Curs 104.10.2013Cometariul Legii 21/ 1996 CH Beck, Valentin MirceaCurs de dreptul concurentei Emilia Mihai, 2002Concurenta neloiala Yolanda EminescuTratat Octavian CapatanaLegislatie: Legea 21/1996 ( fara partea despre organizarea Consiliului Concurentei) Legea 11/1991 a concurentei neloiale TFUE: art 101-107, 123 ECMRColocviu: Verificare orala (admis/respins)

Concurenta comercialaConcurenta-disciplina, ramura de drept

Concurenta reprezinta o confruntare intre factori adversi care converg catre un scop comun. Difera de notiunea de emulatie (lupta cu mine insumi), de conflict (nu se doreste inalturarea celuilalt), nu se raporteaza la un mediu steril. Arta suprema a razboiului este sa invingi fara lupta.Concurenta, chiar daca nu este lupta, tine de castig. Societatile sunt coordonate pentru a permite concurenta. Montesquieu: concurenta este acel proces prin care se aseaza pretul just al pietei. Concurenta faciliteaza ajustarea automata a cererii si ofertei. Ea impiedica realizarea profitului de monopol, stimuleaza scaderea pretului de productie s imbunatatirea calitatii, asimilarea unor produse noi in procesul de productie, asigura alocarea rationala a resurselor si permite utilizarea agentilor economici.Exista : rente de monopol: brevetele de inventii. Acestea se sustrag concurentei. rente de situatie: barierele vamale tarifare si netarifare. efectul de risipaConcurenta comerciala este acea confruntare intre agenti economici cu activitati similare exercitate in domenii deschise pieteii pentru castigarea si conservarea clientelei in scopul rentabilizarii profitului intreprinderii.Exista 2 conceptii moniste potrivit carora sreptul concurentei neloiale este separat de dreptul de antimonopol.Exista extinse potrivit carora acestea sunt analizate impreuna De asemenea, exista si conceptia americana potrivit careia dreptul concurentei neloiale nu exista. Anamblul de reglementari destinate sa asigure in raporturile de piata interne si internationale existenta si exercitiul normal al competitiei intre agentii economici in lupta pentru castigarea, extinderea si mentinerea clientelei. Exista : concurenta benigna- se manifesta prin marketing concurenta patologica priveste fie acapararea agresiva a unor segmente de piata ( practici monopoliste, dreptul antimonopol) si acapararea agresiva a clientelei unui alt agent economic ( dreptul concurentei neloiale) Trebuie analizat si domeniul ajutorului de stat.Caracteristicile generale ale dreptului concurentei1. Caracterul finalist- teleologic- dr. Concurentei spune cum ar trebui sa ne comportam ( dreptul concurentei nu se limiteaza la ocrotirea unor libertati; dreptul concurentei vizeaza instituirea de anumite drepturi)2. Caracter profesionist - regulile dreptului concurentei se aplica numai profesionistilor. 3. Caracter economic numai profesionistii care desfasoara activitati cu caracter economic sunt vizati4. Caracter pluridisciplinar5. Caracter incipient al dreptului concurenteiFunctiile dreptului concurentei comerciale1. Functia preventiva o concurenta care sa respecte uzantele comerciale corecte2. Functia represiva vizeaza faptele de concurenta neloiala, practicile de monopol si de dumping Delimitarea dreptului concurentei de alte ramuri de dreptSe deosebeste de dreptul comercial, de dreptul societar , de dreptul obligatiilor comerciale, deoarece acestea din urma se ocupa de statutul , de regimul pe care ar trebui sa il aiba contractele incheiate de profesionisti, pe cand dreptul concurentei instituie reguli pe care acestia trebuie sa le respecte( deci comportamentul agentilor pe piata). Confuzie se mai poate face cu dreptul consumatorului. Exista abordari ale dreptului concurentei care cuprind si reguli de protectia consumatorului. Anumite chestiuni sunt analizate de ambele ramuri , cum ar fi problema accesului pe piata, problema informarii corecte , problemele legate de riscul de a achizitiona un produs, posibilitatea de a exista o varietate de produse si servicii pe piata, insa exista si deosebiri care fac posibila abordarea diferita, nu neaparat pentru ca exista zone exclusive, dar mai ales din notiunile cu care lucreaza. In dreptul concurentei se foloseste notiunea de client , iar in protectia consumatorului se foloseste notiunea de consumator. Dreptul concurentei tinde sa protejeze in final si drepturile consumatorului. Intereseaza procedura civila, deoarece acestea reprezinta dreptul comun in relatiile concurentiale. De asemenea, intereseaza dreptul administrativ ( amenda), dreptul european.1. Materia concurenta permisa 2. Materia concurenta interzisa arata domeniile dreptului concurentei, care sunt acele situatii in care in mod legal concurenta nu poate sa aiba loc. Se elimina acele domenii in care concurenta nu poate sa aiba loc si raman domeniile de concurenta care poate fi licita sau ilicita (concurenta neloiala, practici monopoliste)Notiunile fundamentale cu care lucreaza dreptul concurentei Piata locul in care se intalneste cererea cu oferta ; Intereseaza piata ca mediu la care ne raportam. Dupa criteriul geografica. Piata globala b. Piata Uniunii Europenec. Piata nationalaDupa criteriul activitatiia.Piata generalab. Piata relevanta (sectoriala )- acel mediu in care se intalnesc cererea si oferta privitoare la marfuri si servicii care sunt substituibile intre ele, dar nu sunt substituibile cu altele. Este piata acelor lucruri de acelasi fel.Intereseaza piata din punct de vedere al bunului si serviciului (criteriul material ) si mai intereseaza din punct de vedere geografic( vor fi observate bunuri si servicii care chiar se intalnesc efectiv in piata)Instructiunile Consiliului Concurentei privind piata relevanta : se ia in considerare in vederea aprecierii caracterului substituibil atat cererea, cat si oferta, dar intereseaza in mod special cererea.Din codificare a rezultat ca cele mai importante dintre criterii sunt :i. Pretul ii. Caracteristicileiii. FunctionalitateaOrdinea nu este neaparat aceasta , intrucat un singur criteriu nu este suficient. Exemplu : 1. Problema substituibilitatii untului si a margarinei CJUE :O piata relevanta a produsului cuprinde toate acele produse si sau servicii substituibile de catre consumatoru, datorita caracterisiticilor, preturilor si destinantiei de folosinta a produsului, iar Piata geografica a produsului este aria in care sunt implicati intreprinzatori cu cerere si oferte de produse si servicii suficient de omogene si care pot fi delimitate in zone invecinate, datorita faptului ca au conditii de concurenta suficient de diferite. Intreprindere Clientela

Curs211.10.2013

Piata relevanta este locul virtual in care se intalnesc produse si servicii de acelasi fel. Ele sunt substituibile intre ele, dar nu sunt substituibile cu altele care nu se afla in aceasta piata.Prima speta in care s-a pus problema substituirii a fost Hofman La roche in ce masura pot fi considerate in aceeasi piata relvatan vitaminele individuale si multivitaminele. Astfel, in aceasta speta s-a aratat ca dificultatile de precizare a pietei relevante provin mai ales din analiza pe care trebuie sa o facem. Prima analiza consta in analiza dinspre consumator. Trebuie stabilit in masura consumatorul ar fi dispus sa accepte un alt produs. In masura in care analiza nu iese la consumator, trecem la producator sau la furnizorul de servicii. Trebuie stabilit in ce masura poate sa-si adapteze linia de productie incat sa intre in aceeasi piata relevanta si eventuale alte produse si servicii. Din aceste criterii ar trebui sa reiasa piata relevanta sub doua coordonate: Piata din punct de vedere al produsului/ serviciului ( piata materiala) Piata geografica daca produsele sunt din punct de vedere geografic din aceeasi piata In materie de produse este foarte greu sa mai gasim piete mici locale, deorece piata este a Uniunii Europene, este incurajat exportul, exista taxe inverse etc.Pentru produsele artizanale si cele de mestesug piata nu este foarte mare, zona fiind restransa. In privinta serviciilor, curieratul de exemplu nu va avea o piata restransa, insa o sala de biliard nu va intra in concurs cu alta din capacapatul celalalt al Bucurestiului. Cum se face analiza?In functie de motivul de care vrem sa analizam piata relevanta. Analiza se face fir privind in urma, fie inainte. In realitate, pentru incalcari, analiza este in urma. Cand analizam o concentrare economica, analiza es ex post ne intereseaza consecintele pe care le va avea in piata.De la caz la caz intereseaza si concurenta potentiala. Aceasta este concurenta care acum nu se manfieste , dar care prin evolutia pietei poate fi luata in considerare. Intereseaza pentru analiza ex post. Ea este in legatura cu un element la fel de dificil de apreciat, barierele de intrare in piata. Barierele de intrare in piata sunt acele piedici de natura financiara, legala , economica care impiedica intrarea unor concurenti noi pe piata. Bariere de natura tehnica: piata comunicatiilor In ceea ce preveste energia electrica exista mai multe piete, o piata de productie, una de distributie si chiar una de transport Bariere de natura juridica: autorizatii , licente Bariere financiare: costuri foarte mariO singura bariera daca exista , aceasta trebuie sa fie luata in considerare. Domeniu in care nu se intalnesc bariere: comertul cu amanuntul online. Piata intereseaza si din punct de vedere al evolutiei ei. Sunt piete in care evolutia este uluitoare. Se remarca : Pietele nou liberalizate - piete in care a existat un monopol al statului . Si in aceste piete se vor pune probleme de bariere. Pietele emergente Piete care se nasc si se dezvolta acum . De expl, piata noilor tehnologii, aplicatiile pentru smartphone-uri.In realitate exercitiul poate fi destul de dificil pentru este greu de imaginat evolutia in anumite domenii.In aprecierea pietelor, de cele mai multe ori in analiza pietelor se tine cont si de pietele conexe. Piata conexe este o piata invecinata pe care o influenteaza piata in discutie si de care este influentata piata in discutie ( se influenteaza reciproc).Exemplu : piata pieselor de schimb pentru diferite tipuri de produse.Analizarea pietei raportat la cei care intra direct pe piataCand spunem produse sau servicii substituibile intre ele nu ne raportam la produse sau servicii in abstract. Intra in concurenta produse cu care se face ceva. Spre exemplu, producatorul de bere fabrica berea, acesta o vinde distribuitorului angrosist, acesta o vinde distribuitorului cu amanuntul care o vinde consumatorului final .Intra in aceea si piata relevanta cei care se ocupa de acelasi lucru in legatura cu produsul. In functie de lantul de distributie, putem avea raporturi de piata orizontala intre participantii in aceeasi piata concurenta si pe verticala intre piete conexe.

