TATIANA (coordonator)

Manualpentruinvatamantladistanta SINTEZETEORETICE APLICATIIPRACTICE sruDn DECAZ TESTEGRILA. TEMEDECERCETARE PENTRUPROIECTEDEDIPLOMA. EdituraUNIVERSITARA CUPRINS CuvaDtiDainte ......................... ............................................................. ........... ............5 Temanr.1 Mecanismuf pre/uri/or ................................ :................................................................9 TemaDr.2 Strategiideadaptarea pre/uri/orfacerintelepietei .. ........... ............. ...... ..............32 TemaDr.3 Protec!iaconcuren!eieconomice ................................................................................58 TemaDr.4 Stabilireapreturilorinintreprinderi.Metodebazate pecosturi ...... ......... .............94 TemaDr.5 Fundamentarea#actualizareapre/uri/ordeoJertii... ...... ....... ............ ....................117 TemaDr.6 Metodede Jundamentareo$icore/area pre/uri/or produselornoi..........................130 TemaDr.7 Ajutoruldestat............................................................ ................................ ................150 TemaDr.8 Sistemul prefUriforinRomania .............. .................. .......... ............ ........... ....... ..........165 TemaDr.9 Incidentaimpozitelorindirecteasuprapre/uri/or ....................................................185 Temanr.10 Prelurilereglementate ............................... :..................................................................196 Temanr.11 Noileorientarieuropeneprivindreglementareacomportamente/orInvanzarile promolionale ......... ............ ........ ........ ........ ................ .......... ............. ............ ..... ............217 TemaDr.12 Concuren/ape pia{aachiziliilor pub lice ............... .......... ................... ............... ........234 TemaDr.13 Sistemulinformationalalniveluluio$ievo/uliei pre/uri/or ....... ...... .............. ...........250 7 TEMANR.1 MECANISMULPRETURILOR , 1.1.CONCEPTECHEIE Prel Valoareaunuibun Mecanismautonomalprelurilor Piala Funclieacererii Funclieaofertei Funclieacostuluitotal Preldeechilibru Concurenlamediuconcurenlialnormal Elasticitateacererii/oferteiInraporteuprelul Elastieitateacereriiinraportcuprelul Elasticitateacereriiinraportcuvenituleonsumatorilor 1.2.OBIECTIVULCAPITOLULUI Acestcapitolpropuneabordareaproblematiciiprelurilordin perspectivamicroeconomica,prinfundamentareadecizieiindividuale privindoferta cererea, dinperspectivamacroeconomica,analizand mecanismuldeformareapreturilor princonfruntareacererii oferteila nivelul pietei respectivului produs, interventia statului adaugandu-se jocului tiberalconcurenleipentruarestabiliechilibrulpietei. 1.3.SINTEZE Piatapresupune: existenta unor unitati economice autonome, lntre care exista legaturi directedevanzare-cumparare; 9 existentapretuluiliber,determinatdecerere oferta; manifestarealiberaaconcurenteieconomicecorecte active. Inconditiideautonomiedeplinaaproducatorilor,economiaare caracteristicidepiata,cat deplan: :> fiecarefirma deciziapreturilor devanzare,modulde managementalcapitalului,politicaprivindschimburileinterneinternationale :> legaturacustatuIesterealizataprinintermediul' impozitelortaxelor;in cazul absentei concurentei,preturile se stabilesc in cadrul politicii Guvernului, cu avizul autoritatii privind concurenta1;pentru bunurile sau serviciile pentru care s-au organizat pietele in vederea deschideriilaconcurenta,functioneazapreturilereglementate. Infunctiedetipuleconomiei,sepot intalniurmatoarelecategoriide preturi : TipuleconomieiCategoriiledepret Economie(exclusiv)depiataPreturi1ibere Economie(exclusiv)planificataPreturifixe(saulimita) Stabi1itedestat Economiemixta(depiata planificata)Pre!urilib erePre!urireg1ementate Valoareaunuibun: ./ estedefinitadecaracteristiileintrinsecialebunuluiobtinutprin munca,derelatiiledintreproducatorii consumatoriibunului, dintredinurma obiectulmaterialalbunului,dar de relatiiledintre putereapublica; ./ estedatademunca incorporata inmaria,cat deutilitatea marfii (conformteorieiobiective2); ./ poatefimasurataca valoaredeschimb' alucrurilor utile,evaluata prin cantitatea de munca necesara pentru obtinerea acestora,darprinperformanteletehnico-calitative,importanta raritatea acestora,punctuldevederealcumparatoruluifiindhotarator; 1Artico1u14dinLegeaConcuren!ei,Nr.2111996,pub1icatainMonitoru1Oficia1 a1Romiiniei,ParteaaI-a,din3aprilie1996,modificataprinLegea183/2004. 2G.Abrahalll-Frois"EconomiePo1itique",4Edition,EdituraEconomica,Paris, 1988. 10 ./ poatefiexprimata prin pretul real (natural), care exprima cantitatea demuncautilizatapentrurealizareabunuluirespectiv,dar~ iprin pretul nominal (pretul pietei); raportul dintre pretul natural ~ ipretul pieteiestedeterminatderaportuldintrecerere~ ioferta(incazul uneicereriexcedentare,pretu1pieteiestemaimaredecatpretul natural~ iinvers); ./ conformteorieisubiective3,valoareaestimataaunuibuneste determinata in functiede capacitatea acestuia dea satisface nevoile de consum (care depinde de calitate, raritate, dificultati de procurare etc.);consumatorul decide, in ultima instanta, plata pretului bunului. Funcponarea mecanismului autonom al preturilor secaracterizeaza prinurmatoareleaspecte: + reflectarea reaUi,prin preturi,a cheltuielilor de producere~ ides facerealeproduselor ~ iserviciilor,recunoscute in cadrulprocesului deformareapreturilorlapiata; +estimarea valorii marfuriloraceasta difera in fiecaremoment sau etapa,chiar daci.iconfruntarea acesteiacupreturidejastabilitenu conduce imediat, ci Intr-oetapa urmatoare,la modificarea deciziilor depret; + nivelul ~ istructura preturilor bunurilor economice sefundamenteaza in mod necesar pe baza proportiilor reflectate la piata, ca segmente aleraportuluidintreoferta~ icerere; + limiteIedeciziilor defixarelibera a pre!urilorsunt determinatede elementelesubiective,dar~ ideceleobiective,caren-aupututfi identificateprincalcululestimativalraportuluioferta-cerere; abaterilesuntsesizateprinlegaturiledeconexiuneinversa,care asiguraautoreglareacontinuaasistemuluidepreluri. Piala reprezinta ansamblul myloacelor i operatiunilor decomunicare ideconJruntareavanzatorilorcucumparatorii,princareacetiase inJormeazamutual deceeace pot produce pentruvdnzare,respective,de ceeaceaunevoie sa cumpere idepretul pe careurmeaza sa-Jceara sau sa-J propunainvedereaincheieriicontractelor iderulariitranzactiilor. Pialased e f i n e ~ t eprinurmatoareleelemente: 1.obiectul comun altranzactiilor, adica bunul omogen ~ isubstitutele sale; 2.volumulmarealtranzactiilorefectuate,adicavaloareavanzarilor derulateincadrulunuiintervaldetimpconsiderat,inspatiul delimitatgeografic; 3Op.cit. 11 3.mijloacele instrumentelefolositededitreoperatoripentrumanifesta intelegerea bilateraHiasupraconditiilor actuluicomercial.Unul dintreele,respectiveeldebaza,ilreprezintapretul. Celedouasegmenteimportantealepietei- oferta cererea- se referalacirculatiabunuriloreconomicecareimplicatranzactiilntre lntreprinderi manifestareaactivapepiataaconsumatorilor.Pre(ulse Jormeazainmod liber,prinnegociereconsens,tinziind catre un pre! de echilibru,determinatdeevolutiaraportuluidintrecerere oJerta,in conditiileconcurentei. Formarealiberaapreturilor Comportarnentul produciitorilor transparenta pietei(oferta, cererea, concurenta, preturile) - ca\cululeconomicaleficienteiechilibrului microeconomic strategia pretului devanzare pre\Urileconcurenta fiscalitatea Comportamentul beneficiarilor transparentapietei(oferta,cererea, concurenta. preturi1e) - calcululeconomicaleficien\eiechilibrului microeconomic strategia pre\Ului de curnparare alocarearesurselor eficien! folosiriilor echilibrul macroeconomic buniistarea consumatorilor Pretu1propusdeproducatorpentrunegocierecucumparatoriieste formatdincostulunitar marjadeprofit.loculliberalpretuluieste determinatdedoifactori:raportuldintrecerere oferta concurenta: caudcererea>oferta,semanifesta,maiputemic,concurentaintre cumparatori,obtinandu-se0 apretului candcererea 0 ) Deplasarea functieioferteispre dreapta / stanga/ sciiderea oferteilapret)estedeterminatademodificareaconditiilorde productie devanzarepepiatafiecaruiprod us. 12 I cantit1'i!i de produse Functia cererii exprima rela!ia (invers proportionala) dintre diferitele preturi posibile(notate p)cantitatile cares-arcumpara la aceste preturi (notateQC): QC=f(p),undefunc!iafestedescrescatoareinraportdepret (df/dp Pmin ICostulmarginalreprezintiicostulsuplimentargeneratdeproduepeieu0 aCTacv unitate (--) pentru varialii foarte miei ale eantitatii, se caIculeaza ea- -_. ::::cp' (q) 17 In concluzie,functiaindividuaHi deoferta (careasigura maximizarea profituluipentru0anumitavaloare,exogena,apretului)este: q ={(bunurinormale,cuO 0,iar\tp > 0,

QCa + y . ppentrucaaceastasareprezinte0functiedecerere sunt necesare urmatoareleconditii:parametrul y safienegativ(functiade dQc cerereestedescrescatoareinraportcupretul):dp= Y< 0,iar\tp > 0, Inacesteconditii,pretuldeechilibruvaaveaacelnivelpentrucare cerereaesteegalacuoferta: a-aQO =Qcp==-y-f3 b) pentruacest nivelalpretului,firmaACTIVEvaproduce vinde o cantitate care ii vaasigura maximizarea profitului; in conditiile pietei cu concuren!aperfecta,aceastamaximizareaprofituluiesteechivalentacu producereacantitatiiqpentrucarepCmg dCTa0Cmg == 3'a .q2+2bq +c =p =,-dqy-f3 [ a-oJ =0 23 Cuconditianecesaraexistenteiunorsolutiireale a&J' L\==(2 b)243 ac - -- ;:::0cantitatea oferim de fmna ACTIVE ( y-f3' este: 2b1(2'b)24.3.a.[c--a_-_&)Vy- f3,undeseconsideradoar qI,2----'----2-3----"------".a solutia(solutiile)pozitivecarerespectarelatiaCmgCTM. c) Oricare ar fipretul stabilit pe piata,se poatedetermina functiade ofertaindividualaafirmeiACTIVE: p==Cmg{p ==3 . a . q 2 + 2 . b . q + c { cu conditia Cmg ;:::CTM::::}3 a . q 2 + 2 b . q + c ;:::a . q 2 + b . q + c - 2 b J4. b2-4 3 a(c -p) ::::}ql,2__;:::0, {q;::: -b/2a cuconditia4b2 -43a(cp);:::O 11 PodqId)e0/p62b' -, undeqodpqo dp/qoaqo+qoP=Po dq,q=qO reprezintacantitatea oferita pentru pretu1 Po.Daca aceasta elasticitate este subunitara(supraunitara),inseamnacaofertaindividualaesteinelastica (elastica),respectivca 0 a pretului va genera 0 mai mica (mare)acantitatiioferite. 1.2. Functia decost pentru firmaALFA,care actioneaza pe0piata cu concurenta perfecta este data de componentele costului:CV =2q3 - 6q2 +5q CF =10.In vederea fundamentariideciziei de achizitionare a produsului vandut defirma ALFA,unconsumator analizeaza care ar fiimpactul unei modifidiriapretuluiasupra cantitatiivandute,prin elasticitatea ofertei in raportcu pretul.Careestevaloarea elasticitatii,daca.pretul actualestede 23u.m. Rezolvare: Actionand pe 0piata cu concurenta perfecta, oferta (q)a firmeiALFA satisfacerelatia dCT()P =Cmg =- =6q2-12q +5::::} 6q2-12q +5-p=0 dq .. , 24 L Cumpretulnupoateluavalorinegative,pentmoncevaloarea pretului,aceasHiecuatiedegradul2aredidacinireale: 12J24+24pqI,212'unde,pentruunpre!deminim5,seretine 12+J24+24pdoarradacinaql=(cealaltaavandvalorinegative). 