curs manager de proiecte

7/17/2019 Curs Manager de Proiecte

http://slidepdf.com/reader/full/curs-manager-de-proiecte 1/237

Constantin OPRANProf.univ.Dr.MSc.IngManagementul proiectelor c o m u n i c a r e . r oBucureşti 2!"2#oate $repturile asupra acestei e$i%ii apar%in &$iturii Comunicare.ro' 2!"

SNSPA' (acultatea $e Comunicare şi Rela%ii Pu)lice *Davi$ Ogilv+,Stra$a Povernei -/' Bucureşti#el.0fa1 32!4 5!5 6/ 76&8mail $ifu9are:comunicare.ro;;;.e$itura.comunicare.roDescrierea CIP a Bi)liotecii Na%ionale a Rom<nieiManagementul proiectelor 0 Constantin OpranBucureşti Comunicare.ro' 2!".ISBNOPRAN' Constantin 5Succesul =n proiecte crea9>

li)ertatea vie%ii."C ? P R I N SPR&(A@............................................................................................................................./CAPI#O? !Managementul organi9a%iilor prin proiecte!.!. Cooperarea şi parteneriatul interna%ional.......................................................................!-!.2. Ini%ierea proiectelor........................................................................................................!7!.2.!. Con$i%ionarea proiectelor...................................................................................!7!.2.2. Necesitatea previ9iunilor şi a prevenirilor =n ca$rul proiectelor........................2!.2.5. Importan%a managementului $e proiect..............................................................2!!.5. Anali9a cerinlor şi sta)ilirea o)iectivelor proiectului..................................................22!.". Managementul strategic al proiectelor poten%iale.........................................................2"!.6. Anali9a proiectelor.........................................................................................................2"!.-. Informarea pentru ela)orarea proiectelor.......................................................................26!.. Consultarea par%ilor interesate........................................................................................26!./. In$icatori $e succes şi insucces =n ca$rul proiectelor ...................................................26!.7. Managementul societ>%ilor organi9a%iilor prin proiecte.................................................2/ !.7.!. Caracteri9area managementului prin proiecte......................................................5 !.7.2. &tapele managementului prin proiecte.................................................................55!.!. Societatea structurat> prin proiecte..............................................................................56 !.!.! Societatea structurat> prin proiecte.....................................................................56

!.!.2. Societatea prin proiecte......................................................................................6" !.!.5. &tapele implement>rii managementului prin proiecte =n ca$rul unei societ>%i..6 CAPI#O? 2Managementul proiectelor 2.!. Proiect ...........................................................................................................................--2.!.!. Conceptul $e proiect...........................................................................................--2.!.2. Ciclu $e via%> al unui proiect..............................................................................-2.!.5. &lementele componente ale ciclului $e via%> al proiectului..............................-/2.!.". Stu$ii $e ca9 privin$ ciclul $e via%> al proiectului..............................................-72.!.6. &la)orarea propunerii $e proiect.........................................................................2.2. Management.................................................................................................................../2

2.2.!. Caracteri9are management................................................................................./262.2.2. Manager............................................................................................................/52.2.5. Managementul comunic>rii =n proiecte............................................................/"



2.2.". Managementul ecEipei $e proiect ..................................................................../2.5. Managementul proiectului...........................................................................................762.5.!. Caracteri9are.....................................................................................................762.5.2. Stu$iul $e fe9a)ilitate.......................................................................................7-2.5.5. Planul $e afaceri...............................................................................................!2.". ScEim)area' mo$erni9area şi reproiectarea managementului......................................!6

2.".!. ScEim)area managementului ...........................................................................!6 2.".2. Mo$erni9area managementului.........................................................................!- 2.".5. Reproiectarea managementului ........................................................................!/2.6. Autoevaluarea şi evaluarea propunerilor $e proiecte...................................................!!2.6.!. &lemente $e principiu privin$ autoevaluarea propunerilor $e proiecte...........!!2.6.2. &lemente $e principiu privin$ evaluarea propunerilor $e proiecte..................!!22.6.5.Criterii' mo$ $e evaluare şi selectare a propunerilor $e proiecte......................!!"2.-. Reali9area' controlul şi monitori9area proiectelor.......................................................!!2.-.!. Controlul şi monitori9area proiectului..............................................................!!2.-.2. (inali9area proiectului......................................................................................!252.-.5 Planul $e management al sferei $e cuprin$ere a proiectului............................!2-

2.-.". Planul $e implementare teEnologic> a proiectului...........................................!2-2.-.6. Beneficii a$use partenerilor şi societ>%ii..........................................................!272.-.-. AvantaFe ale pro$usului o)%inut =n ca$rul proiectului. Impactul social şiecologic...........................................................................................................!522.-.. Propunerea a noi proiecte pe )a9a proiectului =ncEeiat....................................!55CAPI#O? 5Managementul a$ministr>rii resurselor materiale =n ca$rul proiectelor 5.!. Resursele materiale =n ca$rul proiectelor.....................................................................!5/5.2. Importan%a managementului a$ministr>rii resurselor materiale ..................................!"!5.5 Strategii manageriale utili9ate =n a$ministrarea resurselor materiale ale proiectului..!"!5.5.! &tapele procesului $e a$ministrare a resurselor materiale................................!"!5.". Managementul stocurilor $e materiale =n ca$rul proiectelor.......................................!"- 5.".! Interven%ia $in partea managerului $e proiect.....................................................!"- 5.".2 Meto$e mo$erne $e management ale stocurilor $e materiale =n proiecte...........!"5.6. Proce$uri $e aprovi9ionare pentru proiecte.................................................................!"7-CAPI#O? "Managementul riscului =n proiecte".!. &lemente $e principiu privin$ riscul............................................................................!6!".2. &lemente $e principiu privin$ managementul risculu ................................................!-2".5. Manager $e risc 0 Manager al sistemului $e management al riscului..........................!-"".". PsiEologia riscurilor.....................................................................................................!-

".".!.&lemente $e principiu.........................................................................................!- ".".2.Riscuri legate $e structura comportamentala a $eci$en%ilor...............................!-7 ".".5. Riscuri legate $e punerea in practica a elementelor $eci9ionale........................!2 ".".". Riscuri legate $e $iferen%ele culturale =n proiect şi structurile organi9atorice...!" ".".6.Percep%ia riscurilor..............................................................................................!-".6. Managementul conflictelor..........................................................................................! ".6.!. &lemente $e principiu........................................................................................! ".6.2. Caracteristicile re9olv>rii conflictelor................................................................!/ ".6.5.Managementul conflictelor =n ca$rul proiectelor................................................!7 ".6.".Anali9a situa%iilor $e cri9> =n ca$rul consor%iilor $e proiect...............................!/ ".6.6. &volu%ia conflictelor şi solu%ionarea lor =n proiecte...........................................!/5

".-. Managementul riscului opera%ional..............................................................................!/6 ".-.!.&lemente $e principiu.........................................................................................!/6 ".-.2. Rolul ecEipei $e proiect =n managementul riscului opera%ional.........................!/7



".. &lemente $e principiu privin$ managementul riscului =n proiecte..............................!/7"./. Anali9a proiectului folosin$ managementul risculuiG registrul riscurilor....................!72".7. &lemente fun$amentale privin$ managementul riscurilor financiare..........................26 ".7.!. Managementul riscurilor financiare...................................................................26 ".7.2. Meto$e avansate =n managementul riscurilor financiare...................................2- ".7.5.Noile mo$ele ale afacerilor financiare................................................................27

".!. Anali9a riscurilor financiare.......................................................................................2!2CAPI#O? 6Managementul calit>%ii =n proiecte6.!.&lemente $e principiu privin$ managementul calit>%ii.................................................22!6.2. Managementul calit>%ii totale 3#HM4..........................................................................22-6.5. Procesul $e management al calit>%ii proiectului ..........................................................22/6.". eg>tura =ntre managementul calit>%ii totale şi $iverse stan$ar$e $e calitate ISO.......256.6. Mo$ele $e management ale calit>%ii.............................................................................2526.-. Managementul calit>%ii proiectului...............................................................................256 6.-.!. &lemente $e principiu..........................................................................................256 6.-.2. Planificarea calit>%ii proiectului...........................................................................25/

6.-.5. Asigurarea calit>%ii proiectului.............................................................................2" 6.-.". Controlul calit>%ii proiectului...............................................................................2"!CAPI#O? -Managementul financiar al proiectelor -.!. Caracteri9area costurilor unui proiect..........................................................................2""-.2. Rela%ia $intre meto$ele $e management şi costul glo)al al proiectului.......................2"6-.5. Responsa)ilit>%ile partenerilor proiectului...................................................................2"-.". Managementul costului proiectului..............................................................................2"/ -.".!. &stimarea costurilor proiectului..........................................................................26-.6. &valuarea financiar> a proiectului................................................................................266-.-. (inana%area proiectului.................................................................................................26- -.-.!. Surse $e finana%are ale proiectului......................................................................26 -.-.2. Documentele financiare ale proiectului...............................................................2- -.-.5. Decontarea cEeltuielilor......................................................................................2- -.-.". &ligi)ilitatea costurilor........................................................................................2- -.-.6. Au$itul financiar.................................................................................................2-/CAPI#O? Meto$e avansate =n managementul proiectelor .!.Managementul proiectelor prin comparare şi a$aptare8*BencEmaring,................2 .!.!. Caracteri9are........................................................................................................2 .!.2. ?tili9area *BencEmarig, ca o teEnic> $e =m)un>t>%ire a performan%elor.........2!

.!.5. Rolul anali9ei concuren%iale................................................................................25 .!.". Monitori9area comportamentului concuren%ei...................................................26 .!.6. BencEmaringul =n managementul proiectelor..................................................2 .!.-. BencEmaringul =n activitatea $e inovare..........................................................2 .!.. Reali+area unui proiect $e )encEmaring...........................................................2/2.2. Managementul prin proiecte folosin$ teoria constr<ngerilor.......................................2/- .2.!. Caracteri9area teoriei constr<ngerilor.................................................................2/- .2.2. Proce$ura $e compromis )a9at> pe teoria constr<ngerilor..................................2/ .2.5.#ranspunerea teoriei constr<ngerilor =n managementul prin proiecte..................2//Bi)liografie ................................................................................................................272Jn$rumar ela)orare propunere proiect...................................................................27

#este autoevaluare......................................................................................................52/P R & ( A @ Managementul proiectelor este un instrument $e planificare' coor$onare'



reali9are şi control al activit>%ilor comple1e $in structurile in$ustriale'comerciale' sociale' culturale şi politice mo$erne.Orice activitate mo$ern> este privit> ca un proiect mo$ern' cu uncaracter comple1' care impune o vi9iune nou>' =ncep<n$ cu anali9anecesit>%ilor proiectului şi termin<n$ cu reutili9area eficient> a re9ultatelor acestuia. Presiunile sistemului glo)ali9at economic şi politic concuren%ial al

lumii in$ustriali9ate' competitivitatea $intre pro$uc>tori' un respect maimare pentru valoarea' respectiv pentru )un>starea celor care formea9> for%a$e munc> a proiectului şi implicit pentru costul acestei for%e $e munc> au$us la $e9voltarea unor noi teEnici $e management al proiectelor. Primulcare furni9ea9> ceea ce clientul $oreşte este c<ştig>tor şi va supravie%ui =nca$rul acestui sistem concuren%ial. Solu%ia este reali9area unui sistem $e

proiecte performante cu un management a$ecvat $e programe şi proiecte.O afacere eficient> =nseamn> o investi%ie =ntr8un proiect performant' cuactivit>%i previ9i)ile şi planificate. Se are =n ve$ere faptul c> o structur>organi9atoric> $e succes $esf>şoar> o activitate prin proiecte' aceeasta fiin$singura solu%ie $e e1isten%> =n ca$rul sistemului economic concuren%ial

glo)ali9at' cu activit>%i av<n$ un gra$ =nalt $e imprevi9i)ilitate.Organi9a%iile $e succes' structurate prin proiecte' con$uc la o societatemo$ern>' structurat> prin proiecte. Investi%ia =n $e9voltarea prin proiecteutili9ea9> managementul afacerilor prin proiecte cu parteneri care au activit>%i

previ9i)ile pe o pia%> previ9i)il>' cu evaluarea şi minimi9area riscurilor =nca9ul apari%iei situa%iilor imprevi9i)ile. De asemenea' activitatea $ecercetare8proiectare nu este op%ional>' ci a)solut o)ligatorie pentru ostrategie $e succes =n afaceri.Caracteristica $efinitorie a unui proiect este noutatea sa. ?n proiect esteun pas =n necunoscut' p<n$it $e riscuri şi $e incertitu$ini. Nu e1ist> $ou>

proiecte perfect i$entice şi cEiar un proiect care se repet> va fi $e fiecare $at>$iferit' =ntr8unul sau =n mai multe $intre aspectele sale comerciale'a$ministrative' sociale' politice' fi9ice sau temporale. Proiectul este procesnerepetitiv' care reali9ea9> o cantitate nou>' unicat' )ine $efinit>' =n ca$rulunor organi9a%ii speciali9ate. Proiectul are $rept caracteristic>' o ac%iuneunic>' specific> şi nou>' compus> $intr8o succesiune logic> $e activit>%i 7componente' cu caracter inova%ional $e natur> $iferit>. Activit>%ile suntreali9ate =ntr8o manier> organi9at> meto$ic şi progresiv' av<n$ puncte $e

plecare şi puncte $e finali9are )ine $efinite. Proiectul este $estinat o)%ineriicu succes a unor noi re9ultate comple1e' necesare pentru satisfacerea $eo)iective clar $efinite.

Jn toate $omeniile $e activitate' unele proiecte s8au $ove$it a fi eşecurigrave şi costisitoare. De aici' a ap>rut necesitatea $e a =n%elege cum pot fiameliorate cunoştin%ele şi practica' atunci c<n$ este vor)a $e conceperea sau$e reali9area unui proiect.Managementul proiectelor tre)uie a)or$at ca o meto$ologie pentrucon$ucerea oric>rei activit>%i' cu rigoarea şi cu fle1i)ilitatea necesareo)%inerii unui succes. Se are =n ve$ere urm>rirea pas cu pas a fiec>ruieveniment component al proiectului' respectiv al activit>%ii' =ncep<n$ cuutili9area elementelor $e )a9> şi a)or$<n$ elemente sofisticate' at<t c<t estenecesar pentru fiecare proiect specific. Managementul proiectelor are $repto)iectiv reali9area unui pro$us0serviciu care s> corespun$> necesit>%ilor

e1primate. Nu se poate pro$uce orice pentru a vin$e' =ntruc<t nu se vin$e$ec<t ceea ce clientul0utili9atorul $oreşte s> cumpere sau s> =ncEirie9e.Managementul proiectelor este un proces $e planificare' organi9are şi



control al fa9elor şi al resurselor unui proiect' cu scopul $e a =n$eplini uno)iectiv sau mai multe o)iective )ine $efinite' av<n$ restric%ii $e timp'resurse şi $e cost.Managementul proiectelor impune planificarea' organi9area'monitori9area şi controlul tuturor aspectelor unui proiect cu motivareatuturor celor implica%i' pentru a reali9a =n siguran%> o)iectivele proiectului'

=n limita timpului' a costului şi a criteriilor $e performan%> sta)ilite.Atri)utul $e mo$ern su)linia9> e1tin$erea conceptului la o varietate $easpecte $e interfa%>' legate $e $omeniu' cost' timp' calitate şi performan%>.

Necesit>%ile fiin$ $efinite $e )eneficiari' este o)ligatoriu s> fie =n%elese $ereali9atorul sau $e furni9orul pro$usului0serviciului' care tre)uie s> %in> cont'toto$at>' şi $e impactul pe care =l va avea pro$usul0serviciul asupracolectivit>%ii. Acest o)iectiv este vala)il pentru toate tipurile $e proiecte'oricare ar fi $omeniul lor $e aplicare. Pentru a atinge acest o)iectiv'

partenerii reali9atori ai proiectului' care constituie un consor%iu $e proiect'furni9ori ai pro$usului0 ai serviciului' tre)uie s> gestione9e to%i parametriiteEnici' economici' sociali' politici' culturali $e care $epin$e reali9area

proiectului' rela%iile $intre aceştia şi elementele $e interfa%>.Se are =n ve$ere impactul asupra ac%iunilor viitoare' mai ales asupra

proceselor $e pro$uc%ie şi $e utili9are a pro$usului0serviciului. Accentultre)uie pus pe no%iunea $e serviciu aşteptat $e utili9ator' pro$usul nefiin$$ec<t suportul acestuia. Astfel' satisfac%ia este m>surat> mai mult su) !raportul serviciului oferit' $ec<t asupra pro$usului reali9at =n ca$rul

proiectului.Pentru ca no%iunea $e calitate total> =n ca$rul proiectului s>8şi p>stre9esensul a$ev>rat' tre)uie avut> =n ve$ere importan%a rela%iilor client)eneficiar'furni9or8client' furni9or8colectivitate' client8colectivitate'

)eneficiar8colectivitate şi' o)ligatoriu' a rela%iei partener partener =nca$rul proiectului. Nerespectarea acestor rela%ii $uce la falimentul

proiectului şi al structurii organi9atorice $in care fac parte partenerii proiectului. Principiile $e succes pentru un colectiv $e proiect sunt legate $ecompeten%>' performan%>' calitate' etic>.Managerul $e proiect tre)uie s> ai)> $rept caracterisitici $efinitoriicompeten%a profesional> şi managerial>' capacitatea $e a lucra =n ecEip>'

pragmatismul' claritatea şi simplitatea =n ac%iuni' respectul fa%> $e client şi$e parteneri. ?n manager performant este cel care face rost cel mai rapi$ $ecea mai )un> informa%ie şi o utili9ea9> =n cel mai )un mo$' pentru reali9areao)iectivelor proiectului. Managerul $e proiect este persoana care' =n virtutea

sarcinilor' a responsa)ilit>%ilor şi a competen%elor atri)uite postului ocupat'e1ercit> procese $e management' a$opt> $eci9ii şi ini%ia9> ac%iuni ceinfluen%ea9> comportamentul $eci9ional şi ac%ional al ecEipei $e proiect' cuscopul creşterii eficien%ei structurii $in care face parte. Managerul secaracteri9ea9> $rept cel mai )un $intre egali' ocup<n$u8se cu pro)lemele $econ$ucere a activit>%ilor $e concep%ie' organi9atorice şi generala$ministrativeale structurii $in care face parte 3ecEip>' organi9a%ie'societate' consor%iu $e proiect etc.4. Managerul tre)uie s> renta)ili9e9eactivitatea celor care =l pl>tesc. Managerul $e proiect tre)uie s> ai)> calit>%i$e lea$ersEip' respectiv a)ilitatea $e a con$uce şi capacitatea $e influen%>asupra ecEipei $e proiect' pentru reali9area o)iectivelor proiectului. Aceste

calit>%i con%in totalitatea sarcinilor' a teEnicilor şi a m>surilor ce $ecurg $incalitatea $e lea$ersEip. Jn con$i%iile concuren%ei glo)ali9ate cu gra$ ri$icat$e incertitu$ine' managerul $e proiect tre)uie s> ai)> competen%ele unui



manager $e cri9>' av<n$ tot timpul o g<n$ire proactiv>.Jn scopul $omin>rii consor%iului unui proiect sau a unei structuriorgani9atorice' unii manageri incompeten%i creea9> K =n mo$ $eli)erat şir>u inten%ionat K situa%ii conflictuale artificiale' precis $irec%ionate' pentru$e9)inarea mem)rilor structurii respective. Aceste ac%iuni con$uc last>p<nirea structurii respective =ntr8un mo$ for%at' $espotic' av<n$ $rept

efect falimentul $e9astruos al acestei structuri' respectiv al proiectului saual societ>%ii structurate prin proiecte av<n$ o guvernare prin conflicte.Astfel' se pun =n evi$en%> urm>toarele proce$uri tipice =n sistemulfalimentar $e guvernare prin conflicte !!L $enigrarea competen%ei unor persoane remarca)ile profesional şirecunoscute =n acest sensGL supraestimarea competen%ei unei persoane cu re9ultate şi competen%ereale foarte sla)eGL acor$area $e puteri $eci9ionale unor persoane incompetente' astfel=nc<t $eci9iile acestora sunt $irec%ionate şi con$use $in e1teriorulstructuriiG

L instalarea =n func%ii $e con$ucere a unor persoane f>r> e1perien%> şicompeten%> profesional>' =n $etrimentul celor cu capacit>%i reale şi$ove$iteGL şantaFul şi corup%ia persoanelor0structurilor $e con$ucereGL crearea $e activit>%i0posturi fictive şi speciale' =n folosul anumitor

persoane' $ar =n $e9avantaFul proiectului sau al structuriiorgani9atoriceGL crearea şi $e9voltarea continu> a unor st>ri conflictuale virtuale.Riscul este un partener normal şi $e ne$esp>r%it al oric>rei activit>%i'av<n$ efecte $irecte şi puternice asupra re9ultatelor activit>%ii respective.Orice activitate are un anumit gra$ $e risc. Jn fiecare 9i' structuraorgani9atoric> $in care facem parte este supus>' $irect sau in$irect' unor riscuri $iverse.Riscul se $efineşte $rept un element incert' $ar posi)il' ce apare

permanent =n procesul evenimentelor teEnice' umane' sociale' politice'reflect=n$ varia%iile $istri)uirii re9ultatelor posi)ile' pro)a)ilitatea $eapari%ie a re9ultatelor cu valorile su)iective şi o)iective' av<n$ efecte posi)il

p>gu)itoare şi ireversi)ile.Managementul riscului se $efineşte $rept gestionarea evenimentelor incerte' =n scopul succesului. Managementul riscului =n proiecte se $efineşte$rept totalitatea meto$elor şi a miFloacelor prin care se gestionea9> riscurile

=n ca$rul unui proiect' =n scopul =n$eplinirii o)iectivelor proiectului' av<n$incertitu$inea ca )a9> maFor> a factorilor $e risc. C=ştig> cel care =şi asum>riscuri calculate. Jntr8un me$iu $in ce =n ce mai concuren%ial' aşa cum suntmaForitatea $omeniilor $e activitate' nu se poate a$mite =nt<r9ierea =n luareaunei $eci9ii' pe seama unei pru$en%e e1agerate' sau' $in acelaşi motiv'evitarea inova%iei' pro$use noi' pie%e noi etc. &ste =n cEiar naturamanagementului asumarea unor riscuri' mari sau mici. Managerul $e proiecttre)uie s> se asigure permanent c> ştie ce =nseamn> aceste riscuri' care estecostul poten%ial al insuccesului şi p<n> c<n$ se poate aştepta succesul.Pru$en%a e1agerat> con$uce la riscuri astfel c> a nu risca este un riscJnainte $e a =ncepe managementul unui proiect' tre)uie i$entificat foarte

clar scopul acestuia. Nu e1ist> proiecte f>r> o)iective cuantifica)ile.MiFlocul prin care este fi1at o)iectivul este specifica%ia. Aceasta este !2$efinit> ca e1presie cuantifica)il> a caracteristicilor la care tre)uie s>



r>spun$> pro$usul0serviciul' acesta fiin$ tra$ucerea' =n lim)aFulspecialistului' a necesit>%ilor calitative şi cantitative furni9ate $e utili9ator.Jn sens strict' specifica%ia este un $ocument care prescrie' =n termeniteEnici' e1igen%ele pe care pro$usul reali9at tre)uie s> le satisfac>.Specifica%ia arat> o solicitare actual> a unui client sau poate fi o previ9iune

pentru poten%iali clien%i' cuprin9<n$ $esene' mo$ele' planuri' instruc%iuni ori

o $ocumenta%ie scris> care $escrie o)iectivele proiectului.Aceast> constatare antrenea9> $ou> o)serva%iiL pentru client K cEiar cererea este specifica%ia sa' a$ic> ceea ceaşteapt> el $e la pro$usul reali9atG aceast> cerere fiin$ e1primat> cuvoca)ularul s>uGL pentru furni9orul $e pro$us0serviciu K este necesar> o specifica%ie$e su)stitu%ie' care acoper> cererea clientului' $ar şi ansam)lulconstr<ngerilor in$ispensa)ile pentru asigurarea c> va r>spun$e laaceast> cerereG ea este e1primat> cu voca)ularul specialistului.Pentru a reali9a ceea ce este specificat' proiectul are nevoie $e miFloacemateriale' umane' financiare. Specifica%ia teEnic> preci9ea9> termenele'

costurile şi meto$ele $e reali9are ale pro$usului.!5C&RIN@& K SP&CI(ICA@II K PROD?S0S&RICI?(ig. !.!. Raporturile $intre cerin%e' specifica%ii şi reali9area unui

pro$us0serviciu.Raporturile =ntre cerin%ele utili9atorului' specifica%iile pro$usului şi ceeace pot ele efectiv oferi sunt pre9entate =n (ig. !.!. Diagrama atinge o form>i$eal> atunci c<n$ cele trei cercuri se suprapun. onele ! şi 2 caracteri9ea9>cererea $e pro$us0serviciu' a$ic> nevoia e1plicit>G 9ona -' cea ainsatisfac%iei' este 9ona cerin%elor impliciteG 9ona 6 este cea asupraspecifica%iilor. Delimitarea acestor 9one =i aFut> pe partenerii implica%i! Calitate conform>.2 Cerin%e specificate' cerute' $ar nereali9ate' arat> e1isten%a unor sl>)iciuni ale proiectului3$efecte ale pro$usului4.5 Ceea ce a fost specificat' reali9at'$ar utili9atorul nu are nevoie'repre9int> supra8calitate3calitate inutil>4." Ceea ce n8a fost specificat' $ar reali9at' şi r>spun$e nevoilor

utili9atorului' repre9int> un plus$e calitate 3calitate =n e1ces4.6 Ceea ce n8a fost nici cerut' nicireali9at' $ar specificat' repre9int>o $u)l> ilu9ie 3calitate pretins>$e proiect $ar care nu estenecesar> utili9atorului4.- Cerin%e specificate' $ar nereali9ate' provoac> o insatisfac%ie3cerin%e nesatisf>cute4$ac> utili9atorul aştepta mai mult

$e la cererea sa' sau repre9int> osurs> $e inovare' pentrusatisfacerea unor cerin%e



poten%iale. Ceea ce este reali9at' $ar nu estenici specificat şi nici cerut'repre9int> risip> $e calitate şicEeltuieli neFustificate.-

"2 5!6Specifica%iiCerin%e Reali9>ri!"=n reali9area proiectului s> sta)ileasc> c<t mai corect cerin%ele clientului şis> se asigure c> specifica%iile r>spun$ aştept>rilor acestuia. onele ! şi 5cuprin$ conformitatea reali9>rii şi a specifica%iilorG 9onele 2 şi 6 cuprin$neconformitatea reali9>rii fa%> $e specifica%iiG 9ona - este 9ona $e alunecare'a$ic> proiectul poate c<ştiga prin reali9area sa. onele ! şi " $efinesc 9onele

calit>%ii reale ale pro$usului0serviciului reali9at prin proiect. Proiectultre)uie s> $e9volte aceast> intersec%ie a calit>%ii reale şi s> controle9e c<tmai )ine 9ona $e risip>' pentru a o transforma =n inovare.

Nu este conform $ec<t un pro$us0serviciu care r>spun$e unei necesit>%i aclientului0)eneficiarului. Acest lucru implic>L aFutarea clientului s>8şi formule9e cerin%ele' pentru a $eterminacererea saGL sta)ilirea specifica%iei clientului' care s> se apropie c<t mai mult $ecererea formulat>.&ste' $e fapt' o negociere =ntre furni9orul $e pro$us0serviciu şi client.C<n$ este vor)a $e specifica%ie este vor)a $e tot ce este cuantifica)il'verifica)il şi asupra c>ruia se poate pune $e acor$. Se pun =n evi$en%>lucruri precise' precum cantit>%i' termene' aspecte financiare' caracteristiciteEnice' estetice' sociale' politice' economice etc.Pro$usul final al proiectului tre)uie reali9at printr8o multitu$ine $esolu%ii teEnice şi logistice. Pot e1ista $iferen%e consi$era)ile =ntre mai multe

propuneri $e proiect pentru aceeaşi specifica%ie a unui client. Singura solu%iecare se promovea9> este cea aleas> $e client sau care va satisface un

poten%ial client' %in<n$ cont $e faptul c> angaFamentul proiectului nu selimitea9> $oar la $etalii teEnice' ci cuprin$e şi =n$eplinirea tuturor con$i%iilor sociale' politice' economice' culturale şi comerciale specifice.

Reali9area şi implementarea proiectului are $rept scop c<ştigarea unei pie%e8%int>' prin oferirea unei solu%ii eficiente cerute $e pia%> şi $e c>treclientul potrivit. Clientul care )eneficia9> $e pro$usul proiectului tre)uie s>ai)> =ncre$ere =n pro$usul proiectului şi =n consor%iul proiectului şi s> fieconvins c> cei care au reali9at pro$usul $e care )eneficia9> vor fi aproape $eclient' in$iferent $e pro)lemele pe care le are.O$at> negociat>' specifica%ia se respect>' fiin$ un aspect contractual cucaracter Furi$ic. Specifica%iile au $rept scop principal suprimareainsatisfac%iei' prin respectarea calit>%ii şi prin eliminarea $efectelor' prinrespectarea termenelor $e livrare' respectarea şi $iminuarea costurilor.Integrarea unei noi caracteristici pro$usului0serviciului care con$uce la

aptitu$ini superioare şi la fia)ilitate mai mare' $iminu<n$ costurile $e=ntre%inere şi $e posesie' va $uce la creşterea satisfac%iei )eneficiarului'furni9<n$u8i acestuia presta%ii mai )une. #oto$at> se va facilita utili9area unui



pro$us0serviciu' care s> confere $orin%a $e utili9are şi =ncre$erea =n furni9or' !6fapt care va con$uce la utili9area pro$uselor viitoare ale acestuia. (urni9orulrespectiv va avea' =n acest ca9' creşteri semnificative economico8financiare'iar )un>starea angaFa%ilor furni9orului va creşte.or creşte' $e asemenea' şi performan%ele structurii socio8economice'

politice' statale şi interstatale $in care face parte furni9orul. O)%inerea

acestor $e9i$erate se face numai prin reali9area unor proiecte )ine$irec%ionate' cu un management $e proiect performant.Pre9enta lucrare' are un scop $eclarat aplicativ' se a$resea9>specialiştilor $in $omeniul managementului proiectelor şi celor care vor s>

propun> sau s> reali9e9e proiecte' c>ut<n$ s> satisfac> cerin%ele a)soluto)ligatorii pentru un om mo$ern =n ca$rul unei %>ri mo$erne' cu o economieşi o politic> =n stare s> fac> fa%> concuren%ei intense la nivel glo)ali9at cugra$ ri$icat $e incertitu$ine.Cei care vor lua =n consi$erare tematica a)or$at> şi o vor aplica' vor avea cele mai mari şanse s> fac> parte $intre c<ştig>torii competi%ieieconomico8in$ustriale glo)ali9ate.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul

organi9a%iilor prin proiecte!-!. MANA&M&N#? ORANIA@IIOR PRIN PROI&C#&!.!. COOP&RAR&A QI PAR#&N&RIA#? IN#&RNA@IONAMultilaterali9area rela%iilor economice interna%ionale $ecurge $in necesitatea re9olv>rii pro)lemelor glo)ale cu care se confrunt> omenirea. Pro)lemele la scar> planetar>' precum $atoriilee1terne' alimenta%ia' me$iul am)iant' $ar mai ales su)$e9voltarea' incum)> solu%ii glo)ale a c>ror transpunere =n practic> presupune angaFarea şi conlucrarea tuturor statelelor lumii' coor$onareaeforturilor lor =n ve$erea unei ac%iuni eficiente.(a%> $e rela%iile interna%ionale )ilaterale clasice' multilateralismul ofer>' =n principiu' noi posi)ilit>%i$e conlucrare' reciproc avantaFoase' intro$uc<n$ mai mult> sta)ilitate =n rela%iile interstatale şi'mai ales' re$uce consi$era)il riscul confrunt>rilor.Raportat> la flu1urile economice interna%ionale *clasice,' cooperarea interna%ional> pre9int> oserie $e tr>s>turi care o particulari9ea9> =n ca$rul circuitului economic mon$ial' şi anume!. Cooperarea şi comer%ul interna%ional nu se suprapun. Prin interme$iul ac%iunilor $e cooperare'scEim)ul reciproc $e activit>%i $intre $iverşi agen%i economici nu se mai limitea9> la sferacomercial>' la acte $e v<n9are8cump>rare' ci se e1tin$e asupra unor $omenii esen%iale ale vie%iieconomice. Altfel spus' cooperarea economic> interna%ional> repre9int> un comple1 $e flu1uri 3$einvesti%ii' $e cunoştinte teEnice' $e pro$use4.2. Spre $eose)ire $e comer%ul interna%ional' care a avut şi are =nc>' =n anumite situa%ii' uncaracter $iscriminatoriu' cooperarea economic> interna%ional>' prin natura sa' e1clu$e inecEitatea =n

rela%iile $intre state.5. Dac> investi%iile e1terne $e capital au con$us' =n anumite situa%ii' la =nc>lcarea in$epen$en%eişi a suveranit>%ii na%ionale a unora $intre statele lumii' cooperarea' $impotriv>' presupunerespectarea tuturor principiilor $reptului interna%ional.". Cooperare' prin con%inutul s>u' intro$uce un element $e continuitate =n rela%iile $intre %>ri' $esta)ilitate =n rela%iile economice interna%ionale. Se creea9>' astfel' con$i%ii pentru limitarea influen8%ei negative a factorilor conFuncturali' pentru creşterea importan%ei factorului conştient.6. Ba9at> pe avantaFul reciproc' pe un tratament ne$iscriminatoriu' pentru to%i partenerii' in$iferent$e or<n$uirea social> sau $e gra$ul $e $e9voltare economic>' cooperarea interna%ional>contri)uie la licEi$area $ecalaFelor e1istente ast>9i =n lume.-. Pe masur> ce se $e9volt>' cooperarea economic> interna%ional> nu se su)stituie flu1urilor $eFa

e1istente' ci contri)uie la $e9voltarea lor.Cooperarea şi parteneriatul interna%ional se )a9ea9> pe urm>toarele principiia. complementaritatea cola)or>rii interna%ionale cu programele na%ionaleG



). a)or$area cola)or>rii interna%ionale =n ca$rul $e cooperare interna%ional> cu cel mai mareimpact asupra economiei na%ionaleGc. e1isten%a unui avantaF ştiin%ific' teEnologic' economic sau comercial reciproc şi comensura)ilG$. integrarea =n re%ele performante na%ionale' pe plan european şi interna%ionalGe. atragerea unor resurse $e cercetare8$e9voltare e1terne şi valorificarea e1tern> a re9ultatelor na%ionale' inclusiv =n %>ri =n curs $e $e9voltare.

Scopul principal al activit>%ilor $e cooperare şi $e parteneriat interna%ional' precum şi alm>surilor $e spriFin' este acela $e a integra comunitatea rom<neasc> =n comunitatea interna%ional>şi' =n primul r<n$' european>' prin creşterea nivelului $e e1celen%>' prin armoni9area ten$in%elor na%ionale $e $e9voltare a poten%ialului ştiin%ific' teEnologic' $e pro$uc%ie şi servicii cu ten$in%ele=nregistrate pe plan interna%ional' prin creşterea eficien%ei şi eficacit>%ii activit>%ilor $ecercetare$e9voltareşi inovare pentru pro$uc%ie şi servicii' prin =nsuşirea unor teEnici mo$erne =nmanagementul proiectelor interna%ionale.Principalele o)iective ale cooper>rii şi parteneriatelor interna%ionale sunt MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte!

a. =nt>rirea capacit>%ii na%ionale $e cercetare8$e9voltare pentru pro$uc%ie şi servicii şi creştereaeficien%ei utili9>rii poten%ialului ştiin%ific şi teEnologic şi a aplica)ilit>%ii re9ultatelor o)%inuteG

). o)%inerea e1celen%ei ştiin%ifice şi teEnologice pe plan na%ional' =n conte1tul glo)ali9>riiGc. reali9area unor contri)u%ii semnificative pentru =n$eplinirea unor o)iective $e politic>specific>' =n anumite sectoare ale economiei na%ionale sai =n $omeniul politicii e1terneG$. stimularea particip>rii specialiştilor str>ini la programele na%ionale $e cercetare8$e9voltare'

pro$uc%ie şi serviciiGe. creşterea nivelului e$uca%ional şi a nivelului $e trai na%ionalGf. stimularea particip>rii specialiştilor $in Rom<nia la programe interna%ionale.Principalele o)iective strategice ale cooper>rilor şi parteneriatelor interna%ionale sunta. promovarea cooper>rii =ntre =ntreprin$eri şi organi9a%ii =n ca$rul unor parteneriate reali9ate lanivel european şi euroatlantic' cu scopul $e a o)%ine )eneficii semnificative pentru participan%iG

). formarea şi $esf>şurarea $e practici' =n conformitate cu reglement>rile =n vigoare' =n $omeniul$repturilor $e proprietate intelectual> şi in$ustrial>Gc. facilitarea accesului la centre $e cercetare $e prestigiu şi la centre $e cercetare $in =ntreprin$ericu reali9>ri ştiin%ifice şi teEnologice $e prestigiu' =n scopul o)%inerii unor cunoştin%e $e nivelştiin%ific şi teEnologic mon$ial sau european şi utili9area acestora =n proiecte $e interes na%ionalG$. sta)ili9area şi =nt>rirea poten%ialului na%ional la nivel interna%ionalGe. instituirea unor concepte mo$erne $e organi9are şi management =n pro$uc%ie' servicii'cercetare8$e9voltare' inovare şi integrarea acestora =n economia $e pia%>.(ig. !.!. Componentele macrome$iului şi interac%iunea lor cu microme$iul $e pia%> al proiectului

M&DI? ?RIDIC tipul sistemului Furi$icG ca$rul legislativ alcomer%ului e1teriorG regimul $e ar)itraFG protec%ia $reptului $e

proprietate in$ustrial> şi $eautorG acor$uri pentru evitarea$u)lei impuneri. M&DI? &CONOMIC

situa%ie economic> $e ansam)lu3rata creşterii economice' infla%ie'şomaF4G



ten$in%a )alan%ei $e pl>%iG situa%ia afacerilor economiceinterna%ionale 3e1port0import'$atorie e1tern>' investi%ii $irecte4G participarea la angaFamenteeconomice $e cooperareG

)ariere tarifare şi netarifareG riscuri financiareG ten$in%e economice locale.M&DI? (IICO&ORA(IC con$i%iile geograficeG con$i%iile climaticeG accesi)ilitatea resurselor localeG )ariere fi9ice pentru transportG infrastructura rutier>'feroviar>' fluvial>G

telecomunica%ii.M&DI? #&TNIC QI D&A(AC&RI gra$ul $e =n9estrare teEnologic>G nivelul folosirii teEnologiilorG a)ilitatea $e a a)sor)i scEim8 )>rile teEnologiceG gra$ul $e =n9estrare cu

)unuri 3automo)ile' #'telefoane etc.4G rolul afacerilor =n societateG tipul şi m>rimea afacerilor.M&DI?SOCIOD&MORA(IC evolu%ia0 tren$ul $emograficG structura popula%iei pev<rste' se1e' me$iu $e via%>'stare familial>' propor%ia a$ul%i0copii =n familie' nivelul $evenituri' nivel $e instruireG clase şi p>turi socialeG

grupuri $e referin%>.MICROM&DI?D& PIA@ APROI&C#??I MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte!/ C&R&R& CI&N#PIA@S&M&N#&O(&R# CI&N# #ransformarea O)iective resurselor ResurseOameniCapital

#eEnologieStu$ii si Cercet>riPro$use



Distri)u%ie ComunicarePre%SOCI&#A#& COM&RCIAMARU&#IN S#RA#&ICCONC?R&N@AStu$ii $e poten%ial

Anali9>' r>spuns şi a$aptarea ofertei conform cetin%elor clientuluiR>spuns pia%>CONS#RVN&RI Me$iul na%ional' interna%ional' regional' local OPOR#?NI#@ISu)strat socio8economico8cultural&&M&N#& ARIABI&&conomic' cultural' religios&&M&N#& N&CON#ROABI&eografic' infrastructuriM&DI?Politic' Furi$ic' $emografic' climatic(ig. !.2. Me$iu strategic al organi9a%iilor prin proiecte.

&#?RI JN AMON#& C? M&DI?MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulorgani9a%iilor prin proiecte !7!.2. INI@I&R&A PROI&C#&OR !.2.!. Con$i%ionarea proiectelor *Marea maForitate a afacerilor $e succes ne $emonstrea9> c> $e 2 $e ani s8au re$us la Fum>tatestructurile $e con$ucere şi au mai r>mas o treime $intre manageri. Datorit> structurii lor avantaFoase' maForitatea companiilor sunt similare afacerilor $e acum un secol. Astfel' toatecunoştin%ele sunt $e%inute $e oamenii foarte )ine preg>ti%i. Restul sunt $oar aFutori care' =nmaForitatea ca9urilor' fac acelaşi lucru sau e1ecut> ceea ce li se spune. Jn companiile $e ast>9i

)a9ate pe informa%ie' ştiin%a va fi =n permanen%> la nivelul $e )a9>' =n min%ile specialiştilor care fac$iferite munci şi f>r> nici un aFutor, 3oc' 24.Proiectele na%ionale au toate un puternic caracter interna%ional' pentru c> sunt puternicinfluen%ate $e me$iul strategic interna%ional' $atorit> sistemului economic glo)ali9at concuren%ial.Singura activitate constant> este scEim)area a$apta)il> =ntr8un me$iu economic glo)ali9at şiconcuren%ial' caracteri9at prin incertitu$ini. ScEim)area a$apta)il> generea9> nevoia $e proiecte.Companiile tre)uie s> se a$apte9e pie%ei' $e9volt<n$ noi pro$use0 servicii =n ca$rul unor alian%e cualte companii. (iecare $intre elementele noi sunt a$use =n ca$rul noilor alian%e prin crearea $e noiconsor%ii $e proiect. Ca urmare' a)ilit>%ile $e management $e proiect transcen$ limitele companiilor şi ale corpora%iilor' =n crearea $e cariere orientate. Profesioniştii =n toate $omeniile sunt atraşi $escEim)are' iar scEim)area =nseamn> proiecte. Cunoştin%ele vor fi o surs>8cEeie a societ>%ii' iar

cunoaşterea circul> mai eficient $ec<t )anii. Pentru c> nu to%i pot fi =nving>tori' viitorul va fi foartecompetitiv. AngaFa%ii care se )a9ea9> pe cunoaştere nu vor mai fi simpli su)or$ona%i' ci specialişti' profesionişti. Impactul asupra proiectului' a consor%iului şi respectiv asupra companiilor va fi acelac> pro$uctivitatea structurii se va )a9a pe cunoştin%ele acestor specialişti. Acest tip nou $e angaFatva şti' =ntr8o prim> fa9>' scopurile structurii respective' pentru ca apoi s> reali9e9e aceste scopuri

prin a)ilit>%i caracteri9ate $e o serie $e procese profesionale şi personale' =n contrast cu angaFa%ii $etip vecEi' care vor s> li se spun> ce au $e f>cut. Cuvintele8cEeie pentru aceşti specialişti suntstrategia şi competen%a profesional>. At<ta timp c<t companiile se vor scEim)a' oamenii tre)uie s>se a$apte9e' iar cei care nu pot' pleac>. Cei care r>m<n vor fi sili%i s>8şi restructure9e activitatea'$atorit> necesit>%ii $e a lucra =n ecEip> =n ca$rul unui proiet. Aceşti oameni sunt =n permanen%>responsa)ili pentru urm>toarele sarcini $e lucru' implicite postului pe care =l ocup> sau rolului pe

care =l au str<ngerea informa%iilor necesareG

$iseminarea informa%iilorG



$e9voltarea mecanismelor $e control =n ca$rul ecEipei' pentru a asigura atingerea

o)iectivelor propuse.Dac> eşti o astfel $e persoan>' tre)uie s>8%i scEim)i unele o)iceiurile vecEi şi s> $o)<n$eşti altelenoi. Pentru a re9ista valului scEim)>rii şi a8%i =mplini aspira%iile' vei =nv>%a o serie $e noi lucruri'care =%i vor $escEi$e ori9onturile.Managementul proiectelor va $eveni factorul $e referin%> =n $eceniul urm>tor' fiin$ valul

viitorului. Managementul proiectelor este o i$ee al c>rei timp a sosit' iar viitorul este unul promi%>tor. Interesul şi accentul asupra managementului proiectelor' ca posi)ilitate $e sistemmanagerial' se $e9volt> e1plo9iv =n tot mai multe sectoare in$ustriale şi $e afaceri.Managementul proiectelor s8a $e9voltat =n ultimii 6 $e ani $atorit> eforturilor teoreticienilor şiale practican%ilor. Practicienii au lucrat asupra proceselor şi au $e9voltat numeroase )a9e empiriceale practicilor utili9ate =n 9iua $e a9i. #eoreticienii au reali9at numeroase stu$ii' pentru a perfec%ionameto$ele şi a optimi9a teEnicile $e ela)orare' implementare şi gestionare a proiectelor şi a riscurilor inerente unor activit>%i comple1e' pe care acestea le implic>. Am)ele categorii au contri)uit' prinmiile $e articole şi prin sutele $e c>r%i' la $escrierea teoriei şi a practicii managementului $e

proiecte.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 2

Managerii $e proiecte' precum şi al%i profesionişti implica%i =n $iferitele fa9e ale proiectului'tre)uie' $rept competen%e generale' s> ai)>!. ştiin%a' =n%elegerea teoriei $e management $e proiecte' a conceptelor şi a practicilorG2. iscusin%a' capacitatea $e a utili9a teEnicile şi meto$ele acestei profesiuni pentru a o)%inere9ultatele scontateG5. a)ilitatea' capacitatea $e a integra şi folosi ştiin%a şi iscusin%a =n $iferite maniereG". motiva%ia' capacitatea $e a men%ine la nivelele $orite valorile' atitu$inile şi aspira%iile care =iaFut> pe to%i participan%ii la proiect s> lucre9e =mpreun> pentru finali9area proiectului.?n proiect repre9int> voin%a $e a reali9a o lucrare comun> =ntre to%i partenerii 3=ntreprin$ere'client' )eneficiar' colectivitate4' prin tra$ucerea necesit>%ilor =n termeni cuantifica%i' aceastaimplic<n$!. o)iectiveG2. posi)ilit>%i $e reali9are 3umane' teEnice' financiare4G5. competen%a =ntreprin$eriiG". meto$e $e con$ucereG6. ac%iuni precise şi coor$onateG-. evaluarea re9ultatelor.Jn concor$an%> cu aceasta' se pot $a urm>toarele caracteristici ale proiectuluia. necesit>%ile pot fi e1primate sau poten%ialeG

). )eneficiarii sunt particulari' =ntreprin$eri' servicii pu)liceGc. termenii teEnici privesc aplica%iile cunoştin%elor teoretice şi0 sau empirice =n $omeniul concep%iei'

=n generalG$. termenii economici privesc costurile' cEeltuielile' pre%ul $e referin%>' pier$erile' )eneficiile' previ9iunile şi angaFarea cEeltuielilor' renta)ilitatea' regenerarea capitalurilor etc.Ge. posi)ilit>%ile teEnice pot fi in$ustriale' agricole' $ar şi cele referitoare la ansam)lul activit>%ilor umaneGf. o)iectivul tre)uie s> corespun$> satisfacerii )eneficiarilor' =n termenii raportului calitate 8

pre%G acest principiu tre)uie p>strat constant =n minte $e c>tre managerul $e proiect pe toat> $urata proiectului' =nc<t s> asigure =n permanen%> men%inerea $irec%iei necesare $e c>tre ecEip>.Satisfac%ia este $at> $e ceea ce se presupune a fi cunoscut =nainte $e cump>rare caracteristici'

performan%e' cost $e acEi9i%ionare' primire' pre9entare' estetic> etc. De asemenea' satisfac%ia estecau9at> $e ceea ce se $escoper> $up> cump>rare sau =n timpul utili9>rii' aceste elemente particip<n$

la formarea imaginii $e marc> fia)ilitate' $ura)ilitate' men%inere' securitatea folosirii'$isponi)ilitate' costul energiei' costurile $e repara%ie.!.2.2. Necesitatea previ9iunilor şi a prevenirilor =n ca$rul proiectelor



#re)uie constatat c>' =n orice activitate' e1perien%a $uce la apari%ia rela%iilor $e or$in spa%ial' =nsensul inter$epen$en%ei temporale. Rela%iile socio8economice şi politice fiin$ $e or$in structural'structura respectiv> se mo$ific> prin scEim)area unuia $intre elementele componente' careantrenea9> mo$ificarea altor elemente $in ansam)lu' mai apropiate sau mai =n$ep>rtate.Jnaintea oric>rei activit>%i este in$ispensa)il> evaluarea a priori a riscurilor legate $e spa%iu3utili9are şi me$iu =nconFur>tor4 şi $e timp.

Previ9iunea' ca prim proces' este ac%iunea $e a consi$era ca fiin$ pro)a)il a imagina uneveniment viitor' lu<n$ =n consi$erare posi)ilit>%ile' organi9<n$ $inainte' lu<n$ $eci9ii pentru viitor.Qcolile şi teEnicile noastre ne8au =nv>%at o serie $e meto$e referitoare la previ9iuni' fon$ate nu $oar

pe teorii' ci mai ales pe e1trapolarea trecutului =n viitor' =n acest sens utili9at termenul *pro)a)ilWGacesta este asociat aceluia $e *posi)ilW' a$ic>' ceva care poate fi a$ev>rat' care se poate reali9a' care

poate s> e1iste sau s> nu e1iste. Dac> $esemn>m ca fiin$ favora)il evenimentul pe care8l c>ut>m şi posi)il 8 ansam)lul $e evenimente cunoscute' pro)a)ilul $evine raportul $intre evenimenteleMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 2!favora)ile şi cele posi)ile. Jnseamn> c> am inventariat toate ca9urile posi)ile şi am $efinit ca9urilefavora)ileG $eci astfel sunt cunoscute toate ca9urile. &ste' =n general' o pro)lem> a specialiştilor'

meto$ele şi uneltele utili9ate fiin$ $e or$in ştiin%ific. Cu toate acestea' cEiar şi nonspecialiştii suntcapa)ili s> fac> previ9iuni' =ns> fon$ate pe e1perien%a lor anterioar>' meto$ele utili9ate fiin$ $eor$in empiric. Sunt teEnici statistice pentru a lua =n consi$erare0 =n calcule aceste informa%ii=nregistrate =n memoria nonspecialiştilor. Pentru a evita orice $isput> =ntre ştiin%ifici şi empirici'cum se =nt<mpl> a$esea' s> reamintim c> aceste $ou> ansam)luri sunt utile şi complementare' $up>cum vom ar>ta =n continuare meto$ele ştiin%ifice facilitea9> previ9iunile şi permit' printre altele'efectuarea transferului con$ucerii c>tre al%i )eneficiariG meto$ele empirice permit' p<n> la un punct'verificarea vali$it>%ii mo$elelor $e previ9iune' ameliorarea sau mo$ificarea lor' $ac> este necesar>'

precum şi furni9area $atelor necesare acestor mo$ele.A preve$ea =nseamn> a $eci$e ceea ce se va putea =nt<mpla' $ar noi nu suntem st>p<niievenimentelor =n momentul lu>rii $eci9iei. Dac> ceea ce ignor>m poate fi $eterminat' $efinit'cunoscut' $eci9ia const> =n a ierarEi9a solu%iile' $eci a $etermina consecin%ele fiec>reia este o*pseu$oconclu9ieW.Din p>cate' nu este mereu la fel $e simplu =n realitate' iar viitorul este =ntot$eauna nesigur' prin$efini%ie' )a cEiar ostil uneori. &ste $ificil s> rela%ion>m $in nou pro)a)ilit>%ile cu posi)ilele st>riviitoare' a$ic> re9ultatele. *Deci9iile ra%ionale, nu permit =ntot$eauna calcularea riscurilor'gestiunea şi calculul riscurilor fiin$ func%ii ale naturii evenimentului' care poate fi $in $omeniul$eterminist' aleatoriu.Intr>m =n al $oilea proces' care este cel al prevenirii. Pentru moment' =ncepem cu prevenirea

prospectiv>G tre)uie $ep>şit $omeniul ra%ional pentru a p>trun$e =n cel al ira%ionalului. Orice opinie'i$ee' sugestie 3su)iectivitate4' care nu intr> =n previ9iune 3o)iectivitate4' va fi vi9at>' luat> =n

consi$erare' anali9at> şi confruntat> cu realitatea. Jn acest sta$iu putem spune c> o ecEip> )eneficia9> $e o e1perien%> )ogat> şi $e)or$ea9> $e i$ei. Nonspecialiştii' naivii =şi vor putea etala )og>%ia creativit>%ii lor pentru a propune evenimente care' pentru specialişti' sunt a prioriimpro)a)ile. Nu mai este vor)a $espre inventarierea ca9urilor cunoscute sau previ9i)ile' ci a celor care sunt total sau par%ial imprevi9i)ile. Pe $e alt> parte' vom putea' mai $egra)>' s> a$aug>m $ec<ts> prevenim' a$ic> s> preve$em imprevi9i)ilul sau s> e1tragem $in previ9iuni toate elementelei$entifica)ile şi care pot fi $e folos prevenirii. (irile noastre' o)işnuite cu ra%ionalul' nu au =nc>acest refle1' $ar =l pot $o)<n$i. Jn economie' aceste evenimente sunt $enumite *efecte perverse,.

Nu se =nt<mpl> ceea ce era prev>9ut' ci aproape inversul *acest şuru) nu se poate rupe,' spunespecialistulG *$ar $ac> se va rupe' ce se va =nt<mplaX,' replic> naivul. Sting>toarele $e incen$iu nusunt folosite tre)uie s> le suprim>m sau' $impotriva' s> le =ntre%inemX

Jn fa%a unui proiect' nicio$at> s> nu fii categoric' )a9<n$u8te $oar pe previ9iuni' ci' $in contra' s> )>nuieşti imprevi9i)ilul' cel mai mare generator $e catastrofe.Jn conclu9ie' previ9iunile şi prevenirile sunt insepara)ile =n ca$rul unui proiect.



Atunci c<n$ riscurile' cuantifica)ile sau nu' sunt rea$use =n conformitate cu o)iectivul' este $ince =n ce mai necesar' o$at> cu evolu%ia comple1it>%ii =n toate $omeniile' s> simule9i a priori$eficien%ele' cau9ele lor' s> anali9e9i efectele =n ve$erea elimin>rii consecin%elor catastrofale pe planteEnic' economic şi uman. &ste mai )ine s> se %in> seama $e p>rerea celor 9ece mii $e )eneficiari'care au mult mai multe i$ei şi ini%iative $ec<t cei c<%iva specialişti care au conştienti9at o)iectulutili9>rii lor.

Prevenirea activ> este aceea care priveşte $erularea proiectului =ncep<n$ cu $e9voltarea lui.O)iectul s>u =l repre9int> prevenirea $evia%iilor sau a varia%iilor periculoase =n raport cu o)iectivul.!.2.5. Importan%a managementului $e proiectManagementul proiectelor =şi propune s> r>spun$> e1igen%elor previ9iunilor şi prevenirilor.

Numeroase e1emple vor ilustra importan%a acestora. De e1emplu' =n $omeniul economic' craEul $eMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 22la 2" octom)rie !7/. Dup> lovitur>' este posi)il> reconstituirea a ceea ce a permis pro$ucereaimprevi9i)ilului. ?tili9<n$ meto$ele previ9iunii şi ale prevenirii' ar fi fost posi)il> evitarea acestui*neaşteptat economicW' care a f>cut ca o ac%iune )ursier> s> piar$> un sfert $in valoarea ei =n cursulunei singure 9ile' peste tot =n lumeG acest fapt a fost vala)il pentru cea mai mare parte a ac%iunilor

)ursiereG $up> principiul iner%iei teEnice' cum este posi)il s> $ispar> o =ntreprin$ere' oric<t $eam>r<t> ar fi ea' =ntr8un timp at<t $e scurtXJn $omeniul energetic' poate fi e1emplificat> marea pan> $e curent $in Ne; Yor $e acum c<%ivaani.Jn $omeniul me$ico8social' p<n> =n pre9ent (ran%a s8a ar>tat foarte $e9interesat> $e politica $e

prevenire a )olii' ceea ce risc> s> o coste sistemul $e protec%ie social>' aflat printre cele mai performante astfel $e sisteme $e pe planet>. Cea mai )un> meto$> $e a re$uce cEeltuielile nu ar fire$ucerea ca9urilor $e spitali9are' $e consulta%ie şi $e consuma%ie me$icamentoas>X Jncep s> fie totmai mult utili9ate Eomeopatia' osteopatia' sofrologia' me$icina cEine9>G acestea pun =n aplicaremeto$e care o)işnuiesc organismul cu autoap>rarea' ac%ion<n$ asupra cau9elor r>ului şi nu asupraefectului s>u' ceea ce evit> orice v>t>mare a$us> $e unele me$icamente şi astfel scuteşte consuma%iame$icamentoas>' cEeltuielile $e spitali9are' plata conce$iului me$ical' lucruri care pot $eveni $enetolerat pentru societate.Prevenirea ar tre)ui s>8şi g>seasc> locul al>turi $e alte economii posi)ile. Acci$entele $e stra$>au costat colectivitatea france9> apro1imativ 2 $e miliar$e $e franci' =n anii Z7' iar autorit>%ile

pu)lice reac%ionea9> pentru a re$uce aceast> cEeltuial>. SIDA este implicat> şi va fi implicat> $in ce=n ce mai mult =n creşterea $eficitului )ugetar. #otuşi' este mult mai uşor s> previi $ec<t s> vin$eci'locul acor$at prevenirii este $in ce =n ce mai mult consi$erat ca fiin$ capital. Cre$em c> estesingura solu%ie pentru a =m)un>ta%i via%a şi' prin urmare' ca paleativ al $eficitului cronic alsecurit>%ii sociale' alimenta%ia şi me$icina naturist> nu vor re9olva toate pro)lemele' iar noi nu ne

putem opune anumitor concep%ii me$icale' care8şi pot g>si locul lor. Dar noi $oar cre$em c>

prevenirea tre)uie s> $e%in> primul loc =ntr8o perioa$> =n care informa%ia circul> at<t $e uşor şi $ina)un$en%>. De altfel' este singurul mo$ =n care se poate salva un sistem perfec%ionat $e protec%iesocial>' $ar' care' fiin$ prost utili9at' a avut $e8a lungul timpului' un efect ne$orit.Ca urmare' =n ca$rul oric>rui proiect va tre)ui s> se ia urm>toarele m>suri' care implic>

previ9iuni' pentru a i$entifica ceea ce este posi)il s> se =nt<mpleG

preveniri' pentru a =mpie$ica pro$ucerea catastrofelorG

inventarierea evenimentelor care nu vor putea fi eliminate şi ela)orarea unui plan pentru

acoperirea riscurilor $eFa cunoscute' =n ca9ul =n care se vor pro$uce evenimentele.Din p>cate' unele riscuri sunt prea greu $e asigurat. Astfel' =n ciu$a acci$entelor care sunt =negal> masur> şi avertismente' sunt numeroase =ntreprin$eri cu riscuri' care nu sunt mereu asigurate

pentru impacturile negative asupra me$iului =nconFur>tor. De fapt' ele au greut>%i =n a alege ceva

)un.?n )un manager $e proiect tre)uie s> cunoasc> şi s> st>p<neasc> factorii critici care pottransforma proiectul =ntr8un succes rela%iile $e cola)orare str<ns> =ntre mem)rii ecEipei $e proiect'



clien%i şi managementG planul proiectului care s> configure9e $irec%ia $e urmat' responsa)ilit>%ileclare şi in$icatorii specifici pentru m>surarea progresului =n e1ecutarea proiectuluiG comunicareaconstant> şi eficient> =ntre to%i cei implica%i =n proiectG controlul competen%elorG suportulmanagerial.!.5. ANAIA C&RIN@&OR QI S#ABIIR&A OBI&C#I&OR PROI&C#??ICea mai mare parte a literaturii $e specialitate arat> c> proiectul tre)uie s> porneasc>' =n

principal' $e la o)iectivele financiare' iar pentru e1aminarea celei mai )une solu%ii financiare e1ist>$iferite proce$uriMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 25

o)iectivele sunt sta)ilite $e factori e1terniG

a$esea' o)iectivele nu pot fi cuantificate =n termeni financiari' iar )ugetul este mai

$egra)> o constr<ngere $ec<t un o)iectiv 3a$ic> se pune pro)lema s> se reali9e9e c<t maimulte cu un )uget $at' şi nu s> se reali9e9e anumite o)iective cu cEeltuieli c<t mai mici4.De regul>' managementul proiectelor presupune ecEili)rarea a trei factori timpul' )anii0 celelalteresurse şi calitatea0 specifica%iile teEnice. Jn multe proiecte comerciale' specifica%iile sunt stipulateclar 3caracteristicile e1acte ale unei noi autostr>9i' parametrii unui nou sistem computeri9at etc.4' iar

timpul este o constr<ngere 3se vor pl>ti penali9>ri $ac> autostra$a nu este terminat> la termenulsta)ilit' sistemul computeri9at tre)uie s> fie pus =n func%iune =nainte $e =nceperea noului an fiscaletc.4' $eci principala pro)lem> managerial> este a$ministrarea )ugetului' pentru a8l men%ine la unnivel c<t mai re$us' respect<n$' =n acelaşi timp' specifica%iile sta)ilite şi constr<ngerea factoruluitimp. De regul>' )ugetul nu poate fi mo$ificat 3=n orice ca9' nu poate fi maForat4' iar timpul este oconstr<ngere' $ar nu foarte important>. Prin urmare' sta)ilirea specifica%iilor şi a o)iectivelor estee1trem $e important>' =ntruc<t acestea sunt componenta fle1i)il> a sistemului. Dac> o)iectivele nusunt )ine sta)ilite' eficien%a va avea $e suferit.Pentru a i$entifica pro)lemele' tre)uie s> fie limpe$e care sunt o)iectivele glo)ale ale

proiectului. Dac> o)iectivele sunt concrete şi $irecte' o mare parte $in lucr>ri poate fi atri)uit> unuiconsultant cola)orator' iar participarea institu%iei )eneficiare este neimportant>. Dac>' =ns>'o)iectivele sunt $e9voltarea institu%ional> şi autonomia' este important ca institu%ia )eneficiar> s>fie implicat> =n proiect $e la =nceput.De regul>' =n aceast> etap>' o)iectivele nu sunt sta)ilite a$ecvat $e c>tre )eneficiarii poten%iali'care vor c>uta' =n primul r<n$' s>8şi proteFe9e interesele.&ste important s> se cunoasc> urm>toarele $ate ale realit>%ii

care sunt o)iectivele glo)ale sta)ilite pentru proiect =n $ocumentele $e planificare şi =n

$ocumentele cone1eG care sunt in$ica%iile cuprinse =n $ocumenta%ia finan%atoruluiG

care sunt o)iectivele8cEeie =n acest sectorG

care este politica guvernamental> $eclarat> pentru acest sector şi care sunt o)iectivele

$eclarate ale guvernului.Jn ca$rul acestei anali9e' tre)uie remarcat faptul c> e1ist> $iferite tipuri $e o)iective' =ntreacestea e1ist<n$ urm>toarele rela%ii

o)iectivele cantitative $ifer> $e cele calitativeG

o)iectivele pe termen lung 3e1tinse4 $ifer> $e o)iectivele pe termen scurt 3ime$iate4.

De regul>' proiectele au o com)ina%ie $e o)iective $e tipuri $iferite' care tre)uie s> fie m>surateseparat. M>surarea tre)uie s> %in> cont $e urm>toarele concepte

un o)iectiv e1tins =nseamn> orientarea glo)al> c>tre $e9voltare' la care tre)uie s>

contri)uie programulG un o)iectiv ime$iat =nseamn> impactul po9itiv al proiectului asupra )eneficiaruluiG

efectele sunt impactul po9itiv al proiectului asupra unei anumite regiuniG

re9ultatele sunt pro$usele concrete şi0 sau serviciile oferite $e proiect grupurilor vi9ate =nmo$ $irectG cantitate 3pentru un o)iectiv cantitativ4 este $efinit> ca fiin$ valoarea ce se urm>reşte s>



fie reali9at> =ntr8o anumit> perioa$> $e timpG calitate 3pentru un o)iectiv calitativ4 este o $escriere a unor caracteristici.

Principiile $e succes =n $omeniul managementul proiectelor care tre)uie luate =n consi$erare laanali9a necesit>%ilor şi sta)ilirea o)iectivelor proiectului sunt urm>toarele

activitate $irec%[onat> c>tre satisfacerea clientuluiG

pro$use noi' fiecare pro$us nou fiin$ un nou proiectG

pie%e $e $esfacere noi cu pro$use noi $e$icate unor pie%e %int> care $evin proiectenoiGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 2"

activitate inovativ>G

$e9voltarea societ>%ii =n care se reali9ea9> proiectulG

sc>$erea costurilorG

succesul clientului este succesul pro$uc>torului.

!.". MANA&M&N#? S#RA#&IC A PROI&C#&OR PO#&N@IA&Managementul strategic al proiectelor poten%iale impune anali9a me$iului e1tern competi%ional şireali9area avantaFului competitiv strategic. Jn ca$rul competi%iei economico8in$ustriale glo)ali9atese impun evi$en%ierea urm>toarelor aspecte fun$amentale competi%ionale $intre organi9a%ii şi

cuantificate $intre na%iuni rivalitatea competi%[onal> $intre organi9a%iiG

puterea $e negociere a clien%ilorG

puterea $e negociere a furni9orilorG

apari%ia pe pia%> a unor noi concuren%[G

apari%ia pro$uselor $e su)stitu%ie.

Competi%ia este me$iul care influen%ea9> cel mai mult ecEili)rul $e for%e $intre o organi9a%ie şime$iul ei e1tern. Jn con$i%ii concuren%iale' un manager tre)uie s> ia $eci9ii rapi$e' =ntr8o g<n$ire petermen scurt' succesul organi9a%iei fiin$ $epen$ent $e proiec%ia procesului $eci9ional =n timp. ?nastfel $e manager tre)uie s> com)ine g<n$irea ra%ional> şi inteligent> cu g<n$irea intuitiv> şicreativ>. ScEim)area a$aptiv> continu>' centrat> pe reconsi$erarea şi structurarea glo)al> aorgani9a%iilor prin proiecte ca organi9a%ii a$apta)ile' pune la )a9> procesul $e reali9area a )unurilor şi a serviciilor. Jn acest conte1t' *reingineria, ca proce$eu $e performan%> a afacerii =nseamn>reg<n$irea fun$amental> şi reproiectarea ra$ical> a proceselor $e afaceri' pentru a o)%ine=m)un>t>%iri semnificative =n parametrii8tip $e performan%> cost' calitate' r>spuns rapi$ la cerin%ele

pie%ii şi activit>%i $e garan%ie' =ntre%inere $up> v<n9are.A$esea' pro)lema cu care se confrunt> o companie' un )eneficiar' const> =n num>rul mare $e

proiecte poten%iale' şi nu =n insuficien%a acestora. CEiar şi =ntr8o astfel $e situa%ie' merit> s> secercete9e $ac> tre)uie luate =n consi$erare şi alte proiecte' =nainte $e a trece la sta)ilirea priorit>%ilor şi la selec%ia proiectelor. Mai mult' este important ca $iferitele c>i $e reali9are a aceluiaşi o)iectiv s>fie consi$erate proiecte $iferiteG =n aceast> etap>' nu tre)uie sta)ilit> meto$a $e implementare.

I$eile şi scEi%ele proiectelor pot veni $in numeroase surse' printre care sponsorii proiectului 3ca9 =n care se pune =ntre)area cine va avea $e c<ştigat sponsorul

sau )eneficiarii finaliX4G guvernul şi ministerele 3=n acest ca9' proiectul are o importan%> real> sau este $oar o

necesitate' pentru a crea impresia c> se face cevaX4G e1perti str>ini 3=n acest ca9' proiectul este a$ecvat necesit>%ilor şi situa%iei $in %ara $e

origine sau numai =n conte1tul altor %>riX4G anali9a necesit>%ilor $intr8un anumit sector' care poate constitui ea =ns>şi un =ntreg

proiect.!.6. ANAIA PROI&C#&OR Dup> ce au fost i$entificate proiectele poten%iale şi a fost c<ştigat un anumit proiect' acesta

tre)uie anali9at =n profun9ime' =nainte $e a fi a$optat. Jn continuare' vom pre9enta c<teva sugestiiasupra mo$ului =n care se face aceast> anali9>.Jntruc<t ar fi imposi)il s> se =ntreprin$> cercet>ri a$ecvate şi consult>ri =n leg>tur> cu toate



pro)lemele posi)ile şi cu toate proiectele ap>rute' este necesar> o sta)ilire a priorit>%ilor. Aceasta seva face %in<n$ cont $e urm>toarele criterii

m>sura =n care proiectele corespun$ unor o)iective e1tinse ale companieiGMANA&M&N#?

PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 26

eficien%a proiectelor la prima ve$ere 3cu alte cuvinte' proiectele care nici m>car nu

pretin$ c> a$uc )eneficii importante relativ la costuri tre)uie l>sate la urm>4G m>rimea )ugetului comparativ cu resursele $isponi)ile.