Pietele formate in zonele libere -au un statut aparte -sunt constituite in zone in care nu se aplica regulile de taxare obisnuite : porturi, aeroporturi, granite-moneda utilizata este cea straina-exista anumite degrevari fiscale, care pot fi si totale

Intreprinderea si clientelaIntreprindereaIn dreptul concurentei sensul notiunii de intreprindere este diferit de sensul civil . Notiunea de intreprindere este recent introdusa in legislatia romana, a fost inspirata de legislatia europeana. Pana la notiunea de intreprindere se folosea notiunea de operator economica si inainte de aceasta cea de agent economic. Abordare negativa : ce este intreprinderea prin excluderea anumitor tipuri de organizatii . Sunt excluse acele prganizatii, entitati, persoane care fie exercita o functie publica, adica autoritatile sau cele care exercita o functie sociala de putere, de ex Parlamentul, toate celelalte avand calitatea de intreprinderi. Abordare pozitiva : intreprinderea este cea care deruleaza activitati economice si are centru decizional autonom, adica sa aiba o independenta functionala efectiva. Pentru a stabili cine sunt intreprinderile ne vom raporta atat la persoane fizice, cat si la persoane juridice. Este discutabil in ce masura este intreprindere un om de afaceri care are investiti bani in mai multe domenii. Neindoielnic ca o astfel de persoana este considerata o intreprindere, este subiect al dreptului concurentei, el avand obligatia de a notifica Consiliului Concurentei. In ceea ce priveste persoanele juridice, acestea pot fi : Intreprinderi ca privind o data societatile comerciale civile si in general toate acele entitati care au caracter lucrativ; -intra in asociatii in masura in care ele intereseaza pentru activitatile licrative pe care le deruleaza ( speta celebra UEFA ). Asociatiile pot sa desfasoare activitati comerciale intr-o anumita masura, dar nu principala pentru ca ar trebui sa fie societati propriu zise. Pot sa fie entitati publice sau privste. Daca o entitate publica desfasoara o activitate concurentiala va intra sub incidenta notiunii de intreprindere. Este neindoielnic ca intra si societatile cu capital 100% de stat. Exista si aplicabilitate pentru anumite profesii precum cele liberale . Almasan extinderea pentru astfel de activitati profesionale liberale u ar trebui ds existe pentru ca este foarte normala activitatea de concurenta pe de o parte si pe de alta parte nu numai ca este foarte normala, ci unele dintre ele se abtin de la exercitiul concurential propriu zis. Exemplu : avocatii nu deruleaza o activitate comerciala. Este interzis pactul de quota litis ii ceri clientului un procent din cat castiga ( daca ma expun la pierdere e ca si cum as face eu afaceri ) . Nu este interzis sa ii ceri clientul cota pe langa onorariul de succes. Au fost investigati in anumite piete - exemplu : expertii contabili. De asemenea, in domeniul medical exista intre medici concurenta propriu-zisa? Si ei pot face indiferent de forma de organizare ( indiferent ca au cabinete PFA sau organizatii societati comerciale)Organizatiile de caritate non profit intra in masura in care deruleaza activitati comerciale. Prestatiile artistice , titularul unui brevet de inventie intra in notiunea de intreprindere.

ClientelaEste formata din totalitate persoanelor care se aprovizioneaza constant de la un anume intreprinzator. E formata din consumatori , dar nu numai din acestia . Sunt incluse si intreprinderi , Clientul este parte din intregul clinetelei. In dreptul concurentei este o valoare patrimoniala si este ocrotita . Vorbim de fondul de comert, clientela fiind un element al acestuia. Din punct de vedere economic, clientela este un grup de persoane, din punct de vedere juridic clientela este un bun. Caracteristici1. Are caracter aleatoriu si este fluctianta1. Se obtine prin lansarea pe piata a unui produs sau a intreprinzator 1. Cel putin in teorie ( daca amrfa este calitativa etc.) pt ca pot exista produse scumpe, desi nu sunt calitative, insa au beneficiat de marketing.1. Este influentata de caracterul subiectiv caracter in personae, tine de vad comercial , de buna aprovizionare din comert;Exista 3 categorii de clienti :1. Clientela captiva legata prin contract .1. Clientela atrasa cea care vine pentru ca a prins incredere, pentru ca se adreseaza in mod obisnuit. Are importanta in ceea ce priveste concurenta neloiala1. Clientela ocazionala Trasaturi :1. personala 1. actuala 1. ComercialaTrasaturi juridice: este un bun mobil, incorporal , transmisibil prin cesiune odata cu fondul de comert si este un bun ocrotit prin legi speciale. Natura juridica a dreptului la clientelaClientela nu este o valoare se sine statatoare. Este un drept vulnerabil , nu este intangibil . O. Capatana : Clientela este un drept sui generis , nu poate fi incadrat in nicio categorie. Apartine drepturilor privative ( presupun anumite facultati restrictive pentru ceilalti) . Este opozabila erga omnes, ca toate drepturile privative celorlalti participanti in piata relevanta, constand in abtinerea pe care acestia trebuie sa o faca in deturnarea clientelei. Raportul juridic de concurentaIn confruntarea din piata relevata dintre intreprinderi se formeaza raporturi juridice de concurenta. Subiectii Art 9 . inclusiv autoritatile care influenteaza bunul mers al concurentei; Persoane fizice si juridice Continut Este ca un cadru Drepturi privind fondul de comert, drepturi de proprietate intelectuala, industriala, drepturi privitoare la clientela, drepturi din vecinatatea fondului de comert materiale si intangibileObiectul E format concret din prestatiile efective Actiuni si inactiuni care fac distinctia dintre concurenta neonesta si cea patologicaActe normative definesc:-buna-credinta : NCC, Legea concurentei neloiale -uzante necinstite: Conventia de la Paris, Legea concurentei neloiale

Curs 325/10/20131. Este posibila concurenta in privinta faptelor de concurenta care s-au inregistrat?Concurenta poate fi interzisa prin lege (monopolul de drept ). De asemenea, poate exista un monopol de fapt, cum este cazul brevetelor .Se poate intampla si in anumite conditii produce efecte ca doua sau mai multe persoane sa convina in vederea instituirii unei interdictii de concurenta. Simplul act de concurenta este ilegal. Nu se mai dovedeste caracterul ilicit al actului de concurenta. Daca este posibila concurenta vedem calitatea concurentei, adica se determina daca modalitatea in care se exercita efectiv concurenta concurenta antimonopol sau concurenta neloiala. Intr-o societate in care opereaza economia de piata, cele mai multe domenii sunt deschise concurentei. In anumite domenii pot exista particularitati date de reglementarea specifica (domeniul de politica monetara).Aplicatii1. Legea societatilor comerciale Multe dintre interdictiile legale includ si posibilitatea amenajarii de catre parti pe cale conventionala. Legea 31/1990 : Societatea in nume colectiv - cu cat societatea este mai de persoane, cu atat regulile de concurenta pot fi mai incidente.Art 82 interdictie intuitu personae- raspundere solidara si nelimitata a asociatilor; acestia au drept de reprezentare ; Este o prohibitie generala, nu are legatura cu functia de conducere; Interdictia consta, inclusiv in perioada lichidarii, in obiectul de activitate. Conteaza activitatea desfasurata efectiv . Obstacolul pentru a deschide afaceri in nume propriu afaceri sau prin interpus Obstacolul pentru a fi asociat de acelasi fel la o alta societateConcurenta intereseaza atunci cand aveam deschisa o astfel de afacere . Textul vorbeste de un consimtamant prezumat. In primul rand, trebuie ca activitatea sa fie desfasurata efectiv, ca ceilalti asociati sa stie si sa nu existe o stipultie propriu-zisa in contractul societar care sa interzica desfasurarea unei activitati similare de catre unul dintre asociati. In cazul in care actul de concurenta incepe ulterior, este nevoie de votul majoritatii in adunarea generala. In cazul in care unul dintre asociati isi da acordul la deschiderea unei afaceri in acelasi domeniu, se vor aplica in continuare regulile de la art. 79-80. Legea nu vizeaza actele incheiate cu tertii. Sanctiune : se instituie un drept de optiune al societatii, fie sa se subsituie afacerii avantajoase, fie sa solicite despagubiri. Termenul de optiune este de 3 luni de la momentul la care au luat la cunostinta. La societatea in comandita se aplica doar asociatilor comanditati. Societatea pe actiuni Se aplica doar directorilor si membrilor directoratului. Daca directorul nu este administrator i se va aplica sanctiunea de mai sus, daca administratorul nu este director, textul nu i se va aplica.

Acestia nu au voie sa fie directori, administratori, cenzori , auditori etc. Pe cale de exceptie, Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere pot autoriza o astfel de activitate.

Sanctiune : solicitarea despagubirilor si demiterea persoanei.