12 Functiadeofertaexistadoarpentmunpretminim,respectiv pentmunpretlanivelulcamiapCmg=CTM=> 6q2-12q + 5 = 2q2 - 6q + 5 + 10/ q . Pentru aflarea pretului (respectiv a cantitatii) minim( e) estenecesararezolvareaacesteiecuatiidegradul3,ceeaceesteuneori dificil,motivpentm careverificamdaca pentruunpret de23serespecta inegalitateap =Cmg ;:::CTM : Pentruunpretde23u.m.,cantitateaprodusa vandutadefirma ALFA este de 3, inregistrand un cost total mediu de8,33 < costul margimal = p23,decipretu1de23u.m.sesitueazapestenivelulminim. inacesteconditii,elasticitateaoferteiInraportcupretulestede eOI= dqp_1. .P.=1.23 =03194 pdpp=23qdpq12q -12Iq=33' ,ceeaceimplica dq q=3 oofertainelasticapentmacestpret(0 cu1%apretului determina oferteicudoar0,3194%). 1.3.Pe0piata cu concurenta perfecta,oferta unuibun esteasigurata de15lntreprinderidedouatipuri:5detipA lOdetipB;costultotal' aluneilntreprinderieste: CTA= 0,4QA2 +2QA+90 CTB=0,5QB2 +QB +50. Se functiacereriipentmacestbun:Q- 7,5p+200. Determinati: a)functiadeofertapentmfiecaretipdelntreprindere; b) pretu1deechilibm. Rezolvare: a)Lanivelulfiecareifirme,oferta(Q)estedatade: =C=dCT>pmg,pentm p - Pmin _dQ, unde pretul minim reprezinta ace] {Q - 0, pentru p < P min 25 nivel pentru care p=CmgCTM (este nivelul pretului sub carefirma ar obtinepierdere). FirmadetipA: CTA::;:0,4QA2 +2QA+90 Cantitateacareasigudimaximizareaprofituluirespectaegalitatea: p-2 p = CmgA=>p = O,8QA+ 2 =>QA 0,8 pentrup ~Pmin(A)'undePmin(A)respectarelatia p=CmgA =CTMA=>O,8QA+2=0,4QA +2+90IQA => =>Qmin(A)=15 =>Pmin(A)=0,8 15 + 214 Inconsecinta,ofertafirmeidetipAeste: P-2 Q=O,8'P ~14 A {O,p< 14 FirmadetipB: CTB::;:0.5QB2 +QB+50 Cantitateacareasiguramaximizareaprofituluirespectaegalitatea: pCmgA=>p =QB+ 1=>QB=p-1, pentrup ~Pmin(B)'undePmin(B)respectarelatia PCmgB=CTMB=>QB+ 1= 0,5QB+ 1+ 50lQB=> =>Qmin(B)=1=>Pmin(B)11 Inconsecinta,ofertafirmeidetipBeste: QB11 ={p -1, P ~ O,p < 11 b) pretul deechilibru este acelpret pentru care oferta ~ icererea sunt egale. FunctiaglobalaacereriiesteQ= - 7,5p+200. Functiaglobal aaoferteieste o,p < 11 O'P < 11 Q =IOQB,l1:5 P < 14lO(p-l) =lOp -10,11:5 P < 14 {5QA+ IOQB'p ~14 5(I,25p - 2,5) + 10(p -1) =16,25p - 22,S, P ~14l26 I -350,...------------""-300

I_cererel ----1 -oferta I100 +--- o+--"""'T---,--------,---,-----i 50 0"---1---5- 2025 Din grafic,se constata ciiinterseetia functiilordeeerere$iofertiiare loeinintervalul(11,14),punetuldeechilibrufiinddatde: - 7,5p+ 200lOp- 10,decipretuldeechilibrueste12u.m. 1.5.iNTREBARICHEIE };>Caresuntelementeleearacteristicepentrunotiuneade"piata"? };>Cumestedefinitavaloareaunuibun? };>Explieatirolulconcurenteiincadrulmecanismuluieeonomieide piata! };>Caresuntelementelecaraeteristicealemediuluiconcurential normal? };>StatuItrebuiesaintervinainmeeanismuleconomieidepiata? Argumentati! };>Cumdefiniticomportamentulrationalalagentiloreconomiei? 1.6.TESTEAUTOVERIFICARE 1.1.Inprezent,venitulunuiconsumatorestede200.000lei,din careeeonomise$te50.000lei;consumulesterepartizatpe4categorii debunuri$iserviciiastfel:C1;;;:70.000lei,Cn;;;:20.000lei,Cm=10.000lei $iCrv=50.000lei.In perioada urmatoare,venitulcre$tela300.000lei, dincareseeeonomisesc70.000lei;instructuraconsumuluiseproduc urmatoarelemodifieari:Cr;;;:60.000lei,Cu;;;:80.000lei,Cm =15.000 lei$i C1v;;;:75.000lei. CalcuHindpentrufiecarecategoriedebunuri$iserviciielasticitatea cereriiinfunetiedevenit,determinaticategoriiledebunuriconsumate (bunuriinferioare,normalesausuperioare) 27 1.2.invedereauneieventualemodificariapretuluilatigari,firma produciitoarestudiazapiata constataurmatoareafunctieacererii: Q=50.000- 1,25p;inprezent pretulpracticatestede15.500lei/pachet. Analizatiimpactulunei apretuluiasupracantitatiicerute! 1.3. Firma FAST produce anua120.000 mii pantofi, vfulduti in prezent la pretul de1.500 mii lei/pereche; in viitor seextinderea productiei peuna dinurmatoareletreipiete:piataAcaracterizataprinelasticitatea cereriiinfunctiedepre!de-3,piataBcaracterizataprincoeficientulde e1asticitatede-1 ,04 piataCcareiaIicorespundecoeficientulde elasticitate de-0,5.$tiind ca seob!inerea unuipret cu18% mai mare, determinati pe care piata este recomandabila extinderea firmeiFAST. 1.4.Secunoscurmatoareledate: Pretunitar5.0005.4005.5005.7505.8205.900 Cantitateoferita21.00025.00027.00030.00032.00032.800 Cantitateceruta35.00033.00031.50030.00027.80025.000 Determinatielasticitatilepererii oferteidindpretu1estecuprins intre5.500- 5.750u.m.(elasticitateaarc)! 1.5. Pe piata cu concurenta perfecta a bunului Xsemanifestcl cererea I Q= 10- 0,2psiofertaQ= - 5+ p. Peaceastapiata,desfaceprodusele firmaYuco,firmacaracterizataprincostulfixde20 costulvariabildeQ2- Q. Carevaficantitateaprodusadeaceastaintreprindere(inconditiile maximizariiprofitului)? 1.6. Trei produse sunt caracterizate prin urmatoarele func!iiale cererii: Q1 =5.000- 0,25P;Q2 =4.500- 0,15P;Q3= 7.000- 0,8P. La momentul Topreturilepracticate pepiata sunt de1.200,1.450respectivde400lei. in momentul T1,preturilesemodificaastfel:pretulia primul produs cu10%,pentrualII-lea produspretulscadecu15%,iar pentrual III-leaprodusseconstata0scad ereapretuluicu13%. Determinati elasticitatea pentru cele trei bunuristabili!i existenta unor eventuale rciatii de complementaritate sau de substituibilitate. ,28 I L 1.7. Intr-oeconomiecu concurenta perfecta, in caresunt produseconsumatenumaidouabunuriX Yexista1200deconsumatoridetrei tipuridiferite:500persoanedetipA,400detipB 300detipC, caracterizateprinurrnatoarelefunctiideutilitatetipulA:U A= XY; tipul B:UB= X2Y;tipul C:Uc = Xy2. Se cunosc veniturile fiecarei persoane dinceletreicategorii:VA=200u.m.,V B=500u.m.,V c=700u.m. Oferta bunului Xesteasiguratade500 intreprinderiidentice,fiecare avanduncosttotalCT= 0,05X2 - 3X+ 320.Deterrninati: a)functiadecererepentrubunurilex yaferentefiecaruitipde consumatori; b) functiadecereretotalapentrubunulx; c)functiaindividualadeoferta; d) pretul cantitateadeechilibrupepiatabunuluix. 1.8.Functia deproductieauneifirmecareactioneaza pe 0piatacu concurenta perfecta este QX2/5y3/5,unde x y sunt cantitatile consumate t din cei doifactori de productie. Pe piata faetorilor de productie se I I pretuluneiunitatidinprimulfactordeproductiede10u.m. pentrual I doileafactordeproductieunpre!de15u.m. I a)Deterrninati cantitatea optima a celor doi factoride productie pentru J obtinereauneiproductiiQ106; b) Exprimaticostultotalalintreprinderiiinfunctiedeproductia realizata; c) Dacafirma ca,pentru maximizarea profitului,cantitatea optimaestede25unitati,careestepretuldeechilibrustabilitpepiata. 1.9.FirmaElitesvindecafeainpachetede250g.Incursulunei saptamani,seefectueaza un test,oferind pachet la preturi diferite. Rezultateleaufosturrnatoarele: Pret15.00014.85014.70014.55014.400 Nr.paeheteeumpiirate2.910.0003.000.0003.078.0003.120.0003.213.000 Pret14.25014.10013.95013.80013.650 Nr.paeheteeumparate3.255.0003.285.0003.315.0003.342.0003.366.000 a)prin metoda eelor maimicipatrate,considerandcafunctiacererii esteliniarainraportcupretul,deterrninatifunctiacererii; b) calculatielasticitateapentrupreturile:p=14.700 p=13.650; Ieste 0problema de optimizare:minimizarea eostului total, eu restrietia ea produetia obtinutasafiede10 .1 29 c) determinatizonacucerereinelastidi explie atineeesitatea identifieariiaeesteia. 1.10.Cerereaunuibunnormalaereseutsubefeetulameliorarii veniturilor: lamomentulto'Qo= 5bue.,funetiacereriifiindP= 75- 5Q; lamomentult1,Q1 =10bue.,functiacereriifiindP=75- 2,5Q; lamomentult2,= 25buc.,func:tiacereriifiindP= 75- Q. Q2 a)careestenivelulpretuluideechilibruinfiecaredintreeeletrei momente; b) cumaevoluatelastieitateaeereriiinraporteupretul? I I 1. 7.TEMEDECERCETARE );>Studiati proprietlitile functiei de utilitate;cum se determina eurbele jdeizoutilitate? );>Aflatisemnifieatianotiunilor:"surplusuleonsumatorului","surplusulprodueatorului"! );>Cereprezinta cum sedeterminaefeetuldesubstitutie efeetul . devenitgeneratedemodificareapretului? );>Pentru0funetiedeutilitateCobbDouglas,determinatirata marginaUidesubstitutieadouabunurideeonsum! );>Careesteefeetulprogresuluitehnieasuprafunetieideproduetie? );>Estimatiempiricelastic ita teaeereriipe0anum itapiatlideautomobile! 1.8.TEMEDEREFLECTIE, );>DeterminatiimpaetulstabiliriiunuiplafonmInIm/maximal preluluiasupraeehilibruluipepiataunuianumitbun! );>Determinaliimpaetulintroduceriiuneitaxe/subventiiasupra echilibruluipepiataunuianumitbun! );>Uneonsumatoreonsumadoardouabunuri,pentrueumplirarea rearoraintregvenituldisponibil.Inaeeastasituatie,se poateeaambelebunurisafieinferioare? );>Maximizarea profitului esteeehivalenta eu maximizarea valoriide piataafirmei? );>Maximizareaprofituluiesteeehivalentaeuminimizareacostului? Argumentatieventual,exemplificatipentru0anumitafunelie deproductie! 30 Demonstrati ca functia costului total mediu este minima in punctul deintersectieafunctiilordecost marginalcucostultotalmediu! Analizatiformafunctieideofertapetermenscurt,mediu lung pe0piatacuconcurentaperfecta. BIBLIOGRAFIE AltarM.- "Notedecurs- Modelareadeciziiloreconomice",siteDOFIN Friedman D."Price Theoryan intermediate text",South-Western Publishing Co.,1986 GravelleH., Rees R.- "Microeconomics ",Longman Group UK Limited,1993 HirshleiferJ.,GlazerA.- "PriceTheoryandApplications",Prentice-Hall, 1992 Nicholson W."Microeconomic Theory - basic principles and extentions",the DrydenPress,1995 T.,Dumitrescu D., Florice!C., Alexandru F. "Prefuri.;i concurentii ", Editia3,EdituraDidactica Pedagogica,2000 T.,DumitrescuD.,Floricelc.,VulaM- "Culegeredeaplica!ii practice#studiidecazladisciplinaPre!uri Concurenlii ",EdiliaaII-a, revizuitii completatii,EdituraDidacticii Pedagogicii, 1999. ParkinM.- "Microeconomics",AddisonWesleyPublishingCompany,1993 Ruffin R., Gregory P."Principles o/microeconomics",Harper Collins College (I'1 Publishers,1993 VarianH.- "Intermediatemicroeconomicsamodernapproach ", Norton&CompanyInc.,1996 31 TEMANR.2 STRATEGIIDEADAPTAREAPRETURILOR LACERINTELEPIETEl 2.1.CONCEPTECHEIE: Concurenta Bun omogensubstitutele acestuia Competiti vitate Concurenlaprinprodus Concurenta perfecta Concurenlaprinprel Intreprinderemarginala Razboialprelurilor Monopol OligopolIncasaremarginala Duopolsimetric asimetric Costmediu(unitar) Preturiadministrate Costmarginal Profitunit Regulialternativedegestiune Pre!limi tamaxima Preturidemonopol Pre!limitaminima Discriminareprinpret Concurenlapotentiala Monopson Concurentamonopolistica Barieredeintrare 2.2.0BIECTIVULCAPITOLULUI Capitolul intitulat "Strategii deadaptare a preturilor la cerintele pietei" familiarizareastudentuluicudiverseconcepte,cuposibilitatile destabilireapreturilor pepiata,in functiedecaracteristicileconcurentei acesteia.Intimp,seprezinta strategiidefixareapreturilorde catrestat,respectivmecanismuldefharea preturilor maxime minime, precum masmileluatedestatceacompaniazaacestemecanisme. 