!.-. IN(ORMAR&A P&N#R? &ABORAR&A PROI&C#&OR #re)uie aflat $ac> proiectul respectiv a mai fost reali9at' eventual =n alt> %ar>. Ce s8a =ntreprins =nalte %>ri0 regiuni0 sectoare şi ce se poate afla $espre e1perien%a acestoraXAve%i la $ispo9i%ie $ate statistice referitoare la pro)lema pe care o a)or$a%iX Dac> nu' ce aprecieri

pute%i faceX &ste important mai ales s> estima%i resursele necesare şi m>rimea re9ultatelor )eneficiarilor finali. Informarea tre)uie s> clarifice =n ce constau pro)lemele. De e1emplu' nu estesuficient s> se spun> *Compania \ are pro)leme financiare' $eci tre)uie s> spriFinim $escEi$ereaunei linii $e cre$it,. Pro)lema tre)uie preci9at> mai )ine 3Ce fel $e pro)leme financiareX Aceste

pro)leme sunt legate $e alte $eficien%e' cum ar fi cele $e maretingX Ne propunem s> re9olv>m o

pro)lem> temporar> sau una institu%ional>' a sistemului )ancarX4 şi tre)uie cuantificat> c<t mai precis 3C<te companii au planuri $e afaceri via)ile' pe care )>ncile nu vor s> le finan%e9eX C<te$intre acestea ar apela la o scEem> $e finan%are guvernamental>X4. De asemenea' tre)uie anali9atefectul po9itiv aşteptat 3Dac> se acor$> un =mprumut neram)ursa)il unei companii' acest lucru ar con$uce la $e9voltarea afacerii sau la =m)un>t>%irea situa%iei financiare a patronuluiX4.!.. CONS?#AR&A PR@IOR IN#&R&SA#&Dup> ce s8a efectuat informarea general>' tre)uie mers la principalii )eneficiari şi la principalele

p>r%i interesate =n proiect' pentru a $etermina care sunt' =n opinia lor' cele mai importante pro)lemeşi cele mai eficiente solu%ii.&ste vor)a $espre un proiectXJnainte $e a trece la concep%ia $etaliat> şi la asam)larea proiectelor' este important $e l>murit$ac> ceea ce a re9ultat este un proiect sau un plan pentru o nou> organi9a%ie sau institu%ie.De regul>' un proiect este necesar pentru

a testa ceva nou 3o i$ee' un mecanism' un serviciu4G

a promova ceva nouG

a re9olva o pro)lem> concret> 3instruirea unui anumit num>r $e persoane' privati9area 0

restructurarea unei companii' construirea unui $rum4.Pe $e alt> parte' o institu%ie este necesar> pentru

a oferi servicii regulate 3a =ntre%ine un $rum4G

a =ntreprin$e o activitate =n mo$ continuu 3o afacere' ela)orarea unei politici etc.4.

S> ne =ntoarcem la caracteristicile unui proiect şi s> anali9>m

are o $at> clar $efinit> $e =nceput şi' respectiv' $e sf<rşitX

are un )uget )ine $efinit şi suficientX

ac%iunile se vor repeta =n viitorX

persoanele implicate vor avea atri)u%ii temporare sau permanenteX

proiectul are un ciclu $e via%> propriu89is sau are o via%> proprieX

!./. INDICA#ORI D& S?CC&S QI INS?CC&S JN CADR? PROI&C#&OR &ste foarte important s> avem posi)ilitatea $e a anticipa c<n$ un proiect este $e succes sau c<n$un proiect poate fi $efinit ca un insucces. Succesul sau insuccesul se $etermin> prin m>surileaplicate =n urma evalu>rilor reali9ate la finali9area proiectului. Cuvintele *succes, sau *insucces,asemeni cuvintelor *frumos, sau *ur<t, sunt =n ocEii şi urecEile )eneficiarului. Jn conte1tulmanagementului $e proiecte' cuv<ntul *succes, $efineşte atingerea anumitor $e9i$erate planificate'

livrarea re9ultatelor proiectelor la termen' conform )ugetului sta)ilit' şi' nu =n ultimul r<n$'MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 2-



func%ionalitatea acestuia s> se potriveasc> misiunii o)iectivelor şi scopurilor companiei.Cuv<ntul *insucces, $escrie con$i%ia sau st>rile $e fapt care au con$us la nereali9area $e9i$eratelor şi a re9ultatelor. Insuccesul unui proiect este $eterminat atunci c<n$ re9ultatele planificate nuau fost livrate conform aştept>rilor. Cu toate acestea' $ac> re9ultatele proiectului sunt acceptate $ec>tre )eneficiar' atunci $ep>şirile $e cost şi =nt<r9ierile =n planificare tre)uie s> fie tolera)ile.Determinarea succesului sau a insuccesului este cerut> $e stan$ar$ele $e performan%> $e9voltate

=n ca$rul proiectelor' care sunt compara)ile cu re9ultatele pe care le au. Succesul sau insuccesul proiectului pot fi percepute $iferit $e c>tre participan%ii la proiect un proiect care a $ep>şit costurile' precum şi o)iectivele planificate' $ar ofer>

)eneficiarului re9ultatele acceptate' poate fi consi$erat un succes $e c>tre acestaG un mem)ru al ecEipei $e proiect care c<ştig> e1perien%> prin $erularea proiectului poate

consi$era c> proiectul a fost cu succesG un furni9or care a oferit resurse consi$era)ile proiectului poate consi$era c> proiectul a

fost $e succesG un contractor care a =nregistrat o anumit> pier$ere' lucr<n$ =n ca$rul proiectului' poate

consi$era c> acesta a fost un insuccesG $atorit> am)iguit>%ii proiectului' $eterminarea relativit>%ii $e succes sau insucces poate fi

$ificil $e reali9atG $eterminarea succesului sau insuccesului unui proiect prin natura o)iectiv> a acesteia'

poate $etermina apari%ia m>surilor o)iective $e succes sau insuccesG nuan%a $e succes sau $e insucces a unui proiect poate $iferi' aceasta $epin9<n$ $e

perioa$a $in ciclul $e via%> al proiectului =n care a fost reali9at> $eterminarea.Cu toate acestea' pot fi $efinite anumite stan$ar$e $up> care se poate m>sura succesul sauinsuccesul unui proiect(actori $eterminan%i ai succesului unui proiect sunt urm>torii

activit>%ile $in ca$rul proiectului au fost reali9ate la timp' conform )ugetuluiG

re9ultatele generale ale proiectului au fost =n$eplinite la timp şi conform )ugetuluiG

re9ultatele proiectului au fost livrate )eneficiarului' care le consi$er> a fi apropiate $e

misiunea' o)iectivele şi scopurile companieiG ac%ionarii proiectului sunt satisf>cu%i $e mo$ul =n care proiectul a fost $esf>şurat şi $e

re9ultatele o)%inuteG mem)rii ecEipei $e proiect consi$er> c> participarea =n ecEip> a fost un c<ştig real $e

e1perien%> şi o valoare a$augat> la cariera lor viitoareG munca $epus> =n ca$rul proiectului a reali9at o serie $e nout>%i teEnologice care creea9>

)eneficiarului premi9a competitivit>%ii pe pia%>.(actori in$irec%i care contri)uie la succesul unui proiect pot fi clasifica%i astfel

supravegEerea a$ecvat> $in partea factorilor $e $eci9ieG

planificare riguroas> a timpuluiG

proiectarea unei scEeme organi9a%ionale a$ecvateG

$elegarea $e responsa)ilit>%i şi $e autoritateG

furni9area unui sistem eficient $e monitori9are' evaluare şi control =n ceea ce priveşte

utili9area resurselor proiectuluiG implicarea tuturor mem)rilor care particip> =n proiect =n procesul $e management al

$eci9iilor $in ca$rul proiectuluiG planificarea realist> a o)iectivelor şi a costurilorG

contri)u%ia )eneficiarului =n implementarea proiectului prin supravegEere 3supervi9are4

continu> şi a$ecvat>G implicarea managerului $e proiect =n atingerea o)iectivelor $e performan%> teEnic>'

)uget' planificare temporal> şi' nu =n ultimul r<n$' =n utili9area celor mai performante

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 2concepte şi procese $e managementG



utili9area unui sistem $e management informa%ional a$ecvat.

(actori $eterminan%i ai insuccesului unui proiect proiectul a $ep>şit planificarea temporal> şi costurileG

proiectul nu se apropie $e necesit>%ile )eneficiarului $in punctul $e ve$ere al misiunii' al

o)iectivelor şi al scopurilor companieiG proiectul a continuat su) punctul 3limita4 $e la care re9ultatele erau cele aşteptate $e

c>tre )eneficiarG utili9area =n ca$rul proiectului a unor procese $e management nea$ecvateG

proiectarea $efectuoas> a stan$ar$elor $e performan%> teEnic>G

ac%ionarii 3finan%atorii4 proiectului sunt nesatisf>cu%i $e progresele reali9ate =n ca$rul

proiectului sau $e re9ultatele o)%inuteG managementul proiectului nu a reuşit s> sus%in> proiectulG

folosirea $e personal necalificat =n ca$rul ecEipei $e proiectG

proiectul atinge scopurile' $ar nu re9olv> necesitatea $e afacere a )eneficiarului.

(actori in$irec%i care contri)uie la insuccesul unui proiect sunt $iverşi rapoarte $e fa9> şi $e pacEet $e lucru nea$ecvate şi nerealisteG

supravegEerea factorilor $e $eci9ie insuficient> şi0 sau nea$ecvat>G

incompeten%a managerului $e proiect prin ne=n%elegerea proceselor teEnologice' aa)ilit>%ilor a$ministrative interpersonale' $e comunicare' prin imposi)ilitatea $e a lua$eci9ii şi prin imposi)ilitatea $e a se $etaşa şi $elimita $e pro)lemele curente 3ruperea $e

prim8plan4G leg>turi $efectuoase =ntre finan%atori şi0 sau )eneficiarG

implicarea $efectuoas> a ecEipei $e proiect =n luarea şi =n e1ecutarea $eci9iilorG

lipsa spiritului $e ecEip>G

utili9area unor resurse ina$ecvateG

utili9area ineficient> a resurselorG

planificarea nerealist>G

opinia pu)lic> nefavora)il>G

$ep>şirea $uratei planificate a proiectuluiG sla)a sus%inere a factorilor $e $eci9ieG

imposi)ilitatea sau insuficien%a =n informare a factorilor $e $eci9ieG

sla)a $efinire a autorit>%ii şi a responsa)ilit>%ii =n ca$rul ecEipei $e proiectG

sla)a implicare a mem)rilor ecEipei $e proiect.

Jn $eterminarea factorilor $e succes sau $e insucces =n ca$rul proiectelor apar o serie $e factoriin$irec%i' al c>ror re9ultat poate afecta =n $iferite mo$uri re9ultatele finale. Aceştia nu tre)uie privi%ica fiin$ e1clusivişti' $eoarece fiecare proiect tin$e s> fie unic. Din acest motiv pot ap>rea şi al%ifactori a$i%ionali. &ste foarte important $e =n%eles faptul c> $eterminarea succesului sau ainsuccesului $epin$e $e numeroase motive. Cunosc<n$u8le' şansele ca un proiect s> fie $e succes

este mai mare $ec<t $e a aFunge la conclu9ia c> va fi un insucces.Se pun =n evi$en%> urm>torii in$icatori $e succes =n ca$rul unei afaceri prin proiecte cunoaşterea concuren%eiG

investi%iile =n $e9voltareG

investi%iile =n formare profesional>G

apari%ia constant> $e pro$use noiG

utili9area constant> a mretinguluiG

r>spunsul rapi$ la reclama%iiG

respectul calit>%iiGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin

proiecte 2/

pre%urile a$aptate func%ie $e clientG cola)oratorii motiva%iG

organi9area supl>G



luarea $escentrali9at> a $eci9iilorG

concentrarea asupra factorilor critici $e reuşit>G

controlul permanentG

$irec%ionarea afacerii c>tre satisfacerea clientului.

Se pun =n evi$en%> urm>torii in$icatori $e cri9> =n ca$rul unei afaceri prin proiecte pia%a $e $esfacere =n sc>$ereG

volumul sc>9ut $e v<n9>riG pro$usele =nvecEiteG

pro)lemele $e calitate0fia)ilitateG

=nt<r9ierile la livr>riG

$epen$en%a puternic> $e anumi%i clien%i şi furni9oriG

contractele pe $urat> lung> la pre% fi1G

recurgerea frecvent> la =mprumuturiG

meto$ele $e pro$uc%ie $ep>şiteG

climatul social $eficitarG

personalul nesta)ilG

con$ucerea care ignor> realit>%ile comercialeG

organi9area rigi$>G lipsa $e comunicare =ntre con$ucere şi salaria%iG

pu)licitatea e1cesiv> şi agresiv>.

CEiar structurile organi9atorice pot fi factori ai insuccesului. Jn asemenea structuri' $intre cau9elecare con$uc la eşec se pot enumera

am<narea re9olv>rii sarcinilor' $atorit> aglomer>rii cu prea multe activit>%iG

mareting ineficient sau cu o pia%>8%int> greşit>G

ignorarea competi%iei şi lipsa monitori9>rii concuren%eiG

ignorarea cerin%elor clientuluiG

incompeten%a angaFa%ilor $in cau9a lipsei perfec%ion>rii continue şi a motiv>rii realeG

orientarea multilateral>' f>r> concentrare pe $omenii $e competen%>G

loca%ia necorespun9>toare activit>%ii companieiG pro)lemele $e finan%are şi progno9ele financiare greşiteG

a)or$area afacerii cu preFu$ec>%i0 cu i$ei preconceputeG

planificarea ina$ecvat>' cu o)iective' termene şi costuri greşiteG

insta)ilitatea politic>.

!.7. MANA&M&N#? SOCI&#@]OR 0 ORANIA@IIOR PRIN PROI&C#&Av<n$ =n ve$ere faptul c> societ>%ile 0 organi9a%iile $e succes sunt structurate prin proiecte'activit>%ile $esf>şurate pe timpul $erul>rii unui proiect =n ca$rul unei societ>%i0 al unei organi9a%ii se

pot caracteri9a ca procese $e munc> 3Stanciu' 2!4.Procesele $e munc> se reali9ea9> =n orice societate0 organi9a%ie =n care sunt angaFa%i factori $e

pro$uc%ie' materiali şi nemateriali. Jn func%ie $e finalitatea şi $e natura factorilor implica%i' procesele $e munc> sunt procese $e e1ecu%ieG

procese $e management.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor

prin proiecte 27A. Procesele $e e1ecu%ie sunt caracteri9ate prin ac%iunea factorului uman asupra factorilor

pro$use' servicii' informa%ii' lucr>ri etc.' care $au consisten%> o)iectului $e activitate al societ>%ii0 alorgani9a%iei respective. Din punct $e ve$ere cantitativ' procesele $e e1ecu%ie sunt $eterminante =neconomia unei societ>%i comerciale sau regiei autonome.B. Procesele $e management s=nt cele mai importante' =ntruc<t orientea9> şi fac posi)il>

$erularea proceselor $e e1ecu%ie. Constau =n ac%iunea unei p>r%i0 a unei structuri $e factor umanasupra altor structuri $e factor uman' =n ceea ce priveşte previ9iunea' organi9area' coor$onarea'antrenarea şi controlul' evaluarea activit>%ilor.



Acestea' =mpreun> cu rela%iile $e management pe care le generea9>' constituie o)iectul $e stu$iual managementului.Derularea proceselor $e management are ca personaF principal managerul' in$iferent $e po9i%iaierarEic> pe care acesta o ocup> =n configura%ia structural> a societ>%ii0 a organi9a%iei.Procesele $e management se )a9ea9> pe urm>toarele elemente $eci9ionale!. Crearea şi $e9voltarea unei meto$e integrate' strategice' pentru a scEim)a şi a$opta elementele

care $au $irec%ia afacerii şi o)iectivele teEnice.2. #ratarea scEim)>rii $in punct $e ve$ere teEnic' organi9atoric şi uman' ca factori intrinseci carenecesit> o con$ucere unitar>.5. Sta)ilirea $e o)iective clare' =n ca9ul factorilor uman şi organi9atoric ai $e9volt>rii teEnologieiinforma%iei' inclu9<n$ oportunit>%i pentru perfec%ionare şi pentru inova%ii continue.". &valuarea =n mo$ constant a progresului.6. Implicarea utili9atorilor =n toate etapele $e $e9voltare a sistemului' $e implementare şi $efolosire a acestuia.-. Reconsi$erarea rolului factorilor uman şi organi9atoric' prin implementarea $etaliat> asistemului şi prin planurile $e )eneficii.. &valuarea curent>' pe etape' a mo$ului =n care este g<n$it> şi organi9at> activitatea' aceasta

fiin$ =ntr8o permanent> scEim)are' pentru a garanta o creştere continu> a pro$uctivit>%ii./. ruparea şi antrenarea tuturor celor afecta%i $e scEim)>rile teEnice şi organi9a%ionale' astfel=nc<t aceştia s> )eneficie9e la ma1imum $e noul sistem.7. Alocarea $e resurse pentru =n$eplinirea tuturor activit>%ilor $e mai sus.Ca urmare a celor $e mai sus' se pune =n evi$en%>' conform figurii !.5.' anali9a managementuluiunei societ>%i0 al unei organi9a%ii su) aspectul resuselor $e care $ispune.R&S?RS& CAPI#AR&S?RS&& ?MAN&#&TNOOI&PIA@A M?NCIICAI(ICAR&CARI&RS#ABII#A#&PROPRI?&\#&RNA?#O(INAN@AR&JNCASRI0 P@IIN#&RN 8 DISPONIBI&\#&RN 8 C?MPRABI&\#&RN 8DIN DOC?M&N#AR&COMP&#&N@& MANA&RIA&

COMP&#&N@& PRO(&SIONA&CAI#A#&A QI CAN#I#A#&AIN(ORMA@IIOR MIOAC& #&TNIC&(ig. !.5. Managementul unei societ>%i 0 organi9a%ii =n func%ie $e resurseMANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 5!.7.!. Caracteri9area managementului prin proiecteCreşterea rolului pro$uselor' al teEnologiilor şi serviciilor noi =n asigurarea unor activit>%ieconomice

profita)ile' reflectat> =n amplificarea activit>%ilor $e cercetare8$e9voltare $in societ>%i comerciale şi

$inalte structuri organi9atorice' impune o serie $e cerin%e noi =n fa%a managementului acestora. Caurmare'



=n conceperea şi =n reali9area procesului $e management intervin mo$ific>ri menite s> asigureconceperea şi asimilarea rapi$> $e noi pro$use' teEnologii' servicii etc.Jntre elementele nou ap>rute se $etaşea9> sistemul managementului prin proiecte' mo$alitatespecific> $e a$aptare a con$ucerii la amploarea şi la ritmul actual $e manifestare a progresuluiteEnico8ştiin%ific şi a competi%iei glo)ali9ate.

Managementul prin proiecte se $efineşte ca un sistem $e management cu o $urat> $e ac%iunelimitat>' cel mai a$esea c<%iva ani' conceput =n ve$erea solu%ion>rii unor pro)leme comple1e precis$efinite' cu un puternic caracter inova%ional' care implic> aportul unei largi game $e $iverşispecialişti' $in su)$ivi9iuni organi9atorice $iferite ale aceleiaşi structuri organi9atorice' integra%itemporar =ntr8o re%ea organi9atoric> autonom>' paralel> cu structura organi9atoric> formal> 3Stanciu'2!4.!. Caracteristicile esen%iale ale unui proiect' =n ca9ul =n care =ntr8o structur> organi9atoric> seutili9ea9> managementul prin proiect' sunt urm>toarele

re9ultatul final al unui proiect este o unitate sau un num>r mic $e unit>%i' =n opo9i%ie cu

pro$uc%ia $e mas> sau $e serie mare' caracteri9at> prin cantit>%i aprecia)ile $in fiecare pro$us al gamei sortimentaleG folosin$ re9ultatul unui proiect' se poate trece la pro$uc%ia

$e mas> sau $e serie mare' cu anumite a$apt>ri specificeG =n general' nu e1ist> $ec<t un cump>r>tor şi un )eneficiar final pentru pro$usul a c>rui

reali9are se urm>reşte prin proiect' situa%ie ra$ical $eose)it> $e cea e1istent> =n ca$rul pro$uc%iei $e mas>' $e serie mare' miFlocie sau mic>G ulterior' pro$usul re9ultat al proiectului poate c>p>ta o $e9voltare la scar> larg>' cu a$apt>rile cuvenite.

materialele şi pro$usele utili9ate sunt foarte $iversificate' $e un$e re9ult> necesitatea ca'

frecvent' pe parcursul proiectului s> se efectue9e cercet>ri aplicative' ale c>ror re9ultates> se integre9e =n ansam)lul proiectului =n curs $e reali9areG

$iversificarea şi comple1itatea pro)lemelor implic> aportul unui num>r $e ca$re $e

$iferite specialit>%i' care' =n mo$ o)işnuit' =şi $esf>şoar> munca =n mai multecompartimente ale structurii organi9atorice respectiveG

spre $eose)ire $e pro$uc%ia curent>' $e9voltarea unui proiect este temporar>' un o)iectivmaFor repre9ent<n$u8l =ns>şi re$ucerea la ma1imum a $uratei $e reali9are şi $eimplementare' c<t mai rapi$ pe pia%>' a pro$usului sau a serviciului care re9ult> $in

proiectG $at> fiin$ importan%a resurselor umane' materiale şi financiare' implicate =n reali9area

proiec8tului' este necesar> sta)ilirea c<t mai $etaliat>' =n avans' a opera%iunilor şi atermenelor $e e1ecutareG noutatea şi $iversitatea pro)lemelor' evolu%ia $inamic> şiintens> a pie%ei' $ificult>%ile şi restric%iile temporale fac e1trem $e $ificil> =ntocmirea $e

planuri şi $e programe realiste' $etaliate' pe termen lung' ceea ce se reflect> şi =nnecesitatea a$apt>rii lor' =n func%ie $e evolu%ia reali9>rii proiectuluiG

proiectul impune constituirea unor forme organi9atorice temporare' care func%ionea9> =n

paralel cu structura organi9atoric> $e )a9> a =ntreprin$erii.2. ariante organi9atorice $e management prin proiecteariantele organi9atorice cu care lucrea9> managementul prin proiect $epin$ $e o serie $e

parametri' $up> cum urmea9> amploarea proiectuluiGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin

proiecte 5!

noutatea proiectuluiG

perioa$a $e reali9are a proiectuluiG

num>rul şi poten%ialul personalului societ>%ii sau al structurii organi9atoriceG

$istri)u%ia specialiştilor =n su)$ivi9iunile organi9atoriceG caracteristicile climatului $e munc>G

personalitatea managerului $e proiect.



Reflectarea multiplei con$i%ion>ri a organi9>rii managementului prin proiecte o repre9int>variatele mo$alit>%i organi9atorice a$apta)ile. Jn func%ie $e caracteristicile organi9a%ionale

principale' acestea se pot $ivi9a =n trei variante organi9atorice managementul prin proiecte cu responsa)ilitate in$ivi$ual>G

managementul prin proiecte cu stat maForG

managementul prin proiecte cu structur> mi1t>.

Oricare $intre aceste variante organi9atorice implic> e1isten%a şi func%ionarea unei structuriorgani9atorice paralele cu structura organi9atoric> formal> a societ>%ii respective' situa%ie ce $>consisten%> organi9>rii $e tip matricial. Aceast> structur> organi9atoric> paralel> are o $urat> $evia%> limitat>' ce coinci$e cu perioa$a solicitat> $e reali9are a proiectului.a. Managementul prin proiecte cu responsa)ilitate in$ivi$ual>Managementul pe )a9> $e proiecte cu responsa)ilitate in$ivi$ual> se caracteri9ea9> prinatri)uirea =ntregii responsa)ilit>%i pentru $erularea proiectului unei singure persoane' care asigur>=ntreaga munc> $e coor$onare. Pentru reali9area proiectului' managerul acestuia se spriFin> peresponsa)ilii $esemna%i pentru efectuarea ac%iunilor implicate =n compartimentele societ>%ii.Acest mo$ $e organi9are a managementului prin proiecte pre9int> avantaFele re$ucerii la minimuma

cEeltuielilor cu personalul şi folosirea e1perien%ei lucr>torilor şi a specialiştilor societ>%ii.Concomitent' managementul prin proiecte cu responsa)ilitate in$ivi$ual> are şi $e9avantaFemaFore. Personalul pus la $ispo9i%ie $e compartimente nu este =ntot$eauna $e calitatecorespun9>toare'cunoscut> fiin$ ten$in%a ca persoanele $e con$ucere s> se $ispense9e cu prioritate $eca$rele mai pu%in preg>tite sau insuficient $e s<rguincioase. Alt $e9avantaF const> =n ne$egrevareacorespun9>toare a personalului implicat =n reali9area proiectului $e efectuarea sarcinilor prece$ente'$e un$e şi pro)a)ilitatea aprecia)il> a negliF>rii e1ecut>rii sarcinilor aferente proiectului. Date fiin$aceste $e9avantaFe' acest mo$ $e organi9are a managementului prin proiecte este folosit =ntr8o

propor%ie mai re$us>' $e o)icei c<n$ e1ist> un personal foarte )un =n =ntreprin$ere' care a mai participat şi la reali9area altor proiecte.(ig !." Managementul proiectelor cu responsa)ilitate in$ivi$ual>MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 52

). Management prin proiecte cu stat maFor Jn ca9ul acestei mo$alit>%i organi9atorice' $iriFarea ansam)lului ac%iunilor implicate $e reali9area

proiectului este asigurat> $e managerul $e proiect' =n cola)orare cu un colectiv care se ocup> =ne1clusivitate $e aceast> pro)lem>' $enumit colectiv $e $eci9ie8con$ucere. De re%inut c> mem)riicolectivului efectuea9> şi o parte aprecia)il> $in ac%iunile implicate $e proiect. Pentru efectuareacelorlalte ac%iuni se apelea9> la aFutorul specialiştilor $in compartimentele societ>%ii' $esemna%i =n

preala)il $e con$ucerea acesteia.

Calitatea re9ultatelor o)%inute $epin$e' =ntr8o m>sur> aprecia)il>' $e competen%a colectivului specialconstituit pentru managementul prin proiecte. I$eal este ca =n colectiv s> fie atrase ca$re at<t $insocietate' c<t şi $in afara ei. Specialiştii $in structura organi9atoric> cunosc mai )ine pro)lemele şi

poten%ialul unit>%ii' =ns> este posi)il s> fie su)iectivi =n munca $epus>' mai $ispuşi pentru latura $erutin> a activit>%ii şi mai pu%in pentru latura inova%ional>. Specialiştii $in afara unit>%ii pre9int>avantaFele unei a)or$>ri o)iective' pose$>rii altor e1perien%e' sensi)ilit>%ii sporite pentru inova%ie'$at fiin$ noul conte1t =n care ac%ionea9>.(ig !.6 Managementul proiectelor cu stat maFor c. Management prin proiecte cu structur> mi1t>Aceast> variant> organi9atoric> const> =n e1isten%a con$uc>torului $e proiect şi a colectivului $e

proiect' precum şi =ntr8o re%ea organi9atoric> specific>.

Repre9int> o =m)inare a prece$entelor tipuri $e management prin proiecte' cumul<n$ =ntr8oanumit> m>sur> at<t avantaFele' c<t şi $e9avantaFele acestora. a fel ca şi prece$enta mo$alitateorgani9atoric>' managementul prin proiecte cu structur> mi1t> este utili9at cu o frecven%> ri$icat>.



Pentru a reali9a structura organi9atoric> a managementului prin proiecte se recoman$> urm>toarele colectivul $e proiect conlucrea9> cu specialiştii $in compartimentele func%ionale şi opera8

%ionale ale societ>%iiGMANA&M&N#?PRINPROI&C#& C?

S#A# MAOR CARAC#&RIS#IC&S&N@IADiriFarea ansam)lului ac%iunilor implicate $e reali9area proiectuluieste asigurat> $e managerul $e

proiect' =n cola)orare cu un colectivce se ocup> =n e1clusivitate $eaceast> pro)lem>.AAN#A&Colectiv format $in ca$re $in

societate şi $in afara sa&limin> $e9avantaFele ce ar $ecurge $in folosirea numai aca$relor societ>%ii =nclinate maimult spre ac%iuni $e rutin> şi mai

pu%in spre cele inova%ionaleA)or$are o)iectiv>Sensi)ilitate pentru inova%ieMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor

prin proiecte 55

con$uc>torul $e proiect conlucrea9> cu al%i con$uc>tori ai compartimentelor func%ionale şi

opera%ionale c>rora le sunt su)or$ona%i' nemiFlocit' specialiştii implica%i =n reali9area proiectuluiG

$efinirea general> a proiectului' ceea ce inclu$e' =n principal' preci9area o)iectivelor

urm>rite' sta)ilirea amplorii proiectului şi a su)$ivi9iunilor organi9atorice implicate =nreali9area sa' evi$en%ierea 9onelor $elicate' un$e tre)uie ac%ionat cu pru$en%>' şi formareacriteriilor pentru aprecierea re9ultatelor finaleG

$efinirea organi9atoric> a proiectului' ce se refer> la sta)ilirea tipului $e organi9are utili9at'

la =ntocmirea listei principalelor sarcini' competen%e şi responsa)ilit>%i pentru managerul proiectului şi pentru componen%ii ecEipei $e proiect' la sta)ilirea m>rimii şi a componen%eistatului maFor etc.G

$esemnarea managerului proiectului' a responsa)ilit>%ilor su)colectivelor componente şi a

celorlalte persoane care vor participa le reali9area proiectuluiG preg>tirea climatului pentru implementarea managementului $e proiecte' prin pre9entarea

noului sistem şi a avantaFelor sale tuturor componen%ilor compartimentelor implicateG oaten%ie maFor> se acor$> $iscut>rii cu şefii su)$ivi9iunilor organi9atorice ale =ntreprin$erii'=n ve$erea convingerii lor asupra utilit>%ii proiectului şi a necesit>%ii reali9>rii luiG

implementarea managementului $e proiecte prin trecerea la reali9area o)iectivelor prev>9ute

şi prin e1ercitarea sarcinilor' a competen%elor şi a responsa)ilit>%ilor participan%ilor la proiectG sta)ilirea mo$alit>%ilor $e control care urmea9> a fi utili9ate pe parcursul reali9>rii

proiectului' $iferen%iat' pentru verificarea timpilor $e e1ecu%ie' a cEeltuielilor şi are9ultatelor par%iale şi finale.

(ig !.- Managementul proiectelor cu structur> mi1t>!.7.2. &tapele managementului prin proiecteAv<n$ =n ve$ere particularit>%ile pre9entate mai sus' se pun =n evi$en%> urm>toarele etape $e



$esf>şurare a managementului prin proiecteI. Definirea proiectuluiProiectul foarte comple1' $e natur> inova%ional>' se $efineşte $in mai multe puncte $e ve$ere

preci9area principalelor o)iectiveG

$eterminarea amplorii proiectuluiG MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul

organi9a%iilor prin proiecte

5" preci9area componentelor structurale implicate =n reali9area proiectului 3posturi'

compartimente func%ionale şi opera%ionale etc.4G sta)ilirea criteriilor $e apreciere a re9ultatelor finale.

II. Desemnarea con$uc>torului $e proiectManagerul $e proiect are o misiune e1trem $e important> pe intervalul $e timp solicitat $ereali9area proiectului. De aceea el tre)uie s> r>spun$> unor cerin%e $e competen%> profesional> şimanagerial>' =n sensul pose$>rii unor cunoştin%e $e specialitate soli$e' precum şi a unor cunoştin%e'calit>%i şi aptitu$ini manageriale corespun9>toare.III. Sta)ilirea colectivului $e proiectColectivul $e proiect' alc>tuit $in specialişti cu preg>tire $ivers>' recruta%i $in compartimentele

societ>%ii şi $in afara acesteia' are un rol $ecisiv =n reali9area proiectului' $e un$e şi necesitateaimplic>rii nemiFlocite a con$uc>torului $e proiect =n constituirea sa.Componen%ii acestuia tre)uie s> fac> $ova$a unor cunoştin%e' calit>%i şi aptitu$ini profesionale$eose)ite. Nu vor lipsi inginerii' economiştii' sociologii' alte tipuri $e specialişti necesari' =n func%ie$e tipul proiectului' teEnicienii' maiştrii şi muncitorii' insist<n$u8se' la =nceputul proiectului' peaportul specialiştilor =n cercetare8proiectare şi' spre finali9area acestuia' pe contri)u%ia

practicienilor.I. Alegerea variantei organi9atoriceAlegerea uneia sau alteia $in variantele organi9atorice $e management prin proiecte se reali9ea9>=n func%ie $e urm>toarele $ate o)iective

amploarea proiectuluiG

intensitatea inova%ional> a acestuiaG $urata $e reali9areG

volumul şi comple1itatea proceselor $e munc> solicitateG

volumul' comple1itatea şi $iversitatea resurselor angaFateG

competen%a profesional> şi managerial> a personalului societ>%ii.

. Preci9area mo$alit>%ilor $e controlPe parcursul reali9>rii proiectului' se apelea9> la urm>toarele mo$alit>%i $e control

controlul =nca$r>rii =n termenele interme$iare şi finale $e reali9areG

controlul economic 3=nca$rarea =n costuri4G

controlul $e calitate 3e1Eaustiv sau selectiv4.

I. Reali9area proiectului&ste etapa =n care sunt com)inate resursele materiale' financiare şi umane alocate reali9>rii proiectului' =n conte1tul organi9atoric specific versiunii $e management.Sunt $erulate lucr>rile solicitate $e proiect şi opera%ionali9ate cunoştin%ele' calit>%ile şi aptitu$inilemanagerului $e proiect' c<t şi ale specialiştilor colectivului $e proiect.II. (inali9area proiectului şi $i9olvarea ecEipei $e proiectJn final se evaluea9> re9ultatele o)%inute' se compar> cu o)iectivele proiectului' iar managerul $e

proiect a$opt> con$uita motiva%ional> ce se impune' =n sensul stimul>rii sau sanc%ion>rii celor implica%i nemiFlocit =n $erularea proiectului. Se trag conclu9ii pentru $esf>şurarea unor activit>%iviitoare =n ca$rul societ>%ii şi =n ca$rul altor proiecte.Dup> aceasta' colectivul $e proiect se $i9olv>' specialiştii acestuia relu<n$u8şi locul =n structura

organi9atoric> a societ>%ii.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 56



AvantaFele utili9>rii managementului prin proiecteSistemul $e management pe )a9> $e proiecte pre9int> multiple avantaFe' =n special raportate la

pro)lemele cu un tot mai pronun%at caracter comple1 şi inova%ional' cu care organi9a%iilecontemporanese confrunt>.&1perien%a a $emonstrat c> managementul pe )a9> $e proiecte repre9int> cel mai a$ecvat ca$ru

pentru re9olvarea pro)lemelor $e acest tip' $ificil $e reali9at cu aFutorul a)or$>rilor $e management$e tip clasic. Nu =nt<mpl>tor' acest sistem a fost conceput şi utili9at pentru prima oar> $e NASA' =nreali9area racEetei spa%iale pentru misiunea APOO.Sistemul $e management pe )a9> $e proiecte are urm>toarele avantaFe

posi)ilitatea re9olv>rii unor pro)leme comple1e' =n intervale $e timp mult mai re$use

comparativ cu versiunea clasic> şi cu re9ultate economice superioareG promovarea unei structuri organi9atorice $e tip matricial' favori9ante scEim)>rii şi

eficien%ei organi9a%ionaleG facilitarea contactelor $e specialitate 3teEnice' ştiin%ifice' manageriale4 =ntre componen%ii

ecEipei $e proiect şi =ntre aceştia şi ceilal%i specialişti ai societ>%ii respective şi ale altor societ>%iG

crearea unor premi9e favora)ile pentru formarea $e manageri profesionişti.Managementul prin proiecte repre9int> un ca$ru $intre cele mai propice pentru $escoperirea şiformarea $e manageri $inamici' competen%i şi a$apta)ili cerin%elor unei pie%e concuren%iale$inamice şi glo)ali9ate.De9avantaFele utili9>rii managementului prin proiecteDrept $e9avantaFe ale managementului prin proiecte pot fi urm>toarele

$ificultatea selec%iei managerilor $e proiect )uni şi a convingerii lor s>8şi asume riscurile

impuse $e proiect' c<t şi a riscurilor profesionale pe care acest sistem le impuneG apari%ia şi manifestarea unor $u)le su)or$on>ri ale specialiştilor implica%i =n reali9area

proiectului' aceasta fiin$' $e altfel' o limit> a organi9>rii $e tip matricialG apari%ia unor fenomene $e nesincroni9are a componentelor organi9atorice' specifice

managementului prin proiecteG apari%ia unor situa%ii conflictuale =ntre compartimentele implicate =n reali9area proiectului

şi componen%ii colectivului $e proiect sau =ntre acestea0 aceştia şi managerul $e proiectGaceste situa%ii conflictuale se manifest> =n leg>tur> cu gra$ul $e implicare şi calitateaspecialiştilor şi a informa%iilor puse la $ispo9i%ia colectivului $e proiect' precum şi curaporturile $erulate pe parcursul reali9>rii proiectului' =ntre structura organi9atoric>formal> şi structura organi9atoric> a societ>%ii virtuale' care utili9ea9> managementul prin

proiecte.!.!. SOCI&#A#&A S#R?C#?RA# PRIN PROI&C#&!.!.! Societatea structurat> prin proiecte

Av<n$ ca )a9> $e pornire proiectele aerospa%iale reali9ate $e c>tre NASA' managementul prin proiecte porneşte $e la premisa 3sus%inut> $eopotriv> $e o)serva%iile care survin $e o)icei =n practica $e9i cu 9i a unei organi9a%ii4 c> eficien%a organi9a%ional> $epin$e' =n mo$ $eterminant' $e gra$ul $easimilare a noului' precum şi $e poten%ialul $e creativitate a personalului $intr8o organi9a%ie.Astfel' managementul prin proiecte este focali9at pe re9olvarea unor o)iective comple1e' precise şi$irect cuantifica)ile' care apar =n procesul $e $e9voltare a unei organi9a%ii. Aceste o)iective sunt

puse =n practic> prin interme$iul activit>%ilor progno9ate ale proiectului 3ce consum>' =n mo$ evi$ent'resurse $eor$in material' uman şi financiar4 şi se $esf>şoar> =ntr8o unitate $e timp

$eterminat>.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul organi9a%iilor prin proiecte 5-Dac> am =ncerca s> cuantific>m toate aceste aspecte' am putea conclu9iona c> managementul



prin proiecte este un sistem $e management conceput pentru re9olvarea unor pro)leme comple1eale unei organi9a%ii' precis $efinite prin interme$iul o)iectivelor şi puse =n practic> prin interme$iulactivit>%ilor. a r<n$ul lor' activit>%ile tre)uie s> pre9inte un puternic caracter inovational şi s> fie

puse =n practic> $e c>tre o ecEip> $e proiect' ale c>rei atri)u%ii sunt perfect $eterminate =n unitatea$e spa%iu şi timp' $e c>tre managerul $e proiect.Re9ultatele managementului prin proiecte se cuantific> prin reali9area unui num>r $eterminat $e

unit>%i noi' cu valori şi cu poten%ial economico8financiar ri$icat.Cu oca9ia reali9>rii unui proiect' sunt reuni%i specialişti $in mai multe $epartamente ale uneiorgani9a%ii' c>rora li se atri)uie $erularea unor activit>%i precis formulate $in perspectiva utili9>riiresuselor' precum şi a timpului alocat acestora.AvantaFele utili9>rii managementului prin proiecte $e c>tre o organi9a%ie sunt multiple' put<n$usesinteti9a pe mai multe planuri

=n planul $e $e9voltare organi9a%ional' organi9a%ia =si $efineşte o misiune' nişte o)iective

concrete 3şi cuantifica)ile4 =ntr8o unitate $e timp $eterminat>' activit>%i nominali9ate şiresurse alocate $up> un plan presta)ilitG

organi9a%ia are $efinit un )uget concret şi $etaliat pe o perioa$> $e timp perfect

comensura)il>' =n concor$an%> cu necesit>%ile proprii $e $e9voltare ale acesteiaG

fiecare mem)ru al organi9a%iei implicat =n $erularea proiectului =şi cunoaşte foarte )inerolul pe care =l va avea =n implementarea proiectului 3şi constienti9ea9> importan%a lui =nca$rul acestui proiect al respectivei organi9a%ii4G

organi9a%ia =şi poate motiva =n mo$ eficient angaFa%ii' pe )a9a performan%elor pe care

aceştia =i =nregistrea9> =n ca$rul $erul>rii proiectuluiG prin $erularea $e proiecte' organi9a%ia =şi poate monitori9a' =n mo$ eficient' alocarea şi

$istri)uirea optim> a propriilor resurse materiale' umane şi financiareG a)or$area $e9volt>rii prin proiecte permite reali9area 3şi apoi monitori9area 4 unor

progno9e coerente şi realiste pentru organi9a%ii 3inclusiv a unor planuri $e afaceri şistu$ii $e fe9a)ilitate conforme cu aspira%iile pe termen me$iu şi lung al organi9a%iei4G

utili9area a)or$>rii afacerii prin proiecte permite i$entificarea $in timp a pro)lemelor şi

a factorilor $e risc şi generarea' =n timp util' a unui r>spuns a$ecvat $in parteaorgani9a%ieiG

valoarea şi riscul unui proiect pot fi =ntot$eauna calculate şi anali9ate prin interme$iul

$iverselor meto$e şi teEnici 3care varia9> =n func%ie $e mo$elul $e anali9> a)or$at şi $esetul $e valori consi$erat $rept referin%> $e c>tre organi9a%ia respectiv>4.Ca e1emplu' putem furni9a $ou> mo$ele $e calcul a)or$ate $e c>tre $ou> companii americane!. Jn concep%ia companiei Olin tEiensen CEemical C $in S?A' valoarea unui proiect P secalculea9> conform formuleiP 3efect economic 1 pro)a)ilitatea succesului40 cEeltuieli cu

proiectarea

Jn aceast> situa%ie' proiectul se consi$er> favora)il $ac> P 5.

2. ?tili9<n$ al%i parametrii pentru a calcula valoarea proiectului' compania Alcola utili9ea9>urm>toarea formul> P pro)a)ilitate succes comercial 1 pro)a)ilitate succes teEnic1 profit unitar 1 volum $e pro$uc%ie anual 1 $urata $e via%>comercial> a pro$usului 1 cEeltuieli totale cu cercetareaProiectul se consi$er> a fi accepta)il $ac> P 2.

Av<n$ =n ve$ere avantaFele mai sus pre9entate pentru o organi9a%ie $e a utili9a proce$urile $egestionare a unei afaceri prin interme$iul proiectelor' foarte multe companii s8au orientat spreimplementarea unui astfel $e sistem $e management.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul organi9a%iilor prin proiecte

5a percep%ia unei organi9a%ii $rept organi9a%ie structurat> prin proiecte sunt luate =n consi$erare$eopotriv> managementul proiectelor' precum şi premisele strategice' structurale şi culturale pentru



$esf>şurarea acestora. Desigur c> o organi9a%ie tre)uie privit> şi $in alte perspective.Organi9a%ia structurat> prin proiecte repre9int> numai o construc%ie posi)il> a realit>%ii. Princatalogarea unei organi9a%ii $rept *organi9a%ie structurat> prin proiecteW pot fi create posi)ilit>%i $einvesti%ii' care s> creasc> poten%ialul pentru $esf>şurarea cu succes a proiectelor.Organi9a%iile structurat> prin proiecte sunt marcate prin proiecte. Jn acelaşi timp' sunt pornite'con$use' =ncEeiate' respectiv =ntrerupte' un num>r $e proiecte. Prin aceasta este sta)ilit> o stare $e

ecEili)ru al flu1ului' care s> asigure $e9voltarea organi9a%iei şi supravie%uirea acesteia.Cu c<t proiectele unei organi9a%ii structurat> prin proiecte sunt mai $iferite' cu at<t creştecomple1itatea managerial>. Aceasta $epin$e' pe $e o parte' $e $inamica şi $e comple1itatea fiec>rui

proiect şi' pe $e alt> parte' $e rela%iile $intre proiecte.Organi9a%ia structurat> prin proiecte are urm>toarele caracteristici

managementul prin proiecte este o strategie organi9a%ional> e1plicit>G

proiectele sunt implementate $rept organi9a%ii temporareG

re%elele8proiecte' lan%urile $e proiecte şi portofoliile $e proiect sunt a)or$>ri noi ale

managementului $e proiectG managementul proiectului şi managementul portofoliului sunt procese $e afaceri

specificeG

asigurarea no;8Eo;8ului prin grupuri $e e1per%iG competen%a managementului proiectului este asigurat> printr8un sistem opera%ional I#'

$e c>tre un grup pentru portofoliul $e proiecteG $e%ine o nou> filosofie a managementului' care este caracteri9at> prin munca =n ecEip> şi

orientarea proceselor. Nu numai societ>%ile' ci şi $ivi9iile' $epartamentele şi centrele $e profit' pot fi privite $reptorgani9a%ii orientate pe proiecte. O organi9a%ie orientat> pe proiecte este aceea care $ispune $estrategii' structuri şi culturi specifice pentru con$ucerea profesional> a proiectelor. Crearea uneileg>turi organi9a%ionale corespun9>toare =ntre strategii' structuri şi culturi repre9int> o provocaremanagerial>.eg>tura organi9a%ional> =ntr8o societate structurat> prin proiecte este $efinit> $e trei aspecte cevor mo$ifica activitatea managerial>' implic<n$ trecerea

$e la $esf>şurarea comen9ilor' cercetare şi $e9voltare' la =m)og>%irea acestora cu reali9area

ofertelor' la mareting' la rela%ii pu)lice' la $e9voltarea $e personal şi $e organi9a%ie' lainvesti%ii =n infrastructur>G

$e la pu%ine proiecte mari' la multe proiecte $e $iferite m>rimiG

$e la reali9area $e proiecte' =n special pentru clien%i e1terni' la proiecte cu clien%i e1terni'

$ar şi la proiecte cu clien%i interni. Organi9a%iile orientate pe proiecte consi$er> proiectele ca fiin$ o op%iune strategic> pentru

organi9area societ>%ii' astfel put<n$ fi atinse mai multe o)iective' printre care şi urm>toarele crearea fle1i)ilit>%ii organi9a%ionale prin implementarea organi9a%iilor temporare' =n mo$

suplimentar' la organi9a%ia permanent>G $elegarea r>spun$erii manageriale =n proiecte' munca orientat> spre o)iective prin $efinirea

o)iectivelor proiectelor.Printr8un management prin proiecte sunt reali9ate' $e asemenea' şi o)iective ale politiciiresurselor umane. Jn proiecte pot fi opera%ionali9ate şi integrate teEnici $e lea$ersEip sau sisteme $emanagement management prin o)iective' management prin $elegare' management prin motivareetc.Managementul prin proiecte utili9ea9> $rept strategie managerial> func%iile $e motivare şi$e9voltare a personalului implicat =n $esf>şurarea proiectelor. Munca =n ca$rul proiectelor este'

pentru mul%i cola)oratori' atractiv>' $eoarece proiecteleMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul organi9a%iilor prin proiecte

5/ au $rept con%inut' =n cele mai multe ca9uri' procese $e afaceri noiG

sunt provocatoare şi integratoare $in punct $e ve$ere social' prin munca =n ecEip>G



fac posi)il un anumit spa%iu $e li)ertate şi stimulea9> creativitateaG

con$i%ionea9a' pe )a9a limitelor lor temporale' fee$)ac8ul şi noi op%iuni $up>

terminarea proiectului.Autoinstruirea =n ca$rul proiectelor este stimulat> prin unitatea şi $elimitarea situa%iilorpro)lem>'

prin comple1itatea lor şi prin orientarea spre e1terior.Relevant maretingului corespun9>tor' managementul prin proiecte este $eterminat =n )a9a

efectelor e1terne ale proiectelorG utili9>rii managementului proiectului $rept instrument $e v<n9areG

cre>rii posi)ilit>%ii plas>rii pe pia%> a managementului proiectului' ca prestare $e servicii

pentru pie%e interne şi0 sau e1terne a societ>%ii.Prin $efinirea şi reali9area proiectelor consoli$ate' multe societ>%i utili9ea9>' =n mo$ implicit' unmanagement prin proiecte. O utilitate vi9at> a posi)ilit>%ilor amintite mai sus presupune =ns> oimplementare e1plicit> a managementului prin proiecte şi premise structurale şi culturalecorespun9>toare =n organi9a%ie.Organi9a%ia permanent> este configurat> pentru reali9area proceselor $e afaceri recurente.Organi9area structural> şi procesual> tre)uie s> =mpart>' =n mo$ clar' sarcini' competente şiresponsa)ilit>%i cola)oratorilor. De asemenea' organi9a%ia tre)uie s> garante9e continuitatea =n

rela%iile cu me$iul s>u relevant. Conformarea la aceste o)iective se poate face =n mare m>sur> printr8o organi9are liniar> sta)il>' $e tip ierarEic.Dimpotriv>' o organi9are care reali9ea9>' =n mo$ continuu' noi proiecte necesit> o structur>organi9atoric> fle1i)il>' $e tip re%ea.Jn principiu' organi9a%iile pot fi po9i%ionate pe o scal> =ntre e1tremele *organi9a%ie a)rupt>'ierarEic>, şi *organi9are plat>' asem>n>toare unei re%ele,. Pon$erea muncii $e rutin> =n ca$rul

proiectului $etermin> po9i%ionarea organi9atoric> a acestuia. CEiar $ac> nu e1ist> o po9i%ionareoptimal> pentru o organi9are' se poate constata ten$in%a spre structuri mai plate' $e tip re%ea 3areis'2-4.Jn organi9a%iile cu o orientare pe proiecte re$us>' proiectele sunt implementate =n mo$suplimentar f>r> $e organi9a%ia liniar>. Prin implementarea proiectelor' aceasta organi9a%ie $evinemai plat> şi mai fle1i)il>. Aceast> aplati9are are loc printr8o m>rire a marFei $e comunicare şi o3par%ial>4 $iminuare a num>rului nivelelor ierarEice. (le1i)ilitatea ia naştere şi prin posi)ilitatea $ea implementa sau $e a $i9olva $in nou organi9a%ii 3$e proiect4.Jn organi9a%iile plate' $e tip re%ea' procesele $e afaceri sunt $erulate =n ca$rul proiectelor. ?ne1emplu $e structur> fle1i)il> $e tip re%ea este pre9entat =n urm>toarea organigram>(ig. !.. Societate clasic> tip re%eaMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulorgani9a%iilor prin proiecte 57Specificul acestei structuri organi9atorice const> =n pre9entarea rolurilor' a rela%iilor $ecomunicare şi a $elimit>rilor $intre ecEipe' proiecte şi $epartamente' şi nu =n rela%iile $e

su)or$onare.Organi9a%iile structurate prin orientate $esf>şoar>' =n acelaşi timp' o mul%ime $e proiecte$iferite. Mul%imea organi9a%iilor temporare presupune o)%inerea consensului. Pentru =n$eplinireafunc%iilor $e integrare' proiectele pot fi grupate =n lan%uri $e proiecte.?n lan% $e proiecte este o mul%ime $e proiecte secven%iale pentru reali9area mai multor procese$e afaceri. an%ul $e proiecte este o)servat =ntr8un anumit interval $e timp. &1emple pentru lan%uri$e proiect sunt proiectele *Conceperea unei aplica%ii pentru prelucrarea electronic> a $atelor, şi*Reali9area unei aplica%ii pentru prelucrarea electronic> a $atelor, sau proiectele *Conceperea uneioferte pentru coman$a clientului A, şi *Desf>şurarea comen9ii clientului A, 3areis' 2-4.Pentru integrarea proiectelor' precum şi pentru managementul lan%urilor $e proiecte se folosescunit>%i organi9a%ionale permanente' specifice organi9a%iei orientate pe proiecte' a$ic> sisteme

opera%ionale I#. Din punct $e ve$ere organi9a%ional' proiectele pot fi =n%elese $rept instrumente ale$iferen%ierii. Pentru a se asigura c> prin proiecte sunt urm>rite o)iectivele şi regulile generale aleorgani9a%iei' organi9a%iile orientate pe proiecte au nevoie $e aceste noi structuri integratoare.



Organi9a%ia orientat> pe proiecte este caracteri9at> prin urmatoarele procese $e afaceri specifice3areis' 2-4.

managementul proiectelorG

asigurarea managementului calit>%ii =n proiecteG

atri)uirea unui proiectG

coor$onarea portofoliului $e proiecteG

asigurarea leg>turilor =ntre proiecteG managementul personalului =n organi9a%ia orientat> pe proiecteG

proiectarea organi9ational> a organi9a%iei orientate pe proiecte.

Jn ca$rul atri)uirii unui proiect' tre)uie fun$amentat> $eci9ia $erul>rii proiectului' este luat>$eci9ia $e investi%ie şi' =n ca9ul =n care aceasta este po9itiv>' este efectuat> $elegarea pentru$erularea proiectului.Procesul managementului proiectului =ncepe cu atri)uirea unui proiect şi se sf<rşeşte o$at> cuacceptarea proiectului $e c>tre ecEipa proprietarilor. Procesul const> =n su)procese $emararea

proiectului' coor$onarea proiectului' controlul proiectului' eventual =n $ep>şirea unei$iscontinuit>%i' şi =ncEeierea proiectului.Pentru asigurarea calit>%ii managementului proiectului' se pot utili9a procese $e consultan%> şi

$e au$itare a managementului.Jn procesul coor$on>rii portofoliului $e proiecte' se $eci$e $ac> proiectele sunt ini%iate sau $ac>sunt =ntrerupte' $ac> sunt sta)ilite priorit>%i =ntre proiecte şi $ac> este reali9at> coor$onarearesurselor interne şi cele e1terne utili9ate. Procesul $e asigurare a leg>turilor =ntre proiecte permiteo)%inerea sinergiilor =n re%eaua $e proiecte. MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulorgani9a%iilor prin proiecte "Managementul resurselor umane =n organi9a%ia orientat> pe proiecte con%ine mo$ul $e g<n$ire'$ispo9i%ia si $e9voltarea 3=n continuare4 a resurselor umane ale proiectului. Drept resurse umaneale proiectului sunt consi$erate to%i cola)oratorii unei organi9a%ii orientate pe proiecte' carerepre9int> rolurile $e proprietar al proiectului' $e manager $e proiect' $e mem)ru =n ca$rul

proiectului.O premis> a $erul>rii cu succes şi in mo$ eficient a proiectelor consta =n utili9area unei *noifolosofii a managementului, =n organi9a%ie. O filosofie tra$i%ional> a managementului' conformc>reia

ierarEia este conceput> $rept instrument $e integrare centralG

cooperarile sunt organi9ate pe )a9a punctelor $e intersec%ieG

procesele =mp>r%ite lucrativ sunt structurate =n unit>%i organi9a%ionale func%ionale' care

nu valorific> pe $eplin poten%ialul organi9atoricG acesta poate fi utili9at lu<n$ =nconsi$erare *o nou> filosofie $e management,.Aceast> nou> filosofie $e management poate fi caracteri9at> pe )a9a urm>toarelor caracteristici'

care sunt $erivate $in concepte $e management' precum *lean management,' =nv>%area =norgani9a%ie' managementul cunoaşterii etc. orientarea spre clientG

organi9a%ia $rept avantaF competi%ionalG

orientarea spre procesG

orientarea spre ecEip>G

stimularea re%elei $intre cola)oratori şi $intre organi9a%ii 3temporare4G

stimularea scEim)>rii a$aptive continue.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul

organi9a%iilor prin proiecte "! (ig. !.7 Societatea structurat> prin proiecte 6"

Jn mo$ evi$ent =ns>' =n func%ie $e tipul' m>rimea' $omeniul $e activitate şi loca%ia $eimplementare a proiectelor unei organi9a%ii' aceasta se poate orienta spre una $in urm>toarele forme$e organi9are



organi9a%ia centrat> pe $erularea unui singur tip $e proiectG

organi9a%ia centrat> pe $erularea $e proiecte multiple' cu o singura loca%ieG

organi9a%ia centrat> pe $erularea $e proiecte multiple cu loca%ii multiple.

!.!.2. Societatea structurat> prin proiectea. Societatea centrat> pe reali9area unui singur tip $e proiect(igura !.! Matricea func%ional> pentru o societate ce reali9ea9> un singur proiect

Spre $eose)ire $e matricea clasic> $e management a unei organi9a%ii' se o)serv> apari%ia a $ou> po9i%ii manageriale *cEeie, pentru organi9a%ia a1at> pe $erularea unui proiect po9i%ia $e Director Rela%ii cu Clien%ii şi' =n mo$ evi$ent' po9i%ia $e Manager $e Proiect 3areis' 2-4' 3oc' 24.Dup> cum se poate o)serva $in ca$rul acestei $iagrame' po9i%ia $e manager $e proiect nu este

proiectat> pentru a avea autoritate $irect> asupra unui singur $epartament' av<n$ un rol clar $ecoor$onator pentru toate $epartamentele implicate =n reali9area respectivului proiect. De asemenea'$up> cum se poate o)serva' Managerul $e Proiect nu se su)or$onea9> $ec<t Consiliului Director şiDirectorului eneral al respectivei organi9a%ii. Interesant>' =n acest sistem $e coor$onare' este şi

po9i%ia $e su)or$onare a $epartamentului $e v<n9>ri' fa%> $e $irec%ia $e rela%ii cu clien%ii şi' =n acestconte1t' mesaFul a$resat $e c>tre organi9a%ie este unul suficient $e clar rela%ia cu clientul este =ncentrul preocup>rilor companiei.66

). Societatea centrat> pe reali9area $e proiecte multiple' cu o singur> loca%ie(ig. !.!! Matricea func%ional> pentru o societate ce reali9ea9> proiecte multiple cu o singur>loca%ieAşa cum se poate o)serva şi =n ca$rul figurii mai sus pre9entate' pentru o organi9a%ie ce a$opt>un astfel $e stil $e matrice func%ional>' scEema $e rela%ionare şi' implicit' $e su)or$onare la nivel$eci9ional' $evine =n mo$ evi$ent mult mai comple1>. Astfel se o)serv> apari%ia unei noi po9i%iimanageriale' cea $e Director $e proiecte' ce are rolul $e a coor$ona şi monitori9a activitateafiec>rui manager $e proiect al organi9a%iei respective. (unc%ia $e manager $e proiect se transform>'=n acest ca9' mai $egra)> =n una $e manager $e su)proiect' $eoarece şi proiectul $e $e9voltare alcompaniei se $ivi$e =ntr8un num>r $e n proiecte inter$epen$ente0 in$epen$ente 3=n func%ie $especificitatea acestora4. Caracteristic pentru aceast> matrice func%ional> este faptul c> proiectele nuau loca%ii $e implementare $iferite' iar personalul $in $epartamentele implicate =n $erularea

proiectelor are su)or$onare $u)l> ^ $eopotriv> fa%> $e managerul $epartamentului $in care fac parte' c<t şi fa%> $e managerul $e proiect' =n proiectele =n care aceştia sunt implica%i.6-c. Societatea centrat> pe reali9area $e proiecte multiple cu loca%ii multiple(ig. !.!2 Matricea func%ional> pentru o societate ce reali9ea9>proiecte multiple' cu loca%iimultiple(igura $e mai sus pre9int> o structur> $e management specific>' utili9<n$ o matrice func%ional>a$aptat> implement>rii simultane a mai multor proiecte' pentru un num>r $eterminat $e clien%i aiorgani9a%iei respective. Din punct $e ve$ere structural' acest tip $e matrice func%ional> nu $ifer> =nmo$ evi$ent fa%> $e structura pre9entat> =n ca$rul punctului anterior 3relativ la $u)la su)or$onare a

resurselor umane implicate =n proiect' fa%> $e managerii $e $epartament şi $e proiect4. Jn aceast>situa%ie' $iferen%a fun$amental> survine =n apari%ia unor multiple loca%ii $e implementare a proiectului' ce apar =n general =n ca$rul organi9a%iilor care' prin specificul lor' au rela%ii $e afacericu clien%i $in 9one $iferite' iar specificul afacerii este $e a implementa proiectul =n 9ona $e reşe$in%>a clientului.Anali9<n$ cele trei tipuri $e matrici func%ionale' este interesant a conclu9iona asupra unor formeoptime şi critice $e func%ionare ale acestor matrici.!. Matrici func%ionale sla)eJn ca$rul acestor tipuri $e matrici func%ionale' autoritatea managerului $e proiect este inferioar>managerului $e $epartament. Jn acest sens' managerul $e proiect =şi conserv> prerogativele $e

planificare şi $e coor$onare a activit>%ilor' =ns> =şi $iminuea9> puterea $e coman$> şi $e control

asupra personalului implicat =n $erularea proiectului. a acest nivel putem =nt<lni frecvent conflictela nivel managerial' $eoarece managerul $e proiect este $epen$ent $e resursele umane şi materiale puse la $ispo9i%ie $e c>tre managerul $e $epartament. Jn astfel $e situa%ii apar $eseori )locaFe la



nivel organi9a%ional şi $eci9ional 3$eoarece prioritatea activit>%ilor' la nivel $e alocare a resurselor'este $at> $e c>tre managerul $e $epartament4' $e cele mai multe ori managerul $e proiect neput<n$s> $uc> la )un sf<rşit proiectul =n con$i%ii sta)ilite ini%ial. Astfel $e situa%ii conflictuale ce potap>rea =ntr8un asemenea tip $e matrice' sunt re9olvate =n general la nivel $e top management şiararerori la acelaşi nivel $e $eci9ie managerial.62. Matrici func%ionale ecEili)rate

Structura $e con$ucere este similar> cu cea practicat> =n ca$rul matricii func%ionale sla)e' =ns>aşa cum este pre9entat şi =n titulatur>' e1ist> un ecEi)ru 3)alans4 =ntre autoritatea managerului $e proiect şi a managerului $e $epartament. Jn acest tip $e matrice se aşteapt> o cola)orarea eficient>şi constructiv> =ntre =ntre cele $ou> categorii $e manageri' =n sensul prioriti9>rii comune a aloc>riiresurselor materiale şi umane $in ca$rul $epartamentelor =n ve$erea optimei implement>ri a

proiectelor. Din punctul $e ve$ere al aplica)ilit>%ii' acest tip $e matrice func%ional> este cea mai pre9ent> =n ca$rul organi9a%iilor centrate pe proiecte. Pe l<ng> solu%ia elegant> a cola)or>riieficiente =ntre cei $oi manageri' pre9int> şi numeroase avantaFe $e or$in teEnic pentru $iferite$epartamante ale organi9a%iei. Jn mo$ evi$ent şi =n acest tip $e matrice func%ional> pot ap>reaconflicte' =ns> cu o inci$en%> $e apari%ie mult mai sc>9ut> ca =n ca$rul matricilor sla)e.5. Matrici func%ionale puternice

Jn ca$rul matricilor func%ionale puternice' autoritatea managerului $e proiect $ep>şeşteautoritatea managerului $e $epartament' =n ceea ce priveşte alocarea resurselor materiale şi umane'=n ve$erea optimei implement>ri a proiectului. Jn cele mai puternice matrici $e acest tip' managerul$e $epartament asigur> 3aproape necon$i%ionat4 resursele necesare implement>rii proiectului3uneori cEiar =n situa%ia =n care $epartamentul are nevoie $e aceleaşi resurse' =n ve$erea $erul>riiunor activit>%i proprii4. Jn general' la acest nivel' conflictele manageriale sca$ ca inci$en%>' av<n$$rept efect consoli$are po9i%iei şi a rolului Fucat $e proiecte =n ca$rul respectivei organi9a%ii.!.!.5. &tapele implement>rii managementului prin proiecte =n ca$rul unei societ>%iProcesul $e implementare al planului $e management $e proiect =n ca$rul unei societ>%i'

pre9int> =n principiu urm>toarele trei etape etapa ! ^ etapa preg>titoare a implement>rii managementului prin proiecte =n ca$rul

organi9a%ieiG etapa 2 ^ etapa implemet>rii proiectuluiG

etapa 5 ^ finali9area procesului $e implementare a planului $e management prin proiect

şi evaluarea re9ultatului.&#APA ! &tapa preg>titoare a implement>rii managementului prin proiecte =n ca$rulunei societ>%iPre9int> un num>r $e fa9e $istincte cu urm>toarea $istri)u%ieL &!.! ^ i$entificarea $atelor primare ale societ>%ii care implementea9> sistemul $emanagement prin proiectGL &.!.2 ^ pre9entarea structurii $e )a9> a proiectuluiG

L &.!.5 ^ proiectarea structurii organi9atorice a proiectului. Selectarea managerului şi acorpului managerial responsa)il $e implementare proiectului proiectuluiGL &.!." ^ proiectarea sistemului $e management al calit>%ii şi al celui $e control alorgani9a%iei.&!.! I$entificarea $atelor primare ale societ>%ii care implementea9> sistemul $emanagement prin proiecta acest nivel sunt pre9entate $ate primare $e i$entificare a companiei ce $oreşte s>implemente9e sistemul $e management prin proiecte. O astfel $e structur> poate fi re9umat> prininterme$iul urm>toarelor ta)ele centrali9atoare 3Bisa' 264' 3PoroFan' 2246/

Nr.crt

Informa%ii relevante$espre organi9a%ieStructura



con%inutuluiinforma%ionalParticularit>%ialeorgani9a%ieiO)serva%ii

!. Numele organi9a%iei şitipul $e societate2. O)iectul $e activitate5. Documentele Furi$iceconstitutive aleorgani9a%iei". Structura procesuluiteEnologic utili9at $ec>tre organi9a%ie6. ra$ul $e u9ur> alteEnologiilor şi al

ecEipamentelor utili9ate-. Principalii furni9ori aiorgani9a%iei. Principalii competitoriai organi9a%iei nivel regional nivel na%ional nivel interna%ional3$ac> este ca9ul4/. Principalii clien%i aiorgani9a%iei7. Po9i%ia organi9a%iei pe

pia%a $e profil.Segmentul $e pia%>$e%inut pe pia%a $e

profil^ nivel regional^ nivel na%ional^ nivel interna%ional3$ac> este ca9ul4!. Principalii ac%ionari ai

societ>%iiDate ce evi$en%ia9> performan%ele financiare ale organi9a%iei Nr.crtParametrii financiari Anul ! Anul 2 Anul 5!. Cifra $e afaceri2. Active totale5. Capital social". enituri totale6. Costuri totale-. (on$ul $e salarii

^ Salariul me$iu lunar . Pro$uctivitatea muncii/. Stocuri



7. aloare $e investi%ii67!. CEeltuieli $e cercetare $e9voltare!!. Profit net!2. Profit )rut&.!.2 Pre9entarea structurii $e )a9> a proiectuluiAceast> fa9> implic>

!. sta)ilirea o)iectivelor organi9a%iei centrate pe proiecteG2. sta)ilirea activit>%ilor a$ecvate capa)ile $e a r>spun$e o)iectivelor propuseG5. progno9area re9ultatelor estimate ale proiectuluiG". sta)ilirea planului $e afaceri al proiectului.Pentru primele trei puncte pre9entate' o structura centrali9at> a informa%iei ar =m)r>caurm>toarea form>

Nr.crtO)iective

propuse afi reali9ate

=n ca$rul proiectuluiActivit>%i

proprii propuse spreimplementareRe9ultateestimateResurseimplicate=n$erularea

proiectuluiResponsa)il#ermen$e=ncepere#ermen$efinali9are!.

2.5.Planul $e afaceri al unei organi9a%ii centrate pe proiecte' tre)uie s> con%in> urm>toarelecapitole =n ca$rul structurii sale!. Sumarul e1ecutiv al societ>%ii!.!. Conceptul va cuprin$e pre9entarea conceptului afacerii şi al particularit>%ii acesteiaG!.2. &cEipa $e management se vor evi$en%ia $eopotriv> numele principalilor manageri şiac%ionari ai companiei 3$ac> este ca9ul4' precum şi e1perien%a profesional> şi performan%eleacestoraG!.5. Misiunea companiei va cuprin$e $efinirea misiunii asumate $e c>tre companie' precumşi progno9a $e evolu%ie a acesteia pe termen me$iu şi lungG

!.". In$icatorii $e succes propuşi $e c>tre organi9a%ie' vor tre)ui s> fie =n perfect> corela%iecu o)iectivele şi cu misiunea companieiG in$icatorii $e succes ai proiectului organi9a%iei tre)uie s>fie $irect cuantifica)ili şi opera%ionali.



2. Istoricul companiei va cuprin$e pre9entarea perfoman%elor teEnice şi financiare alecompaniei' =nregistrate =n general pe ultimii 586 ani.5. Sumarul =nceperii afacerii va cuprin$e informa%ii financiare $espre progno9area $erul>riiinvesti%iei su) forma unui proiect. &ste etapa =n ca$rul c>reia sunt i$entificate5.!. cEeltuielile ini%iale pentru $emarea proiectuluiG5.2. activele $isponi)ile0 acEi9i%ionateG

5.5. valoarea investi%iei reali9ate $e c>tre investitoriG5.". =mprumuturi solicitate $e la finan%atori e1terni.-!25"6&?ROcEeltuieli ini%iale active investi%ii imprumut )ancar Structura $e fina%are necesar> lans>rii unui proiect 8 e1emplu

(ig. !.!5 Structura $e finan%are necesar> lans>rii unui proiect". Descrierea pro$uselor şi0 sau serviciilor companiei vor fi pre9entate =n ca$rul acestuicapitol pro$usele0 serviciile pe care compania le comerciali9ea9> =n pre9ent' precum şi strategia $e$e9voltare prin pro$use şi servicii pe urm>torii 586 ani.6. Anali9a $e pia%> a companiei vor fi i$entificate nevoile pie%ei' caracteristicile acesteia'

precum şi po9i%ionarea principalilor competitori pe acest segment $e pia%>. De asemenea' =n ca$rul proiectului' vor fi i$entificate progno9ele $e evolu%ie a companiei pe pia%> pe urm>torii 586 ani.&1emplu $e segmentare a pie%ei $e profil pe care activea9> şiorgani9a%ia ce implementea9> proiectul26_5/_!2_26_ organi9a%ia centrat> pe

proiectecompetitor !competitor 2competitor 5(ig. !.!" Segmentarea pie%ei $e profil-. Strategia $e v<n9>ri a companiei va cuprin$e $escrierea mo$ului =n care organi9a%ia=n%elege s>8şi $esfac> pro$usele pentru o optim> repre9enatre =n raport cu clien%ii. #ot aici vor fievi$en%iate canalale $e $istri)u%ie ale companiei' precum şi $istri)uirea acestora la nivel na%ional şi

interna%ional.. Planul $e management al companiei cuprin$e strategia $e management a companiei petermen me$iu şi lung' $e9voltat> $e c>tre ecEipa $e con$ucere a organi9a%iei respective. Prinimportan%a $eose)it> pe care o Foac> =n ca$rul unei companii' strategia şi planul $e management potconstitui factori favori9an%i 3sau' $eopotriv>' $efavorin9an%i4 =n $e9voltarea organi9a%iei./. In$icatori financiari relevan%i pentru proiectIn$icatorii financiari repre9int> repere certe asupra evolu%iei economico8financiare a uneiorgani9a%ii şi $efinesc gra$ul $e performan%> al unei companii 3a1ate sau nu pe $e9voltarea prin -!interme$iul proiectelor4. #oate anali9ele financiare pornesc $e la investigarea parametrilor financiari incluşi =n )ugetul $e venituri şi cEeltuieli 3ce constituie $e altfel şi $ocumentul $e )a9> =nfa%a autorit>%ilor competente pe $omeniu $e profil4.

