curs oncologie - introducere

5/21/2018 Curs Oncologie - Introducere

1/39

Curs oncologie - introducere

Cancerul (tumor malign)este o mas anormal de esut, a crei cretere n exces i farcoordonare fa de esuturile normale persist i dup dispariia stimulilor care au declanat-o.Cancerul esta un termen generic pentru un numr mare de afeciuni cu origine, mecanisme de

apariie, evoluie diferite, dar care au ca element comun proliferarea celular necontrolat,evoluia local i la distan ce duc inevitabil, n absena tratamentului, la moartea pacientului.

TEORIA MULTISTADIAL ACTUAL A CA!CERO"E!E#EICon$orm teoriei multistadiale eta%ele de e&olu'ie a cancerului sunt re%reentate de

ini'iere* cre+tere* %romo'ie* con&ersie* %ro%agare* %rogresie, entru ini'iere* %romo'ie +i%rogresie datele clinice +i e.%erimentale sunt edi$icatoare* %entru celelalte in$orma'iile suntreduse,1. INIIEREA* %rima eta%* se datorea unor muta'ii ce a%ar /n celulele stem ca urmare aac'iunii unui agent carcinogen (ini'iator) &iral* c0imic* $iic, Se %roduc modi$icri de o1iceiire&ersi1ile ale AD!-ului* cu a%ari'ia unei celule ini'iate care se %oate trans$orma malign

ulterior,2. CRETEREA urmea ini'ierii* $iind considerat ca o e.%ansiune clonal selecti& acelulelor ini'iate $a&oriat de $actori $iici* c0imici* &irali* micro1ieni,3. PROMOIA const /n ac'iunea continu* /ndelungat a unui agent %romotor asu%raunei celule ini'iate* este un %roces re&ersi1il* are o e&olu'ie lung* de%enden'a de $actorie.ogeni (tutun* alcool* alimente* mediu) +i endogeni (0ormonali)

- reultatul $iind a%ari'ia celulei maligne,rimele $ae au o durat de %2n la 34-56 ani,4. CONVERSIAeste mai %u'in argumentat %2n /n %reent* se consider c /n acest stadiue.ist 36-36666 celule maligne care ar %utea a&ea o e&olu'ie re&ersi1il* /ns su1 ac'iuneaunor $actori interni e&oluea ctre un cancer mani$est,

5. PROPAGAREA const /n cre+terea numrului celulelor maligne* $iind condi'ionat de$actor interni(e., $actori 0ormonali- estrogeni* testosteron), Masa de celule cre+te de la 36 5la 364 celule* ne$iind /nc clinic mani$est 1oala (364 celule cores%und unui carcinom in situ),6. PROGRESIAcores%unde cre+terii masei tumorale* cre+terii autonomiei celulare* in&aiei+i metastarii, Re%reint trecerea de la $aa %reclinic la cea clinic a cancerului,RO"RESIA unei celule neo%laice /ntr-o tumoare malign este ultimul stadiu alcancerogeneei* care se des$+oar %2n la moartea gadei sau %2n la &indecarea 1olii,Caracteristica esen'ial este insta1ilitatea carioti%ului alterri continue ale materialuluigenetic* e&enimente genice care conduc la a%ari'ia unor su1clone cu agresi&itate mai mare,7enoti%ic se mani$est %rin ritm ra%id de %roli$erare* in&ai&itate +i metastaare,

ETIOLO"IA CA!CERULUIObservaiile epidemiologice, cercetrile experimentale au identificat- factori etiopatogenici exogeni( factori ambientali- ageni fizici, cimici, virali! factori de risccomportamentali- fumat, alcool, alimentaie"- i endogeni( ormonali, genetici, imunologici".Circa #$-%$& din cancerele umane sunt rezultatul unor factori existeni n mediul extern i almodului nostru de via, un deziderat ma'or fiind realizarea unei profilaxii a bolii prinidentificarea i nlturarea lor.


2/39

7ACTORI DE RISC AM8IE!TALIAGENI FIZICI. )adiaiile ionizante sunt implicate n circa *& din cazurile de cancer.

- )eprezint prototipul carcinogenilor de natur fizic.- Caracteristic este producerea tardiv a cancerelor- peste $ ani i persistena

riscului pe o perioad de peste *$ ani.- +fectul cancerigen depinde de doza absorbit, tipul radiaiei, fracionarea. ozecrescute administrate n interval scurt sunt mai cancerigene.

- radierile corporale pe volume mari produc leucemii cu att mai repede cu ctdoza primit a fost mai mare.