2.3.SINTEZE STRATEGD ALE STABILIRD PRETURILOR IN CONDITIILE PIETEI Concurentareprezinta un mod demanifestarespecificaleconomiei depiata,ce se concretizeaza in comportamentul de rivalitate individualizat 32 alagentilor economici depe piata, care au ca obiectiv maximizarea profituluiobtenabil,peseamautilizariicapitaluluiinvestit, acoteide piata. Conditii1e de exercitare a concurentei intre operatorii economici sunt: Existentamaimultorproducatorispecializatiinproducerealivrareaunuibun asubstituteloracestuia; autonomizareaconducerii gestiuniiprinpretulliber; indeplinirea conditiilor de competitivitate pentru produsul respectiv; respectareadisciplineicomerciale fiscale; echilibrareacereriidecatreoferta. Pominddelaconcurenteidecatreproduciitori,s-au identificaturmatoarelestrategii atragerea .interesuluipietei: TipuridestrategiiCaracteristici StrategiaefortuluiconcentratEstedestinataatrageriiuneiclientele specialepentruunprodusspecial,pentru careseofedicelemaibuneservicii Strategiadiferentieriibunurilordintr-o gamasuperioara cucerireainteresuluiclientilor pentruunprodusanume,cutrasaturide unicatprincorelatiaprodus- marca-designservire StrategiadominatieiglobaleprincosturiAsigura concurenta prin preturiimbatabile Tinandcontdecaracteristicilefiecaruitipdeconcurentaapietei, preturilesevorstabilidiferit. A.Incadrulconcurenteiperfecte,adaptareaagentiloreconomici lacerintelepieteisefacenumaiprincantitatisaunumaiprinpreturi, revenireala0nouastaredeechilibruserealizeazaastfel: A.1.Echilibrulpieteiperfectepetermenscurt 1. cerereaofertaestefixa;adaptarealapiatasefacepedoua cai: - prin preturipretu1 indit sa determine reducerea cererii) - prin cantitati oferta, deoarece pretul cererii este mai mare dediteeldeoferta) 2.cerereascade,ofertaestefixa;adaptareasefacetotpedouacai: - prinpre!uri(acestascadepanalanivelulpentrucare cereriiasiguraechilibrarea cuoferta) - prin cantitati (oferta scade ceea ce duce la reducerea pretuluide cerere,acestnivelasiguraechilibrareacereri) 33 3.ofertacerereaestefixa;adaptareaseface: - prinpreturi(acestascadepanalarestabilireaechilibrului) - princantitati(cererea panalaatingereapunctuluide echilibru) 4.ofertascade,cerereaestefixa;adaptareaseface: - prinpreturi(elecrescpanalarestabilireaechilibrului) - princantitati(cerereascadepanalarestabilireaechilibrului). A.2.Formarea preturilor pe perioade lungi de timp va fiinfluentata depa!ametriiactivitatiiintreprinderiimarginale. Intreprinderea marginala este aceea care, in conditiile formariipretului deechilibru,arecosturilemediicelemaimari nuinregistreazanici pierdere, nici profit, deoarece punctul de intersectie a costului mediu minim cu coAstulmarginalareordonata cu ceaaniveluluipretuluipietei. In cazul in care aceasta intreprindere ar dispare, influentele consecutive sunt: );>Oferta insuficienta =>pretului pietei =>profitul=> aparnoiconcurentiinramurarespectiva );>Apar noiconcurenti=>oferta totala =>reducerea preturilor inconcluzie,peperioademaridetimp,inconditiileincare intreprinderile nu au cost de productie, echilibrul sevarealiza atuncicandofertatotal aesteegaBicucerereatotala,iarprofitul intreprinderiimarginaleestenul(figuranr.1). Formareapretuluideechilibrualpieteiperfectepetermenlung ____c;..c,.,\ ci . x ---y..-c:!:I- -- CTMD3 CTM1 CTM2 intreprinderile1,2,3Ramuraq Figuranr.1 B.Formarea pretului in conditii demonopol:strategiiledefixare apretuluisunt: .1.Strategiastabiliriiprefu,/ui pentruace/ nivel al producfiei pentru careincasareamarginalli(Rill) este ega/Iicucostu/ marginal(ell)'profitul (7C)fiindmaxim. 34 Pentruadeterminarelatiademaximizareaprofitului,pornimdela elementeleurmatoare:incasaretotal a(RT),costuritotale(CT),costuri fixe(CF),costurivariabile(CV).Profitulvafimaximatuncidnd prima derivataafunctieiprofituluiinraportdenivelulproduc!ieiseanuleaza, iarceadeadouaderivataestenegativa(figuranr.2). Regulialternativedeformareapretuluiinsitua!iademonopol Figuranr.2 Derivandfunctiaprofituluiobtinem:Rm =Cm'unde: - Rmeste incasarea marginala, adica sporulsau reducerea deincasare pemasuraproductieivandutecuaunitatesuplimentadi; - estecostulmarginal,adicacostuluipentrufiecare Cm unitatesuplimentaradeprodus,obtinutainplus. Maximizarea profituluimonopoluluipresupunecaadouaderivataa functiei profitului sa fienegativa, respectiv -< 0,adica rataincasariimarginaletrebuiesafiemaimicadecatratacostului marginal. 2.Inciden/apre/uri/or inregulilealternativedegestiune folositede monopol: Maximizareacifreideafaceri,incadrulcupluluicantitate-pre! (P j Ql ),cucaracteristicileurmatoare: - evitarea aparitiei concurentilor, prefera sa aiba profituri imediate,maiputinridicate,uneori chiarpierderi; 35 - condi!iacepermitemaximizareaprofituluieste:Rm=0,care pegraficestedefinitaprinpunctuldeintersectieadreptei incasarii marginale cu axa absciselor, punct ce marcheaza nivelul produc!iei Ql, pe dreapta incasarii mediiidentificandu-se nivelul pre!uluiPl' Monopolulvanuprinprofitulpeprod us ,ciprincantitatea maredeproduse,ceeaceducela0cifradeafacericrescuta. Gestiunea la echilibru, incadrulcupluluicantitate - pre! (P 2Q2); caracteristicilemetodeisunt: - seaplicaatuncicand producatorulcreasca produc!ia fatadeeventualiconcuren!i,larainsasaobtinapierderi; - pre!ul costul sunt egale(ele se aflala nivelulpragului derentabilitate),P2 =CTM'=>profit=0; - strategiavizeazavanzareaultimelorcantita!i,pentruaseevita creareastocurilor; - sepoate aplica in situa!ia incaremonopolulesteadministrat de stat. Rela!iademaXlmlzareaprofituluivafi:RM=CTM,unde: RM=incasaremedie,CM=costtotalmediu Stabilirea pretu1ui la nivelul costului marginal, in cadrul cuplului cantitate- pre!(P3Q3)'caracteristicilemetodeifiind: - seaplicacandgestiunealaechilibrunudarezultateledo ritesau candmonopolulesteadministratdestat; - iiobliga pe producatori sa economiseasca resursele,deoarece prin pre!seasiguraacoperireacostuluirealalob!ineriibunurilor; - ofera posibilitatea dediferentiereapreturilor tarifelor produsesauservicii; - relatiademaximizareaprofituluieste:p=Cm'undep=pre!ul, Crn=costulmarginal. 3.Strategiadiscriminariifnstabilirea prelului decatre monopol,are urmatoarelecaracteristici: apareatuncicand produsealeuneiintreprinderisunt vandlltelapreturidiferite,pepietediferite,Cllscopul desfacerilor; sevandultimelestocurimaiieftindecatprimelecantita!i; se poate aplica numaipepiete diferite, care nu comunid intre ele; elasticitateacereriitrebuiesafiediferitadela0piatalaalta; 36 profitulvaficuatatmaimare,cucatsepotdistingemaimuUe pietepecaresepotpracticapreturideosebite; pentrumaximizareaprofitului,relatiilesunt: ~ 1 =Rm2=em'unde: Rml, Rm2=incasarea marginaliipeceledouapietediferite PI(1+lieI)=P2(1+lIe2)=Cm'unde: indicii1 1?i2 corespund celor doua segmente ale pietei sau celor doua clientelediferite. Daca elasticitatile sunt egale, preturile trebuie sa aiba aceea1?ivaloare, daca elasticitatile sunt diferite, pretul va fimaimare pe piata unde cererea estemaiputinelastica. Existatreitipuridediscriminare:discriminareadegradulintaisau perfecta,discriminareadegraduldoi,discriminareadegradultreL Discriminareadegradulintaisauperfectapresupunecaintreprindereaaflatainsituatiedemonopolcunoa1?tecurbacereriifiecarui consumatorpentrubunulpecare11produce,iarinfunctiedeaceastava incerca: - sadetermineconsumatorulsaplateascapretulmaxim; - saatragamajoritateaconsumatorilor. Discriminareadegraduldoiapareatuncidind,intreprinderea monopolista fixeaza preturi diferite pentru cantitati diferite de bunuri cerute, cazincaremonopolulincearcasaobtina0partedinsurpiusulconsumatorului. Discriminareadegradultreiapareatuncidnd 0intreprinderein situatie de monopol i1?iva cre1?te profitul prin vanzarea productiei la preturi diferitepefiecarepiatainconditiilementineriiseparateapietelor. c.Formareapreturilorinsituatiamonopsonului,caracteristicile sunt: Unagenteconomicdevinemonopsonatuncicand,pepiataunui bunomogen,estecumparatorunic,inconfruntareacuunnumar maredev3.nzatori; Pretu1produsuluieste0functiecrescatoaredecantitateaceruta, fiindexogenpentruproducatori1?iendogenpentruconsumator; Conditia de ,profitmaxim esteca monopsonulsa se aprovizioneze cuaceacantitatedeprodusepentrucareincasareamarginal aa vanzariipropriilorprodusesafieegalacucostulmarginalia productieisale,adicadeterminareaincasarilortotale1?ianularea derivateiintaiaprofituluL 37 Inacesteconditii,avem: P=f(x),f(x)>0,undexestecantitateacerutapepiata Costulmonopsonuluieste:C=(C') =[f(x). xl' =f(x)+ xr(x) =p+ + xr(x) Pentm di f'(x) >0,rezulta di pentru cumparatorul unicalprodusului, costulmarginaldeobtinereestemaimaredecatpretu1decumparare: Cm > p. Conditia de maximizare a profitu1ui monopsonu1ui presupune determinarea incasarii tot ale (RT), anu1area derivatei intai a profitului, in conditiile incare i ~ ivindeproductiaXlaunpretfixP. RT=P.X(x);1t=PX(x),"A-p"C}_r 1testemaxim-.. 1t'Cm - P+x(x) D. Formareapretuluiinconcurentamonopolisticapresupune: douaformedepiata:concurenta~ imonopolul; existentaunuinumarmaredevanzatori~ i0marediferentierea produselor fiecareintreprinderesuportaconcurentaproduse1orfabricateda aiteintreprinderi; fiecare concurent este preocupat destabilirea pretu1ui :?ia cantitatii deproduse,deoareceobJ:inereadeprofitincWialtefirmesa intre inramurarespectiva,ceeaceduce1asdidereacifreideafaceria intreprinderiideterminate; cre:?tereanumaruluideintreprinderiduce:?ilaaparitiacapacitatii deproductieexcedentara,aparandastfe1optiunea pentrustrategia cupluluicantitate - pretaplicataprindiferentiereasortimentala, a produselor,putandu-sestabilisimultancantitatea:?ipretulpentru careintreprindereadetine,.monopolul"; concurentaprinproduseinlocuie:?teconcurentaprinpreturi. E.Formareapretuluiinstrategiaintelegeriisaucombateriiin cadrulconcurenteiduo- ~ ioligopolistice,prezintacaracteristicile urmatoare: interdependentaactiunilorvanzatorilordepepiata; preturile,cantitatilevandute,profitulunuiproducatordepindde reactii1ecelorlaltivanzatori. Piataoligopolistidiaredouatrasaturi:interdependenta:?iincertitudinea,decise impune reconsiderareaformariipreturilor,care,pe acest tip depiata,suntrigide,fixatedeintreprinderi,fiinddenumite,.preturi administrate" . 38 J.... Agentiieconomicivoroscilaintre: comportamentulmaximizariiprofituluiunit,caresebazeazape douaipoteze: 1.omogenitatea produsului, care permite concurenta prin pret pentru unprodusidentic,iarmaximizareaprofituluiunitestemai putemicaatuncicandnumarulproducatorilorestemaimic; 2.diferentiereabunului concurenta inafarapretului:produsele sunt concurate prin performante, parametri tehnici, constructivi, functionali,careevidentiazaconfortulanutilizare economie inintretinere, decinuprinpret. comportamentulconfrunHiriideschise,alrazboiuluipreturi10rsau alconcurenteiprin produse,cazincare intreprinderile nu"sparg" preturiledecatdacaavantajulobtinutestemaimaredec atcostul modificarii. Cazurispecifice: I) Formareapreturilorincadrulduopoluluisimetricallui Cournot,induceipotezacaceledouaintreprindericeproducunbun omogen,vatinecont inluarea proprieideciziidedecizia celeilalteparti, fiecarefirmaalegand solutia cea maiavantajoasa pentru ea considerand ca aceastanuestesusceptibiladeamodificaproductiaconcurentului. Echilibrul pietei se va realiza atunci cand cantitatile produse de fiecare firmaIeasigura maximizareaprofituluiprinluareaincalcu}avolumului productieieoncurentului.Condipiledemaximizareaprofituluivorfi: - R.nl=Cml Rm2=Cm2 - derivatele secundare sa fienegative, ceea ee inseamna ca ineasarile marginaletrebuiesacreascamailentdecatcosturilemarginale. unde:R m1 , Rm2suntincasarilemarginalealecelordouafirme; suntcosturilemarginale.Cml,Cm2 2)Formareapreturilorincadrulduopoluluiasimetricallui Stackelberg pune in evidenta raporturile asimetrieeintre celedoua intreprinderiaflatepepiata,unadinceledouaavand0pozitiedominanta. Inconsecinta,intreprindereadominatasevaeomportaeaineazul duopolului de tip Coumot, pe cand eea dominanta va cauta maximizeze profitultin andeontdereaetiafirmeidominate. 3)Formarea preturilor in cadrul duopolului Bertrand corespunde modelului concurential:opozitia intre va conducela egalizarea costuluimarginaleupretul. 