/.A. Proiec%ia contului $e profit şi pier$eri pe termen me$iu 3586 ani4 si lung 3! !6 ani4 sea1ea9> pe evaluarea veniturilor şi cEeltuielilor $in e1ploatare' pe care le $erulea9> o companie pe o perioa$> $eterminat> $e timp. Parametrii financiari ce sunt pre9en%i =n contul $e profit şi pier$eri



constituie )a9a $e pornire pentru construc%ia flu1ului $e venituri şi cEeltuieli./.B. Proiec%ia flu1ului $e venituri şi cEeltuieli pe termen me$iu 3586 ani4 si lung 3! !6 ani4repre9int> cea mai important> form> $e previ9iune financiar> 3şi' =n mo$ implicit' unanimrecunoscut>4' pe )a9a c>reia se poate evalua fe9a)ilitatea financiar> a $erul>rii unui proiect. Jnfunc%ie $e valorile =nregistrate pentru aceşti parametrii 3prin anali9a $e casE flo;4' con$ucereacompaniei poate opta pentru apro)area $erul>rii proiectului sau pentru respingerea acestuia.

&.!.5 Proiectarea structurii organi9atorice a proiectului. Selectarea managerului şi acorpului managerial' responsa)il $e implementare proiectului&ste )inecunoscut faptul c>' pentru implementarea cu succes a unui proiect' este nevoie $e ostructur> organi9atoric> ro)ust>' ce tre)uie selectat>' coor$onat> şi $e9voltat> =n func%ie $eurm>toarele caracteristici

gra$ul $e noutate a proiectuluiG

$urata şi comple1itatea proiectuluiG

tipul' caracteristicile şi alocarea resurselor 3umane şi materiale4 implicate =n $erularea

proiectuluiG capacitatea $e management a managerului $e proiectG

caracteristicile culturii organi9a%ionale proprii companiei promotoare a proiectului.

?rm>rin$ aceste caracteristici' =n proiectarea structurii organi9atorice a proiectului tre)uie s> se%in> cont primor$ial $e

alegerea formei organi9atorice a$ecvate implement>rii proiectuluiG

alc>tuirea ecEipei $e implementare a proiectului =n conformitate cu forma organi9atoric>

agreat>.Pentru o)%inerea performan%elor estimate =n ca$rul etapei $e planificare' este nevoie $eopotriv>ca at<t mangerul $e proiect' c<t şi ecEipa $e implementare a proiectului s> ai)> o calitate

profesional> $eose)it> 3$e preferat pro)at> =n ca$rul unor cola)or>ri anterioare4.Astfel' managerul $e proiect 3consi$erat $rept *=nt<iul $intre egali,4 tre)uie s> manifeste o$escEi$ere $eose)it> c>tre nou' o capacitate $e empati9are cu personalul 3$ar şi $e con$ucereeficient> a acestuia4' toate pe )a9a unei e1perti9e =n$elungate' acumulate =n $omeniulmanagementului $e proiect.Pe $e alt> parte' mem)rii ecEipei $e proiect tre)uie s> ai)> capacitatea $e a lucra =n ecEip>' $e a8şi =n%elege şi asuma sarcinile $e lucru trasate $e c>tre managerul $e proiect' $e a comunica eficient'$eopotriv> pe ori9ontal> si vertical>' precum şi $e a avea competen%e profesionale $eose)ite.Resurseumaneimplicate =nca$rul

proiectuluiPo9i%ia

ocupat> =nca$rul proiectuluiPo9i%iaocupat> =nca$rulorgani9a%ieiActivit>%i $eimplementat=n ca$rul

proiectului

Altesarcinispecifice



Calificare profesional>relevant>

pentru proiect!. Manager $e

proiect2. Responsa)ilactivitate-25. Inginer

proiectant". Consilier

Furi$ic6. Conta)il-. #eEnician&.!." Proiectarea sistemului $e management al calit>%ii şi $e control al proiectului?n rol important =n etapa $e proiectare este acela $e a propune o structur> a$ecvat> $e

management al calit>%ii şi $e control al proiectului' pe )a9a unor parametri $e intrare' presta)ili%i=nc> $e la acest nivel.A propune un plan pentru a urm>ri =n$eplinarea o)iectivelor prin interme$iul activit>%ilor şi $e avali$a o)%inerea re9ultatelor estimate este una $intre priorit>%ile acestei fa9e.Aceste aspecte pot fi pre9entate' la nivel scEematic' astfelO)iectiveenun%ateActivit>%i=ntreprinseRe9ultateestimateMo$alit>%i$e evaluareResponsa)ilDurata ResurseimplicateBugetO! A !.!. R!.!' R!.2O2 A 2.! R2.!' R2.2O5 A 5.! R5.!' R5.2.......... ..........&#APA 2 &tapa implemet>rii proiectului

&ste' $in punctul $e ve$ere al *=nc>rc>turii,' etapa ce mai consistent> a proiectului' =n ca$rulc>reia sunt $erulate' =n mo$ efectiv' activit>%ile proiectate =n ca$rul primei etape.&tapa $e implementare $emarea9> cu o fa9a preg>titoare 3numit> a$es *fa9a $e preimplementarea proiectului,4' =n ca$rul c>reia personalul proiectului este familiari9at cu mo$alit>%ile$e transpunere =n practic> a activit>%ilor estimate la nivel teoretic. a acest nivel sunt reali9ateşe$intele $e informare' atelierele $e lucru şi programele $e preg>tire profesional> a personalului =nca$rul proiectului.Pentru acest nivel $in ca$rul etapei a $oua a proiectului este util> reali9area urm>toarei formecentrali9ateResurse implicate =nactivit>%i $e preimplementare

a proiectuluiMeserotun$e



Ateliere$e lucruPrograme $eformare

profesional>Altele O)s.

!. Manager $e proiect \2. Responsa)il activitate \ \ \5. Inginer proiectant \". Consilier Furi$ic \ \6. Conta)il \ \-. #eEnician \. Muncitor \-5Jn ca$rul etapei propriu89ise $e implementare a proiectului' sunt monitori9ate evolu%iile=nregistrate' =n unitatea $e timp $eterminat>' a activit>%ilor şi a re9ultatelor proiectului.a acest nivel este util> aplicarea unui sistem $e monitori9are =n timp real $up> meto$a $econtrol pre9entat> =n ca$rul etapei anterioare 3fiin$ util> completrarea unui ta)el $e forma

urm>toare4Structura teEnic>O)iectiveenun%ateActivit>%i=ntreprinseRe9ultateestimateMo$alit>%i$e evaluareResponsa)il Durata Resurseimplicate BugetO! A !.!. R!.!' R!.2O2 A 2.! R2.!' R2.2O5 A 5.! R5.!' R5.2.......... ..........Structura financiar>Capitol

)ugetar ra$ $e reali9are

al cEeltuielilor per capitol )ugetar 3la momentul $etimp t 4 _inie

)ugetar> planificat>3cEeltuieliestimate4inie

)ugetar>real>3cEeltuieli



reali9ate4Durataini%ial>3progno9at>4acEeltuielii

Duratafinal> 3=nreali9are4 acEeltuieliiA)ateri` _ 3la momentul$etimp t4Cau9e alea)aterilor0

Mo$alit>%i$e corectareRe$istri)uiri0 realoc>ri3=n interiorulliniei

)ugetare4Cap.! !.!..!.2.!.5Cap.2. 2.! 2.2.2.5.............................

&ste util $e men%ionat c> un proces $e reali9are cu un succes cert este' $e cele mai multe ori'legat $e monitori9area continu> şi eficient> a proiectului 3$up> mo$elul pre9entat mai sus4' =n carese compar>' =n permanen%>' progno9ele 3reali9ate =n fa9a $e proiectare4 cu $atele reale' la momentulreali9>rii anali9ei.&tapa $e reali9are a proiectului cuprin$e =n componen%a sa şi fa9e legate $e ela)orarearapoartelor interne 3proprii u9ului con$ucerii organi9a%iei4' c<t şi e1terne 3atunci c<n$ =n $erularea

proiectului este implicat şi un finan%ator e1tern4. Perio$icitatea ela)or>rii acestor rapoarte este$ecis> $e c>tre con$ucerea organi9a%iei centrate pe proiecte 3cu spriFinul $irect al managerului $e

proiect4' sau0 şi respect<n$ sugestiile finan%atorului e1tern al proiectului 3acolo un$e este ca9ul4.-"&#APA 5 (inali9area procesului $e implementare a planului $e management prin

proiect şi evaluarea re9ultatului

&ste ultima etap> 3$ar nu şi cea mai pu%in important>4 =n reali9area proiectului' =n ca$rul c>reiase reali9ea9> o anali9> comple1> a reuşitelor' respectiv a nereuşitelor 3şi a cau9elor ce au con$us laapari%ia acestora4. De cele mai multe ori' la acest nivel sunt cuantificate $eopotriv> o)iectivele'



activit>%ile şi re9ultatele efective ale proiectului' marc<n$u8se =n ce mo$ şi0 sau procent au fostacestea reali9ate.?rm<n$ formatul ta)elului prece$ent 3ce cuantific> evolu%ia' la un moment $at' $e timp =nca$rul implement>rii proiectului4' putem pre9enta' pentru etapa final>' urm>toarea structur>3$eopotriv> pentru 9ona teEnic>' respectiv financiar>4Structura teEnic> final>

O)iectiveenun%atera$ $ereali9are ao)iectivelor 3lafinalul

proiectului4_ Activit>%i estimateActivitatireali9ate

3la finalul proiectului4_Re9ultateestimateRe9ultateefective3la finalul

proiectului4_Durataini%ial>3progno9at>4Duratafinal>A)ateri` _3la finalul

proiectului4_

O)serva%iiO! A !.!. R!.!'R!.2O2 A 2.! R2.!'R2.2O5 A 5.! R5.!'R5.2.......... ..........Structura financiar> final>Capitol

)ugetar

ra$ $e reali9areal cEeltuielilor per capitol



)ugetar 3la finalul proiectului4 _inie

)ugetar> planificat>3cEeltuieli

estimate4inie )ugetar>final>3cEeltuielireali9ate4Durataini%ial>3progno9ata4acEeltuielii

Durata final>3la finalul

proiectului4 acEeluieliiA)ateri` _3la finalul

proiectului4Cau9e alea)aterilor0Mo$alit>%i$e corectareRe$istri)uiri 0realoc>ri 3=ninteriorul liniei

)ugetare4Cap.! !.!..!.2.!.5Cap.2 . 2.! 2.2

.2.5.......... ...................Pe )a9a anali9elor re9ultatelor $in structurile pre9entate 3$e or$in teEnic şi financiar4 se

poate =ntocmi raportul final al proiectului 3care' =n func%ie $e tipul $e finan%are a proiectului' sea$resea9> con$ucerii organi9a%iei care implementea9> proiectul şi0 sau finan%atorului e1tern 3acolo-6un$e este ca9ul4. a nivelul acestei etape' se reali9ea9> şi stu$iul $e impact al proiectului 3careevi$en%ia9>' =n fon$' utilitatea proiectului4' precum şi $iseminarea re9ultatelor

proiectului.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor --

2. MANA&M&N#? PROI&C#&OR 2.!. PROI&C#2.!.!. Conceptul $e proiect



Proiectul se $efineşte ca un proces nerepetitiv care reali9ea9> o cantitate nou>' )ine $efinit>' =nca$rul unor organi9a%ii speciali9ate. Proiectul se caracteri9ea9> ca o ac%iune unic>' specific>'compus>$intr8o succesiune logic> $e activit>%i componente coor$onate şi controlate' cu caracter inova%ional$enatur> $iferit>' reali9at =ntr8o manier> organi9at> meto$ic şi progresiv' av=n$ constr<ngeri $e timp'

resurse şi cost' $estinat o)%inerii cu succes $e noi re9ultate comple1e' necesare pentru satisfacerea$eo)iective clar $efinite.Jn anumite proiecte' o)iectivele se pot perfec%iona şi' ca urmare' caracteristicile proiectului se$efinesc şi se a$aptea9> progresiv' pe parcursul $esf>şur>rii proiectului.?n proiect in$ivi$ual poate face parte $intr8o structur> $e proiect mai ampl>.Reali9area proiectului se face prin $escompunerea lui =n activit>%i $up> meto$a *or Brea$o;nStructure, 3BS4. Reali9area proiectului 3or &lements4 se grupea9> =n mul%imi logice*Activit>%i, 3or Pacage Pi4' cu su)$ivi9iunea fiec>ruia =n *Su)activitate, 3#as #i4. 3oc'24.(iecare activitate are urm>toarele caracteristici principale

rol )ine $eterminatG consum> resurse fi9ice şi umane' =n timp )ine $eterminatG

un moment $e =nceput şi un moment $e =ncEeiere.

Proiectul se $esf>şoar> =n ca$rul unei organi9a%ii care se creea9> $oar pe $urata e1isten%ei proiectului. Organi9a%ia nou creat> se numeşte *consor%iu,. Performan%a consor%iului se m>soar> =nfunc%ie $e a$apta)ilitatea lui la reali9area o)iectivelor proiectului. Ceea ce are importan%> =n ca$rulconsor%iului este vite9a cu care angaFa%ii consor%iului =şi unesc a)ilit>%ile şi cunoştin%ele' pentru ag>si solu%iile la reali9area o)iectivelor proiectului.O$at> reali9at un o)iectiv al proiectului' mem)rii consor%iului formea9> noi structuri $iferite'

pentru a reali9a un nou o)iectiv. Mem)rii consor%iului tre)uie s> ai)> competen%e profesionale =n$omeniul pro)lematicii o)iectivelor $e a)or$at. ?n proiect terminat con$uce la $esfiin%areaconsor%iului proiectului respectiv şi la regruparea mem)rilor consor%iului pentru noi proiecte.(le1i)ilitatea şi a$apta)ilitatea care caracteri9ea9> un consor%iu permite permanent regruparea şirecom)inarea resurselor umane' fi9ice şi informa%ionale' =n scopul reali9>rii o)iectivelor.Mem)rii consor%iului fac parte $in organi9a%ii $e tip societ>%i' =ntreprin$eri etc. )ine $efinite.Proiectele $evin puncte $e sta)ilitate' iar organi9a%iile $evin flui$e şi gravitea9> =n Furul proiectelor.Proiectele repre9int> mo$alitatea prin care organi9a%iile se a$aptea9> conte1telor =n scEim)are'necesit>%ii unei pie%e profita)ile' $e tip $inamic. Asfel' se poate presupune c> un pro$us re9ultat alunui proiect se poate concepe =n ?niunea &uropean>' se pro$uce =n Asia şi se vin$e =n S?A' prinecommerce.Jn ca9ul =n care proiectul se $esf>şoar> =ntr8o singur> societate0 organi9a%ie' aceasta tre)uie s>

ai)> capacitatea $e a sta)ili o leg>tur> $ura)il> =ntre proiectele pe care le $erulea9> şi o)iectivelesale opera%ionale şi strategice.Consor%iul creat =n ca$rul proiectului este o organi9a%ie virtual>' f>r> $elimit>ri spa%iale' =n caremem)rii ei re9olv> o pro)lem> comun>' $epun un efort comun' in$iferent $e $ispunerea =n spa%iu aoamenilor şi a resurselor.Se poate consi$era c> reali9area unor o)iective anumite se poate face $oar =n ca$rul unor proiectecu consor%ii =n care sunt reunite $ivi9iuni ale unor anumite organi9a%ii sau organi9a%ii $iferite.Consor%iul proiectului ca organi9a%ie virtual> nu are o structur> organi9a%ional> fi1>' aceasta fiin$=nlocuit> cu o re%ea $e puncte no$ale' =ntre care nu e1ist> cone1iuni rigi$e. Organi9a%ia virtual> nuMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor -

mai este compus> $in $epartamente care lucrea9> fiecare pe $iferite segmente ale unui proiect' ci proiectul este cel care impune structurarea pe noi $epartamente virtuale. Organi9a%iile centrate pe proiect se pot confrunta' $in aceast> cau9>' cu fenomenul $e re$un$an%> a activit>%ilor =n ca$rul



$iferitelor proiecte' $ar sunt $ispuse s> accepte acest neaFuns' =n favoarea eficien%ei şi a calit>%ii pentru un anumit o)iectiv.2.!.2. Ciclul $e via%> al unui proiectPropunerea şi lansarea unui proiect necesit>' =nainte $e orice' cunoaşterea o)iectivelor

proiectului' mo$ul $e utili9are a re9ultatelor proiectului pe =ntreaga lor $urat> $e via%>' %in=n$ cont$e me$iul e1tern al proiectului' =n care re9ultatele vor putea fi situate.

Reali9area unui proiect impune' =n primul r<n$' o interac%iune corect> =ntre parametriiteEnicoeconomiciai acestuia şi o )un> cone1iune cu teEnologiile noi. #re)uie avute =n ve$ere o )un>anali9> a vite9ei $e lucru =n ca$rul proiectului şi rapi$itatea cu care se a$opt> $eci9iile' lamomentele importante' =n timpul $erul>rii proiectului.Ciclul $e via%> al unui proiect este $efinit ca perioa$a $e timp =n care are loc $esf>şurarea

proiectului' $up> cum urmea9> mareting' ela)orarea propunerii $e proiect' c<ştigarea concursului89is> a tematicii proiectului' evaluareareutili9area şi reciclarea unor re9ultate ale proiectului.Reali9area proiectului impune trecerea lui prin toate etapele ciclului $e via%>.A. ariante $e reali9are a proiectului

Jn ca$rul reali9>rii proiectului' tre)uie evitat> confu9ia $intre vite9a $e lucru şi rapi$itatea cu care sea$opt> $eci9iile. Pentru a evita aceast> confu9ie' este important> $etalierea proiectului =nsu)programe0

pacEete $e lucru şi activit>%i0 fa9e. Aceste variante tre)uie s> fie cel pu%in =n num>r $e trei' şi anume varianta normal>G

varianta $e riscG

varianta $e retragere şi relansare.

B. Meto$e şi instrumente pentru con$ucerea corect> a unui proiect@in<n$ cont $e ciclul $e via%> al unui proiect' se au =n ve$ere urm>toarele meto$e şi instrumenteteEnico8economice pentru con$ucerea corect> a unui proiecta. stu$iul $e prefe9a)ilitate şi fe9a)ilitate' al c>rui o)iectiv este transformarea c<t mai )ine a

posi)ilelor nevoi ale utili9atorilor 3valori calitative4 =n specifica%ii $e performan%> 3valoricalitative şi cantitative4G

). concep%ia şi $e9voltarea' care cuprin$ alocarea parametrilor $e )a9> ai pro$usului 3efecte sociale' culturale' politice' economice

sau m>rimi teEnice' precum putere' fia)ilitate' cost' greutate' volumb4' av<n$ ca o)iectivverificarea şi =mp>r%irea valorilor specificate =ntre $iferitele sale elemente constitutive3ansam)luri' su)ansam)luri' componenete4G

simul>ri şi calcule ale parametrilor me$ii şi $e $ispersieG

simul>ri şi calcule $e fia)ilitateG

simul>ri şi calcule ale costului glo)al al proiectuluiG

c. pro$uc%ia' ce are ca o)iectiv reali9area fi9ic> a pro$usului' conform specifica%iilor sta)iliteG$. comerciali9area' ce cuprin$e v<n9area' $istri)u%ia şi instalarea pro$usuluiGe. utili9area' ale c>rei o)iective sunt

m>surarea conformit>%ii cu specifica%iile prin m>sur>ri pe teren ale tuturor parametrilor

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor -/teEnico8economici simula%i şi calcula%i =n fa9a $e concep%ie şi $e9voltareG

m>sura satisfacerii nevoilor prin ancEete.

C. Meto$e şi instrumente pentru gestiunea proiectuluiPentru a asigura gestiunea proiectului' pacEetele $e lucru' activit>%ile şi evenimentele $in ca$rulunui proiect se $efinesc $up> cum urmea9>

a. pacEetul $e lucru $elimitea9> un grup $e activit>%i )ine $efinite' =ntr8o perioa$> )ine $efinit>Gactivit>%ile sunt0 pot fi =n inter$epen$en%>G ). activitatea este o perioa$> $e timp $elimitat> pe parcursul c>reia proiectul avansea9> şi



caracteri9ea9> evolu%ia =n timp a proiectuluiG $ac> o activitate se opreşte' proiectul se poate' $easemenea' opriGc. evenimentul este un moment =n timpul c>ruia proiectul este oprit voluntarG =ntreruperea $emoment nu provoac> oprirea proiectuluiG el $elimitea9> spa%iul ocupat la momentul consi$eratGrepre9int> momentul fi1at $e managerul0 $irectorul $e proiect' pentru a m>sura $istan%a =n raport cuo)iectivul şi a $eci$e continuarea sau nu a proiectuluiG evenimentele corespun$

şe$in%elor $e proiect' care sunt anali9e profun$e' cu $e9)ateri contra$ictorii' pentru averifica fe9a)ilitatea proiectului' aptitu$inea societ>%ii $e a reali9a proiectul $in punct $eve$ere uman' teEnic şi economicG

şe$in%elor $e $eci9ie' care repre9int> momentele $e $eci9ie privin$ continuarea sau

oprirea proiectului' =n func%ie $e re9ultatele o)%inute =n leg>tur> cu $irec%ia impus> $e proiectG

preci9ia fa%> $e aceast> $irec%ie' %in<n$ cont $e fa9a $e avansareG

stu$iul necesar prevenirii prospectiveG

reali9area conform o)iectivului sta)ilitG

stu$iul necesar prevenirii activeG

au$itului e1tern' care sta)ileşte c> starea proiectului este corect> sau c> tre)uie repus> =n

conformitate cu manualele şi cu proce$urile luate ca referen%>.2.!.5. &lementele componente ciclului $e via%> a proiectuluiCiclul $e via%> a unui proiect cuprin$e urm>toarele etape!. I$entificare' Anali9>' (ormulare.2. Preg>tire' &stimare 3func%ie $e criteriile sta)ilite4' Asumare.5. Implementare' Monitori9are' Raportare.". &valuare final>.&tapa !. I$entificare' Anali9>' (ormulareG cuprin$e urm>toarele activit>%i0 procese

sta)ilirea o)iectivelor generaleG

anali9a situa%iei e1istenteG

i$entificarea necesit>%ilorG

anali9a necesit>%ilorG sta)ilirea priorit>%ii acestor necesit>%iG

$eci9ia =n privin%a oportunit>%ii proiectuluiG

$efinirea i$ei proiectuluiG

consultarea cu poten%iarii )eneficiari.

&tapa 2. Preg>tire' &stimare 3=n func%ie $e criteriile sta)ilite4' AsumareG cuprin$e specificarea o)iectivelor şi re9ultatelorGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul

proiectelor -7

i$entificarea resurselor necesare pentru proiectG

i$entificarea resurselor $isponi)ile pentru proiectG

$istri)u%ia proiectului pe activit>%iG

conceperea formei finale şi planificarea proiectului.

&tapa 5. Implementare' Monitori9are' RaportareG are =n ve$ere mo)ili9area resurselor pentru fiecare sarcin> şi o)iectivG

maretingul proiectului comunicarea continu> cu comitetul $eci9ional şi cu poten%ialii

)eneficiari 3mem)rii ecEipei proiectului4' privin$ aştept>rile legate $e proiect şi $e evolu%ia =n timpul implement>rii proiectuluiG

furni9area $e informa%ii $espre $e9voltarea proiectului' pe tot parcursul $esf>şur>rii acestuiaG

a$aptarea conceperii şi implement>rii proiectului' =n func%ie $e aştept>rile poten%ialilor

)eneficiariG

monitori9area permanent> şi formele $e raportare 3ofer> informa%ia necesar> unuimanagement corespun9>tor4G i$entificarea pro)lemelorG



i$entificarea eşecurilor şi a solu%iilor care s> con$uc> la eliminarea acestora 3prin negociere'

prin =nlocuirea persoanelor responsa)ile' printr8o evaluare in$epen$ent> sau' =n ca9urie1treme' prin oprirea proiectului4G

mo$ificarea re9ultatelor planificate şi a o)iectivelor proiectului cu unele reali9a)ile.

&tapa ". &valuare final>G cuprin$e urm>toarele evaluarea =n$eplinirii integrale $e c>tre contractor a sarcinilor =ncre$in%ate 3se face' $e o)icei'

$e c>tre o structur> $e evaluare in$epen$ent> $e contractor sau $e autoritatea contractant>4G i$entificarea celor mai )une solu%ii pentru proiecte viitoare pe )a9a e1perien%ei c<ştigateG

i$entificarea resurselor necesare pentru viitor 3se are =n ve$ere corectarea aprecierii

acestora' =n func%ie $e suficien%a sau $e insuficien%a acestora =n proiectul $esf>şurat4G i$entificarea necesit>%ilor pentru proiecte viitoare.

2.!.". Stu$ii $e ca9 privin$ ciclul $e via%> al proiectului Stu$iu $e ca9 !

Planificareaşi $efinirea

)ugetului Sta)ilirea A$aptare0 #erminareaestimativ )ugetului Re$efinire Planificare &1ecu%ie proiectului

Ciclul $e via%> al proiectului cu şase etape necesar pentru a $a suficiente informa%ii privin$ procesele anuale $e sta)ilire a )ugetelor. A$eseori' proiecte planificate sunt mo$ificate =n mo$ra$ical' astfel =nc<t ele tre)uie re$efinite şi replanificate.

Stu$iu $e ca9 2

&cEip> $e lucru şi Definire Planificare Con$ucere &1ecu%ie #erminarea proiectuluiCiclul $e via%> al proiectului cu cinci etape ce reflect> eforturile care se cer pentru a $esemna oMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor ecEip> $e lucru şi o con$ucere special> pentru proiect. &tapa $e personal inclu$e vali$areaestim>rilor şi apro)area $e mo$ific>ri la nivel $e )uget şi $e organi9are.

Stu$iu $e ca9 5

Ini%iere &1ecu%ie #erminarea proiectuluiCiclul $e via%> al proiectului atunci c<n$ $efinirea şi planificarea pot fi f>cute =n mo$ rapi$' iar apro)>rile la un singur nivel pot fi suficiente.2.!.6. &la)orarea propunerii $e proiectRolul principal =n etapa ela)or>rii propunerii $e proiect este $e%inut $e c>tre organi9a%ia prin

proiecte 3consor%iul $e proiect4' =n ca$rul c>ruia au fost sta)ilite' =n preala)il' rolul participan%ilor =nconsor%iu coor$onator' contractor principal' contractor secun$ar' parteneri' su)contractant.?n alt rol $eose)it $e important =n ela)orarea' reali9area şi implementarea proiectului =l au

staeEol$ers 3PMBOU'2/4 sau p>r%ile interesate 3=n terminologia impus> $e stan$ar$ul SR ISO!- 264.P>r%ile interesate 3staeEol$ers4 =n ca$rul proiectelor sunt organi9a%ii' persoane sau grupuri $e

persoane ale c>ror interese sunt $irect afectate $e ela)orarea' reali9area şi implementarea proiectului' prin interme$iul re9ultatelor şi a impactului acestuia' av<n$ $rept scop succesul proiectului.P>r%ile interesate =n ca$rul proiectelor 3conform PMBOU' 2/4 şi SR ISO !-264' sunt

organi9a%ia prin proiecte 3 parteneri4' ca )eneficiar> $irect> a efectelor proiectuluiG

clien%ii0 utili9atorii re9ultatelor proiectului' ca principali )eneficiari ai pro$uselor proiectuluiG

managerul proiectului' av<n$ responsa)ilitatea proiectuluiG

mem)rii ecEipei $e proiect' fiin$ implica%i $irect =n activit>%ile proiectuluiG

finan%atorii proiectului' =n calitate $e entit>%i ce asigur> finan%area proiectului 3inclusivsponsori4G ter%e p>r%i' influen%ate $irect sau in$irect $e proiect 3societatea' cet>%enii' me$iu strategic al



proiectului etc.4G furni9ori şi0 sau su)contratori' ce furni9ea9> ecEipamente' materiale sau servicii pentru

organi9a%ia prin proiecte.ProiectManagerulProiectului

Organi9a%ia prin proiecte3parteneri4Clien%ii 0utili9atoriiMem)riiecEipei $e

proiect(inan%atorii

proiectului#er%e p>r%i

(urni9ori şi0sauSu)contractoriMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !(ig. 2.!. #ipuri $e p>r%i interesate =n ca$rul proiectelor şi raportul lor cu structura $e proiectProiectele $e succes implic>' =n mo$ activ' p>r%ile interesate =n ca$rul proiectelor ca structuriconsultative şi $eci9ionale' =nc> $in etapa $e planificare a proiectului. Pot e1ista intereseconflictuale =ntre p>r%ile interesate =n ca$rul proiectelor' care tre)uie re9olvate pentru ca proiectul s>ai)> succes.Pentru =nceperea proiectului este $e importan%> $eose)it> managementul ela)or>rii preliminare a

propunerii $e proiect care impune urm>toarele etapeA. &la)orarea re9umatului proiectuluiRe9umatul unei propuneri $e proiect tre)uie s> fie pre9entat pe ma1im o singur> pagin> şi s>cuprin$> urm>toarele capitole importanteA.!. titlul proiectului 3ma1imum !6 caractere4GA.2. acronim proiect 3ma1imum ! caractere4GA.5. cuvinte8cEeie 3ma1imum 6 cuvinte8cEeie4GA.". $urata proiectului 3e1primat =n luni4GA.6. programul0 $omeniul =n care se =nscrie proiectulGA.-. scopul proiectuluiGA.. Fustificarea necesit>%ii proiectuluiG

A./. sta$iul actual al pro)lematicii proiectului' la nivel na%ional şi interna%ionalGA.7. o)iectivele proiectuluiG $e o)icei se pre9int> trei o)iective generale care pot avea' la r<n$ullor' alte su)o)iective secun$areG =n func%ie $e tipul programului şi al proiectului se pot evi$en%iao)iective generale0 specifice şi o)iective pe termen scurt0 lung GA.!. activit>%ile principale $e $esf>şurat =n ca$rul proiectului' care au $rept scop re9olvareao)iectivelor proiectuluiGA.!!. re9ultatele evalua)ile pe termen scurt0 lung' care se aşteapt> s> fie o)%inute ca urmare areali9>rii proiectuluiGA.!2. posi)ilii utili9atori şi0 sau )eneficiari ai re9ultatelor proiectuluiGA.!5. impactul şi eficienta economic> estimat> pe termen scurt0 lung' ca urmare a reali9>rii

proiectului şi aplic>rii re9ultatelor proiectuluiG

A.!". impactul social estimat pe termen scurt0 lung' ca urmare a reali9>rii proiectului şi aplic>riire9ultatelor proiectului 3crearea $e noi locuri $e munc>' creşterea calit>%ii vie%ii4GA.!6. impactul ecologic estimat pe termen scurt0 lung 3nu se accept> proiecte care con$uc la



$eteriorare ecologic>4GA.!-. costuri estimate totale' posi)ilit>%i $e finan%are' contri)u%ie finan%ator' autofinan%are.B. Organigrama proiectuluiOrganigrama proiectului tre)uie s> $efineasc> =ntr8un mo$ concis şi sintetic' su) form> grafic>'o)iective principalele ale proiectului' activit>%ile principale' re9ultatele proiectului' impactul

proiectului şi leg>tura inter$epen$ent> $intre ele' pe o singur> pagin>.

C. Mem)rii consor%iului preliminar (iecare partener cu posi)ile po9i%ii =n ca$rul consor%iului şi cu elemente $e i$entificare a$res>'telefon' fa1' e8mail' ?R' persoan> $e contact etc.G o singur> pagin>.D. Jntrunirile $e lucru =n ca$rul etapei $e ela)orare a proiectului şi =n timpul $esf>şur>riiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 2

proiectuluiRepre9entan%ii partenerilor $in consor%iul format pentru reali9area propunerii $e proiect tre)uies> $esf>şoare' $e principiu' =nt<lniri s>pt>m<nale sau ori $e c<te ori este nevoie pentru ela)orarea

proiectului. Aceste =nt<lniri pot fi reale $in punct $e ve$ere fi9ic 3la se$iul unuia $intre parteneri4sau virtuale' folosin$ comunicarea electronic> 3e8mail sau cEat4. Jn ca$rul acestor =nt=lniri se vor

$istri)ui sarcinile $e lucru ale fiec>rui partener' anali9a =n$eplinirii sarcinilor respective'reparti9area $e noi sarcini p<n> la =ntrunirea viitoare şi0 sau pentru toat> activitatea $e ela)orare a

propunerii $e proiect.&. Alte elemente $e anali9atCoor$onatorul proiectului tre)uie s> fie un specialist recunoscut şi cu e1perien%> =n tematica pecare o a)or$ea9> proiectul' c<t şi =n managementul $e proiect.(inan%area proiectului se va face at<t cu fon$uri e1terne $in partea finan%atorului' c<t şi cufon$uri $in autofinan%are.Proiectul tre)uie s> fie c<ştig>tor =n ca$rul competi%iei la care particip>' pentru acor$areafinan%>rii e1terne corespun9>toare.Rolurile participan%ilor =n consor%iul $e parteneri este urm>torul

COORDONA#OR 3CO4 reali9ea9> coor$onarea proiectului 3ştiin%ific' financiar' a$ministrativ'management4' supervi9area proiectului' men%ine leg>tura cu finan%atorul şi =naintea9>rapoartele perio$iceG este )eneficiarul ini%ial al fon$urilor $e la finan%ator şi informea9> finan%atorulasupra transferurilor =ntre $iferite capitole )ugetare ale proiectuluiG nu poate su)contractacoor$onarea 3fon$uri pentru coor$onare /8!_4G

leg>tura $in punct $e ve$ere teEnic cu coor$onatorul' r>spun$e numai $e partea $e proiect care i8afost reparti9at> =n mo$ specific =n anumite fa9e ale proiectului' are $rept $e utili9are a re9ultatelor

proprii' are $repturi par%iale $e acces la re9ultatele proiectuluiG S?BCON#RAC#AN#

consi$erat participant $irect la contract 3nu semnea9> contractul4' =n$eplineşte $oar o sarcin> precis> pe o $urat> $eterminat>.&la)orarea propunerii $e proiect se face pe formulare tipi9ate' $up> cum urmea9>a. (ormularele A se completea9> $e c>tre coor$onator şi $e c>tre fiecare partener' pe )a9agEi$ului pentru completarea formularelor A şi a ane1elorG aceste formulare con%inA informa%ii asupra propunerii' acronim' i$entificator $e apelGA! informa%ii a$ministrative privin$ coor$onatorul proiectuluiGA2 re9umatul propunerii o)iectivele propunerii 3ma1imum !. caractere4' $escrierea

propunerii 3ma1imum 2. caractere4' re9ultate aşteptate şi repere =n conte1tul o)iectivelor programului $e lucru 3ma1imum 6 caractere4GA5 profilul fiec>rui participant ! formular pentru fiecare participant' inclusiv *co$

participantWG se accept> semn>turi =n copie fa1GA" scurt> pre9entare a costurilor pe elemente $e cEeltuieli şi pentru fiecare partener. ). (ormularele B se completea9> $e c>tre coor$onator' nu au un format impus şi con%in



$escrierea teEnico8ştiin%ific> a proiectului. Partea B este anonim> nici o referin%> privin$ numele participan%ilor ' se folosesc numai co$urile participan%ilor $ate =n A5. Aceast> parte este specific>fiec>rui program tematic. (ormularele B con%in urm>toarele elementeB! pagina $e titluGB2 pagina $e con%inut a formularului BGB5 re9umat pre9entare clar> şi succint> a propunerii' %in<n$ cont $e criteriile $e evaluare'

similar cu A5' $ar anonim ma1imum 2 pagini0 ". caractereGB" o)iectivele teEnico8ştiin%ifice şi $eX inovare ma1imum " paginiGB6 planul $e lucru ma1imum 6 pagini' plus ta)ele şi $iagrame cerute =nane1eMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 5 $istri)u%ia activit>%ilor 0 su)activit>%ilor =n ca$rul proiectuluiG organigrama $e $epen$en%> a proiectului 3grafic P&R#4G programarea activit>%ilor la $esf>şurarea proiectului 3grafic AN#4G structura $e management a proiectuluiG anali9a su)programelor0 a activit>%ilor' pre9entate fiecare pe ! pagin>G anali9a su)programului0 a activita%ii *Managementul Proiectului,' pre9entat pe o pagin>.

(iecare *Activitate, 3P4 $in ca$rul proiectului are urm>toarele caracteristicin. Activitate Nr. n 3Pn4!. Denumire.2. Con$uc>torul activitate.5. O)iective. Caracteri9are.". Descrierea Activit>%ilorL n.!. Su)activitate Nr.n! 3A!4G Denumire.L n.!.!. Caracteri9are. Intr>ri =n su)activitatea respectiv>.L n.!.2. O)iective şi meto$e teEnice $e re9olvare a lor' $istri)uite partenerilor =n func%ie $ecompeten%e.L n.!.5. Caracteri9area şi urm>rirea su)activit>%ii A!a. perioa$a $e $erulare $e la una *Ui, la una *UF,G

). $urata 3F8i4 luniGc. efortul total *P, 3om 1 lun>4' corespun9>tor activit>%ii A!G$. partneri incluşi =n activitateGe. activit>%i caracteristice partnerilor Gf. efortul caracteristic 3om 1 lun>4 pentru fiecare partener inclus =n activitateGg. raport>rile *R.n.!,8 tipul 3pro$us fi9icG pro$us softG lucrare scris>4G8 nivelul $e r>sp<n$ire confi$en%ialG restrictivG pu)licG8 titlulG

8 con%inutulG8 responsa)ilGL n.!.". Ieşirile c>tre Activitatea niFG Activitatea mlG Pni!G G Pni2.Con%inutul Activit>%ii 3P4 *Managementul Proiectului, este urm>torul!. Capacitatea $e management a Organi9a%iei Promotoare.2. Organi9area şi structura $e management a proiectului.5. Meto$ologia folosit>G pre9entare grafice AN# şi P&R#.". &stim>rile contri)u%iilor teEnice =n $omeniul specific al proiectului.6. Comitetul $e $eci9ie.-. Re9olvarea conflictelor.. Con$uc>torii $e activit>%i 0 su)activit>%i.

/. ?rm>rirea activit>%ilor.7. &valuarea activit>%ilor strategia $e evaluareG



criterii pentru evaluarea succesului proiectuluiG

strategia $e $iseminareG

$escrierea pro$usului $e $iseminatG

)eneficii pentru economia structurii $in care face parte consor%iul şi finan%atorulG

avantaFele pro$usului o)%inutG

e1ploatarea re9ultatelorG

utili9area re9ultatelor $e c>tre partenerii consor%iuluiGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul proiectelor "

utili9area re9ultatelor $e c>tre ter%i parteneri.

!. Meto$e $e monitori9are şi $e raportare.!!. Activit>%ile componente *Managementul Proiectului,' care se $esf>şoar> pe toat> $urata

proiectului' ca o structur> $e sine st>t>toare' $ar integrat> perfect =n proiect!2. &valuarea re9ultatelor $up> terminarea proiectului.!5. Proce$uri $e respectare a $repturilor $e proprietate intelectual>.!". Managementul ecEipei $e proiect.!6. Managementul calit>%ii proiectului.

!-. Managementul comunic>rii =n proiect.!. Anali9a SO# a proiectului.Activit>%ile componente *Managementul Proiectului, se $esf>şoar> pe toat> $urata proiectului'ca o structur> $e sine st>t>toare' $ar integrat> perfect =n proiect.c. Partea C este specific> fiec>rui program tematic şi nu este anonim>. Partea C con%ineC! pagina $e titluGC2 pagina $e con%inut a formularului CGC5 contri)u%ia la o)iectivele programului0 ale apelului' ma1imum ! pagin>GC" valoarea a$>ugat> european> şi contri)u%ia la politica structurii $in care face parteconsor%iul şi finan%atorulGC6 contri)u%ia la o)iectivele sociale ale structurii $in care face parte consor%iul şi finan%atorul8 5 paginiGC- $e9voltarea economic> şi perspectivele teEnico8ştiin%ifice' 5 paginiGC consor%iulGC/ managementulGC7 proiecte corelate' participarea propunerii $e proiect =n ca$rul altor programe' ! pagin>.Aspectele financiare ale proiectului se tratea9> pentru fiecare ca9 =n parte.De o)icei se face o finan%are par%ial>' e1ist<n$ o cofinan%are $in partea partenerilor consor%iului.Costurile eligi)ile pentru proiecte sunt $irecte şi in$irecte costuri $irecte cEeltuieli $e personal' ecEipamente' cEeltuieli $e $eplasare şi $iurn>'su)contractare' consuma)ile' utili9area calculatoarelor' protec%ia intelectual>' alte cEeltuieli

specifice proiectuluiG costuri in$irecte 3regie4 amorti9>ri ale cl>$irilor' =ncEirieri' ap>' energie electric>' asigurareasecurit>%ii )unurilor pe $urata proiectului' cEeltuieli $e personal 3pentru a$ministrare' servicii $easisten%> etc.4' cEeltuieli cu poşta' telefon' fa1.Costurile neeligi)ile pentru proiecte vi9ea9> o $iversitate $e aspecte profit' costuri e1travagante'comerciale' $e $esfacere' mareting' v<n9are' reclame' $o)<n9i' $atorii restante' cEeltuieli $e$ivertisment' orice alte costuri legate $e alte proiecte.Jn ca$rul fiec>rui proiect se g>seşte' =n mo$ o)ligatoriu' un ta)el şi organigram> care $>$istri)u%ia activit>%ilor' su)activit>%ilor' aşa cum este $at =n (igura 2.2.a şi (ig.2.2.). Ca urmare' se poate pre9enta =n (igura 2.2. o scEem> $e principiu privin$ planificarea

proiectului. Programarea şi urm>rirea activit>%ilor proiectului se face cu graficele AN# 3(igura

2.".4'$e utili9<n$ unul $in softurile $e management $e proiect' precum Microsoft ProFect Managementsau



PRIMA&RA ProFect Management' o)%in<n$ scEemele AN# 3(igura 2.6.4 şi P&R# 3(igura2.-4.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 6Activitate0Su)activitateDenumire

Activitate0Su)activitateResponsa)ilit>%i0

Participan%i Necesar resurseumane3om 1lun>4Durata

3$e la p<n> la4Re9ultateDocumente $e

pre9entarere9ultate

Nivel$iseminare

Necesar resurse financiare3&I4Categorii $e cEeltuieli3conform Ane1a Program4#otalDin care(inan%are$in )uget

program(inan%are $inalte surse3cofinan%are4Din )ugetul

programuluiDin alte surse3cofinan%are4Activitate ! 3Anali9a sta$iuluiactual4RestrictivSu)activitate !.! 3Anali9a sta$iuluiactual4RestrictivSu)activitate !.2 bb. Confi$en%ialSu)activitate !.5

bb.Su)activitate !.m bb.Activitate 2 3Definirea sistemului



nou4Su)activitate 2.! bb.Su)activitate 2.2 bb.Su)activitate 2.5 bb.Su)activitate 2.p bb..Activitate 5 3Proiectarea

sistemului nou4Su)activitate 5.! bb.Su)activitate 5.2 bb.Su)activitate 5.5 bb.Su)activitate 5.d bb.Activitate " 3Reali9area sistemuluinou4MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor -Su)activitate ".! bb.Su)activitate ".2 bb.Su)activitate ".5 bb

Su)activitate ".r bb.Activitate n 3Implementareasistemului nou4Su)activitate n.! b..Su)activitate n.2 3#estarea sistemuluinou4Su)activitate n.5 3Diseminareasistemului reali9at4 Pu)licSu)activitate n.s bb.Activitate t Management

proiectConfi$en%ialSu)activitate t.!. ManagementPacEet lucru !Su)activitate t.2. ManagementPacEet lucru 2Su)activitate t.5. ManagementPacEet lucru 5Su)activitate t.". ManagementPacEet lucru "MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor

Su)activitate t.n. ManagementPacEet lucru 6Su)activitatet.n!.Anali9a $e9volt>rii$omeniului

proiectului la nivelna%ional0internationalContinu> Confi$en%ial(ig. 2.2.a. Distri)u%ia activit>%ilor şi su)activit>%ilor =n proiecte 3mo$el $emonstrativ4

(ig. 2.2.). Structura $efalcat> a proiectului3mo$el $emonstrativ43A!bAn Activit>%ile proiectuluiG SA!.!.bSA n.6 Su)activit>%ile proiectului4MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor



/(ig. 2.5. Planificarea proiectului Mo$el $etaliatPreplanificareManagementul riscului&tapa !De9voltarea unei $ivi9iuni a muncii

&tapa 2?rm>rirea fa9elor &tapa "Planificare preliminar>&tapa 5&stimarea activit>%ilor &tapa 6Acor$area şi ierarEi9area resurselor Managementul risculuiMeto$e $e reali9are&tapa -

De9voltarea )ugetuluiDiagrama fa9elor &stim>ri $e $urat> aactivit>%ilor Costuri fi1e

Necesar $e ecEipamenteşi preg>tire profesional> O)iectiveinterme$iare&lemente criticeConstr<ngericau9ate $e resurseProgram $e lucrurealistPrevi9iuni aleresureslor Costuri materialeconform specifica%iilor $e pro$usPlanul $e Proiect

Program $e lucru

Responsa)ilit>%i

Buget

Previ9iuni ale resurselor

@intele proiectului

#oate fa9ele proiectuluiPANI(ICAR& Reguli $e proiect Scop şi re9ultateDefinirea

proiectuluiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 7PANI(ICAR&A PROI&C#??I' RA(IC AN#AC# 0 SAC# AN I AN II! 2 5 " 6 - / 7 ! !! !2 !5 !" !6 !- ! !/ !7 2 2! 22 25 2"

AC# !Su)act !.!Su)act. !.2



Su)act. !.5Su)act. !."AC# 2Su)act. 2.!Su)act. 2.2Su)act. 2.5

Su)act. 2."Su)act. 2.6Su)act. 2.-Su)act. 2.AC# 5Su)act. 5.!Su)act. 5.2Su)act. 5.5Su)act. 5."Su)act. 5.6Su)act. 5.-

Su)act. 5.Su)act. 5./AC# "Su)act. ".!Su)act. ".2Su)act. ".5Su)act. "."AC# 6Su)act. 6.!Su)act. 6.2Su)act. 6.5Su)act. 6."Su)act. 6.6Su)act. 6.-Su)act. 6.AC# -Su)act.-.!.Su)act.-.2.Su)act.-.5.Su)act.-.".Su)act.-.6.

Su)act.-.-.(ig. 2.". rafic AN# $e planificare a activit>%ilor proiectului 3mo$el$emonstrativ4MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor /

Not> mo$el $emonstrativA !86 activit>%i $e lucru pentru reali9area o)iectivelor teEnice ale proiectuluiA - activitate privin$ managementul proiectuluiSA Su)activit>%i(ig. 2.6. Organigram> $e $epen$en%> a proiectelor' grafic P&R# 3mo$el $emonstrativ4SA. !.!Act. !.2

SA. !.5 SA. !."A ! SA. 2.!SA. 2."



SA. 2.5SA. 2.6SA. 2.2SA. 2.-SA. 2.A 2

SA. 5.!SA. 5.5 SA. 5."SA. 5.6SA. 5.2 SA. 5.-SA. 5.SA. 5./A 5SA. ".! SA. ".5SA. ".2SA. "."A "

SA. 6.! SA. 6.2SA. 6.5 SA. 6."SA. 6.6SA. 6.-SA. 6.A 6A-8MPMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor /!(ig. 2.-. rafic AN# reali9at cu Microsoft ProFect Management sau PRIMA&RA ProFectManagement 3mo$el $emonstrativ4Devel op in tegration test plans using pro$ uct speci ficati onsStart 20!-0 ID 5"(inisE 202!0 Dur " $a+sRes #esters?n it #estingStart 50!-0 ID 56(inisE "0-0 Dur !6 $a+sComp _Revie; mo $ular co$ eStart 50!-0 ID 5-(inisE 50250 Dur 6 $a+s

Res #esters#est compon en t mo$u les to pro $uct specificationsStart 50250 ID 5(inisE 5020 Dur 2 $a+sRes #estersInteg ration # estin gStart "0-0 ID "2(inisE "02"0 Dur !2 $a+sComp _Devel op train ing sp ecification s for en$ usersStart 20!-0 ID "7

(inisE 20!/0 Dur 5 $a+sRes #rainersDevel op train ing sp ecification s for E elp $es sup port staff



Start 20!-0 ID 6(inisE 20!/0 Dur 5 $a+sRes #rainersI$entif+ trainin g $eliver+ metE o$o log+ 3compu ter )ase$ trainin g' classro om' etc.4Start 20!-0 ID 6!(inisE 20!0 Dur 2 $a+s

Res #rainersDevel op train ing materialsStart 50!-0 ID 62(inisE "0-0 Dur 5 ;sRes #rainersCo n$uct trai ning usa) ilit+ stu$ +Start "0-0 ID 65(inisE "0!20 Dur " $a+sRes #rainersDevel op Telp specificatio nStart 20!-0 ID 6/

(inisE 20!-0 Dur ! $a+Res #ecEnical CommunicatorsDevel op Telp s+stemStart 50!0 ID 67(inisE 50220 Dur 5 ;sRes #ecEnical CommunicatorsRevie; Telp $o cu men tationStart 50220 ID -(inisE 5020 Dur 5 $a+sRes #ecEnical CommunicatorsDevel op u ser manuals specificationsStart 20!-0 ID -2(inisE 20!0 Dur 2 $a+sRes #ecEnical CommunicatorsDevel op u ser manualsStart 50!0 ID -5(inisE 50220 Dur 5 ;sRes #ecEnical CommunicatorsRevie; all user $ocumentatio nStart 50220 ID -"(inisE 502"0 Dur 2 $a+s

Res #ecEnical Communicators#rain ingStart 20!-0 ID "/(inisE "0!70 Dur "6.6 $a+sComp _Do cu mentati onStart 20!-0 ID 6(inisE 50270 Dur 5.6 $a+sComp _(ig. 2.. rafic P&R# reali9at cu Microsoft ProFect Management sauPRIMA&RA ProFect Management 3mo$el $emonstrativ4MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8

Managementul proiectelor /2Jn ca$rul proiectului se va g>si e1emplificarea structurii $e management conform (igurii 2./.



(ig. 2./. Structura $e management a proiectului3mo$el $emonstrativ42.2. MANA&M&N#2.2.!. Caracteri9area managementuluiA. Definire. ScopuriManagementul se $efineşte ca ştiin%a şi arta organi9>rii şi con$ucerii unei activit>%i sau unei

organi9a%ii.Managementul are $rept caracteristic> constituirea sa $in ansam)lul unor activit>%i $e previ9iune'organi9are' $irec%ionare' coor$onare şi control' cu scopul a$opt>rii $eci9iilor optime =n proiectareaşi =n reglarea proceselor economice şi politico8sociale.Managementul are $rept scop reali9area planului şi a o)iectivelor $e performan%> ale uneistructuri organi9atorice sau ale unui proiect' prin mo$ificarea şi punerea tuturor resurselor umane'intelectuale şi fi9ice' c<t şi a celor materiale' =n serviciul structurii specifice sau al proiectuluirespectiv.Managementul stu$ia9> procesele $e management şi rela%iile $e management' =n ve$erea$escoperirii$e principii şi $e legit>%i care le guvernea9> şi a conceperii $e instrumente manageriale' care

s> permit> reali9area o)iectivelor =n con$i%ii $e eficien%>.B. (unc%iile managementuluiActivitatea $e management $etermin> starea viitoare a sistemului 3activitate0 organi9a%ie4 şi areurm>toarele func%ii0 caracteristici!. Previ9iunea $etermin> starea viitoare a sistemului şi are $rept componentea4 progno9a stu$iul cantitativ şi calitativ asupra viitoruluiG

)4 strategia ansam)lul $e reguli care $etermin> $rumul ce va fi urmatGc4 planificarea ela)orarea unui plan $e ac%iune.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul proiectelor /52. Organi9area con$uce la crearea unei arEitecturi a sistemului' presupun<n$a4 structura un sistem $e elementeG

)4 procesul succesiunea $e activit>%i.5. Direc%ionarea repre9int> utili9area unor miFloace noncoercitive pentru implicarea

personaluluia4 antrenarea =nsuşirea unor opera%ii specificeG

)4 motivarea crearea $orin%ei $e ac%iuneGc4 coman$a or$inul care $eclanşea9> ac%iunea.". Coor$onarea repre9int> intro$ucerea unor comen9i suplimentare' care vi9ea9>a4 armoni9area eliminarea contra$ic%iilorG

)4 sincroni9area p>strarea ritmuluiG

c4 ecEili)rarea g>sirea unor noi propor%ii.6. Controlul repre9int> sta$iul reali9>rii o)iectivelor' put<n$ fi $e urm>toarele tipuria4 preventiv i$entificarea unor simptome =n ca$rul procesuluiG

)4 operativ m>sur<n$ reali9area o)iectivelorGc4 $e au$it un control in$irect asupra o)iectivelor societ>%ii.2.2.2. Manager Managerul se $efineşte ca persoana care' =n virtutea sarcinilor' a responsa)ilit>%ilor şi acompeten%elor atri)uite postului ocupat' e1ercit> procese $e management' a$opt> $eci9ii şi ini%ia9>ac%iuni care influen%ea9> comportamentul $eci9ional şi ac%ional al altor persoane' numitee1ecutan%i sau parteneri' cu scopul creşterii eficien%ei structurii $in care face parte 3Covrig' Opran'2!4.

Managerul se caracteri9ea9> $rept cel mai )un $intre egali' ocup<n$u8se cu pro)lemele $econ$ucere a activit>%ilor $e concep%ie' organi9atorice şi general8a$ministrative ale structurii $incare face parte 3ecEip>' organi9a%ie' societate' consor%iu $e proiect etc.4.



Managerul tre)uie s> renta)ili9e9e la ma1imum activitatea celor care l8au angaFat şi $e care este pl>tit.Calit>%ile şi atri)u%iile managerului $e proiect sunt urm>toarele!. Previ9iunea unei structuri $e proiect.2. Calitatea realist> şi pragmatic> a previ9iunilor.5. Atitu$inea netimorat> =n fa%a riscurilor şi a erorilor.

". Capacitatea $e a asculta' =nainte $e a trece la ac%iune.6. (le1i)ilitatea' $isponi)ilitatea şi a$apta)ilitatea la nou.-. Atitu$inea $e a tre9i interesul şi entu9iasmul partenerilor0 al su)alternilor.. Determin> asumarea $e responsa)ilit>%i $e c>tre parteneri0 $e su)alterni' =nc<t aceştia s> fieconvinşi $e importan%a re9olv>rii sarcinilor care le revin./. Recunoaşterea performan%elor consor%iului0 ale proiectului' c<t şi ale concuren%ei.7. Dove$eşte stima partenerilor0 a su)alternilor şi $> $ova$> $e stim> fa%> $e aceştia.!. Alocarea $e timp raporturilor umane' cu =n%elegerea sentimentelor partenerilor0 alesu)alternilor.!!. Activitatea cu eficien%> şi pragmatism =n ca$rul unei ecEipe' cu $istri)u%ia corespun9>toare aMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor

/"sarcinilor pentru fiecare partener0 su)altern.!2. Informea9> structura intern> şi e1tern> a proiectului $espre activit>%ile $esf>şurate =n ca$rul

proiectului' cu respectarea $reptului $e proprietate intelectual>.Rolul managerului =n ca$rul unui consor%iu0 al unei ecEipe $e proiect poate fi caracteri9at conform(igurii 2.7. R&A S (AC (ORM&A D&&A Q#I& S (AC

N? Q#I& S (AC (AIM&N# sau #R&B?I& S (AC MO#I&A N? R&A S (AC(ig. 2.7. Rolul managerului =n ca$rul unui consor%iu0 al uneiecEipe $e proiectO R A N I & A A C # I I # A # & AD & O #

R & A @ I I I N # & R N &Q I & \ # & R N &R & A I & A I N ( O R M R I Q II N ( O R M & A D & S ( Q O A R A C # I I # @ IS P & C I ( I C & P R O I & C # ? ? IJ M P R # Q & Q # &C?NO Q # I N @ & & '& \ P & R I & N @ AM O # I & A

S ? B A # & R N I IM A N A & R A P A N & A



C O N ( I C # & &(ig. 2.!. Activit>%ile managerului =n ca$rul proiectului2.2.5. Managementul comunic>rii =n proiecteManagementul comunic>rii =n proiecte face parte $in competen%ele care angaFea9> proceseasigur<n$' la timp şi corect' gener>ri' $istri)uiri' stoc>ri şi a$apt>ri pentru informa%iile $e proiect.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor

/6Procesul $e Management al comunic>rii =n proiecte asigur> leg>turile critice' necesare uneicomunic>ri eficiente' $intre persoane şi informa%ii. Managerii $e proiecte petrec o cantitate mare $etimp comunic<n$ cu p>r%ile interesate =n ca$rul proiectelor' ecEipa $e proiect' clien%ii' finan%atoriietc. #o%i cei implica%i =n proiect tre)uie s> =n%eleag> cum comunicarea afectea9> proiectul ca un=ntreg. Procesele manageriale ale comunic>rii =n proiecte inclu$ urm>toarele!. Planificarea comunic>rii $eterminarea informa%iei şi a cerin%elor $e comunicare a

partenerilor0 a ac%ionarilor proiectului.2. Distri)u%ia informa%iei tre)uie f>cut> $isponi)il> la timp pentru partenerii proiectului.5. Rapoartele $e performan%> str<ngerea şi $istri)u%ia informa%iilor cu privire la performan%e3aici sunt incluse rapoartele $e stare' evalu>ri ale progreselor şi progno9e4.

". Con$ucerea partenerilor proiectului procese ale managementului comunic>rii' care satisfaccerin%ele şi re9olv> pro)leme cu partenerii proiectului şi cu p>r%ile interesate =n ca$rul

proiectului.Aceste procese interac%ionea9> unele cu altele' $ar şi cu alte procese $e cunoaştere. (iecare

proces poate necesita efort $in partea unuia sau a mai multor persoane sau grupuri $e persoane' =nfunc%ie $e cerin%ele proiectului. (iecare proces are loc cel pu%in o$at> =n fiecare proiect şi =n una sau=n mai multe etape ale sale. Deşi etapele sunt pre9entate ca elemente $iscrete' cu interfe%e )ine$efinite' =n practic> se pot suprapune şi interac%iona =n mo$alit>%ile care sunt caracteristice fiec>ruica9 =n parte.A)ilit>%ile $e comunicare sunt legate $e managementul comunic>rii =n proiecte' $ar nu suntacelaşi lucru. Arta comunic>rii este un su)iect comple1 şi implic> un pacEet su)stan%ial $ecunoştin%e' $up> cum urmea9>

mo$ele *emi%>tor8receptor,G

alegerea me$iului $e comunicare scris vs. oral' raport formal vs. memo informal' fa%a =n

fa%a vs. e8mailG alegerea va $epin$e $e situa%ieG stilul $e scrisG

teEnicile $e pre9entareG

teEnicile $e management al unei =nt<lniriG

co$ific>rile tra$ucerea i$eilor =ntr8o lim)> =n%eleas> $e to%iG

mesaFulG

meto$a $e transmitere a mesaFuluiG

*9gomotul,G

$eco$ific>rile.

Managementul comunic>rii =n proiecte se sinteti9> asa cum este pre9entat =n (igura2.!!MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor /-(ig. 2.!!. Managementul comunic>rii =n proiecte 3 PMBOU' 2/4.Caracteristicile comunic>rii =n ca$rul unui proiectCaracteristicile comunic>rii =n ca$rul proiectului sunt cel mai )ine i$entificate $e r>spunsurile

pe care managerul proiectului' mem)rii ecEipei $e proiect' p>r%ile interesate =n ca$rul proiectului leacor$> urm>toarelor =ntre)>ri!. Ce vreau s> facX

2. Care este o)iectul comunic>riiX5. Cine este $estinatarulX". Care va fi reac%ia saX



6. #re)uie s> ştie multeX-. &ste momentul potrivit. Care este su)iectul principalX/. #onul şi lim)aFul este cel potrivitX7. Sunt suficiente sau prea multe $etaliiX!. Jntre)area pus> este clar>XMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor

/!!. &1ist> am)iguit>%iX!2. (aptele au fost verificateX!5. #re)uie s> verific $e aproapeX!". Care este cea mai )un> meto$>

comunicarea ver)al> $irect>G telefon' fa1' teleconferin%>G vi$eoconferin%>' vi$eotelefonG teEnologia informa%iei e8mail' cEat' vi$eo8;e) etc.G not> scris>X2.2.". Managementul ecEipei $e proiect

Managementul ecEipei $e proiect este un proces continuu şi sistematic $e anali9> a necesarului$e resurse umane =n func%ie $e o)iectivele urm>rite şi $e previ9ionare a $e9voltarii acestora =nconcor$an%> cu politica pe termen me$iu şi lung a proiectului' organi9a%ia prin proiecte' a

partenerilor $e proiect şi p>r%ilor interesate =n ca$rul proiectului. .Cu toate c> repre9int> una $intre activit>%ile $e ma1im> importan%> pentru managementulstrategic' planificarea ecEipei $e proiect este' c<teo$at>' negliFat> =n proiecte şi =n organi9a%ii.Motivele care stau la )a9a acestei realit>%i sunt legate $e faptul c> managerii nu8i acor$> importan%acuvenit>' $ar şi $e lipsa unui personal preg>tit corespun9>tor pentru $esf>şurarea acestei activit>%i.#eEnologiile avansate' cu aplica%ii $in ce =n ce mai rapi$e şi cu un ciclu $e via%> tot mai scurt'competi%ia glo)ali9at> foarte intens>' cu o economie nesigur>' fac succesul incert' iar locul $emunc> tot mai stresant. Me$iul =n care se $esf>şoar> proiectele' afacerile' şi $eci afacerile prin

proiecte la nivel glo)ali9at' s8a scEim)at $rastic şi ireversi)il. (un$amentele proce$urilor manageriale au r>mas esen%ialmente aceleaşi' a$opt<n$ scEim)area a$apta)il> ca singura activitateconstant>.Managementul a $evenit' principial' %inta scEim)>rii contemporane' iar rolul Fucat $e manager este fun$amental' av<n$ $rept unul $in scopuri atingerea poten%ialului ma1im al mem)rilor ecEipei$e proiect. Pentru a r>m<ne =n pia%> şi a face fa%> acestor scEim)>ri continue =ntr8o societatestructurat> prin proiecte' salaria%ii' şi $eci mem)rii ecEipelor $e proiecte' sunt o)liga%i s> lucre9e şis> fie pre9en%i tot mai mult timp la serviciu. Apare o situa%ie conflictual> personal>' stresant>' şianume ecEili)rarea unei cariere profesionale performante cu cerin%ele unei vie%i personale normale'$e calitate. De asemenea' managerii sunt puşi =n situa%ii =n care tre)uie s> con$uc> mem)ri ecEipei

$e proiect0 salaria%ii =ntr8un me$iu $e lucru =n care' f>r> e1cep%ie' apar conflicte $in cau9a personalit>%ii $iferite a oamenilor' a caracteristicilor me$iului concuren%ial $e lucru.De aceea este imperios necesar ca managerul unei afaceri' al unui proiect' al unei afaceri prin

proiecte s> ai)> calit>%i remarca)ile $e lea$esEip şi s> promove9e concepte $e guvernareorgani9a%ional>. Se impune motivarea organi9a%ional> la nivel interna%ional' =n care managerul unui

proiect' respectiv al unei organi9a%ii prin proiecte' este principalul factor =n =n%elegerea şi =ngEi$area canalelor pro$uctive' respectiv a scEim)>rilor umane şi sociale. #re)uie avut =n ve$erefaptul c> societatea capa)il> s> fac> fa%> cerin%elor competi%iei glo)ali9ate este alc>tuit> $inorgani9a%ii prin proiecte. Aplic<n$ principii $e motivare a resurselor umane' respectiv a ecEipei $e

proiect =n organi9a%ii' managerul' care tre)uie s> fie şi lea$ersEip' sus%ine competitivitateaorgani9a%iei structurate prin proiecte şi p>strea9> a$apta)ilitatea acesteia =n situa%ii $ificile sau $e

cri9>. Ca urmare' re9ult> importan%a managementului ecEipei $e proiect' respectiv a managerului $e proiect.Managerul $e proiect tre)uie s> ai)> calit>%i $e lea$ersEip' caracteristic> ce repre9int> latura



informal> a puterii' respectiv capacitatea $e influen%> 3Stanciu' Ionescu' eovar$is'254.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor //#ermenul $e *lea$ersEip, repre9int>' =n managementul proiectelor' procesul $e influen%are şi$e orientare a comportamentului mem)rilor ecEipei $e proiect' prin a)ilitatea managerul $e proiect'cu aFutorul instrumentelor $e natur> psiEo8social> 3motivare' implicare =n reali9area o)iectivelor'

generarea satisfac%iei etc.4' astfel =nc<t aceştia s> reali9e9e ac%iuni conform o)iectivelor performanteale proiectului. ea$ersEip8ul repre9int> a)ilitatea $e a con$uce. Aceste calit>%i con%in totalitateasarcinilor' a teEnicilor şi a m>surilor care $ecurg $in calitatea $e lea$ersEip şi' =n acelaşi timp' $emanager $e proiect. ea$esEip8ul este o art> şi un stil $e con$ucere eficace' =n m>sur> s>$irec%ione9e energiile creatoare c>tre reali9area o)iectivelor proiectului' pe termen scrt şi lung.Persoana central> a lea$ersEip8ului este li$erul' =n Furul c>reia gravitea9> ceilal%i mem)ri ai

proiectului0 ai consor%iului şi care se i$entific> cu acesta. i$erul este persoana care propuneo)iective $e reali9at şi $etermin> mem)rii ecEipei $e proiect s> le asume şi s> le reali9e9e' cuconvingere şi competen%> . Mem)rii ecEipei $e proiect' care sunt a$ep%ii li$erului' accept> rela%ia $esu)or$onare şi $e con$ucere' recunosc capacitatea acestuia $e a $escEi$e $irec%ii noi şi a)ilitatea $ea con$uce oameni' procese şi activit>%i. Diferen%a $intre manager şi lea$ersEip $ecurge $in mo$ul

$e inflen%are a mem)rilor ecEipei $e proiect. Managementul este =n%eles numai ca o ac%iune $e sus=n Fos' se refer> numai la mem)rii eEipei $e proiect şi are ca suport func%iile managementului.ea$esEip8ul se e1ercit> şi =n afara grani%elor sau a responsa)ilit>%ilor ierarEice' vi9<n$ toate rela%ilecu mem)rii ecEipei $e proiect' cu cola)oratorii' cu managerii $e pacEete $e lucru' cu managerii

partenerilor consor%iului proiectului' cu clien%ii' cu )eneficiarii' cu utili9atorii etc.a )a9a lea$esEip8ului se afl> spiritul $e ecEip> al proiectului' $efinit ca starea care reflect>acceptul mem)rilor ecEipei $e a g<n$i' $e a se comporta şi $e a ac%iona armoni9at' =n ve$erea=n$eplinirii cu succes a scopului proiectului. Spiritul $e ecEip> al proiectului se reali9ea9> pe )a9aunor aspecte cumulative o e1perien%> anterioar> comun>' care a con$us la construirea =ncre$eriireciproce' asumarea unui o)iectiv comun' e1isten%a unor interese convergente' care con$uc la omotivare puternic> in$ivi$ual>0 $e grup şi $esf>şurarea proceselor $eci9ionale =n regim participativ.Managerul $e proiect tre)uie s> ai)>' =n situa%ii $eose)ite' şi calit>%ile unui manager $e cri9>'

promov<n$ tot timpul o g<n$ire proactiv>. Astfel' managerul proiectului va $esf>şura' pe parcursul proiectului' monitori9area riscurilor şi $e9voltarea proce$urilor $e r>spuns' =n ca9ul c<n$ estenecesar managementul efectiv al cri9ei. Jn acest sens' va $efini' =mpreun> cu ecEipa $e proiect' onou> strategie $e $esf>şurare a proiectului' care s> permit> o relansare activ> şi $e succes aactivit>%ilor proiectului' respectiv a afacerii $e9voltate prin proiect. &ste esen%ial ca managerul $e

proiect şi ecEipa s> fac> o $eplin> =n%elegere a motivelor care au $eterminat cri9a. Proce$ura esteaceea $e efectuarea unei anali9e =n $etaliu a proiectului' a pie%ei8%int> a proiectului' respectiv

)eneficiari 8 clien%i' a consor%iului proiectului' respectiv a companiilor şi a mo$ului lor $e$esf>şurare a activit>%ilor asumate.