SRL Sunt vizati administratorii- acestia nu pot fia administratori la societati concurente si nici desfasura activitati similar

Domenii inchise prin conventia partilorCodul munciiIn relatiile de munca este posibil sa avem forma de concurenta. Inainte de adoptarea Codului muncii, s-a apreciat in doctrina fie ca se aplica o conditie inerenta de concurenta, fie ca se aplica un principiu de libertate a muncii.Dupa aparitia Codului muncii, se parea ca problemele s-au rezolvat. Interdictia consta in : In interdictia de a desfasura o activitate similara intr-un anumit spatiu geografic. Trebuie sa nu se deroge de la dreptul la munca. Exista si interdictii prevazute in legea 11/1991 in care se adreseaza salariatului infidel ; Un criteriu il vizeaza perioada Clauza de concurenta presupune acordarea unei indemnizatii catre angajatul care consimte pe o perioada de pana la doi ani sa nu desfasoare activitati similare. Daca angajatul desfasoara activitati concurente trebuie sa returneze indemnizatia si eventual de dezdauneze. Nu este o indemnizatie salariala. Daca au fost inserate clauze potrivit vechii reglementari, ele nu sunt nule de drept , dar ar trebui renegociate. Geografic, el poate desfasura o activitate similara, insa in alta arie geografica decat cea a activitatii initiale .

Contractul de franciza Art 6 : protejarea know-how-ului Art 10 vorbeste de franciza exclusiva poate fi inserata o clauza de concurenta in considerarea know-how-ului si a exclusivitatii; Libera si onesta concurenta postcontractuala interdictia de a lucra cu anumiti terti; Obligatia de concurenta si obligatia de confidentialitate sunt in stransa legatura; Exclusivitatea inseamna mai mult decat neconcurenta.Agentia si inchirierea

Curs 501.11.2013Legislatia antitrustScurt istoric: Din punct de vedere istoric legislatia antitrust a aparut mai intai Legea Allall, Codul Penal 1810. In SUA legislatia antitrust a aparut prin Legea Sherman. Trustul este o institutie de de drept anglo-saxon, fiind un sistem tripartit in care o persoana valorifica drepturi in legatura cu bunurile altei persoane in urma desemnarii unui administrator de catre un tert. Cea mai cunoscuta forma de trust este legatul lasat unui minor sau incapabil, dar bunurile sunt administrate de altcineva.In sistemul american de drept se realizeaza si un transfer de proprietate. Administratorul bunurilor este proprietar, la noi are doar un dezmembramant al unui drept de proprietate. Societatea care controla alte societati, valorifica drepturile ce decurgeau din trust, de aici legatura legii antitrust, antimonopol cu institutia trustului. Legea Sherman a distrus marile societatii de otelarie. Ea a fost amendata de Legea Clayton, fiind introdusa o reglementare pt concentrarile economice excesive. Tratatul de la Roma (legislatia europeana) a introdus prin art. 85, 86 interzicerea anumitor comportamente antitrust, prelutate mai tarziu prin TFUE in art. 101, 102. Aceste art. 101, 102 au fost preluate si de legislatia romana, in Legea 21/1996 in art. 5 si 6. Decretul din 10 mai 1937 inspirat din legislatia germana a preluat notiunea de concentrare. Alt decret din 1989 a preluat intr-o forma proasta art. 85, 86 din Tratatul de la Roma. Forme ale monopolismului:Monopolismul de comportament este dat de intelegeri monopoliste si de abuzul de pozitie dominanat, dar exista si monopolismul de structura, dat de concentrarile economice excesive. Aceasta impartire a monopolismului este important mai ales in structura legii, fiind plasate diferit. In analiza intelegerilor antimonopoliste se cerceteaza lucrurile in mod retroactiv, iar la concentrarile economice se face o analiza in perspectiva, in ce masura acea concentarre economica este periculoasa dpdv al concurentei si in ce masura acest impact poate fi ajustat, facandu-se o analiza de predictibilitate. O alata clasificare se poate face in unipersonal si pluripersonal: abuzul de pozitie dominanta se realizeaza unipersonal, dar se poate si aici un abuz colectiv, iar in restul celorlalte intelegeri antimonopol acestea se realizeaza in mod pluripersonal.Analiza legii 21/1996:Intelegerile monopoliste sunt acele manifestari de vointa ale unei intreprinderi, suficient de independente unele in raport cu celelalte, spre a putea decide comportamentul lor de piata si care au ca obiect sau pot avea ca efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea semnificativa a concurentei, pe piata relevanta.Vorbim de manifestari de vointa, care nu inseamna neaparat acte juridice, ci si fapte juridice, realizate in mod voluntar. Vorbim de 3 tipuri de incalcari:- acordurile propriu-zise- deciziile asociatilor de intreprinderi- practici concertateGrupurile de intreprinderi sunt acele concentrari cu caracter economic, care prsupun intreprinderi ce au legaturi economice, financiare, personale, care le dau un caracter uniform si putere de control. Grupurile de societati industriale au legaturi de afaceri stabilite intre ele, cele financiare se refera la investitiile facute de ele, iar cele personale sunt date de persoana cuiva. In legatura cu structura lor, grupurile pot fi radiale, piramidale, cascada (off-shore) sau circular. Acordul este o conventie bi sau multilaterala, care nu presupune incheierea unui anumit tip de contract, pt a exista o intelegere. (ex: contract de depozit, concesiune, nu neaparat de vanzare) aici pot interveni gentelmen agreements. Acordul find un fapt juridic, nu neaparat un act juridic, se poate proba cu orice mijloc de proba. Deciziile asociatilor de intreprinderi sunt acele manifestari de vointa colective care au sau nu personalitate juridica. Practicile concertate inseamna comportamentul similar, cu buna stiinta si coordonat, al anumitor intreprinderi. Nu exista un acord intre ele. De obicei, acest comportament are in vedere stabilirea acelorasi preturi. Orice variatie a pretului trebuie sa fluctueze potrivit cheltuielilor de productie, nu prin faptul ca un producator se uita la pretul produselor altor producatori. Circulatia de informatie intre intreprinderi reprezinta baza practicii concertate, fiind interzisa. Nu trebuie ca intreprinderile sa se inteleaga, ci ca unul sa stie ca celalalt urmeaza sa-si ajusteze preturile, de exemplu. Se prezuma ca o intreprindere nu se uita in politica concurentului sau.Intelegerile dupa pozitia ocupata in circuitul economic: Orizontale intre intreprinderi aflate pe aceeasi pozitie in lantul de distributie. Verticale intre intreprinderi aflate pe pozitii diferite in lantul de distributie. Mixte intre toti participantii la lantul de distributie. Intelegerile pe orizontala sunt mai grave, pt ca existenta lor pot inchide piata.Intelegeri dupa recunoasterea de catre legislatie: Monopoliste pe care legea le interzice Monopoliste pe care legea le permite unele sisteme de drept interzic doar abuzul realizat prin intelegerile respective. In sistemul romanesc exista exceptari legate de intelegeri care pot fi permise. Pt a exista o intelegere: Conditii pt existenta unei intelegeri: Sa existe un concurs de vointe; Fiecare vointa sa nu fie viciata de vreun viciu de concimtamant, vointa sa fie reala, sa existe intentia. Cei in cauza trebuie sa aiba autonomie decizionala. Se poate intampla ca din cauza legii sau din motive economice sa nu existe autonomie decizionala. Exemplu: daca legea prescrie o anumita conduita; fapta unei filiale sau sucursale sucursala nu are autonomie decizionala, deci fapta nu ii apartine, sucursala nu are personalitate juridica; filiala are personalitate juridica, dar nu are autonomie decizionala. Au ca efect sau ca obiect impiedicare, restrangerea sau denaturarea concurentei afectarea semnificativa a concurentei. Impiedicare - reprezinta un obstacol absolut Restrangerea - stirbirea libertatilor participantilor in piata Denaturarea - reprezinta modificarea conditiilor de schimbAceste atingeri aduse concurentei pot fi interne (acordului), dar si externe (privind consecinte pt tertii acordului).Atingerile ilicite au ca obiect sau pot avea ca efect, adica pot fi in legatura cu obiectul insasi intelegerea in termenii sai prevedere impiedicarea, restangrea sau denaturarea, numite atingeri per se, intelegerile cu gravitate maxima. Intelegerile prin efect nu sunt grave pt piata, dar din executarea intelegerii respective se pot produce efecte negative. Legea ia mai multe ipoteze ale intelegerilor sanctionabile, prin art. 5 din Legea 21/1996:lit. a) intelegerile referitoare la fixarea in mod direct sau indirect preturilor, politicilor de discount, tarife aceasta incalcare de la lit. a a art. 5 este cea mai frecventa. Intelegeri orizontale: intelegeri de fixarea a preturilor in mod direct inseamna stabilirea pretului efectiv, indiferent ca este minimal sau maximal. Nu se pot stabili preturi indicative. Sunt interzise acele baremuri, formule de calculare a pretului. Este interizsa chiar si recomandarea de preturi sau simpla circulatie de informatie referitoare la pret. !!!!Singurul lucru permis este schimbul de informatii a costurilor ce poarta asupra materiilor prime. Se pot da astfel de referinte, pt ca astfel se stimuleaza piata. La intelegerile verticale, nu se pot stabili preturi de revanzare, a distribuitorilor, care se gasesc mai ales in contractele de distributie exclusiva. In materie de intelegeri verticale se pot recomanda preturile de catre producator, distribuitorului. Intelegerile de stablirea a preturilor in mod indirect, inseamna stabilirea politicilor de discounturi. Producatorul poate acorda reduceri pe criterii de volum, de senioritate (colaborare intinsa pe ani), acestea sunt permise. Rabatul interzis nu este doar cel unifrom, dar si cel discriminatoriu, discriminarea unui distribuitor in detrimentul altora. Fixarea altor conditii comerciale: fixeaza clauze care infrang mecanismul corect al formarii cererii si ofertei. De exemplu: durata foarte lunga a contractului, durata si conditiile contractului de credit, garantii, modalitati si termene de livrare si plata, obligativitatea distribuitorilor sa tina un stoc minim sau consumabile obligatorii, clauze de exonerare sau agravare a raspunderii. lit. b) limiteaza sau controleaza productia, comercizlizarea, dezvoltarea tehnica sau investitiileIn piata trebuie sa existe conditii optime, fiecare sa-si realizeze dezvoltare comerciala, industriala. Sunt interzise: Interzicerea de anumite subansambluri Stabilirea punctelor de fabricatie Stabilirea de cote la import sau export Interzicerea exploatarii unor inventii Decizii de atribuiri de label de calitate Conventii de vanzare sau cumparare realizate in comun care restrang concurenta 2 tipuri de acorduri: Acordurile de cooperare sunt victima nr. 1 al acestor interdictii prevazute de lit. b, art. 5, pt ca de obicei asa se realizeaza anticoncurenta.Sunt admisibile doar cele care tind sa eficientize productia, care reduc costurile, care aduc solutii inovative, fara restrictii efective etc. Acordurile de specializare, dar se poate astfel imparti piata. Sunt anumite domenii in care este necesara specializarea, ca si cooperarea (ex: domeniul farmaceutic, medical, tehnic).lit. c) impartirea pietelor sau surselor de aprovizionare Dupa obiect, este vorba de intelegeri care isi repartizeaza geografic pietele de desfacere sau sursele de aprovizionare. Retele de distributie: - retele de distributie deschisa accesul este neingradit la intrarea in reteaua de distributie a unui producator; cumparatorul isi pastreaza dreptul de a revinde; vanzatorul isi pastreaza dreptul de a vinde si altuia; astfel de retele de distributie sunt permise.- retele de distributie selective: fie se dimineaza concurenta pt ca se da drept de achizitie doar celor ce indeplinesc anumite conditii selective, in acest caz dispare accesul liber de intrare in reteau de distributie, fie se stabilesc anumite conditionari la comercializare. Aceste conditii de selectie sau aceste conditionari sunt permise, dar in functie de obiectivitatea lor se observa daca ele sunt abuzive sau nu. 4 tipuri de distributie selectiva:1. reteaua de distibutie selectiva calitativa bazata pe criterii obiective permisa 2. reteaua de distributie selectiva de natura cantitativa si obiectiva permisa 3. reteaua de distributie selectiva de natura cantitativa pe baza de criterii subiective - interzise4. reteaua de distributie selectiva pt anumite produse de lux sau de prestigiu pt a fi permise astfel de restrictii, trebuie permis vanzatorului sa vanda si alte produse concurente. Intelegerile de organizare a retelei de distributie inchisa afecteaza concurenta; se realizeaza in 2 feluri cu exclusivitate teritoriala simpla sau absoluta; exclusivitatea teritoriala simpla inseamna ca fieare distributor are o arie georgrafica a sa, dar daca primeste solicitari din alta zona geografica el trebuie sa aiba posibilitatea sa le onoreze; absoluta, inseamna invers, ca distribuitorul nu are voie sa onoreze solicitari din alte zone geografice decat cea a sa si nici sa mearga sa faca oferte altor distribuitori din alte zone geografice. Retele de distributie stabilite prin contractele de franciza este permisa reteaua selectiva in conditii riguroase, este posibila si exclusivitatea beneficiarului francizei, dar pt aceasta este necesara plata unei sume de bani, care sa compenseze caracterul exclusiv al retelei. Curs 608/11/2013Art 5 Litera d) Aceasta ipoteza vizeaza discriminarea Exceptie : cand tratamentul discriminatoriu este justificat de motive obiective . Mecanismul prin care se inregistreaza discriminarea: eu ma inteleg cu B sa il discriminam pe C. Daca il discriminez direct pe C reprezinta un abuz. Acordul cu B trebuie dovedit pentru a se proba.Este posibil atat orizontal , cat si vertical . e) Intelegerile de cuplare a contractelor Pentru incheierea unui contract de furnizare de servicii de internet , operatorul obliga si la acceptarea de servicii de telefonie. Achizitionarea unei marfi de calitate medie alaturi de una de calitate ; Achizitionarea unui produs alaturi de piese de schimb , accesorii;f)Intelegeri pentru participarea cu oferte trucate la licitatii sau alte forme de concurs de oferteEste interzis prin care participantii la o licitatie sau la orice alta forma de oferta publica isi repartizeaza intre ei pretul , piata etc.Este interzisa oferta de principiu ( fara intentia de a participa efectiv; este o ofera exagerata ).Este interzisa oferta de acoperire ( oferta + o unitate , de acoperire)g) Intelegerile privind interzicerea, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata boicotDaca exista o justificare motivata, boicotul poate fi admis. Nu poate fi limitat accesul intr-o profesie. In cazul limitarilor excesive , poate fi permisa o restricatie a accesului intr-o profesie.Decizia comuna de neagresiune este interzisa. Ea presupune neagresiunea din punct de vedere al concurentei. In mod firesc ar trebuis a concuram . Intelegerile care contin clauze de neconcurenta excesive ar trebui sa fie asimilate ipotezei boicotului, in masura in care aplicarea lor nu permite o alternativa rezonabila . Intelegerile prin care s-ar impune participantilor in mod nejustificat sa nu cumpere sau sa nu vanda de la un anumit concurent. Se pune problema adeziunii la un grup de intreprinderi care era conditionata de aceasta forma de boicot.