39 4)Formareapretuluiincadrulduopoluluicudoilideri(allui Bowley) delaipoteza caambeleintreprinderiexistentepepiata au0poziliedominanta. Fiecare duopolist va fixaoferta independent decelalalt concurent. niciunuldintreeineacceptandintelegeri.ProductiatotaHivafimai mare decat cea calculata separat decei doi concurenti, fiecare bazandu-se peipotezacacelalaltvaceda,surplusuldeproductievadetermina0 scadereapretului,profitulscontatnusevarealiza,inregistrandu-se pierderi. Pentruasereabilitasituatiaexistaurmatoarelevariante: unuldintreconcurentivasa-leliminepecelalalt,duopolul fiindinlocuitdemonopol; cei doi concurenti vor ajunge la 0intelegere pentru a evita pierderile foartemari,situatieincarevaapareaunmonopolprinunireacelordoi Concurentiivordecidesaactionezeincomunpentru maximizareaprofituluiglobalalramurii. F.Concurentapotentiala barierelelaintrarea inramura Concurenta potentiaHiesteexercitata defirmeleimportantedintr-o alta ramura sau de pericolul aparitiei altor firme,prin posibilitatea instalarii decatreacesteaaunorcapacitatideproductiesuplimentareinramura considerata. Ea determina practicarea unui pret maxim sau a unui pret limita, care nu poate fidepretul pietei, decat prin crearea un or noi intreprinderi prindistrugereaechilibruluipeperioadalunga. Acestpret estesuperior pretuluipracticat deconcurenta,oridecate oriintrareainramuranupoatefiperfecta. Barierelela intraresemanifestaprinacordareauneiprimeincadrul unuipretmairidicatdecatpretulconcurentei.Aceastaprima conditiadeintrare: E=( PI - Pc) IPc Unde:PIpretulimpusrararisculdeatragereaconcurentilor Pc=pretulconcurentei Cele .maiimportantebarieresunt: Diferentiereaproduselor:acordafirmeiuncontrolsigurasupra preturilorprodusuluisau,atragandconsumatoriiprinmarcasa.Inacest 40 context,patrunderea pe piata a altor firrneserealizeaza cu greu,deoarece acesteatrebuiefiesaofereprodusullaunpre!maiscazutdecatpretul pietei,fiesasuportecheltuielidereclama publicitate. Avantajulsuperioritatii in materie decosturi de productie ceapare datoritaurrnatoarelorcauze: superioritatetehnica; - controlulasupraoferteidemunca; - controluloferteidemateriiprime,produsesemifabricate; - avantajul unui pret mai scazut obtinut pe baza acordurilor incheiate cufumizorii,etc. Inacesteconditii,costulmediualnoilorfirmeva fipeterrnenlung maimare,pentru oricenivelalproductiei,iar intreprinderileexistentepe piatavorfixapretu1subnivelulcostuluimediualconcurenti1or potentiali. Diferentadintrepretullimitastabilit costulmediualpotentialilor concurentimasoaraecartullaintrareainramura. Efectelebarierei pot finule daca noiiconcurentidispunde elemente desuperioritateprivind tehnologia de productiesauapropiereadesursele demateriiprime. Economiilelascaraprovenitedintehnica,organizaresaudin avantajul factorilor de produc!ie pun problema deterrninarii pretului limi tapentrueconomialascara. Acest pre! se ca fiindacela care asigura echilibrul pielei pe operioadiilunga,prinroIuIdebarierapecare11joaca.Rela!iadecalcul este: PI = Pc(1+ E) Pominddelaaceastarelatie,identificiimelementeleconditieide intrareinramura(E),precizandipotezeledeplecare: tehnicadeproductieestepentrutoa!efirmele; - existii0dimensiuneoptimaacapacitiitiiinstalate,cecorespunde unui volum deproductie Q, pe baza ciireia se realizeaza principalele economiilascara,iarcurbacosturilormediidevineorizontalii (figuranr.3) - produsulQesteomogen; - curbacereriiprodusuluiestedata. 41 Detenninareapretu1uilimitaineconomiadescara pret(cost) costulmediu c Pc Q'QQ Q Figuranr.3 Dinfigurademaisusrezultacaproductiatotalaaconcurenteieste Qc'iar pretuleste Pccaresefixeazala nivelulcostuluimediupeperioada lunga,pentrutoatefirmele. Finneleexistentepepiatavorca noiiconcurentisaintrein ramura cu 0tehnologie superioara celei minime,deoarece altfel acestea ar fiin pierdere, pretu1scazand sub partea orizontala a curbei costului mediu. ).>- Politicadepretafinnelorinstal atesauafinneipilot. Deoarecefinneledintr-oramuraaupreocupareadeaimpiedicaa1ti concurentifacaaparitia,vor detennina pretullimita in mod indirect, plecand delavolumultotalal productieioferitedeele.Aceasta cantitate nutrebuiesa 0cantitatelimita(QI)'astfelcadacaseadauga ofertasuplimentaraaaltuiconcurent(Q*),sum ava productia concurentei(Qc)'iar pretulpietei(Pq)scadeasubpretu1concurenlei(Pc)' Dar pentruca prin definitie,Pceste egal cu costul mediu pe perioada lunga,rezultacaunpretmaiscazutconducelapierderipentrutoate intreprinderile,inclusivpentruconcurenti,carenuvormaipatrundepe piata. Intrarea in ramura este barata, atat timp cat productia total a a finnelor dinramuraestesuperioarasaulalimita. G.StrategiastabiIiriipreturilor inuniversconcurential Stabilirea pretu1ui va avea 0importantii deosebitii, cu implicatii directe asuprapozitieidepiatadetinutadeagentuleconomic,iarpretulfiecarui vanzator vaexprima nunumaicerintelepielei produsuluiconsiderat ci42 reactiaderaspunsaacestuialapoliticapromovatadeconcurentll.Din figuranrrezuitadi pretu1pecareproducatorulil poatepropunepepiata se afla,ca marime,tntr-uninterval devaloarelimitat inferior demarimea costurilor de productie, iar superior de valoarea estimata, acceptabiHi pentru produsdecatreconsumatori. Corelatiapretpropuspepiata- costdeproductieunitar- valoare estimatadeconsumator Pvaloareaestimata Produciitorulnupoatepretpropuspepiatsupravietui...... Costtotaldevaloareaprodusului productie(unitar)estimatii deconsumator Deciziadepretesteinfluentatadeanumitifactori,dintrecare enumeram: - costuldeobtinereaproduselor, - estimarileconsumatorilorprivindvaloareaprodusului, - interventiaautoritatiiguvemamentaleinmateriedepret, eticainafaceri. In ceea ceobiectivele strategiei de pret,se pot avea in vedere urmatoareleelemente: Obiectiverealizateprindepretpestepretulpietei Obiectiveale strategieide prel Obtinereademaximumdeprofitpetermencihmai scurt(incazuldinramura) Creareaunei"umbreledepre!"pentruprotejarea concurentilorcucosturimaimari La produsele noi,pentru protejarea vanzarilor produselormaivechidardinliniedeproduse Realizateprinreducereadepre{subpre{ul pietei segmentuluidepiatadetinut atragereaunuinouclientsauauneicomenzi importante descurajareapotentialilorconcurentideaintrain ramura prevenireaunuiataeconeurential 43 In ceea ce strategia depret adoptata infunctiedegradulde noutatealprodusului,suntluateInconsideratie: 1.strategia de pre! bazata pe modificareaintimp a pre!ului inacord cugraduldenoutateal produsuluicepresupune: preturimari,peste eel alpietei, in perioada deaparitie,denoutate dezvoltareaprodusului; - este vizat acelsegment alcumparatorilor care asociaza produsului ovaloaremare,fiindsaplateascaunplusdepret; - odataeuredueereagraduluidenoutate,produeatorulvaurmari marimea segmentuluidepiata detinut,prinvanzarilorredueereapretului; - infazadeimbatranireaprodusului,obieetivulurmaritvafi maximizareavolumuluivanzarilorprinpractieareaunorpreturi subpretuldominantalpietei,aproapedepragulderentabilitate. 2.strategiadepre!bazatapeunpre!scazutincadinmomentul apari!ieiprodusuluipe pia!a,carevizeaza: - penetrarearapida masivaaprodusuluipepiata; eliminareaconcuren!ilor prezenti viitorimaiputineompetitivi; asiguraunprofitimportant prin efeetulmultiplieator alnumarului maredeprodusevandute. Metodapresupune riseuriimportante,dintreaeesteaamintim: produsul nu trebuie sa prezinte nici un viciu sau defect evident sau aseuns; trebuieidentificat incitatspreconsumunsegmentdeclientela potentialacaresafieaptasaaccepteprodusulimediat; capacitateadeproductie canalelededistribuireaprodusului trebuiesa fieflexibile, pentru a raspunde cat mairepede cererii de pepiata; strategia nuserecomanda ase utiliza pentru industriile mature, cu olenta cuconcurentamare; strategianuesteeficientapentrudomeniilesauproduselecuun gradmaredenoutate cucosturimario Fixareapreturilordeditrestat InteJ;V'entiastatuluiinfix area urmarireaevolutieipreturilorpoate fijustificatainurmatoarelecazuri: ;..existentapenurieideresursedemateriiprime energie; ;..ofertadeficitanllaanumiteproduse; ;..excesiva a preturilorla unele bunurideconsum,ceea ce influenteazainmodnegativsatisfacereacereriidar nivelulde viataalconsumatorului; 44 );- necesitateaacordiiriiprotectieifinanciareanumitorproduse; );- ruinareaunorproduciitoriindigenideconcurentastraina~ inecesitateaprotectieiacestora; );- aparitia unor situatiidemonopolsau deoligopol,utilizarea practiciloranticoncurentiaIe,etc. StatuIpoateinterveniprin: stabilireaunor preturifixesaulimitedepreturiIauneleproduse; recurgereala metode de fixaregeneralizata a preturilor tuturor sau amajoritatiiproduseIor; blocajulpreturilorIanivelulatinsdeacesteaIa0anumiHidata, asigurandu-se stabilizarea lor ~ iintreruperea procesului inflationist propagatprinpre!uri. StatuIpoateinterveni~ iindirectasupra determinariipretuIui,ofertei sauacererii,interventiecepoateimbracaformeIe: StatuIrecurgeIapoliticastocariisurplusuluide ..-___-.,/produsepecarenachizitioneazadirectdela Ofertaproducatori1reducereaimpozitelor; ):>acordare de subventii de la buget; ):>sprijinla aprovizionarea cumateriiprime; ):>etc 46 Daca statuI fixeaza preluri minime, atunci interzice vanzarea bunurilor serviciilor la un pre! mai mic deun anumit prag, nivelulpretului minim fiindmaimaredecatpretuldeechilibru. Dinfiguranr5,seobservacastabilireaunuipretminimdeasupra pretuluideechilibruprovoacamodificariatatalecantitatiicerutede echilibrucat alecantitatiioferite,aceastacrescandfatadeceade echilibru. po Pm-----Q Figuranr.5.Fixareaprefuluiminim Stabilindunpre!PmdeasuprapretuluideechilibruPE ducela modificarea cantitatii cerute la echilibru QE'Qc < QE'darla modificarea cantitatiioferiteQo,careva fatadeceadeechilibruQo>QE' Apareexcesuldeofertainraportcucererea(liniapretuluiimpus intersecteazacurbelecererii ofertei,obtinandu-seQcmaturizarea,normalizarea maximizareaproductiei, cererii aconsumului; );>declinulprodusului,costurilordeproductie,reducerea pretului. Odam cu lansarea unui produs nou, pentru care consumatorii manifesta interes, actioneaza tendinta de maximizare a consumului prin maximizarea productiei,ceeaceconducela: oblinereaun orprelurimari; obtinereaunorprofiturimariincadelainceputuldesfacerii; areloc 0polarizarea consumului deresurse in sectorul de prelucrare abunuluirespectiv. Intoatefazelecicluluidevialaalproduselortrebuiesaexisteun echilibru relativintretendintele:maximizareaconsumului minimizarea cheltuielilor, deoarece, in acest mod, pretul devine 0rezultanta a infruntarii acestora.Oricedezechilibrupoategenerapierderi,astfel: Inertia maximizarii consumului Semanifestaprinfenomenul"productiepentru productie",ceeacegenereazapierderi Pretulscade Estefocalizatainetapadesaturatieaconsumului ." consumatorulsacumperemasiv mmlmlzarn laimobilizaridefonduri cheltuielilor Se fnlneaza modemizarea productieia progresului tehnic,prin cumpararea unor utilajetehnic economic,mentinereaaltorutilajeinfunctiune dupaceaufostamortizate 2.4.APLICATII $1 STUDII DECAZ 1.0Intreprindere insituatie de monopoleste confruntata cu 0cerere deforma: 336d...Ix=- 5"p+,unexreprezmtacantItatea ppretu. Intreprindereapentru realizarea productiei treisectii, costurileacestoravariindconformdatelordemaijos: 48 CantitateaSectia1 costuriSectia2costuriSectia3costuri 1102315 2265338 3489168 