curs2-ccc

8/14/2019 curs2-ccc

http://slidepdf.com/reader/full/curs2-ccc 1/9

Grupa a-XIII-a : B, Al, Ga, In, TlStructura electronică exterioară a atomilor acestor elemente este

ns2np1.Borul, spre deosebire de Al, nu formează aqvosăruri, deoarece într -un

câmp destul de puternic, moleculele de apă trebuie să sufere o disociereavansată care duce la formarea hidroxo- şi oxo-grupelor. Pentru a explica maibine acest lucru se poate lua ca un criteriu “intensitatea câmpului ionic” careeste direct propoţională cu e/r 2, unde e = sarcina electrică a ionului , r = razaionului.

Bor………..e/r 2

= 3/ 0,22 = 75 Aluminiu…….e/r 2= 3/ 0,572 = 9,2

H H -

Na++ : H- + B H Na+ + H B H

H H

hidrura hidrura borohidrura

de sodiu de bor de sodiu

donor acceptor complex

Alţi complecşi ai metalelor trivalente se pot forma cu EDTA, având o structură spaţială

octaedrică

Complex cu EDTA şi metale trivalente. Raportul de combinare 1:1

8/14/2019 curs2-ccc


Ac eti l acetonatu l d e Al(II I)

O

N O

M3+

NO

O

Forma cetonică (a) şi forma enolică (b)a acetilacetonei (prescurtat notat “acac”)

(a) (b)Complex cu EDTA şi metale trivalente.Raportul de combinare 1:1

În general, cu acest ligand se pot complexaelementele trivalente. Ga+3, In+3, Tl+3 au capacitatea mairedusă de a forma compuşi coordinativi. Primele douăformează în special cristalohidraţi.

Taliu (III) este oxidant puternic.Tl+3→ Tl+1 şi de aceea nu se întâlnesc compuşicoordinativi cu acest cation ( Tl+3).

CH3

O C

CH

CH3 O 3

Al

C

8/14/2019 curs2-ccc


La matisarea sticlei se obţine complexul H2[SiF6], acidulhexafluorosiliciu(IV). SiO2(din sticlă) prin tratare cu HF(anhidru sau în soluţie) formează acest acid, care este un

complex solubil şi se îndepărtează de pesticlă prin spălare.

Grupa a-IV-a: C, Si, Ge, Sn, Pb

Strucura electronica exterioara este ns2np2

Caracteristic acestei grupe sunt combinaţiile complexe cu F şi O.

Si, Ge şi Sn formează cu β dicetone complecşi interni.

2Bi(NO3)3 + 3Na2[Sn(OH)4] + 6 NaOH 2 Bi + 3Na2[Sn(OH)6] + 6 NaNO3 hexahiro xos tanatul(IV) de Na

SiO2+ 4HF SiF4 + 2 H2O SiF4+ 4 HF H2[SiF6]

Staniu formează un complex în soluţie, prin tratarea în mediu alcalin aazotatului de bismut cu o soluţie de tetrahidroxo stanitul de sodiu.

+ A-

CH3

O C

CH

CH3 O 3

Si+4

C

+

A-, este un anion

8/14/2019 curs2-ccc


Grupa a-V-a: N, P, As, Sb, BiStrucura electronica exterioara este ns2np3

Începând de la această grupă se întâlnesc combinaţii complexe

în care elementele acestei grupe sunt liganzi. De la N → Bi creştetendinţa de a se coordina. Dacă privim din punctul de vedere aldiversităţii liganzilor întâlniţi la combinaţiile complexe cu elementeleacestei grupe am putea spune că acestea se aseamănă, în aceastăprivinţă cu cele din grupa a IV-a principală. Numerele de coordinaţie se

întâlnesc de la 4 până la 6.Un exemplu în care azotul lucrează ca ligand este clorura de

amoniu.