Exceptarile de la art. 5 alin. 1 1. Intelegerile de importanta minora - exceptare de minimis A aparut in dreptul american Este prea putin importanta incalcarea Intelegerea este inapta sa modifice conditiile de piata Art 8 legea 21/1996 initial existau niste conditii cumulative; exista un plafon al cifrei de afaceri si o cota de piata ce trebuia intrunite de catre cei in cauza ; S-a modificat procentul cote de piata, in sensul ca acesta variaza ; 3 ipoteze :1. In cazul in care intre intreprinderi care sunt concurenti existentie sau potentiali limita este de 10%1. Daca nu sunt concurenti existenti sau potentiali limita este de 15 % La intelegerile dintre concurenti rezultatul este mult mai probabil sa fie negativ decat in cazul intelegerilor dintre neconcurenti. Varianta intermediara ipoteza in care nu se poate stabili daca sunt sau nu concrenti sa nu existe riscul aplicarii unei exceptari . Aceasta exceptare nu poate sa fie aplicata pentru anumite tipuri de incalcari alin 4 fixarea pretului, limitarea productiei si impartirea pietei.

1. Exceptari individuale si pe categorii Alin 2 exceptari individuale reprezinta o ipoteza in care categorii intregi de intelegeri nu s-ar supune rigorilor legii concurentei lit a- c alin5 alin 2 Alin 3 exceptari pe categorii nu este necesara notificare ; trebuie sa fie intrunite anumite conditii general aplicabile ; a fost tranferata in prerogativa legislatiei secundare UE Exista o intelegere potentia negativa care nu se incadreaza in pragurile de minimis. Teoretic ar trebui sa fie interzisa. Pentru anumite tipuri generice de activitati este inerenta incheierea unei astfel de intelegeri . Exemple : domeniul transportului contractele de pool In vederea exceptarii se stabilesc praguri. Pragurile din regulamente sunt ridicate ( 20-25%)Abuzul de pozitie dominanta art 6 Se interzice folosirea in mod abuziv de catre intreprinderi a pozitiei dominante pe care acestea o au in piata romaneasca, care pot avea ca efect distorsionarea, restrangerea sau chiar eliminarea concurentei de pe piata. Aparent, se realizeaza personal, nu colectiv. Insa el se poate realiza si colectiv, in grup, in masura in care intre membrii grupului nu exista o relatie de independenta economica. Presupune intrunirea a doua elemente : Notiunea de pozitie dominanta - premiza Notiunea de exercitiu abuziv Pozitia dominanta este un aspect controversat pentru ca tine de situatia concreta din piata, ceea ce inseamna ca trebuie stabilita piata relevanta de la caz la caz. Ea trebuie sa fie raportata la cota pe care o are in piata intreprinderea respectiva . Este foarte importanta determinarea corecta a cotei. In sectorul comunicatiilor s-a apreciat pentru prima data ca 40% reprezinta o cota pentru pozitia dominanta. Aceasta prezumtie s-a extins si pentru celelalte sectoare. Aceasta cota este o prezumtie relativa pentru pozitia dominanta. Exista si alte criterii de natura structurala, comportamentala ,economica care tind sa completeze . Felul pietei in cauza se poate intampla ca pietele vecine sau conexe incat sa influenteze piata relevata . Ex un producator de materie prima chimica care servea produselor farmaceutice alimenta un laborator de produse farmaceutice care producea in baza acelui component chimic un produs antiftiziologic. La un moment dat, producatorul refuza sa-i mai furnizeze produsul respectiv. Laboratorul moare, pentru ca la scurt timp sa produca chiar el fix acel echivalent al produsului respectiv. Structura pietei Organizarea pietei Conditiile de schimb Barierele de intrare si de iesire Particularitatile produselor Intinderea teritoriala CC a decis ca piata relevanta din punct de vedere geografic era piata nationala. In realitate, la acea epoca, se putea stabili piata geografica la nivel de strada. Pana de curand a existat o impartire a pietelor intre distribuitorii de cablu in functie de paritatea numerelor strazii. Capacitatea celui in cauza de a-si determina singur comportamentul, de a se comporta in mod independent- 2 cerinte Cerinta negativa presupune capacitatea de sustragere de la presiunea pietei Cerinta pozitiva capacitatea de a determina singur preturile de vanzare si celelalte conditii de vanzare in contractele pe care le incheieDetinerea unei pozitiii dominante nu este prin ea insasi un lucru sanctionabil de legea concurentei. Legea nu se refera la toate intreprinderile care au pozitie dominanta . In cazul oligopolului s-a considerat ca pentru anumite tipuri de activitate este absolut necesar. S-a apreciat ca existenta a doua intreprinderi pe piata nu reprezinta un aspect sanctionabil. Folosirea abuziva a pozitiei dominante art 6 alin 1 Numai exercitiul intr-un anumit fel poate fi incadrat ca manifestare sanctionabila . Seamana ipotezele de aici cu cele de la intelegeri.Daca sunt indeplinite cele doua conditii se aplica sanctiunea. Exceptarea de minimis nu vizeaza si abuzul de pozitie dominanta . Abuzul de pozitie dominanta nu este susceptibil de exceptari. Curs 6 15.11.2013Omisiunea impartirii pietelor nu trebuei sa fie exoneratoare de exercitiul abuziv al pozitiei dominante. Listele de ipoteze de la art. 5 si 6 au caracter enumerativ, pt ca sintagma folosita de lege enumera ipoteze in special, acestea fiind cele mai intalnite, putand intalni si alte ipoteze in practica. Totusi nici in legislatia romana, nici in cea europeana nu sunt asimilate alte ipoteze. Sanctiunile sunt prevazute pt fiecare ipoteza in parte, astfel ca in cazul unor situatii asimilate, aplicarea sanctiunilor ar fi riscanta daca s-ar aplica prin analogie. Comparativ sunt folosite sintagme diferite in cele 2 articole: stabilire/impunere, impartire/aplicare etc. Preturile produselor, serviciilor, lucrarilor in regim de monopol exista o impunere a pretului de vanzare in aceasta situatie, pretul fiind inerent. Art. 4(1) Preurile produselor i tarifele serviciilor i lucrrilor se determin n mod liber prin concuren, pe baza cererii i ofertei. Preurile i tarifele practicate n cadrul unor activiti cu caracter de monopol natural sau al unor activiti economice, stabilite prin lege, se stabilesc i se ajusteaz cu avizul Ministerului Finanelor Publice, cu excepia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevzute alte competene.Exemplu: Metrorex, RATB, utilitati etc. Alin. 2, 3, se prevede ca in regim temporar se pot stabili preturi de stat, altele decat preturile de monopol. (2) n sectoarele economice sau pe pieele unde concurena este exclus sau substanial restrns prin efectul unei legi sau datorit existenei unei poziii de monopol, Guvernul poate, prin hotrre, s instituie forme corespunztoare de control al preurilor pentru o perioad de cel mult 3 ani, care poate fi prelungit succesiv pe durate de cte cel mult un an, dac mprejurrile care au justificat adoptarea respectivei hotrri continu s existe.(3) Pentru sectoare economice determinate i n mprejurri excepionale, precum: situaii de criz, dezechilibru major ntre cerere i ofert i disfuncionalitate evident a pieei, Guvernul poate dispune msuri cu caracter temporar pentru combaterea creterii excesive a preurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea msuri pot fi adoptate prin hotrre pentru o perioad de 6 luni, care poate fi prelungit succesiv pentru durate de cte cel mult 3 luni, ct timp persist mprejurrile care au determinat adoptarea respectivei hotrri.Doar reaua-credinta justifica boicotul. Nu exista corespondent pt punctul g de la art. 5 in art. 6. Este imposibil de imaginat ca singura o intreprindere ar putea influenta o licitatie. Lit. f de la art. 6 reglementeaza diferit abuzul de pozitie dominanta de starea de dependenta, fiind situatii diferite. Exploatarea starii de dependenta de abuzul de pozitie dominanta trebuie analizate separat. Corelatia intre abuzul de pozitie dominanta si intelegerile anticoncurentialeDaca se hotaraste ca o situatie se incadreaza in ambele situatii de la art. 5 si 6, in practica autoritatea competenta va alege abuzul de pozitie dominanta, aplicand o sanctiune catre limita maxima. O intelegere anticoncurentiala este mai greu de probat fata de abuzul de pozitie dominanta, care presupune analizarea unor conditii externe. Totusi, intelegerile prin obiect (per se) sunt mai usor de demonstrat, caci de multe ori aceste intelegeri sunt prevazute in contracte, pe cand intelegerile prin efect sunt mai greu de demonstrat prin analize in piata.