478133102 5118178138 6170233176 7236301216 8314376260 9404464308 10504554360 a) Determinatieurbaeostuluitotalalmonopolului; b) Calculatipretu1lacarevafivandutprodusul; c)Calculatiprofitulobtinutdefieeareseetie. Rezolvare: DinfunetiaeereriirezuIHi: X=3/5p+ 36=>P=60- 5/3x RT=px=60x- 5/3x Deterrninami'neasareamarginal a: Rm(RT)'60- 10/3x,dineonditiademaximizareaprofitului Rm=Cm seobserva(tabelulnr)eaaeesteasuntegalednd x=9. Cantitate Costmarginal Cost marginalIncasare Costtotal tjCm ' Cm2 Cm3 almonopoluluimarginaUi 1023151056,6610 1630231553,3325 3223830165041 43042342246,6663 5404536233,3386 65255382340109 76668403036,66l39 87875443033,33169 99088483030199 101009052342666233 49 Pretul va fi:p =60 - 5/3,9 =45;costul total sevadetermina ca sumii aCm iarprofitulfiecareisectiieste= RT- CT. sectiaIproduce4buciiti:1t1=45x478=102 - sectia2produce2buciiti:1t245x2- 53=37 - sectia3produce3buditi:1t3=45x36867 1t1tl+ 1t2+ 1t3= 206 Pe totalmonoPol< n ~RT_CT~(60 Ex 95/3x81) - 199 ~206 2.Societatea Titan esteformatiidin doua uzine,ceauluat n a ~ t e r ein urma unei fuziuni,faptce Ieasigurii un monopol regional. Directia tehnica aestimatfunctiacostuluitotalpentrufiecareuzina,pebazaproductiilor lunare,dupacumurmeazii: C)=5,85+1,5q+ 0,005q2 = 6,25 + 1,2q+ 0,03q2,unde q reprezintii cantitatea produsii (mii buc)C2 Functiacereriiregionalepentruprodusulincauzaeste: P=68,5- 0,005q,undepestepretuldevanzareaunuiprodus. Secere: a)Cevolumlunar alproductiei permite maximizareaprofitului total ~ icumtrebuierepartizatiiaceastiiproductieintreceledouauzine? b) Careestenivelulpretuluidevanzareoptim~ icareestenivelul profituluirealizatlaacestpret? Rezolvare: a)Maximizareaprofituluipresupuneconditia:Rm=Cml =Cm2 Dinfunctiilecostuluitotalobtinemcosturilemarginalepentrucele douauzine,dupacumurmeaza: Cml = 1,5 + O,01Oq,;Cm2 =1,2 + 0,06q2' unde ql~ iq2sunt productiile corespunziitoarecelordouauzine. Incasareatotalaaintreprinderiieste: R =P . q=(68,5- 0,005q)q=68,5q- 0,005q2 Incasareamarginaliivafi: Rm=68,5- O,Olq=68,5- O,Olq,- 0,01q2 Pentru a determina volumullunar alproductiei pomim dela urmatorul sistemdedouaecuatiicudouanecunoscute: Rm= Cm, -)68,5 - O,Olql - 0,01q2 = 1,5 + O,Olql H67 - 0,02q) = 0,01q2} Rm= Cm2 -)68,5 - O,Olql - 0,01q2 = 1,2 + O,06qz H67,3 - O,Olq) = 0,07q ::::}q2=520,ql=3090,deciproductiatotalaesteq= 3610. 50 b)P=68,5- O,005q,P=50,45unit.monet. Profitulobtinutvaaveavaloarea:=RT- CT=p'q- (C1- Cz), rr.121001unit.monet. 3.Unmonopolarecurbacosturilortotaledeforma:CT=0,l q3- 0,6qZ+2q,undeqestecantitateadeprodusefabricata(miibuc.). Curbacereriieste:p=61I2q. a.Calculati cantitatile viindute pretul cerut, cand monopolulmaximizezeprofitul.Cemarimevaaveaacestprofit? b.StatuIimpuneintreprinderiistabilireapretu1uilanivelmarginal. Determinaticantitatea vandutapretul cerut in aceasta situatie.Care este profitulrealizat?. c.StatuIimpuneintreprinderiigestiunealaechilibru.Determinati in aceastasituatiepretul cantitateaviinduta. Rezolvare: a.InsituatiaincaremonopolulmaXlmlzareaprofitului, conditiavafi: Rm= Cm, deci6- q=0,3qZ-1,2q+2 q4,cealaltavariantanuconvinedinpunctdevedereeconomic p=4{ rr.11,2 b.Daca statuIimpunestabilirea pretului la nivelul marginal,conditia vafi: RM=P=Cm'dininlocuirerezuWi:6-q/20,3qZ-1,2q+2 q=5,cealaltavariantanuconvinedinpunctdevedereeconomic p= 3,5{ rr.10 c.Insituatiain careseimpunegestiunealaechilibru,conditiaeste: CM=RM,deunderezulta:6-q12=0,1qZ- O,6q+2 q=6,4 { P = 2,8 4.Fie doua intreprinderi in situatie demonopol, functia costului total Zalintreprinderii Aestedeforma:C(qa)= qa , iar pentru intreprinderea B este:C(qb)=2 1 qbZ,undeqa qbreprezintacantitatileprodusedecele douafirme. Productiatotalaeste:q=qa+ qb,functiainversaacereriiestede forma:P=- q+100,undePestepretul.Calculati: 51 1.pretu1,eantWitileprofiturile la eehilibru, daca eele doua firmese aflaincadrulduopoluluidetipCoumot. 2. cerinte in cazul in care firma A impune legea firmeiB. Comentariu. Rezolvare: 1.IncadrulduopoluluidetipCoumotfiecareintreprinderevadori maximizezepropriulprofit,astfel: ITa=P.qa- C(qa)ITa=(-q+100)qa- qa2 Dar q=qa+ qb'deunderezultaca ITa=(- (qa+ qb)+ 100)qa- q/ Pentrumaximizareaprofituluiavemconditiile:=0 ITaqa=20 ITa"< 0=>- 10/3< 0 Inacesteconditiiqb=100- qa/3=80/3;q=140/3iarpre!ul P= 160/3;ITa= 666,67~ iITb= 1066,67 Seobserva ca incazulduopoluluidetipStackelbergpretulpracticat estemaimicdecatcelpracticatincadrulduopoluluisimetric,ceeace avantajeazaconsumatorul. 2.5.iNTREBARICHEIE 1.Realizali0comparatieintrestrategiiledestabilireapretuluiin cadrulpieteidetipmonopol. 3.Ceesteintreprindereamarginala~ icareesterolulacesteia? 4.Enumerati~ iprezentaticaracteristicilepieteidetipoligopoi. 5.Caresunt efectelegeneratedestabilirea unuipretlimita minima? Dar ale celui limita maxima? Ce masuriluate destat pot acompania aceste preturiimpuse? 6.Consideratica formareacartelurilor sepoate realiza pe0piatade tipoligopolsaumonopol?Argumentati. 7.Inperioadedecrizasepoatetoleracarte luI? 2.6.TESTEAUTOVERIFICARE 1.Pe0piata cucaracteristici deduopol,functiacostului total pentru firma1estedeforma: 1 C(ql)= 4q12,iar pentrufirma2este:C(q2)=ql, undeql~ iq2 reprezintacantita!ilefabricatedeceledouafirme.Functiacereriieste: P- q+ 60,undePestepretul.Secere: a)Calculati functiade reactie a celor doua firmeinipoteza strategiei dedublusatelism. b) DeducetiechilibruldetipCournot. c)Calculatipretul,cantitatile~ iprofiturilecelordouafirmela echilibru,dacafirma2estedominanta. 2.0intreprindere a stabilit ca in functiedeq produse, curba costurilor poateavea,peeleme'nte,urmatorulcomportament: 53 Amortizare:3 Salarii:4q+1 Materiiprime:q3- 3q2+ 4q. a)Izolaticosturilefixedecelevariabile; b) Stabilitiformacurbelorcostuluitotal,costurilorfixe,costurilor variabile,ca costultotalmediu costulvariabilmediu; c) Presupunemdipentruprodusulconsiderat,lapiatasepretulde8urn.Cattrebuiesaseproducapentruasemaximiza profitul? d) Care este elasticitatea ofertei in raport cu pretul deoferta de8 urn? 3.Industriadeinstalatiisecompunedindouaintreprinderi,caracteristicile pietei demonstreaza ci.ideciziile unei intreprinderi afecteaza profiturileceleilalte,functiileprofiturilorcelordoiconcurentifiind: 111=5qlqI2 - 0,5q22 + 12 112=9q2- 1,5q/- q12+ 20,unde: 11esteprofituliarqesteproducwia(miibucali) Dacasepresupunecafiecareintreprinderecredecacealaltanuva action aniciodatala propriilesaledecizii,cevalorivorave aproduqiaprofitulfiecareia?Darprofitulglobalalindustrieiconsiderate? in ce conditii cele doua intreprinderi vor avea interes sa se inteleaga? 4.IonAlexandruconduce0intreprinderecareesteinpozitiede monopolpepiataunuiprodus.EIlasa alteintreprinderimaimicisa yandapepiatadarlaunpretfixatdeel. Ecuatiacurbeicereriieste:p=300Q,incarepreprezintapretul peprodusiarQcantitateatotaIacerutapepiatii(milbuc). Ofertatotalaafirmelormiciesteestimataprinrelatia:S49p,in careSreprezintacantitateaoferita(mil.buc). Functia costuluiintreprinderiidominanteesteC=80 + 5,9q,unde q esteofertaproductieiintreprinderiidominante(mil.buc). Determinati: a)Volumul produqiei care permite firmeidominante maximizeze profitul; b) Pretulpecareil impunepepiata; c) Productiatotalalaacestpre!. 5.0intreprindereproducecolacidesalvarepecareIi vindeunor cluburidenatatiesituate inregiunidiferite.Curba cereriiclubului Ieste: PI=40- 2qI'ceaaclubului2este: 54 P2=92- 4q2' Intreprinzatoruli ~ iestimeazafunctiacostuluitotaldeforma: C=22+ 4q,undeqestecantitateatotala(ql+ q2)' a)Ceprettrebuiesapracticepentrufiecareclub? b) Careesteprofitultotal? 6.Fie0piatacuconcurentaperfectapecaresevindeunprodusla pretul p.Pe piata sunt zece intreprinderi ce fabrica produsul, functia costului totalaluneiintreprinderieste: CT=3q32q2+ 4,undeqestecantitateaprodusa. a)Determinatiofertaindividualaafiecareifirme; b) Deducetiofertatotal aaramurii; c)Dacapretuldeechilibrupeperioadascurtaesteegalcu8,determinatiofertafiecareiintreprinderilaacestpret~ iofertatotalaa ramUfll. 7.Fie0piatacuconcurentaperfectapecareexista5intreprinderi, functiacostuluifiecareiintreprinderieste:CT=3q2+12,functiacererii fiecareiintreprinderieste: q=- p+55,undepeste pretuliarqestecantitatea. a)Calculati pretul ~ icantitatea deechilibru pe perioada scurta, pre cum ~ iprofitulfiecareifirme; b) Presupunemcacerereatotalasemodifica,fiinddeforma: q=- p+77,cevaloarevaaveapretuldeechilibru~ iprofitul individualpeperioada"foartescurta"? c)Calculatinoulpretdeechilibru ~ icantitateadeechilibrupe0 perioadascurta. 8.Fie 0piata cuconcurenta perfecta pe careexista 0ramura cu doua intreprindericarefabricadoua produse:A~ iB.Functia costului intreprinderiiAeste:C A =q2AI2+ 4qA- qAqs'iarceaaintreprinderiiBeste: 2Cs = q s+qA;q= qA+qs.Functiacereriitotaleeste:Q =- 4p+104. Determinati echilibrul ramurii ~ icaracteristicile acestuia pentru marirea profituluitotal. 9.0 societate comerciala care produce un bun omogen este in situatie demonopolindouatari:A~ iB.IntaraA,functiainversaacereriieste: PI =ql+ 40, iar functiacostului totaleste:C(ql) =qt In tara B,functia inversaacereriieste= - q2+70,iarfunctiacostuluitotaleste: P2 C(q2)=2ql 55 a)Presupunandcaprodusulcirculaintreceledouatari~ ica intreprindereaestetotdeaunainsituatiedemonopol,calcula!i preturile,cantita!ile~ iprofitulmonopoluluilaechilibru. b) Ce puteti spune despre preturile, cantitatile ~ iprofitul monopolului dacaconsumatoriisedeplaseazadintr-otarainalta?. 10.0intreprindereproduce doua bunuri,cantitatile produsefiindqj ~ iq2;functiacostuluitotalesteC(ql'q2)=2q21+ q)q2+ aq22'a~1. a)DeterminaticantWitileprodusedeceledouafirmeastfelincat profitulsafiemaxim; b) Stabilitirelatiadintrepreturilep I~ ipz,astfelinditcantitatile produsedeceledouafirmesafieegale; c)Ceconditieseimpunepentru "a" pentruca intreprindereasa~ l maximizezeprofitul? 11.Tabloulurmatorindicaimagineacantitatilor~ icosturilorce corespunduneiintreprinderisituatape0piatacuconcurentaperfecta. I CosturiCosturiCostCostCostCostCost Productiafixevariabiletotalmarginalmediufixmediuvariabil mediu 1158 21513 31517 41520 51522 61525 71531 81541 91555 _...... _- ------_...... _-_...... _-a)Completatitabelul; b) Determinati pretul de echilibru pe termen lung pentru intreprindere; c)Presupunand0c r e ~ t e r eacereriipentruacestproduscareva determina 0c r e ~ t e r ea pretului unitar la10,determinaticantitatea laechilibru~ iprofitulunitar; d) Carevafiefectulexistenteiacestorprofituriasupraramuriipe termenlung? 56 e)Presupunem0modificareacosturilorvariabiledupacumrezulta dintabelulurmator: ProductiaCosturifixe Costuri variabile 21523 31529 41533 51539 61540 71547 81559 91574 Carevafinoulpretdeechilibrupetermenlung? 