/. )adiaiile ultraviolete - la populaia de culoare alb, produc cancere cutanate (epitelioame"prin expunere prelungit la soare n zonele nsorite, la muncitori expui (marinari, fermieri,agricultori". )azele ultraviolete sunt implicate n producerea melanoamelor la persoanele deculoare alb, blonde, expuse n exces la soare mai ales n copilrie, cu arsuri solare, cu nevidisplazici. 0ersoanele de culoare fac mai rar melanoame fa de rasa alb.*. 1raumatismele cronice, minore pot genera displazii care predispun la cancer-protezele dentare,

resturile radiculare.2. Corpii strini- iritaia cronic a acestora poate determina dezvoltarea unui proces tumoral,fibrele de sticl, azbest inalate de muncitorii din industria naval pot determina apariia de c.pulmonar, mezoteliom pleural.

FACTORI CHIMICI. 0oluarea- rol redus comparativ cu fumatul, intervine n etiologia a mai puin de & din cazuri./. 0roduii industriali - cancerul profesional doar 3& din totalitatea cancerelor cu includerea i acelor radioinduse, important fiind igiena i protecia muncii4- c. vezic urinar la muncitorii din industria coloranilor- c. rinofaringelui, foselor nazale- expunere prelungit la rumegu la muncitorii din industria

lemnului- c. pulmonar- expunere la pulberi de uraniu, la nicel, crom, arsenic, cristale de siliciu- c. mezotelial, pulmonar- expunere la azbest la muncitorii din industria naval- c. cutanat- expunere la uleiuri minerale, gudroane, arsenic, benzp5ren- angiosarcoame epatice- expunere la clorura de vinil- leucemii- expunere la benzen la muncitorii din industria cimic*. 6edicamentelea.- imunosupresive la pacienii cu transplant renal pot determina apariia de limfoame maligneb.- citostatice pot avea ca efect secundar apariia unui al doilea cancer(ageni alcilani"c.- estrogenii- c. mamar, c. endometru, c. vagin.FACTORI VIRALI I PARAZITARI

. 0arazitul 7cistosoma aematobius este implicat n producerea c. vezical, parazitul secantoneaz la nivelul vezicii unde determin leziuni iritative- displazie-cancer./. 8irusurile- Oncodnavirusurile - epadnavirusuri - 9:8(c. epatic" - 9C8(c. epatic" - papilomavirusuri - 908 tip ; (produc tumori benigne, maligne n regiunileanogenitale". - infecia cu 908 tip 3,#,** este de #$& n c. col uterin, /


3/39

- erpesvirurile- v. +bstein-:arr este implicat n etiologia limfomului :ur=itt,c. rinofaringelui, fapt evident n rile cu infecie endemic- Cina, 1ai>an .- Retrovirusurileoncogene tip - limfotropice umane(91?8"4 91?8 tip - implicate n etiologialeucemiilor, limfoamelor cu celule 1, 91?8 tip - leucemia cu celule proase, 91?8 tip(98"- 7;.

FACTORI DE RISC COMPORTAMENTALI

TUTU!UL- principalul factor de risc comportamental implicat n etiologia cancerului. - determin c. epiteliale(c. bronopulmonar, laringe, cavitate bucal, esofag, vezicurinar, pancreas, probabil col uterin, mamar". Cel puin %$& din decesele prin cancer pulmonarsunt cauzate de consumul de tutun.- riscul este direct proporional cu vrsta la debut, durata de timp, numrul de igri pe zi,calitatea igrilor(utilizarea filtrelor, coninut sczut de gudron, aditivi"- 7ub $ igri @zi riscul este de < ori mai mare fa de nefumtori, la / pacete de igri risculcrete de /$ de ori. )isc ma'or au persoanele care fumeaz pacet@zi timp de /< ani. atele

art c fumatul a 2$ igri@zi scade durata de via cu A ani.- riscul mbolnvirii scade rapid n primii 2 ani de abstinen, a'ungnd similar cu cel alnefumtorilor dup $-< ani. - fumul de igar conine nicotin, oxid de carbon, nitrozamine,idrazine, idrocarburi aromatice policiclice, toate cu efect cancerigen. - inalarea pasiv estela fel de nociv

ALCOOLUL4- implicat n etiologia c. epiteliale(cavitate bucal, faringe, esofag, ficat".- favorizeaz transportul cancerigenilor datorit proprietii de solvent dar are i toxicitate directasupra sistemelor enzimatice din epitelii.- determin leziuni epatice

- etilicii au o igien deficitar i o alimentaie dezecilibratALIME!TA9IA4- pare a avea rol otrtor n apariia i evoluia tumorilor maligne digestive, dar i a canceruluimamar, vezical, prostat, de corp uterin.- peste