Concentrarea economica excesivaReglementat distinct de intelegerile anticoncurentiale si abuzului de pozitie dominanta, fiind si concentrarile sanctionate in anumite conditii prevazute de art. 10 si urm. Legea 21/1996.1. Ce inseamna o concentrare economica?Concentrarea economica este inerenta dezvoltarii societatii si consta in gruparea intreprinderilor. Cauzele concentrarii poate fi de natura tehnica (eficientizarea productiei, dezvoltarea tehanica etc.), de natura economica (scaderea cheltuielilor, posibilitatea de a obtine credite in vedere dezvoltarii unei investitii etc.) sau de natura psihologica. Simpla concentrare economica nu este de natura a perturba piata. Prin concentrare economica se pot genera comportamente concurentiale fara a fi corecte, generate de dobandirea puterii de piata. Concentrarile sunt supuse controlului autoritatii competente, pt a vedea cum sunt predispuse in piata aceste grupari, la un comportament incorect. Concentrarea inseamna o intelegere prin care se modifica in mod durabil structura, cand fie doua sau ai multe intreprinderi se unesc, fie cand o persoana fizica sau juridica dobandeste control asupra unei intreprinderi. Controlul se dobandeste prin achizitie in cadrul unui contract sau alte mijloace (parti sociale sau actiuni sau active bunuri din fondul de comert). Se poate realiza un control de fapt si nu de drept, prevazut de art. 10 alin. 1 lit. b, in mod direct sau indirect. Controlul este cel ce diferentiaza intelegerile de la art. 5 si o forma de concentrare prevazuta de art. 10. Daca prin intelegere una dintre parti isi pierde autonomia: daca raspunsul este nu, inseamna ca avem de a face cu o intelegere, daca raspunsul este da, atunci avem de a face cu o concentrare. Si in cazul intelegerilor de art. 5 societate cu care s-a realizat o astfel de practica, aceasta va avea anumite restrictii in a actiona pe piata cum doreste. Cand nu avem de a face cu control in sensul legii: art. 11 spune cand nu se aplica si cand nu avem de a face cu o concentrare economica. Art. 11 prevede cand nu exista o concentrare economica: a) controlul este dobndit i exercitat de ctre un lichidator desemnat prin hotrre judectoreasc sau de ctre o alt persoan mandatat de autoritatea public pentru ndeplinirea unei proceduri de ncetare de pli, redresare, concordat, lichidare judiciar, urmrire silit sau alt procedur similar;In aceasta situatie nu se realizeaza o dobandire a unui control pe piata, nu este afectata piata. b) instituiile de credit sau alte instituii financiare ori societile de asigurri ale cror activiti obinuite includ tranzacionarea i negocierea de valori mobiliare n contul lor sau n contul altora dein temporar valori mobiliare ale unei ntreprinderi pe care le-au dobndit n vederea revnzrii, cu condiia ca acestea s nu i exercite drepturile de vot conferite de valorile mobiliare n cauz pentru a determina comportamentul concurenial al ntreprinderii n cauz sau cu condiia s i exercite aceste drepturi de vot numai pentru pregtirea cesionrii integrale sau pariale a ntreprinderii n cauz sau a activelor acesteia ori a cesionrii valorilor mobiliare n cauz i ca cesiunea s aib loc n termen de un an de la data achiziiei; Consiliul Concurenei poate prelungi acest termen, la cerere, n cazul n care respectivele instituii sau societi pot dovedi c cesionarea nu a fost posibil, n condiii rezonabile, n termenul stabilit;exemplu: Situatia brokerilor actiunile/activele (pt bursa de marfuri) trebuie tranzactionate in mai putin de 1 an;nu se poate exercita votul in cadrul acestor intreprinderi; priveste doar caracterul activelor/actiunilor, brokerul nu poate decide comportamentul in piata a intreprinderii respective.c) controlul, potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) lit. b), este dobndit de o ntreprindere al crei obiect unic de activitate este de a achiziiona participaii la alte ntreprinderi, de a gestiona i valorifica respectivele participaii, fr a se implica direct sau indirect n gestionarea ntreprinderilor n cauz, aceasta fr a aduce ns atingere drepturilor pe care ntreprinderea le deine n calitate de acionar, cu condiia ca drepturile de vot legate de participaiile deinute s fie exercitate, n special n ceea ce privete numirea membrilor organelor de conducere i supraveghere ale ntreprinderilor la care deine participaiile, doar pentru a menine valoarea integral a investiiilor n cauz i nu pentru a determina, direct sau indirect, comportamentul concurenial al acelor ntreprinderi;exemplu: societatile de investitii poate avea un portofoliu larg de intreprinderi, dar cu conditia sa nu se implice in controlul intreprinderii. d) ntreprinderile, inclusiv cele care fac parte din grupuri economice, realizeaz operaiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activiti.In cadrul grupului se pot face orice modificari, deoarece nu afecteaza piata organizarea propriei afaceri. Modalitatile de realizare a concentrarii economice: Comasarea unirea a doua sau mai multe intreprinderi care se realizeaza prin fuziune, absorbtie. Fuziunea dispar ambele entitatii si apare una noua. Absorbtia una dintre intreprinderi o inglobeaza pe cealalta; una se mentine, cealalta dispare. Crearea unei intreprinderi sau a unei filiale comune Participarea la capitalul altor societati dobandirea de catre persoana fizica sau juridica a unei parti din capitatul social, fie sub forma de parti sociale, fie de actiuni. In sens restrans, in dreptul concurentei, participarea intereseaza numai in masura in care aceasta se realizeaza spre a dobandi controlul societatii. Trustul specific dreptului englez- trust company, este compania care detine controlul asupra altei societati, toate politicile de piata si administrare sunt incredintate acestei societati (ex: se poate dobandi prin contracte de imprumut) Holding company - dobandeste actiuni, alte valori mobiliari la societatile subsidiare; nu este necesar ca astfel de participari sa detina totalitatea actiunilor sau partilor sociale. Este necesara detinerea pachetului de control (18-20%). Concern specific dreptului german si consta in grup de intreprinderi, care uneste intreprinderi ce depind de acesta; se realizeaza fie prin dominarea, fie prin concentrare. Se poate realiza fie prin concern de drept, avand la baza contracte, fie concern de fapt. Cartel uniune durabila intre intreprinderi care isi aliniaza politice de piata; daca isi pastreaza autonomia juridica este o intelegere, daca nu isi pastreaza autonomia juridica este o concentrare. Sindicatul monopolist Consortiul dreptul italian; colectivitate fara personalitate juridica formata din mai multe societati comerciale, care isi asuma in mod divizat responsabilitatea si riscul (consortii tehnico-stiintifice, concortii bancare) Grupul de interes economic (GIE) societatea mama detine controlul asupra celorlalte intreprinderi din grup; este reglementat de legislatia europeana. 2. Cand se notifica? 3. Ce solutii se pot da in urma notificarii unei concentrari? Daca o concentrare economica este excesiva, se poate da o solutie negativa notificarii, prin care se refuza concentrarea economica.Curs 822.11.2013