Competen%ele *managerului $e proiect $e cri9>, inclu$ speciali9>ri precum e1perti9>financiar>' inteligen%> emo%ional> şi comunicare eficient>. Dac> starea $e cri9> $ep>şeşte ca$rulintern al proiectului şi $evine vi9i)il> pe pia%>' cEeia este repre9entat> $e comunicare intern>'respectiv e1tern> =n ca$rul proiectului.Planificarea resurselor umane =n proiecte impune utili9area unei anumite meto$ologii $e lucru'structurate =n cinci etape.!. Jn prima etap>' managerul $e resurse umane tre)uie s> fac> o estimare a necesarului $eresurse umane' pe termen me$iu şi lung' =n proiect0 ca parteneri0 =n organi9a%ie. &l va tre)ui s> ia =nconsi$era%ie posturile noi care se vor crea' $ar şi cele care vor $isp>rea sau se vor transforma.2. A $oua etap> =n procesul $e planificare a resurselor umane =l repre9int> anali9a$isponi)ilit>%ilor cantitative şi calitative $e personal personal e1istent' nou recrutat şi personal

pier$ut 3prin pension>ri' $emisii' conce$ieri4. Se va face o sinte9> a num>rului $e angaFa%i pe$iverse categorii' $ar şi a pier$erilor pentru fiecare categorie $e personal. Pe )a9a re9ultatelor o)%inute' se vor anali9a efectele ratei pier$erilor asupra performan%ei organi9a%iei. Jn aceasta etap>



MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor /7tre)uie luate =n consi$erare evalu>rile performan%ei angaFa%ilor şi nivelul salariilor 3ecEitatea intern>şi e1tern> a remuner>rii4.5. A treia etap> este anali9a posi)ilit>%ilor $e asigurare cu resurse umane $in interiorul şi $ine1teriorul organi9a%iei. Jn afara $e cercetarea atent> a pie%ei for%ei $e munc> şi a posi)ilit>%ilor reale

$e recrutare a $iferitelor categorii $e personal' este foarte important> cunoaşterea politicilor guvernamentale referitoare la personal şi anticiparea scEim)>rilor legislative care ar putea interveni.". &tapa a patra const> =n sta)ilirea surselor $e asigurare a resurselor umane' =n func%ie $estructura şi $e o)iectivele sta)ilite $e organi9a%ie şi constituie un alt palier $e lucru la care se aFunge=n procesul $e planificare strategic>. Necesarul $e resurse umane este =mp>r%it pe principalele surse$e asigurare recrutare' promovare intern>' formare8perfec%ionare. Pentru reali9area eficien%ei şi aecEit>%ii planific>rii este recoman$a)il s> se ia =n consi$erare' =n primul r<n$' sursele interne $easigurare.6. ?ltima etap> este $at> $e ela)orarea şi $e punerea =n aplicare a planului. Managerul $eresurse umane va alc>tui planuri operative $e lucru' care cuprin$ $etalii referitoare la calen$are' la

)ugete şi la ac%iuni care vor fi efectiv =ntreprinse. Jn final' va re9ulta necesarul $e resurse umane'

cantitativ şi calitativ' $iferen%iat pe profesii' meserii. varst>' se1 etc.Re9ultatele o)%inute prin ela)orarea şi implementarea unui plan strategic $e resurse umane =n

proiect0 =n organi9atie se pot evalua şi cuantifica relativ simplu =n timp' prin interme$iul a $oiin$icatori costuri $e personal şi eficien%a activit>%ii $epartamentului $e resurse umane.Planificarea permite managerului $e resurse umane s> urm>reasc>' =n timp mult mai uşor şi cumai mare preci9ie' cEeltuielile legate $e recrutare şi selec%ie' $e remunerare' $e instruire şi

perfec%ionare. M>surarea progresului =nregistrat =n reali9area o)iectivelor propuse se face princompararea re9ultatelor cuantificate' la anumite interval $e timp' cu estim>rile cuprinse =n planurile

)ugetare' ela)orate la nivel $e firm> şi $e resurse umane.&ficien%a activit>%ii $e resurse umane este urmarea unor activit>%i care' =n general' necesit> unconsum important $e timp şi care' =n mo$ special' este $ificil $e cuantificat. Dar' cEiar şi =n aceast>

privin%>' e1ist> posi)ilitatea m>sur>rii progresului =nregistrat prin c<%iva in$icatori $e urm>rire agra$ului $e implicare a angaFa%ilor' a calific>rii lor sau a nivelului $e =n%elegere şi asumare a vi9iuniicomune organi9a%ionale. Mo$ul $e implicare a oamenilor =n reali9area o)iectivelor propuse se poateo)serva $in $atele referitoare la fluctua%ie şi la a)senteism' $ar şi $in atitu$inea general> fa%> $emunc>. &fectele unor planuri eficiente $e perfec%ionare se vor reflecta =n creşterea in$icatorilor $e

pro$uctivitate' $ar şi a posi)ilit>%ii angaFa%ilor $e a face fa%> la sarcini $in ce =n ce mai comple1e.Managementul ecEipei $e proiect inclu$e procesele necesare pentru optim9area activit>%ilor $inca$rul proiectului. Jn aceast> activitate sunt incluse toate resursele umane $in ca$rul p>r%ilor interesate =n proiect.&tapele principale ce tre)uie urmate =n ca$rul managementului ecEipei $e proiect' respectiv a

resurselor umane =n proiecte' sunt $escrise mai Fos 3PMBOU' 2/4 planificarea organi9a%ional> i$entificarea' $ocumentarea şi atri)uirea rolurilor =n ca$rul

proiectului' a responsa)ilit>%ilor şi a rela%iilor $e inter$epen$en%>G recrutarea personalului atragerea $e resurselor umane necesare pentru reali9area

proiectuluiG $e9voltarea ecEipei $e9voltarea in$ivi$ual> şi a competen%elor ecEipei' pentru sporirea

performan%elor proiectului.Aceste etape sunt inter$epen$ente' interac%ionea9> =ntre ele' $ar şi cu alte procese $in alte arii$e activitate. Jn func%ie $e cerin%ele proiectului' =n ca$rul fiec>rei etape' persoanele implicatevaria9>' $e la o singur> persoan>' p<n> la mai multe grupuri $e in$ivi9i.&1ist> şi alte etape care tre)uie parcurse =n ca$rul managementului $e proiect' $ar' cu toate c>

sunt elemente importante pentru succesul proiectului' nu sunt etape $istincte şi in$epen$ente' ci potfi asimilate $e una $in etapele $e mai sus. &le pot cuprin$eMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul proiectelor



7 con$ucerea' comunicarea' negocierea' managementul $eprin$erilorG

$elegarea' motivarea' =n$rumarea' consilierea şi alte su)iecte referitoare la negocierea

in$ivi$ual> cu persoanele implicateG construirea unei ecEipe' negocierea conflictelor şi alte su)iecte referitoare la negocierea

cu grupurileG

aprecierea performan%elor' recutarea' integrarea' $e9voltarea rela%iilor $e munc>'aplicarea regulamentului $e protec%ie a muncii şi alte su)iecte referitoare laa$ministrarea func%iilor resurselor umane.Deoarece natura proiectului este una temporar>' relatiile $intre in$ivi9i sau $intre grupuri $e

persoane' c<t şi rela%iile organi9a%ionale sunt' la r<n$ul lor' temporare şi' =n general' noi' ecEipa $emanagement a proiectului tre)uie s> acor$e o aten%ie sporit> teEnicilor care sunt apropiate pentruacest fel $e rela%ii sau pentru formarea unor leg>turi tran9itorii.Din cau9a naturii şi a num>rului celor implica%i =n proiect' care varia9> =n func%ie $e etapa $e$esf>şurare =n care se afl> proiectul' tre)uie avut =n ve$ere faptul c> anumite teEnici care au avutefectul scontat =n anumite etape pot fi ineficace =n altele' astfel c> ecEipa ce asigur> managementul

proiectului tre)uie s> ai)> griF> $e a$optarea unor solu%ii optime' =n func%ie $e etapa $e $esf>şurare

a proiectului.Pentru a se asigura continuitatea şi aplica)ilitatea proiectului' re9ultatele procesului $e

planificare organi9a%ional> tre)uie s> fie revi9uite cu regularitate' =n toate privin%ele' şi' $ac>organi9area ini%ial> nu mai este efectiv>' aceasta tre)uie s> fie revi9uit> =n cel mai scurt timp.Aceasta planificare' la cele mai multe proiecte' este reali9at> ca parte integrant> $in primele fa9e ale

proiectului şi este str<ns legat> $e planificarea comunic>rii.A. Planificarea Organi9a%ional>.Prima etap> =n ca$rul managementului resurselor umane este planificarea organi9a%ional>.Aceast> activitate implic> i$entificarea' $ocumentarea şi alocarea rolurilor =n proiect' aresponsa)ilit>%ilor şi a sta)ilirii rela%iilor sau a $epen$en%elor. Rolul' responsa)ilit>%ile şi sta)ilirearela%iilor pot fi alocate in$ivi$ual sau unui anumit grup. rupul sau persoana tre)uie s> fac> parte$in comitetul $eci9ional sau poate fi $in e1teriorul acesteia. rupurile interne sunt a$esea asociateunui $epartament func%ional specific' cum este cel $e mareting' cel financiar sau cel $e inginerie.?n prim element necesar =n planificarea organi9a%ionala este sta)ilirea interfe%ei proiectului.Astfel' interfa%a poate s> fie cuprins> =ntr8una $intre urm>toarele categorii

interfa%a organi9a%ional> raportea9>' formal şi informal' rela%iile $e inter$epen$en%>

$intre $iferitele elemente ale organi9a%ieiG interfa%a organi9a%ional> poate fi e1trem $ecomple1> sau foarte simpl>G $e e1emplu' $e9voltarea unui sistem comple1 $etelecomunica%ii poate necesita coor$onarea a numeroşi su)contractori' pe o perioa$> $emai mul%i ani' =n timp ce pentru repararea erorilor $e programare =ntr8un sistem instalat=ntr8un singur loc' nu este nevoie $ec<t $e persoana ce lucrea9> la sistemul respectiv şi

$e personalul speciali9at care va repara erorileG interfa%a teEnic> raportea9>' formal şi informal' rela%iile $e inter$epen$en%> $intre

$iferitele $iscipline teEniceG interfa%a teEnic> se reg>seşte =n interiorul fa9elor proiectului' $ar şi =ntre aceste fa9eG

interfa%a interpersonal> raportea9>' formal şi informal' rela%iile $e inter$epen$en%>

$intre persoanele care lucrea9> la proiect.Pentru reali9area proiectului' recrutarea personalului a$ecvat $iferitelor sarcini este unelementcEeie.

Necesarul $e personal $efineşte ce tipuri $e cunoştin%e sau $e a)ilit>%i sunt cerute $e lain$ivi9i sau $e la grupuri $e persoane şi pe ce $urat> $e timp este nevoie $e aceştia. Necesarul $e

personal este )a9a necesit>%ilor $e resurse umane' i$entificate =n timpul

planific>rii.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 7!!. Constr<ngerile =n ca$rul planific>rii organi9a%ionale



Op%iunile unui proiect organi9a%ional pot fi constr<nse $in mai multe motive şi pe mai multe c>i.Cei mai comuni factori $e constr<ngere sunt $escrişi mai Fos

tratate şi conven%ii colective conven%ii contractuale cu sin$icatul sau cu alte grupuri $e

angaFa%iG preferin%ele ecEipei $e management a proiectuluiG $ac> mem)rii $in ecEipa $e

management al proiectului au avut succese =n trecut' =n ca$rul altor structuri' atunci este

posi)il c> ei vor fi a$ep%ii unor structuri similare =n viitorG =ns>rcinarea personalului aşteptatG mo$ul cum este organi9at proiectul este a$esea

influen%at $e competen%ele specifice ale persoanelor.2. #eEnici $e reali9arePentru =n$eplinirea cerin%elor $e mai sus' sunt necesare teEnici a$ecvate $e reali9are a acestora.Cu toate ca fiecare proiect este unic' el seam>n>' =n anumite ca9uri' cu unele $eFa e1istente. Dinacest motiv' se pot folosi meto$ele aplicate la proiecte similare' urgent<n$ astfel procesul $e

planificare.Multe organi9a%ii au o varietate $e politici' $e gEi$uri sau $e proce$uri care aFut> ecEipa $emanagement cu numeroase aspecte ale planificarii organi9a%ionale. De e1emplu' o organi9a%ie ceve$e managerii $rept *c>pitani $e ecEip>, este posi)il s> ai)> o $ocumenta%ie asupra a cum se poate

=m)un>t>%i rolul acestora.5. Re9ultatele planific>riiCa efect al teEnicilor utili9ate =n procesul $e planificare' vor fi i$entificate rolurile şiresponsa)ilit>%ile alocate fiec>rui in$ivi$ sau fiec>rui grup $e persoane. Se vor i$entifica rolul

proiectului 3cine face ce4 şi responsa)ilit>%ile 3cine $eci$e ce4 care tre)uie s> fie alocate comitetului$eci9ional' specific proiectului 3steering comit+4. Rolurile şi responsa)ilit>%ile pot varia =n timp.Cele mai multe roluri şi responsa)ilit>%i vor fi atri)uite comitetului $eci9ional care este realmenteimplicat =n munca legat> $e proiect' managerului $e proiect' altor mem)ri ai ecEipei $emanagement a proiectului sau participan%i in$ivi$uali.Rolurile şi responsa)ilit>%ile unui manager $e proiect sunt' =n general' foarte importante lamaForitatea proiectelor' $ar varia9> semnificativ' =n func%ie $e aria $e aplica)ilitate.Proiectarea rolurilor şi a responsa)ilit>%ilor tre)uie s> fie foarte str<ns legat> $e scopul

proiectului. O matrice $e alocare a responsa)ilit>%ilor 3RAM4 este a$esea folosit> =n acest scop. a proiectele mai mari' RAM poate fi reali9at> pe $iferite niveluri.?n alt element o)%inut =n urma planific>rii este planul $e management al personalului. Acesta$escrie c<n$ şi cum resursele umane vor fi a$use spre şi $inspre ecEipa proiectului. Planul $emanagement poate fi formal sau informal' $etaliat puternic sau $oar scEi%at' )a9at pe nevoile

proiectului. &ste un element su)si$iar al planului proiectului. #oto$at>' planul $e management al personalului inclu$e' a$esea' $iagrame $e resurse sau scEeme e1plicative. O aten%ie $eose)it>tre)uie acor$at> şi mo$ului =n care mem)rii ecEipei proiectului 3in$ivi$ual sau =n grup4 vor fieli)era%i $e atri)u%ii' atunci c<n$ nu va mai fi nevoie $e ei =n proiect. Proce$urile $e realocare a

atri)u%iilor au urm>toarele implica%ii re$uce costurile prin $iminuarea sau eliminarea ten$in%ei $e *a face $e lucru, pentru a

umple timpul =ntre atri)u%iunea actual> şi urm>toareaG =m)un>t>%irea moralului prin re$ucerea sau prin eliminarea incertitu$inilor asupra

oportunit>%ilor viitoare $e angaFare.O $iagrama organi9a%ional> este orice ta)el sau scEem> ce pre9int> leg>turile $in ca$rul

proiectului. Diagrama poate fi formal> sau informal>' foarte $etaliat> sau $oar scEi%at>' )a9at> peMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 72cerin%ele proiectului. De e1emplu' pentru o $iagram> organi9a%ional> pentru trei sau patru persoanece lucrea9> intern la proiect' este pu%in pro)a)il ca aceasta s> ai)> $etaliile şi rigoarea e1ecut>rii ca

a unei $iagrame pentru 5. $e persoane' ce r>spun$ $e re9olvarea urm>rilor unei calamit>ti.O structur> organi9a%ionala =n ca9 $e cri9> SOC 3Organi9ational Brea$o;n Structure 8 OBS4este specific> tipului $e $iagram> a organi9a%iei şi arat> ce unitate organi9a%ional> este responsa)il>



$e un pacEet $e lucru 3PMBOU' 2/4.Jn final se $efinesc $etaliile pentru planificarea organi9a%ional>. Acestea varia9> =n func%ie $earia $e aplica)ilitate şi $e m>rimea proiectului. Informa%ii oferite frecvent ca $etalii8suport inclu$'$ar nu se limitea9> la

impactul organi9a%ional ce alternative sunt =nl>turate prin organi9area =n acest mo$G

$escrierea posturilor pre9entat> =ntr8un mo$ concis' fiin$ scEi%ate responsa)ilit>%ile'

autoritatea' factorii $e stres şi alte caracteristici ce $etermin> performan%a celui ce va prelua postulG mai este numit> şi *$escrierea po9i%iei ocupate,. cursuri sau atestate suplimentare necesare $ac> personalul care urmea9> s> ocupe postul

nu pre9int> calific>rile necesare 3$efinite =n proiect4' aceste competen%e vor fi $e9voltate ca parte a proiectului.B. Recrutarea PersonaluluiA $oua etap> =n ca$rul managementului resurselor umane este recrutarea personalului. Aceastaimplic> g>sirea necesarului $e resurse umane 3in$ivi$uali sau grup4' alocate s> lucre9e =n ca$rul

proiectului 3Stanciu' 264. Jn cele mai multe ca9uri' resursele umane ce corespun$ posturilor nusunt $isponi)ile şi' $in acest motiv' ecEipa $e management al proiectului tre)uie s> acor$e o aten%iesporit> ca resursele umane $isponi)ile ce vor fi implicate =n reali9area proiectului s> =n$eplineasc>

responsa)ilit>%ile cerute. ?na sau mai multe organi9a%ii implicate =n proiect pot avea politici sau proce$uri $e a$ministrare a personalului recrutat. C<n$ acestea e1ist>' aceste practici ac%ionea9> cao constr<ngere =n procesul $e acEi9i%ionare a personalului.Pentru reali9area unei recrut>ri corespun9>toare a personalului este necesar un plan $e recrutare.Planul $e recrutare inclu$e necesarul $e personal al proiectului.C<n$ ecEipa $e management al proiectului este capa)il> s> influen%e9e $irect recrutarea $e

personal' tre)uie s> ia =n consi$erare caracteristicile poten%ialilor angaFa%i' care inclu$' $ar nu selimitea9> $oar la urm>toarele aspecte

e1perien%a anterioar> a lucrat persoana sau grupul la ceva similar =n trecutXG şi8au

=n$eplinit sarcinile cu succesX interesele personalului este grupul sau persoana interesat> s> lucre9e la acest proiectX

caracteristicile personalului este capa)il grupul sau persoana s> lucre9e =mpreun> ca oecEip>X

$isponi)ilitatea va fi $isponi)il grupul sau persoana =n timpul necesarX

compenten%e şi =n$em<nare ce competen%e sunt necesare şi la ce nivelX

?na $intre cele mai =nt<lnite teEnici $e recrutare a personalului este negocierea' recrutarea personalului tre)uin$ negociat> =n marea maForitate a proiectelor. De e1emplu' este pro)a)il caecEipa $e management a proiectului s> tre)uiasc> s> negocie9e cu

managerul r>spun9>tor func%ional' pentru a se asigura c> proiectul va primi personal

corespun9>tor =n timpul sta)ilitG alte ecEipe $e management al proiectului $in interiorul organi9a%iei actuale' pentru a g>si şi

aloca resurse e1terioare greu speciali9ate' apropiate cerin%elor.&cEipa influen%ea9>' Fuc<n$ un rol important =n negocierea şi recrutarea personalului' aşa cumface şi politica organi9a%iei. De e1emplu' managerul func%ional poate fi recompensat' )a9<n$u8se peutili9area personalului. Acest lucru creea9> un stimulent pentru manager' acesta aloc<n$ personalulMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 75$isponi)il' care este posi)il s> nu se fi =nt<lnit cu toate cerin%ele proiectului. Jn unele ca9uri'

personalul tre)uie s> fie prealocat proiectului. Acest lucru se =nt<mpl> a$esea atunci c<n$ proiectuleste re9ultatul unei propuneri competente' iar personalul specific este o parte promis> $in

propunere' sau c<n$ proiectul este intern şi personalul alocat este $in interiorul proiectului.O alt> meto$> pentru recrutarea personalului este şi recrutarea e1tern>' care poate fi folosit>

pentru a o)%ine serviciile unor persoane in$ivi$uale sau ale unor grupuri pentru efectuarea ac%iunilor proiectului. Recrutarea e1tern> este necesar> atunci c<n$ lacunele personalului $in interiorulorgani9a%iei e1ist> şi este necesar personal pentru reali9area proiectului 3$e e1emplu' ca re9ultat al



unei $eci9ii conştiente' voite' $e a nu angaFa persoane in$ivi$uale ca angaFa%i permanen%i' care9ultat al faptului c> tot personalul competent potrivit este angaFat =n alte proiecte sau ca re9ultat alaltor circumstan%e4.Re9ultatele recrut>rii personaluluiSe o)%ine' =n primul r<n$' un plan al atri)uirii personalului' $eoarece acest plan are tot

personalul necesar atunci c<n$ persoanele sigure au fost alocate s> lucre9e la acesta. Personalul

poate lucra o norm> =ntreag>' o Fum>tate $e norm> sau varia)il' )a9at pe nevoile proiectului. Deasemenea' se o)%ine şi o catalogare a grupurilor care iau parte la proiect. Catalogarea grupurilor $in proiect =nseamn> listarea tuturor mem)rilor ecEipelor $in proiect şi a altor persoane legate $eacesta. Catalogarea poate fi formal> sau informal>' foarte $etaliat> sau $oar sumar scEi%at>' )a9at>

pe nevoile proiectului.C. De9voltarea &cEipeiA treia etap> =n ca$rul managementului resurselor umane este $e9voltarea ecEipei. Aceastainclu$e intensificarea a)ilit>%ilor comitetului $eci9ional' pentru a contri)ui ca persoane in$ivi$uale'şi intensificarea a)ilit>%ilor ecEipei' $e a func%iona ca o ecEip>. De9voltarea in$ivi$ual>3managerial> şi teEnic>4 este )a9a necesar> pentru $e9voltarea ecEipei. De9voltarea ca o ecEip> estecritic>' pentru ca proiectul s> =şi =n$eplineasc> o)iectivele.

De9voltarea ecEipei =ntr8un proiect este a$esea complicat> atunci c<n$ mem)ri sau in$ivi9i aiunei ecEipe sunt r>spun9>tori $e managementul func%ional 3functional management4 şi $emanagementul proiectului.Managementul efectiv al acestei $u)le raport>ri a rela%iilor este a$esea factorul critic $e succesal proiectului şi' =n general' este responsa)ilitatea managerului $e proiect 3Stanciu' 264. Deşi$e9voltarea ecEipei este po9i%ionat> ca un proces $e e1ecu%ie' $e9voltarea ecEipei este pre9ent> sausurvine peste tot =n proiect.Intr>ri =n $e9voltarea ecEipei $e proiect!. Proiectarea personalului proiectarea şi alocarea personalului $efineşte implicit competen%ele$isponi)ile' in$ivi$uale şi cele ale grupului' ce vor fi $e )a9> =n reali9area proiectului.2. Planul proiectului planul proiectului $escrie conte1tul teEnic =n ca$rul c>ruia ecEipa lucrea9>.5. Planul $e management $e personal strategia $e resurse umane cu inter$epen$en%a =ntremem)rii ecEipei $e proiect şi sarcinile atri)uite fiec>ruia' conform cerin%elor proiectului". Raportarea performan%elor raportarea ofer> r>spunsul ecEipei proiectului cu privire la

performan%ele planului proiectului.6. Raportarea e1tern> 3fee$)ac8ul4 ecEipa proiectului tre)uie s> se m>soare perio$ic cu privirela aştept>rile celor $in afara proiectului.

Ieşiri ale $e9volt>rii ecEipei $e proiect vi9ea9> =m)un>t>%irea performan%elor3Jm)un>t>%irea performan%elor 4 Jm)un>t>%irea performan%elor ecEipei poate s> survin> $in$iferite motive şi poate s> afecte9e mai multe $omenii ale proiectului' $e e1emplu

=m)un>t>%irea performan%elor in$ivi$uale poate permite unei persoane s> =şi efectue9e lucrul

cu un ran$ament sporitGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 7"

=m)un>t>%irea comportamentului ecEipei 3$e e1emplu' men%inerea pe linia $e plutire şi

re9olvarea conflictelor4 poate permite mem)rilor ecEipei s> aloce un procent mai mare $ineforturile lor pentru activit>%ile teEniceG

=m)un>t>%irea =n orice mo$' =n grup sau in$ivi$ual' a competen%elor poate s> aFute la

i$entificarea şi $e9voltarea unor meto$e mai )une $e efectuare a muncii =n ca$rul proiectului.(ig. 2.!2. Organigrama managementului $e resurse umane =n proiecteMANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor

762.5. MANA&M&N#? PROI&C#??I2.5.!. Caracteri9are



Managementul proiectului se $efineşte ca un proces $e planificare' organi9are şi control alfa9elor şi al resurselor unui proiect' cu scopul $e a =n$eplini un o)iectiv )ine $efinit' care are' =nmo$ u9ual' restric%ii $e timp' resurse şi cost.Managementul proiectului are rolul $e a $iriFa $esf>şurarea acestuia $e o asemenea manier>' =nc<ts>men%in>' =n orice moment' ecEili)rul =ntre e1igen%ele 3specifica%iile4' $e regul> contra$ictorii' legate

$e performan%ele proiectului' $e costurile şi $e termenul $e reali9are 3(ig. 2.!54. Asigurarea succesului proiectului =nseamn> reali9area unui pro$us0 a unui serviciu performant' =n con$i%ii $e eficien%>3costurire$use4' care s> fie oferit clientului =n c<t mai scurt timp 3termen scurt $e r>spuns4.(ig. 2.!5. &lementele $e )a9> ale activit>%ii $e management al proiectuluiApropierea $e unul $intre poli con$uce la =n$ep>rtarea o)ligatorie $e ceilal%i' la resurse egale.Managementul proiectului cuprin$e ansam)lul $e meto$e şi $e teEnici care permit manageruluis> =n$eplinesc> misiunea reali9>rii unui proiect ecEili)rat' cu satisfacerea simultan> a celor treicon$i%ii. S>ge%ile $e pe fiecare a1> in$ic> sensul $e ac%iune a m>surilor $e =m)un>t>%ire a gestiunii

proiectului.

Dificult>%ile =nt<lnite la reali9area proiectelor sunt frecvente. Aceste $ificult>%i antrenea9>' celmai a$esea' nerespectarea o)iectivelor fun$amentale ale proiectului' $in punct $e ve$ere teEnic' alcosturilor' al termenelor' $eci a calit>%ii.Aceste $ificult>%i sunt cu at<t mai frecvente şi mai importante' cu c<t proiectul este mai mare' cuc<t iese mai mult $in $omeniul o)işnuit $e activitate al responsa)ililor $e proiect şi cu c<t num>rul

participan%ilor la proiect este mai mare.(oarte frecvent se constat> c> apar urm>toarele $ificult>%i

pro$usul nu corespun$e perfect nevoii utili9atorilorG

costurile şi termenele cresc incontrola)il pe $urata $e via%> a proiectului şi intr> =n

$omeniul aleatoriuluiG apar conflicte =n cursul reali9>rii proiectului

=ntre specifica%iile teEniceG generate $e gestiunea proast> a nivelului $e calitate propusG

Performan%e Proiect ecEili)rat#ermen $e reali9are CosturiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 7-

ne=n%elegerea termenilor contractelor semnate $e parteneriG

=ntre mem)rii ecEipei $e proiect' pentru c> nu a fost reali9at> coe9iunea ecEipei =nainte $e

=nceperea proiectului.Mai mult' aceste $ificult>%i sunt asociate

unui mare num>r $e reuniuni intro$uctiveG

unor ac%iuni $e9or$onate şi contra$ictoriiG

confu9iei legate $e misiunea şi $e responsa)ilit>%ile fiec>rui partenerG

a)sen%ei motiva%iei şi a responsa)ilit>%ii participan%ilor.

Managementul proiectului se face $e o)icei =n ca$rul unei structuri $e management' cu uncomitet $e con$ucere a proiectului.(unc%iile comitetului $e con$ucere a proiectului sunt urm>toareleA. PR&II?N&A

$efinirea o)iectivelor proiectuluiG

alegerea politicii $e urmat =n ca$rul proiectuluiG

$eci9ii privin$ activit>%ile viitoare =n ca$rul proiectului.

B. ORANIAR&A alegerea partenerilor consor%iuluiG

alegerea personalului care activea9> =n ca$rul proiectuluiG



organi9area structurii consor%iului leg>tura $e intercone1iune.

C. COMANDA $eci9ii privin$ activit>%ile $in ca$rul proiectului.

D. COORDONAR&A sta)ilirea şi $elegarea sarcinilorG

coor$onarea activit>%ilorG

s> se informe9e şi s> informe9e.&. CON#RO? monitori9area intern> a proiectuluiG

controlul continuu al activit>%ilorG

leg>tura cu structurile organi9atorice e1terne $e evaluare şi monitori9are a

proiectuluiG autoevaluarea activit>%ilorG

ac%iuni $e reme$iere şi $eci9ii ca urmare a controlului' a evalu>rii şi a monitori9>rii.

2.5.2. Stu$iul $e fe9a)ilitate2.5.2.!. &lemente $e principiuProgresul economic al omenirii poate fi privit ca o permanent> contrapunere =ntre $orin%ele

materiale ale in$ivi9ilor sau ale grupurilor $e interese şi nivelul limitat al resurselor e1istente 3Bisa'264.Con$i%iile e1isten%ei unei pie%e concuren%iale glo)ali9ate =n corelare cu creşterea economic>impun luarea $eci9iilor optime pentru a)or$area unui anumit proiect =n $iverse $omenii $eactivitate. Deci9ia $e a)or$are a unui proiect impune' =n mo$ o)ligatoriu' reali9area unui stu$iu $eMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 7fe9a)ilitate şi a unui plan $e afaceri pentru proiectul respectiv. Jn acest scop se $efinesc urm>toareleelemente caracteristicea. resursele se consi$er> ca intr>ri =n activit>%ile generatoare $e )unuri sau $e servicii şi pot fistructurate su) form> $e teren' capital' for%> $e munc>G

). terenul inclu$e' ca no%iune sau ca sens economic' re9ultatele e1ploat>rii $e suprafa%> şisu)terane' ca *$arur, ale naturii' stimulate $e eforturile umane' $ar şi suportul pe care seconstruieşte şi pe care se $esf>şoar> celelalte activit>%i umaneGc. capitalul se refer> la cl>$irile' la ecEipamentele şi la materialele utili9ate =n procesele

pro$uctive' fiin$ urmare a unei activit>%i umane anterioareG )unurile $e capital nu satisfac $irectnevoile umane' ci in$irect' prin participarea la pro$ucerea )unurilor $e consumG$. capitalul financiar se refer> la active $e tipul ac%iuni' titluri' $epo9ite )ancare' numerar' $in carenu se pro$uc $irect )unuri' $ar care sunt foarte importante =n acumularea capitalului propriu89isGe. for%a $e munc> se refer> la talentele fi9ice şi mentale ale omului' utili9ate =n pro$uc%ia $e

)unuri şi serviciiG o component> important> o constituie a)ilitatea antreprenorial> ce poate fi

$escris> prin capacitatea $e a organi9a pro$ucerea $e )unuri şi $e servicii' asumarea $eci9ieieconomice'asumarea riscurilor' =nnoirea cunoştin%elor şi a proceselor teEnologice 3inovare4Gf. creşterea economic>' principala surs> $e satisfacere a $orin%elor şi necesit>%ilor tot mai marişi sofisticate ale omenirii' poate fi asigurat> pe trei c>i principale' şi anume =m)un>t>%ireateEnologic>' creşterea acumul>rii $e )unuri $e material' creşterea for%ei $e munc> 3cantitativ> şicalitativ>4G oricare $intre aceste $irec%ii utili9ate impun o cEeltuire $e resurseG aceste $irec%ii sesuprapun sau se succe$' astfel =nc<t creşterea economic> tre)uie' =n con$i%iile resurselor limitate'$escris>' evaluat>' optimi9at> şi a$ministrat> corespun9>tor .Pornin$ $e la aceste principii generale' =n reali9area oric>rei activit>%i $estinate creşteriieconomice este necesar a se reali9a estimarea eficien%ei cEeltuirii resurselor' at<t fa%> $e necesarul

$e alocat ini%ial' c<t şi comparativ cu alte activit>%i care s8ar putea reali9a cu aceleaşi resurse.a nivelul unor proiecte in$ivi$uali9ate' alocarea resurselor' in$iferent cine le $e%ine' se face pe )a9a unor $ocumenta%ii 3progno9e' stu$ii' evalu>ri' planuri4' $estinate convingerii $e%in>torilor $e



resurse s> nu le consume ime$iat' ci s> le aloce pentru o promisiune $e multiplicare ulterioar>.2.5.2.2. Definirea şi caracteri9area stu$iului $e fe9a)ilitateStu$iul $e fe9a)ilitate se poate $efini ca un miFloc $e a aFunge la $eci9ia $e a investi.Stu$iu $e fe9a)ilitate tre)uie s> ofere o )a9> teEnic>' economic> şi financiar> pentru o astfel $e$eci9ie. Jntr8un astfel $e stu$iu' se $efinesc şi se anali9ea9> elementele critice legate $e reali9areaunui pro$us $at' =mpreun> cu variante $e a)or$are ale acestuia.

Stu$iul $e fe9a)ilitate tre)uie s> se concreti9e9e =ntr8un proiect privin$ o capacitate $e pro$uc%ie$at>' pe un amplasament $eFa ales' folosin$ o anumit> teEnologie sau teEnologii create cu anumitemateriale in$igene sau $e import' cu costuri $e investi%ie şi $e pro$uc%ie $eterminate şi cu venituricare s> asigure o renta)ilitate corespun9>toare a investi%iei.I$eea care st> la )a9a proiectului poate proveni $in mai multe surse' $intre care' $rept cele maiu9uale' se pot men%iona

un proces inovativ care are la )a9> un proiect $e cercetare ştiin%ific> şi0 sau $e $e9voltare

teEnologic>' respectiv valorificarea unei teme $e cercetare $erulat> anterior sau care prece$elansarea proiectului' fiin$ parte a acestuia şi' ca urmare' propus> pentru finan%are =n ca$rul

proiectuluiG progno9e $e specialitate privin$ evaluarea unor ten$in%e generale sau particulare' =n $omenii

cum ar fi ştiin%a şi teEnologia' pia%a şi comerciali9area' legisla%ia' nivelul $e trai etc.G o cerere $e pia%>' e1primat> clar şi pe termen lung' urmare a unei ten$in%e cre$i)ile şi cu

certitu$ine ri$icat> =n materiali9are.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 7/

?n stu$iu $e fe9a)ilitate tre)uie s> aFung> la conclu9ii $efinitive privin$ toate re9ultatele $e

)a9> ale proiectului' $up> luarea =n consi$erare a mai multor variante. Necesitatea ela)or>rii unui stu$iu $e fe9a)ilitate apare =n urm>toarele ca9uri

implementarea pe scar> larg> a unui pro$us0 teEnologie0 serviciu' nou sau mo$erni9atG =n

general' acest ca9 este re9ultatul activit>%ii $e cercetare8$e9voltare' ca proces anterior saucare urmea9> a se finali9a =n ca$rul proiectului' $up> cum s8a ar>tat anteriorG

e1tin$erea unei =ntreprin$eri' ca urmare fie a $iversit>%ii pro$uc%iei generate $e un proces $etipul celui $escris anterior' fie a creşterii cererii pe pia%> a pro$uselor curenteG şi =n acest ca9'componenta $e $e9voltare teEnologic> este esen%ial> =n crearea unor capacit>%i $e pro$uc%ie$e nivel teEnologic competitivG

=nfiin%area $e noi unit>%i $e pro$uc%ie sau seviciiG este un proces comple1 ce implic>

multiple activit>%i' inclu9<n$ cercetarea şi $e9voltareaG e1tin$erea pie%ei unui0 unor pro$use =n interiorul0 =n afara %>rii $e origine' fapt care

repre9int> un proiect mai $egra)> comercial' $ec<t teEnologic. Pornin$ $e la ipote9a c> orice ameliorare a unui pro$us' serviciu sau proces teEnologic poate

fi tratat> ca o e1tin$ere a activit>%ii unei societ>%i comerciale şi' ca urmare' implic> o

component> $e $e9voltare teEnologic> şi $e cercetare ştiin%ific> orientat>' principaleleac%iuni specifice' $estinate e1tin$erii unei societ>%i comerciale' pot fi consi$erateurm>toarele 3PoroFan ' Bisa' 224

mo$erni9area 8 asigur> creşterea valorii $e =ntre)uin%are a miFloacelor fi1e prin mo$ific>ri

constructive şi0 sau a$>ugiri $e noi ecEipamente' care asigur> $iminuarea u9urii moraleG reutilarea 3re=noirea4 8 =nlocuirea par%ial> sau total> a unor ecEipamente $in liniile

teEnologice sau a unei p>r%i $in ecEipamente' urmare a intro$ucerii $e noi teEnologiiG reconstruc%ia 8 refacerea par%ial> sau total> a fon$urilor fi1eG

$e9voltarea 8 amplificarea fon$urilor fi1e prin $otarea suplimentar> a spa%iilor construite şi

prin construirea $e noi sec%ii şi ateliere =n aceeaşi incint>G re8ingineria 8 ansam)lu $e proce$ee şi $e ac%iuni care generea9> o scEim)are complet> a

mo$ului $e concepere a unei afaceri. #oate aceste ac%iuni au la )a9>' aşa cum s8a mai preci9at' impulsul ini%ial oferit $e progresul

teEnic şi teEnologic' $e stu$iul pie%ei şi al fenomenelor sociale' $e evolu%ia economiilor



na%ionale' interna%ionale şi a me$iului strategic al economiei interna%ionale. Po9i%ia stu$iului $e fe9a)ilitate =n ciclul unui proiect $e $e9voltare este $at> $e urm>toarele fa9e

I. (a9a preinvesti%ional> i$entificarea oportunit>%ii investi%iei 3i$eile proiectului4G

selec%ia preliminar> 3stu$iu $e prefe9a)ilitate4G

formularea proiectului 3stu$iu $e fe9a)ilitate4G

luarea $eci9iei $e investi%ie 3raportul $e evaluare4.II. (a9a investi%ional> negocierea şi contractareaG

proiectareaG

construireaG

punerea =n func%iune.

III. (a9a opera%ional>.2.5.2.5. Structura stu$iului $e fe9a)ilitateStructura stu$iului $e fe9a)ilitate' ca $e altfel şi cea a planului $e afaceri' tre)uie conceput> =nscopul $e a reflecta c<t mai favora)il punctele tari ale proiectului şi $e a in$ica m>surile cele mai

potrivite pentru evitarea punctelor sla)e. Ca urmare' structura stu$iului nu poate fi una fi1>' aceasta

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor 77necesit<n$ a$apt>ri care s> %in> cont $e prepon$eren%a unor factori speciali. &ste evi$ent c> structuraunui stu$iu' care are la )a9> implementarea unui proiect inovativ' va fi $iferit> $e a unui proiect $einvesti%ii sau c> structura unui proiect $e investi%ii =n infrastructura na%ional> va $iferi $e un proiect$e tip comercial. #otuşi' nu tre)uie omis c> aceste proiecte vor fi pre9entate unor finan%işti şi c>'

pentru a permite o selectare corect>' se cuvine a se pre9enta =ntr8o structur> ce poate fi recunoscut>cu uşurin%>.Pentru a re9olva aceast> contra$ic%ie aparent>' este util a cunoaşte forma cea mai comple1> $e

pre9entare' urm<n$ ca' =n limitele acesteia' ela)oratorul stu$iului s>8şi aleag> structura cea mai potrivit>.(orma fe9a)il>' i$entificat> =n lucr>rile $e specialitate şi pre9entat> =n continuare' se refer> lainvesti%ii comple1e $e infrastructur>.A. Intro$ucereA.!. &volu%ia proiectului 3i$eea' parametrii principali' sta$iul cercet>rii ştiin%ifice şi $e9volt>riiteEnologice' politici economice' comerciale' financiare' niveluri teritoriale' aria $e acoperiresectorial>4.A.2. Ini%iatorul proiectului.A.5. Istoria proiectului 3cronologie' investiga%ii' conclu9ii4.A.". Autori' participan%i la proiect.A.6. Costul stu$iilor preg>titoare şi al investiga%iilor' inclu9<n$' $up> ca9' şi costurile $e

cercetare$e9voltare' alocate $irect pentru reali9area proiectului.B. Capacitatea pie%ei şi a pro$uc>toruluiB.!. Stu$iul cererii şi al ofertei.B.2. Previ9ionarea v<n9>rii şi maretingul pro$uselor principale şi secun$are.B.5. Programul $e pro$uc%ie.B.". Capacitatea pro$uc>torului.C. Resursele materialeC. !. Caracteristicile resurselor materiale.C. 2. Programul $e aprovi9ionare.D. ocali9are şi amplasareD.!. ocali9are 3$ate şi variante' selectarea locali9>rii' $escrierea' principii $e alegere a

locali9>rii' politici pu)lice' orientarea pe surse $e materii prime sau pe consumatori' con$i%ii locale'infrastructur>' me$iul socio8economic4.D.2. Amplasarea 3$ate şi variante' $escrierea amplas>rii' consi$era%ii costul terenului'



infrastructura' preg>tirea terenului' particularit>%i' costuri $e investi%ie şi $e =ntre%inere4.D.5. Con$i%ii locale 3unit>%i' for%> $e munc>' legisla%ie' facilit>%i' con$i%ii $e locuire4.D.". Influen%e asupra me$iului 3popula%ie' infrastructur>' aspecte ecologice4.&. Aspecte teEnice ale proiectului&.!. Planul general al proiectului 3programul $e pro$uc%ie' programul $e aprovi9ionare'teEnologia' ecEipamentul' lucr>rile $e construc%ii' con$i%ii locale variante4.

&.2. Scopul proiectului.&.5. #eEnologia 3natura' sursa' miFloace $e $o)<n$ire' variante' costuri $e acEi9i%ie şi $ee1ploatare' capacitatea $e re=nnoire a pro$uselor şi a teEnologiilor pe $urata $e via%> a proiectului4.&.". &cEipamentul 3$ate şi variante' selectare' costuri investi%ie' pro$uc%ie' au1iliare' servicii'stocuri $e piese $e scEim)4.&.6. ucr>rile $e construc%ii 3$ate şi variante' selectare' costuri $e investi%ie şi $ee1ploatare4.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !(. Organi9area pro$uc>torului şi costurile in$irecte(.!. Costurile pe centre $e costuri 3$iagrame teEnologice' programe $e pro$uc%ie şi capacitate'tipuri $e centre $e costuri' costurile specifice pe centre $e costuri4.

(.2. Costuri in$irecte 3selectarea şi gruparea pe costuri in$irecte' personalul $e con$ucere şicosturi' cEeltuieli $e cercetare8$e9voltare' alte costuri4.. (or%a $e munc>.!. (or%a $e munc> 3organigrama' strategii şi o)iective manageriale' cerin%e $e calificare şi $einstruire' capacitatea $e inovare' $isponi)ilul $e for%> $e munc>' criterii $e selectare' costuri cu for%a$e munc> pro$uctiv> şi nepro$uctiv>4..2. Personalul $e con$ucere 3structur>' strategii şi o)iective' cerin%e $e calificare' $isponi)ilul$e personal $e con$ucere4.T. raficul $e reali9are a proiectuluiT.!. Date şi activit>%i 3sta)ilirea con$ucerii pentru aplicarea proiectului' reglementareaaprovi9ion>rii8furni9>rii teEnologiei' ingineria proiectului' planificarea lucr>rilor $e construc%ii'reglementarea finan%>rii' perioa$a $e reali9are' succesiunea logic>' constituirea a$ministra%iei'asigurarea for%ei $e munc>' reglementarea aprovi9ion>rii' o)%inerea avi9elor' cEeltuieli preliminare4.T.2. Selectarea graficelor $e reali9are şi a graficelor $e timp 3$escrierea $etaliat>' argumentarea4.T. 5. &stimarea costurilor planului $e reali9are a proiectului.I. Anali9a financiar> şi economic>. Conclu9ii şi recoman$>ri&la)orarea unui stu$iu $e fe9a)ilitate se face =n ca$rul unor etape' $up> cum urmea9>

organi9area i$eilor proiectuluiG

culegerea informa%iilor teEnice şi financiare necesareG

plasarea lor =ntr8un ca$ru analitic.

&la)orarea unui stu$iu $e fe9a)ilitate este o activitate ce se poate $esf>şura numai =ntr8o ecEip>multi$isciplinar>' =n care informa%iile solicitate =n con%inut s> fie orientate $e specialişti.Al>turi $e organi9are' foarte importante sunt =ns> şi structurarea informa%iei' procesarea a$ecvat>a $atelor şi mo$ul $e pre9entare. Acestea sunt reali9ate' $e o)icei' $e persoane preg>tite pentru a$esf>şura activit>%i $e anali9> economic> şi $e imagine' stu$iul $e fe9a)ilitate fiin$ consi$erat' $ecele mai multe ori' un proiect =n sine.Responsa)ilitatea revine managerului0 con$uc>torului $e proiect sau consor%iului0 ecEipeimulti$isciplinare'care tre)uie s> $e%in> o minim> e1perien%> =n aceste activit>%i.2.5.5. Planul $e afaceri2.5.5.!. &lemente $e principiu

Av<n$ ca o)iect $e lucru un proiect concret' $efinit şi preg>tit pentru implementare' *Planul $eafaceriW are' $e o)icei' o structur> simplificat>' necesit<n$ un volum mai re$us $e $ate şi $e anali9e3Bisa' 264.



Minimal' urm>toarele aspecte tre)uie preci9ateCON@IN?# 3orientativ4!. Re9umatul.2. Istoricul şi pre9entul companiei.5. Pro$usele şi serviciile.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !!

". Anali9a pie%ei.6. Strategia şi planul $e mareting.-. Planul $e cercetare8$e9voltare.. Management şi organi9are./. Planul $e lucru.7. &cEipamente şi unit>%i teEnologice.!. Planul $e finan%are.AN&\& 3u9ual4!. Curriculumitae pentru manager şi principalele persoane implicate.2. Planul teEnologic.5. Planul privin$ pia%a.

". #a)ele $e calcul.Jn continuare' sunt pre9entate' =n $etaliu' referirile care tre)uie f>cute la fiecare capitol.!. Re9umatulDenumit uneori *Re9umat şi conclu9ii, 3unele organi9a%ii financiare =l $enumesc prospect'$eoarece nu tre)uie s> con%in> mai mult $e 58" pagini şi tre)uie s> pre9inte un con%inut unitar' fiin$

pre9entat' $e o)icei' in$epen$ent4 inclu$e' pe scurt' punctele cele mai importante ale planului $eafaceri' cu accent pe urm>toarele aspectea. Descrierea afacerii 3pe venit4

activit>%i principaleG

$ata =nfiin%>riiG

proprietarii 0 autorii afaceriiG

po9i%ionarea pe pia%>G o)iective.

). Pro$use şi servicii pro$use' teEnologii' serviciiG

avantaFe fa%> $e competitori.

c. Oportunit>%i $e pia%> şi $e afaceri pia%a8%int>G

m>rimea şi structura pie%eiG

semnalarea oportunit>%ilor.

$. Aspecte financiare semnificative 3proiec%ii4

v<n9>riG

profitG

flu1 $e numerarG

principalii in$icatori financiariG

valoarea cEeltuielilor legate $e investi%ie şi sursele $e asigurareG

alte oportunit>%i financiare.

2. Istoricul şi pre9entul companieiAtunci c<n$ =n proiect sunt implicate mai multe companii' precum o unitate in$epen$ent> $ecercetare8$e9voltare şi un aplicator in$ustrial' =n centrul pre9ent>rii va fi situat> compania care

primeşte finan%area' $eoarece aceasta este aceea care va r>spun$e $e utili9area )anilor' respectiv'restituirea acestora cu costurile aferente. De cele mai multe ori' şi pre9entarea celuilalt partener este

la fel $e important>.Jn ca$rul acestui capitol se vor anali9a urm>toarelea. Pre9entarea societ>%ii



istoricul afacerii şi acum s8a reuşitGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul

proiectelor !2

situa%ia pre9ent>G

cine0 ce a asigurat reali9area afaceriiG

alte afaceri ale companieiG

proprietarii companiei0 ai acestei afaceriG po9i%ia financiar>G

%inta afacerilor.

). Afacerea curent> $escriereG

o)iectiveG

pro$useG

pie%e8%int>G

consumatori importan%iG

po9i%ia pe pia%>G

procent $e pia%>G

alte avantaFe.c. Proprietari

activitate trecut> şi actualit>%i.

$. Po9i%ie actual> veniturile pe ultimii 586 aniG

profitul pe ultimii 586 aniG

activele pe ultimii 586 aniG

pasivele pe ultimii 586 aniG

in$icatori financiari pe ultimii 586 ani.

e. O)iectivele afacerii 3m>sura)ile4 %inte nivelul v<n9>rilorG

rata $e creştereG profita)ilit>%iG

cota $e pia%>.

5. Pro$usele şi serviciileJn ca$rul acestui capitol se vor anali9a urm>toarele

pro$use' teEnologii' servicii oferiteG

cum r>spun$ nevoilor pie%ei 3cererea pie%ei' avantaFele ofertei4G

$escriere şi specifica%ii 3$escriere general>' tr>s>turi principale' specifica%ii'

utili9are4G cost $e pro$uc%ie 3manopera' materiale' cola)oratori' alte cEeltuieli4G

pro$use concurente 3lista pro$uselor concurente =n pre9ent şi =n viitor' grupate $up>

$iverşi parametri pre%' mo$ $e utili9are' m>rime' greutate' perioa$> $e garan%ie' timp$e interven%ie4.". Anali9a pie%eiJn ca$rul acestui capitol se vor anali9a urm>toarele

principalele caracteristici ale pie%ei interne 3$escriere general>' oportunit>%i'

segmentare' m>rime şi ten$in%e' competi%ie' consumatori' me$iul $e afaceri4G principalele caracteristici ale pie%ei e1terne 3$escriere general>' oportunit>%i'

segmentare' m>rime şi ten$in%e' competi%ie' consumatori' me$iul $e afaceri4.6. Strategia şi planul $e maretingJn ca$rul acestui capitol se vor anali9a urm>toarele

a. Planul $e punere pe pia%>' pre%ul0 costul' volumul v<n9>rilor ). StrategiaMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !5



pie%ele8%int> şi segmentele vi9ateG

strategia $e $esfacereG

politica $e pre%G

promovare şi reclam>G

alian%e strategiceG

po9i%ia $e a$optat fa%> $e competitoriG

organi9area activit>%ii $e mareting.c. Puncte tari şi puncte sla)e teEnologie performan%>' calitate' unicitateG

mareting cota $e pia%>' $istri)u%ia' pre%ul' imagineaG

financiar resurse' sta)ilitate' riscuriG

politica $e firm> m>rime' angaFa%i' alian%e posi)ile.

-. Planul $e cercetare8$e9voltareJn ca$rul acestui capitol se vor anali9a urm>toarele

scop şi o)iectiveG

$escriere sumar>G

principalele activit>%i şi agen$a $e lucruG

riscuri şi planuri $e re9erv>G cEeltuielile $e cercetare$e9voltare.

. Management şi organi9areJn ca$rul acestui capitol se vor anali9a urm>toarelea. Scurt> pre9entare a ecEipei

po9i%ieG

responsa)ilit>%iG

e1perien%>G

e$uca%ie.

). Organi9a%ia structur>G

compartimenteG linii $e pro$uc%ieG

comunicare şi rela%ii.

c. Organigrama consor%iului0 a ecEipei proiectului./. Planul $e lucruJn ca$rul acestui capitol se vor anali9a urm>toarelea. Pro$uc%ie

structurareaG

procesareaG

necesar $e ecEipamente şi consumuri $e utilit>%iG

principalele cola)or>riG

furni9ori.

). Servicii structura organi9atoric>G

servicii şi activit>%iG

utilit>%i şi ecEipamenteG

furni9ori.

7. ?tilit>%i şi ecEipamenteJn ca$rul acestui capitol se vor anali9a urm>toarele

ecEipamente' alte $ot>ri şi investi%iiGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul

proiectelor

!" costurile $e acEi9i%ie şi e1ploatareG

graficul $e asigurare cu investi%iile0 cu $ot>rile necesare.'



!. Planul $e finan%areJn ca$rul acestui capitol se vor anali9a urm>toarele

valoarea total> a investi%iei şi a altor resurse necesare proiectuluiG

sursa financiar>G

momentul aloc>rii resurselorG

mo$alitatea $e ram)ursare a resurselorG

remunerarea corespun9>toare a riscului asumat $e resurse.Pentru reali9area *Stu$iului $e prefe9a)ilitateW' a *Stu$iului $e fe9a)ilitateW sau a *Planului $eafaceriW este necesar> efectuarea unei anali9e financiare şi economice care impune o acEi9i%ie şi o

prelucrare a $atelor respective' iar' la sf=rşit' formularea conclu9iilor.Jn cele ce urmea9> sunt pre9entate mo$alit>%ile $e re9olvare a celor $e mai sus.2.5.5.2. Anali9a financiar> şi economic>A. Setul $e in$icatori?n proiect este orientat spre profit. Scopul anali9ei financiare este s> furni9e9e factorilor $e$eci9ie informa%iile necesare' pentru a aprecia via)ilitatea unui anumit proiect pe care $oresc s>8lfinan%e9e. Pentru un ini%iator care $oreşte s>8şi investeasc> un capital $e risc =n proiectul propus'o)iectivul $e )a9> al anali9ei financiare este s> $etermine $ac> investi%ia =i va genera un canal $e

venit pe viitor' care s> egale9e sau s> $ep>şeasc> costul $e su)stitu%ie al capitalului 3gra$ul $evalorificare =n cea mai )un> alternativ>4.O)iectivele anali9ei financiare sunt urm>toarele

$eterminarea celei mai atr>g>toare variante' $up> evaluarea tuturor variantelor

poten%iale privin$ configura%ia proiectului şi $irec%ia corespun9>toare $e ac%iuneG =ntocmirea unui plan $e finan%are realist' pentru acoperirea cEeltuielilor pe timpul

fiec>rei etape $e e1ecu%ie a proiectuluiG ilustrarea resurselor financiare $isponi)ile' care s> acopere necesit>%ile =n timpul

$esf>şur>rii opera%iunilor' s> asigure o $isponi)ilitate regulat> a m>rfurilor' aserviciilor şi satisfacerea tuturor o)liga%iilor financiare 3serviciul $atoriei' =n special4G

s> verifice $ac> vor re9ulta niveluri corespun9>toare $e profit şi $e recopensare a

investitorilor pentru riscul asumat.Aprecierea via)ilit>%ii unui proiect se poate face pe mai multe planuri' şi anume

pe )a9a ratei interne $e renta)ilitate financiar>G

pe )a9> $e in$icatori financiariG

pe )a9a anali9ei pragului $e renta)ilitateG

pe )a9a anali9ei impactului economic generalG

alte meto$e $e anali9> a riscului.

De o)icei' anumi%i in$icatori ai anali9ei financiare se supun anali9ei $esensi)ilitate.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !6

2.". SCTIMBAR&A' MOD&RNIAR&A QI R&PROI&C#AR&A MANA&M&N#??I2.".!. ScEim)area managementuluiI. Definirea scEim)>riiScEim)area repre9int> orice mo$ificare' transformare sau transpunere =n form> şi0 sau =n con%inut aunui o)iect' proces' activitate' ac%iune' sistem etc.' av<n$ ca re9ultat intro$ucerea noului su) toateaspectele.ScEim)area managementului poate fi $efinit> ca a$aptarea managementului unei societ>%i'organi9a%ii sau proiect la scEim)>rile intervenite =n structura socio8economic> a respectiveistructuri' ca urmare a unor factori interni sau e1terni structurii.II. (actorii care generea9> scEim)areaMo$ific>rile economice' sociale' politice şi climatice pro$use =n structura me$iul am)iant glo)al

fac ca atitu$inea acestuia fa%> $e societ>%i şi organi9a%ii s> se reali9e9e prin interme$iul unor oportunit>%i ce se cer valorificate şi al unor restric%ii 3respectiv elemente vulnera)ile4 ce se cer atenuate sau eliminate .



(actorii principali care generea9> scEim)area managementului =n ca$rul unei societ>%i sauorgani9a%ii sunt urm>torii 3UennetE' 254a. $e9voltarea cunoştin%elor' generat> $e

creşterea num>rului $e informa%ii care tre)uiesc prelucrate pentru $e9voltareG

formarea şi perfec%ionarea permanent> a personaluluiG

investi%iile cresc<n$e =n fon$uri fi1e' care s> permit> creşterea competitivit>%ii.

). progresul teEnic şi economic' concreti9at prin apari%ia şi $e9voltarea $e noi teEnologii =n toate $omeniile $e activitateG

$e9voltarea teEnologiei informa%iilorG

transform>rile rapi$e' calitative şi cantitative' la nivel $e pro$use şi $e serviciiG

scEim)>rile $e principiu pro$use =n $omeniul managementului şi al economiei

societ>%ii sau al organi9a%iei' folosin$ managementul prin proiecte.c. apari%ia $e noi valori' concreti9at> prin

$e9voltarea con$i%iilor $e munc> =n aşa fel =nc<t salaria%ii au mai mult> li)ertate

$eci9ional> şi opera%ional>G $e9voltarea şi $iversificarea =ntreprin$erilor mici şi miFlocii 3IMM4' acestea av<n$ un

rol tot mai mare =n structura economic> a unei %>ri sau a uniunilor stataleG

apari%ia şi $e9voltarea unor 9one autonome $e pro$uc%ie' parcuri teEnologice' centre$e afaceri' centre $e e1celen%>' 9one li)ere vamaleG

manifestarea unei noi atitu$ini a factorului uman fa%> $e unele valori' respectiv fa%>

$e locul $e munc> astfel =nc<t mo)ilitatea este tot mai mult =nlocuit> cu sta)ilitatealocului $e munc>G aceasta necesit> o competen%> crescut> =ntr8un me$iu concuren%ialG

apari%ia şi consoli$area unor noi valori precum egalitatea social>' protec%ia

consumatorului' protec%ia me$iului.$. glo)ali9area sistemului economic' manifestat> prin $iverse forme

creşterea competitivit>%ii pro$uselor la nivel interna%ionalG

creşterea gra$ului $e cola)orare pro$uctiv> şi comercial> a sistemelor economice na%ionaleG

apari%ia şi $e9voltarea societ>%ilor multina%ionaleG

apari%ia şi $e9voltarea $e noi factori economici importan%i la scar> mon$ial> precum Coreea$e Su$' Singapore' #ai;an' Tong8Uong' CEina' In$ia' Argentina' Bra9iliaGMANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !-

$e9voltarea $e grup>ri regionale' puternice la nivel interna%ionalG

valorificarea acestor factori este posi)il> prin ela)orarea şi aplicarea $e strategii

manageriale' utili9<n$ managementul prin proiecte al societ>%ii sau al organi9a%iei care s>anticipe9e scEim)area şi s> asigure raporturi optime =ntre a$aptarea la me$iul am)iant şieficacitatea organi9a%ional>.III. (actori care sus%in scEim)area

Se pun =n evi$en%> urm>torii factori care sus%in scEim)area atitu$inea fa%> $e nou a managerilor şi a e1ecutan%ilorG

capacitatea creativ8inovativ> a personalului angaFatG

influen%ele favora)ile ale me$iului am)iant' e1ercitate prin interme$iul unor factori

specifici' precum concuren%>' competen%>' calitateG nivelul superior al cunoştin%elor manageriale pe care le pose$> cei care con$uc

activitatea =n ca$rul societ>%ii sau al organi9a%iei.I. (actori $e re9isten%> la scEim)areSe pun =n evi$en%> urm>torii factori $e re9isten%> la scEim)are

frica fa%> $e necunoscutG

teama $e a pier$e ceea ce pose9iG

reconsi$erarea competen%ei profesionale şi manageriale' cu prioritate a cunoştin%elorG preferin%> pentru sta)ilitateG

)un>starea şi siguran%a economic> a in$ivi$uluiG



organi9area necorespun9>toare a scEim)>rii.

. Aspecte ale re9isten%ei la scEim)areRe9isten%a la scEim)are se manifest> prin cinci caracteristici principale' care pot fi e1plicitate$up> cum urmea9> 3NicEolas' 2"4a. caracteristica $irect> 3*Suntem prea mici pentru a reali9a aşa ceva.,G *Con$ucerea noastr>nu va fi $e acor$ cu scEim)area.,4G

). caracteristica $e am<nare 3*S> form>m o comisie $e stu$iu.,G *S> punem $osarul laPro)leme.,4Gc. caracteristica $e e1agerare 3*&ste o scEim)are prea ra$ical> pentru noi.WG *Nu avem timpulnecesar pentru aceasta.,4G$. caracteristica $e automul%umire 3*Ne8am $escurcat foarte )ine şi f>r> aceasta.,G *De ce s>scEim)>m $ac> merge )ine şi aşaX,4Ge. caracteristica $e pru$en%> 3*A =ncercat cineva p<n> acumX,G *?n$e este prev>9ut>scEim)area =n legisla%ieX,4.2.".2. Mo$erni9area managementuluiMo$erni9area managementului repre9int> o activitate $e scEim)are a)solut necesar>' prinintro$ucerea unor noi meto$e a$ministrative şi $e con$ucere la nivelul unei societ>%i' =n scopul

asigur>rii unor parametri calitativi superiori sistemelor micro8 şi macroeconomice $e management'care au $rept re9ultat o creştere a competitivit>%ii societ>%ii respective 3UennetE' 254.Demersul strategic $e amploare ce r>spun$e unei asemenea necesit>%i =l repre9int> reproiectareamanagementului societ>%ii.Astfel' nu e1ist> societ>%i eficiente şi ineficiente' ci societ>%i )ine con$use sau prost con$use'MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !mo$erni9area managerial> $evenin$ un laitmotiv al $emersurilor ini%iate şi $erulate la nivel $esocietate'

pentru atingerea unor cote =nalte $e performan%>' =ntr8un me$iu am)iant comple1 şi insta)il.&lementele care sus%in mo$erni9area managementului pot fi re9umate la urm>toarelea. manifestarea a numeroase $isfunc%ionalit>%i =n activitatea managementului şi acomponentelor sale' $intre acestea fiin$ mai semnificative

lipsa unui sistem $e o)iective la nivel $e societate' $efalcate pe componente procesuale şi

structurale' =n o)iective fun$amentale 3specifice şi in$ivi$uale4G acest neaFuns semanifest> pe fon$ul ine1isten%ei unei strategii şi a unei politici realiste' centrate pe stu$ii$e pia%>' stu$ii $e $iagnosticare şi stu$ii $e progno9>G

insuficienta $elimitare şi $imensionare a unor componente procesuale 3func%iuni'

activit>%i' atri)u%ii şi sarcini4' e1trem $e importante =n reali9area o)iectivelorGconcomitent' componentele structural8organi9atorice 3posturi' func%ii' compartimente'rela%ii organi9atorice etc.4 sunt $efinite am)iguu' situa%ie care generea9> paralelisme =n

e1ercitarea $e atri)u%ii şi $e sarcini' micşorarea responsa)ilit>%ii şi alte neaFunsuri =nfunc%ionarea structurii organi9atorice. e1isten%a unor structuri organi9atorice insuficient $e fle1i)ile' $inamice şi eficiente' care

s> permit> şi s> incite la un comportament *agresiv, al societ>%ii' =n sens po9itiv' fa%> $eme$iul am)iant' na%ional şi interna%ionalG

utili9area unor $ocumente organi9atorice cu prioritate ca instrumente a$ministrative

regulamentul $e organi9are şi func%ionare' organigrama' fişele $e postG insuficienta structurare a autorit>%ii pe niveluri ierarEiceG

$erularea proceselor $eci9ionale $e o manier> pre$ominant empiric>' pe $e o parte'

$atorit> nelu>rii =n consi$erare a multitu$inii $e informa%ii ce caracteri9ea9> o anumit> pro)lem> $eci9ional> şi' pe $e alt> parte' $atorit> a$opt>rii $eci9iilor pe )a9a e1perien%ei'

a intui%iei' a talentului managerului' negliF<n$u8se instrumentarul $eci9ional recoman$at$e ştiin%>G calitatea $eci9iilor va avea $e suferit $in acest punct $e ve$ereG caracterul pre$ominant curent al activit>%ilor managerilor la nivel superior' generat $e



multiplele presiuni la care sunt supuşi aceştia =n pre9entG astfel' ei se implic> =nre9olvarea unor pro)leme $e rutin>' $atorit> unor rela%ii economice $eficitare =ntresociet>%iG ca urmare' sunt negliFate pro)leme strategice' $e amploare' cu efect maFor asupra func%ionalit>%ii şi a eficacit>%ii firmei pe termen lungG

lipsa unei concep%ii clare' a unei vi9iuni sistemice =n ceea ce priveşte conceperea şi

func%ionarea sistemului informa%ionalG

necorel>ri vi9i)ile =ntre volumul şi structura informa%iilor veEiculate pe verticalasistemului $e management şi po9i%ia ierarEic> a )eneficiarilor acestora manageri şie1ecutan%i ' situa%ie ce provoac> a$esea o )locare a managerilor' mai ales $e nivelsuperior' cu informa%ii inutile' av<n$ un gra$ sc>9ut calitativG

num>rul re$us al meto$elor şi al teEnicilor $e management utili9ate respectiv şe$in%a'

$elegarea' elemente ale $iagnostic>rii' $iagrama sarcinilor' managementul prin o)iective'managementul prin )ugete şi managementul prin proiecteG

insuficien%a elementelor meto$ologice' a)solut o)ligatorii =n utili9area acestor meto$e şi

teEnici manageriale' situa%ie ce alimentea9> şi amplific> empirismul =n e1ercitarea proceselor $e management. ). multiplicarea influen%elor e1ercitate $e me$iul am)iant' na%ional şi interna%ional

scEim)>ri =n structura economic>' politic> şi social8na%ional>G creşterea rolului glo)ali9>rii economice.

c. multiplicarea şi $iversificarea pro)lemelor cu care se confrunt> societ>%ile' ceea cenecesit> un management performant' generator $e avantaFe competitive pe

pia%>MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !/

caracteristicile unei pie%e insta)ile foarte sensi)ile la varia%ile economice' politice şi

sociale interna%ionaleG necesitatea unui management performant' generator $e avantaFe competitive pe pia%>G

2.".5. Reproiectarea managementuluiO prim> etap> a reproiect>rii managementului' respectiv a sistemului $e management economic'o repre9int> $iagnosticarea via)ilit>%ii economico8financiare şi manageriale a firmei' ce urm>reşteevi$en%ierea cau9al> a principalelor $isfunc%ionalit>%i şi puncte forte' iar' pe aceast> )a9>'formularea $e recoman$>ri a1at> pe cau9ele generatoare $e a)ateri po9itive şi negative 3Tollensen'2!4. O practic> o)işnuit> o constituie ela)orarea $e stu$ii $e fe9a)ilitate' $e au$iteconomicofinanciar'$e stu$ii $e evaluare şi restructurare ori $e stu$ii $e $iagnosticare' ce prefa%ea9>mo$ific>ri constructive şi func%ionale $e amploare la nivelul societ>%ii şi al componenetelor sale

procesuale ori structural8organi9atorice. Scopul este punerea =n evi$en%>' =n mo$ cau9al' a$isfunc%ionalit>%ii şi a punctelor forte' consecin%> fireasc> a investig>rii şi anali9ei $etaliate asociet>%ii şi a su)sistemelor sale' cu aFutorul unor meto$e şi teEnici a$ecvate' precum

cEestionarul' interviul şi anali9a unor situa%ii informa%ionale cu caracter sintetic şi analitic

3)ilan%ul conta)il' raportul $e gestiune' )ugetul $e venituri şi cEeltuieli' )alan%a $everificare' organigrama' regulamentul $e organi9are şi func%ionare' $iagrame $e flu1etc.4G

anali9a informa%iilor prin interme$iul meto$elor $e sta)ilire a rela%iilor cau9ale' al

$escompunerii re9ultatelor' al compara%iilor' al meto$elor $e separare a influen%eifactorilor ş.a.Diagnosticarea este succe$at>' =n scenariul $e remo$elare managerial>' $e proiec%ia viitoruluisociet>%ii' respectiv ela)orarea şi fun$amentarea strategiei acesteia.C=teva aspecte sunt relevante pentru aceast> a $oua etap>.Primul aspect vi9ea9> volumul şi structura informa%iilor utili9ate pentru fun$amentarea

strategiei' care provin $in cel pu%in trei surse informa%ionalea. stu$iile $e $iagnosticare prin $isfunc%ionalit>%ile şi oportunit>%ile a)or$ate cau9al şi prinrecoman$>rile formulate pe )a9a acestoraG



). stu$iile $e pia%>' care evi$en%ia9> o serie $e necesit>%i şi oportunit>%i ale me$iului am)iant'na%ional şi interna%ional' ce urmea9> a fi valorificate prin proiec%iile strategiceGc. stu$iile $e progno9>' ela)orate la nivel $e economie na%ional>' $e ramuri şi su)ramuri' cefurni9ea9> principalele op%iuni economice' la care $inamica activit>%ilor tre)uie s> r>spun$>.Cel $e8al $oilea aspect are =n ve$ere preci9area tipului $e strategie pe care societatea şi8l alege =nfunc%ie $e anumite criterii şi $e poten%ialul economico8financiar $e care $ispune 3$e e1emplu' este

recoman$a)il s> se opte9e pentru o strategie glo)al> sau par%ial>' care s> %in> cont $e sfera $ecuprin$ere' pentru o strategie $e re$resare' $e consoli$are sau $e9voltare' $ac> se pleac> $e la$inamica o)iectivelor ş.a.m.$.4.Jn final' este necesar> ela)orarea strategiei $up> o meto$> a$ecvat>' $in care s> nu lipseasc>

preci9area locului şi a rolului societ>%ii =n sistemul economic anali9atG

sta)ilirea o)iectivelor strategice' preci9area mo$alit>%ilor $e reali9are a acestora 3a

op%iunilor strategice4G $imensionarea resurselor ce urmea9> a fi angaFate pentru reali9area o)iectivelorG

sta)ilirea termenelor interme$iare şi finale.