12.Un monopolarefunctiacosturilor totaledeforma:CTO,l q3- O,6q2+ 2q,q fiind cantitatea deproduse fabricate.Curba cereriiestede forma:P= 61jzq. a)Construiti curba costurilor medii,a costului marginal,a incasarilor totale medii,aincasariimarginale; b) Calculati cantita!ile vandutepretu1 cerut, cand monopolulmaximizareaprofitului.Careestemarimeaacestuiprofit? c) StatuIimpuneintreprinderiistabilireapretuluilanivelmarginal. Determinaticantitateavanduta pretu1cerutinaceastasituatie. Careesteprofitulrealizat? d)StatuIimpuneintreprinderiigestiunea laechilibru.Determinatiin aceasHisituatiepretul cantitateavanduHi. BIBLIOGRAFIE );;>Handerson,J.M.,Quant,R.E.,"Micro-economie",Dllnod,1999 );;> T.,Dllmitrescll,D.,Floricel,c.,Alexandru,F.,"Pre/urili concurenta ",Ed.Didactica Pedagogica, 2000 );;>T.,Dumitrescu,D.,Floricelc.,Alexandru,F.,Vuta,M.,"Culegere deaplicalii practice #studiidecaz ladisciplinaPreturili Concurenla ",Ed. Didactica Pedagogica,B 1999 );;>T., "Pre/uri,echilibru concurentia1li bunastare sociala ",Ed.Economica,2001 );;>Percheron,S.,"Exercicesdemicroeconomie",Ed.Armand Collis,Paris,1996 );;>Piller,A"Manueld'exercicescorriges"Ed.Maxima,Paris,1995 );;>Sharkey, W.,"The Theory of Natural Monopoly",Cambridge University Press,1982 57 TEMANR.3 PROTECTIACONCURENTEIECONOMICE 3.1.CUVINTECHEIE ConcurentaeconomicaNotificare Concurentane10iaUiPiatare1evantii ConcentrareeconomicaPracticianticoncurentia1e Dumping1aimport/exportPracticiconcertate lnvestigatieSubventie Inte1egerianticoncurentia1eTaxaantidumping Masuridesa1vgardareTaxacompensatorie 3.2.OBIECTIVELECAPITOLULUI notiuni1orregu1i1or de baza privind protectia concurentei proceduri1orprincareseasiguratranspunereaIn practicaareglementari10rinmateriaconcurenteieconomice Prezentareaunoraspectedinactivitateainstitutii10rcareasigurii protejareaconcurentei amediuluiconcurentialinRomania 3.3.SINTEZE Abuz de pozitie dominanta- comportamentcarepoatefiexercitatde catre agenti economici care detin 0 pozitie dominanta pepiataalecaror actiuni in materie de preturi, acces pe piataimpartireapieteiauefectenegativeasupra c1ientilora concurentilor. Concurenta economic a- competitiadintreagentieconomicicare comerciala activititieconomiceidentice, similare sau asemanatoare. Concurenta neloiala- reprezinta orice act/fapt contrar uzantelor cinstiteinactivitateacomerciaHilindustria1a. 58 Decizia Consiliului Concurentei- actemisdeautoritatearespectivaca hoHirareIuatainplenulConsiliuluiin legaturacuunanumitactsau0fapta privind concurenta. Masuri de salvgardare- masuridispusecuscopuldeaapara producatoriinationali productia nationala in cazul importului unei anumite cantitati de produse similare sau in anumite conditii Dumping la import/exportimportulsauexportullaunpre!inferior valorii normale a marfurilor respective Interes public major- obiectiveconomic,socialsaupoliticde importanta generala. Investigalie- procedura specifica de constatare a actelor faptelorincriminatedeLegeaconcurentei. Mediu concuren!ial normalansamblu decondi!ii defactoriin care seconcurentapentruaave a efectepozitiveasuprafunctionarii mecanismuluipie!ei,protectieiconsumatorilor,inscopulasigurariibunastarii generale. Notificare- procedura prin care se aduce la autoritatii concurentei un comportament pe piatapentrucareConsiliulConcuren!ei trebuiesaacordeavizsausacertifice noninterven!ia. Piatil relevanta- spa!iuldeintalnireavanzatorilorcumparatorilorunuiprodus asubstitutelor acestuia, in cadrul careia seanalizeaza practicile anticoncurentiale. Piata afectatanotiunefolositapentru astudiaimpactul operatiuniideconcentrareeconomica asupraconcuren!eipepiatarelevantaa unui produs. Practici anticoncuren!iale- actesaufapteincriminatedeLegea concuren!eidatorWiefectelornegative asupraconcurentei amediuluiconcurentiaL Practici concertate- adaptarea agentilor economici, de pe pia! relevanta, mai mult sau mai putin spontan, la 0anumita linie de conduita. 59 Regula deminimis- stabilirea unei valori minime (prag) a nivelului cifreideafaceripanalacarepracticile anticoncurentialenufacobiectulinterventiei ,, autoritatii competente. Subventie- masura de stimulare a exportului cu incidenta asupra preturilor la import. Taxa compensatorie- masura de natura fiscala prin care se anuleaza efectul prezentei subventiei la import Taxa antidumping- masura de natura fiscaHi prin care se anuleaza efectul practicarii dumpingului la import. Valoare normal a- pretullacaremarfurileimportatecirculape piataintemaintaradeorigine;inanumite conditii, poate fidata de costul de productie. Politicastatuluiindomeniulprotejariiconcurenteieconomice,ca modalitatedeacorectadeficientelepietei,poartaamprentaniveluluide dezvoltare al economiei seafia in stransa corelare cu politica industriala. Transpusainactenormative,politic adeprotejareaconcurentei economicesematerializeazainreglementaricare: - reprimapracticilemonopoliste; sanctioneazaexercitiulabuzivallibertatiidecaredis punagentii economici(concurentaneloiaIa); - asiguraprotectiaconsumatorilor. Statutul Romaniei de tara care a semnat unAcord prin care se instituie oasociereintreRomania,pede0parte, ComunitatileEuropenestatelemembrealeacestora,pedealtaparte,pre cum decandidatla integrare in structurile Uniunii Europene impune armonizarea prevederilor inmateriecuprevederilecomunitareindomeniu. Reglementarile juridiceprivind protectiaconcurenteieconomicedin U.E.abordeaza concurenta economica nu ca pe un scop in sine, ci in mod realist, pragmatic.Concurenta reprezinta,astfel, un mijloc pentru atingerea anumitorobiectivefiedeordineconomic,fiedeordinsociaL Reglementarile comunitare in materie serefera la concurenta eficienta saupracticabila(suficienta)alecaruiprincipalecomponentesunt: 1.piata safiedeschisa:accesulagentilor economici sa fieliber,ceea ceinseamnacasuntinterzisestructuriledetipmonopolmonopson,darsunttoleratestructurile detipologopol, oligopson; 2. agentii economici sa dispuna de libertate de actiune pe piatii:privind modul destabilire a pretului (pe baza raportului cerere-oferta, fiind exclusemasurileadministrative); 3.utilizatorii consumatoriisabeneficiezedeungradsatisIaciitor delibertateinalegereafumizorului amarfurilordorite. 60 Acest tipdeconcurenta este avut invedere de prevederile Tratatului delaRomadinanul1957. 3.3.1.Reglementareaconcurenteineloiale Faptereprimate: - confuzia cu concurentul vatamat (marci obscure care provin dintr-o marcaoriginala); - denigrarea; - dezorganizareaintreprinderilorrivale; - acaparareaagresivaaclientelei(ex:publicitatea). Conditia este sa se poata demonstra ca fapteleincriminate sunt posibile ~ icredibilepentmconditiilespecificealedomeniuluirespectiv. Raspundereapentm fapteledeconcurentaneloiala: 1.civila 2.contraventionala:sanctiuneaesteamenda 3.penala:sanctiuneaesteprivareadelibertate~ iamendapenala. Concurentaneloiali inrelatiiledecomert exterior Sediulmateriei(cadrullegal): - HotarareaGuvemuluillf.22811992- peplannational; al II-lea Cod antidumping pe plan international,elaborat sub egida GATT(mndaTokyo),semnatlaGeneva,indecembrie1979~ i ratificatin1980deRomania. Aspectereglementate: - dumpingullaimport/export - subventiilelaproduseleimportate/exportate - masuriledesalvgardare. Reprimareadumpinguluilaimport/export Fapta - importul in Romania a unor produse la un pre! inferior valorii lornormale.Valoarea normalaestedata depretullacaremarfurilecircula pepiataintemaintaradeorigine;inanumiteconditiivaloareanormala poatefireprezentatadecostuldeproductie. Sanctiunea- aplicareauneitaxeantidumpingpentmaneutralizal impiedica practicarea unor preturidedumping.Taxa nu trebuiesa fiemai marededitmarjadedumping(carereprezintadiferentadintrevaloarea normala~ ipretuldeimportalmarfurilor). Reprimareasubventiilorlaproduseleimport ateinRomania Subventiareprezintauntermengeneralpentmoricemasuradestimulareaexportuluicuincidentaasuprapreturilorpracticatelaimport. 61 Neutralizarea aeestei practici se faceprin aplicarea unor taxe eompensatorii.Taxacompensatorienutrebuiesa sumaestimataa valoriisubven!iiloracordateintaradeorigine. Introducereaunormasuridesalvgardare Prinacestemasurise reprimaimportulunor produseincantita!isau incondi!iidenaturasaproducasausaamenintecuproducereaunui prejudiciugrayproducfia na!ionalasauproducatoriinationalideproduse similare.Inaceastacategoriesei'ncadreaza: - suprataxelelaimport contingentarilelaimport. Instituireataxelorantidumping,ataxelorcompensatorii asuprataxelor la import sefaceprin hotanlrea Guvernului,Ia propunerea MinisteruluiComerfului aMinisteruluiFinantelorPub lice. Contingentarile la import se introduc prin ordinul ministrului comerfului. Sumeleobtinutedintaxeleantidumping,taxelecompensatoriisuprataxelelaimportaucadestinatiebugetuldestat suntplatitede agen!iieconomiciimportatori. Masurideprevenireadumpinguluilaexport Agen!iieconomicitrebuiesastabileascaincontracteleincheiateeu parteneriistdiinipre!urilaexport,caresareflectenivelulpre!urilor practicate pentru opera!iunile comerciale nonnale pe piata internaexterna. 3.3.2.Reglementareapracticilordetipmonopolist 3.3.2.1.Instituliilecompetente In Romania,cain alte state europene, existii 0autoritate autonoma: ConsiliulConcurentei. Consiliul Concurentei, autoritateadministrativaautonoma,careare onaturajuridicacomplexa: .,jesteunorganismadministrativautonom,pentruca illegea; .,jseapropiede0institu!iejurisdic!ionaHi,prin: - proceduradelucru(plenareontradictorie); - faptulcadispunedeputereadeasanctiona. ConsiliulConcuren!eiarecompeten!adeapronunfa: sanctiuni; - masuridesuspendarelinterdictieapracticiloranticoncurentiale; - injonc!iuni, prin care cere agentilor economici sa revina la situatia anterioara. DocumenteleelaboratealeConsiliuluiConcurenleisuntprezentate inschemaurmatoare. 62 DOCUMENTEELABORATEDECONSILIULCONCURENTEI LEGISLATIV 1-.1CONSILIULCONCURENTEI I I ! I I!proiect ,,,..........................1 ! modifici'iri aVlzeaza ri............,IIIJ. w_ ADOPTAEMITEADOPTA.FORMULEAZA regulamente,.ordinedeciziiavize instrucfiuni l i JI potfiatacateincontenclOS competenta II PRE$EDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI Ordin de punere in aplican I , CURTEA DE APE..........._---, Q competenta 11 T_ EMITEELABOREAZA recomandiirirapoarte I 0\ W ConsiliulConcurentei estecondusde0structuracolegialaformata din7membri: ,;un,;2,;4consilierideconcurenta. Activitatea Consiliului Concurentei sein plenin comisii. Consiliul Concurentei are competenta consultativacontencioasa: a)Competen{aconsultativa: ,;ConsiliulConcurenteitrebuiesaavizezeto ateproiecteiedeacte normativealeGuvemuluicarepotaveaimpactanticoncurential; ,;Consiliul Concurentei trebuie sa avizeze toate actelede restructurare prinfuziune/dizolvareaRegiilorAutonome asocietati1or comercialecucapitalmajoritardestat. b)Competen{acontencioasa: ,;ConsiliulConcurenteiiadeciziileprevazutedelegeincazul indilcariiprevederilorlegaleprivind practicileanticoncuren!iale concentrarileeconomice acordareaajutoarelordestat dacaaucaefect/obiectrestrangerea,impiedicarea denaturarea concurentei. CompetentaConsiliuluiConcurenteinuseexercitapeurmatoarele piete: ,;pia!amuncii arelatiilordemund ,;pia!amonetara pepiatatitlurilordevalori,inmasuraincare libera circulatie pe aceste piete faceobiectul unor masurispeciale. Autoriiactelor/faptelorincriminatedelegeaconcurentei: a)agentiieconomicisauasociatiialeacestora,pre cum persoanele fizice; b) organele administratiei publice centralelocale in anumite situatii prevazuteex presdelege. Conditia pentru ca legea romaneasca sa se aplice esteca actele/faptele incriminate sa fiepe teritoriul Romaniei sau sa produca efecte pe acestteritoriu. Aceasta conditie este 0expresie a principiului juridic alsuveranitatii teritoriale. 64 Legeaconcurenteiimparteactele~ ifapteleanti-concurentialein: practicianticoncurentiale; - concentrarieconomice. Legeaajutoruluidestatprevedeautorizarea~ imonitorizarea ajutoareloracordatepnnadministratiipublicedecatreConsiliul Concurentei. 