Ipoteze in care tehnicile moderne contractuale pot duce la concentrari economice1. Acordurile de pool pot sa genereze pierderea controlului; ex: contractul aerian 2. Contractul de joint venture contract in care se asociaza doua sau mai multe persoane pentru a desfasura o activitate in comun, ce presupue o varietate de mecanisme din dreptul roman . Forme: societatea comerciala ( are personalitate juridica), asociere in participatie ( nu are personalitate juridica). Aprecierea caracterului excesiv Aprecierea autoritatii de concurenta va lua in considerare anumite criterii: De natura economica evolutia pietei relevante, evolutia cererii si ofertei , posibilitatea de alegerea a furnizorilor si a distribuitorilor, perspectiva pietei in cauza etc. Crieterii cantitative: cifra de afaceri . Se apreciaza potrivit art. 14 ca trebuie sa fie intrunite doua conditii in vedere notificarii: 1. Valoarea totala a cifrelor de afaceri a societatilor implicate la concentrare mai mica de 10 mil de euro pentru a notifica 2. Trebuie sa nu fie 2 intreprinderi care sa aiba cifra de afaceri echivalentul a 4 mil de euro Aceste criterii se apreciaza cumulativ. In cazul in care sunt indeplinite criteriile, operatiunea este notificabila. Se prezuma ca operatiunile care au aceste cifre de afaceri pun in discutie libertatile de manifestare a concurentei in piata si pe cale de consecinta sunt supuse aprecierii autoritatii de concurenta. Spre deosebire de materia intelegerilor si a abuzului, intereseaza mai putin cota de piata, insa ea intereseaza in masura in care vorbim de exercitiul de apreciere ulterior. Criteriile pe care le evalueaza autoritatea de concurenta sunt: evolutia pietei, structura acesteia, caracterul vertical si orizontal al concentrarii. Calculul cifrei de afaceriLegea concurentei precizeaza in art. 64 un calcul al cifrei de afaceri Cifra de afaceri nu va cuprinde taxe, impozite si exporturi. Art 15 alin5 conditii pentru care Consiliul Concurentei face trimitere si va aprecia fie in sensul autorizarii, fie in sensul autorizarii conditionate, fie in sensul neautorizarii *** conditiile privind procedura de concentrare Autorizarea pe care o da Consiliul Concurentei tine de procedura respectiva. Daca Consiliul Concurentei nu autorizeaza se apreciaza ca s-ar determina o pozitie dominanta apta sa produca un abuz. Chiar daca se autorizeaza, aceasta nu inseamna ca autoritatea nu ar mai putea sa investigheze abuzul de pozitie dominanta.Prevenirea si sanctionarea practicilor monopoliste Consiliul Concurentei este format din 7 membri un presedinte, 2 vicepresedinti si consilieri de concurenta. Sunt numiti de presedinte la propunerea Guvernului. Inspectorii de concurenta sunt acei functionari publici care instrumenteaza efectiv dosarele de concurenta. Consiliul Concurentei are o multime de prerogative. Acestea sunt in anumite situatii dublate de prerogative de dublare de controlul altor autoritati ANRE, ARCOM. Acestea din urma au prerogative de verificare a intrunirii conditiilor. Legea 21/1996 insitutie Curtea de Appel si ICCJ compententa in solutionarea cazurilor de competenta, reprezentante de contestarea actelor de concurenta emise de CC. Solutiile instantelor sunt atacate cu recurs la ICCJ. Potrivit modificarilor facute, ICCJ nu mai este competenta in fond pentru niciun fel de dosar. Procedura de investigare si de luare a decizieiLegea 21 spune ca ii revine Consiliului Concurentei prin inspectorii de concurenta sa investigheze cazurile de incalcare a legii concurentei. La ultima modificare, legea a cuprins si actele, faptele de concurenta neloiala in competenta CC, pe cale de consecinta si acestea pot sa faca obiectul investigatiei. Inspectorii de concurenta, cu exceptia debutantilor au si prerogative de inspectie. Pe de o parte, avem o limitare in ceea ce priveste localiilesi bunurile ce nu apartin intreprinderii, iar pe de alta parte art 36 alin 8 instituie un regim special comunicarilor dintre intreprindere si avocatul/avocatii sai. Informatiile, comunicatiile exercitate in scopul apararii intreprinderii nu pot sa fie ridicate sau folosite ca probe. De ex, in cadrul inspectiei inopinate nu poate fi preleva mailul de la avocat.Acest privilegiu este totusi conditionat, intrucat se poate folosi doar in fata procedurii Consiliului Concurentei. De ex, in cazul investigatiilor penale nu poate fi folosit. Este necesar ca respectiva comunicatiei sa fie facuta in apararea intreprinderii, adica sa aiba legatura cu obiectul procedurii, sa presupuna valorificarea de argumente , de aparari. Daca nu sunt demonstrate aceste conditii, se poate preleva fara problema inscrisul respectiv. Vor cadea sub incidenta protectiei si inscrisurile protectoare. De ex, un draft de mail salvat in computer adresat avocatului va cadea sub incidenta protectiei. Procedura de investigatiei cuprinde 2 etape:1. O etapa preliminara in care se verifica eventualele indicii privitoare la savarsirea faptelor neconcurentiale si in masura in care exista suficiente temeiuri de drept si de fapt se emite un ordin prin care se deschide procedura respectiva. Prerogativa de inspectie tine de etapa propriu zisa de investigare 2. Etapa de investigare O procedura de investigare poate incepe ca urmare a unei plangeri a unor anumite persoane interesate sau la cererea unei institutii. Atat in teorie, cat si in practica consumatorii au dreptul de a face plangeri. La primirea unei cereri sau a unei plangeri, se porneste o investigatie. Respingerea se comunica in 30 de zile de la data inregistrarii, cu aratarea motivelor. CC este obligat prin lege sa raspunda inclusiv in ipoteza in care ceea ce a facut obiectul plangerii nu a facut obiectul obligatiilor sale. Admitand cererea, incepe propriu zis investigatia si este desemnat un inspector raportor, care este insarcinat cu intocmirea unui raport, comunicarile cu partile in cauza, observatiile partilor referitoare la raport, prezentarea raportului in fata Plenului cu privire la solutiile ce se pot aplica in speta.Stabilirea de audieri nu este obligatorie, dar daca se stabilesc atunci este in competenta inspectorului raportor. La modificare legii concurentei, nu este necesar pentru a da solutia unei investigatii sa se reuneasca tot plenul. Sanctiuni:Art. 45 pentru practici monopoliste i abuz de poziie dominant urmtoarele msuri: poate ordona ncetarea practicilor anticoncureniale constatate; s dispun msuri interimare; s accepte angajamente; s aplice amenzi; s formuleze recomandri; s impun condiii sau alte obligaii.

Masurile interimare pot fi combinate cu alte solutii. Angajamentele sunt potrivit legii acele obligatii pe care si le asuma intreprinderea in vederea inaplicarii sanctiunilor. Intreprinderea trebuie inca de la inceputul investigatiei trebuie sa solicite aplicarea unor angajamente.Este foarte greu sa functioneze procedura clementei. Presupune faptul ca sanctiunile se vor aplica redus. Conditii: intreprinderea trebuie sa dea de la bun inceput anumite informatii informatia trebuie sa fie eficienta si sa nu fi ajuns la Consiliu pe alta caleMecanismul recunoasterii faptei reducerea cuantumului amenzii intre 10-30 %Posibilitatea de a tranzactiona (settlement) a plecat din dreptul american si seamana cu intelegerea din procedura penala cu procurorul. In sistemul romanesc de drept, nu s-a adoptat si aceasta masura. n ceea ce privete concentrarea economic: decizie de refuz prin care declar operaiunea de concentrare economic incompatibil cu mediul concurenial normal; s emit o decizie de autorizare caz n care operaiunea nu creeaz sau nu ridic obstacole n faa unei concurene obiective; o decizie de autorizare condiionat cnd constat c, prin asumarea anumitor obligaii i/sau condiii, operaiunea de concentrare ar putea fi considera n linie cu regulile concurenei normale.