Pentru ela)orarea strategiei este necesar s> se porneasc> $e la ipote9a c> societatea este un sistemeconomico8social $escEis' c> ac%ionea9> =ntr8un me$iu concuren%ial puternic şi $iversificat şi c>

a$aptarea la acest me$iu aflat =ntr8o continu> scEim)are' precum şi influen%area sa reclam> e1isten%aşi valorificarea unei game variate $e informa%ii. Creşte' aşa$ar' rolul specialiştilor' al agen%ilorMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !7manageriali' $ar şi al consultan%ilor =n management =n $erularea unor procese strategice ample' pefon$ul imprim>rii unei $imensiuni pronun%at anticipative' previ9ionale managementului $eansam)lu al firmei.&tapa cea mai consistent>' $ar şi cea mai $ificil> a remo$el>rii managementului economic oconstituie reproiectarea propriu89is> a acestuia' ce se recoman$> a fi reali9at> =ntr8o anumit> or$ine'$ictat> $e rolul şi $e locul fiec>rei componente manageriale' precum şi $e leg>turile $intre acestea=n ca$rul sistemului $e management.De)utul reproiect>rii are $rept o)iect su)ansam)lul meto$ologic 3managerial4' constituit $ininstrumentul managerial utili9a)il =n e1ercitarea proceselor $e management şi a func%iilor sale'

precum şi $in elementele meto$ologice şi $e remo$elare a celorlalte componente alemanagementului'conform scEemei $e mai Fos.Practic' un proces $e management nu poate fi e1ercitat normal f>r> apelarea la serviciileacestora' $up> cum mo$erni9area su)sistemelor manageriale şi a managementului' =n ansam)luls>u' solicit> scenarii meto$ologice specifice' f>r> $e care succesul este compromis.De aici re9ult> locul şi rolul aparte pe care su)sistemul meto$ologic =l =n$eplineşte =n economiasociet>%ii şi a managementului ei.

Jn primul r<n$' ofer> celorlalte componente manageriale un suport formali9at' instrumentali9at' pentru a func%iona =n con$i%ii $e eficacitate şi eficien%>. O serie $e meto$e şi $e teEnici $emanagement au p>truns at<t $e a$<nc =n perimetrul organi9>rii structural8informa%ionale ori =n cel al

proceselor $eci9ionale' =nc<t au o utili9are e1clusiv> la nivelul şi =n ca$rul acestora.Jn al $oilea r<n$' pune =n valoare cunoştin%ele' calit>%ile şi aptitu$inile personale' şi mai alesmanageriale' ale ca$relor $e con$ucere' in$iferent $e po9i%ia lor ierarEic> =n ca$rul societ>%ii.R>spunsul la =ntre)area *cum con$ucemXW este $at' =ntr8o propor%ie aprecia)il>' $e mo$ul $eutili9are a instrumentului managerial.Jn al treilea r<n$' nu tre)uie omis faptul c> reproiectarea su)sistemului meto$ologic repre9int>

punctul $e pornire' elementul $eclanşator al remo$el>rii propriu89ise a managementuluimicroeconomic.

Plec<n$ $e la aceste aspecte' re9ult> c> mo$erni9area instrumentarului managerial' concomitentcu =m)og>%irea acestuia cu noi meto$e repre9int> un $emers pe c<t $e comple1' pe at=t $e $ificil $ereali9at' =n con$i%iile actuale.



Con%inutul reproiect>rii sistemului meto$ologico8managerial cu aplica)ilitate la managementul proiectelor este repre9entat =n (igura 2.!".Reproiectareasu)sitemului meto$ologice1perimentalPromovarea $e noi

sisteme şi teEnici$e managementMo$erni9areainstrumentarului managerial utili9atConceperea şi utili9area $e meto$ologii specifice $era%ionali9are0perfec%ionare acomponentelor manageriale(ig. 2.!". Con%inutul reproiect>rii sistemului meto$ologico8managerialMANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !!2.6. A?#O&A?AR&A QI &A?AR&A PROP?N&RIOR D& PROI&C#&

2.6.!. &lemente $e principiu privin$ autoevaluarea propunerilor $e proiecteAutoevaluarea proiectului are $rept scop o verificare preliminar> $e c>tre consor%iul proiectului a=n$eplinirii unor con$i%ii minimale' pentru ca proiectul aflat =n stare $e propunere s> fie eligi)il şi s>=n$eplineasc> toate con$i%iile' pentru a fi anali9at $e c>tre structura finan%atoare. Se pre9int> mai Fos

principalele caracteristici care vor fi anali9ate. Dac> la o singur> =ntre)are este un r>spuns negativ' propunerea $e proiect nu =n$eplineşte con$i%iile minimale şi tre)uie ref>cut> la $omeniul respectiv.a. O)iective

Sunt pre9entate elementele cantitative pentru

atingerea progresului estimat =n proiect 3o)iective're9ultate anuale4XDA N?

). Planul $e lucru Sunt activit>%ile şi su)activit>%ile clar $efiniteG sunt

meto$ele $e lucru clar pre9entateXDA N?

&1ist> o $istri)u%ie clar> a responsa)ilit>%ilor pentru

activit>%ile şi su)activit>%ile proiectului XDA N?

Sunt raport>rile pre9entate =n concor$an%> cu planul

$e lucru al proiectuluiXDA N?

Sunt raport>rile prev>9ute =n concor$an%> cu efortul

implicat =n ca$rul proiectului 3cel pu%in un raport pentru fiecare fa9>4XDA N?

Sunt elementele $e referin%> i$entificate şi permit

i$entificarea clar> a re9ultatelor $e o)%inutXDA N?

Sunt luate =n consi$erare' =n mo$ suficient'

re9ultatele altor proiecte na%ionale0 interna%ionale =ncurs $e $erulare sau terminateXDA N?

Activit>%ile prev>9ute sunt =n conformitate cunormativele europene şi interna%ionale e1itente saucare sunt prev>9ute a se $e9voltaX



DA N? Dac> activit>%ile prev>9ute =n ca$rul proiectului vor

afecta puternic con$i%iile $e munc>' me$iul social şiecologic' sunt aceste pro)leme luate $estul =nconsi$erareXDA N?

Sunt pre9entate organigramele P&R# şi ANN#X DA N? &ste pre9entat> matricea' ca$ru logic al proiectuluiX DA N?

&ste pre9entat> matricea riscurilor proiectului X DA N?

Proiectul repect> integral cerin%ele impuse $e

*gEi$ul $e finan%are,XDA N?MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !!!c. Managementul Proiectului

&ste a$ecvat> si eficient> scEema $e management

propus> pentru proiectXDA N?

Sunt preva9u%i con$uc>tori pentru activit>%ile0su)activit>%ile proiectului şi au responsa)ilit>%i )ine$efiniteXDA N?

&1ist> suficient> Fustificare $in punctul $e ve$ere al

competen%elor persoanelor implicate =nmanagementul proiectuluiXDA N?

Sunt costurile activit>%ii *managementul proiectului,

$istri)uite =n mo$ realist 3ma1. 6_ $in )ugetul proiectului 4XDA N?

Au fost anali9ate =n ca$rul proiectului aspectele $e

etic> profesional>' managerial> şi social> XDA N?

&ste pre9entat managementul riscurilor proiectului X DA N?

&ste pre9entat> anali9a *SO#, a proiectului'

respectiv punctele tari' punctele sla)e' oportunit>%ileşi amenin%>rile =n ca$rul proiectului XDA N?c. &1ploatarea re9ultatelor

Sunt clar $efinite' $in punctul $e ve$ere al valorii

a$>ugate fa%> $e pro$usele e1istente' o)iectivele pro$usului $e reali9at =n proiect' cu i$entificarea posi)ililor utili9atori finali ai pro$usului proiectuluişi şansele lor $e succes pe pie%ele8%int>XDA N?

&1ist> o cunoaştere e1plicit> a pie%elor poten%iale şi

a concuren%ilor 3scEeme statistice' anali9> $e pia%>etc.4XDA N?

Sunt $escrise mecanismele necesare pentru a

asigura faptul c> re9ultatele proiectului sunte1ploatate $e un pro$us pe canalele $e $istri)u%ieale partenerilorX



DA N? &1plicitea9> clar planul $e e1ploatare' mo$ul $e

implementare al re9ultatelor proiectului =n ca$rulstrategiei companiilor consor%iului' utili9<n$ planulteEnologic $e implementareXDA N?

Sunt luate =n consi$erare' =n mo$ a$ecvat'$repturile $e proprietate intelectual> asuprare9ultatelor proiectuluiXDA N?

Sunt pre9entate aspectele privin$ *$e9voltarea

$ura)il>,' respectiv proiectul s> ai)> efecte po9itive' cu re9ultate sta)ile pe termen lung' $up>terminarea finan%>rii XDA N?MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !!2$. Diseminarea informatiilor

&1ist> o $escriere clar> a activit>%ilor $e $iseminarea informa%iilor 3meto$e folosite' c>i $e $iseminare'evenimente ştiin%ifice' pu)lica%ii' teEnologiainforma%iei' transfer teEnologic etc.4XDA N?2.6.2. &lemente $e principiu privin$ evaluarea propunerilor $e proiecte&tapa $e evaluare a propunerilor $e proiecte este $eose)it $e important>' =ntruc<t $e ea $epin$ee1isten%a proiectului şi trecerea lui $in fa9a $e propunere $e proiect =n fa9a $e proiect c<ştigat' $ecicare se va $erula. Jn $ecursul etapei $e evaluare' se stu$ia9> aprofun$at fiecare aspect al proiectului.Se pun =n evi$en%> urm>toarele etape ale evalu>rii unui proiecta. autoevaluarea =nainte $e =nceperea propunerii $e proiect $ac> proiectul a)or$ea9> =n mo$structural o tem> care poate fi c<ştig>toare 3consor%iul proiectului4G

). autoevaluarea $up> =ntocmirea propunerii $e proiect 3consor%iul proiectului4Gc. evaluarea prepropunerii proiectului 3finan%ator4G$. evaluarea eligi)ilit>%ii proiectuluiG con$i%iile minimale $e a$mitere 3finan%ator e1per%iin$epen$en%i4Ge. evaluarea teEnic> a propunerilor $e proiect eligi)ile 3finan%ator e1per%i in$epen$en%i4Gf. rapoartele $e evaluare 3finan%ator e1per%i in$epen$en%i4Gg. evaluarea financiar> a propunerilor $e proiect eligi)ile 3finan%ator e1per%i in$epen$en%i4Gi. selectarea propunerilor $e proiect c<ştig>toare 3finan%ator4G

F. negocierea şi contractarea proiectelor 3finan%ator consor%iul proiectului4.

Opera%iunea $e evaluare se face' $e regul>' $e c>tre finan%ator' cu asisten%> $e specialitate 3)>nci'institu%ii$e consultan%>' evaluatori recunoscu%i etc.4. Propunerile $e proiecte se evaluea9> $e c>tre 5 treie1per%i in$epen$en%i' selecta%i $in )a9a $e $ate a finan%atorului' pe )a9a unor criterii specifice

programului.Criteriile şi proce$ura $e evaluare sunt $etaliate' $e o)icei' =n $ocumentele pre9entate pe pagina;e) a finan%atorului.Re9ultatele evalu>rii vor fi comunicate $e c>tre finan%ator $up> apro1imativ trei luni $e latermenul limit> $e $epunere a proiectelor.a evaluarea proiectelor' sunt luate =n consi$erare urm>toarele cinci criterii $e principiu!. Calitatea ştiin%ific>' teEnic> şi inovarea.

2. aloarea a$>ugat> şi contri)u%ia la politicile structurii finan%atoare.5. Contri)u%ia la o)iectivele sociale.". De9voltarea economic> şi perspectivele ştiin%ifico8teEnice.



6. Resursele' parteneriatul şi managementul.Jn manualul $e evaluare a programului şi a su)programului e1ist> o gril> $e evaluare specific>

pentru fiecare su)program =n parte şi pentru tipul $e proiect propus.Criteriile $e evaluare sunt pon$erate $iferit la fiecare su)program.&valuarea tre)uie s> acopere' $e o)icei' şase aspecte $in proiect teEnic' economic' comercial'financiar' gestionar şi organi9atoric.

Jn $omeniul teEnic' se sta)ileşte cu certitu$ine faptul c> toate solu%iile anali9ate şi propuse $eutili9at au f>cut o)iectul unui stu$iu aprofun$at şi c> au fost re%inute numai solu%iile teEnicea$ecvate.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !!5Proiectele teEnice propuse sunt anali9ate su) aspect economic' =ntr8o form> $efinitiv>' pe )a9araportului costuri )eneficiiG o astfel $e anali9> se face şi =n fa9a preg>tirii proiectului.Cu prileFul anali9ei $efinitive a solu%iilor teEnice' su) aspect economic' se caut> şi sta)ilirearela%iei optime a proiectului cu programul glo)al 3na%ional' al Comunit>%ii &uropene etc.4 $e$e9voltare' mai e1act' se o)serv> $ac> sectoarele pentru care se acor$> finan%area au o prioritateri$icat> =n $e9voltarea economic> a %>rii sau a structurii interstatale respective.Aspectul comercial pre9int> importan%> pentru =ntreprin$erile pro$uc>toare. Jn acest ca9' se

stu$ia9> elementele proiectului privin$ negocierile $e v=n9arecump>rare' cererea pentru pro$usulcare se va fa)rica' evolu%ia pie%ei $e $esfacere şi a celei $e aprovi9ionare cu materii prime' for%a $emunc> etc.<n9area şi comerciali9area pro$uselor tre)uie s> vi9e9e

locali9area pie%ei $e $esfacereG

competitivitatea anticipat>' %in<n$ seama $e pro$uc>torii e1isten%i' poten%iali' locali sau

str>iniG veniturile $in v<n9>rile anuale' estimate $in pro$use şi serviciiG

costurile anuale' estimate $in promovarea v<n9>rilor şi $in comerciali9are.

Aspectul financiar al proiectului este str<ns legat $e cel comercial' el comport<n$ $ou> laturi$istincte

anali9a prin prisma finan%atoruluiG sta)ilirea m>surii =n care valoarea proiectului poate fi acoperit> cu =mprumuturi.

&valuarea financiar> se face pentru a ve$ea $ac> proiectul este suficient $e renta)il pentrufinan%ator' $ac> se o)%ine profit.&valuarea financiar> se face =n $ou> etapeA. Prima etap> 3stu$iul $e fe9a)ilitate4 const> =ntr8o anali9> financiar> sumar>' care se face cuoca9ia i$entific>rii proiectului' pentru a facilita alegerea solu%iei $e fa)rica%ie şi a ecEipamentelor necesare. Anali9a vi9ea9> alegerea celei mai )une variante $e proiect' =n urma compar>riivariantelor concurente' pe )a9a unei aprecieri pertinente a valorii intrinseci a finan%>rii' =nainte $e ase intro$uce o)liga%iile financiare şi fiscale.

B. A $oua etap> const> =n anali9a financiar> $etaliat> 3planul $e afaceri4' care se face cu oca9iaela)or>rii $efinitive a proiectului sau a formei finale a acestuia. &a are scopul $e a relevarenta)ilitatea capitalurilor investite $e finan%ator' $elimit<n$ resursele proprii $e cele =mprumutate.De $ata aceasta se iau =n consi$erare $o)<n9ile $e la =mprumuturile )ancare' impo9itele pe profit'ta1ele vamale etc.Jn anali9a gestiunii' se are =n ve$ere competen%a ecEipei $e proiect care va asigura ulterior gestiunea' precum şi competen%a societ>%ii =n structura c>reia se afl> ecEipa $e proiect.Jn anali9a structurii a$ministrative a ecEipei se cere ca ea s> ai)> o anumit> autonomie pentrua$ministrarea afacerii.Dup> terminarea evalu>rii' comisia $e evaluare =ntocmeşte raportul $e evaluare.Conform stan$ar$elor profesionale' un evaluator este o persoan> cu o )un> reputa%ie' care

a. a o)%inut o calificare corespun9>toare $e la o institu%ie $e =nv>%>m<nt0 instruire recunoscut>sau o calificare universitar> ecEivalent>G ). are o e1perien%> corespun9>toare şi este competent s> evalue9e proiectul =n $omeniul s>u $e



activitate.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !!"2.6.5 Criterii' mo$ $e evaluare şi selectare a propunerilor $e proiecte&valuarea propunerilor $e proiecte se face pe )a9a criteriilor $e evaluare' care sunt urm>toarele

criterii generale $e evaluare' vala)ile pentru toate tipurile $e proiecteG

criterii specifice $e evaluare' sta)ilite pe tipuri $e proiecte.

A. Criterii generale $e evaluare!. Conformitatea fa%> $e con%inutul tematic0 $e o)iectivele scoase =n competi%ie.2. Cre$i)ilitatea şi fe9a)ilitatea proiectuluiL calitatea managementului $e proiect

e1perien%a şi competen%a con$uc>torului $e proiect ştiin%ific>' teEnic>'managerial>G

organi9area şi planificarea proiectului structura' etapele şi resursele necesareG

claritatea responsa)ilit>%ilor' coor$onarea şi corelarea =ntre parteneriG

meto$e' in$icatori şi proce$uri pentru monitori9area reali9>rii şi evaluarea re9ultatelor.

L competen%a ecEipei $e lucru nivel $e preg>tire şi e1perien%> corespun9>toare şi necesar> reali9>rii proiectului.

L asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare reali9>rii proiectului

partenerii s> ai)> $otarea 3)a9> material>4 necesar> şi suficient> pentru reali9area proiectuluiG

partenerii s> ai)> posi)ilitatea utili9>rii şi a altor )a9e materiale' la alte organi9a%ii

economice şi0 sau institu%iiG cre$i)ilitatea financiar> a unit>%ilor participante.

5. Anali9a şi evaluarea costurilor nivelul costurilor totale0 $e etap>0 pe activit>%i etc.G

eficien%a costurilor0 re9ultate.

B. Criterii specifice $e evaluare!. Calitatea ştiin%ific>0 teEnic> a propunerii

gra$ul $e noutate0 $e mo$ernitate a solu%iei propuseG

caracterul $e originalitate a propunerii şi raportarea la proiecte na%ionale0 europene cone1e3corelare0 e1clu$erea relu>rilor sau a suprapunerilor cu proiecte similare' reali9ate prinfinan%are $in fon$uri pu)lice na%ionale0 europene4G

contri)u%ia proiectului la $e9voltarea $omeniului0 a $omeniilor vi9ateG

caracterul multi$isciplinar al activit>%ilor $e cercetare cuprinse =n proiectG

gra$ul $e noutate0 $e originalitate a solu%iilor' a meto$elor şi a instrumentelor $e lucru

propuseG nivelul parametrilor $e performan%> şi $e calitate a solu%iei propuseG

gra$ul $e conformitate cu cerin%ele reglement>rilor şi ale stan$ar$elor corespun9>toare $e

nivel european sau interna%ional 3calitate' me$iu' risc etc.4G

planul $e e1ploatare şi0 sau $e $ifu9are a re9ultatelor.

2. Beneficii economice $irecte' estimate pentru agen%ii economici participan%i 3poten%ialii pro$uc>tori0 utili9atori4

contri)u%ia previ9i)il> la =m)un>t>%irea po9i%iei pe pia%> a unit>%ilor economice participanteG

contri)u%ia previ9i)il> la creşterea performan%elor şi a competitivit>%ii unit>%ilor economice

participanteGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !!6

creşterea cifrei $e afaceri şi a profituluiG

creşterea capacit>%ii proprii $e proiectare8$e9voltare $e pro$usG

$e9voltarea capacit>%ii teEnologice şi creşterea pro$uctivit>%iiG

$e9voltarea cunoştin%elor şi a aptitu$inilor şi creşterea competen%ei teEnice a personaluluiG

mo$erni9area0 perfec%ionarea meto$elor $e organi9are a pro$uc%iei şi a celor $e alocare şi $eutili9are a resurselor umane şi materialeG atingerea stan$ar$elor interna%ionale $e calitate şi $e me$iu.



5. Impactul economic' social şi asupra me$iului.". Criterii privin$ activit>%ile structurale 3$ac> este ca9ul' op%ional' =n func%ie $e finan%ator4

proiect $e mare comple1itateG valorificarea $irect> a unor solu%ii e1istente' $e9voltate şi testate anteriorG

reali9area proiectului =n termen c<t mai scurtG

participarea =n asociere a colectivelor $e cercetare $in institute şi $in universit>%iG

atragerea =n proiect a tinerilor cercet>tori şi specialiştiG e1isten%a şi promovarea cola)or>rilor interna%ionale' =n spriFinul reali9>rii o)iectivelor

proiectului.6. Contri)u%ia la eficienti9area utili9>rii resurselor umane şi materiale' =n scopul reali9>riio)iectivelor proiectelor

optimi9area scEim)ului $e o)serva%ii =ntre participan%ii la programG

i$entificarea şi alocarea optim> a resurselor umane şi materialeG

corelarea şi sincroni9area activit>%ilor $esf>şurate =n program.

-. Impactul asupra me$iilor ştiin%ific' teEnologic' economic stimularea form>rii $e nuclee0 $e re%ele $e competen%> ştiin%ific> şi teEnologic>G

perspectiva $e $e9voltare =n continuare a cercet>rii =n $omeniuG

creşterea capacit>%ii $e a)sor)%ie a me$iului economic perspectiva $e valorificare are9ultatelor.. Perspectiva form>rii $e noi parteneriate./. Calitatea facilit>%ilor şi serviciilor oferite.7. Contri)u%ia facilit>%ilor şi a serviciilor oferite la reali9area o)iectivelor programului.!. Contri)u%ia facilit>%ilor şi serviciilor oferite la $e9voltarea $omeniului0 a $omeniilor $ecercetare8$e9voltare vi9ate $e program 3pe plan intern' pentru integrarea pe plan interna%ional4.Mo$ul $e evaluare a propunerilor $e proiecte&valuarea propunerilor $e proiecte se face pe )a9a criteriilor $e evaluare generale şi specificesta)ilite.(ormularele $e evaluare vor fi conforme cu structura8ca$ru a fişei $e evaluare specific> fiec>ruitip $e proiect' $at> ca mo$el $emonstrativ =n #a)elul 2.!.Selectarea propunerilor se face =n or$inea punctaFului o)%inut pe )a9a criteriilor $e evaluare.Criterii $e evaluare PunctaFma1im!. Conformitatea cu con%inutul tematic 0 o)iectivele scoase la competi%ie 62. Cre$i)ilitatea şi fe9a)ilitatea proiectului 2Calitatea managementului $e proiect /

e1perien%a şi competen%a con$uc>torului $e proiectştiin%ific>' teEnic>' managerial>2MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor

!!- organi9area şi planificarea proiectului structura' etapele şiresursele necesare2

organi9area parteneriatelor claritatea responsa)ilit>%ilor' coor$onareaşi corelarea =ntre parteneri2

meto$e' in$icatori şi proce$uri pentru monitori9area reali9>rii şievaluarea re9ultatelor 2Competen%a ecEipei $e lucru -

nivel $e preg>tire şi e1perien%> corespun9>toare şi necesar> reali9>rii proiectuluiAsigurarea resurselor materiale şi financiare necesare reali9>rii



proiectului-

$otare 3)a9> material>4 necesar> pentru reali9area proiectului 2 acces la alte )a9e materiale la alte organi9a%ii economice şi 0 sau institu%ii 2 cre$i)ilitatea financiar> a unit>%ilor participante )onitate' resursefinanciare pentru proiect

25. Anali9a şi evaluarea costurilor 6 nivelul costurilor totale 0 $e etap> 0 pe activit>%i etc. 2 eficien%a costuri 0 re9ultate 5". Calitatea ştiin%ific> 0 teEnic> a propunerii 5

gra$ul $e noutate 0 mo$ernitate al solu%iei propuse 5 caracterul $e originalitate a propunerii şi raportarea la proiecte na%ionale0europene cone1e 3corelare0 e1clu$erea relu>rilor sau suprapunerilor cu

proiecte similare' reali9ate prin finan%are $in fon$uri pu)lice na%ionale0europene46

contri)u%ia proiectului la $e9voltarea $omeniului 0 $omeniilor vi9ate 5 caracterul multi$isciplinar al activit>%ilor $e cercetare cuprinse =n proiect 5 gra$ul $e noutate 0 originalitate al solu%iilor' meto$elor' instrumentelor $elucru propuse5

nivelul parametrilor $e performan%> şi calitate ai solu%iei propuse 6 gra$ul $e conformitate cu cerin%ele reglement>rilor şi ale stan$ar$elor corespun9>toare $e nivel european sau interna%ional 3calitate' me$iu' risc etc.46

planul $e e1ploatare şi0 sau $e $ifu9are a re9ultatelor 56. Beneficii $irecte estimate pentru participan%i 5

contri)u%ia previ9i)il> la =m)un>t>%irea po9i%iei pe pia%> a unit>%ilor economice participante!

contri)u%ia previ9i)il> la creşterea performan%elor şi a competitivit>%iiunit>%ilor economice participante2

creşterea cifrei $e afaceri şi a profitului 2 $e9voltarea capacit>%ii teEnologice şi creşterea pro$uctivit>%ii " $e9voltarea cunoştin%elor şi a aptitu$inilor şi creşterea competen%eiteEnice a personalului

" mo$erni9area0 perfec%ionarea meto$elor $e organi9are a pro$uc%iei şi acelor $e alocare şi $e utili9are a resurselor umane şi materiale5

atingerea stan$ar$elor inerna%ionale $e calitate şi $e me$iu 5-. Impactul economic' social şi asupra me$iului !

efecte =n acor$ cu politicile guvernamentale $e $e9voltare economic> şisocial>6

sus%inerea politicilor $e me$iu 6#otal !

#a)elul 2.!. (işa $e evaluare a proiectelorG structura8ca$ru3mo$el $emonstrativ4MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !!



2.-. R&AIAR&A' CON#RO? QI MONI#ORIAR&A PROI&C#&OR 2.-.!. Controlul şi monitori9area proiectuluiReali9area' controlul şi monitori9area proiectului impune =nglo)area cerin%elor viitorilor

)eneficiari' crearea unui mo$ clar $e prioritate a eforturilor şi coor$onarea factorilor careinfluen%ea9> $esf>şurarea proiectului. #oate acestea sunt corelate cu re$ucerea costurilor care nu

pro$uc valoare a$>ugat> şi $iminuarea şanselor ca unele activit>%i s> nu se $esf>şoare conform

program>rii proiectului.Din punctul $e ve$ere al managementului proiectului' informa%ia este acea $at> care a$uce un plus $e cunoaştere şi serveşte pentru luarea unei $eci9ii sau la reali9area o)iectivelor proiectului' prin ac%iunile care urmea9> a fi reali9ate.Informa%ia $e control are capacitatea

$e a contri)ui la re$ucerea incertitu$inii in viitorG strategia aleas> pentru reali9area

proiectului 3atingerea o)iectivelor sta)ilite4 caut> s> a$une' s> prelucre9e' s> opreasc>informa%ia $in trecutul =n$ep>rtat' apropiat sau ime$iatG informa%ia tratat> va creacunoştin%ele care vor sta la )a9a noilor scenariiG

$e a influen%a $eci9ia şi consecin%ele eiG

$e a asigura evi$en%a consumurilor şi a costurilor oca9ionate $e $esf>şurarea activit>%ilor.

Pentru a asigura a$aptarea şi perfec%ionarea continu> a meto$elor şi a proce$eelor $emanagement este necesar ca informa%iile referitoare la re9ultatele aplicarii $eci9iilor s> se =ntoarc>la organul emitent' cu alte cuvinte' s> se asigure o )ucl> cu circuit =ncEis a fiec>rei activit>%i a

proiectului. Nu tre)uie s> se =ntreprin$> nicio ac%iune f>r> posi)ilitate $e control. Mai mult' criteriile$up> care se efectuea9> controlul tre)uie s> fie sta)ilite =nc> $e la =nceputul proiectului. Informa%iile$e control tre)uie s> aFung> $irect la persoanele responsa)ile' pentru ca acestea s> poat> apreciaeficacitatea meto$elor utili9ate şi s> propun> m>surile menite s> $uc> la =m)un>t>%irea lor.ansarea informa%iei tre)uie f>cut> pe )a9a unei strategii coerente' care tre)uie s> ai)> =n ve$erecel pu%in urm>toarele elementea. De ce se cer informa%ii şi cu cine se o)%inXJntr8o succesiune $e etape ale proiectului' ieşirea unei etape $evine intrare pentru etapaurm>toare' iar setul $e resurse şi $e activit>%i aflate =n interac%iune transform> intr>rile =n re9ultate.estiunea necorespun9>toare a informa%iei provoac> pier$eri $e timp şi $e )ani' precum şiinci$en%e negative asupra pro$uctivit>%ii proiectului. Prin sta)ilirea parametrilor $e proces a$ecva%işi prin inclu$erea lor =n planificarea o)iectivelor proiectului' se pot i$entifica şi corecta a)aterile' =nacest fel pun<n$u8se )a9ele perfec%ion>rii permanente a proiectului.&1ist> numeroase surse $e costuri inutile şi unul $in o)iective este $e a le gestiona' astfel =nc<tele s> fie eliminate. Printre cau9ele cele mai frecvente generatoare $e costuri sunt urm>toarele

lipsa $e informa%ii relativ la pre%urile pieselor' ale materialelor' ale serviciilorG

proast> e1ploatare a i$eilorG su) presiunea termenelor $e respectat' responsa)ilii

activit>%ilor tin$ s> aplice prima solu%ie vala)il>' in$iferent care =i este pre%ulG spiritul

creativ nu este pus =n totalitate la contri)u%ie pentru a c>uta solu%ii care s8ar putea $ove$i$e calitate mai )un>' la un pre% mai micG ela)orarea $e solu%ii gr>)ite 3precipitate4' pentru a reme$ia o pro)lem> $e moment sau o

$ificultate particular> şi nerevenirea asupra corect>rii solu%ieiG erorile specialiştilorG speciali9area prea accentuat> $uce la alegerea $e solu%ii ireali9a)ile

$in punct $e ve$ere economic 3ecEipamente prea costisitoare' materiale scumpe şi $ificil $eacEi9i%ionat4.

). Jn c=t timpXPentru ca proiectul s> avanse9e' minimi9<n$ riscurile care pot ap>rea pe parcursul $erul>rii lui'este necesar> i$entificarea clar> a costurilor angaFate =n proiect. ?nul $intre instrumentele $easigurare a controlului fiec>rei activit>%i este repre9entat $e *regula )uclaFelor,' aşa cum arat>

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !!/(ig.2.!6.



Managerul proiectului tre)uie s> fac> anali9e' plec<n$ $e la re9ultatele o)%inute pe fiecare activitate $in ca$rul etapei şi

s> le compare cu o)iectivele sta)ilite' pentru a i$entifica eventualele $iferen%e şi pentrueliminarea cau9elor lorG

Aceste ac%iuni intr> in categoria m>surilor preventive' cf. ISO /"2' prin care se =n%elege ac%iuni=ntreprinse pentru =nl>turarea cau9elor unor neconformit>%i posi)ile 3situa%ii ne$orite4' =n scopul

prevenirii pro$ucerii acestora.M>surile preventive pot fi privite su) $ou> aspecte. Pe $e o parte' servesc la evitarea posi)ilelor neconformit>%i' $eci in$epen$ent $e $efectele $epistate $eFa' pe $e alt> perte' ele sunt generali9areamo$ului $e a)or$are pentru =nl>turarea cau9elor neconformit>%ilor $eFa pro$use. M>surile

preventive nu se refer> numai la pro$use 0 servicii' ci şi la proce$uri' procese' management. s> $eci$> ce ac%iuni tre)uie =ntreprinse pentru a re$uce $iferen%ele' =n ve$erea elimin>rii

riscurilor care ar =mpie$ica reali9area o)iectivelorG

Aceste ac%iuni intr> =n categoria m>surilor corective' cf. ISO /"2' prin care se =n%elege ac%iuni=ntreprinse pentru =nl>turarea cau9elor unor neconformit>%i pro$use 3situa%ii ne$orite4' =n scopul

prevenirii repet>rii acestora. s> evalue9e' pentru activit>%ile restante' performan%ele aşteptate' riscurile re9i$uale'

termenele' costurileG s> verifice $ac> toate $ocumentele sunt la 9iG

s> verifice vali$itatea mo$elelor utili9ate pentru previ9iuni şi s> $etermine noi mo$ele.

De e1emplu' informa%iile conta)ile finale ale unui proiect' referitoare la costuri' furni9e9> oimportant> )anc> $e $ate' pe )a9a c>reia se pot face stu$ii comparative asupra costurilor estimate'

pentru viitoarele proiecte. Acestea sunt utile' =n special pentru =nregistr>rile privitoare la num>rul $eore8om.a =nceputul proiectului nu e1ist> $ec<t previ9iunipreveniri prospective şi la sf<rşitul

proiectului nu sunt $ec<t o)serva%ii =ntre cele $ou>' cuplul previ9iuneprevenire prospectiv>$ispare progresiv' pentru a l>sa' $in ce =n ce mai mult' locul o)serva%iei şi prevenirii active' =nve$erea trat>rii şi a complet>rii informa%iilor.Jn aceast> figur>L previ9iunea permite $e a te asigura c> proiectul avansea9> pe $rumul cel )un' pentru a atingeo)iectivulG este momentul estim>rii costurilorGL prevenirea prospectiv> permite simularea a ceea ce se va =nt<mpla $ac> un acci$ent sau oeroare' prev>9ut> sau nu' se va pro$uceG este momentul progno9elor financiareGL reali9area permite a te asigura c> pro$usul este conform cu previ9iunile şi' =n consecin%>' cuo)iectivul sta)ilitGL prevenirea activ> permite $e a controla pentru pro$usul $e9voltat 3prototipul sau seria 9ero4 cese va =nt<mpla =n ca9ul unui $efect sau sl>)iciune =n perioa$a $e pro$uc%ie şi comerciali9are.

Jn ameliorarea permanent> a proiectului' vom avea astfel logica urm>toareL prevenire a impie$ica fenomenul s> se pro$uc>GL protec%ie pentru ca9ul =n care nu =l putem =mpie$ica s> se pro$uc>GL interven%ie in ca9ul =n care fenomenul se pro$uceGL repara%ie repunerea =n func%iune $up> acci$ent.In$iferent $ac> e vor)a $e a$optarea m>surilor corective sau a celor preventive' se impune=ntocmirea unui plan $e m>suri. Acesta tre)uie s> inclu$> cel pu%in urm>toarele puncte

pro)lema real> sau poten%ial>G

m>sura corectiv> sau preventiv> 3ceX4GMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul

proiectelor !!7

responsa)ilitatea 3cineX4G termenul 3p<n> c<n$X4G

monitori9area 3cineX' cumX4G



sta)ilirea eficacit>%ii 3cineX' cumX4.

Activit>%i =ntreprinse pentru reali9area planului $e monitori9are a proiectului sunt!. Anali9a şi colectarea tuturor $atelor şi informa%iilor referitoare la proiectul =n cau9>G2. I$entificarea similitu$inilor şi $iferen%elor fa%> $e alte proiecte $eFa implementate sau =n curs$e implementareG5. Definirea ca$rului conceptual al planului $e monitori9are al proiectuluiG

". I$entificarea scopului şi o)iectivelor monitori9>riiG6. I$entificarea in$icatorilor pentru fiecare categorie $e o)iective şi activit>%i =n parteG-. I$entificarea categoriilor $e resurse umane $isponi)ile 3manageri' supervi9ori' e1per%i'teEnicieni' muncitori4 cu $efinirea rolului acestora =n colectarea informa%iilor şi =nmonitori9area proiectuluiG. Sta)ilirea programului şi a frecven%ei activit>%ilor $e monitori9areG/. Conceperea0 $e9voltarea sistemului $e management al informa%iilor 3MIS4G7. I$entificarea instrumentelor $e monitori9are ce vor fi utili9ate =n proiectG!. Sta)ilirea ca$rului $e con$ucere al activit>%ilor $e monitori9areG!!. Sta)ilirea strategiei $e anali9> a activit>%ilor $e monitori9areG!2. I$entificare tipurilor $e rapoarte ce vor fi utili9ate =n proiectG

!5. I$entificarea $atelor şi a locului un$e vor fi $epuse aceste rapoarteG!". Definirea ca$rului general al recoman$>rilor ce se fac =n ca$rul proiectuluiG!6. I$entificarea $e noi in$icatori pe )a9a recoman$>rilorG!-. I$entificarea mo$alit>%ilor $e mo$ificare a sistemului $e monitori9areGCa urmare tre)uiesc re%inute urm>toarele!. ?n proiect nu tre)uie s> =nceap> f>r> un plan $e monitori9are $etaliat' ce este conceput $ec>tre managerul $e proiect şi $e ecEipa $e monitori9are şi0sau implementare a proiectuluiG2. Planul $e monitori9are al proiectului tre)uie s> fie concis' s> ai)> o)iective şiresponsa)ilit>%i clar $efinite' cunoscut şi =n%eles $e c>tre =ntreaga ecEip> $e proiect.5. Procesul $e monitori9are =ncepe =nainte $e a se $a *startul oficial, al $emar>rii proiectului şise =ncEeie $up> ce proiectul a fost finali9atG". Monitori9area unui proiect sau a unui proces0 activit>%i $in ca$rul unei organi9a%ii se spriFin>

pe teEnici şi meto$e manageriale cu )a9e ştiin%ifice' o)serva%ia empiric> fiin$ folosit>numai $up> ce a fost filtrat> şi )ine =n%eleas> =n toate aspectele saleG6. Monitori9area eficient> a unui proiect se )a9ea9> $eopotriv> pe o =m)inare eficient> astrategiilor pro8active şi reactive a$optate c<t şi pe e1perien%a managerului $e proiectG-. Succesul activit>%ilor $e monitori9are a unui proiect se cuantific> =n mo$ $irect prininterme$iul calit>%ii re9ultatelor şi a conformit>%ii acestora cu preve$erile sta)ilite ini%ial.Insuccesul monitori9>rii re9ult> =n primul r<n$ prin situa%iile $e cri9> create =n ca$rul

proiectului c<t şi prin sla)a calitate a re9ultatelor o)%inuteG. ?n proiect f>r> o monitori9are eficient> este un proiect $in start sortit eşeculuih

Pentru reali9area proiectului =n con$i%ii $e eficien%> şi mai ales =n ca9ul =n care mem)ri ecEipei $e proiect sunt implica%i concomitent la reali9area mai multor proiecte se va utili9a o)ligatoriu omatrice a asist>rii proiectelor pentru fiecae proiect =n parte conform (ig. 2.!-.MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !2(ig. 2.!6. Reali9area activit>%ilor *regula )uclaFelor,

sta)ilireao)iectivelor

planificarearesurselor OB

R&SSoptimi9ateR& OB



sta)ilireao)iectivelor

planificarearesurselor

conservarea unor informa%ii

PANI(ICAR& R&AIAR& ARTIAR& pevi9iunem>surare8 Fustificarea final> aactivit>%ii8 e1perien%>acumulat> pentruactivit>%i viitoare8 Fustificarea $ecalaFului$intre o)iective şi resurse8 Fustificarea optimi9>rii

o)iectivelor şi resurselor

B?CA PR&&N#I3previ9iune prevenire prospeciv>4B?CA COR&C#I3reali9are prevenire corectiv>4B?CA IS#ORIC3o)serva%ii4OB o)iectivele activit>%ii 3performan%>' cost' termen4R&SS resursele activit>%ii 3umane' materiale' financiare' meto$e' instrumente4R& re9ultatele activit>%ii 3pro$use' informa%ii' servicii performan%>' cost'termen4MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !22D&tape management$e proiect(ig. 2.!-. Matricea tipurilor $e asistare a proiectului 3mo$ul $emonstrativ4#ip $e asisten%>Informare Consultare Participare efectiv> ControlIni%iere

proiectControl3monitori9areşi evaluare4&1ecu%ie3implementare4Planificare(inali9are

proiectT T(

DA CB



A&DT(

&CADMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !25ScEim)ul $e $ate informati9at face parte $in ansam)lul teEnologiilor pentru informare'comunicare şi control' şi are rolul s> uşure9e trecerea $e la informatica simpl> la societateainforma%ional> glo)al>. &l nu =nlocuieşte miFloacele e1istente $e comunicare' ci completea9>arsenalul $e utilit>%i legate $e =n$eplinirea o)iectivelor proiectelor interna%ionale şi $e comunicareintern> şi e1tern>.Acesta tre)uie astfel conceput' =nc<t s> cree9e fiec>rui partener al proiectului posi)ilitatea $e

$ialog' p>str<n$u8şi' =n acelaşi timp' $atele' confi$en%ialitatea acestora şi in$epen$en%a.Pentru ca scEim)ul $e $ate informati9at s> $evin> func%ional' este necesar ca partenerii s> se=n%eleag> asupra co$ific>rii utili9ate si asupra semanticii $atelor transmise. Aceast> =n%elegerecuprin$e $ou> etape

punerea $e acor$ cu co$urile interna%ionale şi =ncEeierea $e protocoale $e comunic>ri' $e

scEim)uri $e $ate' $e fişiere şi $e mesagerie electronic>G sta)ilirea co$urilor pe care le vor folosi partenerii =n ca$rul proiectului.

Recurgerea la scEim)ul $e $ate informati9at se recoman$> =n urm>toarele situa%ii c<n$ scEim)ul $e $ate este repetitivG

c<n$ se pot face previ9iuni privin$ evolu%ia proiectului şi c<n$ acestea au o ten$in%>

favora)il> folosirii lui.2.-.2. (inali9area proiectuluia. Raportul finalRaportul final $e activitate are aceeaşi structur> cu rapoartele interme$iare 3$e etap>' trimestrial'anual4 şi este =nso%it $e urm>toarele

pre9entarea' pe scurt' a sta$iului cercet>rilor $in $omeniu la $ata ini%ierii proiectului şi

a necesit>%ii temeiG anali9a mo$ului $e $esf>şurare a activit>%ilor' comparativ cu etapele planificate

3tematic>' reali9>ri' termene etc.4G anali9a financiar> a contractului' comparativ cu valorile prev>9ute prin )uget

3=nca$rarea =n valorile propuse pentru $iferite elemente $in $evi9' =nca$rarea =n

valorile propuse pentru etape etc.4G o)iectivele reali9ate sus%inute cu $ocumente 3fişe $e pro$us' pre9entarea

teEnologiilor sau a serviciilor etc.4' materiale graficeG planul $e implementare al proiectului 3etape' ani4G

un acor$ $e finali9are a proiectului' semnat şi =nregistrat $e to%i partenerii $in proiect

care va cuprin$e pro$usul' teEnologia sau serviciul re9ultat al proiectuluiG

responsa)ilit>%ile teEnice şi a$ministrative ale partenerilorG

contri)u%ia fiecarui participant' ca efort $e reali9are şi ca resurse umane' materiale şi

financiare' =n fiecare etap> $e reali9are a proiectuluiG mo$ul $e atri)uire şi $e e1ploatare a $repturilor $e proprietate 3intelectual>' $e pro$uc%ie'

$ifu9are' comerciali9are etc.4 asupra re9ultatelor proiectuluiG efectele economice 3profit' $e9voltarea capacit>%ilor $e pro$uc%ie' perfec%ionarea

meto$elor $e organi9are' creşterea competen%ei personalului4 ale implement>rii



re9ultatelor o)%inute' =ntocmite =n accor$ cu o)liga%iile contractuale asumate. ). Conceptul $e proprietate intelectual>. Sta)ilirea $repturilor $e proprietate intelectual>ale consor%iului şi partenerilor.Proprietatea intelectual> cuprin$e $ou> mari $omenii $e activitate' şi anumeL proprietatea literar>' artistic> şi ştiin%ific>GMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul proiectelor

!2"L proprietatea in$ustrial>. No%iunea $e proprietate intelectual> in$ic>' apartenen%a operei' in$iferent $e caracterul acesteiaopere teEnice 3inven%ii etc.4' opere ştiin%ifice 3$escoperiri ştiin%ifice etc.4' ori opere literare şiartistice' la cel care a creat8o efectiv' la autorul 3autorii4 ei' in$iferent cui i8a fost transmis pe o calesau alta' $reptul $e e1ploatare sau $e valorificare a acestei opere.Prin proprietate intelectual> se =n%eleg $repturile referitoare la

opere literare' artistice şi ştiin%ificeG

interpret>rile artiştilor interpre%i' e1ecu%iile artiştilor e1ecutan%i' fonograme şi emisiuni $e

ra$io$ifu9iune şi televi9iune' inven%iile $in toate $omeniile activit>%ii umaneG $escoperiri ştiin%ificeG

$esene şi mo$ele in$ustrialeG m>rci $e fa)ric>' $e comer% şi $e serviciu' precum şi numele comerciale şi $enumirile

comercialeG protec%ia contra concuren%ei neloiale.

&sen%a $reptului $e proprietate intelectual> const> =n prerogativele titularului acor$ate pe unteritoriu şi un timp limitat' $e a reali9a' pro$uce şi valorifica o)iectul $e proprietate intelectual>'

precum şi $e a inter9ice ter%ilor repro$ucerea' fa)ricarea şi valorificarea neautori9at> a o)iectuluirespectiv. Cu alte cuvinte' este vor)a $e conferirea prin lege a unui $rept $e monopol $e e1ploatarea o)iectului $e proprietate intelectual>' =n favoarea titularului 3persoan> fi9ic> sau Furi$ic>4' $reptlimitat =n timp şi =n spa%iu.Singura posi)ilitate $e a transforma pro$usele şi teEnologiile ela)orate =n m>rfuri' =nc> $in fa9a$e $ocumenta%ii teEnice' o constituie proteFarea acestora prin )revete =n %ar> şi =n alte state' =nfunc%ie $e interesele economice.Brevetul $e inven%ie generea9> efecte

Furi$ice $rept $e monopol $e e1ploatare teEnice suportul transferului $e teEnic> şi $e teEnologii economice transform> o)iectul )revetului 3pro$us sauteEnologie4 =n marf> =nc> $in fa9a $e $ocumenta%ieteEnic>

informa%ionale cea mai proasp>t>' mai urgent> şi mai complet>informa%ie teEnic>' referitoare la un nou pro$us

sau la o nou> teEnologie.Brevetul instituie un monopol $e e1ploatare şi constituie o protec%ie $inamic> şi $e lung> $urat>.Dac> se vin$e un )revet' o$at> cu el se v<n$ şi toate $repturile care $ecurg $in acesta. De aceea'asemenea v<n9>ri apar $estul $e rar =ntre companii. Mult mai curent se practic> $reptul $e ae1ploata o teEnologie' *acor$ul $e licen%>,. O licen%> vi9ea9> aspectele )reveta)ile şi ne)reveta)ile'uneori $reptul $e a u9a $e o marc> $e firm> etc. ?n accor$ $e licen%> poate fi profita)il pentru toate

p>r%ile' $ac> este )ine f>cut $e la =nceput. (lu1urile $e )ani care revin fiec>rei p>r%i sunt importanteşi se =ntin$ pe o perioa$> lung> $e timp. Cel care primeşte licen%a pl>teşte ini%ial o sum> fi1> $e )ani3lump sum4' care va acoperi cEeltuielile $e transfer' formarea personalului şi o cot>8parte $incEeltuielile $e ela)orare a teEnologiei sau a pro$usului reali9at prin proiect' iar apoi o *re$even%>,'care repre9int> o cot>8parte $in )eneficiile o)%inute pe seama e1ploat>rii pro$usului sau a

teEnologiei preluate. Cel care ofer> licen%a =şi p>strea9>' $e regul>' $reptul $e a o vin$e şi altcuiva'$ar şi o)liga%ia $e a o proteFa 3prin men%inerea vali$it>%ii )revetelor' prin ac%ionare contra celor care=ncearc> s> *fure, etc.4. Din contra' cel care primeşte licen%a nu are voie s> o v<n$> unui ter%.



O pro)lem> $elicat> este aceea $ac> licen%a se acor$> asupra unui $omeniu teEnologic sau asupraunui )revet. Diferen%a const> =n aceea c>' $ac> licen%a se atri)uie asupra $omeniului' utili9atoruluinu =i este permis s> a$uc> =m)un>t>%iri sau mo$ific>ri teEnologiei ini%iale' f>r> acor$ul furni9oruluiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !26şi cu at<t mai pu%in *s> ias> $e su) licen%>,' prin interme$iul acestor mo$ific>ri. Jn general' cel care

primeşte licen%a ar $ori s> poat> )eneficia *$e $rept, $e perfec%ion>rile pe care autorul ini%ial lea$uce )revetului' $ar' pe $e alt> parte' ca propriile =m)un>t>%iri s> =i apar%in>' )a mai mult' s> le şi poat> vin$e' la r<n$ul s>u' su) form> $e licen%e.De asemenea' =n contractul $e atri)uire a licen%ei tre)uie )ine preci9at care este $urata $e timp pecare se acor$> licen%a şi eventualele motive care ar putea $uce la re9ilierea contractului.Principalele clau9e ale unui contract $e atri)uire $e licen%> tre)uie s> fie

$repturile $e proprietate intelectual> la care se $> accesG

lista )revetelorG

elementele $e cunoştin%e =n $omeniuG

o)liga%ii ale furni9orului $e licen%>G

furni9area $e materii prime' $e materiale şi ecEipamenteG

specifica%ii şi meto$e $e recep%ie şi $e testareG lista persoanelor care vor $a asisten%> teEnic> la transferul $e teEnologie sau $e pro$usG

con%inutul asisten%ei oferiteG

o)liga%ia 3sau nu4 $e a pune la $ispo9i%ia )eneficiarului =m)un>t>%irile ulterioare ale

pro$usului sau ale teEnologieiG acceptul 3sau nu4 ca )eneficiarul s> ameliore9e el teEnologiaG

o)liga%ii ale )eneficiarului $e licen%>

preci9area capacit>%ii $e pro$uc%ie şi $e $istri)u%ieG

clau9e $e calitate 3pentru a nu pune =n pericol renumele furni9orului licen%ei4G

clau9e privin$ volumul $e pro$uc%ieG

o)liga%ii comune $e lupt> =mpotriva =ncerc>rilor $e copiere' $e furt etc.G

clau9e privin$ p>strarea secretului $e fa)rica%ieG $urata $e vala)iltate a contractuluiG

con$i%iile financiareG

motivele $e re9iliere a contractului' proce$ura $e re9iliere' o)liga%iile ce revin p>r%ilor =n

aceste con$i%ii.c. Regulile referitoare la $repturile $e proprietate in$ustrial> şi intelectual>' la pu)licitateşi confi$en%ialitateDrepturile $e propritate intelectual>

sunt proprietatea contractorilor care le8au o)%inut şi le8au coor$onatG

atunci c<n$ unii contractori au reali9at )revete' vor $eci$e ei =nşişi asupra parteneriatului $in

ca$rul contractului acestoraG $ac> un su)contractor reclam> $repturi $e proprietate' partenerii vor =ncEeia contracte $e

sta)ilire şi $e utili9are a acestor $repturiG atunci c<n$ un contractor transfer> $reptul $e proprietate' va =ncEeia un contract prin care

o)liga%iile re9ultate sunt =n concor$an%> cu interesele şi cu o)liga%iile $in contractul principalGcontractorul are o)liga%ia s> informe9e ceilal%i parteneri asupra $eci9iei sale =nainte $etransferarea $reptului $e proprietateG

atunci c<n$ un contractor nu inten%ionea9> s>8şi proteFe9e )revetul =n %ara specificat> $e

finan%ator sau renun%> la protec%ie' finan%atorul poate intro$uce' =n contractul principal'm>suri $e protec%ie' pe care contractorul nu le poate refu9a f>r> un motiv =ntemeiatG =n acestca9' finan%atorul =şi asum> o)liga%ia $e protec%ie =n locul contractorului' care' numai la cerere'

poate )eneficia $e $repturile $e proprietate.2.-.5 Planul $e management al sferei $e cuprin$ere a proiectuluiPlanul $e management al sferei $e cuprin$ere a proiectului porneşte $e la i$eea $e construire a



MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !2-unui proiect ca un sistem social.3areis' 2-43;;;.cor$is.eu4. Astfel' meto$ele $e planificareutili9ate pentru construirea unui proiect ca un sistem social tre)uie s> cuprin$> o)iectivele' sfera $ecuprin$ere a proiectului' resursele' planul $etaliat al activit>%ilor' re9ultatele' riscurile' cultura şiconte1tul proiectului. Proiectele şi programele ca structur> $e proiecte' respectiv managementul

proiectelor şi managementul programelor' au $rept )a9> $efinitorie procesele $in ca$rul acestora. Jnca$rul organi9a%iilor prin proiecte' acestea sunt procese $e afaceri ale partenerilor proiectului'respectiv companii' societ>%i economice' organi9a%ii' cu implica%ii asupra proiectului ca sistemsocial. O anali9> comple1> =n acest ca9 inclu$e managementul macro8 şi microproceselor' cuevi$en%ierea rela%iilor $e sinergie $intre managementul proceselor şi managementul proiectelor.Pentru fiecare $intre ariile mai sus men%ionate se sta)ilesc strategii maFore $e ac%iune' pentru

perioa$a $e proiectare' $e reali9are şi implementare' precum şi planuri manageriale $e ac%iune'specifice' pe componente.Dintre categoriile $e planuri manageriale utili9ate =n partea $e planificare şi $e monitori9are aimplement>rii proiectului' un rol $eose)it $e important =l Foac> planul $e management al sferei $ecuprin$ere a proiectului 3*proFect scope management plan,4.

Ca structur>' planul sferei $e cuprin$ere a proiectului' con%ine 3areis' 2-4!. Planul o)iectivelor proiectului' asigur> imaginea $e ansam)lu a proiectului şievi$en%ia9> $iferen%ele =nregistrate =ntre o)iectivul general şi o)iectivele specifice ale

proiectului. Pentru planul $e o)iective sunt utili9ate meto$e $e planificare' precum planificarea calen$aristic> şi planificarea costurilor.2. Planul o)iectelor vi9ate =n ca$rul proiectului este legat' =n general' $e atingereare9ultatelor proiectului' $ar şi a altor livra)ile' care nu sunt consi$erate =n mo$ efectivre9ultate. Pornin$ $e la planul o)iectelor vi9ate' se construieşte' =n mo$ efectiv' planul $eimplementare teEnologic> a re9ultatelor proiectului 3care va fi $escris =n $etaliu' =n ca$rulurm>torului su)capitol4.5. Planul $e structur> al proiectului' cunoscut şi su) numele $e planul BS 3or Brea$o;n Structure4' a c>rui $etaliere a fost reali9at> =n ca$rul capitolului prece$ent.". Specifica%ii ale pacEetelor $e activit>%i' ce repre9int> un cumul $e $escrieri calitative şicantitative' care tre)uie reali9ate pentru m>surarea progresului proiectului.&ste important $emen%ionat faptul c> specifica%iile pacEetelor $e activit>%i re$uc necesitatea $etalierii structuriiBS.2.-." Planul $e implementare teEnologic> a re9ultatelor proiectuluiDiseminarea şi e1ploatarea cu succes a re9ultatelor proiectului sunt =n interesul tuturor

participan%ilor la proiect şi servesc la o)%inerea $e )eneficii economice' teEnologice şi sociale pentru consor%iul proiectului şi pentru structura socio8politic> $in care fac parte partenerii proiectului. Reali9area cu succes a unui proiect repre9int> primul pas spre o posi)il> comerciali9are'

$rept care este necesar> o planificare $etaliat> a posi)ilit>%ilor $e e1ploatare a re9ultatelor. Deaceea' unele organisme finan%atoare o)lig> partenerii proiectului s> =ntocmeasc> *Planul $eImplementare #eEnologic>, 3#ecEnological Implementation Plan4' la =nceputul şi la sf<rşitul

proiectului.Acesta repre9int> specifica%ia $e e1ploatare a re9ultatelor proiectului' aşa cum propunerea $e

proiect şi contractul $e finan%are au repre9entat specifica%ia pentru activitatea $ecercetare$e9voltare.&l nu se refer> $oar la aspectele teEnice ale re9ultatelor' ci şi la poten%ialul $e e1ploatarea re9ultatelor 3 =n engle9> *$elivera)les,' sau *proFect outputs,4 generate $e proiect şi lamo$alit>%ile $e e1ploatare a acestui poten%ial 3$e9voltare in$ustrial>' stan$ar$e' norme şireglement>ri' implica%ii asupra me$iului' a s>n>t>%ii' a con$i%iilor $e munc>' şomaF' )eneficii

economice prin proiecte noi' contracte $e licen%>' contracte $e pro$uc%ie' contracte $e mareting' $efranci9>' Foint venture4.?n *Plan $e Implementare #eEnologic>, )ine =ntocmit este cea mai )un> cale $e a $emonstra



MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !2finan%atorului şi partenerilor valoarea re9ultatelor proiectului. &l repre9int> un instrument stan$ar$'care $escrie şi $etalia9> activit>%ile planificate şi re9ultatele aşteptate' precum şi leg>turile $intreacestea şi o)iectivele selectate.Dac> o alt> organi9a%ie' $in afara parteneriatului' va e1ploata re9ultatele' pu)licitatea este un

factor8cEeie =n $iseminarea acestora 3ofert> teEnologic> multi8me$ia' pu)lica%ii scrise4.Planul $e Implementare #eEnologic> nu este un raport static' ci un $ocument activ' care tre)uiecompletat =nc> $e la ini%ierea proiectului şi actuali9at permanent.Crearea con$i%iilor pentru o $e9voltare socio8economic> $ura)il> şi pentru =m)un>t>%irea

permanent> a calit>%ii vie%ii repre9int> a$ev>rata valoare a re9ultatelor unui proiect. &1ploatareaacestora' fie $irect $e c>tre partenerii proiectului' fie $e c>tre alte organi9a%ii' prin $iseminare şi

pu)licare' este cea mai important> o)liga%ie a contractorilor. Planul $e Implementare #eEnologic>'=ntr8o form> clar>' permite contractorilor s> arate cum =şi onorea9> aceast> o)liga%ie şi permitefinan%atorului 3Autorit>%ii Contractante4 s> o)%in> informa%iile necesare' pentru a reali9a evalu>rileşi compara%iile interne.Planul $e Implementare #eEnologic> con%ine patru p>r%i

Partea I un re9umat al re9ultatelor proiectului' =ntocmit $e c>tre con$uc>torul $e proiectGPartea a II8a un re9umat confi$en%ial' =ntocmit $e fiecare partener' =n care sunt $escrisemo$alit>%ile $e e1ploatare a re9ultatelor proiectului =n interiorul organi9a%iei lor 3planuri $e afaceri'

patente' proiecte teEnice4G re9umatul este p>strat $e c>tre finan%ator.Partea a III8a o $escriere pu)lica)il>' =ntocmit> $e fiecare partener' asupra re9ultatelor

proiectului' $estinate ter%ilor0 $isponi)ile pentru ter%i 3re9ultate ce pot fi *v>9ute,' *atinse,'*utili9ate,' *e1perimentate,' *=n%elese,4G informa%iile sunt $iseminate $e c>tre finan%ator.Partea a I8a un re9umat al efectelor o)%inute 3valoarea a$>ugat>4 prin proiect' ca =ntreg'=ntocmit $e con$uc>torul $e proiect 3contri)u%iile proiectului la re9olvarea pro)lemelor impuse $efinan%ator' la $e9voltarea cooper>rii interna%ionale' la utili9area resurselor $isponi)ile alecolectivit>%ii4.P>r%ile I şi I sunt =ntocmite şi centrali9ate $e c>tre con$uc>torul $e proiect. Partea a III8a este=ntocmit>' in$ivi$ual' $e c>tre fiecare partener şi centrali9at> $e c>tre con$uc>torul $e proiect.Partea a II8a este' $e asemenea' =ntocmit> $e fiecare partener' $ar' fiin$ confi$en%ial>' estecentrali9at> $e con$uc>torul $e proiect sau trimis> $irect finan%atorului' $e fiecare partener.P>r%ile I şi I repre9int>' imperativ' re9umatul proiectului. P>r%ile II şi III sunt =n concor$an%> cure9ultatele e1ploata)ile' generate $e proiect' şi cu mo$alit>%ile $e e1ploatare ale acestora $e c>treto%i partenerii implica%i =n e1ploatarea acestor re9ultate.#oate proiectele sunt o)ligate' prin contract' fie s> e1ploate9e re9ultatele proiectului3$elivera)les' R#D results4' fie s> pu)lice re9ultatele $isponi)ile' cu respectarea $reptului $e

proprietate intelectual>' pentru a fi e1ploatate $e al%ii.

Pentru P>r%ile II şi III' pentru pu)licarea fiec>rui re9ultat' tre)uie =ncEeiat> o minim> form>contractual>.Momentul =n care se =ntocmeşte *Planul $e Implementare #eEnologic>, este $eterminat $e fiecareAutoritate Contractant> care finan%ea9> proiectul. ?nii finan%atori pot cere =ntocmirea planului cEiar $e la =nceputul proiectului şi' apoi' o revi9uire la Fum>tatea $erul>rii lui şi la finali9area acestuia sauconform o)liga%iilor contractuale' la $ou> luni $e la finali9area proiectului.Se pun =n evi$en%> urm>toarele preci9>ri privin$ no%iunile utili9ate =n ca$rul Planul $eImplementare #eEnologic>' conform #a)elului 2.5.Coor$onator 3Principalcontractor4Persoana Furi$ic> ce semnea9> contractul cu

Autoritatea Contractant> şi care are responsa)ilitatea$e con$ucere a proiectului.Contractor asistent



3Assistant contractor4Persoana Furi$ic>' alta $ec<t principal contractor'care particip> la reali9area proiectului' care areaceleaşi $repturi ca şi principal contractor' mai pu%in MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul proiectelor !2/

responsa)ilitatea $e con$ucere a proiectului şi$repturile $e acces la re9ultatele acestuia.Protocol $e cola)orare3Consortium agreement4Conven%ie' protocol' contract =ncEeiat =ntre partenerii

proiectului' cu scopul $e a preci9a sau completa =ntreei $ispo9i%iile $in contractul principal.Contract principal Contractul =ncEeiat =ntre Principal contractor şiAutoritatea Contractant>.Parteneri3Partners4

Jn mo$ u9ual' repre9int> partenerii implica%i =nreali9area proiectului. &ste utili9at> şi no%iunea $e*parteneri interniW' pentru a8i $istinge $e *parteneriie1terniW' uneori participan%i la $iseminareainforma%iilor referitoare la re9ultatele proiectului saula utili9area acestora.&1ploatarea re9ultatelor 3&1ploitation4?tili9area re9ultatelor $isponi)ile $e c>tre partenerisau $e ter%i' pentru a crea o pia%> a pro$usului sau aserviciului.Diseminare3Dissemination4R>sp<n$irea cunoştin%elor acumulate prin proiect3altele $ec<t cele pu)lica)ile4' a re9ultatelor $in

patente' =n ve$erea promov>rii progresului ştiin%ific şiteEnic.Raport>ri 3Delivera)le4#ot ceea ce se pro$uce pe parcursul e1ecut>rii

proiectului 3pot fi rapoarte' $ocumente $e plat>'instruc%iuni' programe soft;are' prototipuri'

materiale certificate' stan$ar$e4. Repre9int> ieşirile$e la o etap> finali9at> şi intr>rile $e la etapaurm>toare.Cunoştin%e 3Uno;le$ge4Re9ultate' informa%ii' $repturi $e autor' $esene'mo$ele' care au re9ultat $in reali9area =ntregului

proiect.Informa%ii cunoscute3Pre8e1istening no;Eo;4

Informa%ii' altele $ec<t cunoştin%ele $e%inute $e

parteneri =nainte $e =ncEeierea contractului' necesarereali9>rii proiectului.Drept $e utili9are



3Access rigEts4icen%e sau $repturi $e utili9are =n ceea ce priveşteinforma%iile sau informa%ii cunoscute.Re9ultate ale proiectului$e cercetare8$e9voltare3R#D result4

Pro$use' proce$ee' servicii' no;8Eo;' meto$ologiişi soft;are' re9ultate $in e1ecu%ia proiectului şi carerepre9int> sinte9a tuturor pro$uselor interme$iare3$elivera)les4. Acestea pot fi confi$en%iale sauneconfi$en%iale' planificate pentru $iseminare şiutili9are.Ieşiri ale proiectului3ProFect outputs4Beneficiile generate $e proiect re9ultatele R#D'

patente' pu)lica%ii' stan$ar$e.Consecin%e 3Impacts4

Consecin%ele $irecte sau in$irecte ştiin%ifice'teEnice şi socio8economice' $atorate re9ultatelor

proiectului 3outputs4. Aceste impacturi vor fim>surate la sf<rşitul proiectului şi pe o perioa$> $e 586 ani $e la finali9area acestuia.Categorii $e re9ultate3Categories4Re9ultate care pot fi comerciali9ate' transferate =n

pro$uc%ie. &1ist> patru categorii $e re9ultate' =nfunc%ie $e inten%ia $e $iseminare şi utili9are.Categorie A re9ultatecu utili9are restrictiv>3Categor+ A e1ternall+usa)le results4Informa%ii comerciale' sociale sau ştiin%ifice $einteres' pe care participan%ii la proiect nuinten%ionea9> s> le utili9e9e =n e1clusivitate sau pecare consor%iul nu are resurse suficiente s> le MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul proiectelor !27utili9e9e.

Re9ultate cu utili9aree1clusiv intern> Confi$en%iale 3Categor+B internall+ usa)leresults4Informa%ii comerciale' sociale sau ştiin%ifice $einteres' pe care participan%ii la proiect le vor utili9a =ne1clusivitate. Planul $e implementare a proiectului =iva aFuta pe parteneri s> clarifice' =n $etaliu' strategia$e utili9are a re9ultatelor proiectului. (inan%atorul vaavea astfel posi)ilitatea s> controle9e' pe parcurs'

mo$ul $e implementare a re9ultatelor proiectului.Categoria C re9ultatecu utili9are pu)lic>



3Categor+ C nonusa)leresults4Informa%ii care pot interesa cercet>torii' pentrui$entificarea c>ilor nefructifica)ile.#a)el 2.5. Principalele no%iuni utili9ate =n ca$rul *Planului $e Implementare #eEnologic>,.2.-.6 Beneficii a$use participan%ilor şi societ>%ii

Conceptul $e proiect interna%ional reflect> o orientare managerial> spre gruparea unor societ>%i$intr8un $omeniu $e activitate' $up> anumite criterii' societ>%i $ispuse s> lucre9e =n comun.Motiva%ia

pentru reali9area $e parteneriate 3consor%ii4 =n ve$erea reali9>rii unui proiect se )a9ea9>' =n principal' peurm>toarele aspecte

ameliorarea politicii concuren%ialeG

ecEili)rarea portofoliului $e activit>%iG

=nt>rirea competen%elor proprii sau reciproceG

atrac%ia c>tre aceleaşi surse $e profitG

a$e9iunea la un proiect comunG

nevoia $e a ela)ora politici pe )a9a unor traiectorii strategice communeG necesitatea $e a reconsi$era oportunitatea men%inerii vecEilor teEnologiiG

gruparea informa%iilor privin$ pia%a mon$ial>.

Aceste proiecte interna%ionale au organi9at' =n timp' reconversia sectoarelor =n $eclin'$iversificarea pro$uc%iilor' inova%ia' aFutorarea firmelor noi.Principiul grup>rii =n parteneriate $e proiect su)linia9> puterea concuren%ei organi9ate'negociate' =n care Fu$ec>%ile in$ustriale' financiare sau politice se unesc' =n loc s> rivali9e9e şi s> see1clu$>. Aceleaşi firme partenere pot fi angaFate =n mai multe proiecte $e cooperare şi $e alian%>' cu

parteneri $iferi%i.Parteneriatele =n ca$rul proiectelor se $e9volt>' =n mo$ frecvent' la nivel european şiinterna%ional. #en$in%a e1prim> o necesitate evi$ent>' impus> $e construc%ia european>' a$ic> onou> organi9are a pie%elor' $escEis> la concuren%a re$us> la scar> comunitar>' precum şi o lupt>competitiv> =ntre S.?.A.' aponia' noile %>ri in$ustriali9ate şi ?niunea &uropean>.Beneficiile a$use $e proiectele reali9ate =n parteneriate interna%ionale vi9ea9> toate planurilecompetitivit>%ii

re$ucerea $e costuriG

posi)ilitatea $e mai mare scEim)are afurni9orului sau a clientuluiG

inova%ie şi creativitateG

calitatea pro$uselorG

posi)ilit>ti $e utli9are a )arierelor $e intrare şi ieşire pe pia%>G

$iferen%ierea pro$uselorG

fle1i)ilitateG

reparti%ia valorii a$>ugate asupra mai multor parteneri 3concentrarea acesteia $e c>tre un

singur partener ri$ic> nivelul $e risc4GMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !5

eficacitate organi9atoric> ce permite o =mp>r%ire a riscurilor' o limitare a incertitu$inii şi

re$ucerea timpului. =nt>rirea capacit>%ii fiec>rui partener $e ripost> =n fa%a concuren%ei.

Aceast> provocare puternic> la nivelul ?niunii &uropene este pre9entat> =n (ig.2.!.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !5!