4/39

8. Bitrozaminele4 7unt substane cancerigene(peste $$", introduse n organism odat cualimentele ce le conin sau se sintetizeaz n organism la nivelul tubului digestiv.- se formeaz din combinarea nitriilor(alimente bogate n nitrii-carne, mezeluri, pete, ap " cuaminele (proteine, ;;"- se formeaz n afara organismului n timpul pstrrii i n timpul prelucrrii termice (peste $$

grade Celsius", necesit cantiti de nitrii crescute, aciditate sczut, pstrare prelungit. 7e potforma i n organism, n stomac(p9 acid", intestin(flora microbian implicat n sintez dei p9-ul este alcalin".- Bitrozaminele sunt implicate n etiologia c. digestive(esofag, colon, gastric, epatic"

7actori alimentari im%lica'i indirect /n a%ari'ia tumorilor maligne4. Creterea aportului de grsimi4- crete producia de acizi biliari i colesterol(structural acestea se aseamn cu 9;0", care suntconvertii la un derivat puternic cancerigen- /$-metilcolantren,- acizii biliari poteneaz efectul cancerigen al nitrozaminelor- scimbarea profilului ormonal4 prin aportul crescut de colesterol crete producia n

corticosuprarenal de ormoni steroizi, de estrogeni prin aromatizarea androgenilor n estrogenin esutul adipos. 0redispune la c. mamar, c. corp uterin.. Creterea aportului de proteine4- datorit aportului crescut de amine, nitrai i consecutiv de nitrozamine- se asociaz cu aport crescut de grsimi(carne gras"- morbiditate crescut prin cancer la muncitorii din industria crnii.

. eficiena aportului de fibre alimentar(fructe, legume"- determin c. digestive - aportul sczut de fibre vegetale (ri industrializate" - inciden crescuta c. colon- aportul crescut la vegetarienii din 7;, la populaia din Drecia (cel mai mare consum de fructei legume proaspete din +uropa" i la populaia din rile neindustrializate se reflect n

morbiditatea sczut prin c. colon. Consumul crescut de legume crucifere (brocoli, conopid,varz" prin coninutul de indoli ofer protecie mpotriva cancerului de colon.8. eficiena de vitamine, minerale n alimentaie se asociaz cu risc mai crescut de cancer.8itaminele au rol protector4 antioxidani -vit.;, betacarotenul, acid retinoic! blocarea formriinitrozaminelor- vit.C, vit.+! rol detoxifiant -vit. :! rol antiproliferativ cu favorizarea diferenieriicelulare- vit. . Calciu, 7eleniu, 6agneziu sunt minerale cu efect protector fa de cancer.

FACTORI DE RISC CONSTITUIONALI

7ACTORI "E!ETICICancerul este o boal genetic fiind datorat unor modificri ale genelor i a expresiei acestora.

En ma'oritatea cazurilor modificrile apar ntmpltor (cancere sporadice", doar la un numrredus de cazuri exist o transmitere de la prini la descendeni a defectelor genice (cancere cupredispoziie genetic".

Cancerele cu predispoziie genetic sunt $-


5/39

- prezena de cancere la vrste tinere,- localizare bilateral,- cancere multiple la aceeai persoan,- forme particulare de cancer(ex. retinoblastom, cancer de colon dezvoltat pe o

polipoz adenomatoas multipl".

+xamenul fizic identific la aceti bolnavi semne clinice minore, FFmar=eri fenotipiciFF, sugestivipentru o anumit form de cancer ereditar.Cele mai frecvente forme de cancer ereditar sunt4 c. mamar ereditar ($& din c. mamare au etiologie ereditar, sunt atribute unei mutaii

germinale la nivelul genelor :)C; sau :)C;/", c. colorectal nonpolipozic ereditar (9B0CC" polipoza adenomatoas colic (la vrste tinere apar sute de polipi cu evoluie spre

malignizare", sdr. 0eutz-Gegers- c. colon, c. mamar, pete pigmentate punctiforme perioral, pe mucoasa

bucal, extremiti. neurofibromatoza de tip (asociaz tumori maligne- astrocitoame, sc>anoame i tumori

benigne- neurofibroame, 3 sau mai multe pete cafe-au-lait peste ,< cm. dup pubertate,etc.",

sdr. ataxie teleangectazie- leucemii acute, teleangectazii la nivelul globului ocular, ataxiecerebeloas progresiv

boala Co>den- cancer mamar, macrocefalie, =eratoza minilor anemia Hanconi- facies caracteristic, cap rotund, anomalii cardiace, renale congenitale,

leucemie acut sdr. ?i-Hraumeni(prezena de forme foarte variate de cancer- sarcoame, c. pulmonar,

mamar, digestive, emopatii maligne, cauza fiind motenirea unei mutaii la nivelul geneip


6/39

(tratamente estrogenice, menopauza tardiv, menara precoce".7arcina icontraceptivele orale ofer protecie pentru cancerul de endometru.