3.3.2.2.Practicileanticoncurenliaie Termenulgenericdepracticianticoncurenlialeestefolositpentrua desemna: intelegeriintreagentiieconomicisau asociatiileacestora,careau ca obiect sau pot avea ca efect restdingerea,impiedicarea, denaturareaconcurentei; - folosireainmodabuzivauneipozitiidominante. 3.3.2.2.1.infeiegerile. Diversitateaintelegerilorcuimpactasupramediuluiconcurential impune0grupareaacestora. Categoriile depractici anticoncurentiale grupate in "intelegeri" pot fi clasificateluandinconsiderare: - structura juridica; - criteriieconomice; - procedeelefolosite. Dinpunctdevederealstructuriijuridiceintelegerilepotfi: - structuratejuridic;, - nestructuratejuridic. Intelegerile structurate juridic reprezinta acorduri incheiate intre. agenti economicisau asociatiile acestora,indiferent daca sunt expresesau tacite. Intelegerile nestructurate juridic sunt reprezentate de practicile concertateprincareagen!iieconomicisauasociatiileacestoraseadapteazamai multlmaiputinspontanla0anumitaliniedeactiune.Aceastadevine0 linie de conduita, unanim acceptata pe piata respectiva,fiira afinevoie de existentaunuiacordinacestsens. Dinpunctdevedereeconomic,intelegerilesepotclasificain: acorduri orizontale:privesc agenti economici situati la a c e l a ~ inivel alproceseloreconomice. 65 Ex.:acorduriintreproduciitori,intredistribuitori; acorduri verticale:privesc economici situati la nivele diferite aleproceseconomic. Ex.acorduri intre producatoridistribuitoriitip de produs. In principiu,intelegerilesuntinterzise. Conditia:intelegereasaaibacaobiect/efectrestrangerea,impiedicarea,denaturareaEfectulanticoncurentialalintelegeriipoatefi: real; 0staredeposibilitate(efecteventual). Ambeletipurideefecteintrasubincidentalegii.Amploareaeficacitatea intelegerii asupra concurentei pot fiapreciate cu ajutorul unor criterii: parteadinpiataafectatasaucontrolata; numarul duratapracticiloranticoncurentiale; diversitateamecanismelor aprocedeelor princaresuntpusein actiunepracticileanticoncurentiale. Infunctiedeprocedeelefolositepentru realizare,intelegerilesepot grupain: intelegeri care urmaresc reducerea numaruluiconcurentilor pe piata respectiva; intelegeri care urmiiresc restrtingerea libertatiideactiunea concurentilordepe0anumitapiata. Intelegerilecareurmarescreducereanumaruluiconcurentilorpe0 piatasuntnoeivedeoarecesecreeazaposibilitateapentrufunctionarea unorintelegeri praeticiconeertateinscopulrestrangerii,impiediearii saudenaturariiconcurentei. Pe0piata eu un numar redusdeconcurentise poateajungemailadetinereauneipozitiidominante,carepoatefifolositaabuziv, la constituireadeconcentriirieeonomice. Tipurideastfeldeintelegeri: restrangereaaecesuluila0anumitaprofesiune; limitarea accesuluipe0anumiHipiata a unor produsesau servicii; obstacole in calea introducerii progresului tehnicin cale inovarii; intelegeriprivindimpiirtireapietei; intelegeri privind organizarea unui boicot Cali de anumiti concurenti. 66 Intelegerile care conducla restnlngerealibertatii deactiunea concurentilordepe0piatasepotrealizaprinmaimuitemijIoace,carepotfi grupateastfeI: obstacole in calea dreptului fiecaruiagent economicdea - ~ ifixain modliberpreturilesauadaosurilecomerciale(marjele); obstacoleincaledreptuluifiecaruiagenteconomicdeaacorda remize; alinierea pentru fixarea (stabilirea) de conditii comerciale comune; restrangerea libertatiideactiunepelinia conducerii propriei intreprinderi. Legislatia romana (ca ~ icea occidentala) afirma principiul interzicerii intelegerilor dadi acesteaau ca obiect sau pot aveaca efectrestrangerea, impiedicareasaudenaturareaconcurenteL Justijicarea1nleiegerilorinterzise Legearomanas-aaliniatpracticiiinregistratepeplaninternational dearezervaintelegerilorinterziseposibilitatidejustificare(intelegerile pot fiexceptate de la "principiul interzicerii" in anumite conditii).Conditiile caretrebuieindeplinitepentruaobtineexceptareadelaprincipiulinterziceriipotfigrupateindouacategorii: unprimsetdepatruconditiicaretrebuieindeplinitecumulativ; unaldoilea set de cinci conditii care trebuie indeplinite alternativ, impreunainsacuprimulsetdeconditii. Proba privind indeplinirea conditiilor Decesare pentru acordarea beneficiuluiexceptariicareinsarcinaautorilor intelegerii. Prin Reguiamentul Consiliului Concurentei, au fost stabilite un numar decategoriideintelegeri,pentrucareseacordabeneficiulexceptariiin anumite conditii. Autorii acestor intelegeri trebuie sa demonstreze ca indeplinescconditiilepentruaobtine0exceptareindividuaHi. DacaconditiilesuntindepliniteConsiliulConcurenteiacorda0 dispensa.Decizia deexceptare se acorda pe term en limitat ~ iagentii economicitrebuiesaintervinapentrureinnoireaacesteia. Incadrul primului set de conditii, sunt cuprinse criteriile deapreciere aintelegerilor: efectelepozitivesaprevalezeasupracelornegativesausafie suficientepentruacompensarestrangereaconcurenteiprovocata deintelegerearespectiva; 67 beneficiarilorsauconsumatorilorsaIiseasigureunavantaj corespunzatorceluirealizatdepartilerespectiveiintelegeri; eventualele restdingeri ale concurentei sa fieindispensabile pentru obtinereaavantajelorscontate.; respectivaintreprinderesanuacorde,agentiloreconomicicare sunt partela intelegere,posibilitatea deaelimina concurenta pe 0 partesubstantiaiaapieteirespective. Intelegerile interzise se pot justifica prin argumente vizand asigurarea progresuluieconomic: ameliorareaproductieisauadistributiei; imbunatatireacalitatiiproduselor/serviciilor; intarireapozitieiconcurentialeintreprinderilormici mijlocii; graduluidecompetitivitateaproduselorpe piataextema; practicareainmoddurabilaunorpreturimaireduseinvii tor. Argumente tinand deasigurarea progresului tehniceconomic apartin setuluideconditiicaretrebuieindeplinitealtemativ. 3.3.2.2.2.Folosireainmodabuzivapozilieidominante . InRomania,ca inaitetarieuropene,esteincriminatadelege numaifolosireainmodabuzivapozi!ieidominante,nu constituirea uneiastfeldepozitii.Legeacon sacraprincipiulinterziceriifolosiriiin modabuzivauneipozitiidominante. Pentru definirea pozitiei dominante seiau in considerare trei elemente: unagenteconomicsauungrupdeagentieconomicicapabilisa ocupepoziliidominante; pialasusceptibiladeafidominata; dominareaacesteipiele. Cand sunt mai multi agenti economici care detin 0pozitie dominanta, eipotsafiesaunulegatiintreeiprindiferiteformedeorganizare. Piatapecareserealizeazaobtinereadominatieitrebuieanalizatain evolutiaei,ceeaceimpuneutilizareaunorinformatiidenaturatehnica, economica,comerciala,dateprivindintindereapietei segmentelein careaceastapialasepoateimparti. 68 Impartireapieteiinsegmentesepoaterealizainfunctiede: utilizatori; produse; categoriideproducatori(cumparatori); formedecomercializare. Pentruadefinipiataseiauinconsiderare: ).>naturabunurilorlserviciilor(produsului); ).>dimensiuneazoneiacoperitedeasociaJiile/agentiloreconomici; ).>di versitateaclientelei. Naturaprodusuluiintereseazainlegaturacuposibilitati!edesubstituire. Dimensiunea teritoriala:pentru a identifica spatiul in care se confrunta cererea~ ioferta .unuiprodusseutilizeazaurmatoarelecriterii: graduldeprotectie(tarifarasaunetarifara)lafrontiera; importantaimporturilor; raportulintrecheltuieliledetransport~ ivaloareadepiataaprodusului; importantaserviciiloroferitedefurnizori. Clientela unparametru alpieteiunuiprodus~ iestecaracterizat prin criteriicumsunt: - putereadecumparare; - nevoilespecifice; - localizareaclientelei. Dominarea pietei:seidentifica parteadepiatapecare0controleaza unagent economic/ungrupdeagentieconomici.ingeneral,seconsidera di exista0pozitiedominant ape0piataatuncicandunagenteconomic detine aproximativ 50% din piata respectiva. Acest criteriu a fostcompletat cualtecriteriicaredauunraspunsmaiadecvatdominariipietei. CRITERII: - prezenta~ ipozitiadetinutepealtepiete; - importanta~ inotorietateamarcilorcomercialedetinute(pentruca elepotconstituibarierelaintrareapepietelerespective); - modulincareagentuleconomicrespectivi ~ ipuneinaplicare strategiile de piatii, de produs, delivrare fata de comercianti/clienti. Legea roman a condamna pozitia dominanta cand este folosita in mod abuziv prin recurgerealafapteanticoncurentiale careauca obiect sau pot aveacaefect: 69 afectareacomertului; prejudiciereaconsumatorului. lntrepoziliadominantapecareunagenteconomic0delinepe0 piala practicileabuzivemanifestateincomportamentulluiexista0 legaturadecauzalitate. Practicileabuzivepotfiuneorirezultatulunorinlelegeriincheiate intreagenliieconomicicaredelinimpreuna 0pozitie dominantapepiata. Victimaacesteiexploatariabuzivetrebuiesadovedeascafaptca atitudinea fumizoruluiafecteaza sau este susceptibila dea afecta comertul sauconsumatorii.Aceastaprobaestegreudefacut.Deaceeaagentii economiciprejudiciati(afectati) prefera caile dedrept civilsaucomercial nuceleoferitededreptulconcurenlei,pentruca: trebuiesadovedeascadoarprejudiciulpropriu; suntmultmaifamiliarizaticuacesteproceduri. lnstitulia abilitata delegea romana sa ia masuri sa dispuna sanctiuni incazulpracticiloranticoncurentialeesteConsiliulConcurentei. Comportamentele susceptibile dea ficalificate drept practiciantic oncurentialeies desub incidenta principiuluiinterzicerii daca agentii economicisaugrupuriledeagentieconomicicarerecurglaacestepractici indeplinescconditiile: cifradeat-aceriaexerciliuluifinanciarprecedent" acestorpractici nuunanplafonstabilit anualprinordinul ConsiliuluiConcurentei; cotadepiatadetinutanu5%. Daca,insapracticileanticoncurentialeprivescpreturile,tarifele, acorduriledeimpartirea pieteisau participarea lalicitatii,exonerarea de maisusnuopereaza. Piatarelevanta Definirea pieteirelevanteestenecesarainscopuldeastabilipartea depiatapecaresemanifestapracticileanticoncurentiale. Concurenta,caproceseconomicpecarelegislatiadintarilecu economiedepiatacautasa0promoveze sa 0protejeze,se pe0anumitapiata:piatarelevanta. Aplicarea prevederilor legale privind concurenta se refera intotdeauna la piata relevanta.Practicile anticoncurentiale prezinta unnatoarele legaturi cupiatarelevanta: intelegerile prezinta un grad maxim denocivitate dind sestabilesc intreagentiieconomicicareactioneaza pepiata relevanta; 70 folosireainmodabuzivapozitieidominanteseprin referirelapiata relevantapecaresemanifestapracticileabuzive. Notiunea depiata relevanta estefolositpentrua identifiea produsele (serviciile) agentiieconomicicareseaflainconcurentadirecta. Piata relevanta este notiunea careprodusularia geografica pecareacestaseproduce secomercializeaza. Piatarelevantaaredouacomponente: piataprodusului; piatageografica. Piataprodusului- definireaeisebazeazapeurmatoareleelemente: toateproduselecarepotdeveniintr-oanum itaperioadadetimp substituibilepentruprodusulincauzacreeazaimagine apietei produsuluidinpunctdevederealofertei; toateproduseleconsideratesubstituibile pentru produsul respeetiv decatre consumatori;creeaza imaginea pietei produsului din punct devederealcererii. Piata relevanta a produsuluiesteegala cureuniunea dintremultimea produselorconsideratesubstituibiledinpunetdevederealcereriimultimea produselor considerate substituite din punct devedere alofertei. Pentruaidentificaproduseleconsideratesubstituibiledinpunctde vederealconsumatorilorsuntfolositiurmatoriiparametri: a) caracteristicile:produsele trebuie sa fieasemanatoare (nu neaparat identice),darsapoataficonsideratesubstituibiledinpunctdevedereal