(ig. 2.!. Pia%a ?niunii &uropene şi logica proiectelor interna%ionale pentru reali9area $e )eneficii ale participan%ilor şi ale statelor componentePia%a ?niunii



&uropene&1igen%e impuse $ecerere&1igen%e impuse $eofert>&lemente

cantitative>rgirea pie%elor &lementecalitative Maimul%iconsumatori şiutili9atoriJnt>rireaconcuren%eiAccentuarea

unor competen%e$istinctiveCreştereacapacit>%ilor

pro$uctiveCreştereacreativit>%iişi a variet>%ii$e

)unuri şi $eserviciiRe$ucereacosturilor şi pre%urilor Calitateşi

promovareSpeciali9are'recentrare pe

competen%eInvesti%iicu $ominant>$e capacitateInvesti%iicu $ominant>$e cercetare$e9voltareInvesti%iicu $ominant>$e ra%ionali9areInvesti%ii

cu $ominant>$e inova%ie&fort impus $e ra%ionali9area



şi $e =mp>r%irea riscurilorMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !52Proiectele interna%ionale asocia9> $iferi%i pro$uc>tori' pro$uc>tori şi $istri)uitori sau pro$uc>torişi utili9atori' stimulea9> e1igen%a privin$ calitatea' cre<n$ leg>turi str<nse =ntre to%i cei care

particip> la crearea )og>%iei sociale. Altfel spus' managementul proiectelor interna%ionale'e1ploat<n$ facilit>%ile $e comunica%ie şi $e sta)ilire a acor$urilor' permit s> se reali9e9e' mai mult şi

mai )ine' cu mai mul%i şi nu singur.2.-.-. AvantaFele pro$usului o)%inut =n ca$rul proiectului. Impactul social şi ecologicJntre avantaFele care se o)%in =n urma reali9arii proiectului se pot re%ine urm>toarele aspecte

De9voltarea sau m>car p>strarea po9i%iei pe pia%> a )eneficiarului proiectului.

Diversificarea pro$uc%iei' impus> $e cerea pie%eiG maForitatea companiilor se preocup> $e

$iversificare =n $omeniul pe care =l st>p<nesc şi $oar arareori este vor)a $e o scEim)are a profilului. Jn general' companiile par tentate s> =şi $iversifice pro$usele' $ec<t s> =şi $iversificeteEnologiile $e reali9are a acestora.

Alinierea la normativele impuse $e guvern' $e legisla%ie' $e cerin%e socialeG normele cel mai

frecvent mo$ificate sunt cele referitoare la protec%ia me$iului. #oto$at>' apar restric%ii$eterminate $e stan$ar$i9are sau' mai frecvent' $e noile m>suri $e protec%ie a cump>r>torului'

care merg mult mai $eparte $ec<t la sta)ilirea mai strict> a unor termene $e garan%ie. Sta)ilitate =n fa%a unei sc>$eri a ofertei sau a unei scumpiri a materiilor primeG este vor)a' =n

primul r<n$' $e scumpirea energiei' care o)lig> companiile s> =şi scEim)e at<t teEnologiile' c<t şis> =şi reproiecte9e pro$usele.

Creşterea calit>%ii vie%ii.

Crearea $e noi locuri $e munc>.

Reali9area suportului pentru $e9voltare $ura)il>' inclusiv pentru conservarea resurselor.

Impactul asupra me$iului este evi$en%iat prin anali9a pro$usului0 a serviciului reali9at prin proiect' =n fiecare $intre etapele ciclului s>u $e via%>' şi anume $in momentul concep%iei proiect>rii' trec<n$ prin aprovi9ionare cu materii prime şi cu energie şi' =n continuare' prin etapele pro$uc%iei' ale $istri)u%iei' ale utili9>rii şi post8utili9>rii' etap> =n care tre)uie asigurat> reutili9areasau reintegrarea lui =n natur>.Cu prileFul anali9ei ciclului $e via%>' pot fi luate =n consi$erare urm>toarele elemente' =n fiecare$intre etapele acestui ciclu

contri)u%ia la efectul $e ser>G

impactul asupra stratului $e o9onG

contri)u%ia la ploile aci$e 3prin emisii $e SO24G

utili9area apei' poluarea apei $in p<n9ele freatice' ape re9i$uale' impactul asupra canali9>rii'

sisteme $e tratare' apa $e r>cireG consumul $e energie 3electric>' ga9e' petrol etc.4G

poluarea aerului' ga9e to1iceG

$egra$area peisaFului' ero9iunea solului' $egra$area p>$urilorG

9gomot' vi)ra%iiG

praf şi particuleG

e1plo9ii' $evers>ri' $eşeuri soli$e' $eşeuri periculoase.

Marcarea ecologic> a pro$uselor şi a serviciilor Marcarea ecologic> are ca scop s> ofere o mo$alitate' recunoscut> interna%ional' $e evaluare acaracteristicilor ecologice ale pro$uselor şi $e informare a consumatorului' privin$ caracteristicilerespective. a )a9a marc>rii ecologice st> stan$ar$ul ISO !"' care $efineşte trei tipuri $emarcare ecologic>

Marcare tip I' $e c>tre o ter%> parte 3organism guvernamental sau neguvernamental4' care

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor

!55sta)ileşte criteriile $e evaluareG Marcare tip II' pe )a9a $eclara%iei pe propria r>spun$ere a pro$uc>torilor' a importatorilor' a



$istri)uitorilor sau a altor p>r%i interesateG Marcare tip II' care inclu$e informa%ii cuantifica)ile $espre pro$us' )a9ate pe in$ici

pre$etermina%i.&ste necesar ca =n ela)orarea proiectului s> se %in> seama $e urm>toarele cerin%e' care s> reflecteangaFamentul participan%ilor la proiect privin$ prevenirea polu>rii

O)iectivele referitoare la me$iu nu tre)uie s> repre9inte o constr<ngere sau o pie$ic> =n

reali9area o)iectivelor fun$amentale' ca şi a celor specifice $iferitelor $omenii ale proiectului. &letre)uie' $e aceea' $efinite' lu<n$ =n consi$erare op%iunile teEnologice' cerin%ele financiare'opera%ionale' comerciale ale proiectului.

O)iectivele referitoare la me$iu tre)uie s> %in> seama $e punctul $e ve$ere al tuturor

p>r%ilor interesate' respectiv al persoanelor sau al colectivit>%ilor care ar putea fi afectate $eimpactul $e me$iu al pro$uselor 0 al serviciilor proiectului.

O)iectivele referitoare la me$iu tre)uie s> fie formulate clar' pentru a fi =n%elese $e to%i

partenerii şi $e p>r%ile interesate. O)iectivele referitoare la me$iu tre)uie s> fie cuantifica)ile' astfel =nc<t s> e1iste

posi)ilitatea m>sur>rii lor 3$e e1emplu' pon$erea $eşeurilor reciclate' cantitatea $e $eşeuri re9ultate pe tona $e pro$us finit' pon$erea am)alaFelor reciclate4.

2.-. Propunerea unor noi proiecte pe )a9a proiectului =ncEeiat Noile servicii se $e9volt> $in serviciile oferite $e proiect' care se maturi9ea9> şi se concreti9ea9>=n noi proiecte $e $e9voltare. O $e9voltare şi o inovare permanent> este o o)liga%ie şi nu uncapriciu. Aceast> $e9voltare poate fi continu> sau =n salturi. Nu tre)uie s> ne limit>m numai la$e9voltarea $e servicii complet noi' ci şi la a$aptarea' la mo$ificarea sau la completarea oferteiactuale $e servicii. Se pune =n evi$en%>' conform celor $e mai Fos' urm>toarea meto$ologie analitic>$e cercetare şi $e selec%ie a activit>%ilor noi' pe )a9a proiectelor =ncEeiate!. Din punctul $e ve$ere al $e9volt>rii

unicitatea pro$usului

coeficientul $e cerere ofert>

gra$ul evolu%iei teEnice

posi)ilit>%ile $e e1port oportunitatea cre>rii unui serviciu $e consultan%> teEnic>

v<n9>rile complementare

inci$en%ele asupra politicii $e personal

inci$en%ele asupra politicii companiei

2. Din punctul $e ve$ere al cercet>rii $e9volt>rii utili9area cunoştin%elor actuale

rela%iile cu programele $e $e9voltare

utli9area ecEipamentului $e la)orator şi $e =ncerc>ri

$isponi)ilitatea personalului $e cercetare

5. Din punctul $e ve$ere al pro$uctiei utili9area materialelor şi teEnicilor familiare

securitatea

$isponi)ilitatea for%ei $e munc> speciali9at>

servicii $e =ntre%inere speciali9ate

reciclarea $eşeurilor şi re)uturilor

utli9area $e su)pro$use

". Din punct $e ve$ere comercial rela%iile cu pie%ele e1istente

notorietatea =n $omenii =nvecianteMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul

proiectelor

!5" posi)ilit>%ile $e e1tin$ere a pietei

concuren%a previ9i)il>



$iversificarea mo$elelor

$e9voltarea $e noi aplica%ii

6. Din punctul $e ve$ere al sta)ilit>%ii sta)ilitatea pie%ei

e1tin$erea pie%ei

efectul asupra gamei $e pro$use

posi)ilit>%ile $e c<ştigare a unei pie%e complementare $ificult>%ile pentru concuren%> $e a copia pro$usul

sta)ilitatea pro$usului =n ca9 $e recesiune economic> sau

$e cri9>.Ca urmare a celor pre9entate' se pune =n evi$en%> o scEem> $e aplica%ie a proiect>rii $e noiservicii' pe )a9a unui proiect =ncEeiat conform #a)elui 2.".Reali9atorul

proiectului Oferta $e pro$us Proiectarea unui nouserviciu?niversitate Organi9are $e cursuri'seminarii O nou> speciali9are

Spital Consulta%ii' opera%ii'tratament' terapie Noi meto$e $e consulta%iiConsultan%> $eafaceriOrgani9are' consultan%> =nresurse umane' şcolari9are

Noi servicii $econsultan%>' $e e1emplu'implementarea unui sistem$e management al calit>%ii0sistem $e management alme$iului =nconFur>tor Banc>Cre$ite' $epo9ite' pl>%i'E<rtii $e valoare' afaceri $ecomer% e1terior'a$ministrarea

patrimoniului'interme$iere imo)iliar>Activit>%i )ancare folosin$Internetul

a)orator $e=ncercareJncerc>ri $e protec%iame$iului' controlulalimentelor' etalonareamiFloacelor $e =ncercareServicii $e consultan%>'seminarii' şcolari9>riServiciu $e

protec%ie şi pa9>

Protec%ia personal>' protec%ia unui o)iectiv #ransport $e valoriTotel Ca9are' organi9are $e



festivit>%i CongreseAvocatConsultan%> Furi$ic>'repre9entare Furi$ic> 3$ee1emplu' =n $reptulfamiliei' $reptul muncii'

legisla%ia patentelor'legisla%ia circula%iei etc.4&1tin$erea $omeniilor =ncare se acor$> consultan%>'$e e1emplu' =n legisla%iacEiriilor Comer% <n9are $e pro$use &1tin$erea sortimentului MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul proiectelor !56materiale şi acor$are $econsultan%> la cump>rare

3$e e1emplu' =n s>n>tate'igien>' construc%ii4cu pro$use electrice'seminarii pentru clien%i $inciclul *serveşte8te singur,(irme $etransport şie1pe$iere#ransport greu' $e mo)il>'$e materiale periculoase'c>r>uşie naval>0 aerian>&1tin$erea $omeniului $etransport0 noi ruteServicii

pu)licePlasarea for%ei $e munc>'centru $e calcul'aprovi9ionare cu ap>' ga9'energie electric>' transport$e persoaneRecalificare0 Programe $e

calificare pentrureintegrarea şomerilor'instituirea unei liniitelefonice pentru cet>%eniPro$uc>tori $e

programe $ecalculator 3soft;are4Soft;are stan$ar$'soft;are $e$icat' service

pentru soft;are

?n nou soft;are#a)el 2.". Aplica%ie $e proiectare $e noi servicii pe )a9a unui proiect =ncEeiatPentru monitori9area proiectelor reali9ate =n ca$rul societ>%ilor organi9ate prin proiecte' se



utili9ea9> urm>toarele fişe pentru reuniuni $e lucru' respectiv fişe $e $iscu%ii SOCI&#A#&A PA ....0......... Nr.........0.........................(IQ P&N#R? R&?NI?N& D& ?CR?&MI#&N# COMPAR#IM&N# DA#A#&M...................................................................................................................................

OBI&C#I............................................................................................................................PAR#ICIPAN@ICOMPAR#IM&N#S&MN#?RA DI(?A# A COMPAR#IM&N#ORDIN&A D& I.......................................................................................................................CONOCAR&A R&?NI?NII ?RM#OAR&DA#A............................................................................................................ MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !5-OC?.........................................................................................................

ORDIN&A D& I A R&?NI?NII ?RM#OAR&.............................................................................................................................................................SIN#&A R&?NI?NII DIN .................................&MI#&N# ........................................... PA .....0.......CONC?II 0 PROP?N&RI 0 MAS?RI #&RM&N R&SPONSABIDirector proiect(işa pentru reuniune $e lucru 3mo$el $emonstrativ4(IQA D& DISC?@IIData ....................... Nr. $e inregistrare...................SOCI&#A#&A...............................................................................

i9ita i9ita se$iu Convor)ire Altele

societate client telefonic>&mitent......................................................Data emiterii......................................Destinatari Director eneral Director &1ecutiv

Persoane nominali9ate pentru aceast> fiş> $e $iscu%iiA$ministrativ ......................................................................

Aprovi9ionare ......................................................................

Calitate ......................................................................

Comercial ......................................................................

&conomic ......................................................................

uri$ic ......................................................................

Pro$uc%ie ......................................................................

#eEnic ......................................................................

Persoana contactat> ! .................................................................(unc%ie .......................................................Persoana contactat> 2 .................................................................MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul proiectelor !5(unc%ie .......................................................Persoana contactat> 5 .................................................................(unc%ie .......................................................

PROB&M& DISC?#A#&Director $e proiect ................................(iş> $e $iscu%ii 3mo$el $emonstrativ4MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul



a$ministr>rii resurselor materiale =n ca$rul proiectelor !5/5. MANA&M&N#? ADMINIS#RRII R&S?RS&OR MA#&RIA& JN CADR? PROI&C#&OR 5.! Resursele materiale =n ca$rul proiectelor.Managementul a$ministr>rii resurselor materiale nu repre9int> $oar o =nsumare mecanic> a

$iferitelor etape prin care se reali9ea9> un anumit ciclu $e aprovi9ionare' ci presupune o =m)inare fructuoas>a activit>%ilor reali9ate $e $epartamentul $e aprovi9ionare. Privit> ca un miniproiect'acEi9i%ionarea inclu$e o serie $e activit>%i principale' aşa cum re9ult> şi $in $iagrama urm>toare.

(ig. 5.!. Ciclul $e aprovi9ionare =n ca$rul unui proiectSe pun =n evi$en%> urm>toarele elemente componente ale activit>%ii $e aprovi9ionare =n ca$rulunui proiect!. Cererea $e aprovi9ionare' formulat> $e c>tre utili9ator' pe )a9a necesarului acestuia $ematerii prime sau $e componente. Ini%ierea unei astfel $e cereri are la origine un control alstocurilor' al maga9iilor sau al spa%iilor $e $epo9itare' o anali9> a proiectelor teEnologice sau a

controlului pro$uc%iei' =n func%ie $e tipul pro$uselor şi $e organi9area firmei. O$at> i$entificatnecesarul $e materiale' se purce$e la =ntocmirea unei cereri a$resate $epartamentului $eaprovi9ionare' prin care se solicit> re=nnoirea stocurilor' folosin$u8se anumite $ocumente' cum ar fiformularul $e solicitare $e aprovi9ionare' o list> complet> a necesarului $e materiale' care s>cuprin$> $etalii referitoare la pro$usele care vor fi acEi9i%ionate şi la cantit>%ile necesare' precum şio cerere $e re=nnoire a stocului.O aten%ie $eose)it> tre)uie s> acor$e acEi9itorul acelor pro$use care necesit> un timp mai?tili9ator 3cerere4Selectare(urni9or 3pre%' calitate4&1pe$iereRecep%ia lamaga9iePreg>tirecoman$>ivrare şifacturareDepartamentA$ministrareAprovi9ionare

Recep%ielafurni9or Inspec%ieintern> a

pro$uselorMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul a$ministr>rii resurselormateriale =n ca$rul proiectelor !57=n$elungat $e acEi9i%ie şi s> ia toate m>surile necesare' ca instruc%iunile $e coman$are s> fie pre$ate$epartamentului $e acEi9i%ii' c<t mai repe$e posi)il.2. Selectarea furni9orului priveşte cea $e8a $oua etap> a procesului $e aprovi9ionare şi

presupune o alegere a sursei $e acEi9i%ie' )a9at> pe cota%ii $e pre%uri' con$i%ii $e livrare' reputa%ia privin$ stan$ar$ele $e calitate' performan%ele la livrare şi situa%ia comercial>. Sursa $eaprovi9ionare



poate consta =ntr8un singur furni9or sau =n mai mul%i' =n func%ie $e necesarul $e materialesolicitat. O mare amploare a luat' =n ultima perioa$>' un sistem Fapone9 $e aprovi9ionare şi $e

pro$uc%ie' const<n$ =n re$ucerea stocurilor la 9ero' )a9<n$u8se pe furni9ori care s> livre9e m>rfurile$irect la locul $e munc> şi *e1act la timpul potrivit,.5. &miterea comen9ii $e acEi9i%ie este partea cea mai rutinant> a unui proces $e acEi9i%ie'const<n$ ori =n $actilografierea comen9ii' =n semnarea şi e1pe$ierea ei prin poşt>' ori =n scEim)

electronic $e $ate. Pro)lemele care se pot ivi =n aceast> etap> privesc consumul $e timp' =n sensulc> aceast> activitate' $eşi simpl> şi o)işnuit>' poate $ura c<teva 9ile sau s>pt>m<ni' ceea ce poate$uce la o m>rire a timpului alocat proiectului. Se mai are =n ve$ere şi faptul c> orice coman$> $eacEi9i%ie $efineşte con$i%iile comerciale' $e regul> stan$ar$i9ate şi tip>rite pe spatele formularelor $e coman$>' care =l o)lig> pe acEi9itor s> accepte toate costurile necesare şi implica%iile legale.O)liga%iile comerciale prev>9ute =n coman$a $e acEi9i%ie sunt' =n fapt' o)liga%ii contractualereferitoare la con$i%iile $e plat>' la pre%' fi1at pe $urata contractului' nefiin$ supus creşterii $inniciun motiv' $ac> nu s8a $ispus altfel' la termenul $e livrare' la calitatea şi la $escrierea

pro$uselor care urmea9> a fi livrate' la mo$ul $e $esp>gu)ire' =n ca9ul m>rfii necorespun9>toare$in punctul $e ve$ere al proiect>rii sau al e1ecu%iei' al pier$erii sau al $eterior>rii' la proprietateintelectual>. O$at> contractat pro$usul' v<n9>torul nu mai are nici un $rept =n a8l mo$ifica sau a8l

a$>ugi' $ec<t printr8o autori9are e1plicit>' $at> $e companie pe un formular oficial $e mo$ificare.Jn situa%ia =n care sunt impuse anumite scEim)>ri =n orice aspect al comen9ii $e aprovi9ionare' se

poate emite un amen$ament la coman$a ini%ial>' cu acor$ul preala)il al furni9orului' $etermin<n$efectele asupra pre%ului şi a livr>rii. Acestea sunt re$actate pe formulare oficiale' av<n$ parte $eaceeaşi circula%ie ca şi coman$a ini%ial>' c>reia =i corespun$e. Dac> =ns> amen$amentul periclitea9>=ncEeierea corespun9>toare a aprovi9ion>rii oric>rui alt articol $in coman$> p<n> la $ata $e livraresta)ilit>' se recoman$> emiterea unei noi comen9i $e acEi9i%ie.<n9>torul are $reptul $e a contracta su)antreprenori 3su)furni9ori4' cu con$i%ia ca aceştia s> fiecunoscu%i $e c>tre cump>r>tor' oric<n$ $oreşte' şi cu asigurarea accesului personalului' care seocup> $e urgentarea aprovi9ion>rii $in ca$rul companiei' la )irourile sau la atelierele acestora. ?nalt aspect legat $e con$i%iile comerciale se refer> la $reptul cump>r>torului $e a refu9a pro$uselelivrate' invoc<n$ faptul c> acestea sunt necorespun9>toare sau $ac> v<n9>torul comite o =nc>lcare acomen9ii. Orice $isput> referitoare la contract se va solu%iona cu aFutorul unui ar)itru' ales cuacor$ul p>r%ilor' sau $ac> nu' =n instan%>.". Confirmarea comen9ii repre9int> r>spunsul furni9orului la coman$a $e acEi9i%ie' =n ca9ul =ncare el este po9itiv' =nregistr<n$u8se un contract legal' supus legilor =n vigoare. Jn aceast> etap>'revine furni9orului o)liga%ia $e a returna o confirmare a accept>rii con$i%iilor sau cel pu%inconfirmarea $etaliilor privin$ cantitatea' specifica%iile' pre%ul şi con$i%iile $e livrare.6. ?rgentarea aprovi9ion>rii este o m>sur> preventiv> prin care se =ncearc> pre=nt<mpinarea=nt<r9ierii livr>rii' cu aFutorul unui sistem $e averti9are timpurie' solicit<n$ informarea $in timp$espre orice $ificult>%i pe care le8ar putea =nt<mpina furni9orul.

Deşi =n unele organi9a%ii mai mici acEi9itorul =n$eplineşte şi rolul celui care urgentea9>aprovi9ionarea' regula este ca acest rol s> revin> unei persoane special =ns>rcinate' $in ca$rul$epartamentului $e aprovi9ionare. O$at> plasate toate comen9ile' acEi9i%ionarea la timp a m>rfurilor $evine o pro)lem> primor$ial>. ?rgentarea aprovi9ion>rii nu repre9int> $oar un proces $e urm>rirea m>rfurilor =nt<r9iate' ci mai $egra)> =ncearc> s> preva$> pro)lemele care apar pe parcursulMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul a$ministr>rii resurselor materiale =n ca$rul

proiectelor !"

pro$uc%iei şi al livr>rii' pre=nt<mpin<n$ =nt<r9ierea livr>rii.Dac> =ns> acest proces $e rutin> nu pare s> =şi ating> scopul' persoana =ns>rcinat> cu urgentareaaprovi9ion>rii poate apela la meto$e mai puternice $e urgentare' cum ar fi oferta $e a colecta

m>rfurile cEiar $e la se$iul furni9orului' o notificare prin care sunt e1plicate pe larg motiveleurgent>rii' sau orice alte meto$e licite ce $uc la atingerea scopului.-. &1pe$iereaG tre)uie avut =n ve$ere faptul ca =naintea p>r>sirii locului $e pro$uc%ie al



furni9orului' transportul s> fie marcat corespun9>tor' prin aplicarea unei ştampile uşor $e recunoscutale furni9orului pe l>9ile $e am)alaF' astfel =nc<t fiecare articol s> poat> fi i$entificat =n toate etapelec>l>toriei' precum şi la $estina%ia final>.. ivrarea şi facturareaG facturile =nso%esc actele $e trimitere a m>rfurilor şi se $econtea9> $ec>tre solicitantul m>rfii' =n momentul recep%ion>rii acesteia./. Inspec%ia intern> a pro$uselor este reali9at> $e c>tre factorii $e control a)ilita%i $in

interiorul organi9a%iei.7. Recep%ia pro$uselor este ultima etap> a ciclului aprovi9ion>rii şi const> =ntr8o e1aminaream>nun%it>' pentru verificarea eventualelor pagu)e survenite pe parcursul transportului' a greşelilor referitoare la natura m>rfurilor sau la cantitatea solicitat>. Dac> m>rfurile corespun$' acestea sunttrimise la maga9ie' un$e se proce$ea9> şi la o evi$en%> a stocurilor. Apoi' $up> un timp' se

preg>teşte un nou ciclu $e aprovi9ionare.Jn ca9ul =n care transportul nu este recep%ionat =n con$i%ii satisf>c>toare' se poate cere respingereaacestuia' fiin$ returnat =mpreun> cu o not> $e respingere' solicitantul fiin$ e1onerat $e platafacturilor.3&1emplu $emonstrativ4Data comen9ii Data $e livrare Ref. cota%ia $vs

> rug>m furni9a%i urm>toarele' conform con$i%iilor generale $e acEi9i%ie#A' un$e se aplic>' nu este inclus =n niciunul $in pre%urile pre9entate mai susArticole Sarcin>0Proiect şialocare

(ig. 5.2. &1emplu $e )or$erou $e coman$> $e acEi9i%ie 3&1emplu $emonstrativ4

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul a$ministr>rii resurselor materiale =n ca$rul proiectelor !"!5.2. Importan%a managementului a$ministr>rii resurselor materialeConceptuali9area no%iunii $e management al a$ministr>rii resurselor materiale ale unui proiect'ca teorie şi practic> a con$ucerii' vi9ea9>' =n primul r<n$' o eficien%> =n aprovi9ionare' =n or$ineaevit>rii =nt<r9ierilor' a acEi9i%ion>rii )unurilor potrivite scopului urm>rit' $ar şi =nca$rarea =ntr8unanumit )uget.Sporirea caracterului anticipativ al con$ucerii' reflectat $e accentuarea importan%ei managementuluiaprovi9ion>rii' $atorat' =n principal' presiunii e1ercitate $e progresul teEnic şi teEnologic'

c>ruia tre)uie s>8i fac> fa%> =n mo$ corespun9>tor' presupune profesionali9area func%iei $e manager al aprovi9ion>rii' $eterminat> at<t $e aptitu$inile şi calit>%ile pe care le impune o asemenea func%ie'c<t şi $e valoarea cunoştin%elor şi $eprin$erilor pe care le reclam> aplicarea ei cu re9ultate $esucces. (unc%ia $e management al aprovi9ion>rii priveşte capacitatea $e a con$uce' $e a a$opta$eci9ii corecte' Fuste şi performante' care se concreti9ea9> =n practic> =n emiterea comen9ilor $eacEi9i%ie' asigurarea transportului' a $epo9it>rii' ca şi a tuturor aspectelor legate $e formalit>%icomerciale' portuare şi vamale' =n con$i%iile opera%iunilor la nivel interna%ional.Jn a$optarea $eci9iilor' consi$erentele $e or$in economic au avut =ntot$eauna un rol

prepon$erent' aşa =nc<t managerul unui proiect $e aprovi9ionare tre)uie s> ai)> =n ve$ere costurile )unurilor şi ale serviciilor acEi9i%ionate' lu<n$ =n consi$erare faptul c> acestea repre9int> peste Fum>tate $in costurile totale ale unui proiect $e aprovi9ionare. Prin urmare' aprovi9ionarea

competitiv> $etermin> succesul financiar al unui proiect.Demersurile =ntreprinse $e managerul unui proiect $e a$ministrare a resurselor constau' =ntr8oanali9> a con$i%iilor concrete' interne şi interna%ionale' legate $e pro)lema plasamentelor



capitalului' $e fun$amentarea costurilor aferente reali9>rii fiec>rui o)iectiv al proiectului şi $eurm>rirea sistematic> a =nca$r>rii cEeltuielilor efective =n nivelul planificat al costurilor.Importan%a plas>rii eficiente a capitalului re9i$> =n faptul c> o gestionare a$ecvat> a resurselor

poate $etermina gra$ul $e renta)ilitate a unui proiect $e acEi9i%ie.Astfel' fon$urile )locate prin acEi9i%ion>ri premature $e materiale nu mai a$uc profit' )a' maimult' $ac> aceste fon$uri provin $in capital =mprumutat' a$uc o pier$ere ce ecEivalea9> cu o

$o)<n$> sau cu nişte cEeltuieli f>r> acoperire. Pe $e alt> parte =ns>' =nt<r9ierile cau9ate cuacEi9i%ionarea pot avea consecin%e $e9astruoase' provenin$ $in faptul c> lipsa materialelor poate$uce la =ntreruperea lucrului' $etermin<n$ o $ep>şire a num>rului $e ore estimat' =n con$i%iile =ncare proiectul continu> s> =nregistre9e salarii şi costuri f>r> acoperire. Per ansam)lu' =ntregul proiectare $e suferit' pun<n$ =n pericol profita)ilitatea lui.5.5. Strategii manageriale utili9ate =n a$ministrarea resurselor materiale ale proiectului.5.5.! &tapele procesului $e a$ministrare a resurselor materialeManagementul aprovi9ion>rii =n ca$rul proiectelor inclu$e proce$eele necesare pentruacE9i%ionarea $e )unuri şi $e servicii' =n ve$erea atingerii scopului proiectului' $intre care cele maiimportante sunt PMBOU 32/4

planificarea aprovi9ion>rii ilustrea9> pro$usele ce vor fi procurate' precum şi $ata la

care vor intra =n posesia solicitantuluiG planificarea solicit>rii $ocumentarea cu privire la caracteristicile )unurilor care se

$oresc acEi9i%ionate şi i$entificarea poten%ialilor furni9oriG solicitarea anali9a ofertelor furni9orilor pe )a9> $e pre%' $e con$i%ii $e livrare' $e

reputa%ieG selec%ia sursei selectarea furni9orului $intre ofertan%iG

a$ministrarea contractului con$i%iile contractuale survenite =ntre solicitant şi furni9orul

$e )unuri şi serviciiG =ncEeierea contractului finali9area contractului' livrarea pro$uselor' re9olvarea

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul a$ministr>rii resurselor materiale =n ca$rul proiectelor !"2

posi)ilelor $iferen$e ap>rute pe parcursul $erul>rii contractului.#oate aceste proce$ee interac%ionea9> =ntre ele' cre<n$ un tot unitar' aprovi9ionarea func%ion<n$ca un serviciu centrali9at.De re%inut este faptul c> rela%ia v<n9>tor8cump>r>tor poate e1ista la mai multe niveluri =n ca$rulunui proiect.(ig. 5.5. ScEema $e principiu a managementului a$ministr>rii resurselor materiale#oate aceste etape. $escrise succint =n ca$rul graficului prece$ent' pre9int> o $esf>surarecomple1> =n ca$rul unui proiect' fiecare $intre acestea con%in<n$ $ate $e intrare' meto$e şi teEnici

particulare $e a)or$are a fiec>rui proces' precum şi re9ultatele etapei care sunt pre9entate su)

forma unor $ate $e ieşire.Jn continuare' se anali9ea9> =n $etaliu fiecare etap> =n parte' anali9ate la nivelul componentelor constituente 3PMBOU' 2/4.5.5.!.!. Planificarea aprovi9ion>rii&ste un proces al i$entific>rii primelor $ate referitoare la genul $e pro$use care tre)uie

procurate' la cantitatea necesar>' la timpul $e acEi9i%ie' precum şi la $escoperirea primelor informa%ii vi9avi $e posi)ilii furni9ori.Jn aceast> etap>' ecEipa managerial> poate intra =n contact cu specialişti =n contracte şiaprovi9ionare' inclu9<n$u8i apoi =n ecEipa proiectului.A. Date $e intrarej Scopul proiectului vi9ea9> o $escriere a limitelor proiectului şi furni9ea9> o serie $e

informa%ii importante $espre necesit>%ile proiectului şi $espre strategiile care tre)uie aplicate pe parcursul $erul>rii lui.j Descrierea pro$usului cuprin$e $etalierea $in punct $e ve$ere teEnic 3caracteristicile4 a



tuturor )unurilor care urmea9> a fi acEi9i%ionate.j Resursele acEi9i%ion>rii' ca şi e1perti9a' tre)uie sus%inute $e c>tre ecEipa proiectului.j Con$i%iile $e pia%> se refer> la o anali9> a )unurilor şi a serviciilor e1istente pe pia%> =n acelmoment' care sunt pro$usele cele mai c>utate' $e un$e se procur> acestea şi =n ce con$i%ii.j Anali9a proiectului priveşte unele costuri preliminare' planuri manageriale $e calitate' flu1ul

)>nesc =n ca$rul proiectului' i$entificarea riscurilor sau personalul planificat.

j Constr<ngerile sunt factorii care limitea9> op%iunile cump>r>torului' una $intre cele maicunoscute constr<ngeri pentru proiecte fiin$ $isponi)ilit>%ile financiare.Planificareaaprovi9ion>riiPlanificareasolicit>riiSolicitareaSelec%ia surseiA$ministrareacontractului(inali9area

contractuluiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul a$ministr>rii resurselormateriale =n ca$rul proiectelor !"5j Presupunerile sunt factorii care =n vi9iunea scopurilor planificate sunt consi$era%i a fia$ev>ra%i' reali şi siguri.B. Meto$e şi teEnici pentru planul aprovi9ion>riij Anali9a pro$ucerii sau cump>r>rii este o teEnic> managerial> prin care se $efinesc o serie $econ$i%ii financiare 3at<t costuri $irecte' c<t şi costuri in$irecte4' =n ve$erea $eci$erii $ac> un anumit

)un rentea9> a fi pro$us sau cump>rat.j P>rerea e1pertului va fi a$esea necesar> =n ca$rul unui proiect' fie c> este asigurat> $e un singur in$ivi$ sau $e un grup $e persoane speciali9ate' sau provenin$ $in surse $iferite' cum ar fi alteunit>%i$in ca$rul organi9a%iei' consultan%i' asocia%i profesionali sau teEnici' grupuri in$ustriale.j Alegerea tipului $e contract se face =n func%ie $e nevoile proiectului' select<n$ pe acela care=n$eplineşte scopurile urm>rite. Principalele categorii $e contracte sunt

contractul av<n$ pre%uri fi1e sau $e tip lump sum aceast> categorie vi9ea9> fi1area unui pre%total pentru un pro$us )ine $efinitG ne=n$eplinirea acestei con$i%ii $uce la riscuri at<t pentrucump>r>tor' care nu primeşte pro$usul $orit' c<t şi pentru v<n9>tor' care suport> cEeltuieli maimari cu procurarea luiG

contractul cu costuri ram)ursa)ile inclu$e' pe l<ng> costurile $e pro$uc%ie ale unui )un' şi un profit al v<n9>toruluiG se are =n ve$ere şi faptul c>' $e o)icei' costurile sunt clasificate =n costuri

$irecte' $e e1emplu' cele necesare pentru profitul e1clusiv al unui proiect' şi costuri in$irecte'calculate ca un procent $in costurile $irecte' vi9<n$ salariile e1ecutivilor' l>rgirea o)iectivelor proiectului' $enumite' pe scurt' *costurile $e a =ncEeia afaceri,G contractul $e tip timp şi materiale este un gen $e contract care reuneşte pre%urile fi1e cucosturile ram)ursa)ile.C. Re9ultate 3$ate $e ieşire4j Planul managerial $e aprovi9ionare priveşte mo$ul =n care vor fi gestionate celelalte procese$e aprovi9ionare r>mase' cum ar fi alegerea tipului $e contract' preg>tirea estim>rilor in$epen$ente'

procurarea $ocumentelor oficiale stan$ar$i9ate' rela%iile cu furni9orii' coor$onarea altor aspecte ale proiectului.j Declara%ia $e lucru $escrie =n $etaliu )unurile care se $oresc acEi9i%ionate' =n ve$erea sta)ilirii

furni9orilor care sunt capa)ili a le procura =n con$i%iile cele mai avantaFoase. Num>rul saucaracteristicile $etaliilor pot varia =n func%ie $e natura pro$uselor' $e nevoile cump>r>torului sau $eforma contractului utili9at sau pot fi re$efinite' rev>9ute pe parcursul procesului $e aprovi9ionare.



Jnve$erea recep%ion>rii $e c>tre furni9ori' o asemenea $eclara%ie ar tre)ui s> fie c<t se poate $e clar>'complet> sau concis>' cuprin9<n$ şi o $escriere a serviciilor colaterale' precum raportul

performan%elor sau suportul opera%ional postproiect pentru pro$usul procurat.5.5.!.2. Planificarea solicit>rii

&ste procesul care implic> o preg>tire minu%ioas> a $ocumentelor necesare pentru a sus%inesolicitarea.A. Date $e intrarej Planul managerial $e aprovi9ionare $escris anterior.j Declara%ia $e lucru $escris> anterior.j Alte $ate $e ieşire planificate cuprin$ o revi9uire a riscurilor' a costurilor preliminare'sta)ilite =n planificarea aprovi9ion>rii' care s8au mo$ificat $e la o etap> la alta' luate acum =nconsi$erare ca parte a solicit>rii.B. Meto$e şi teEnicij (ormele stan$ar$ se refer> la contractele stan$ar$' la $escrierile stan$ar$ ale )unurilor carefac o)iectul proiectului sau la versiunile stan$ar$i9ate ale unei p>r%i sau ale =ntregului set $e

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul a$ministr>rii resurselor materiale =n ca$rul proiectelor !""$ocumente necesare.j P>rerea e1pertului este necesar> şi =n aceast> etap> a proiectului.C. Date $e ieşirej Documentele aprovi9ion>rii sunt folosite =n ve$erea solicit>rii propunerilor posi)ililor furni9ori' selecta%i mai t<r9iu' potrivit criteriilor cunoscute. Aceste $ocumente tre)uie structurate =nasemenea manier>' =nc<t s> facilite9e acurate%ea r>spunsurilor $in partea eventualilor furni9ori'inclu9<n$ $escrierea formei $orite $e r>spuns sau orice alte previ9iuni contractuale' copii alemo$elului $e contract.j Criteriile $e evaluare pot fi o)iective sau su)iective' )a9ate pe talentul sau pe e1perien%amanagerului $e proiect' şi fac a$esea parte $in $ocumentele $e acEi9i%ionare. Jn con$i%iile unor

pro$use similare' unul $intre cele mai cunoscute criterii $e evaluare este pre%ul la performan%eecEivalente' =ns> nu este şi cel mai conclu$ent. Alte criterii importante vi9ea9> =n%elegerea nevoilor'aşa cum reiese $in propunerea v<n9>torului' costul per total' capa)ilit>%ile teEnice şi cunoştin%ele'a)or$area managerial>' capacit>%ile financiare.j Revi9uirea unor $eclara%ii $e munc> survine şi pe parcursul planului $e solicitare.5.5.!.5. SolicitareaSolicitarea implic> un proces $e o)%inere a ofertelor $in partea furni9orilor' care vor fi anali9ate'conclu9iile re9ultate pe )a9a criteriilor $e evaluare fiin$ concreti9ate =n alegerea celui sau a celor

mai )uni furni9ori' =n conformitate cu o)iectivele proiectului.A. Date $e intrarej Documentele aprovi9ion>rii sunt trimise poten%ialilor furni9ori.j ista furni9orilor califica%i con%ine informa%ii $espre fiecare furni9or =n parte' respectiv $espree1perien%a acestuia' $espre reputa%ia privin$ stan$ar$ele $e calitate' $espre performan%e sau $esprealte caracteristici specifice.B. Meto$e şi teEnici pentru solicitarej Conferin%a v<n9>rii const> =ntr8o serie $e =nt<lniri la care particip> to%i poten%ialii furni9ori' =nve$erea sta)ilirii e1acte a ofertelor' a con$i%iilor contractuale' a cerin%elor teEnice etc.j Pu)licitatea este un mo$ =n care lista furni9orilor poate fi completat> prin atragerea altora noi'

prin interme$iul mass8me$iei. Pentru unele pro$use' pu)licitatea este necesar>' cum ar fi

su)contractarea unor proiecte guvernamentale.C. Date $e ieşirej Propunerile repre9int> r>spunsurile scrise ale furni9orilor la $ocumentele aprovi9ion>rii' prin



care aceştia $escriu a)ilit>%ile şi con$i%iile $e procurare pentru )unurile vi9ate. Asemenea propuneriscrise pot fi secon$ate şi $e pre9ent>ri orale.5.5.!.". Selec%ia surseiAlegerea sursei implic> receptarea propunerilor furni9orilor' aplicarea criteriilor $e evaluare şi' =nfinal' $eci9ia $e a contracta cu cel mai =n m>sur> $e a asigura necesit>%ile prev>9ute =n proiect.CEiar

$ac> pre%ul este un $eterminant $e prim or$in' asta nu =nseamn> c> este şi singurul temei al alegeriifurni9orului' un e1emplu conclu$ent =n acest sens fiin$ $at şi $e faptul c> cel mai mic pre% propus s8ar

putea s> nu fie şi cel mai mic cost' $ac> furni9orul se $ove$eşte a fi pus =n situa%ia $e a nu putealivra

)unurile la timpul sta)ilit =n contract' ceea ce $uce la o =nt<r9iere a =ntregului proiect' provoc<n$creşterea costurilor totale. Se are =n ve$ere şi natura )unurilor cerute' =n func%ie $e aceasta put<n$ fiselecta%i unul sau mai mul%i furni9ori' semn<n$ un contract stan$ar$ sau unul negociat.A. Date $e intrareMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul a$ministr>rii resurselormateriale =n ca$rul proiectelor !"6

j Propunerile reali9ate =n ca$rul fa9ei anterioare.j Criteriile $e evaluare pre9ent>rile scrise şi orale ale ofertei furni9orilor pot fi secon$ate şi $eunele monstre ale pro$uselor fa)ricate anterior' =n ve$erea unei mai )une evalu>ri a calit>%ii şi acapa)ilit>%ilor.j Politicile organi9a%ionale practicate $e c>tre con$ucerea organi9a%iei investigate.B. Meto$e şi teEnicij Negocierea contractului repre9int> meto$a care implic> o clarificare a clau9elor contractuale şia acor$urilor tacite' structura contractului' $repturile şi o)liga%iile p>r%ilor' acoperin$' =n general'responsa)ilit>%ile şi autoritatea' finan%area contractului' pre%ul etc.j Sistemul $e =nc>rcare care se $etermin> =n func%ie $e caracteristicile pro$usului.j Sistemul scan>rii presupune cerin%ele minimale $e performan%> pentru unul sau pentru maimulte criterii $e evaluare.j &stim>rile in$epen$ente pentru cele mai multe pro$use se cere ca ecEipa $e acEi9i%ie s>=ntocmeasc>o evaluare in$epen$ent> fa%> $e cea propus> $e poten%ialii furni9ori' ca un miFloc $e verificare.C. Date $e ieşirej Contractul este un acor$ $e voin%>' o =n%elegere legal>' care o)lig> furni9orul la procurarea

pro$uselor specificate' =n scEim)ul unui pre%. ?n asemenea contract poate fi simplu sau comple1' =nfunc%ie sau nu $e natura pro$uselor ce constituie o)iectul lui.5.5.!.6. A$ministrarea contractuluiA$ministrarea proiectului semnific> procesul prin care este asigurat> concor$an%a $intre

performan%ele furni9orului şi =n%elegerea contractual>. Av<n$ =n ve$ere caracterul legal al rela%ieicontractuale' ecEipa managerial> tre)uie s> cunoasc> implica%iile asumate =n a$ministrarea unuicontract. A$ministrarea contractului presupune şi o aplicare a proceselor manageriale la rela%iacontractual>' cum ar fi e1ecu%ia planului proiectului' raportarea performan%ei' controlul calit>%ii'controlul scEim)>rilor şi integrarea acestora =n managementul proiectului. Mo$alitatea şi con$i%iile$e plat> tre)uie' $e asemenea' )ine $efinite =n ca$rul unui contract' cre<n$ o )alan%> =ntre progresulreali9at $e v<n9>tor şi ratele $e plat>.A. Date $e intrarej Contractul $escris anterior.j Re9ultatele muncii fac parte $in planul proiectului $e e1ecu%ie.j Mo$ific>rile solicitate pe parcursul $erul>rii contractului pot surveni $iferite mo$ific>ri

legate $e termenii contractuali ori $e pro$usele sau $e serviciile care tre)uie procurate. O alt>mo$ificare se refer> la ca9ul =n care se pro$uce re9ilierea contractului $in culpa furni9orului' acestanerespect<n$u8şi o)liga%iile contractuale' munca lui fiin$ eticEetat> ca necorespun9>toare.



j (acturile v<n9>torului furni9orul are $reptul şi' toto$at>' o)liga%ia ca $in c<n$ =n c<n$ s>emit> facturi' =n ve$erea remuner>rii muncii prestate p<n> la acel moment.B. Meto$e şi teEnici managerialej Controlul sistemului $e mo$ificare a contractului $efineşte procesul prin care contractul

poate fi mo$ificat' inclu9<n$ )irocra%ia' proce$urile $e re9olvare a $isputelor' apro)>rile necesare pentru autori9area mo$ific>rii.

j Raportarea performan%elor priveşte mo$ul =n care furni9orul =şi respect> clau9elecontractuale.j Sistemul $e plat> $e regul> se utili9ea9> sistemul pl>%ii prin conturi' =ns> la proiectele $e maimare anvergur> se poate crea un nou sistem.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementula$ministr>rii resurselor materiale =n ca$rul proiectelor !"-C. Date $e ieşirej Corespon$en%a termenii contractuali a$esea solicit> $ocumenta%ie scris> asupra unor aspecteale comunic>rii $intre cump>r>tor şi furni9or' ca' $e e1emplu' avertismente legate $e calitateanesatisf>c>toare a pro$uselor livrate' clarific>ri sau mo$ific>ri ale contractului.j Mo$ific>rile contractului $escrise anterior.

j Plata se va face =n conformitate cu preve$erile contractului.5.5.!.-. (inali9area contractuluiRecep%ia pro$uselor cerute' verificarea lor' =ncasarea pre%ului' re9olvarea $iferen$elor' toateacestea $uc la finali9area contractului.A. Date $e intrarej Documenta%ia contractului inclu$e' $ar nu se limitea9> la aceasta' =nsuşi contractul' secon$at$e toate ane1ele sau $e notele e1plicative la mo$ific>rile f>cute contractului' $ocumenta%ia teEnic>reali9at> $e c>tre furni9or' $ocumentele financiare' statele $e plat>' facturile.B. Meto$e şi teEnici pentru finali9area contractuluij Au$itul aprovi9ion>rii const> =ntr8o revi9uire a procesului $e acEi9i%ie' =ncep<n$ cu etapa

planific>rii solicit>rii' p<n> la a$ministrarea contractului' =n ve$erea i$entific>rii succeselor' ca şi agreşelilor ap>rute pe parcurs.C. Date $e ieşirej Dosarul contractului =nainte $e =n$osariere' toate $ocumentele tre)uie =nseriate şinumerotate' aranFate =ntr8o succesiune logic> şi uşor $e re%inut' $up> num>rul specifica%iilor ori$up> numerele $e co$ ale proiectului.j Acceptarea formal> şi =ncEi$erea la =ncEeierea unui ciclu $e aprovi9ionare' a$ministratorulare o)liga%ia $e a notifica =n scris furni9orului $espre terminarea contractului. Acceptarea formal>$in partea furni9orului se face =n mo$alitatea stipulat> =n contract.5.". Managementul stocurilor $e materiale =n ca$rul proiectelor 5.".!. Interven%ia $in partea managerului $e proiect

Jn ve$erea urgent>rii aprovi9ion>rii' un rol $eterminant =l poate avea managerul $e proiect' careintervine =n acest proces prin =naintarea $e note e1plicative furni9orilor sau prin luarea unor m>suri$e urgen%>' $ac> acestea par Fustificate.O alt> pro)lem> =nt<lnit> =n ca$rul unui proiect se refer> la cri9ele $e materiale' ap>rute $incau9a =nt<r9ierilor' a erorilor $e aprovi9ionare' a $eterior>rii' a furturilor' a nivelurilor ina$ecvateale stocurilor generale' solu%ia g>sin$u8se =n emiterea unor liste $e materiale $eficitare. Cerin%ele=ntocmirii unei asemenea liste privesc $escrierea materialelor' tipul şi cantitatea' furni9area $einforma%ii clare şi precise persoanei responsa)ile $e acEi9i%ie' in$icarea gra$ului $e urgen%>'

permiterea fee$)ac8ului informa%iei. O$at> completat> lista' ea este trimis> $e urgen%>acEi9itorului' prin cel mai rapi$ miFloc posi)il.?n astfel $e )or$erou pentru i$entificarea materialelor $eficitare este pre9entat =n ca$rul

ta)elului urm>torMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul a$ministr>rii resurselormateriale =n ca$rul proiectelor !"



IPSAMA#&RIA&OR D&(ICI#AR&Jn aten%ia managerului $eaprovi9ionareArticolele sunt critice

pentru $esf>şurarea pro$uc%ieiRug>m e1pe$ia%i şiraporta%i $e urgen%>ProiectDepartamentData emiterii&mis $e

Num>rul comen9ii$e aprovi9ionareDescrierea materialelor

sau a ecEipamentelor Cantitateanecesar>C<n$ estenevoie $e eleR>spunsul managerului$e aprovi9ionare(ig. 5.". &1emplu $e )or$erou pentru i$entificarea materialelor $eficitare3&1emplu $emonstrativ4Acest ta)el ofer> o trecere =n revist> a principalelor materiale $eficitare' implicate =ntr8un proces$e aprovi9ionare' fiin$ un e1emplu complet aplicativ pentru managementul prin e1ceptare.5.".2. Meto$e mo$erne $e management al stocurilor $e materiale =n proiecte!. Principiul Pareto şi managementul stocurilor ilfre$o Pareto 3!/"/8!7254' sociolog şi economist $e origine italian>' a ela)orat cele)ra teorie a$istri)uirii )og>%iei =n ca$rul popula%iei generale' acre$it<n$ i$eea c> /_ $in )og>%ia total> este$istri)uit>' $e regul>' la numai 2_ $in popula%ie. Conclu9iile sale au $us la acceptarea şi lafolosireageneral> a *principiului Pareto,' cunoscut şi su) numele $e *legea lui Pareto, sau regula */0 2,.Deaici reiese şi ipote9a c>' $intr8un ansam)lu $e articole' /_ $in valoarea sau $in efectul lor apar%in$oar

la 2_ $intre articole' $enumite *pu%ine' $ar semnificative, 3D. oc' 2' p. 5"4.Aplic<n$ aceast> teorie la controlul stocurilor' re9ult> c> /_ $intre articolele acEi9i%ionate sau%inute =n stoc repre9int>' pro)a)il' $oar 2_ $in valoarea inventarului.2. arianta ABCarianta cea mai utili9at> =n practica controlului managerial asupra stocurilor' $enumit> variantaABC' priveşte =mp>r%irea stocului =n trei p>r%i' $enumin$ fiecare grup> $e articole A' B şi C' =n careacestea se =nca$rea9> astfel =n grupa A' cele mai valoroase !_ $in articole' =n grupa B' 2_ $intrearticolele $e valoare mo$erat>' =n grupa C pro$use cu valoare minor>' _ $intre articole.Datorit> faptului c> articolele $in grupa A sunt şi cele mai valoroase' eli)erarea lor $in stoctre)uie autori9at> =n mo$ corespun9>tor' fiecare nou> coman$> $e acEi9i%ie fiin$ vi9at> $e unmanager superior. Jn ceea ce priveşte articolele $in categoria B' comen9ile $e re=nnoire a stocului se

$eclanşea9> =n momentul =n care =nregistr>rile arat> c> stocul a sc>9ut su) un nivel pre$eterminat'iar cantitatea care se coman$> $in nou este calculat>' pentru a resta)ili nivelul stocului la unma1imum pre$eterminat. Cum articolele $in categoria C sunt articole minore' consuma)ile'



eli)erarea lor $in stoc este mai pu%in riguros controlat>' re=nnoin$u8se coman$a $e acEi9i%ie laepui9area unei anumite p>r%i' $e e1emplu' la Fum>tate.&1ist> situa%ii =n care' pentru $erularea unui proiect' se folosesc integral materiale $in stoc' f>r> afi nevoie $e un proiect special $e acEi9i%ionare. Acest lucru se =nt<lneşte la companiile mari'capa)ile s> p>stre9e stocuri ample $in toate materialele' $at fiin$ faptul c> un asemenea mo$ $eaprovi9ionare $in stoc atrage $up> sine costuri ri$icate pentru companie' pentru p>strarea lor =n

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul a$ministr>rii resurselor materiale =n ca$rul proiectelor !"/maga9ie' $ar ofer> avantaFe locale $e costuri' $in punctul $e ve$ere al managerului $e proiect.AvantaFele $ecurg şi $in faptul c> materialele se pot acEi9i%iona =n loturi economice' astfel =nc<tcosturile stan$ar$ ale materialelor folosite =n ca$rul proiectului pot p>rea sc>9ute. De asemenea'$epo9itarea materialelor nu mai constituie o pro)lem>.Cea mai mare parte a proiectelor vi9ea9> companii care nu p>strea9> stocuri $e materiale =nmaga9ie' $rept care tre)uie coman$at fiecare articol necesar. ?n asemenea mo$ $e lucru pre9int> oserie $e avantaFe incontesta)ile' =ns> şi $e9avantaFe' aşa cum ar fi situa%ia =n care compania$esf>şoar> mai multe proiecte =n acelaşi timp şi =n aceleaşi ateliere' c<n$ pentru procurarea

comen9ilor nu se mai fac re$uceri $e pre%uri' $atorit> cantit>%ilor relativ mici acEi9i%ionate. ?neleacEi9i%ii pot $uce la creşterea inventarului total al companiei şi' implicit' a costurilor acestuia.Aprovi9ionarea pe proiecte permite o mai )un> anali9> a costurilor şi a )ugetului.De e1emplu' prealocarea materialelor care urmea9> a fi folosite =ntr8un proiect' reali9at> prinretragerea acestora $in stocul general şi prin plasarea =ntr8un stoc separat' $estinat proiectului'repre9int> unul $intre avantaFele nete ale aprovi9ion>rii pe proiect.Proiectele care implic> siguran%a na%ional> impun acEi9i%ionarea tuturor articolelor numai cucon$i%ia certific>rii conformit>%ii pentru utili9are' aplica)ile at<t materiilor prime' c<t şi pro$uselor finite. Jn acest sens' se $esemnea9> un organism e1tern $e inspec%ie' care s> apro)e proce$urile $ecalitate' at<t la se$iul antreprenorului' c<t şi la se$iile furni9orilor. Bunurile inspectate se=nmaga9inea9> =n locuri special amenaFate' numai pe )a9a unui certificat $e autori9are specificlotului respectiv' eli)erat $e c>tre comisia $e inspec%ie. Stocurile astfel =nfiin%ate sunt stocuri*re9ervate,' =n care sunt p>strate $oar materialele $estinate unui anume proiect' separat $e cele

pentru utili9>ri generale' constituin$ o meto$> eficient> $e prealocare.Pe l<ng> faptul men%ionat mai sus' furni9orii )unurilor implicate =n asemenea proiecte tre)uie s>asigure şi posi)ilitatea $e *urm>rire, a acestora' care const> =n i$entificarea sursei şi a lotului $incare provine un anume pro$us. Anali9<n$ aceste con$i%ii' se aFunge la conclu9ia c> alegerea unuia$intre cele $ou> sisteme $e aprovi9ionare pe proiect sau $in stoc nu este la latitu$ineaantreprenorului' ci acEi9i%iile pe proiect $evin' =n fapt' o con$i%ie contractual>.Managementul stocurilor presupune re9olvarea pro)lemelor ri$icate $e $epo9itarea fi9ic> am>rfurilor' care pot fi =mp>r%ite =n c<teva categorii )ine $efinite

spa%iul vi9ea9> locul e1act =n care sunt $epo9itate materialele' fiin$ o resurs> =n proiect'

=n aceeaşi m>sur> ca şi for%a $e munc>G eticEetarea este o con$i%ie esen%ial> a $epo9it>rii' =n or$inea evit>rii confu9iilorG se

recoman$> ca pro$usele $epo9itate s> primeasc> numere sau co$uri' respectiv co$uri $eculoare pentru materialele folosite frecventG

locali9area este o pro)lem> propor%ional> cu m>rimea $epo9itului şi cu mo$ul $e

amplasare a materialelorG proce$ura u9ual> =n orice $epo9it )ine a$ministrat cere cafiecare raft sau la$> s> poarte o a$res> $e i$entificare' un simplu co$ alfanumericG

conservarea se refer> la anumite con$i%ii $e $epo9itare a materialelor pre$ispuse =n

mo$ $eose)it $eterior>rii' $in cau9a şocurilor mecanice' a c>l$urii' a frigului' aumi$it>%ii' a contamin>rii reciproceG

meto$ele şi ecEipamentul $e manipulare $in cau9a fragilit>%ii fragilit>%ii' se recoman$>ca unele materiale s> fie transportate cu aFutorul ecEipamentelor speciale $e manipulareG asigurarea s>n>t>%ii şi a siguran%ei reali9ate prin interme$iul politicilor practicate $e



c>tre organi9a%ia promotoare şi $e managerul $e proiectG proce$urile $e )irou $e rutin> vi9ea9> proce$urile manuale sau pe cele informati9ateG

securitatea se impune ca' =n or$inea prevenirii furturilor şi a re$ucerii la minim a

ieşirilor neregulamentare sau ne=nregistrate' accesul la $epo9itele $e materiale s> fieMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul a$ministr>rii resurselor materiale =n ca$rul

proiectelor

!"7 permis $oar personalului autori9atG $e asemenea' este necesar> o asigurare a pa9ei =nafara orelor $e programG

sistemele $e =nregistrare a stocurilor şi sistemele informa%ionale cuprin$ intr>rile şi

ieşirile materialelor' controlul stocurilor' conta)ilitatea costurilorG intr>rile $e materiale =n$epo9it tre)uie =nso%ite $e $ocumente a$ecvate' iar ieşirile' autori9ate şi =nso%ite $ecomen9i $e m>rfuri' $e liste $e materiale' $e scEeme $e ieşire $in maga9ie sau $e liste $e

piese.5.6. Proce$uri $e aprovi9ionare pentru proiecteSistemul aprovi9ion>rii pentru proiectele' $eşi respect> structura general>' se $eose)eşte $eaceasta printr8o serie $e elementele organi9atorice. Astfel' agentul $e aprovi9ionare poate fi o

organi9a%ie in$epen$ent>' $epartamentul $e aprovi9ionare al contractorului' $epartamentul $eaprovi9ionare al clientului sau o com)ina%ie a acestor variante. Jn ca$rul unui proiect interna%ional'şeful serviciului $e aprovi9ionare al contractorului are posi)ilitatea contract>rii cu antreprenorilocali' ori' $ac> şi con$i%iile pie%ei o cer' cu furni9ori $in orice parte a lumii' =n func%ie $erenta)ilitate' $e amplasarea lor' $e calitate etc.Materialele şi ecEipamentele necesare $erul>rii proiectului sunt controlate $e c>tre inginerul $e

proiect' =n ca$rul unui )or$erou $e urm>rire a acEi9i%iilor' =n ve$erea co$ific>rii seriale a acestora.?nele $intre aceste )or$erouri sunt reali9ate electronic' cuprin9<n$ şi informa%ii referitoare lacosturi şi la planificare. Pentru a simplifica controlul acEi9i%iei fiec>rui articol' )or$eroul ar tre)uis> men%ione9e fiecare etap> important> şi termenele la care se $esf>şoar> ea. Din timp =n timp' secere o reunire a )or$erourilor $e control prin interme$iul unui program glo)al $e control alaprovi9ion>rii pentru =ntregul proiect. a =ncEeierea proiectului' )or$erourile se arEivea9>' ele fiin$o parte integrant> a $ocumenta%iei proiectului.?n manager competent cunoaşte c> una $intre cEeile succesului unui proiect este preg>tirea$ocumenta%iei' care s> cuprin$> caracteristicile )unurilor ce se $oresc acEi9i%ionate. Jn acest sens' =n

preg>tirea specifica%iilor $e acEi9i%ie' se conturea9> $ou> etape etapa cererii $e ofert> specifica%ia pentru cererea $e ofert> este $epus> $e c>tre posi)ilii

furni9oriG etapa $e coman$> $e acEi9i%ie specifica%iile pentru cererea $e ofert> sunt =nlocuite cu

specifica%iile $e acEi9i%ie' $up> $iscu%iile cu furni9orul ales.Companiile cu e1perien%> =n managementul $e proiect ştiu s> evite eforturile repetate şi riscurile

greşelilor' prin $e9voltarea unei )a9e $e $ate pentru specifica%ii ori prin p>strarea $ocumentelor su)form> $e fişiere =n calculator' care pot fi folosite ca atare sau mo$ificate ori $e c<te ori este nevoies> se =ntocmeasc> o nou> specifica%ie.Pro$ucerea oric>rui ecEipament care intr> =n componen%a unui proiect repre9int> ea =ns>şi un

proiect $e pro$uc%ie' impun<n$ aceleaşi teEnici manageriale ca şi proiectul8ca$ru' cEiar $ac> la oscar> mai mic>.Jn ceea ce8l priveşte pe agentul $e acEi9i%ionare' perioa$a care urmea9> $up> emiterea uneicomen9i $e acEi9i%ie =nseamn> aşteptare şi tre)uie s> conte9e foarte mult pe faptul c> furni9orul =şiva respecta o)liga%ia. De aceea poate organi9a vi9ite la locul $e pro$uc%ie al furni9orului' pentru aurm>ri sta$iul şi evolu%ia lucr>rii. Agentul $e aprovi9ionare are' $e regul>' o)liga%ia $e a8l %ine lacurent pe managerul $e proiect cu sta$iul tuturor $etaliilor referitoare la acest proces.

Dup> finali9area acestei etape' totul $ecurge conform sistemului general' respectiv se proce$ea9>la transportul )unurilor acEi9i%ionate la $epo9itele cump>r>torului şi se face recep%ia m>rfii'=ncEein$u8se astfel şi proiectul.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul



a$ministr>rii resurselor materiale =n ca$rul proiectelor !6Ceea ce au =n comun toate proiectele şi =n $omeniul a$ministr>rii resurselor materiale esteaceeaşi caracteristic> proiectarea i$eilor şi a activit>%ilor şi transformarea lor =n noi reali9>ri.&lementul $e risc şi $e incertitu$ine mereu pre9ent arat> c> evenimentele şi sarcinile necesare

pentru reali9area proiectului' $eci şi a$ministrarea resurselor materiale' nu pot fi nicio$at>

prev>9ute cu o acurate%e a)solut>.Scopul managementului $e proiect este $e a preveni sau $e a pre9ice c<t mai multe $intre pericolele şi pro)lemele ce apar şi $e a planifica' a organi9a şi a controla activit>%ile' astfel =nc<t proiectul s> poat> fi finali9at c<t mai )ine posi)il' =n pofi$a tuturor riscurilor e1istente.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!6!". MANA&M&N#? RISC??I JN PROI&C#&".!. &lemente $e principiu privin$ risculRiscul este un partener normal şi $e ne$esp>r%it al oric>rei activit>%i' av<n$ efecte $irecte şi

puternice asupra re9ultatelor activit>%ii respective. Orice activitate are un anumit gra$ $e risc. Jnfiecare 9i structura organi9atoric> $in care facem parte este a)or$at> $irect sau in$irect $e $iverse

riscuri. #oto$at>' şi noi' ca persoane fi9ice' s=ntem supuşi la $iverse riscuri. #r>im =ntr8o lume ariscurilor. Aceste riscuri se refer> la )unurile care sunt la $ispo9i%ia noastr>' la partenerii cu carelucr>m' la me$iul =n care lucr>m. Implementarea unui sistem $e management al riscului $evine' prinurmare' un important o)iectiv pentru orice structur> organi9atoric>' c<t şi pentru o persoan> fi9ic>.Pru$en%a e1agerat> con$uce la riscuri astfel c> a nu risca este un risc.Putem oare contracara efectele negative ale unor asemenea evenimente aleatorii' care apar fiec> vrem sau nu' fie c> ne place sau nuX Pro)a)il c> nu =n =ntregime' $ar cu siguran%> le putematenua. Managementul riscului şi managerul $e risc sunt a)solut o)ligatorii pentru o activitate $esucces =n afaceri şi' mai ales' =n ca$rul structurilor organi9atorice prin proiecte' respectiv amanagementului prin proiecte. O activitate necorespun9>toare $e management al riscului con$ucela importante pier$eri financiare' politice şi cEiar umane. Multitu$inea şi comple1itateainstrumentelor $e9voltate $e economia $e pia%> permite acoperirea oric>rui tip $e risc.Managementul riscului nu este o activitate uşoar> şi ieftin>' aceşti $oi parametri fiin$ la cotema1imale. Activitatea $e management al riscului s8a $e9voltat conceptual' teoretic şi practic'$evenin$ o puternic> in$ustrie. Orice structur> organi9atoric> $e performan%> are un $epartament $erisc' o strategie $e risc şi o)liga%ia $e raporta opera%iunile $e acoperire a riscurilor pe care le$esf>şoar>. ?n me$iu =nconFur>tor cu un risc comple1 =n creştere' av<n$ un gra$ =nalt $eimprevi9i)ilitate' o pia%> a asigur>rilor comple1> cu inter$epen$en%e =ntre $iverse structuriorgani9atorice contri)uie la $ificultatea g>sirii $e solu%ii corecte $e management al riscului'corespun9>toare cerin%elor noastre $e succes. Aici putem inclu$e' =n ultimul timp' crearea' respectiv$e9voltarea unei culturi şi a unei e$uca%ii coflictuale' care' $ac> nu este controlat>' $uce la

falimentul structurii organi9atorice respective sau la escala$area unor conflicte' care apoi scap> $esu) control' av<n$ urm>ri catastrofale.?tili9area tot mai intens> a teEnologiei informa%iei =n managementul riscului a con$us lareali9area $e sisteme inteligente integrate' a$aptive =n managementul riscului' care au capacitatea $ea lua $eci9ii =n timp real' con$uc<n$ la minimi9area efectelor negative ale riscului şi lamonitori9area riscurilor re9i$uale' cu optimi9area efectelor po9itive.Av<n$ =n ve$ere cele $e mai sus' se poate spune c> *Cel mai mare risc este s> nu fie nici unrisc,. Dac> este un risc' folosin$ managementul riscului' acesta poate fi controlat' $ar $ac> nu e niciun risc evi$ent' sigur vor fi riscuri ascunse' care vor fi mai greu controlate.Riscul nu tre)uie =n%eles ca fiin$ un element $istrug>tor. Riscul poate con$uce la oportunit>%ie1traor$inare' pentru cei care ştiu cum s> =l foloseasc>. Scopul este $e a cunoaşte riscul şi a8l folosi

pentru succesul nostru. Solu%ia nu este evitarea complet> a riscului' care' $e altfel' este imposi)il>'ci evitarea riscurilor care nu pot fi =n%elese' respectiv cotrolate' şi monitori9area' respectiv utili9areariscurilor r>mase' =n scopul succesului.



&1isten%a riscurilor a con$us la $e9voltarea structurilor care se ocup> cu managementulriscului. Progresul omenirii nu ar fi fost posi)il $ac> riscul ar fi fost evitat. Reali9>rile $e

performan%> au impus asumarea unor riscuri $eose)ite.&vitarea riscurilor este o cale sigur> c>tre eşec. ?n risc mai mare poate con$uce la un c=ştig maimare. Afacerile $e valoare se concentrea9> pe un c=ştig $e calitate' prin evaluarea corect> şi tot maisofisticat> a raportului $intre risc şi c=ştig' utili9<n$ teEnologia informa%iei. MANA&M&N#?

PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!62Riscul se poate cuantifica' fiin$ luate $eci9ii cotrolate' privin$ c<t $e mult risc şi ce fel $e risc seacept> a fi asumat' av<n$ =n ve$ere incertitu$inea şi logica =n luarea $eci9iilor. Cu c<t se utili9ea9>

proce$uri mai sofisticate =n managementul riscului' cu at<t se risc> mai mult' iar greşelile au oinfluen%> catastrofic>.Riscurile apar =n ca$rul tuturor activit>%ilor socio8economice' pentru fiecare $intre acestea=m)r>c<n$ forme particulare' =n func%ie $e tipul' $e mo$ul $e manifestare şi $e m>rimea acestora.M>surarea riscului se reali9ea9> prin anali9a non8liniarit>%ilor utilit>%ii' relevate $e anali9afinanciar>' sau prin varia%ia $istri)uirii pro)a)ilit>%ilor c<ştigurilor şi a pier$erilor posi)ile' pentrufiecare alegere specific> unei situa%ii particulare.

ra$ul $e manifestare a riscului este $irect legat $e pro)a)ilitatea sa $e reali9are şi' ca urmare'se face o clasificare a gravit>%ii riscurilor' =n func%ie $e pro)a)ilitatea lor $e reali9are.Managementul financiar al riscului este' =n mo$ tra$i%ional' $omeniul )>ncilor şi al institu%iilor financiare. Datorit> specificului acestei activit>%ii' institu%iile sunt e1puse' =n procente $iferite'riscului $e pia%>' $e cre$it' $e licEi$itate şi opera%ional' care' $ac> este gestionat corect' poate a$uce

profituri su)stan%iale sau' $in contra' =n ca9ul unui management sla) poate con$uce la falimentul )>ncii sau al institu%iei financiare respective.Posi)ilitatea unui eşec maFor' com)inat> cu cerin%ele foarte ri$icate ale regulatorilor pie%elor respective' au f>cut ca aceste institu%ii s> cEeltuiasc> sume importante pentru a acEi9i%iona sistemesofisticate' prin care s> controle9e riscul.#otul sau aproape totul $epin$e $e cunoaşterea la timp a st>rilor $e fapt' a proceselor şi aten$in%elor economiei. Pentru o institu%ie financiar>' managementul riscului este procesul $ei$entificare' $e m>surare 3cuantificare4 şi $e management al $iferitelor tipuri $e riscuri' ce re9ult>$in activitatea curent> a institu%iei respective.Aceste riscuri se refer> la riscul $e pia%>' la riscul $e cre$it' la riscul $e licEi$itate şi la celopera%ional' precum şi la orice com)ina%ie a riscurilor men%ionate. Pentru a reali9a managementulacestor riscuri' aceste institu%ii au nevoie $e sisteme informatice sofisticate' care s> fie capa)ile s>ofere solu%ii =n timp real şi s> evalue9e situa%ia =ntregului portofoliu $e%inut. Aceste sisteme suntcapa)ile s> fac> fa%> aproape oric>ror situa%ii' $e la riscul valutar 3$e rat> $e scEim)4' la cel re9ultat$in $e%inerea unui portofoliu $e $erivative. De asemenea' aceste sisteme evaluea9> situa%ia

portofoliului )>ncii sau a institu%iei financiare' pentru o anumit> 9on> geografic>' şi semnali9e9>

poten%ialul unei pier$eri' $ac> anumite praguri $e referin%> au fost $ep>şite. Pentru o )anc> sau oinstitu%ie financiar>' este e1trem $e important s> primeasc> o evaluare' =n timp real' a pier$eriima1ime poten%iale sau a c=ştigului ma1im poten%ial' care poate re9ulta ca urmare a evolu%ieiimprevi9i)ile' po9itive sau negative' a unei pie%e economice.Dintre proce$urile $e gestionarea financiar> a riscului se men%ionea9> proce$urile Ee$ging eliminarea e1punerii la risc prin luarea unei po9i%ii $e compensareG utili9area instrumentelor

)ursiere contractele for;ar$' contractele futures' contractele cu op%iuniG $iversificarea re$ucereariscului prin $e%inerea unui portofoliu c<t mai larg $e active $iferite şi in$epen$enteG asigurarea transferul riscurilor pentru protec%ia =mpotriva unor posi)ile situa%ii provocatoare $e pier$eri'folosin$ un contract $e asigurare' prin plata unei prime $e asigurare.O afacere performant> =nseamn> o investi%ie =ntr8un proiect performant' cu activit>%i previ9i)ile şi

planificate. Se are =n ve$ere c> o structur> organi9atoric> $e succes $esf>şoar> o activitate prin proiecte' aceeasta fiin$ singura solu%ie $e e1isten%> =n ca$rul sistemului economic concuren%ialglo)ali9at' cu activit>%i av<n$ un gra$ =nalt $e imprevi9i)ilitate.