- Cancerul de ovar este mai frecvent la femeile cu menopauz tardiv, nulipare, ntimp ce contraceptivele, sarcinile, ciar avorturile prin faptul c scad numrulciclurilor ovulatorii ofer protecie

- c. testicular apare frecvent la biei a cror mame au urmat tratament estrogenic ncursul sarcinii- c. vaginal mai frecvent la fetiele a cror mame au fcut tratament estrogenic n

cursul sarcinii- c. prostat favorizat de cantitatea de testosteron crescut (eunucii, ciroticii nu fac

aceast boal"- c. tiroidian se dezvolt n urma unui ipotiroidism prelungit care stimuleaz

creterea de 179

STADIALI#AREA T!M

+HBL+ 7istemul 1B6 reprezint expresia extensiei anatomice a bolii neoplazice i se bazeaz pe

definirea a * componente4 1 M extensia tumorii primare! B M absena sau prezena invaziei ganglionilor limfatici regionali! 6 M absena sau prezena metastazelor la distan.

O8IECTI:ELE STADIALI#RII T!M 7electarea tratamentului adecvat (primar i ad'uvant". +stimarea prognosticului. +valuarea rspunsului la tratament. Haciliteaz scimburile de informaii ntre diverse centre de tratament. Contribuie n cercetarea neoplaziilor umane.

RE"ULI "E!ERALE DE CLASI7ICARE 1oate cazurile trebuie confirmate istopatologic pentru a fi stadializate 1B6. En cazul n care nu exist biopsie sau citologie, tumora poate fi stadializat, dar trebuie

analizat separat i nu trebuie inclus n analizele statistice de supravietuire. 7e descriu 2 clasificri4

Clinic ; cT!M < T!M atologic ; %T!M =n caul recidi&ei ; rT!M La auto%sie - aT!M

CLASI7ICAREA CLI!IC ; cT!M < T!M 7e bazeaz pe date obinute naintea nceperii tratamentului.


7/39

Bu se limiteaz la examenul clinic! utilizeaz i metode paraclinice (ex. imagistic,endoscopie, biopsie, explorare cirurgical".

7tadiul clinic se desemneaz naintea nceperii oricrui tatament specific i nu se vamodifica ulterior.

+ste esenial n selectarea i evaluarea terapiei primare.

7e nceie dac se decide s nu se efectueze nici un tratament.

DE7I!IREA T* !* M

TUMORA RIMAR - T T.M tumora primar nu poate fi evaluat. T6M fr evidena tumorii primare. TisM carcinom in situ. T3*>*5*?M creterea mrimii i@sau invaziei locale a tumorii primare.

"A!"LIO!II LIM7ATICI RE"IO!ALI - ! !.M ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluai !6M fr invazie n ganglionii regionali. !3*>*5M afectarea progresiv a ganglionilor limfatici.

METASTA#E LA DISTA!9 - M M.M metastazele la distan nu pot fi evaluate M6M fr metastaze la distan. M3M cu metastaze la distan.

!otM pentru stadializarea patologic M dac s-a obinut suficient esut pentru a evalua cea maimare categorie de 1, B- 6 poate fi stabilit clinic (c6".

Categoria 6 este ulterior specificat n funcie de organul afectat M ex. 0?, O77, 9+0, ?N6,0?+.

Clasi$icare %e stadii7tadiu $ M 1is B$ 6$7tadiul M 1 B$ 6$

1/ B$ 6$7tadiul ; M 1* B$ 6$7tadiul : M 12 B$ 6$7tadiul ; M 1-1/ B 6$7tadiul : M 1*-12 B 6$

7tadiul C M orice1 B/ 6$7tadiul 8 M orice1 oriceB 6

RE:E!9IA @I DETECTAREA RECOCE A CA!CERELOR

re&en'ia include4a" +vitarea consumului de igri i renunarea la fumat, evitarea consumului de

alcool n cantiti mari!


8/39

b" iet adecvat care reduce riscul de cancer4 alimente cu coninut crescut de fibrevegetale( legume, fructe, germeni de cereale", consum de legumecrucifere( varz, brocoli, conopid, ridici" i proteine din soia!

c" +vitarea alimentelor conservate prin afumare, srare i pr'ited" ;port crescut de micronutrieni4 vitamine ;,C, +! seleniu, calciu, zinc!

e" ;spirina consumat zilnic n cantiti reduse pare s reduc riscul de cancer decolon!f" +xerciiile fizice regulate reduc riscul de cancer de colon, evitarea obezitii

implicat n apariia cancerului mamar, de endometru

Autoe.aminareapoate permite un diagnostic precoce n cazul afeciunilor maligne cu localizaresuperficial4

a" 1oate femeile peste /$ ani ar trebuii s efectueze autopalparea snilor lunar la ole-brain ". +a poate fi folosita singura , pre- sau post operator.oza si durata terapiei depind de tipul tumorii, dimensiunile ei si de varsta pacientului. +fectesecundare 4 roseata, caderea parului , oboseala, uscarea pielii capului.