Cl- + H+ + NH3 Cl- + NH4+

HCl NH3 NH4Cl Acceptor Donor Comp lex

8/14/2019 curs2-ccc


Grupa a-VI-a: O, S, Se, Te, PoStrucura electronica exterioara este ns2np4

Compuşii ce conţin oxigen funcţionează cel mai mult ca liganzi. Aceastadeoarece, odată format octetul, O2-, joacă rol de donor de electroni şi prin cei4 electroni neparticipanţi ( doi din 3s şi doi din 3p) formează două legăturicoordinative, obţinându-se astfel acvocomplecşi.Exemple:[Fe(H2O)6]

+3 ; [Ni(H2O)6]+2; [Cr(H2O)6]Cl3 alt ligand ce contine oxigen ca atom

de coordinare: un colorant o,o, hidroxiazoic

O ═ C – O H O │ O O

O ═ C ─ O H Fe

acidul oxal ic O O O

Un alt exemplu de combinaţie complexă al cărei liganzi se leagă de atomulcentral prin oxigen este complexul ce se formează în urma tratării ruginii (Fe2O3) , cu acidul oxalic H2C2O4:

Fe2O3(s) + 6H2C2O4(aq 2[Fe(C2O4)3]3-(aq) + 6H+(aq) + 3H2O(l)acid ul trio xalato Fe(III)

Structura acidul trioxalato Fe(III) este redată în figura de mai jos.Pentrusimplificare s-au reprezentat numai atomii de oxigen care provin de la trei moleculede acid oxalic. Sunt notaţi oxigenii prin care se leagă ligandul cu litere înclinate.

După formarea complexului, acesta fiind solubil, se poate îndepărta prin spălare

Complexu l octaedric al acidu lui oxal ic cu Fe(III)

Raport de com binare 1:3 (atom centra l: l igand)

8/14/2019 curs2-ccc


Un exemplu de ligand care se leagă coordinativ de atomul central prin atomi de sulfeste acidul rubeanic.

H2N ─ C ─ C ─ NH2 H2N ─ C ─ C ═ NH║ ║ ║ │

S S S SHacidul rub eanic

Acidul rubeanic poate forma polimeri de coordinaţie cu mulţi cationi

ai metalelor printre care Cu 2+, Co 2+, Ni 2+, etc

Comp lex al unui M(II)

cu acidul rub eanic în

raport de combinare

1: 2

Sulful intră în componenţa unor liganzi care formează

complecşi , prin dizolvarea unor cloruri sau oxizi ai

metalelor grele:

AgCl + Na2S2O3 → Na[AgS2O3] + NaCltiosul foargintat (I ) de Na

H2O + Ag

2O + 2Na

2S

2O

3 →

2Na[AgS2O

3] + 2NaOH

tiosul foargin tat (I ) de Na

H2N ─ C ─ C ═ NH║ │

S S

M

S S│ ║

HN ═ C ─ C ─ NH2

8/14/2019 curs2-ccc


Grupa a-VII-a: F, Cl, Br, I, At

Strucura electronica exterioara este ns2np5

Elementele acestei grupe sunt generatori de complecşi slabi indiferent de starea

de oxidare. Halogenii în starea de oxidare – 1 se manifestă ca liganzi. Toţi halogenii

au caracter oxidant şi prin urmare după dobândirea configuraţiei stabile de octet

prin acceptarea unui electron în orbitalul p, aceştia pot forma legături coordinative

cu perechile de electroni neangajaţi în legături, funcţionând astfel ca liganzi.

Exemple de complecşi cu ioni halogenură

Halogenul F Cl Br I

Complex

anionic

Na2[MnF5],

(NH4)2[MnF4]

K[MnF5],

K 2[MnF6]

K 3[CoF6]

K 2[FeF4]

K 3[IrCl6], K 2[MnF6],

K[MnCl5], K 3[OsCl6]

K[FeCl4]K 3[IrBr6] K 3[Irl6]

Complex

Neutru

[CoCl2(NH3)2]

[Rh(H2O)3Cl3]

[Rh(NH3)3Br3]

[Ir(NH3)3Br3]

Complex

Cationic

[Co(NH3)6]Cl3,

[Co(H2O)6]Cl3[Co(NH3)6]Cl2,

[Ir(NH3)6]Cl3

[Cr en2Cl2]Cl

8/14/2019 curs2-ccc


8/14/2019 curs2-ccc


Metalele tranziţionale parcă “au venit pe lume” pentru a formacombinaţii complexe. Ele prezintă o tendinţă însemnată de a formacombinaţii complexe cu NC = 2-12 , având ca liganzi diferiţi anioni sau

molecule anorganice şi organice. Această tendinţă este mai mare la cele ceau configuraţia electronică d6, d8 şi d10 comparativ cu cele cu d7 sau d9.

curs2-ccc

Documents