Potrivit legii 21/1996 pot sa fie aplicate o serie de sanctiuni .

art. 49 cea mai drastic sanciune: nulitatea absolut a actelor contrare dreptului concurenei. Raspundere penala in cazul incalcarii art 5 si 6 .Conditii : sa existe o persoana fizica si sa existe intentia frauduloasa. Sanctiuni contraventionale: art 50 si 51 Amenda intre 0,1-1% - lipsa furnizarii de informatii , furnizarea eronataAmenda intre 0,5-10% Raspunderea civila delictuala in urma savaririi unei fapte de anticoncurenta, cineva este prejudiciat . Aceasta persoana va fi indreptatit sa solicita despagubiri. In practica, foarte putine intreprinderi fac acest lucru, pentru ca este foarte greu de dovedit prejudiciul. Potrivit Reg 1/2003, TFUE poate sa fie invocat direct in instantele nationale pentru obtinerea de despagubiri.

Curs 8 Ajutoarele de statProblema ajutorului de stat este o problema in competenta si reglementarea exclusiva a Uniunii Europene. Nu este o problema de drept national, ci de drept european. Isi gaseste reglementarea in reglementarile nationale, in deplina concordanta cu reglementarea europeana. Sediul materiei: art. 107-108 TFUE. Ajutorul de stat presupune un sprijin financiar direct sau indirect, pe care statul il acorda intreprinderilor. Vorbim de intreprinderi care nu au capital 100% de stat. Pratic ajutorul de stat este reglementat, pt ca acesta este in principiu incompatbil cu regulile pietei concurentiale. art. 107 TFUERegula este ca ajutorul de stat este interzis. Este necesar ca participantii in piata sa fie egali. Exista reglementare secundara la nivelul UE foarte detaliata, pt ca ajutorul de stat este in anumite cazuri absolut necesar. Fara aceasta intregi sectoare ale economiei sau categorii de participanti in piata ar avea dificultati de a ramane pe piata. Exista exceptii de la regula de mai sus, care formeaza reglementarea secundara complexa in materie de ajutor de stat. Fiind reguli edictate de UE, regulile privind ajutorul de stat au suferit in Romania 2 etape: etapa preaderare Romania avea norme referitoare la ajutorul de stat specifice statului, pt a parcurge etapa de preaderare; autoritatea competenta cu supravegherea era Consiliul Concurentei. Pana in anul 2007 s-a acordat ajutor de stat in mod exagerat. Dupa acesta data, in etapa de preaderare s-a impus recuperarea acestui ajutor de stat. Etapa postaderare ajutoarele acordate dupa data de 2007, moment de la care competenta o are Comisia Europeana prin Directoratul General de Concurenta, poate sa faca obiectul recuperarii. Pentru a opera ajutorul de stat este necesra sa fie intrunite anumite conditii in sensul art. 107 TFUE:1. Sa existe un transfer din resurse de stat- in jurisprudenta s-a aratat ca acest transfer nu consta numai in transferul de bani; cel mai des ajutor de stat intalnit se gaseste la privatizari, gasindu-se in pretul de vanzare Ajutor de stat direct (nu ne interseaza) Ajutor de stat indirect :- iertarea de datorii (de penalitati, de amenzi cominatorii, de dobanzi etc,)- conversia unei datorii in obligatiuni (o intreprindere care avea datorii mari la Fisc a negociat si si-a convertit datoriile in obligatiuni ale statului la intreprinderea respectiva)- deprecierea accelerata a activelor - investitiile statului in intreprinderi private - imprumuturi garantate de stat statul garanteaza la preturi mai mici (diferenta intre suma ce va fi platita pt acoperirea garantiei acordate de stat si cea care ar fi fost platita catre un imprumutator privat, reprezinta ajutor de stat)Sursa ajutorului de stat poate fi o autoritate centrala sau locala, fiind acordat direct sau indirect:Au existat spete in care ajutorul de stat a fost acordat prin banci ale statului sau intreprinderi de stat. Conditia imputabilitatii (speta Stardust Marin) presupune chiar daca intreprinderea pare sa fie privata sau actioneaza ca un operator economic in piata concurentiala, dar mecanismul decizional este strans legat de o autoritatea centrala sau locala, masura sa poate fi considerata de stat. Intr-o speta pendinte chiar daca actionariatul majoritar este detinut de stat, totusi aceasta nu actioneaza conform mecansimului decizional bazat pe majoritate, actionarul minoritar a exercitat presiune asupra actonarului majoritar (statul) sa nu se adopte o anumita decizie. Daca statul imputerniceste de exemplu o banca privata sa administreze un fond de stat, se considera ca si aceasta reprezinta un transfer. 2. Sa existe un avantaj economic presupune ca primitorul, benficiarul masurii sa primeasca ceva ce in conditii normale de piata, nu ar trebui sa primeasca; un avantaj economic reprezinta un beneficiu necuvenit. De exemplu, este dat in arenda sau cu chirie o suprafata de teren din domeniul public, dar arenda, redeventa, chiria platita este sub pretul pietei. Diferenta intre aceste preturi reprezinta ajutor de stat. Sau invers, daca statul plateste mai mult cumparand de la un privat, reprezinta tot ajutor de stat.1 Investitiile de capital de risc este intotdeauna considerat avantaj economic. 3. Selectivitatea este motivul pentru care ajutorul de stat, de principiu, este interzis. Anumite intreprinderi sunt beneficiarele masurilor de ajutor de stat. Statul poate sa aplice politici prin care instituie ajutor de stat general. Daca TVA ar scadea maine de la 24% la 19% aceasta politica nu ar reprezenta ajutor de stat. Daca o intreprindere primeste ajutor de stat, aceasta masura trebuie sa fie selectiva. Selectivitatea poate fi realizata in doua feluri: Individual Prin schema indicarea unor criterii in urma carora sunt individualizate cu usurinta anumite intreprinderi, ramanand altele defavorizate.