33/39

+xista / tipuri de radioterapie 4- interna ( braiterapia " M plasarea surselor de iradiere in interiorul tumorii- externa care poate fi 4 - fractionata 4 doza zilnica , < zile pe saptamana . ;stfel sunt prote'ate

celulele sanatoase din 'urul tumorii - iperfractionata 4 pacientul primeste mai multe doze mici de radiatii

pe durata unei zile - stereotactica 4 tip de radioterapie ce foloseste un cadru ptr craniu inscopul de a tinti dozele mari de radiatii direct pe tumora - cu protoni 4 protonii sunt directionati spre tumora, strabat tesutulsanatos fara al afecta si se opresc la nivelul tumorii, minimalizand efectele asupra tesuturilorincon'uratoare.

C0imiotera%ia ; consta in administrarea de citostatice in scopul distrugerii celulelortumorale. Citostaticele pot afecta si celulele sanatoase , caz in care apar efectele secundare aletratamentului ( febra, greturi, varsaturi, inapetenta, caderea parului ,scaderea imunitatii cucresterea riscului de aparitie a infectiilor". Corticotera%ia ; consta in utilizarea glucocorticoizilor in tratamentul edemului cerebral.

Medicatia antie%ile%tica ;se administreaza in cazul aparitiei crizelor epileptice.

CARACTERISTICI ALE U!OR TIURI ISTOATOLO"ICE DE TUMORICERE8RALE

A, TUMORILE CERE8RALE RIMARE7ACTORII DE RISC E!TRU TUMORILE CERE8RALE RIMARE - sexul masculin

- varsta 4 incidenta creste la


34/39

- )aspunsul la cimioterapie este asemanator cu al tumorilor primare.m

MIELOMUL MULTILU+ste o boal neoplazic a esutului sanguin, caracterizat prin proliferarea malign a

plasmocitelor i producerea unei cantiti anormale de imunoglobuline. niial, boala poatedebuta sub forma unui plasmocitom solitar (0lasmocitomul solitar se manifesta prin formareaunui nod tumoral in oase sau in organele interne - forma extraosala", pentru ca mai trziu, sevolueze fie ctre tumori multiple (mielom multiplu U plasmocitomul multiplu sau generalizatprocesul tumoral se localizeaza in maduva osoasa si oase.", fie ctre plasmocitoza malign difuzsau ciar ctre leucemii cu plasmocite. 0roliferarea plasmocitelor anormale conduce la infiltraiin oase i viscere i la iperproducia de proteine monoclonale (monoclonal U care intereseazasau care provine dintr-o singura clona M entitate biologica mono- sau pluricelulara care provineprin reproducere asexuata dintr-o singura celula", responsabile de aproape toate semnele bolii.nfiltraiile osoase produc insuficien medular, cu anemie (paloare", trombopenie (emoragii",neutropenie (infecii" i leziuni osoase, cu dureri i tumefacii osoase, fracturi sau paraplegii.

nfiltraia viscerelor realizeaz epatospleno-megalii i tumori n diferite organe. ;nomaliileproteice sunt responsabile de iperglobulinemia anormal, creterea 8.7.9., proteinurie (cuproteine anormale - :ence-Gones", insuficiena renal, tendina la infecii, sindroameleemoragice, amiloidoz, ipersplenism.Tratamentul const n exereze cirurgicale, radioterapie, corticoterapie i cimioterapie cu6elfalan i Ciclofosfamid.

CA!CERUL O:ARIA!I CA!CER EITELIAL. Hrecven)eprezint F6Hdintre cancerele ovariene.

/. )isc geneticCancer o&arian $amilialM n sens descresctor4 n familiile cu / rude de gradul afectate [ cu osingur rud de gradul i o singur rud de gradul (bunic, mtu, verioar primar" [ cu osingur rud de gradul .Sindrom $amilial de cancer s2n


35/39

- licid n ouglas, metastaze epatice- ecografia cu sond vaginal4 fiabilitate crescut n depistarea precoce, n special

asociat cu examenul oppler color (pentru evaluarea vascularizaiei ovariene". CA 3>4(normal U *$ @ml" M nespecific. Citologialicidului de ascit M prezenta celulelor neoplazice (lipsa lor nu exclude un cancer

de ovar". C1 i )6B - dimensiune, morfologie, extensie i metastaze ganglionare rografie, irigografie, cistoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie, tranzit baritat,

radiografie pulmonar M bilan de extensie 6amografie (risc de tumor secundar ovarian"!c, La%arotomie diagnostic