Jn acest ca9' investi%ia tre)uie f>cut> cu parteneri care au activit>%i previ9i)ile pe o pia%> previ9i)il>'cu evaluarea şi cu minimi9area riscurilor.Riscurile apar =n ca$rul tuturor activit>%ilor socio8economice' pentru fiecare $intre acestea=m)r>c<n$ forme particulare' =n func%ie $e tipul' $e mo$ul $e manifestare şi $e m>rimea acestora.O clasificare general> a riscurilor pe categorii se face conform (igurii ".!.MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte

!65(ig. ".!. Clasificare general> a riscurilor O structurare pe tipuri $e riscuri' se refer> la i$entificare tipul riscurilor =n func%ie $e mo$ul lor $e pro$ucere conform (igurii ".2.(ig.".2. Clasificarea riscurilor =n func%ie $e mo$ul lor $e pro$ucereJn afar> $e categoriile maFore pre9entate =n ca$rul figurilor $e mai sus se i$entific> şi o alt> sfer>$istinct> a tipologiei a riscurilor' alc>tuit> =n func%ie $e m>rimea şi $e evolu%ia acestora $up> cumurmea9>

macroriscuri ce sunt re9ultatul evolu%iei sau al con$ucerii' =ntr8un anumit sens' a unei

institu%ii' a structuri organi9atorice sau a unui proiectG microriscuri care sunt $eterminate $e c>tre factorii specifici sectorului $e activitate a

institu%iei' structurii organi9atorice sau proiectului şi0 sau $e insuficienta corelare =ntre particularit>%ile activit>%ii institu%iei' structuri organi9atorice sau ale proiectului şi limiteleimpuse $e ca$rul general al proiectului.Jn accep%iunea teoriei clasice a $eci9iei' riscul este i$entificat $rept un element incert' $ar

posi)il' care apare permanent =n procesul activit>%ilor socio8umane' ale c>rui efecte sunt p>gu)itoare şi ireversi)ile. Dac> =n accep%ia $at> $e Dic%ionarul e1plicativ al lim)ii rom<ne'&$itura Aca$emiei' se $efineşte riscul $rept *e1punerea la posi)ilitatea pier$erii sau pagu)ei,'societ>%ile $e asigur>ri consi$er> acest element $rept *Ea9ar$ul sau posi)ilitatea $e a pier$e,.Jn ca$rul teoriilor statistice avansate =n evaluarea riscurilor' este pre9entat> o $efinire mult maiela)orat> a riscurilor *riscul reflect> varia%iile $istri)uirii re9ultatelor posi)ile' pro)a)ilitatea şiRISC?RIMai mult sau mai pu%in cunoscuteMai mult sau mai pu%in graveMai uşor sau mai greu $e evitatRISC?RIP?R& consecin%e ale unor evenimenteacci$entale care nu pot fi prev>9ute 3uragane'cutremure' incen$ii' inun$a%ii' r>9)oaie'atentate etc.4SP&C?A#I& care sunt legate $e$eci9iile ce se iau =n ca$rul unei companii

sau =n ca$rul unui proiect $e investi%ii' fiin$evenimente cu o mare pro)a)ilitate $eapari%ie' $epin9<n$' =n mare m>sur>' şi $e oserie $e factori e1terni care influen%ea9>aceste proceseMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!6"valorile lor su)iective,. Referitor la cuantificarea acestor riscuri' se preci9ea9> =n continuare c>*m>surarea riscului se reali9ea9> fie prin anali9a non8liniarit>%ilor utilit>%ii relevate $e )ani' fie

prin varia%ia $istri)uirii pro)a)ilit>%ilor c<ştigurilor şi a pier$erilor posi)ile' pentru fiecarealegere particular> ,.Alte mo$alit>%i $e a $efini riscul sunt

şansa $e a pier$eG posi)ilitatea $e a pier$eG

incertitu$inea care afectea9> re9ultatulG



$ispersia actual> a re9ultatelor aşteptateG

concept multi$imensional' care nu poate fi re$us la un singur element' la o cifr>.

Av<n$ =n ve$ere toate aceste aspecte preci9ate' putem remarca faptul c> $efini%iile generate $eliteratura $e specialitate pentru risc $ifer> foarte mult' ceea ce va con$uce la ipote9a 3$e altfel foarte

pertinent>4 c> $eci$en%i $iferi%i vor avea o concep%ie $iferit>' pentru aceeaşi situa%ie. Cum putemavea' totusi' =n acest conte1t' o imagine unitar> asupra riscului' $ac> e1ista at<t $e multe a)or$>ri

$iferite asupra aceluiaşi conceptXSolu%ia survine tocmai =n i$entificarea riguroas> a elementelor comune care stau la )a9a tuturor acestor $efini%ii' acestea fiin$ incertitu$inea 3ne$eterminarea4 şi pier$erea.Jn acest sens' putem preci9a c> no%iunea $e incertitu$ine este pre9ent> =n toate $efini%iileriscului' $eoarece vali$area e1isten%ei acesteia va con$uce =n permanen%> c>tre e1isten%a a $ou>re9ultate posi)ile' $istincte. om consi$era' astfel' c> un eveniment nu este afectat $e risc' $ac> secunoaşte cu certitu$ine c>' in$iferent $e conte1t' se va pro$uce o pier$ere.Realitatea ime$iat> ne relev> practic faptul c> pentru niciun proces conştient asumat' ce se$esf>şoar> =n orice $omeniu $e activitate' incertitu$inea nu poate fi eliminat>. Jn acest conte1t' se

poate conclu9iona c> riscul şi incertitu$inea se =nt<lnesc practic oriun$e' com)inate =ns> =n propor%ii$iferite.

Jn situa%ii $eose)ite' evenimentele imprevi9i)ile pot provoca a)ateri capa)ile s> mo$ificefun$amentalconfigura%ia $atelor pro)lemei' incertitu$inea $evenin$ ea =ns>şi un poten%ial factor $e risc.Deşi pre9ente =n $iverse com)ina%ii' riscul şi incertitu$inea nu se pot confun$a' =ntre aceste$ou> no%iuni e1ist<n$ o serie $e $iferen%e semnificative' $intre care cea mai important> stipulea9>c> *=n timp ce pentru risc se pot face anumite anticip>ri ale evenimentelor care se pot pro$uce' c<tşi asupra pro)a)ilit>%ilor asociate pro$ucerii lor' =n ca$rul incertitu$inii' $eci$entul nu poatei$entifica toate sau cEiar niciunul $intre evenimentele posi)ile a se pro$uce' şi cu at<t mai pu%in s>estime9e pro)a)ilitatea pro$ucerii lor,.Pentru $efinirea respectiv anali9a riscului şi managementul riscului tre)uie sa se %in> cont$e urm>toarele8 SR ISO 5!2! 8 Managementul risculuiG Principii şi linii $irectoare.8 SR Ei$ ISO 52! 8 Managementul risculuiG oca)ular.8 SR &N 5!! 2! 8 Managementul risculuiG #eEnici $e evaluare a riscurilor.8 ISO 225!2!28 Societal securit+ 8 Business continuit+ management s+stems.8 SR ISO 2252 2!58 Securitatea societ>%ii. Managementul urgen%elor. Cerin%e privin$r>spunsul la eveniment8 ca$rul legislativ na%ional şi interna%ional privin$ Managementul riscului8 e1perien%a practic> privin$ activitatea in ca$rul Sistemelor $e management al RisculuiCa urmare a celor $e mai sus' se $> urm>toarea $efinire a risculuiRiscul se $efineşte $rept un element incert' $ar posi)il' ce apare permanent =n procesul

evenimentelor teEnice' umane' sociale' politice' reflect<n$ varia%iile $istri)uirii re9ultatelor posi)ile' pro)a)ilitatea $e apari%ie cu valorile su)iective şi o)iective' av<n$ efecte posi)il p>gu)itoare şi ireversi)ile. MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!66M>surarea riscului se reali9ea9> prin anali9a non8liniarit>%ilor utilit>%ii' relevate $e anali9afinanciar>' sau prin varia%ia $istri)uirii pro)a)ilit>%ilor c<ştigurilor şi a pier$erilor posi)ile' pentrufiecare alegere specific> unei situa%ii particulare.ra$ul $e manifestare al riscului este $irect legat $e pro)a)ilitatea sa $e reali9are şi ca urmarese face o clasificare a gravit>%ii riscurilor =n func%ie $e pro)a)ilitatea lor $e reali9are ca evenimente.3(igura ".5.4

(ig. ".5. Clasificarea evenimentelor =n func%ie $e gravitatea pe care o implic> reali9area lor O clasificare a riscurilor este reali9at>' =n mo$ particular' $e c>tre managerii $e risc aicompaniilor' ai structurilor organi9atorice sau ai proiectelor. Aceştia' =n general' =şi $e9volt>



proce$urile interne $e evaluare a riscului' $e $e9voltare a unei strategii $e r>spuns la factorii $erisc' $e monitori9are şi $e control al riscurilor' $in perspectiva riscurilor ce pot proveni $ininteriorul sau $in e1teriorul organi9a%iei.Astfel' o clasificare reali9at> $e c>tre manageri este $e tipul riscuri interne şi riscuri e1ternecompaniei' structurii organi9atorice' proiectului' $intre care se pot i$entifica urm>toareleA. RISC?RI IN#&RN&

!. Riscurile vi9<n$ am)iguitatea o)iectivelor sau a priorit>%ilor.2. Riscurile $atorate incoeren%ei caietelor $e sarcini.5. Riscurile privin$ impreci9ia $efinirii unor responsa)ilit>%i0 a unor activit>%i concrete =nca$rul companiei' al structurii organi9atorice' al proiectului.". Riscul teEnologic' $e pro$uc%ie' $e inova%ie8mo$erni9are' teEnic incompati)ilitatea =ntreteEnologiile vecEi şi noi' aplicarea greşit> a re9ultatelor inovatoare $e mo$elaresimulare' folosin$teEnologia informa%iei.

Riscul teEnologic apare ca urmare a ne=n$eplinirii mo$erni9>rilor şi a inova%iilor scontate =n

$omeniul pro$uc%iei. i9ea9> aspecte ca fia)ilitatea şi estetica pro$uselor sau a teEnologiilor $efa)rica%ie' eficacitatea sistemului informatic =n pro$uc%ie. Jntr8o ancEet> reali9at> $e Mercur+Interactive Corporation' =n S?A şi =n &uropa' 5_ $intre =ntreprin$eri estimea9> c> reuşesc s>

teste9e convena)il calculatoarele =nainte $e folosire' iar !-_ ameliorea9> calitatea unei aplica%ii şi aserviciului' c>ruia =i este ataşat> =n timpul utili9>rii sale. Prioritatea este $e a sc>$ea costul generalal infrastructurii cu 6_' prev>9<n$ transformarea sistemului informatic' aplic<n$u8i un mo$el

)a9at pe servicii sau centr<n$u8l pe activit>%ile =ntreprin$erii. Din $eclara%ia a /5_ $intre persoaneleinterogate' reiese c> vor investi =n versiuni noi ale aplica%iilor lor =n urm>torii $oi ani' iar 6"_

prev>$ cump>rarea $e noi aplica%ii. Jn loc s> =şi procure utilit>%i care corespun$ e1act nevoilor activit>%ilor pe care le au' managerii aleg ceea ce este mai performant pe pia%>.

Riscul $e pro$uc%ie are $rept componente riscurile asociate utili9>rii sau $e9volt>rii $e noi

teEnologii. Riscul $e pro$uc%ie vi9ea9> aspecte care concur> la nereali9area proiectului =n termenii&venimente(oarte riscante c<n$ pro)a)ilitatea$e reali9are a acestora este foarte mareDe risc me$iu c<n$ pro)a)ilitatea $ereali9are a acestora este mo$erat>De risc sc>9ut c<n$ pro)a)ilitatea $ereali9are a acestora este foarte sc>9ut>MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulriscului =n proiecte!6-

prev>9u%i =n contracte' fiin$ transferat companiei care asigur>' contra cost prin contracte $e service'asisten%> teEnic> sau altor companii' prin asigur>ri suplimentare.

Riscul $e inova%ie8mo$erni9are poate ap>rea =n urma transferului $e teEnologii' prin inova%ii

)revetate sau prin aplica%ii' astfel =nc<t consor%iul s> nu reuşeasc> s> ofere serviciile şi pro$uselereali9ate su) licen%>' programele ;e)' la parametri proiecta%i' la nivelul %>rilor $e9voltate. Riscul teEnic este pregnant =n $omeniul teEnologiei informa%iei' un$e re%eaua internet poate

$a semne $e risc teEnic =mpu%inarea a$reselor $isponi)ile' c>i $e rulare8c>utare saturate' $ificult>%i$e instalare şi $e configura%ie. Pentru securitatea comunic>rii pe internet se poate =ncre$in%a unuioperator $e re%ea responsa)ilitatea securit>%ii sau consor%iul =şi proteFea9> el =nsuşi informa%iile.6. Riscurile =n gestionarea resurselor umane vi9ea9> incompeten%a' $ep>şirea competen%ei'e1cesul $e putere' mentalitatea' cultura' e$uca%ia persoanelor implicate =n proiect.(actorul general $e e$uca%ie este cel mai puternic =n ceea ce priveşte e1punerea la mesaFe $espreevenimentele politice' pu)lice' culturale şi sociale. &1punerea la informa%ie varia9> =n func%ie $ev=rst> creşte' ating<n$ un ma1im =ntre 5 şi " $e ani' pentru a $escreşte apoi. Doar persoanele cu

un =nalt nivel $e e$uca%ie urm>resc voluntar emisiunile informative. Oamenii percep ceea ce sunt preg>ti%i s> perceap>.Stereotipurile $esemnea9> acele structuri mentale care selectea9> şi stocEea9> informa%ia'



tiparele care prefigurea9> r>spunsul' select<n$ ceea ce cultura noastr> a $efinit pentru noi' iar noi percepem ceea ce cultura noastr>' =ntr8o form> stereotip>' a ales pentru noi. &$uca%ia formea9>$eprin$erea $e a e1amina sursele $e la care se o)%in informa%ii con$uc=n$ la selectarea lor cuevi$en%ierea erorilor şi a provenien%ei lor.?n alt aspect al acestui factor $e risc provine $in fenomenul $e calificare şi $escalificare asalaria%ilor. (enomenul $e $escalificare const> =n pier$erea e1perien%ei $e lucru' care se pro$uce

o$at> cu informati9area tuturor meseriilor. Se su)stituie procesul $e a$unare $e informa%ii cu un proces $e scanare a unei )a9e $e $ate şi se =nlocuieşte Fu$ecata şi e1perien%a cu proce$uri $e=nv>%are sau cu mo$ele şi calcule. Sca$e capacitatea $e e1perti9> a unei situa%ii şi a cunoaşterii

provenite $in e1perien%>. Sistemele tra$i%ionale tre)uie com)inate cu calculatorul' acest lucru=nsemn<n$ management ştiin%ific.Cunoaşterea practicilor manageriale este mai important> $ec<t cunoaşterea $etaliat> a fiec>rui

proces =n parte. Responsa)ilitatea profesional> este o pro)lem> $e e$uca%ie social> şi ea tre)uieformat> =n procesul $e instruire şi $es>v=rşit> =n primii ani $e munc>. Procesul $e perfec%ionare şi $e=nv>%>m<nt urm>reşte formarea unor specialişti cu o =nalt> %inut> etic> şi moral>.-. Riscul $ocumenta%iei priveşte $ocumenta%ia $e organi9a%ie sau proiectul cu erori sau cuomisiuni' acestea fiin$ semnate $e oameni care nu aveau competen%a s> le avi9e9e sau care nu

respect> Furis$ic%ia' legile %>rii sau ale %>rilor' $ac> sunt $ocumenta%ii =n proiecte care se $esf>şoar>=ntre parteneri $in mai multe %>ri. Jn $omeniul teEnologiei informa%iei' toate paginile ;e) tre)uie s>respecte legile %>rii =n care este format> pagina respectiv> $e ;e). Controlul pagini ;e) este $eresortul Fusti%iei' sesi9at> $e particulari sau $e puterile pu)lice. Contractele' av<n$ m>suri legale $e

proteFarea $reptului intelectual şi in$ustrial' tre)uie =ncEeiate cu asisten%a unui consilier Furi$ic.. Riscuri =n gestionarea resurselor materiale' =n aprovi9ionare şi =n $esfacere./. Riscuri $e logistic> comunica%ii interne şi e1terne companiei.7. Riscuri financiare care con$uc la a$aptarea greoaie la competitivitate. Aici se potevi$en%ia urm>toarele riscul $e pre%' riscul valutar' riscul $e transfer valutar' riscul $e aplicare a#A' riscul $e impo9it.

Riscul $e pre%

Riscul $e pre% apare $atorit> neconcor$an%ei pre%ului =n timp' =ntre momentul =ncEeieriicontractului şi momentul =ncas>rii sau al pl>%ii. De e1emplu' pre%ul sta)ilit =n momentul =ncEeieriicontractului $e cump>rare $e calculatoare' $e c>tre consor%iu' $e la un furni9or' poate s> aFung> maimare $ec<t pre%ul la nivel mon$ial al calculatoarelor' =n momentul pl>%ii. Pre%ul e1tern poate r>m<neMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!6constant sau poate sc>$ea' =n timp ce pre%ul intern creşte' $in cau9a ri$ic>rii pre%ului energieielectrice'al materiilor prime sau al manoperei. Acest risc se resimte mai ales =n ca9ul =ncEeierii unorcontracte

pe termen lung sau cu livrare eşalonat> pe mai mul%i ani' $ac> pre%ul este fi1. Consor%iul $e proiect poate c<ştiga' $ac> pre%ul e1tern creşte =n raport cu cel sta)ilit =n contract. Riscul valutar

Riscul valutar const> =n posi)ilitatea =nregistr>rii unei pier$eri =n ca$rul unei tran9ac%ii fianciare'ca urmare a mo$ific>rii cursului valutar 3apreciere' $epreciere4 a valutei $e contract' =n intervalul$intre momentul =ncEeierii contractului şi $ata efectu>rii pl>%ii =n valut>. Riscul valutar apare' $ee1emplu' =n momentul =n care mone$a $e plat> &?RO are o putere $e cump>rare mai mare' iar

partenerii consor%iului vor avea $e procurat o valut> mai scump> =n momentul pl>%ii' $ec<t =nmomentul =ncEeierii contractului $e cump>rare $e ecEipament I#. Riscul valutar apare frecvent =ncon$i%iile actuale ale economiei $e pia%>' =n care cursurile monetare fluctuea9> su) imperiul legiicererii şi ofertei.

Creşte riscul valutar' vulnera)ilitatea %>rii =n fa%a şocurilor e1terne' $ac> popula%ia va %ine )anii=n )>nci' =n valut>. Acest lucru este posi)il =n urma scEim)>rii comportamentului $e economisire al popula%iei. ?n alt comportament poate fi cel $e a %ine )anii' tot =n valut>' acas>. (on$urile care nu



mai sunt atrase $e )>nci pot influen%a consumul' av<n$ efect asupra creşterii pre%urilor. Riscul $e transfer valutar

Riscul $e transfer valutar apare $in cau9a unor con$i%ii cu caracter economic' financiar' valutar sau politic' care ar putea =mpie$ica transferul valutei $e c>tre partenerii consor%iului. Acest riscapare frecvent c<n$ sunt intro$use restric%ii pentru efectuarea transferului valutar sau c<n$ ta1ele $etransfer sunt maForate e1cesiv. Jntre riscurile $e pre% şi cele valutare' e1ist> intercon$i%ionare.

Pier$erile $in cau9a fluctua%iei monetare se reflect> =n $eteriorarea pre%ului real' iar scEim)area pre%urilor pro$uselor şi al serviciilor influen%ea9> fluctua%iile cursurilor monetare. De9voltareare%elei glo)ale $e comunica%ii =ntre calculatoare a permis intro$ucerea şi folosirea pe scar> tot mailarg> a sistemelor electronice $e pl>%i. Acest gen $e aplica%ii pot fi v>9ute ca o latur> a utili9>riicalculatoarelor şi a re%elelor =n activit>%i financiare şi comerciale la mare $istan%>.

Riscul $e aplicare a #A

Mo$ul $e aplicare a #A8ului activit>%ilor $e comer% şi' =n special' la cele $e comer% electroniceste $e natur> s> cree9e $istorsiuni =n concuren%a economic> 3Yescom)e' 224. #A8ul comunitar nu tre)uie $at' $ac> )eneficiarul serviciilor a contractat cu o =ntreprin$ere sta)ilit> =n afara ?niunii&uropene. Dac> un )eneficiar )elgian sau france9 apelea9> la o societate american> pentruconcep%ia unui site e)' #A8ul nu tre)uie $at' =n timp ce $ac> este un contract cu o societate

german>' ea va primi o factur> men%ion=n$ #A8ul german' care nu va putea fi recuperat $ec<t curespectarea proce$urii $e ram)ursare 3lung şi greoi4. egile şi reglement>rile actuale favori9ea9>=ntreprin$erile americane =n $etrimentul societ>%ilor sta)ilite =n ?niunea &uropean>' preFu$iciin$ =nconsecin%> )ugetul statelor mem)re' ca şi resursele comunitare care sunt constituite =n mare parte$in =ncas>ri #A. Jn timpul fa9ei ini%iale a investi%iei' consor%iul $e proiect poate fi pus =n situa%ia$e a =nregistra #A8ul $e$ucti)il =n e1ces' acesta put<n$ solicita ram)ursarea #A. &1perien%e$iferite' referitoare la ram)urs>rile $e #A' au $emonstrat c> sunt posi)ile =nt<r9ieri su)stan%iale =nram)ursare' aceasta $uc<n$ la pier$eri monetare 3afectea9> flu1urile $e tre9orerie4' e1acer)ate $e$evalori9area mone$ei na%ionale. & posi)il teoretic a se solicita penalit>%i $e la autoritatilefiscale' pentru =nt<r9ierile =n ram)ursarea $e #A. Se recoman$> pru$en%> la estimarea impactului#A asupra flu1urilor $e tre9orerie. Se au =n ve$ere re$ucerea pier$erilor monetare prin folosirea

preve$erilor legii privin$ investi%iile $irecte' respectiv a am<n>rii $e #A' ca =n ca9ul contractelor $e construc%ie.

Risc $e impo9it

Impo9itul repre9int> unul $intre principalele elemente $e cost şi $e risc =ntr8un contract $e parteneriat pu)lic8privat 3PPP4. a aceste tipuri $e proiecte' este important s> =n%elegem costurile şiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!6/riscurile aferente impo9itelor' s> control>m costurile şi riscurile aferente impo9itelor' s> aloc>mcosturile şi riscurile aferente impo9itelor.Referitor la sistemul $e impo9itare şi la evolu%ia acestuia =n proiecte pu)lic8privat' se au =n

ve$ere cota $e impo9it pe profit 3!-_4G

pier$erea fiscal> e $e$ucti)il> pentru urm>torii cinci aniG

ten$in%a e $e sc>$ere a impo9itului pe profit şi $e creştere a impo9itului pe $ivi$en$eG

impo9itul cu re%inere la surs> 3!_4' la $o)<n$> ce se pl>teşte nere9i$en%ilor care acor$>

=mprumut' $ar acest impo9it este su)iect al conven%iilor pentru evitarea $u)lei impuneri şi al altor posi)ile re$uceri sau scutiriG

conform conta)ilit>%ii rom<neşti' mo$ific>rile valorilor =n &I' re9ultate $in reevaluarea

=mprumuturilor =n &?R sau ?SD' con$uc la pier$eri sau la c<ştiguri $in curs valutarG pier$erile $in curs valutar' aferente =mprumuturilor =n &?R0 ?SD' sunt $e$ucti)ile 3$ar

limitate $e restric%iile *tEin capitali9ation,4G

c<ştigurile $in $iferen%e $e curs valutar la =mprumuturile =n &?R0?SD sunt impo9a)ile. Mo$alit>%i $e evitare a riscurilor $e impo9it =n PPP

tEin capitali9ation lo))+' pentru scEim)>ri =n lege sau pentru negociere $e scutiri



aplica)ile companiilor' cu un scop specialG costurile fiscale aferente $ifererentelor $e curs valutar punct $e negociere pentru

eventualele mo$ific>ri ale impo9itelor' care ar influen%a şi costurile sectorului pu)licG recunoasterea activelor =n ca$rul PPP 3Active (i1e vs. Active financiare4G

investi%ia =n activul care face o)iectul contractului poate fi =nregistrat> ca activ fi1

viitoare' activul PPP poate fi recunoscut şi ca un activ financiar' pentru consi$erente

conta)ile şi fiscale 3similar unui contract $e leasing financiar sau unui contract $ev<n9are cu plat> =n rate4G $iferen%e semnificative şi tratamente poten%ial comple1e' referitoare la #A şi la

impo9itul pe profit' apar =n func%ie $e tipul $e activ recunoscut.&ste important a o)%ine mai =nt<i clarific>ri $in partea consultan%ilor şi a autorit>%ilor fiscale.!. Riscul $e firm>0 $e companieRiscul opera%ional' concuren%ial' $e implantare' riscul conFunctural se com)in>' pro$uc<n$riscul $e firm>0 $e companie. &1ist> o contra$ic%ie aparent> =ntre nevoia $e comunica%ii şiconectivitate' pe $e o parte' şi necesitatea asigur>rii confi$en%ialit>%ii şi autentific>rii $atelor lacalculatoare şi re%ele' pe $e alt> parte. ite9a şi eficien%a pe care o a$uc comunica%iile instantanee$e $ocumente şi $e mesaFe 3poşt> electronic>' mesagerie electronic>' transfer electronic $e fon$uri

etc.4 actului $eci9ional al managerilor care ac%ionea9> =ntr8o economie puternic concuren%ial>'con$uc la un fel $e euforie a utili9>rii re%elelor' )a9at> pe un sentiment fals $e securitate acomunica%iilor' care poate transforma poten%ialele c=ştiguri' generate $e accesul la informa%ii' =n

pier$eri maFore' cau9ate $e furtul $e $ate sau $e inserarea $e $ate false sau $enaturate. Riscul opera%ional

Stu$ierea riscului opera%ional se afl> =ntr8un sta$iu $e evolu%ie. Au fost i$entificate trei a)or$>ri$iferite' cu gra$e $e sofisticare cresc>toare 3in$icatorul $e )a9>' stan$ar$i9at şi intern4. A)or$areain$icatorului $e )a9> utili9ea9> un singur in$icator al riscului opera%ional' pentru =ntreaga activitatea institu%iei financiare sau a )>ncii. A)or$area stan$ar$i9at> specific> in$icatori $iferi%i' pentru$iferite linii $e afaceri. Meto$ele interne $e m>surare cer )>ncilor s> utili9e9e informa%iile interne'

privitoare la posi)ile pier$eri' pentru a estima valoarea capitalului la risc. &1ist> cerin%e $e capital$oar =n termeni $e risc $e cre$it 3principalul risc pentru )>nci4' cu toate c> cerin%ele $e ansam)luMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!67

privin$ capitalul 3rata minim> $e /_4 are scopul s> acopere riscul cumulat. Din !77-' e1punerile lariscul $e pia%> au fost eliminate' atri)uin$u8li8se cote separate =n capitalul $e risc. Jncerc<n$ s>creasc> sensi)ilitatea la risc' structurile financiare şi )ancare au cola)orat cu repre9entan%ii agen%ilor economici' =n scopul $e9volt>rii unei formule convena)ile' pentru $eterminarea riscului opera%ional3$e e1emplu' riscul )loc>rii sistemului informa%ional' al $epist>rii $e frau$e etc.4. Multe )>nci marialoc> acum apro1imativ 2_ $in capitalul intern' pentru $iminuarea riscului opera%ional.Riscul opera%ional poate fi $at $e

suprapreciereG

a)un$en%a $e informa%ii şi vite9a lorG

timpul prea scurt pentru a interpreta imagineaG

supravegEerea continu>G

$epen$en%a $e sisteme automateG

$epen$en%a $e specialiştii =n calculatoare' care scEim)at cultura locului $e munc>G

sistemele $e control computeri9ate nu $au oamenilor posi)ilitate a $e a =nv>%a cum s> se$escurce =n situa%ii critice.olumul crescut al tran9ac%iilor comerciale prin calculator poate marginali9a sau =nlocuie1perien%a $e pia%>' $efec%iunile sistemelor teEnice' sen9a%ia inutilit>%ii' ilu9ia comen9ii f>r> a aveaautoritatea necesar>' lipsa unei genera%ii $e tran9i%ie =n $omeniul finan%elor.

Riscul concuren%ialAv<n$ =n ve$ere faptul c> frontierele na%ionale nu au )ariere' pentru c> activitatea pe internetare caracter transfrontalier' teEnologia se $e9volt> impetuos şi alian%ele strategice se pot scEim)a.



Pot apare oric=n$ noi structuri concuren%iale' ca urmare a noi alian%e şi $e9volt>ri teEnologice =n parteneriate informatice.

Riscul $e implantare

Deşi =ntreprin$erile sunt preocupate $e nevoia $e securitate' nu conştienti9ea9> amploareariscului. ?n stu$iu recent 3Coleman' 274 arat> c> /!_ $intre =ntreprin$erile europene interogatesunt conştiente $e importan%a unei re%ele $e securitate pentru =ntreprin$ere' !7_ $intre ele se

g<n$esc la importan%a $atelor' !"_ au =n ve$ere confi$en%ialitatea informa%iilor' !"_ au =n ve$ereriscurile intru9iunii unui ter% neautori9at 3Eacer' virus4' iar 52_ $intre =ntreprin$erile europeneapelea9>' pentru politica lor $e securitate' la un sus%in>tor e1terior.Jn &uropa' o =ntreprin$ere $in cinci estimea9> ca minim impactul unei )reşe =n sistemulinformatic asupra activit>%ii organi9a%iei. Nu este suficient s> cumpere ecEipamentul necesar pentrua fi proteFate' pentru c> aceasta =nseamn> $oar =nceputul punerii =n practic> a politicii $e securitate.ipsite $e miFloace certe' $ar mai ales av<n$ $eficit $e informa%ii' un num>r mare $e =ntreprin$eriminimi9ea9> riscurile' ştiin$ care sunt pro)lemele.

Riscul conFunctural

Riscul conFunctural apare =n con$i%iile pie%ei' utili9<n$ =n special teEnologia informa%iei şi proce$urile Furi$ice' =n afara sferei $e control a partenerilor consor%iului.

#ipuri $e pro)leme care presupun un risc conFunctural nivelul costurilor' al cri9elor' al materialelor neprelucrate sunt pro)leme care

influen%ea9> aprovi9ionarea şi constituie riscuri =n gestionarea resurselor materiale ale proiectului' ce pot con$uce la contracte neonorate sau =nt<r9iateG

grupuri $e presiune neoneste pot afecta' =n mo$ negativ' imaginea pu)lic> a partenerilor

consor%iului sau a activit>%ii lui.!!. Riscuri $atorate contractelor =ncEeiate şi =nt=r9iate sau neonorate.MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!-B. RISC?RI &\#&RN&!. Riscurile politice scEim)>ri frecvente ale regimului politic şi ale structurii guvernului'fapt care $uce la nesiguran%> =n afaceri' ne=n$eplinirea strategiei propuse $e guvern' $eficitul $eformare profesional> şi $e cultur> teEnologic>' la nivelul celor care iau $eci9ii politice' apari%ia unor

puternici factori $e risc' =n momentul =n care $ecalaFul $intre *imaginea8gEi$, şi efectul =n planime$iat $evine incontrola)il. Optimismul politic se loveşte $e iner%ii $e mentalitate sau $e ac%iune'$e $iferen%a $intre $orin%a oamenilor $e afaceri $e a pune =n practic> politica şi legisla%ia privin$$e9voltarea afacerilor şi societatea real>.2. Riscurile comerciale nivelul costurilor' al cri9elor economice' al materialelor neprelucrate' em)argourile' )loca$ele economice.5. Riscurile comunitare =ntreruperea serviciilor esen%iale ap>' electricitate.". Riscurile $e reglementare inter$ic%ii la transferuri valutare' anul>ri $e autori9a%ii $e

import.6. Riscurile $e me$iu con$i%iile climatice grave canicul>' valuri $e frig' furtuni' cutremure.-. Riscurile privin$ rela%iile cu su)contractan%ii şi cu partenerii.. Riscurile sociale conflictele sociale =n %ar>' incertitu$inea =m)un>t>%irii semnificative ae$uca%iei popula%iei privin$ com)aterea criminalit>%ii economice' reticen%a $e a anun%a organelea)ilitate s> efectue9e cercetarea' pentru c> numai o informa%ie $in partea victimei permiteinvestigarea faptei comise' urm>rirea şi arestarea infractorului. &lementul esen%ial esteconştienti9area scEim)>rilor care se impun la a$aptarea sistemului economic concuren%ialglo)ali9at' urmat $e scEim)area mentalit>%ilor. #en$in%ele sunt influen%ate $e m>rirea sentimentului$e nesiguran%> al oamenilor' care se =n$reapt> c>tre servicii' pro$use şi cumportamente care s> leofere o anumit> siguran%>' cump>r<n$ pro$use $e ap>rare şi $e prevenire' $e la arme profesionale'

p<n> la aparatele $e filtrare a apei./. Riscurile Furi$ice apar mai ales $in cau9a unei legisla%ii necorespun9>toare' care permite$e9voltarea ascuns> a infrac%ionalit>%ii glo)ale. Riscul Furi$ic =n teEnologia informa%iei este $at $e



a)sen%a legilor pentru criminalitatea informatic> sau $e a$optarea unora a)u9ive. ustificarea pentrua$optarea acestor legi este' =n general' aceea c> legile vin =n spriFinul organelor $e ancEet>' alaparatului Fu$iciar sau al organi9a%iilor pentru com)aterea terorismului' =n sensul $e a scurta timpul$e acces la informa%ii şi' implicit' $e a gr>)i re9olvarea situa%iilor critice. Jnc>lcarea m>surilor $esecuritate a informa%iilor $e c>tre un angaFat este infrac%iune ce poate fi =nca$rat> =n $ispo9i%iile

penale ale legii privin$ comer%ul electronic. Dac> un angaFat fur> informa%iile firmei la care

lucrea9>' poate fi pe$epsit pentru furt intelectual' privin$ $repturile $e autor. Jn acelaşi timp'teEnologiile informa%ionale şi $e comunica%ii au favori9at apari%ia unor noi mo$uri $e munc>'tele;o sau e8;or' o activitate fle1i)il> =n timp şi la $istan%> fa%> $e o organi9a%ie pentru carelucrea9> salariatul. Pro)lemele legislative care tre)uie solu%ionate sunt cele legate $e asigurareasecurit>%ii muncii şi $e partaFarea costurilor.

Riscul penal 3criminal ris4 cuprin$e

$aunele penale' cum ar fi' $e e1emplu' incen$ierea cu inten%ieG

furtul $e piese' $e secrete $e serviciuG

cEeltuirea peste )ugetul planificatG

spionaFul in$ustrialG $e e1emplu' un angaFat care este $emis poate copia informa%ii $e

serviciu pe un sistem electronic şi le poate utili9a la noul loc $e munc>G

nerespectarea aspectului confi$en%ial al negocierilor şi al actelorG ascultarea convor)irilor f>r> man$atul procuraturiiG

mesaFe poştale mincinoase' referitoare la numele $omeniului =n internetG

corup%ia angaFa%ilor' a poli%iştilor' a Fu$ec>torilorG MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8

Managementul riscului =n proiecte!-!

controlul penal al afacerilor' frau$ele' inclusiv cele re9ultate =n urma ac%iunii angaFa%ilor

consor%iuluiG falsificarea semn>turii' a actelor' a planurilor' a facturilor fiscale.

7. Riscul privin$ terorismul $e =nalt> teEnicitate a $evenit un factor $e risc e1trem $eimportant' =n con$i%iile =n care terorismul interna%ional utili9ea9> agen%i cEimici şi )acteriologici'

precum ga9ele parali9ante sau agen%ii patogeni. Bioterorismul este =nlesnit $e accesul uşor' prininternet' la formulele cEimice importante şi $e spriFinul unor specialişti =n su)stan%e to1ice.#erorismul este consi$erat act criminal pe timp $e pace' $e cri9e' $e r>9)oi. #erorismul vi9ea9>

pro$ucerea angoasei' a fricii şi o)%inerea unui tip $e control politic' economic sau $e alt> natur>.Contra terorismului sunt prev>9ute reglement>ri Furi$ice la nivel $e stat şi $e organi9a%iiinterna%ionale. Niciun stat nu poate controla singur criminalitatea informatic> 3c+)ercrime4. Stateleaplic> m>suri preventive' prin care serviciile speciale statale au =n ve$ere urm>rirea şi $istrugereacelulelor teroriste interna%ionale.!. Riscul economic influen%at $e riscul financiar' $e infla%ie şi $e transfer financiar. Riscurileeconomice contractuale apar la nereali9area o)liga%iilor' asumate prin contract $e c>tre parteneri şi

furni9ori sau $e )eneficiarii serviciilor consor%iului $e proiect' $ac> )eneficiarii nu ar mai fi =nm>sur> s> =şi respecte o)liga%iile contractuale sau $ac> furni9orii nu ar mai avea interes economicreal pentru )eneficiar' respectiv pentru consor%iul $e proiect. ScEim)>rile =n economiainterna%ional> influen%ea9> frecven%a riscurilor economice. (enomenul $ominant este mon$iali9area.&conomicul se impune =n fata politicului.Se pot pune =n evi$en%> urm>torii factori $e risc economic

conflictele =ntre =ntreprin$eri $in %>ri $iferiteG

su)minarea rela%iilor $e cooperare

8 folosirea unor organi9a%ii $esta)ili9atoareG8 ocuparea unor po9i%ii monetare $ominanteG

raporturile $e scEim) inecEita)ile

8 protec%ionismul =nso%it $e $iscurs li)eralG8 e1pansiunea comercial> o)%inut> prin miFloace ilegaleG ac%iunile $esf>şurate $e firme str>ine' care vor s> acapare9e pia%a intern>' prin eliminarea



pro$uselor rom<neşti' inten%ion<n$ s> preia controlul unor $omenii cu caracter strategicG spionaFul economic şi teEnico8ştiintificG

lipsa fon$urilor necesare investi%iilorG

su)ven%iile uneori ne$eclarate şi pre%urile $e $umpingG

lipsa unor pie%e $e $esfacere.

&ste foarte $ificil $e a $istinge clar =ntre r>9)oiul economic şi militar ascuns' utili9<n$

teEnologia informa%iei' pentru c> este aceeaşi am)i%ie Eegemonic> $e a face interactive scEim)urilecomerciale şi militare. ra$ul $e interconectare $intre pro)lemele economice şi cele militare este$eterminant =n asigurarea unui nivel ri$icat $e securitate na%ional>. ?na $intre cele şapte forme $e

)a9> ale $esf>şur>rii r>9)oiului informa%ional este r>9)oiul informa%iilor economice' =n ca$rulc>ruia se utili9ea9> )locaFul sau centrali9area informa%iilor' em)argoul' i9olarea' cu scopul $e ao)%ine $omina%ia economic> şi $e a for%a luarea anumitor $eci9ii politice. R>9)oiul economic este

permanent şi se $esf>şoar> şi =n con$i%ii $e pace. Prin interme$iul p<rgEiei economico8financiaree1terne' se pot influen%a $eci9iile politice interne ale unei %>ri' evolu%ia vie%ii sale economicosociale.!!. Riscul =n utili9area teEnologiei informa%ieiG un risc sistemic glo)al va fi strategia viitoarea r>9)oiului informa%iei' un r>9)oi electronico8economic $eclarat la nivelul concuren%ei economiceglo)ale. Riscul sistemic al unei reac%ii =n lan% $e falimente pe pia%a financiar> arat> c> acest risc

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!-2maFor poate fi utili9at pentru a face presiune asupra na%iunilor reticente la li)erul scEim)generali9at.!2. Riscul $e %ar> implic> riscurile a$i%ionale' inerente =n tran9ac%iile cu un stat' riscul $esuveranitate al statului sau alte afaceri =n str>in>tate' risc $at $e insta)ilitatea legisla%iei' regimulneclar al investi%iilor' mo$ific>rile frecvente ale structurilor statale şi ale con$i%iilor social8politice=n care se $esf>şoar> activit>%ile unui proiect.Pentru fiecare %ar> se iau =n consi$erare

riscul politic inclu9=n$ scEim)area controlului şi restric%iile privin$ repatrierea sau

remiterea profitului capitalului sau al altor pl>%iG sta)ilitatea social> şi economic>G practicile comerciale' ta1ele vamale' impo9itele' conven%iile interna%ionale la care statul

respectiv este parte' o)iceiurile şi regulile $e etic>G lipsa aplic>rii efective a legilor comercialeG

=nt<r9ierile =n trimiterea şi =n plata )anilorG

restric%iile asupra $reptului $e proprietate sau a managementului practicat $e str>ini.

!5. Riscul psiEosocial şi acceptarea lui $e c>tre popula%ie' care $epin$e $e urm>torii factori $e cine este controlat riscul' pu)licul e1pun<n$u8se riscului pe care cre$e c>8l

controlea9> 3$e e1emplu' con$ucerea autoveEicolului4G $ac> riscul este voluntar sau impus' cel voluntar fiin$ mai uşor acceptatG

$ac> riscul este natural sau in$ustrial' riscurile artificiale fiin$ mai greu $e suportatG

$ac> riscul este o)işnuit sau e1otic' oamenii tem<n$u8se $e necunoscut şi $e teEnologiile

noiG $ac> riscul este memora)il sau nu' popula%ia vr<n$ s> uite cri9eleG

$ac> riscul este cronic sau iminent catastrofal' pu)licul fiin$ mai interesat $e riscuri

catastrofale' $ec<t $e cele cronice' ca fumatulG $ac> riscul poate fi cunoscut sau nu' lumea fiin$ mai calm> $ac> se convinge singur> $e

pre9en%a pericolului' ferin$u8se $e incertitu$ineG $ac> riscul este moral sau imoral' nivelul $e acceptare put<n$ fi 9ero' $e e1emplu' pentru

omoruri' pentru copii molesta%i.!". Riscul $e r>9)oi

Jn mo$ evi$ent' =n func%ie $e $omeniul a)or$at sau $e categoria pe care o putem consi$era $rept )a9> $e clasificare' se pot genera un num>r semnificativ mai mare $e e1emple $e sistemati9are atipurilor $e riscuri' scopul acestei pre9ent>ri fiin$ numai acela $e a le i$entifica şi le trece =n revist>



pe cele maFore' $etalierea urm<n$ a se face =n func%ie $e fiecare ca9 =n parte.Structura $e i$entificare a riscurilor pe $iverse capitole' pre9entat> mai sus' este una comple1>'fiin$ uneori mai greu $e aplicat =n ca$rul unor organi9a%ii mai mici' $in cau9a acestui consi$erent'$ar o)ligatori $e luat =n seam> pentru o)%inerea $e succese.".2. &lemente $e principiu privin$ managementul risculuiManagementul riscului 3MR4 se $efineşte $rept gestionarea evenimentelor incerte' =n

scopul succesului.Managementul riscului are' $rept caracteristic>' totalitatea meto$elor şi a miFloacelor prin careeste gestionat riscul' =n scopul =n$eplinirii o)iectivelor $escrise =n ca$rul evenimentului teEnic'social' uman sau politic $e anali9at' av<n$ incertitu$inea ca )a9> maFor> a factorilor $e risc.Cuv<ntul8cEeie al managementului riscurilor este sistematic' $eoarece numai o a)or$are e1trem $eriguroas> şi constant>' la toate nivelurile $e $esf>şurare ale evenimentului $e anali9at' poatecon$ucela un control eficient asupra activit>%ilor evenimentului şi la re$ucerea factorilor $e risc.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!-5Managementul riscurilor necesit> utili9area şi sinteti9area informa%iilor $in mai multe $omenii'

precum economic' teEnic' Furi$ic' politic' psiEo8social.Managementul riscurilor utili9ea9> urm>toarele trei componente fun$amentale evaluareariscului' planificarea r>spunsului la factorii $e risc' monitori9area şi controlul riscurilor.A. &valuarea riscurilor impune c>utarea sistematic> a factorilor $e risc =n interiorulevenimentului $e reali9at.B. Planificarea r>spunsului la factorii $e risc implic> i$entificarea fiec>rui risc' =n func%ie $e tipul şi$e gra$ul s>u $e gravitate pentru evenimentul anali9at' şi g>sirea unei strategi a$ecvate $e r>spuns'

pentrufiecare ca9 =n parte. Strategiile $e r>spuns con%in scEim)>ri =n ceea ce priveşte responsa)ilit>%ile =nca$rulevenimentului' c>ile $e comunicare =ntre elementele componente' mo$ificarea scopurilorevenimentuluisau ale specifica%iilor care intervin asupra re9ultelor finale sta)ilite.C. Monitori9area şi controlul riscurilor vi9ea9> implementarea strategiilor $e r>spuns şimonitori9area efectelor pe care aceste scEim)>ri le pot a$uce =n ca$rul evenimentului anali9at.Strategiile$e control ale riscului tre)uie =ns> aFustate =n func%ie $e efectele pe care le pro$uc' av<n$ griF> catoate

p>r%ile implicate =n $erularea evenimentului s> fie $e acor$ cu aceste mo$ific>ri.&venimentul care urmea9> s> se anali9e9e se tratea9> ca un proiect separat' %in<n$ cont $e faptulc> orice activitate mo$ern> $e succes' ca un element component al unui proiect' se a)or$ea9> ca un

proiect separat' cu meto$ologia $e management $e proiect' av<n$ riguro9itatea şi fle1i)ilitateanecesar> o)%inerii unui succes. Se are =n ve$ere urm>rirea' pas cu pas' a fiec>rui evenimentcomponent al proiectului' respectiv al su)proiectului' al activit>%ii' al ac%iunii' =ncep<n$ cuutili9area elementelor $e )a9> şi a)or$<n$ elemente sofisticate' at<t c<t este necesar pentru fiecare

proiect specific.Strategiile şi proce$urile $e management al riscului se aplic> pentru fiecare ca9 =n parte şi $efiecare structur> organi9atoric>' =n func%ie $e profilul ei şi $e evenimentele $e reali9at.Primul pas =n $e9voltarea celei mai )une strategii este evaluarea me$iului $e afaceri curent.?tili9<n$ meto$e cantitative şi calitative' evaluarea inclu$e at<t e1aminarea riscurilor financiare' c<tşi a celor opera%ionale. Riscurile financiare sunt riscurile $e cre$it' $e rat> a $o)<n9ii' $e scEim)valutar' $e licEi$itate şi $e re8investi%ie. Riscurile opera%ionale inclu$ riscul $e personal' teEnologic'

$e $istri)u%ie' politic şi $e reglementare.Riscurile ar tre)ui $escrise c<t mai am>nun%it posi)il' lu<n$ =n consi$erare aspecte precum factorii cau9ali şi consecin%eleG



fi1area intervalului $e timp pe care se $esf>şoar> strategiaG

corelarea cu alte riscuri' cu o aten%ie particular> asupra meto$elor $e influen%are

reciproc> a acestora şi' foarte important' cu o)servarea corel>rilor negative =ntre anumiteriscuri' care repre9int> astfel *Ee$ging8uri naturaleW' unul pentru altulG

strategiile curente $e $iminuare a riscului şi gra$ul lor curent $e eficacitateG

$atele statistice sau evalu>ri ale impactului riscului asupra performan%ei financiare'

=ntocmite $e e1per%i.Procesul implic> o com)ina%ie $e colectare $e $ate istorice' revi9uirea unor $ocumente'anali9area informa%iilor $espre structurile organi9atorice' teEnologice şi culturale' care intr> =nconstitu%ia afacerii. &1ist> c<teva meto$e $e formali9are a re9ultatelor procesului $e i$entificare ariscului. O meto$> simpl> este crearea unor ta)ele' =n care fiecare linie s> repre9inte un anumit risc'iar informa%iile referitore la risc s> fie organi9ate pe coloane. O meto$> alternativ> este s> se=ntocmeasc> anumite E>r%i ale riscului' care s> ilustre9e grafic cau9ele şi consecin%ele fiec>rui risc.Jn urma unor clasific>ri ulterioare 3riscuri *gestiona)ile, şi *strategice,4' managerii pot $eci$ecare riscuri necesit> cea mai mare aten%ie.

Riscurile gestiona)ile sunt acele riscuri pe care organi9a%ia le poate a)or$a' f>c<n$ u9 $e

propriile miFloace. Jn aceast> categorie poate fi inclus> planificarea $eficitar> a accesi)ilit>%ii

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!-"miFloacelor critice $e func%ionare. R>spunsul a$ecvat la riscurile gestiona)ile este simpla utili9are acapacit>%ilor organi9a%ionale e1istente' la $iferite nivele' =ns>rcinate cu $iminuarea acestora.

(actorii $e risc strategic' pe $e alt> parte' sunt aceia care tre)uie trata%i prin efectuarea $e

cEeltuieli su)stan%iale şi0 sau prin scEim)area =n $irec%ia strategic>. Aceast> situa%ie poate surveni'$e e1emplu' c<n$ o companie efectuea9> scEim)>ri maFore =n structura sa' =n urma unei acEi9i%ii' aintr>rii unui nou concurent important pe pia%> sau a scEim)>rii preferin%elor consumatorilor.Riscurile strategice necesit> un mo$el $e anali9> mai $etaliat. Mo$elele repre9int> incertitu$ineaasociat> cu fiecare factor strategic $e risc' ce arat> cum şi care este gra$ul $e influen%> pon$erat>.Aceste mo$ele pot fi integral cantitative' )a9<n$u8se strict pe $ate numerice' sau integral calitative'

)a9<n$u8se aproape integral pe e1perien%a cumulat>. Jn fiecare $in cele $ou> ca9uri' o)iectivul esteevaluarea pro)a)ilit>%ii $e $istri)u%ie pentru fiecare factor. Mo$elele care folosesc at<t imput8uricantitative' c<t şi calitative' ofer> cel mai mare poten%ial $e mo$elare a riscurilor' la care structuraorgani9atoric>0 compania ar putea fi e1pus>' cel pu%in p<n> c<n$ a)ilitatea me$iului economico8social$e a pro$uce noi $ate se concreti9ea9>.".5. Manager $e risc 0 Manager al sistemului $e management al risculuiMaForitatea teoriilor mo$erne asupra teoriei $eci9ionale' pornesc $e la i$eea general> $eaversiune fa%> $e risc a in$ivi9ilor' in$iferent $e natura meseriei lor' fiin%a uman> opt<n$' prinstructura sa' pentru o)%inerea cu certitu$ine a unui re9ultat' =n $auna unei op%iuni f>r> o certitu$ine

sigur>' ce ar putea con$uce c>tre aceeaşi finalitate. De asemenea' stu$iile $e specialitate preci9ea9>c> atitu$inea =n raport cu factorii $e risc este o caracteristic> sta)il> a fiec>rui in$ivi$' legat> $e$e9voltarea personalit>%ii' precum şi $e cultura acestuia. Datorit> =ns> comple1it>%ii fenomenului'

precum şi multitu$inii $e teorii veEiculate =n $omeniul riscului' opiniile cercet>torilor nu sunt =n permenen%> =n corela%ie' =n privin%a $iferitelor aspecte caracteristice' implicate =n acest proces.Astfel' $ac> pentru unele aspecte cum ar fi gustul pentru risc' specialiştii au c>9ut $e acor$c> acesta este asociat' $e cele mai multe ori' cu anumite tr>s>turi particulare ale personalit>%iiin$ivi$ului $eci$ent' =n ceea ce priveşte $iferen%ierea' pe )a9e ştiin%ifice' a amatorilor $e risc $eceilal%i mem)rii ai aceleiaşi culturi sau profesii' opiniile celor ce investigEea9> acest $omeniu $evin$ivergente 3Tolli;ell' 254. Aceste neconcor$an%e =ntre teroriile oamenilor $e ştiin%> sunt =ns>' =nmare parte' pe $eplin fun$amentate' $eoarece' $ac> gustul riscului este consi$erat $e c>tre

specialişti un element sta)il al personalit>%ii' atitu$inea fa%> $e risc' precum şi percep%ia acestuia $ec>tre in$ivi9i' este $epen$ent> $e elemente varia)ile' cum ar fi sentimentele' mo$ul $e pre9entareal realit>%ii' umorul etc.



Dac> aceaste caracteristici le =nt<lnim la nivel $eci9onal general' o not> particular> o repre9int>situa%ia managerilor sau a persoanelor implicate =n con$ucerea unor societ>%i comerciale' a unor companii etc.Jn concor$an%> cu cifra $e afaceri a firmei' a $omeniului $e activitate' precum şi al comple1it>%iiacestora' societatea respectiv> pose$> sau nu un $epartament speciali9at =n $omeniul progno9elor'

pentru i$entificarea' monitori9area şi minimi9area factorilor $e risc' structur> con$us> $e c>tre un

manager $e risc. Acesta tre)uie s> pose$e o =nalt> calificare =n $omeniu' fiin$ =n permanent contactcu ultimele nout>%i şi $escoperiri ştiin%ifice' referitoare la strategiile $e com)atere şi0 sau $e$iminuare a riscurilor.Pentru societ>%ile sau companaiile mai mici' care nu pose$> astfel $e $epartamente speciali9ate'activit>%ile $e management $e risc sunt preluate $e c>tre managerul general al firmei' care vainclu$e' =n mo$ o)ligatoriu' =n ca$rul agen$ei sale $e lucru' aceste tipuri $e activit>%i.In$iferent =ns> $e sistemul $e management $e risc practicat' stu$iile $e specialitate arat> c>asumarea riscului este' =n acelaşi timp' o necesitate şi o pl>cere =n ca$rul func%iilor $e con$ucere'MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!-6relief<n$' toto$at>'' faptul c> aceast> m>sur> are mai $e gra)> o motiva%ie personal> $ec<t una

incitativ>.De asemenea' teoriile mo$erne apreciea9> e1isten%a a trei motiva%ii esen%iale =n asumareafactorilor $e risc calcula%i!. Succesul unei $eci9ii manageriale este in$ispensa)il legat $e asumarea unor riscuri2. (actorii $e risc repre9int>' pentru manageri' elemente o)ligatorii $e luat =n consi$erare'asumarea acestora %in<n$ mai mult $e natura profesional>' $ec<t $e =nclina%ia personal> ain$ivi$ului spre acest capitol.5. Asumarea factorilor $e risc $e c>tre manageri implic> un con%inut emo%ional $eose)it'$atorit> an1iet>%ii' fricii' e1cit>rii şi )ucuriei' $ar şi pericolului pe care =l resimte persoana$eci$ent>.Al>turi $e aceste trei motiva%ii esen%iale' tre)uie %inut cont' =n mo$ evi$ent' $e varia%iile=nregistrate $atorit> $iferen%elor $e conte1t' atitu$inea managerilor fa%> $e risc $epin9<n$' =n ultim>instan%>' $e nivelul profitului' m>rimea licEi$it>%ilor şi a v<n9>rilor la un anumit nivel' =n urmaimplement>rii proiectului' po9i%ia actual> a organi9a%iei' precum şi evolu%ia ei ulterioar>.Stu$iile $e )a9> $emonstrea9> c>' in$iferent $e $omeniul =n care =şi $esf>şoar> activitatea'managerii sunt mai $egra)> tenta%i $e a respinge riscul' $ec<t $e a8l accepta' aceasta $eoarece eireac%ionea9> =n general rapi$ la informa%ii pe care le primesc $e asemeni pe termen scurt' =n loc $e aanticipa evenimentele viitoare. Jn acest> optic>' principala form> $e evitare al riscurilor o constituie'

pentru manageri' negocierea contractelor' care' conform clau9elor stipulate' ar amorti9a nesiguran%agenerat> $e insta)ilitatea Pie%ei şi a me$iului economic.Stu$iin$ comportamentul managerial' Mac Crimmon şi eErung' au o)servat c> una $intre

mo$alit>%ile practicate $e c>tre con$uctorii unor institu%ii =n raport cu a$optarea riscurilor' oconstituie evitarea asum>rii acestora şi =nt<r9ierea a$opt>rii $eci9iilor' prin $elegarea altor persoane$e a efectua activit>%ile specific manageriale 3 Unutson' 2!4. Alte p>reri =n acest $omeniu arat> c>managerii evit> s> =nfrunte riscul' $eoarece =l consi$er> un element controla)il' neaccept<n$ i$eea$e incertitu$ine a acestuia' implicit inerenta asumare a acestuia. Jn acest sens' Ue+es arat> cumoamenii cu spirit antreprenorial şi cu gustul riscului caut> s> st>p<nesc> mai $egra)> incertitu$inile$estinului' =n loc s> accepte asumarea riscurilor.Pornin$ cu cercet>rile pe o alt> $irec%ie $e stu$iu' A$ler sta)ileşte o $istinc%ie clar> =ntremanagerii care evit> riscurile' =ntre cei care şi le asum> şi cei care le $omin>' preci9<n$ c> aceştia$in urm> nu se mul%umesc $oar cu asumarea lor' =ncerc<n$ =n permanen%> s> le st>p<nesc> şi s> lemo$ifice.

Acelaşi grup $e specialişti sunt =ns> $e acor$ asupra conclu9iilor referitoare la atitu$ineamanagerilor =n raport cu elementele $e progno9>. Stu$iile arat> c>' anali9<n$ o op%iune ce repre9int>un ran$amnet $estul $e )un pentru o societate sau pentru un proiect $e investi%ii' $ar care pre9int>



=ns> un gra$ $e pericol inaccepta)il' po9i%ia managerilor este' =n general' $e g>si meto$e $e a re$uce pericolul şi $e p>stra' =n acelaşi timp' )eneficiul. De cele mai multe ori' ei =ncearc> s> mo$ificeacest> situa%ie' =n special prin refacerea estim>rilor. ?na $in cele mai frecvente greşeli manageriale'=nt<lnite la acest nivel' este $e a consi$era c>' $e fapt' se poate reali9a totul mai )ine' cEiar şi $up>refacerea estim>rilor' con$uc>torii $e institu%ii sau $e proiecte consi$er<n$ c> e1perien%a pe care o

pose$> le confer> suficiente motive spre a *sim%i, mai )ine situa%ia' =n ciu$a tuturor calculelor

efectuate.Jn completarea celor pre9entate mai sus' pentru o mai )un> =n%elegere a procesului $e asumare a$eci9iei $e c>tre con$uc>torii $e institu%ii sau $e proiecte $e finan%are' tre)uie s> evi$en%ieme1isten%a a trei categorii $e atitu$ini manageriale' $istincte fa%> $e concep%iile clasice' aplicate =nteoria riscului cre$i)ilitatea re$us> =n estim>rile pro)a)ilistice' importan%a preferin%elor manageriale =n asumarea riscului şi asumarea $iferen%iat> a riscului $e c>tremanageri.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!--!. Cre$i)ilitatea re$us> =n estim>rile pro)a)ilistice are la )a9> ne=ncre$erea managerilor =nestim>rile pro)a)ilistice' pe care nu le =n%eleg sau pe care practic nu le utili9ea9>. Jn general' aceast>categorie $e manageri se prevalea9> $e caracterul statistic al previ9iunilor şi $e $eterminare grosier>

a pro)a)ilit>%ilor' ca prete1t =n favoarea e1clu$erii acestora $in structura teoriei $eci9ionale.reşeala fun$amental>' care apare =n ca$rul acestei a)or$>ri' const> tocmai =n ignorarea re9ultatelor

posi)ile' a c>ror pro)a)ilitate $e reali9are este foarte sla)>' f>r> a se %ine cont $e evolu%ia ulterioar>a acestora. Astfel' c<n$ o pro)a)ilitate sla)> ini%ial> se com)in> cu evenimente care pre9int>consecin%e importante' se poate aFunge =n situa%ii $e cri9> pentru institu%ii sau pentru proiectele carese $erulea9>' $e multe ori cu consecin%e catrastofale.a polul opus se afl> supralicitarea ca$rului $e pro)a)ilitate $e reali9are a unui evenimentstatistic. Ba9<n$u8se pe propria e1perien%> sau pe o)serva%iile personale asupra evolu%iei pie%ei $e

profil' cei mai mul%i $intre manageri utili9ea9> no%iunea $e *risc ma1imW' ca fiin$ o oca9ie pe careo sim%i =n cel mai )un sau =n cel mai r>u $intre ca9uri. Jn afara faptului c> no%iunea *a sim%iW $ifer>$e la un manager la altul' asumarea unei astfel $e estim>ri grosiere poate con$uce la ma1imi9areano%iunii $e risc şi' implicit' la respingerea asum>rii unei $eci9ii care implic> o politic> sau oinvesti%ie pe termen lung' $in cau9a temerii =nregistrate =n ceea ce priveşte gra$ul ri$icat $e pericolal acestei op%iuni.2. Importan%a preferin%elor manageriale =n asumarea riscurilor re9ult> $in stu$iile $especialitate efectuate =n $omeniu' prin care se evi$en%ia9>' =n mo$ evi$ent' c> preferin%ele =n materie$e asumare a riscului varia9> =n func%ie $e conte1t' alegerea unei op%iuni riscante $e c>tre $eci$ent$epin9<n$ $e rela%ia $intre pericolele şi oportunit>%ile pe care le pre9int> op%iunea' pe $e8o parte' şio)iectivele pe care managerul $e risc le8a fi1at' pe $e alt> parte.Jn ca$rul acestei a)or$>ri manageriale' se consi$er> c> $eci$entul =şi concentrea9> aten%ia =nmo$ e1clusiv pe o valoare critic>' $e e1emplu' pe pragul care separ> reuşita su)iectiv> $e eşecul

su)iectiv. #ermenii cel mai $es utili9a%i $e c>tre managerii $e risc =n aceste situa%ii sunt o)iectiv prag $e re9ultat 3$e e1emplu' *punctul mort,4 şi un nivel $e supravie%uire' fiecare $intre aceste puncte $e referin%> cuprin9<n$ trei st>ri posi)ile reuşit>' eşec şi $ispari%ie.&sen%a acestei teorii este evitarea aFungerii su) pragul $e re9ultat' aten%ia fiin$ concentrat>' =naceast> situa%ie' $oar asupra pericolului iminent' oportunit>%ile $e c<ştig trec<n$ pe cel $e al $oilea

plan. Jn acest> situa%ie' $orin%a $e a aFunge $easupra pragului =i impinge $eseori pe manageri =nacceptarea factorilor $e risc' tocmai pentru c> aceast> limit> este privit> prin prisma uneia $esupravie%uire pentru societatea respectiv>. Deoarece =nsuşi acest prag este perceput şi sta)ilit' =nmo$ ar)itrar' $e c>tre fiecare manager $e risc' poate re9ulta' =n mo$ implict' şi relativa utili9are aacestei teorii =n activit>%ile $eci9ionale.5. Asumarea $iferen%iat> a riscului $e c>tre manageri este unul $intre cele mai sensi)ile

aspecte ale atitu$inii manageriale' $atorit> permanentei preocup>ri a persoanelor $in con$ucere $ea8şi p>stra reputa%ia neştir)it> =n $omeniu. Jn fon$' asumarea unor $eci9ii $e c>tre manageri pre9int>conota%ii şi interpret>ri $iferite' =n func%ie $e personalitatea şi $e e1perien%a =n $omeniu a fiec>ruia



$intre $eci$en%i. &ste )ine cunoscut faptul c> un )un manager este cel care =şi asum> riscuri =n mo$conştient şi nu Foac> la ruleta norocului. Jn fon$' managerii competen%i sunt capa)ili s> aleag>riscurile )une 3a c>ror a$optare con$uce c>tre succesul proiectului4 şi s> evite riscurile rele 3carecon$uc c>tre eşec al investi%iei4 =n con$i%ii $e incertitu$ine' put<n$ astfel s> re9olve o anumit>incoeren%> a normelor sociale' care cer =n paralel asumarea riscurilor şi reuşita asigurat>.A)or$area $e pe po9i%ii $iferite a acestor realit>%i poate con$uce la o atitu$ine mangerial>

$iferen%iat>' =n ceea ce priveşte politica $e acceptare a riscurilor. Personalitatea in$ivi$ului $eci$entşi' nu =n ultimul r<n$' cultura sa managerial> 3cu prec>$ere =n $omeniul gestion>rii riscurilor4' =l vor con$uce pe acesta =n iposta9a $e a accepta' =ntr8o mai mic> sau mai semnificativ> m>sur>' i$eea c>este posi)il ca =n momentul $eci9ional s> fac> foarte )ine $iferen%a =ntre riscurile cu re9olvarefavora)il> şi cele a c>ror re9olvare va fi nefavora)il>. Jntr8un anumit sens' se poate spune c>MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!-=nt<lnim o atitu$ine uşor vanitoas>' =n care managerii cre$ c> pot st>p<ni cu succes riscurile şi c>

pot creşte cu certitu$ine sansele $e reuşit> ale proiectului lor. I$eea pe care o acre$itea9> =n generalacest tip $e manageri este c> $eci9iile pe care le a$opt>' $atorit> e1perien%ei sau flerului personal'vor con$uce' =n mo$ categoric' c>tre un re9ultat po9itiv pentru societate sau pentru proiectul =n care

este implicat> o astfel $e persoan>.#oate aceste te9e mai sus acre$itate' asupra atitu$inii manageriale =n fa%a factorilor $e risc' nereliefea9> $ificultatea asum>rii actului $eci9ional $e c>tre persoanele aflate =n func%ii $e con$ucere.Arta asum>rii unor $eci9ii manageriale corecte se spriFin> pe com)inarea' =ntr8un mo$ fericit' aunor multitu$ini $e aspecte' care tre)uie luate simultan =n calcul

personalitatea proprie in$ivi$ului' care tre)uie s> se su)si$ie9e numai politicii $e

$e9voltare a firmei' şi nu pentru satisfacerea vanit>%ii personaleG =ncre$erea =n importan%a estim>rilor pro)a)ilistice şi a$optarea lor =n ca$rul $eci9iei

managerialeG evitarea startegiei manageriale ce impune situarea firmei sau a unui proiect' cu orice

pre%' peste un *prag $e re9ultatW 3$e altfel' su)iectiv ales4' cont<n$ =n acest sens $oar o)iectivul final şi nu riscurile la care e1pune aceast> a)or$areG

asumarea =n mo$ conştient a riscurilor şi selectarea lor =n func%ie $e efectele pe care le8ar

putea pro$uce 3a)or$area pe c<t posi)il a riscurilor *)une,' =n $auna celor *rele,' care pre9int> $e multe ori efecte $evastatoare pentru proiect4.Anali9<n$ toate aceste aspecte' putem conclu9iona asupra importan%ei asum>rii riscurilor =nmo$ ra%ional şi a utili9>rii unor teorii $eci9ionale mo$erne asupra actului managerial' ceea ceconstituie practic cEeia reuşitei unui proiect $e investi%ii' social' teEnic sau cEiar politic' c<t şi a

planului $e $e9voltare a unei societ>%i sau a unei structuri organi9atorice.".". PsiEologia riscurilor ".".!. &lemente $e principiu

A)or$area psiEologic> a riscului $emonstrea9> c> acesta se manifest> printr8un comportament$eci9ional' su)iectul $eci$ent tre)uin$ s> aleag> =ntre $ou> sau mai multe alternative' cu gra$e$iferite $e periculo9itate' $e nesiguran%> sau cu elemente $e aleatoriu. Deoarece =n ca$rul activit>%iimanageriale şi' =n special' =n mangementul $e risc' elementul $eci9ional este pre9ent =ntr8o

propor%ie $eterminant>' este foarte important stu$iul psiEologiei riscurilor 3Co+rtot' 2!4.Atitu$inea in$ivi$ului =n raport cu factorii $e risc a fost stu$iat> $in cele mai vecEi timpuri'm>rturie a acestora fiin$ pil$ele tra$i%ionale referitoare la risc şi la lucrul =n ecEip>

?it>8te )ine =nainte $e a s>ri' DAR cel care e9it> este pier$ut.

Mai )ine =n siguran%> $ec<t s>8%i par> r>u' DAR cine nu risc> nu c<ştig>.

A)sen%a face inima mai iu)itoare' DAR ocEii care nu se v>$ se uit>.

Mai multe m<ini fac munca mai uşoar>' DAR prea mul%i )uc>tari $au cior)a =n foc.

Dou> min%i Fu$ec> mai )ine $ec<t una singur>' DAR $ac> vrei s> faci ceva' f>8o singur.Anali9=n$ aceste prover)e re9ult< c> un manager $e risc tre)uie s> $eci$> corect c<n$ va aplicaunele $intre prover)e şi c<n$ pe altele' =n ca$rul unui colectiv $e lucru sau' respectiv' =n ca$rul



ecEipei $e proiect.a. Ce $etermin> opiniile incorecteXMotivele provin $in natura şi calitatea e1perien%elor $irecte şi in$irecte asupra structurilor organi9atorice. Acestea se structurea9> astfel

supergenerali9areaG

practica organi9a%ional>G

aten%ia me$iilor $e informareGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!-/

Fu$ec>%ile $e valoare.