4. Efectul asupra comertului intre state Este conditia cea mai importanta; ea presupune ca ajutorul sa influenteze comertul intre state. Exista o sungura modalitate sa scape de aceasta conditie, prin aratarea faptului ca se incadreaza intr-o exeptie, situatiile de minis. Pragul este stiuat intre 100.000 si 200.000 de euro, dupa caz. Exista exceptii de la principiul ca daca ajutorul de stat a fost acordat, el trebuie recuperat: Ajutorul regional poate fi acordat daca regiunea este una defavorizata;Exceptarile orizontale sunt acelea intre industrii, care au efect in acelasi plan, intre mai multe tipuri de industrii. Sunt reglemenatate prin legislatia secundara emisa de Comisie si priveste urmatoarele tipuri de reguli: Ajutor pentru IMM-uri se fac scheme pt sume relativ mici si care sustin intreprinderile ce se incadreaza in conditiile de a fi calificate IMM. Schemele sunt inainte de statele memebre Comisiei pt a fi aprobate. Ajutor pentru dezvoltare si cercetare Ajutor pentru protectia mediului Ajutorul pentru capitalul de risc este acea investitie in care riscurile sunt mai mari decat cele normale. Capitalul de risc este investitia intr-o intreprindere nou creata. Ajutorul pentru servicii si de interes economic general transportul in comun (subventionarea biletelor de transport), infrastructura, infiintarea de scoli private in zone in care nu exista scoli de stat, muzee etc. Ajutorul pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate in mod exceptional se pune problema ajutorarii intreprinderilor aflate in asftel de situatii; aceasta situatie poate aparea in conditiile in care intreprinderea prezinta interes public (nr. de angjati foarte mari, reprezinta principala industrie dintr-o anumita zona etc.) Ajutorul pentru angajare angajatori care angajeaza tineri sub 25 de ani, someri peste 50 de ani, fosti detinuti, persoane cu dizabilitati. Ajutorul pentru pregatire ajutor care permite mai ales intreprinderilor care au nevoie de un anumit tip de pregatire profesionala Regulile sectoriale, care se aplica unui anumit tip de industrie: Productia audio-vizuala Transmitere TV, radio care nu au caracter comercial, in zone in care in mod normal nu s-ar emite. Industria carbunelui Electricitatea Transporturile maritim si fluvial Domeniul forestier Piscicultura Pentru toate acestea se stabilesc norme speciale privind notificarile, pragurile de minis, autorizarea. Daca masura a fost notificata ea urmeaza sa fie aprobata sau respinsa de catre Comisie. Daca nu a fost aprobata, are caracterul unui ajutor de stat, care trebuie restituita, fiind ilegal. De obicei, Comisia ia la cunostinta de acordarea unui ajutor de stat ilegal, prin plangerile formulate de competitorii intreprinderii care a beneficiat de o astfel de masura. Decizia de acordare poate fi atacata in justitie, iar in masura in care se stabileste in urma controlului judiciar al CJUE se mentine caracterul de ajutor de stat ilegal, acesta trebuie restituit. Procedura de restituire este in competenta fiecarui stat membru. In cazul Romaniei, regulie de recuperare a ajutorului de stat sunt cele prevazute pentru recuperarea creantelor fiscale. Principiile liberatii comertului si libertatii concurentei permit comerciantului sa isi aleaga mijloacele prin care sa isi atraga clientela. Insa, acest exerctitiu de atragere a clinetelei trebuie sa respecte liberatile celorlalti participanti pe piata. Astfel, actiunile mele nu trebuie sa afecteze actiunile concurentilor. Aceasta defineste concurenta onesta, in opozitie cu concurenta neloiala. Concurenta neloiala- acel exercitiu din care faptele produse au consecinte asupra nu a pietei in integralitatea sa ( diferenta fata de concurenta monopolista ) ci asupra unor concurenti directi. Ca sa vorbim de concurenta neloiala este necesar ca exercitiul respectiv sa se realizeze intr-un domeniu deschis. Legea aplicabila este Legea 11/1991 care a suferit modificari prin legea 298/2001. Autoritatea de concurenta spune ca este complet depasita. Astfel, ca a fost pregatit un proiect de lege, scos consultarii publice. Din aceasta au rezultat unele modificari. Insa, in acest stadiu proiectul a mai suferit niste modificari determinate si de modificarea legii concurentei. Distinctia dintre concurenta neloiala si concurenta monopolista Faptele de concurenta neloiala nu urmaresc sa afecteze intreaga piata , ele duc spre dobandirea unei clientele care daca nu s-ar folosi mijloace incorecte nu ar fi obtinute. Este o scara diferita de aplicare. Asemanari: Ele pot sa se manifeste doar cand concurenta este permisa Sub un anumit aspect, concurenta neloiala reprezinta mai putin decat concurenta monopolista. In multe din situatiile in care nu sunt indeplinite conditiile din legea concurentei , exista posibilitatea sa fie intrunite conditiile concurentei neloiale. Actele si faptele de concurenta neloiala In Franta s-au gasit cele mai multe forme de incalcare . Confuzia, dezorganizarea intreprinderii, dezorganizarea pietei, discriminarea, boicotul, spionajul economicConfuzia Nu este retinuta in proiectul de lege Potrivit legii actuale , art 5 alin 1 lit a, b , confuzia primeste cele mai severe sanctiuni, putand sa constituie chiar si infractiune. Este principala sursa a practicii. Este de 2 feluri Confuzia imitativa disimularea credibila a activitatii agentului economic agresiv sub aparenta semnelor distinctive ale agentului economic lezat . Pot sa faca obiect al confuziei produsele ori serviciile . Dublu element distinctiv: actiunea de inducere in eroare si credibilitatea confuziei Obiectul confuziei este fie insusi argumentul economic, fie produsul rivalului. Ex: copierea modului de prezentare a unui restarant;imitarea produsului, ambalajului, imitarea unor semne de identificare (mentiuni false, certificate de medalii), publicitatea , substituirea de produse ( in domeniul farmaceutic si al bauturilor alcoolice ) Confuzia relationista (ratasare parazitara) exploatarea popularitatii unui concurent de care agentul agresor se rataseaza, cu a carui imagine se asociaza in vederea absorbirii din reputatia acestuia. Riscul este mai mare, intrucat deprecierea concurentului ratasat poate fi mare. Ex: cafeaua braziliana, frigider ( o marca popula; corect refrigerator ), sampania etc. Denigrarea Este faptul de concurenta neloiala care consta in informatii depreciative sau comparative de natura sa stirbeasca reputatia agentului economic vizat. Proitectul de lege recunoaste aceasta fapta. Exista dificutati deoarece vorbim despre denigrare, testare si critica intr-un context comun. Ultimele doua optiuni nu sunt sanctionate. Testarea este o activitate pe care o pot intreprinde inclusiv autoritatilor, dar este specifica anumitor organizatii, cu scopul de a determina calitatea produselor. In masura in care reflecta in mod obiectiv calitatea nu genereaza denigrare. Testarea tine si de dreptul la exprimarea opiniei. Se pune problema publicitatii negative. Pentru culpabilitate trebuie indeplinite o serie de conditii intalnite si la confuzie : Nu este necesara aceeasi piata relevanta ( este valabil si pentru confuzie) . De ex, saltelele Ritz Favorizarea intereselor autorului denigrarii sau inconcurent. Trebuie sa rezulte un avantaj. Referinta la cel denigrat. Nu trebuie neaparat sa-l nominalizez . Este suficient sa-l individualizez, astfel incat sa fie identificabil. Trebuie sa fac doar o referinta, in timp ce la confuzie este nevoie de mai multa precizie, trebuie arata destinatia . Obiectul poate sa il constituie: insusi concurentul; activitatea acestuia produsele sau serviciicile acestuia ( au defecte, prt)Mijloacele denigrarii Se pune intrebarea daca se sanctioneze doar denigrarea facuta public sau si cea confidentiala. Legea a fost modificat in sensul cuprinderii si a denigrarii confidentiale sau indirecte . Denigrarea poate sa aiba drept obiect publicitatea comparativa principala aplicatie a denigrarii.Credibilitatea confuziei sau a denigrarii Are foua componente: Conditie materiala acele idei de similitudine cu semnele care fac obiectul confuziei sau denigrarii In cazul confuziei vorbim de imitatia pura si simpla, despre falsificare sau de orice alte tehnici care tind sa duca la inducerea in eroare Conditie psihologica vorbim de un consumator obisnuit, despre persoana cu capacitate intelectuala medie Cu cat marca este mai populara , cu atat este mai usor exercitiul de facut. Dezorganizarea intreprinderii rivale - destabilizarea functionala a acesteia Se poate realiza in 3 feluri: Deturnarea clientelei eu muncesc pentru X, imi pregatesc din timp plecarea , si spun tuturor ca plec cu toti clientii, ca acestia ma urmeaza . Coruperea personalului Consiliul Concurentei intentioneaza sa dezincrimineze acest fapt ; presupune incheierea de contracte de munca cu personal al unuia dintre concurentii mei; coruperea trebuie sa vizeze varful ierargie . Daca eu angajat imi ofer serviciile, fapta nu este incriminata. Spionajul economic este un fapt atat de grav, incat nu ar trebui cercetat de Consiliul Concurentei . Presupune divulgarea de catre salariatii infideli a angajatorului a secretelor tehnologice, a modului de organizare a intreprinderii. Ea poate fi spontana sau provocata . Ea porneste de la oferirea de avantaje economice, direct sau indirecte , contuind fapta de concurenta neloiala , chiar daca scurgerea de informatie nu s-a produs inca. Presupune un element material informarea care tine de functionarea intreprinderii care prezinta un interes deosebit si un element intelectual sa fie vorba de un secret, sustras dvulgarii, fie prin lege, fie prin acte interne. Legea 21 defineste secretul comercial , aratand ca este o informatie cu caracter comercial care poate fi dezvaluita numai cu acordul persoanei competete .Daca a fost desconspirata informatia, va fi posibila sanctionarea indiferent daca a fost exploatata sau nu in interes comercial. Alta varianta: eu anagajt fidel pretind ca sunt liber de contract, ma angajez la intreprinderea concureta obtinand informatii pentru intreprinderea care m-a trimis. Boicotul ar putea fi considerat cel putin o forma de concurenta neloiala , daca nu sunt intrunite conditiile concurentei monompoliste. Legea initiala a mai prevazut si alte fapte care nu mai sunt retinute de proiectul de lege. Metode publicitare neloialeSe pot realiza prin metode de publicitate inselatoare sau falsa ori prin metode de publicitate comparativa fapte de concurenta neloiala. Temeiul legal: legea audiovizualului Exemple: inserarea unor mesaje cu caracter contradictoriu sau subliminal , sau folosirea unor mentiuni false ( suc natural ), prt de lichidare, promisiunea unor servicii auxiliare inexistente , conditionez achizitia unui bun de achizitia altui bun, produs artizanal , dar facut pe banda, inscriptie intr-o limba straina, aplicarea de stele . Chiar si remedierea ulterioara nu ajuta prea mult, intrucat in mintea consumatorului ramane reprezentarea initiala. Ar putea fi admisa publicitatea hiperbolica .Metodele publicitare socante sau inoportune care tind suprimarea deciziei consumatorului pot face obiectul concurentei neloiale. Ex: Publicitatea camuflata cea a carui mesaj nu este inteles foarte bine Publicitatea sentimentala Publicitatea indirecta intreruperea unui film pentru a face loc publicitatii . Posturile nationala in aproapte statele europene au interzis o astfel de publicitate Publicitatea care creeaza panica Telefonarea sau vanzarea prin vizitarea potentialilor clienti ( spam shopping)In Romania este interzisa publicitatea pentru anumite produse : alcool ( partial), tutun etcPerturbarea sau dezorganizarea piertei Nu a mai fost retinuta de proiectul de lege. Presupune un nr mai mare de intreprinderi afectate , de unde si posibilitatea incadrarii si in faptele de concurenta monopolista . Anumite forme au fost incadrate in legea 11. Ex: Indeplinirea unor fapte de comert fara indeplinirea conditiilor legale, stocarea unor produse pentru vanzarea lor ulterioara la suprapret, vanzarea la prt global a mai multor produse . Acapararea agresiva a clientelei Ex : publicitatea inselatoare Reprezinta raspandirea in public de informatii excesiv laudative cu finalitatea de a induce in eroare . Este invers ca la denigrare. Legea in vigoare , la art 5 lit. F incrimineaza raspandirea de informatii false , inclusiv cele privitoare la originea marfii. Ex: preturile cele mai mici , folosirea de titluri, de medaii, vanzarea in avalansa ( pentru fiecare client adus se primesc avantaje )Legiuitorul actual a dezincriminat oferirea de premii la vanzare. Ar trebui sa ramana interzise expeditiile fortate (primirea acasa produsului si returnarea lui in 30 de zile ), pretul de chemare , vanzarea la preturi exagerate urmata de vanzarea cu reduceri .

Raspundere:Raspunderea penala pentru anumite tipuri de acte, inclusiv pentru falsificarea masuratorilor. Raspunderea contraventionala prin aplicarea de amenzi; se afla in sarcina Consiliului Concurentei Raspundere civila actiunea in concurenta neloiala este o actiune in raspundere civila delictuala. Prejudiciul poate fi material pierderea clientelei (scaderea brusca a cifrei de afaceri ) sau moral .Hotararea judecatoreasca poate sa includa masuri privitoare la marfa contrafacuta. Raspunderea este solidara . Actiunea in concurenta neloiala este preferata chiar si actiunii in contrafacere. Exista reguli speciale la prescriptie 1 an. Potrivit propunerii de modificare legislativa, Consiliul Concurentei are inclusiv prerogativa de investigare a acestor fapte.