. tilizat, n plus, pentru oportunitatea examenului istopatologic extemporaneu i pentrustadializare

d. Stadialiare (7I"O)

Stadiul

!eo%lasm limitat la o&are

a un ovar, fr ascit cu celule maligneb ambele ovare! capsul intact, fr ascit cu celule malignec tumori a sau b cu invadarea capsulei sau tumori pe suprafa

sau ascit cu celule maligne sau lava' peritoneal pozitivStadiul

!eo%laie o&arian cu e.tensie %el&in

a extensie i@sau metastaze la nivelul uterului@trompeib extensie la alte esuturi pelvinec tumor a, b cu invadarea suprafeei a unuia sau ambelor

ovare sau cu invadarea capsulei, sau cu ascit sau lava'

peritoneal pozitiv.Stadiul

Tumor uni @ bilateralcu im%lante /n a$ara %el&isului(inclusi& %e su%ra$a'a 0e%atic) +i


36/39

isterectomie total cu anexectomie bilateral anexectomie la femei tinere care doresc pstrarea fertilitiiStadiu Ia* I1 (tumori sla1 di$erentiate)* stadiu Ic isterectomie total cu anexectomie bilateral cimioterapie n cicluri de < zile la /# zile4 cisplatin, carboplatin ca monoterapie sau n

combinaie cu paclitaxel (*-2 cicluri"! melfalan (2-3 cicluri" la pacientele in vrstStadii II-I: isterectomie total cu anexectomie bilateral W omentectomie sau cirurgie citoreductiv

(extirparea ct mai mult din tumor i a metastazelor" - n cazurile avansate rezecia poriuniiintestinale invadate

cimioterapie4- monocimioterapie (melfalan, cisplatin, carboplatin, paclitaxel - la paciente care nu pot

suporta cimioterapia combinat, mai agresiv"- cimioterapie combinat M n special n cancere n forme avansate4 paclitaxel W cisplatin (sau

carboplatin, n cazul toxicitii cisplatinului"!- reacii adverse 4

6elfalan 4 leucemie ([ / cicluri"Cisplatin4 efecte neurologice, renale, ematologice, gastrointenstinale.Carboplatin i paclitaxel4 toxicitate medular (neutropenie". ;lte metode (eficacitate controversat"4 radioterapie (iradiere extern", imunoterapie

(interferon, cito=ine", ormonoterapie (progestative n cancerele endometroide binedifereniate recurente"

3. 0rognostic7upraveuirea la < ani depinde de stadiul clinic i de gradul de difereniere4 7tadiu , #$-$$& 7tadiu a *$-2$& 7tadiu b /$&

7tadiu c, 8


37/39

alcool si tutun. n acelasi timp, cei care consuma peste sint de /-* ori mai putin expusi riscului decancer de prostata,decit cei care nu consuma peste deloc, sau consuma in cantitati foarte mici.7tudii recente, desi controversate, arata de asemenea, ca un regim bogat in calciu, dar sarac infructoza, creste riscul aparitiei cancerului de prostata.- ;ctivitatea sexuala excesiva si cu partenere multiple cresc riscul de cancer prostatic

- nfectii specifice si nespecifice4 prostatita incorect tratata, infectii virale (erpes si papilom".

Ta1lou clinic6anifestarile clinice ale cancerului de prostata sint diferite, in functie de stadiul bolii. nitialexista o perioada asimptomatica indelungata in care diagnosticul se poate stabili ocazional intimpul unui tuseu rectal de rutina. 7e evidentiaza un nodul tumoral dur, localizat intr-un lob sau ozona mai putin densa fata de restul glandei, impunand efectuarea unei biopsii. rmeaza apoiperioada simptomatica - disurie, polaciurie, uneori ematurie, dureri ipogastrice,emospermie, erectii dureroase (priapism". urerea perineala poate fi prezenta in invazia uretrei,sau poate fi localizata ipogastric in formele cu extensie locala. nitial, aceasta poate fi moderata,sub forma de 'ena perineala, care creste in intensitate, pe masura ce procesul tumoral se extinde

dincolo de capsula.

ntr-un stadiu mai avansat, in lipsa tratamentului, sint prezente manifestarile clinice anterioareinsotite de manifestari datorate metastazelor la distanta4 retentie acuta de urina, dureri pelvine sidureri osoase, care trebuie diferentiate de durerile reumatice.

iagnosticul pozitiv este sugerat de factorii de risc, simptomatologie, si este sustinut deexamenul local si paraclinic si confirmat de biopsie cu examen istopatologic.