eonsumatorilor; b) utilitatea:este data de faptulca produsele prezinta ungrad suficient desubstitutieinsatisfacereanecesitatilorconsumatorilor; c)pre!ul:esteimportantnunumaicanivel,cimaialescaelement infunctiedecaresecalculeazaelasticitatea caretrebuiesa aibavaloriapropiate. Prin analiza empirica, consumatorul0anumita relatie intre: graduldesatisfactiepecareitprocuraunanumitprodusdatorita caracteristicilorlui; pretullacareacestprodusIiesteoferit. Piala produsuluidinpunetdevederealoferteiseidentifica pebaza adoiparametri: a) uurinta se refera la posibilitatea pe care 0are un anumit producator ca, intr-o perioada rezonabiUidetimp,sa poata oferiprodusesubstituibile pentruprodusulanalizat.Aceastadepindede: 71 tehnologie; pregatireaforteidemunca; resurselenaturale financiare. b)recompensa cat deacceptabiHi este,din punct devedere economic, pentruunagenteconomicproducereabunuluirespectiv. Piatageografidi - definireaeisebazeaza pe unnatoareleelemente: agentiieconomiciimplicatiinproducerea/comercializareaproduselorincluseinpiatarelevantaaprodusuluianalizat(produse substituibile); teritoriul pecareagentiieconomicidemaisussuntlocalizati; omogenitateaconditiilordeconcurentapeteritoriulrespectiv. Definitia pietei geografice este subsecventa definirii pietei produsului. Pentrudefinireapieteigeografice,ConsiliulConcurentei recomanda luareainconsiderareaurmatoarelorelemente: a)tipul caracteristicileproduselorimplicate; b) existentaunorbarierelaintrareainramura; c) preferinteleconsumatorilor; d) diferentele la nivelul cotelor depiata detinute deagentii eCQnomici inzonegeograficeinvecinate; e) diferentesubstantialeintrenivelulpretuluilafumizor nivelul cheltuielilordetransport. Investigareapracticiloranticoncurentiale Proceduradeinvestigatiese a)dinoficiu; b) laplangereauneipersoanefizice/juridiceafectatainmodreal directdepracticaanticoncurentialarespectiva; c)la cererea agentilor economici/asociatilor de agentieconomici interesatisaobtina: );>fiebeneficiul exceptarii pentru ca se incadreaza intr-o categorie de intelegeriexceptatiiprinRegulamentulConsiliuluiConcurentei; );>fie0exceptareindividuala. d)lacerereaunorinstitutiiabilitatedelege. Admiterea plangerilor/cererilor depinde de indeplinirea conditiilor privind: autorulpHingerii/cererii "moduldeformulare existentaprejudiciuluicauzatdepracticaanticoncurentialareclamata. Inanexanr.Iesteprezentataprocedurainvestigatiilor. 72 Anexa1 Procedura investigatii10r Agenti economici asociatii Organizatii Sesizare,cerere,pliingere,reclamatie Consiliul Concurentei Neadmitere ConsiliulConcurentei D ,IIspune . econoici dl ' amItepo atepern\itepartilor lacererea petentului - emitedeciziemotivatiide acordare/refuzdeexceptare individualaprindispensii Obtinere copii extrase - emitedeciziemotivatade lncadrare/neincadrareapracticii notificatetntr-ocategorie exceptata 73 STUDIIDECAZ Studiu de caz:Piata executiei de fotografii pentru permisele auto) Ca urmare a unui act normativ (HG nr.778/1995) s-a decis schimbarea formei con!inutului permisului de conducere auto s-a stabilit termenul depreschimbareaformei permiselorexistenteIncirculatie. Pentruexecutareafotografiilornecesareeliberariipermiselorde conducereauto,MinisteruldeInterne RegiaAutonoma "Administratia PatrimoniuluiProtocoluluideStat"(RAPPS)pede0parte, S.C. "Tuingdor" - SRL MitsubishiElectricEuropeGmbH,pedealta parte, seincheieuncontract,ladatade16.11.1995,princareseacorda exclusivitateS.C."Tuingdor" - SRL in realizarea unei retele defotografi pe intregul teritoriu al tarii, in scopul executarii fotografiilor necesare solicitantilor de permise de conducere auto.Anterior (5septembrie 1995)firmaS.C."Tuingdor"- SRLobtinusedelaMitsubishiElectric Europe GmbH exclusivitatea distributiei pe teritoriul Romaniei a produselor livratedeaceastafirma,contract caruia Consiliul Concurenteii-a acordat beneficiulexceptariipecategoriideintelegeri. De asemenea, S.C."Tuingdor"SRL incheie contracte de concesiune cufiecarefotograf dinreteauaorganizata. Caurmareasesizarilorprimiteprivindposibileleincalcariale prevederilor Legii Concuren!ei nr.2111996,s-a deschis investigatia nr.98 din20iunie1998prinordinaladjunctuluiOficiuluiConcuren!ei. Obiectul investigatiei I-a constituit analiza modului in care contractul pentruimprimarea defotografii contracteledeconcesiune incheiatede S.C."Tuingdor"- SRLcufotografiiacreditatiauincalcatprevederile LegiiConcurenteinr.2111996pepiataexecutieidefotografii,pepiata echipamentelordevideoimprimare pepiataconsumabilelorspecifice tehnologieidigitate. DinRaportuldeinvestigatieintocmitderaportorutnumit inaceasta cauza rezuita: Contractul pentru imprimarea de fotografii,coroborat cu contractele deconcesiune exclusiva dintre S.C."Tuingdor" - SRLfotografi auafectatconcurentapealtedouapieterelevante- piatacomercializarii aparaturii de videoimprimarepiata comercializarii consumabileloraferente; 0)DeciziaConsiliuluiConcuren!einr.127din07.12.1998publicatainM.Of. nr.68din18februarie1999 74 S.C."Tuingdor"SRLa obtinut pozitia dominanta pe celedoua piete,preluandclientiialtor douafirme("Roger Impex"SRL~ i "MonsMediusInvestments"- S.A.); ManifestareaunuicomportamentabuzivalS.C."Tuingdor"SRLprin: ).>controlul pietei executiei defotografii pentru permise de conducere auto, ).>eliminarea fotografilor care nuauacceptat sa cumpere consumabile delaS.C."Tuingdor"- SRL, ).>restrangereaaccesuluipe piataechipamentelordevideoprintarea agentiloreconomiciconcurenti, ).>impunerea indirecta a pretuluifotografiilorexecutatedefotografii acreditati, ).>impunereaunorclauzeabuzivedecatreS.C."Tuingdor"SRL inrelatiilecontractualecufotografii, ).>realizareadeprofiturisuplimentaredecatreS.C."Tuingdor"SRLcaurmareaabuzuluidepozitiedominantapepiata. In decizia emisadeConsiliulConcurenteieste prezentata incadrarea faptelor ~ iefectelor actiunilor agentilor economici ~ iinstitutiilor implicate in raport cu prevederile Legii Concurentei nr.2111996~ idispune sanctiunile ~ imasurile care sa conduca la restabilirea concurentei pe piete1e analizate. Tabelulurmatorcuprindeprincipaleleelementeconstitutiveale decizieiConsiliuluiConcurentei. TabelulI ElementeleconstitutivealedecizieiConsiliuluiConcurentei Agentul economic Ilnstitu(ia FaptaIPrevederiincll/catedinLegea Concurentei S.C."Tuingdor"- SRL MitsubishiElectricEuropeGmbH RAPPS Fixareaconcertata,Inmodindirect,atarifelor pentrufotografii/art.5alin(1)lit.a) S.C."Tuingdor"- SRL MitsubishiElectricEuropeGmbH RAPPS ImPiirtireasurselordeaprovizionareprinaceea cll. stabilirea tehnologiei s-a materializat in obligarea fotografilordeaseaprovizionanumaidelaS.C. "Tuingdor"SRLIart.5alin(1)lit.c) S.C."Tuingdor" SRL MitsubishiElectricEuropeGmbH RAPPS Limitarea accesului altor distribuitori~ iimporturi paralele prin contractul pentru imprimarea defotografii; Eliminarea fotografilor care executau astfel de fotografiiprinrestrictii1eimpuseIncadrul contractuluipentruimprimaredefotografiiI art.5alin(1)lit.g) 75 Continuare- Tabelul1 S.C."Tuingdor" SRLImpunereaindirectaaunuipre!maimareal fotografiilorprinpretulhologramei alhartiei termice impuse prin contractul privind imprimarea defotografii/art.6lit.a) S.C."Tuingdor"- SRLObligarea fotografiloracreditatideacumpiira hologramecarenuaunici0legaturacu procesuldeexecutieafotografiilorsaucu securitateadocumentului,cinumairolulde aprovenienteilor, Obligareafotografilordeaincheia,peBinga contractuldecesiune uncontractprivind asigurareaserviciilordeserviceinperioada degarantie postgarantieIart.6lit.d) S.C."Tuingdor" SRLClauza privind rezilierea unilaterala a contractuluideconcesiune, Clauzaprivinddreptulunilateraldeanu prelungi contractu 1 de concesiune / art.6lit.g) MinisteruldeInterneDecizii prin care s-a limitat libertatea comertului s-austabilitconditiidiscriminatoriipentru activitateaagentiloreconomici/art.9alin.(1) lit.a) b) ConsiliulConcurenteiastabilitsanctiunile: ?Anularea contractului privind imprimarea in regim de exclusivitate afotografiilorpentrupermiseledeconducereauto; ?Anularea contractelor de concesiune incheiate intre S.C . .,Tuingdor" - SRL fotografiiacreditatideaceasta; ?Confiscareavarsarea la bugetul de stat a profiturilor suplimentare realizate de ditre S.C."Tuingdor" - SRL cum vor ficalculate deComisiaConsiliuluiConcurentei; ? Amenzipentru incalcareadispozitiilorart.5alin(1)lit.a),c),g) aleart.6lit.a),d),g).Cuantumulacestoramenziestestabilit prinComisiadesemnataprinOrdinalConsiliului Concurentei; ? Publicarea, pe cheltuiala partilor implicate, a deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,in termen de15zile de la comunicarea el. Decizia Consiliului Concurentei contine0serie demasuri complementare: Obligarea RAPPS de a notifica Consiliul Concurentei toate contractele deexclusivitateincheiate careseaflainderulare; 76 Sesizarea Departamentului de Control alGuvernului in vederea cercetariimoduluiincareRAPPSa incheiatcontracteledeexclusivitateaflate inderulare; Solicitarea MinisteruluideInternedeaanchetaconditiileincheierii Contractului privind imprimarea defotografii dea comunica sanctiunile aplicate; SesizareaMinisteruluiFinantelor invedereaefectuariideverifidiri privind posibilitatea incaiciiriilegislatieivamale fiscaleprin sub/supraevaluareapretuluihologramelorimportate. Decizia Consiliului Concurentei se comunica piirtilordevine aplicabiladeladatacomunicariiei. Partileauladispozitie0caledeatacaacesteideciziilaCurteade Apel- Sectia contenciosadministrativ,intermende30dezile delacomunicare. Stu diudecaz:Abuzdepozitiedominanta Printr-osesizare anonima a fostacuzat comportamentul abuziv alSC SidexSAGalatipepiataoxigenuluilichid,prinpracticareanorpreturi diferitelavanzareaacestuia,infunqiedeclienti. Rezolvare. Potrivit art.6 litera c)au rezultat urmatoarele:obiectivul principal de activitatealsocietatiireclamanteesteproducereadelaminateplate,tevi sudatelongitudInal,produsecocsochimice,activitateadeproducerea oxigenuluilichid este0activitatesecundara -:segmentuldepiatadetinut fiinddecirca10%. Inconcluzie, datele nuindica existenta uneipozitiidominante,drept pentrucarepHingereaesterespinsacafiindneintemeiata. Stu diudecaz:Certificareaneinterventiei SCMobifon S.A.transmite 0cerere privind oferta lansata deaceasta societate pe piata serviciilor deInternet.Oferta se refera laservicii Xnet prin linie comutata "dial-up"consUl. in acces gratuit abonatilor Connex laacesteservicii,inurmatoarelelimite:uncontpentrunavigarepe Internetcuaccesnelimitat uncontdee-mailcunumeutilizatorales declient. 77 Rezolvare. AnalizandsituatiapepiataserviciilordeInternet,arezultatca,Ia momentullansariioferteiXnet,peaceastapiataexist aupeste200de provideri,iarSCMobifonS.A.detinea 0cota de3,6%.Prin oferta Xnet, consumatorii sunt avantajatichiar daca serviciul nu este calitativ prea bun - datoritanumamluimaredeutilizatori- gratuitateaserviciuluiprimand inalegereaacestora.Dinanalizaefectuataarezultatca deaceastaoferta au beneficiat abonatiiCONNEX GSM careerau deja abonatila Xnet sau nuaveaunici unabonament la Internet,abonaticare, daca nu ar fiexistat aceasta oferta nu ar fiapelat la un alt provider deInternet. In urma lansarii acesteioferte,inianuarie2001,SCMobifonS.A.aajunspeprimul10c pe piata serviciilor deInternet. De pe aceasta pozitie, de leader, SCMobifon S.A.nusepoatefolosidegratuitateaaccesulu