în discuție constituționalitatea abrogării art.205 și 206 din Codul Penal, referitoare la insultă și calomnie.

Exemplul 2: Sesizarea pe care Avocatul Poporului a adresat-o Curții Constituționale în legătură cu neconstituționalitatea OUG nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat și al celor de serviciu.

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

Exemplu: Decizia nr.838 din 27 mai 2009, referitoare la sesizarea formulată de Președintele României Traian Băsescu, privind existența unui conflic juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

Exemplul1: Prin Hotărârea nr.34 din 15 decembrie 2004, Curtea Constituțională a constatat că Traian Băsescu a fost ales în funcția de Președinte al României, întrunind cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate, respectiv 5.126.794 voturi, față de 4.881.520 voturi exprimate în favoarea celuilalt candidat, Adrian Năstase.

Exemplul 2: Propunerea de suspendare din funcția de Președinte al României a lui Traian Băsescu, propunere inițiată de 182 de deputați și senatori, a fost adusă la cunoștință Președintelui la data de 20 februarie 2007 și prezentată în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului la data de 28 Februarie 2007.

g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;

Exemplu: Hotărârea Curții Constituționale nr.1 din 20 aprilie 2007 privind constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României.

În ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, din data de 19 aprilie 2007, s-a hotărât suspendarea din funcția de Președinte al României a lui Traian Băsescu. Votul secret, exprimat prin bile, a condus la adoptarea Hotărârii de suspendare din funcție a Președintelui cu 322 de voturi pentru și 108 împotrivă, minimul necesar fiind de 233 de voturi pentru.

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;

Exemplu: Propunerea de suspendare din funcția de Președinte al României a lui Traian Băsescu,propunere inițiată de 182 de deputați și senatori ,adusă la cunoștință Președintelui la data de 20 februarie 2007 și prezentată în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului la data de 28 februarie 2007.Inițiatorii propunerii de suspendare au pretins că Președintele a încălcat numai puțin de 36 de articole din Legea fundamentala.

i)veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni; Curtea Constituțională, din oficiu sau pe baza sesizării președintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat inițiativa legislativă a cetățenilor, se pronunță asupra:1.Caracterul constituțional al propunerii legislative ce face obiectul inițativei cetățenilor 2.Îndeplinirii condițiilor referitoare la publicarea acestei prpuneri și dacă listele de susținători sunt atestate de către primarii unităților administrativ-teritoriale ori de către împuterniciții acestora.3.Întrunirii numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei,prevăzut la art.74 ,alin 1 sau ,după caz,la art.150,alin.1 din Constituție ,precum și asupra respectării dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București ,prevăzută de aceleași articole.

k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic; l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.

Curtea Constituțională prununță decizii, hotărâri și emite avize, după cum urmează:

Deciziile în cazurile in care se pronunță asupra:a. Constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora;b.Inițiativelor de revizuire a Constituției;c.Constituționalității tratatelor sau altor acorduri internaționale, înainte de ratificarea acestora de Parlament;d.Constituționalității regulamentelor Parlamentului;e.Excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, precum și a celor ridicate direct de Avocatul Poporului;f.Soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice;

Hotărăște asupra contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic.

Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din

regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice

la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest

interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile

neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen,

dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de

promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile

respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al

României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere

numai pentru viitor.

Hotărârile în cazurile în care:

a.Veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și

confirmă rezultatele sufragiului;

b.Constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției

de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și

Guvernului;

c.Veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea

referendumului și confimă rezultatele acestuia;

d.Verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către

cetățeni .

Avizele consultative pentru propunerea de suspendare din funcție a

Președintelui României .

Bibliografie : Instituții interne și internaționale –Ghid pentru jurnaliști Coord.: Ralluca Radu ,Romina Surugiu Editura Universității din București 2009

Constituția României - Editura Universul Juridic