E.amene de la1oratoreterminarea mar=erilor tumorali este importanta pentru diagnostic si pentru urmarirea

raspunsului la tratament. 0rincipalii mar=eri folositi sint4 antigenul specific prostatic (07;" sifosfataza acida prostatica.

Tratamentn caz de cancer avansat, tratamentul indicat este cel ormonal sau radio-ormonal (se combinatratamentul ormonal cu radioterapia". n cazul cancerului cu metastaze, tratamentul ormonaleste asociat cu cimioterapia". n cazul in care tumora este localizata la nivel de prostata (stadiul1 si 1/", tratamentul de referinta este cel cirurgical, asociat cu radioterapia. 1umorile 12trebuie tratate initial prin cimioterapie si ormonoterapie, iradierea fiind utila in controlultumoral local sau al metastazelor la distanta. Ca paliativ, se pot utiliza diverse proceduricirurgical.

Cancerul testicular

Cancerul testicular apare cel mai frecvent la rasa alba, fiind neobisnuit la africani si asiatici. esirar, cancerul testicular este mai frecvent la barbatii intre /$ si *2 de ani. +ste considerat ca fiindunul din cele mai curabile forme decancer , mai ales cand este detectat timpuriu.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancer_2674.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancer_2674.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancer_2674.html


38/39

Cauze

Cauza exacta a cancerului testicular este necunoscuta. 1otusi unele situatii ar putea crestesansele dezvoltarii unui cancer testicular, astfel4- un testicul necoborat (criptoridie", ceea ce se intampla cand un testicul nu descinde dinabdomen in scrot ! in mod normal testiculele coboara in scrot inaintea nasterii fatului de gen

masculin sau in primele * luni dupa nastere- infertilitatea- sindromul _linefelter4 oboala genetica, care afecteaza barbatii (in mod normal barbatii au uncromozom ` si unul N dar cei cu sindrom _linefelter au cel putin / cromozomi ` si in cazurirare ciar trei sau patru"- antecedente familiale de cancer testicular.Sim%tome7imptome comune ale cancerului testicular sunt 4- o tumefiere sau@si o formatiune cistica in unul sau ambele testicule! durerea testiculara sauscrotala pot lipsi- senzatia de greutate in scrot

- senzatia de 'ena dureroasa in abdomenul inferior, in zona inginala sau in partea inferioara aspatelui.7imptome ale cancerului testicular avansatCancerul testicular cmetastazat" in afara testiculului si a limfoganglionilor regionali, la nivelulaltor organe, poate determina simptome diferite in functie de organul afectat.7imptome ale cancerulul testicular in stadiul tardiv cuprind4- durere difuza la nivelul inferior al spatelui si abdomenului- astenie,transpiratii fara motivatie ,febrilitate sau o stare generala de rau- dispnee (lipsa de aer", tuse sau durere toracica- cefalee (durere de cap",confuzie sau dementa.n ma'oritatea cazurilor primulsemn alcancerului testicular este o modificare de volum sau

forma a unuia sau a ambelor testicule. eseori aceasta modificare nu cauzeazadurere , desidurerea poate apare. aca nu este detectat si tratat, cancerul testicular poate difuza (metastaza" inalte zone ale organismului.In&estigatii Cele mai multe anomalii ale testiculelor sunt descoperite la autoexaminare sau la

examenul general de rutina efectuat de medicul curant. aca se suspecteaza cancerul testicular,medicul specialist va dori sa efectueze alte examinari, cuprinzand4- ecografia testiculara - testele de sange ,pentru determinarea titrului mar=erilor tumorali in sangeTratament c0irurgical - oriectomie inginala radicala. ndepartarea testiculului afectat a'uta ladeterminarea tipului exact de celule canceroase si daca tumora a metastazat.upa indepartarea testiculului afectat, planulterapeuticpoate include perioada de expectativavigilenta, radioterapia, cimioterapia sau operatii aditionale.

Tratament medicamentosCimioterapia cancerului testicular uzeaza de medicamente foarte puternice pentru a distrugecelulele canceroase. Cimioterapia poate cauza greata si varsaturi. 6edicatia uzuala intratamentul cancerului testicular include cimioterapia combinata cu cisplatin, o combinatie aurmatoarelor * medicamente4 - Cisplatin - :leomicina - +toposid .
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancer_2674.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/testicul_7800.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/criptorhidie_2852.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/abdomen_5185.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/scrot_7512.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/nastere_4185.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/Klinefelter__sindrom_al_lui__3750.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/genetica_3186.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cromozom_9459.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sindrom_4807.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/Klinefelter__sindrom_al_lui__3750.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tumefiere_9577.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/scrot_7512.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/durere_5761.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/astenie_2505.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/astenie_2505.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/motivatie_8804.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/motivatie_8804.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/dispnee_5722.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cefalee_2748.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/confuzie_9530.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/confuzie_9530.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/dementa_2933.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/semn_4721.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/semn_4721.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/durere_5761.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/durere_5761.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/metastaza_4131.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sange_8207.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tumora_9335.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/terapeutic_4900.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Medicamente/ETOPOSID__solutie_injectabila_25117.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancer_2674.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/testicul_7800.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/criptorhidie_2852.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/abdomen_5185.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/scrot_7512.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/nastere_4185.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/Klinefelter__sindrom_al_lui__3750.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/genetica_3186.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cromozom_9459.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sindrom_4807.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/Klinefelter__sindrom_al_lui__3750.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tumefiere_9577.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/scrot_7512.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/durere_5761.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/astenie_2505.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/motivatie_8804.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/dispnee_5722.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuse_4988.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cefalee_2748.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/confuzie_9530.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/dementa_2933.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/semn_4721.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/durere_5761.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/metastaza_4131.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sange_8207.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tumora_9335.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/terapeutic_4900.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Medicamente/ETOPOSID__solutie_injectabila_25117.html


39/39

Feocromocitomul

Heocromocitomul, este oboalamalignarara, in care celulele malignesuntcelule anormaletransformate din celulele cromafine din organism. 6a'oritatea feocromocitoamelor debuteaza lanivelul glandelor adrenergice (medulara suprarenala", unde sunt localizate ma'oritatea celulelorcromafine. e obicei feocromocitomul afecteaza o singuraglanda. Heocromocitomul poate avea

sediul si in alta parte a organismului, de exemplu in zonele din 'urul inimii sau a vezicii urinare

Simptome

Heocromocitomul determina secretia crescuta de ormoni numiticatecolamine. Catecolaminelein exces produc ipertensiunearteriala, care la randul ei determina cefalee, transpiratii,palpitatii, durere retrosternala si senzatia de anxietate. n cazul in care simptomatologia indicaaceastaboala, se vor efectua analize desangesi de urina, pentru a doza cantitatile de ormonidin organism. e asemenea pot fi necesare investigatii ca tomografia computerizata saurezonanta magnetica nucleara.Heocromocitomul poate fi o manifestare a unui sindromnumitsindromde neoplazie endocrinamultipla (6+B". 0ersoanele cu neoplazieendocrina multipla au pe langa feocromocitom,cancer

tiroidiansi alte tulburari ormonale. 0rognosticul si sansa de recuperare depind de gradul deraspandire al canceruluisi de varsta si starea generala de sanatate a pacientului.0entru feocromocitomsuntdefinite urmatoarele stadii47eocromocitom localiat 1enign- 1umoraeste restransa la o singura zona.7eocromocitom cu ras%andire regionala- 1umoramalignacuprinde si nodulii limfaticiregionali sau tesuturile invecinatecancerului7eocromocitom metastaticTratamentul $eocromocitomului7eocromocitom localiat 1enign- indepartarea cirurgicala a uneia sau a ambelor glandesuprarenale.7eocromocitom cu ras%andire regionala- 1ratamentul poate fi4

- cirurgical- radioterapie externa pentru a ameliora simptomele - cimioterapie.7eocromocitom metastatic - 1ratamentul poate fi4- cirurgical, cu indepartarea unei portiuni cat mai mare din cancer! in cazul in care raman celulecanceroase restante in urma interventiei, ipertensiunea arteriala va fi controlata medicamentos- radioterapie externa pentru a ameliora simptomele (in cazuri rare"- cimioterapie.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/maligna_6713.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/organism_4328.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/glanda_3198.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=catecolaminehttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=hipertensiunehttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=cefaleehttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/durere_5761.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=anxietatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=analizehttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=sangehttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/urina_7976.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/organism_4328.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=sindromhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sindrom_4807.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=neoplaziehttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/neoplazie_4199.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=feocromocitomhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tiroidian__hormon__7835.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/feocromocitom_6036.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/benign_2577.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tumora_9335.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tumora_9335.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/maligna_6713.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/benign_2577.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/maligna_6713.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/organism_4328.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/glanda_3198.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=catecolaminehttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=hipertensiunehttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=cefaleehttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/durere_5761.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=anxietatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=analizehttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=sangehttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/urina_7976.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/organism_4328.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=sindromhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sindrom_4807.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=neoplaziehttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/neoplazie_4199.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=feocromocitomhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar_medical.php?id=cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tiroidian__hormon__7835.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/feocromocitom_6036.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/benign_2577.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tumora_9335.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tumora_9335.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/maligna_6713.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cancerului__prevenire_a__5545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/benign_2577.html

curs oncologie - introducere

Documents