). Proce$uri $e perfec%ionare pentru comportament $eci9ionalCercetarea este o cale $e a =nv>%a $espre lume' prin colectarea o)iectiv> şi sistematic> $einforma%ii. Jn acest ca9' cuvintele8cEeie sunt o)iectiv> şi sistematic>.Autocon$ucerea este utili9at> pentru a $etermina mo$ul =n care organi9a%iile sau managerii potutili9a principiile =nv>%ate' pentru a $iriFa comportamentul mem)rilor organi9a%iei. Procesul $e )a9>=n autocon$ucere implic> o)servarea comportamentului cuiva' compararea comportamentului cuun stan$ar$ şi autocompensarea' =n situa%ia =n care comportamentul atinge stan$ar$ul. ?n e1emplu

=n acest sens ar putea fi situa%ia unui manager care constat> c> =şi ia prea mult $e lucru acas> =n;eeen$' $in acest motiv =nregistr<n$ pro)leme mari cu propria familie.Solu%iile care s8ar putea oferi =n re9olvarea unui astfel $e ca9 sunt' $e fapt' un set $e sugestiicare se a$resea9> =n mo$ $irect unui astfel $e manager. Astfel' posi)ilit>%ile pe solu%ionare a

pro)lemei mai sus evi$en%iate' sugerea9> managerului s> colecte9e $ate prin o)serva%ie proprie s> %in> o evi$en%> asupra =ntreruperilor $e

program şi s> i$entifice cau9ele care le generea9> pe acestea 3vor)eşte mult latelefon etc.4G

s> o)serve mo$ele s>8şi e1amine9e colegii şi a)ilit>%ile acestora' legate $e

managementul timpului' şi s> utili9e9e $rept mo$el ca9urile $e succesG s>8şi sta)ileasc> clar o)iectiveleG managerul ar putea s> sta)ileasc> o)iectivele

specifice pe termen scurt' pentru a =ntrerupe telefoanele lungi' vi9itele intempestiveetc.G o)iectivele pe termen lung ar vi9a patru seri li)ere pe s>pt>m<n> şi nu mai mult$e Fum>tate $e 9i =n ;eeen$' alocate lucrului pentru serviciuG

s> fac> repeti%iiG managerul ar putea s>8şi anun%e colegii =n leg>tur> cu

$isponi)ilitatea sa mai re$us>G astfel' pentru a nu8i ofensa' va tre)ui s> fac> repe%ii $ee1plicare asupra motivelor care au con$us la aceast> $eci9ieG

s> se autoconsoli$e9eG managerul şi8ar putea permite un ;ee8en$ la mare' tocmai

pentru a reuşi s>8şi atig> o)iectivele legate $e re$ucerea supra=nc>rc>rii cu teme =n;ee8en$' acas>.c. Personalitatea. Actul $eci9ional al unui in$ivi$' =n general' şi al unui manager' =n particular'

$epin$e =ntr8o mare m>sur> $e personalitatea acestuia' acest fapt implic<n$ a)or$area psiEologic> aacestei pro)leme.Personalitatea repre9int> setul relativ sta)il $e caracteristici psiEologice' care influen%ea9>mo$ul =n care in$ivi$ul interac%ionea9> cu me$iul s>u.#eoriile mo$erne arat> c> personalitatea pre9int> cinci mari $imensiuni $istincte !. &1troversiunea repre9int> gra$ul =n care cineva este socia)il =n opo9i%ie cu cineva care estetimi$. &1troverti%ii se simt )ine =n situa%ii sociale' =n timp ce introverti%ii le evit>.2. Sta)ilitatea emo%ional> este m>sura =n care o persoan> are un nivel corespun9>tor $e controlemo%ional. Oamenii cu sta)ilitate emo%ional> )un> sunt puternic =ncre9>tori =n for%ele proprii şi auun puternic sentiment $e consi$era%ie =n raport cu ei =nşişi. Cei cu o sta)ilitate emo%ional> re$us>tin$ spre =n$oiala $e sine sau spre $eprimare. Jn situa%iile $e cri9> şi' mai ales' =n managementul

riscului o )un> sta)ilitate emo%ional> este esen%ial>.5. ra$ul $e agreare repre9int> m>sura =n care o persoan> este prietenoas> şi a)ora)il>. Oameniimai a)or$a)ili sunt cal9i şi griFulii. Oamenii mai pu%in agrea)ili tin$ s> fie mai reci şi $istan%i.



". Conşticio9itatea vi9ea9> gra$ul =n care o persoan> este responsa)il> şi orientat> sprereali9>ri. Sunt oameni $e n>$eF$e şi motiva%i po9itiv. Oamenii mai pu%in conştiincioşi sunt mai

pu%in $escEişi şi nu sunt $e =ncre$ere.6. DescEi$erea la nou in$ic> m>sura =n care o persoan> g<n$eşte fle1i)il şi este receptiv> lai$ei noi. Oamenii mai $escEişi tin$ spre creativitate şi inovare.MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte

!-7$. Percep%ia persoanei şi aprecierea re9ultatelor Din cau9a $ificult>%ilor pe care le pre9int> in$icatorii $e performan%> o)iectivi' companiiletre)uie a$esea s> se )a9a9e pe etaloane su)iective ale eficacit>%ii' $e o)icei concepute $e c>tremanageri. Ca urmare' apar o serie $e erori ale evaluatorului

)l<n$e%ea

)un>G asprimea ten$in%a $e a percepe activitatea celor aprecia%i ca fiin$ =n mo$ special

necorespun9>toareG ten$in%a $e nivelare ten$in%a $e a inclu$e maForitatea celor aprecia%i =n categorii

$e performan%> $e nivel me$iu.

ra$ $e apreciere

(ig.".". Percep%ia performan%elor $e c>tre evaluatoriJn ca$rul $iagramei pre9entate =n (igura ".". sunt ar>tate erorile evaluatorului privin$ )l<n$e%ea'asprimea şi ten$in%a $e nivelare.O alt> eroare perceptual>' comis> $e c>tre manageri =n calitate $e evaluatori ai calit>%ii

performan%ei angaFa%ilor' este aceea a efectului $e Ealou 3CEapman' 254.&fectul $e Ealou apare atunci c<n$ o)servatorul permite evaluarea unui in$ivi$ $in punctul $eve$ere al unei caracteristici sau tr>s>turi' tin9=n$ s> $enature9e evalu>rile pentru alte tr>s>turi saucaracteristici. Astfel' $ac> simpatia mangerului =n raport cu caracteristicile unui angaFat poatesupraaprecia performan%ele lui la locul $e munc>' =n mo$ contrar =nt<r9ierea sistematic> a unuisalariat la locul $e muinc> poate fi apeciat> $rept o m>sur> a neserio9it>%ii şi a $e9interesului s>ufa%> $e acel loc $e munc> şi' =n principiu' poate con$uce =n mo$ frecvent la su)evaluarea

performan%elor sale.Jn ca$rul primului angaFat se conturea9> i$eea c> a fi pl>cut este o calitate suficient $eimportant>' iar =n al $oilea ca9 managerul pune accent $eose)it pe punctualitate.Copierea personalit>%ii proprii este o alt> eroare a evalu>rii manageriale' av<n$ $rept principiuefectul *la fel ca mine,' prin care un evaluator tin$e s> fac> aprecieri favora)ile $espre oameniicare sunt similari cu el' $in punctul $e ve$ere al preg>tirii sau al atitu$inilor.".".2. Riscurile legate $e structura comportamental> a $eci$en%ilor

Asumarea unei $eci9ii manageriale =n con$i%ii $e risc' $in punctul $e ve$ere al structuriicomportamentale a $eci$en%ilor' a constituit o)iectul $e stu$iu al mai multor cercet>tori $e&rori ale evaluatoruluiAsprime#en$in%a $e nivelareBl<n$e%eA$ev>rata

performan%>ActivitateBun> Necorespun9>toare Me$ieMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n

proiecte

! prestigiu' precum T.A. Simon' promotorul conceptului $e ra%ionalitate limitat> şi . (estinger' promotorul teoriilor legate $e comportamentul organi9a%ional.



Av<n$ =n ve$ere principalele aspecte ale comportamentului $eci9ional =n con$i%ii $e risc' seevi$en%ia9> =n continuare c<teva riscuri re9ultate $in maniera =n care elementele $eci$ente' fie c>sunt manageri $e proiect' responsa)ili $e pacEete $e lucru' parteneri =n ca$rul consor%iului etc.' =şiasum> $eci9iile $e ac%iune sau $e implicare =n proiect.Jn acest sens' printre cele mai =nt<lnite riscuri se men%ionea9>

A)sen%a lu>rii $eci9iei sau =nt<r9ierea comunic>rii $eci9iei a$optate apare atunci c<n$

persoana implicat> =n actul $eci9ional conştienti9ea9>' uneori =n mo$ e1cesiv' importan%a luarii uneiEot>r<ri' =n acest sens am<n<n$' pe c<t este $e mult posi)il' asumarea unei responsa)ilit>%i. Acest tip$e comportament se e1plic> $in perspectiv> psiEologic> şi sociologic>' printr8un comple1 $e factoricare ac%ionea9>' $e cele mai multe ori' su) forma unei structuri compuse.Dintre cei mai importan%i astfel $e factori' se men%ionea9> insuficienta =ncre$ere =n sine a

persoanei ce =şi asum> $eci9ia' e1perien%a profesional> re$us> =n $omeniu' nivelul $e e1igen%efoarte crescut al evaluatorilor' valorile proprii sau motiva%iile personale $eose)ite' o)ligativitatea

Fustific>rii =n mo$ sistematic a $eci9iilor a$optate fa%> $e con$ucerea societ>%ii sau a organi9a%iei. Seconsi$er> faptul c> este mai grav $e a nu lua o $eci9ie' $ec<t a lua o $eci9ie greşit> sau par%ialgreşit>' care ulterior se pot corecta sau a$apta.

Anali9a incomplet> a situa%iilor $eci9ionale se manifest> cu prec>$ere atunci c<n$

elementele $eci9ionale nu cunosc =n$eaFuns $e )ine $etaliile pro)lemei' au informa%ii insuficientesau eronate şi nu au la $ispo9i%ie timpul efectiv necesar efectu>rii unei anali9e riguroase. Jn acestesitua%ii' persoana $eci$ent> nu poate avea la =n$em<n> =ntreaga $escriere a situa%iei propuse' $e celemai multe ori a$opt<n$ $eci9ii eronate sau par%iale' cu un posi)il impact negativ =n $erulareaulterioar> a proiectului.

Neconştienti9area consecin%elor $eci9iilor pentru fiecare o)iectiv al proiectului. Se

cunoaşte faptul c> $eci9iile sunt afectate $e nivelul $e incertitu$ine pe care l8ar presupunea)or$area acestora' $eci9iile fiin$' $e cele mai multe ori' luate =n con$i%ii $e negliFare acircumstan%elor pe care acestea le8ar putea avea' pentru fiecare $intre o)iectivele proiectului.Practica arat> =n fapt c> nu e1ist> o $eci9ie managerial> care s> nu implice' =ntr8un mo$ maimult sau mai pu%in $irect' mo$ific>ri asupra costurilor' a =nt<r9ierilor =n $erularea activit>%ilor sauasupra specifica%iilor $e or$in teEnic. Spre e1emplu' =nt<r9ierea =n reali9area unor pacEete $e lucru=n ca$rul unui proiect se $atorea9> unui $eci9ii luate $e c>tre managerul $e proiect $e a$isponi)ili9a o parte $in personal. Anali9a unor astfel $e tipuri $e situa%ii ne con$uce cu g<n$ul sprea)or$area unor solu%ii pertinente' capa)ile s> ofere o coeren%> glo)al> pe parcursul =ntregii $erul>ria proiectului.

C>utarea $e solu%ii la nivel local. Acest tip $e situa%ie apare atunci c<n$ persoana $eci$ent>

3managerul $e proiect' responsa)ilul $e fa9> sau $e pacEet $e lucru etc.4 are ten$in%a $e a ac%iona =nspiritul unei logici locale ' f>r> a %ine cont $e consecin%ele care pot ap>rea =n ca$rul unor alte$irec%ii implicate =n ca$rul proiectului sau la nivelul coeren%ei cu strategia glo)al> a institu%iei $incare acesta face parte. Astfel $e situa%ii sunt =nt<lnite mai $es =n ca$rul $eci9iilor luate $e c>tre

e1per%ii teEnici' care consi$er> $e o)icei c> solu%ia g>sit> $e c>tre ei este optim>' minimi9<n$u8i' pec<t este este posi)il' aspectele negative ale aplic>rii acesteia' $in punct $e ve$ere al costurilor şi alsitua%iei sociale. Ceea ce re9ult> $e o)icei =n final' =n urma a)or$>rii unei astfel $e strategii' este unamalgam $e solu%ii par%iale' ce risc> s> creasc> gra$ul incoeren%ei $eci9ionale. la nivel glo)al al

proiectului. ipsa $e concentrare şi $e c>utare a consensului. Cu toate c> =n maForitatea situa%iilor

managerii $e proiect afişea9> imaginea unei conlucr>ri perfecte şi a unei coeren%e $e i$ei =ntrefactorii $eci9ionali implica%i =n $erularea unui proiect' e1ist> şi situa%ii particulare 3aşa cum estesitua%ia =nt<lnit> =n ca$rul acestei categorii $e riscuri4' c<n$ aceste afirma%ii sunt pre9ente $oar laMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!!

nivel $eclamativ. Jn aceste situa%ii' maForitatea $eci9iilor sunt luate =n general =n urma unor alegeri personale ale managerilor $e proiect' f>r> a se =ncerca o)%inerea unei convergen%e $e i$ei cu to%ifactorii $eci9ionali. Acest tip $e a)or$are a pro)lemei este aproape $e stilul $ictatorial' =n care o



persoan> $eci$ent> ac%ionea9> f>r> a consulta voin%a maForit>%ii' con$uc<n$ =n general =n r<n$ul participan%ilor la proiect un sentiment $e frustrare' $e nea$e9iune la $eci9iile a$optate' put<n$$etermina apari%ia unor situa%ii tensionate' care vor face mai $ificil> implementarea celor sta)ilite

prin o)iectivele proiectului. imitarea num>rului $e solu%ii vi9ate. Jn general' maForitatea $eci$en%ilor nu iau =n calcul

toate variantele $e scenarii posi)ile' care pot ap>rea =n $erularea unei activit>%i sau la nivelul glo)al

al =ntregului proiect. CEiar $ac> =n ca$rul acestei categorii $e situa%ii se %ine cont $e convergen%ai$eilor sau $e consens' se poate =nt<mpla ca Fu$ecata s> fie reali9at> =ntr8un mo$ prematur sau su) presiunea factorilor $e timp' precum şi su) presiunea =n$eplinirii unor o)iective' o)%in$u8se =n finalo solu%ie care pare' la prima ve$ere' satisf>c>toare.u$ecata =ns> nu a fost o)%inut> pe )a9a compar>rii cu alte scenarii' pentru a putea $iscerne =nurma unei profun$e anali9e care $intre variante ar putea fi consi$erat> optim> =n aceast> situa%ie. Decele mai multe ori' c<n$ este pre9entat> ulterior o alt> cale sau scenariu posi)il' care ar con$ucec>tre re9ultate superioare' acest> variant> este privit> cu mult> suspicio9itate' urm<n$u8se $e o)iceicalea a$optat> =n prim> fa9>. O astfel $e a)or$are a pro)lemelor' )a9at> pe o a$optare a unor strategii ini%iale imua)ile' con$uce' $e cele mai multe ori' c>tre pro)leme $eose)ite =n $erulareaulterioar> a proiectului' $eoarece greşelile sau ine1actit>%ile se vor amplifica' pe principiul

)ulg>rului $e 9>pa$>' =nsum<n$ =n $e9voltarea lor şi toate aspectele colaterale cu poten%ial negativ pentru proiect' care nu au fost luate =n calcul' =n fa9a ini%ial>.

ipsa $e soli$aritate =n raport cu $eci9iile a$optate apare =n general atunci c<n$ nu este

o)%inut consensul sau convergen%a $e opinii a maForit>%ii factorilor $eci$en%i' =n a)or$area unor pro)leme legate $e $erularea proiectuluiDe o)icei reac%ia factorilor $e $eci9ie' care nu au fost consulta%i aprioric =n re9olvarea unor anumite pro)leme' este $e $e9acor$ sau cEiar $e nerecunoaştere a celor a$optate. O astfel $ecategorie $e situa%ii' =n care e1ist> o lips> $e soli$aritate =n raport cu $eci9iile a$optate' va con$uce'aproape =n mo$ inevita)il' la eşuarea implement>rii $eci9iilor unilateral a$optate.

Conflictul $e interese se reg>seşte prepon$erent =n organi9a%iile =n ca$rul c>rora principalii

factori $e $eci9ie au o)iective sau orient>ri $iferite' puncte $e ve$ere incompati)ile' interese =n altestructuri organi9atorice concurente' ceea ce con$uce' $e cele mai multe ori' la apari%ia unor st>ri şisitua%ii tensionate =n ca$rul proiectului.

Punerea su) semnul =ntre)>rii =n mo$ sistematic a $eci9iilor anterioare a$optate.

estionarea unui proiect impune $e cele mai multe ori a$optarea unor $eci9ii succesive' mai multsau mai pu%in legate =ntre ele prin rela%ii $e cau9alitate' =n func%ie $e tipul pe care acestea =l ocup>=n ca$rul proiectului. De aici poate ap>rea suspiciunea unor factori $eci9ionali sau a personaluluiimplicat =n $erularea proiectului' asupra vali$it>%ii unor $eci9ii anterioare' care pot permite' prinrela%iile $e con$i%ionare cu alte $eci9ii' posi)ilitatea $e propagare =n lan% a unor categorii $e erorisistematice. O astfel $e suspiciune asupra posi)ilelor greşeli anterioare este' =n anumite limite'fireasc> şi cEiar )enefic> procesului $eci9ional. Jn fa9e acute =ns>' poate ap>rea punerea la =n$oial>

a =ntregului algoritm $eci9ional' ceea ce poate con$uce =n mo$ inevita)il la )locarea proiectului' prin imposi)ilitatea implement>rii activit>%ilor. Sla)a implicare a con$ucerii =n re9olvarea tuturor pro)lemelor $e or$in $eci9ional sau =n

ceea ce priveşte politica $e ar)itraF. O astfel $e situa%ie este' =n general' =nt<lnit> =n ca$rul situa%iilor =n care persoane cu =nalte responsa)ilit>%i =n ca$rul proiectului negliFea9> sau am<n> luarea unor $eci9ii' l>s<n$ totul spre re9olvare su)or$ona%ilor. ravitatea unor astfel $e scenarii const> =n faptulc>' =n $erularea unui proiect' apar $iferite situa%ii particulare' =n care elementul $eci$ent nu poate fi$ec<t managerul $e proiect sau o persoan> cu rang ierarEic superior =n ca$rul institu%iei sau alMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!2organi9a%iei respective. Pentru evitarea unor astfel $e situa%ii' se recoman$> cutivarea unei culturi

ale organi9a%iei' =n ca$rul c>reia se va pune accent pe $escentrali9are şi pe responsa)ilitate$eci9ional> a$ecvat>' la toate nivelele $e con$ucere. Sla)a capacitate $e con$ucere *lea$ersEipW. ?neori' elementele cu putere $eci9ional> au o



personalitate firav>' fiin$ incapa)ili $e a motiva pe ceilal%i su)or$ona%i =n ca$rul implement>rii proiectului. ipsa unui li$er puternic' capa)il s> gestione9e eficient situa%iile $e cri9> ce pot ap>rea=n ca$rul proiectului' poate con$uce a$esea c>tre accente $e insu)or$onare $in partea celorla%i

participan%i =n ca$rul proiectului' care se pot transforma' =n func%ie $e gravitatea lor' =n conflicte$escEise' care afectea9> $erularea activit>%ilor propuse.

Scurtcircuitarea sau nerespectarea procesului $eci9ional apare $e o)icei =n ca$rul

structurilor care )eneficie9> =n general $e o organi9are precar>' at<t la nivel ierarEic' c<t şi la cel al$efinirii atri)u%iilor in$ivi$uale. Jn astfel $e situa%ii' fiecare responsa)il $in ca$rul proiectului vaac%iona conform )unului8plac' sta)ilin$ propriile principii şi o)iective' ceea ce va con$uce' =n mo$evi$ent' la scurtcircuitarea procesului $eci9ional.

Recurgerea la trafic $e influen%> sau la corup%ie $in partea persoanelor $in structura

ierarEic> superioar> a proiectului' =n sensul a)or$>rii =ntregului proiect sau a unei p>r%i a acestuia =ninteres personal. Jn aceast> situa%ie' o)iectivele convenite' =n fa9a ini%ial> sau mai avansat> =n ca$rul$erul>rii proiectului' sunt viciate $e influen%a şi $e Focul $e interese' $ictat $e persoana $eci$ent> ceorgani9ea9> un astfel $e tip $e activitate.Pentru un astfel $e scenariu' este clar c> o)iectivele in$ivi$uale sau $e grup nu se mai potsuprapune peste cele ale organi9a%iei promotoare' re9ult<n$ un conflict $e interese maFor' ale c>ror

efecte pot avea un efect $istructiv at<t pentru proiect' c<t şi pentru organi9a%ie.Jn conclu9ie' putem preci9a c> riscurile legate $e structura comportamental> a $eci$en%ilor

pre9int> o multitu$ine $e forme şi mo$uri $e manifestare av<n$ evi$ent efecte sau consecin%e$iferite asupra proiectului. &ste important $e men%ionat faptul c>' $eşi riscurile legate $e structuracomportamental> a $eci$en%ilor pre9int> o a)or$are in$ivi$ual>' acestea sunt puternicinter$epen$ente' prin rela%ii $e intercon$i%ionare' $e riscurile privin$ punerea =n practic> aelementelor $eci9ionale.".".5. Riscurile legate $e punerea =n practic> a elementelor $eci9ionaleManagementul unui proiect impune' pe l<ng> i$entificarea principalelor riscuri legate $ecomportamentul $eci9ional al elementelor $eci$ente' punerea =n evi$en%> a categoriilor $e riscuri ceintervin atunci c<n$ sunt puse =n practic> elementele $eci9ionale. Datorit> comple1it>%ii proceselor $eci9ionale' acestea sunt supuse $iferitelor categorii $e riscuri' legate =n special $e supra=nc>rcareare%elelor $eci9ionale' $e a$optarea unor solu%ii eronate' am)igue' sau imposi)il $e intro$us =n timputil =n practic> etc. Aceste riscuri sunt str<ns legate $e urm>toarele impe$imente

A)sen%a stan$ar$i9>rii proceselor =n ca$rul actului $eci9ional şi al mecanismelor $e luare a

$eci9iei. Din cau9a a)sen%ei $ocumenta%iei sau a ca$rului coerent' care s> poat> oferi o $escriere precis> a succesiunii tuturor etapelor implicate =n actul $eci9ional' acesta va =nregistra $iferiteimpe$imente' cu repercusiuni evi$ente =n $erularea ulterioar> a proiectului. De o)icei' =nseşiregulile $e proce$ur> $eci9ional>' privin$ punerea =n practic> a unor activit>%i' nu sunt =ntot$eaunaclar $efinite. #otuşi' c<n$ acestea e1ist>' se omite a$es preci9area unei ierarEii $eci9ionale cetre)uie a$optate 3$eci9ii strategice' tactice' opera%ionale4' precum şi evi$en%ierea $iferitelor nivele

$e responsa)ilitate solicitate. Segmentarea prea mare a procesului $eci9ional. Procesul $eci9ional r>spun$e' $e cele mai

multe ori' unei logici secven%iale ale $iferitelor $eci9ii care tre)uiesc a$optate' acest fapt limit<n$ =nfinal posi)ilitatea $e r>spuns a $eci$entului. (olosirea mai multor secven%e pentru fiecare procesMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!5

poate con$uce la o supra=nc>rcare cu informa%ii a factorului $eci9ional' care' =n acest tip $e situa%ii'ca$e pra$> efectelor a)or$>rii mult prea =n $etaliu a unui scenariu.

ipsa $e coor$onare =ntre centrele $eci9ionale apare $e o)icei atunci c<n$ =ntr8un proiect

e1ist> mai multe centre $eci9ionale' =n ca$rul c>rora sunt a$optate un num>r important $e $eci9ii'f>r> ca acestea s> fi fost =nainte corelate. Jn astfel $e situa%ii' lipsa $e coor$onare con$uce c>tre

incoeren%> şi c>tre eficacitate sc>9ut> =n implementarea activit>%ilor. Num>rul prea mare $e nivele ierarEice este frecvent =nt<lnit =n ca9ul structurilor

organi9atorice supra$imensionate sau al proiectelor care au fost $etaliat constituite $in punct $e



ve$ere ierarEic. ?n astfel $e sistem pre9int> iner%ie mare' $in cau9a numeroaselor verigi caretre)uie implicate =n $erularea efectiv> a unei activit>%i' $uc<n$ =n general la =nt<r9ierea activit>%ilor =n ca$rul termenelor8limit>' alocate ini%ial.

Multitu$inea $e persoane implicate =n procesul $e luare a $eci9iei' realitate str<ns legat> $e

organi9a%iile supra$imensionate' su) aspectul nivelelor ierarEice. Num>rul foarte mare $e $eci$en%ila toate nivelele implic> un lan% $e interme$iari =n $erularea unui proiect' fiin$ pus> =n principiu nu

numai pro)lema eficien%ei unui astfel $e sistem' c<t şi a Fustific>rii costurilor mari $in punctul $eve$ere al resurselor utili9ate =ntr8un sistem supra$imensionat. Am)iguitatea func%ion>rii centrelor $e $eci9ie apare $in cau9a faptului c>' =n general' structurile

ierarEice $in ca$rul unui proiect sunt comple1e 3ceea ce repre9int> =n fapt o multitu$ine $e$eci$en%i4 şinu pre9int> o i$entificare clar> şi riguroas> a rolului centrelor $e $eci9ie =n procesul $eci9ional. Deo)icei' =n ca$ul unor astfel $e structuri' nu este preci9at' =n mo$ concret' nivelul $e responsa)ilitate'iar gra$ul $e li)ertate este l>sat la $iscre%ia fiec>rui responsa)il $e centru. Jn astfel $e situa%ii' omultitu$ine$e sarcini nu sunt precis $irec%ionate' ele fiin$' $e multe ori' atri)uite unor persoane f>r> atri)u%ii

particulare =n acest $omeniu. Ine1isten%a structurilor sau a proce$urilor $e ar)itraF. Desf>şurarea unui proiect impune'

$atorit> comple1it>%ii sale' crearea unor instan%e $e ar)itraF care au $rept principali participan%icon$ucerea proiectului' mem)rii consor%iului' responsa)ilii $e su)proiecte sau $e activit>%i' pentru afacilita punerea =n practic> a $eci9iilor a$optate. &1isten%a unei astfel $e structuri $e ar)itraF permitere$ucerea nivelului $e apari%ie a conflictelor şi minimi9area riscurilor' lipsa lor con$uc<n$ la=ngreunarea implement>rii $eci9iilor' respectiv la )locarea =ntregului proiect. Jn ca$rul unei structuriorgani9atorice' respectiv al unui consor%iu $e proiect' un astfel $e $epartament e1ist> intitulat ca$epartament $e ar)itraF sau curtea $e ar)itraF' uneori $enumit> su) $iverse alte forme comitet stratetegic ' comitet $irector ' comitet $e pilotaF etc.

A)sen%a sau sla)a capitali9are a no;Eo;8ului. Jnainte $e a$optarea unei $eci9ii' toate

persoanele cu putere $eci9ional> tre)uie s>8şi =nsuşeasc> informa%iile şi competen%ele necesare$erul>rii cu succes a activit>%ilor preconi9ate' $eoarece no;Eo;8ul este un factor esen%ial =n toate

procesele $eci9ionale. &1ist> anumite situa%ii şi conFuncturi c<n$ teEnicile $e no;Eo; nu pot fireceptate $in ca$rul organi9a%iei' ele tre)uin$ s> se reg>seasc> =n e1perien%a managerial> a

persoanelor responsa)ile. Re9ult> c> a)sen%a sau sla)a capitali9are a no;Eo;8ului va con$uce' =nmo$ inevita)il' c>tre atri)uirea unor $eci9ii manageriale eronate şi la falimentul structuriiorgani9atorice sau al proiectului.

Ineficien%a comunic>rii şi sla)ul scEim) $e informa%ii. ?n aspect esen%ial' care tre)uie avut

=n ve$ere $up> luarea unei $eci9ii' =l constituie comunicarea acesteia c>tre partenerii $in ca$rulconsor%iului sau c>tre responsa)ili $e su)proiecte sau $e activit>%i. Dac> flu1ul informa%ional nu

este corect canali9at' informa%iile nu pot aFunge =n timp util la nivelul a$ecvat' =n consecin%>neput<n$ fi reali9ate şi interpretate la parametrii sta)ili%i ini%ial. De regul>' =n ca$rul unor astfel $esisteme =n care e1ist> un sla) nivel $e informare' mecanismele $e punere =n practic> a $iferitelor activit>%i nu permit scEim)ul $e puncte $e ve$ere' nepermi%<n$ persoanelor minoritare $e a8şi puteaface cunoscut punctul $e ve$ere.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n

proiecte!"

Ineficien%a sau lipsa $iponi)ilit>%ii unor informa%ii comple1e. De cele mai multe ori' =n

ca$rul organi9a%iilor =n care e1ist> un sla) flu1 informa%ional' $eci9iile manageriale nu sunt urmate$e instruc%iuni $etaliate $e punere a acestora =n practic>' mai ales $in punct $e ve$ere teEnic' fiin$incomplete' contra$ictorii sau imprecise. Jn aceste con$i%ii' $eci$en%ii $in eşaloanele ierarEice

inferioare )eneficia9> $e informa%ii par%iale' incomplete sau truncEiate' fiin$' =n acest conte1t'necesar> o anali9> in$ivi$ual> asupra a)or$>rii acestora' precum şi a mo$ului $e implementare aactivit>%ilor care $ecurg $in respectivele $irective. Interpretarea =ntr8o manier> personal> a unor



$eci9ii' $e c>tre elementele $eci$ente $in eşaloanele inferioare' va con$uce c>tre =n$ep>rtareacatastrofal>' $e con$i%iile şi $e o)iectivele ini%iale ale proiectului' gener<n$ mari =nt<r9iri sau cEiar

)locarea =ntregului proiect. ipsa $escentrali9>rii =n ca$rul procesului $eci9ional poate con$uce c>tre aplicarea =n mo$

eronat a $eci9iilor a$optate' tocmai $in cau9a lipsei unui sistem fle1i)il şi coerent $e con$ucere'ceea ce va crea situa%ii tensionate =n ca$rul ecEipei $e proiect' ne=n%elegeri cu privire la e1ecutarea

or$inelor $ate sau cEiar eşuarea proiectului. Dificult>%ile legate $e mecanismele $e preg>tire ale $eci9iilor. Realitatea $emonstrea9>' =n

mo$ practic' e1isten%a unor re9ultate sla)e =n ceea ce priveşte utili9area mecanismelor specifice $e preg>tire a $eci9iilor' precum utili9area anali9elor sintetice su) forme ta)elare şi grafice' amatricelor structurale $eci9ionale' constituirea grupurilor $e con$ucere etc. Stu$iile statistice'efectuate pe un eşantion repre9entativ' format $in manageri $e proiect şi $in persoane $e la $iferitenivele ierarEice' cu responsa)ilit>%i =n ca$rul unui proiect' arat> utili9area anali9elor sintetice şi amatricelor' =n principal ca instrumente retrospective $e evaluare a $eci9iilor şi nu =n sensul lor

propriu' $e instrumente $e prospec%ie. Pe $e alt> parte' grupurile $e lucru' =ns>rcinate cu anali9a$eci9ional> şi cu propunerea $e solu%ii constructive' sunt privite =n general prin prisma unor structuri greoaie' cu iner%ie mare.

Sla)a putere $e $eci9ie a responsa)ilului $e proiect este un factor foarte important' implicat=n reali9area o)iectivelor şi a reuşitei glo)ale a unui proiect. Pro)leme mari apar =n ca9ul c<n$managerul $e proiect nu are o larg> $escEi$ere $eci9ional>' caracteristic> po9i%iei ierarEice pe careacesta o $e%ine' rolul s>u limit<n$u8se' =n astfel $e con$i%ii' la controlul şi la monitori9area $eci9iilor luate. Jn aceste situa%ii' managerul $e proiect nu $ispune $e totala =ncre$ere a eşaloanelor superioare$e con$ucere' $in ca$rul organi9a%iei' $ar şi a celor ierarEic su)or$onate' =n ca$rul proiectului'vor)in$u8se' =n aceast> situa%ie' $e o $iminuare a autorit>%ii $e con$ucere.Dup> acest> anali9> succint> asupra riscurilor implicate $e structura comportamental> aelementelor $eci$ente' precum şi a riscurilor legate $e punerea =n practic> a elementelor $eci9ionale' urmea9> evi$en%ierea unei alte categorii $e riscuri foarte importante' şi anume acelealegate $e $iferen%ele culturale =nregistrate at<t =ntre mem)rii consor%iului $e proiect' c<t şi =ninteriorul organi9a%iilor.".".". Riscuri legate $e $iferen%ele culturale =n proiect şi =n interiorul şi structurileorgani9atoriceA. Aspecte generale?na $intre cele mai sensi)ile pro)leme' legate $e cola)orarea =n ca$rul proiectelor interna%ionale' o repre9int> a)or$area $iferit> a rolului şi a percep%iei culturale $e c>tre $iversegrupuri $e in$ivi9i sau' e1trapol<n$' $e c>tre na%iuni.Jn func%ie $e tipul $iferen%elor culturale' acestea pot fi $iferen%iate pe mai multe $imensiuniA!. Diferen%a $e putere provine $in gra$ul =n care mem)rii societ>%ii accept> o $istri)u%ieinegal> a puterii' inclu9<n$u8i pe cei care $e%in o putere mai mare' ca şi pe cei care $e%in una mai

mic>. Jn culturile cu $iferen%a mic> fa%> $e putere' inegalitatea este minimi9at>' superiorii suntMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!6accesi)ili şi $iferen%elor $e putere nu li se atri)uie o importan%> prea mare. Jn societ>%ile cu$iferen%> mare $e putere' inegalitatea este acceptat> ca fiin$ natural>' superiorii sunt inaccesi)ili şi$iferen%ele $e putere sunt su)liniate.Printre societ>%ile cu $iferen%> mic> $e putere' g>sim Danemarca' Noua eelan$>' Israel şiAustria. rupa societ>%ilor cu $iferen%e mari $e putere cuprin$e (ilipine' ene9uela şi Me1ic.Dintr8un grup $e " $e societ>%i' Cana$a şi Statele ?nite se clasea9> pe locurile !"' respectiv !6'r>m<n$ la $iferen%> mic> $e putere' =n timp ce me$ia este $e 2.A2. &vitarea incertitu$inii se refer> la gra$ul =n care oamenii se simt neconforta)il =n situa%iile

am)igue şi nesigure. Culturile cu o evitare sla)> a incertitu$inii sunt mai pu%in preocupate $e reguli'$e conformitate şi $e securitate' iar munca $in greu nu este privit> ca o virtute 3Sigapore'Danemarca şi Sue$ia4. a polul opus' culturile cu o evitare puternic> a incertitu$inii cuprin$



aponia' recia şi Portugalia.A5. Cultura şi se1ele. Culturile pre$ominant masculine $iferen%ia9> clar rolul se1elor' spriFin>$omina%ia )>r)a%ilor şi su)linia9> performan%a economic>. Culturile pre$ominant feminineaprecia9> rolurile mai a$apta)ile ale persoanelor prin raportarea masculin8feminin' su)liniea9>egalitatea persoanelor feminine şi masculine' accentu<n$ calitatea vie%ii. Conform unui stu$iue1trem $e interesant efectuat $e omul $e ştiin%> $ane9 reet Tofsten$e' stu$iu efectuat pe un

eşantion format $in !!-. $e angaFa%i ai IBM' locali9a%i =n " $e %>ri ale lumii' a re9ultat c>aponia este cea mai masculin> societate' urmat> $e Austria' Me1ic şi ene9uela. @>rile scan$inavesunt cele mai feminine. Cana$a se clasea9> aproape la miFloc' =n timp ce Statele ?nite sunt =ntr8ooarecare m>sur> masculine' afl<n$u8se la Fum>tatea $istan%ei $intre aponia şi Cana$a.A". In$ivi$ualism0Colectivism sunt societ>%i care tin$ s> su)linie9e in$epen$en%a' ini%iativain$ivi$ual> şi intimitatea. Societ>%ile mai colectiviste favori9ea9> inter$epen$en%a şi loialitatea fa%>$e familie sau $e ecEip>. Statele ?nite' Australia' Marea Britanie şi Cana$a sunt privite $rept celemai in$ivi$ualiste societ>%i' =n timp ce ene9uea' Colum)ia şi Paistan sunt printre cele maicolectiviste' aponia situ<n$u8se la miFloc.B. Ciocnirea culturilor perceput> =n ca$rul proiectelor interna%ionaleJn afara celor pre9entate mai sus' care evi$en%ia9> $iferen%ele culturale =nregistrate la nivel

general pe plan mon$ial' la nivelul proiectelor $e investi%ii e1ist> particularit>%i $istincte aleciocnirilor culturale. &ste foarte important pentru un promotor $e proiecte a cunoaşte c<tevaelemente $e )a9> ale culturii managerilor $e proiecte' a evaluatorilor' a monitorilor şi aresponsa)ililor $e monitori9area proiectelor 3ofi%eri $e proiecte ai Comisiei &uropene 8 C&4.B!. &lemente ale culturii managerilor $e proiecte!. Cum =şi aprecia9> succesul managerii $e proiecte

managementul superior practicat =n ca$rul proiectelor con$useG

recunoaşterea şi aprecierea activit>%ii lor $e c>tre )eneficiarii $irec%i ai re9ultatelor

proiectului' $e responsa)ili C&' $e oameni $e ştiin%> 3=n proiectele $e cercetare $e9voltare4G

e1ecutarea lucr>rilor planificate =n ca$rul termenelor sta)iliteG

respectarea termenelor8limit> pentru re9ultate finale şi pentru finali9area proiectului.2. Ce nu aprecia9> managerii $e proiecte

lipsa informa%iilor aferente $espre proiect' ceea ce poate con$uce la activit>%i

manageriale $efectuoaseG Eaosul a$ministrativG

supri9ele care pot ap>rea =n ultima clip> =n ca$rul $erul>rii proiectuluiGMANA&M&N#?

PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!-

neaprecierea muncii lor $e c>tre ecEipa $e proiect' $e )eneficiari' $e responsa)ili C&

etc.

5. De ce le este team> managerilor $e proiecte tensiuni şi ne=n%elegeri contractuale =n interiorul consor%iului proiectuluiG

=nc>lcarea normelor şi a preve$erilor $e confi$en%iale' convenite contractual =ntre

partenerii proiectului.Dac> acestea au fost principalele tr>s>turi ale culturii promotorilor $e proiecte' pre9entatescEemati9at' consi$er>m interesant a pre9enta tr>s>turile $efinitorii ale responsa)ililor $emonitori9area proiectelor 3ofi%erii $e proiecte4' tocmai =n sensul $e a i$entifica ciocnirea culturiiacestor $ou> categorii.B2. &lemente ale culturii responsa)ililor $e monitori9area proiectelor 3ofi%erilor $e proiecte4!. Cum =şi aprecia9> succesul responsa)ilii $e monitori9area proiectelor

lipsa pro)lemelor contractuale =n ca$rul proiectelor pe care le gestionea9>G

proiecte şi rapoarte e1ecutate $e managerii $e proiect aşa cum sunt solicitateG =nregistrarea $e succese reale =n ca$rul proiectelor =nregistratea $e progrese

ştiin%ifice remarca)ile' acor$area unor premii interna%ionale 3=n general oamenilor $e



ştiin%> participan%i =n ca$rul proiectelor $e cercetare8$e9voltare4' pu)licarea $e c>%i şi$e tratate $e referin%>' pe )a9a re9ultatelor proiectelor =ncEeiateG

=n%elegerea sistemului $e evaluare al acestora $e c>tre managerii $e proiect 3ierarEie'

formalit>%i necesare $epunerii proiectelor' termene limit> etc.4.2. Ce nu aprecia9> responsa)ililor $e monitori9area proiectelor

pro)lemele $ificile sau f>r> solu%ionare' care pot interveni =n ca$rul $erul>rii şi0 sau

implement>rii proiectuluiG surpri9ele neprev>9ute =n $erularea proiectelorG

neclarit>%i =n $erularea proiectelor.

5. De ce le este team> responsa)ililor $e monitori9area proiectelor pro)lemele contractuale $ificile sau insurmonta)ileG

=nt<r9ierile =n ca$rul activit>%ilor preconi9ate sau al finali9>rii proiectelor.

Jn%eleg<n$ aceste elemente culturale $efinitorii at<t ale managerilor $e proiecte' c<t şi aleresponsa)ililor $e monitori9area proiectelor' un posi)il promotor al unui proiect $e investi%ii poates> =şi organi9e9e ac%iunile =ntr8o astfel $e m>sur>' =nc<t s> fie capa)il s> minimi9e9e' =ntr8un mo$semnificativ' efectele ciocnirilor culturale pre9entate mai sus.".".6. Percep%ia riscurilor

Percep%ia riscului $e c>tre pu)lic este influen%at> $e emo%ii. Percep%ia social> se )a9ea9> pe $ateo)servate şi pe cunoştin%ele pe care le avem $espre persoanele care apar%in acelui grup. &1ist> patruimagini ale riscului' care apar =n percep%ia pu)licului 3Coleman 274.A. P&RICO? IMIN&N# 3*SABIA ?I DAMOC&S,4Riscul este consi$erat o amenin%are care poate lovi =n orice moment şi poate $etermina un$e9astru' sursa $e risc fiin$ artificial>. Pericolul const> =n imposi)ilitatea $e a preve$ea momentulacci$entului.&1emplu percep%ia pu)licului c> centralele nucleare pot provoca =n orice clip> catastrofe.B. RISC? INIIBI 3*C?#IA PANDOR&I, *SO UI&RS,4Riscul este o amenin%are invi9i)il> la s>n>tatea sau la )un>starea pu)licului . &fectele apar cu=nt=r9iere şi nu sunt $e natur> catastrofal>. Pu)licul nu are acces $irect la informa%ie' $epin$e $esurse e1teme. Cre$i)ilitatea sursei $e informare este crucial>. Riscul poate fi minor' $ar ten$in%a $e=nvinov>%ire a celor implica%i este puternic>.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulriscului =n proiecte!&1emplu conservan%i' a$itivi alimentari' legume supuse ingineriei genetice.C. RAPOR#? COS#?RI8B&N&(ICII 3*BAAN@A A#&N&I,4Pu)licul percepe riscul ca $iferen%a $intre ceea ce c=ştig> şi ceea ce pier$e . Percep%ia risculuieste limitat> la c=ştiguri sau la pier$eri financiare. Jn aceste situa%ii func%ionea9> g<n$irea

pro)a)ilistic>.&1emplu Focuri $e noroc

D. RISC? O?N#AR 3*RISC? D& DRA? RISC??I, *MI#? ?I T&RC?&,4Riscul este $orit şi e1ploatat =n mo$ activ' e1punerea la risc fiin$ voluntar>. &1ist> percep%ia c>su)iectul poate controla riscul' cu aFutorul =n$em<n>rii. Consecin%ele nu sunt catastrofale.&1emplu sporturi mai mult sau mai pu%in e1treme.".6. Managementul conflictelor ".6.!. &lemente $e principiuConflictul este o situa%ie $e for%> maFor>' care apare =ntre $ou> sau mai multe p>r%i' respectiv' =nca9ul proiectelor' =ntre partenerii $e proiect' =n cursul c>rora' fiecare partener caut> s> impun>celuilalt' =n mo$ impulsiv' punctul s>u $e ve$ere şi voin%a sa' =ntr8un anumit $omeniu.Conflictul poate $eveni un element $e risc maFor =n ela)orarea' =n reali9area şi =n finali9area

proiectului. Nu toate situa%iile negative sunt conflicte şi nu toate conflictele sunt neap>rat negative.

Rela%iile $intre mem)rii unei ecEipe se consoli$ea9> $in conflictele po9itiv $irec%ionate' $ep>şite şilicEi$ate.Managementul mo$ern al riscului a pus =n evi$en%> solu%ii $e tip c<ştig8c<ştig' =n ca$rul



situa%iilor conflictuale' prin me$ierea conflictelor' solu%ii pe care Fusti%ia nu le poate $a. &valuareaintereselor =n ca$rul unei afaceri poate $uce la conclu9ia c> este mai important s> se c<ştige' $ec<ts> fie $eclara%i =nving>tori. ?n calcul riguros al costurilor unui proces $e Fu$ecat>' o anali9> atent> ariscurilor şi a timpului pier$ut cu proce$urile Furi$ice sunt motive suficiente pentru a preferavariante alternative' folosin$ managementul riscurilor şi al conflictelor.Conte1tul profesional con$uce la apari%ia $e situa%ii =n care raportul $e for%e' )a9at pe rela%ii $e

putere' $e autoritate şi $e $epen$en%> ierarEic>' creea9> $e9ecEili)re =n interiorul ecEipei $e proiect.Aceste fenomene apar fie $atorit> opo9i%iei comportamentale a interlocutorului =n momentultransmiterii mesaFului' fie mesaFului ilogic transmis. &le pro$uc $ificult>%i =n comunicarea proprie a

partenerilor sau a mem)rilor ecEipei' re9ult<n$ o $isfunc%ionalitate a consor%iului sau a ecEipei proiectului. Conflictul poate $uce la )locarea proiectului. Conflictul este legat fun$amental $escEim)ul $e i$ei0 $e informa%ii' care se efectuea9> sim)olic =ntre cele $ou> p>r%i' ori $e perceperea=n mo$ $iferit a acestui scEim). Aceast> $iferen%> $e repre9entare a rela%iei $e scEim) 3care esterepre9entat>' =n fon$' prin munc>4' con$uce la conflict. Se poate evita escala$area conflictului şilicEi$area amplific>rii acestuia' conving<n$u8l pe interlocutor c> a fost ascultat şi c> punctul lui $eve$ere a fost =n%eles.Managementul unui conflict =n ca$rul unui proiect impune urm>toarele

a$ucerea interlocutorului =n situa%ia $e a8şi $efini po9i%iaG acceptarea po9i%iei lui şi confirmarea acesteiaG

reformularea aspectului negativ su) o form> constructiv>' c>ut<n$ punctele $e consens.

Jntot$eauna managerul unui proiect tre)uie s> reinterprete9e favora)il tot ceea ce apare negativ'folosin$ acelaşi lim)aF ca şi interlocutorul s>u' cu con$i%ia respect>rii unui lim)aF $ecent şi arespectului reciproc.Jntr8un conflict latent =n ca$rul unui proiect' managerul prefer> aşteptarea şi t>cerea'tempori9area' =n ve$erea sc>$erii tensiunilor. Dac> este implicat' tre)uie s> a$opte o atitu$ineMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!/

po9itiv> pentru re9olvarea conflictului. Jn situa%ia =n care nu este implicat' tre)uie s> a$opte o po9i%ie neutr>. Negocierea conflictului este un eveniment important =n ca$rul managementului riscului =n$esf>şurarea unui proiect. Negocierea permite amelioarea conflictelor' $ar nu este vor)a $e un$emers care re9olv> =n totalitate conflictul' $eoarece este imposi)il $e negociat şi $e re9olvat =nmo$ $ura)il un conflict' $ac> cele $ou> p>r%i =n op9i%ie nu $oresc acest lucru şi nu sunt $ecise s>a$opte concesii pentru re9olvarea conflictelor. Negocierea tre)uie s> fie f>cut> $e c>tre o persoan>neimplicat> $irect.&tapele $e negociere a conflictelor sunt urm>toarele

calmarea conflictului şi $etensionarea luiG

$efinirea ca$rului $e $iscutare a conflictuluiG

re$iscutarea pro)lemelor' o)iectiv' f>r> Fu$ecat> $efinitiv> sau opinie preconceput>G

c>utarea şi su)linierea punctelor comuneG

c>utarea intereselor comuneG

reformularea =n scris a reven$ic>rilor fiec>reia $intre p>r%iG

c>utarea =mpreun>' $e c>tre p>r%ile implicate' a unor solu%ii amia)ileG

reformularea solu%iilor şi evaluarea importan%ei lorG

conclu9ionarea prin alegerea unei solu%ii' eventual $eclarat> provi9orie.

&ste foarte important ca a$versarii s> ias> $in conflict cu sentimentul c> nu au pier$iut. Pentruacesta se pot aplica cu succes tacticile care evit> $eclararea unui c<ştig>tor sau a unui per$ant'

primul tem<n$u8se tot timpul $e frustr>rile celui $e al $oilea. Cea mai )un> solu%ie const> =nrespectarea a$versarului sau a a$versarilor' c>ut<n$ cu a$ev>rat solu%ii profita)ile pentru to%i' care

s> con$uc> la reali9area optim> a proiectului. Re9olvarea clasic> a litigiilor' =n care o parte pier$e şialta c<ştig>' s8a $ove$it a nu fi solu%ia cea mai )un>. De o)icei' =n conflictele violente' toat> lumea pier$e. Costurile generate $e litigii =n fa%a instan%elor $e Fu$ecat> pot fi at<t $e mari' =nc<t am)ele



p>r%i ar fi ieşit mai )ine $ac> ar fi aFuns la un compomis. &valuarea intereselor =n situa%iiconflictuale con$uc la faptul c> este mai important s> c<ştigi' $ec<t s> fie $eclarat =nving>tor.Compromisul poate fi mai )un $ec<t c<ştigarea cau9ei. Me$ierea cost> şi $urea9> mult mai pu%in.Me$ierea se $esf>şoar> =n con$i%ii $e confi$en%ialitate' cu respectarea $repturilor referitoare la via%a

privat>. Me$iatorul are o)liga%ia $e a p>stra secretul cEiar şi fa%> $e e1per%ii pe care =i angFea9> =n$iferite cau9e. Me$ierea presupune mai pu%ine riscuri. Accentul nu ca$e pe aspectele Furi$ice ale

litigiului' ci se urm>reşte ca p>r%ile' prin $iscu%ii şi negocieri =n pre9en%a me$iatorului' s> aFung> la osolu%ie $e compromis' acceptat> $e fiecare parte şi' )ine=n%eles' =n $eplin acor$ cu legile.".6.2. Caracteristicile re9olv>rii conflictelor Jn func%ie $e tipul $e e1isten%> al conflictelor' caracteristicile re9olv>rii conflictelor suntI. Conflicte =ntre superior şi su)or$onata4 Autoritar Nu e1ist> conflict posi)il' altfel =nseamn> e1clu$erea su)or$onatului.

)4 Paternalist Conflictul este $e neg<n$it. &ste $e or$inul atacului moralei.c4 Consultativ Conflictul tre)uie re9olvat' conving<n$ su)or$onatul c> nu are $reptate. &1ist>totuşi o $iscu%ie.$4 Participativ Conflictele sunt frecvente' $ar nu pot fi e1primate şi nici recunoscute ca atare.e4 Jng>$uitor Conflictele sunt frecvente' $ar nu pot fi e1primate şi nici recunoscute ca atare.

f4 Pervers Conflictul este negat. Cel mai $es' a$ev>ratele conflicte sunt $eplasate spre pro)leme afective sau c>tre pro)leme secun$are. De altfel' nu e1ist> niciun sistem $ere9olvare a conflictelor' şi acestea persist>.II. Conflicte =ntre su)or$ona%iJn ca$rul acestei categorii $e conflicte' tipurile pre$ominant =nt<lnite suntMANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!7a4 Autoritar Se =mparte vina =ntre su)or$ona%i şi este pe$epsit> toat> lumea.

)4 Paternalist Cel mai mare are =ntot$eauna $reptate.c4 Consultativ Conflictul tre)uie re9olvat $e c>tre su)or$ona%i =ntre ei.$4 Participativ Superiorul ar)itrea9> conflictele şi facilitea9> negocierile.e4 Jng>$uitor Su)or$ona%ii se $escurc> singuri.f4 Pervers Conflictele sunt =ntre%inute cu griF>.".6.5. Managementul conflictelor =n ca$rul proiectelor Participarea institu%iilor pu)lice sau private =n ca$rul proiectelor interna%ionale se face prinalc>tuirea unui consor%iu $e proiect' format $in parteneri cu personalitate Furi$ic>' av<n$ $repturi şio)liga%ii foarte )ine $efinite =n ca$rul $erul>rii şi implement>rii proiectului. Num>rul $e parteneri =nca$rul consor%iului este' =n general' corelat cu posi)ilitatea reali9>rii optime a o)iectivelor $escrise=n structura pacEetelor $e lucru 3su)proiectelor4 $in ca$rul proiectului.Datorit> multitu$inii $e tipuri $e programe europene şi $e cola)orare interna%ional>' finan%ate$in surse $iferite 3PTAR&' ?&' B&RD' (MI etc.4' regulile $e participare a institu%iilor promotoare

=n ca$rul unor astfel $e programe $ifer> structural' =n func%ie $e cerin%ele specifice $e aplicare afiec>rui program.Astfel' $ac> =n ca$rul unor tipuri $e programe $e finan%are' =n general pentru cele ce auaplica)ilitate =n $omeniul e$uca%ional şi social' este posi)il' =n anumite situa%ii' s> nu fie necesar>constituirea $e consor%ii =n ca$rul proiectelor propuse' institu%ia promotoare a proiectului fiin$ unica

participant> =n ca$rul proiectului' eventual su)contract<n$ o parte $in activit>%ile sale c>tre ter%i' pentru alte sfere $e activitate' precum proiectele implicate =n activit>%i $e cercetare8 $e9voltare'infrastructur>' =nfiin%area $e re%ele $e cola)orare transfrontaliere etc.' este practic imposi)il>reli9area activit>%ilor progno9ate $e c>tre o singur> societate.Pentru a =nt>ri semnifica%ia parteneriatului =n ca$rul Consor%iilor' multe programe $e finan%areimpun' prin con$i%iile $e eligi)ilitate a$resate propun>torilor $e proiecte' şi num>rul minim $e

parteneri constituien%i ai consor%iului $e proiect.&1empluJn ca$rul programului $e finan%are \' con$i%iile $e eligi)iltate stipulea9> c> num>rul minim $e



parteneri participan%i =n ca$rul consor%iului este trei' primul partener fiin$ consi$erat institu%ia promotoare a proiectului' pentru ceilal%i $oi stipul<n$u8se' =n mo$ e1pres' c> cel pu%in unul $intreaceştia tre)uie s> fac> parte $intr8o %ar> mem)r> a ?.&.

Ne=n$eplinirea acestor con$i%ii $e eligi)ilitate' e1pres prev>9ute =n ca$rul programului respectiv$e finan%are' va con$uce automat c>tre respingerea proiectului $e investi%ii propus.Acesta este primul risc la care se poate e1pune institu%ia promotoare a proiectului' ce re9ult>

tocmai $in nerespectarea fi$el> a con$i%iilor e1pres stipulate =n ca$rul acestui program. Putemaprecia acest> con$i%ie $rept una cantitativ>' fiin$ referitoare strict la num>rul $e compone%i aiconsor%iului.Cel $e al $oilea risc la care se poate e1pune institu%ia promotoare a proiectului' =n $emersurile=ntreprinse pentru a reali9a un proiect $e investi%ii c<ştig>tor' =l repre9int> calitatea institu%iilor constituente ale consor%iului.&ste e1trem $e important ca to%i constituen%ii consor%iului s> fie eligi)ili $in punctul $e ve$ere al

particip>rii =n ca$rul proiectului' referitor la tipul structurii organi9atorice 3S.A.' S.R..' O.N..etc.4'c<t şi al $omeniului $e activitate al acesteia' care tre)uie s> fie perfect compati)il at<t cu $omeniilee1pres prev>9ute =n ca$rul programului $e investi%ii' acolo un$e este ca9ul' precum şi cu activit>%ile

pecare aceasta ar tre)ui s> le reali9e9e =n ca$rul pacEetelor $e lucru sta)ilite =n

proiect.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!/?n alt aspect semnificativ' care' $eşi nu repre9int> o con$i%ie o)ligatorie' este $eose)it $eapreciat $e c>tre evaluatori şi $e evaluatorii $e proiect' av<n$ alocate =n acest sens şi =n structura

proiectului =ntre)>ri specifice' iar =n ca$rul grilei $e evaluare un punctaF special' =l repre9int>e1perien%a relevant> a partenerilor' mem)rii ai consor%iului' =n $erularea unor proiecteinterna%ionale similare' apro)ate.Se aprecia9> astfel po9itiv' e1perien%a relevant> a mem)rilor consor%iului =n $omeniulimplemnt>rii proiectelor interna%ionale' acest aspect put<n$ repre9enta şi unul $intre criteriile $eselec%ie a institu%iilor partenere pentru managerul $e proiect.Pentru a =n%elege mai profun$ semnifica%ia aspectelor mai sus semnalate' v> propunem spreanali9> urm>toarele aspecte&1emplu?n manager $e proiect a fost $esemnat' $e c>tre $irectorul general al structurii organi9atorice =ncare lucrea9>' s> participe la ela)orarea unei propuneri $e proiect pentru atragerea $e fon$uri $einvesti%ii =n ve$erea mo$erni9>rii unui sector al respectivei organi9a%ii. Jn calitate $e manager al

proiectului' a pornit la alc>tuirea consor%iului' focali9<n$u8se pe e1perien%a relevant> a partenerilor'=n scopul e1ecut>rii activit>%ilor $in ca$rul su)proiectelor alocate pentru fiecare $intre aceştia.Proiectul a fost $epus =n termen' cu toate ane1e necesare' completate conform cerin%elor

programului$e finan%are. #otuşi' =n urma evalu>rii $e c>tre e1per%i' acesta a fost respins. MotivulX Deşiactivit>%ile proiectului erau $escrise =n mo$ $etaliat şi corect' managerul $e proiect nu a %inut cont$efaptul c> unul $intre partenerii consor%iului era un ON şi nu avea $rept $e participare =n ca$rul

proiectului respectiv.Jn acest ca9' neeligi)ilitatea unui partener $in ca$rul consor%iului con$uce la anularea muncii

pentru =ntreaga propunere $e proiect.#oate aceste situa%ii con$uc la crearea unor st>ri conflictuale =n ca$rul colectivelor $e proiect şila )locarea unor cola)or>ri viitoare.Anali9<n$ toate aceste aspecte' se $au urm>toarele sugestii viitorilor promotori $e proiecte' =n

scopul evit>rii riscurilor maFore şi a conflictelor la alc>tuirea unui consor%iu $e proiect Crea%i un parteneriat sta)il =n ca$rul consor%iului' cu o structur> ecEili)rat>' capa)il s>

r>spun$> at<t $e9volt>rii teEnologice' $ar şi cerin%elor pie%ei. Jn acest mo$ ve%i evita riscul $e a fi



neperforman%i sau neprofita)ili. Asigura%i' pe c<t posi)il' complementaritatea activit>%ilor =n$eplinite $e c>tre partenerii

$umneavoastr> =n ca$rul unui proiect şi evita%i suprapunerea sarcinilor şi a o)liga%iilor acestora'care pot con$uce la )locarea proiectului.

Sta)ili%i' pe )a9> $e acor$ consensual' o)iectivele proiectului' precum şi implicarea fiec>ruia

$intre parteneri =n ca$rul activit>%ilor sta)ilite. Asigura%i8v> $e fiecare $at> c> partenerii

$umneavoastr> au =n%eles perfect ce au $e f>cut =n ca$rul proiectului şi verifica%i $e fiecare $at>calitatea lucr>rilor şi a serviciilor e1ecutate $e c>tre aceştia. Interesa%i8v> foarte )ine' =nainte $e a sta)ili o rela%ie $e parteneriat =n ca$rul consor%iului' $e

reputa%ia fiec>rui institu%ii participante =n ca$rul proiectului' c<t şi $e a repre9entan%ilor acesteia'care vor participa la ela)orarea propunerii $e proiect şi a proiectului. Numai astfel pute%i evitariscul $e a aFunge =n situa%ia managerului $at =n e1emplul $e mai sus şi $e a v> fi respins proiectul.#oto$at>' se evit> şi alte situa%ii conflictuale ulterioare.".6.". Anali9a situa%iilor $e cri9> =n ca$rul consor%iilor $e proiect&ste evi$ent faptul c> elementele conflictuale =n ca$rul consor%iilor =m)rac> $iferite forme şi

pre9int> $iferite intensit>%i $e manifestare' =n func%ie $e con$i%iile particulare care pot fi =n$epliniteMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte

!/!la un anumit moment $at. Pre9ent>m' mai Fos' principalii factori care con$uc la apari%ia situa%iilor $e cri9> =n ca$rul consor%iilor $e proiect!. P>r>sirea Consor%iului $e c>tre unul $intre participan%ii =n ca$rul proiectului.Solu%ii manageriale8 contactarea ime$iat> a finan%atorului şi a institu%iilor responsa)ile $e implementarea

proiectului' =n scopul a$ucerii la cunoştin%> a acestei situa%iiG8 informarea restului $e parteneri $in ca$rul consor%iului şi sta)ilirea unor m>suria$ecvate' $e comun acor$G8 =nlocuirea partenerului şi re$istri)uirea sarcinilor =n ca$rul pacEetelor $e lucruG8 aFustarea' =n mo$ corespun9>tor' a contractelor şi' eventual' a )ugetului' acolo un$eeste ca9ul.2. ScEim)>ri =n ca$rul con$ucerii unei organi9a%ii partenere $in consor%iu.Solu%ii manageriale8 contactarea ime$iat> a finan%atoruluiG.8 informarea consor%iului şi sta)ilirea unor m>suri a$ecvate' $e comun acor$G8 construirea $e rapoarte' =n scopul e1plic>rii şi progno9>rii posi)ilelor =nt<r9ieri alee1ecut>rii activit>%ilor sau ale apari%iei re9ultatelor proiectuluiG8 p>strarea unor contacte permanente cu partenerii $e proiect.5. Jncetarea respect>rii o)liga%iilor contractuale $e c>tre unul sau $e mai mul%i parteneri $inconsor%iu.

Solu%ii manageriale8 informarea ime$iat> a finan%atoruluiG8 g>sirea unor solu%ii accepta)ile' pe )a9a acor$ului consensual al partenerilor $inconsor%iuG8 $erularea proce$urilor referitoare la situa%iile $e nerespectare a clau9elor contractuale $e cel pu%in unul $intre parteneri' urmat> $e eventuala estimare a

preFu$iciului şi $e plata $aunelor $atorate $e c>tre partea responsa)il>.". Jnt<r9ieri =n $erularea activit>%ilor $e c>tre unul sau $e mai mul%i parteneri $in consor%iu.Solu%ii manageriale8 notificarea c>tre finan%ator şi =ntocmirea unui raport e1plicativG8 g>sirea unei solu%ii consensuale =ntre parteneri' $e solu%ionare a pro)lemeiG

8 negocierea cu finan%atorul a maFor>rii temenelor $e finali9are a lucr>rilorG8 eventuala penali9are a partenerului responsa)il' conform celor sta)ilite contractual.Jn afar> $e evi$en%ierea principalilor factori care pot con$uce la apari%ia unor st>ri conflictuale



=n ca$rul unui consor%iu' este $eopotriv> important $e reali9at o anali9> introspectiv> asupra principalelor motive care stau la )a9a $e9volt>rii acestor tipuri $e factori.Aceste tipuri $e st>ri conflictuale $in interiorul consor%iului au la )a9> $iferen%ele semnificative

$e or$in cultural 3ciocnirea culturilor =n ca$rul mem)rilor consor%iului4G

$iferen%e valorice =n $omeniul competen%elor profesionaleG

interese proprii $ivergenteG

percep%ia $iferit> a unor pro)leme sta)iliteG afinit>%i $iferite =n ca$rul proiectului.

Aceste $iferen%e semnificative' care au ca )a9> motivele mai sus enumerate' pot con$uce c>treinstalarea germenilor st>rilor conflictuale' ce se vor manifesta =n fa9> incipient> prin

lupte pentru putere sau $e afirmare a legitimit>%ii $e putere =n ca$rul consor%iilorG

conflicte asupra =mp>r%irii rolurilor şi a responsa)ilit>%ilor =n ca$rul

proiectuluiGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!/2

conflicte generate $e acu9area $e incompeten%> profesional> sau $eci9ional> a unor

participan%i =n ca$rul proiectuluiG conflicte generate $e neparticiparea =n ca$rul actelor $eci9ionaleG

conflicte generate $e $iferen%ele $e o)iective a mem)rilor consor%iului.Av<n$ =n ve$ere cele mai sus pre9entate' se conclu9ionea9> c> apari%ia a $iferite surse $econflicte' $e intensit>%i $iferite =n ca$rul unui proiect' $epin$ $eopotriv> $e personalul responsa)il$e fa9e0 $e pacEete $e lucru' $e personalul intern $e e1ecu%ie al proiectului' $e managerul generalşi $e structura $e con$ucere a proiectului' $ar şi $e c>tre mem)rii consor%iului' sau $e personalulau1iliar.Jn acest sens vom pre9enta' =n urm>torul grafic' rela%ia $intre principalele surse $e conflicte0$e risc' care apar =n ca$rul unui proiect' şi nivelul $e intensitate a surselor $e conflict' =n func%ie $e

p>r%ile implicate' conform #a)elui ".!3 er9uE'254.Dup> cum se poate o)serva' conflictele $e magnitu$ine mare $in ca$rul consor%iilor apar cu

privire la priorit>%ile şi la o)iectivele proiectului' la e1igen%ele $e or$in teEnic şi' =n special' =n$omeniul conflictelor in$ivi$uale şi interpersonale.&ste lesne $e =n%eles c> atri)u%ia $etension>rii acestor st>ri conflictuale =n ca$rul consor%iului revinmanagerului $e proiect' care' prin e1perien%a acumulat>' $ar şi prin teEnicile $e no;Eo;a)or$ate's> poate con$uce c>tre re9olvarea eficient>' $in sta$iu incipient' a unor astfel $e pro)leme.Stu$iile arat> c> reuşita glo)al> a unui proiect se )a9ea9>' =n mare m>sur>' pe conlucrareaarmonioas> a tuturor factorilor $eci9ionali' implica%i =n $erularea sau =n implementarea unor activit>%i' şi pe sta)ilirea unei rela%ii $e parteriat soli$e şi eficiente =ntre mem)rii consor%iului.Datorit> evolu%iei continue a managementului riscului ca ştiin%>' $ar şi $iversific>rii tipurilor $erela%ii interumane' sursele $e conflict =n ca$rul proiectelor au =nregistrat o puternic> evolu%ie şi o

continu> $iversificare' fiin$ necesar>' =n acest sens' o anali9> specific>. P>r%i implicate =n conflictResponsa)ili $e

pacEete0fa9e $elucruPersonal$ee1ecu%ie

pacEete0

fa9e $elucruMem)rii



aiconsor%iului sau aiecEipei $e

proiectManager

eneralPersonalau1iliar Planificarek kPriorit>%i şio)iectivek k kAlocarea $eresurse umanek k

Surse $econflicte0 $e risc=n proiecte&1igen%e teEnice k k kProce$uria$ministrativek k k kConflictein$ivi$uale şiinterpersonalek k k k kRespectareacosturilor şi a

)ugetuluik k k#a)el ".!. Nivelul $e intensitate a surselor $e conflictMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul riscului =n proiecte!/5".6.6. &volu%ia conflictelor şi solu%ionarea lor =n proiecte(iin$ consi$erat> $rept una $intre cele mai importante teme $e stu$iu' $e c>tre specialiştiiimplica%i =n anali9a $omeniului managerial' gestionarea conflictelor =n ca$rul proiectelor a cunoscut

mai multe a)or$>ri' mai remarca)ile $intre acestea fiin$ $escEise $e c>tre T.. #EamEain şi D..ilemon' =n !76' culmin<n$ cu stu$iul =ntreprins $e c>tre D.S. Ues9)om' =n !772' asupra principalelor surse $e riscuri $e conflict =n proiecte 3Coleman' 274' 3Cle$en' 274.Astfel' =n stu$iiile reali9ate' asupra unui eşantion repre9entativ' format $in ! $e manageri $e

proiect nor$ americani' au reieşit' $rept principale surse $e risc maFor $e conflict =n proiecte' =nor$inea importan%ei $e pro$ucere a acestora. 3Coleman' 274' 3Cle$en' 274.

riscurile asupra planific>riiG

riscurile asupra priorit>%ilor şi o)iectivelorG

riscurile asupra aloc>rii $e resurse umaneG

riscurile asupra e1igen%elor $e or$in teEnicG

riscurile asupra proce$urilor $e or$in a$ministrativG

riscurile asupra conflictelor in$ivi$uale şi interpersonaleG riscurile asupra costurilor şi )ugetului.

#oate acestea erau po9i%ionate pe o scal> $e magnitu$ine a riscurilor $e la risc sla) 3c>ruia =i era



atri)uit> valoarea 4' la risc ri$icat 3c>ruia =i era atri)uit> valoarea 54.Pentru fiecare $intre sursele $e risc men%ionate' fiecare manager $e risc sau persoan> $eci$ent>'cu responsa)ilit>%i similare' tre)uia s> $etermine importan%a relativ> a factorilor $e risc'raport<n$ule=n ca$rul a cinci categorii $istincte' $up> cum urmea9>

conflicte referitoare la func%ionarea $epartamentelorG

conflicte cu persoanele $elegateG conflicte =ntre mem)rii ecEipei $e proiectG

conflicte cu eşaloanele ierarEice superioareG

conflicte cu su)or$ona%iiG

(a9a urm>toare se referea la atri)uirea $e note $e la la 5' pentru fiecare $intre capitolele mai susmen%ionate. Jn acest sens intensitatea me$ie era calculat>' f>c<n$ me$ia celor cinci note atri)uite.Acest> clasificare avea $rept fun$ament re9ultatele stu$iului efectuat care pre9enta urm>toareleaspecte' ca poten%iale surse $e conflict

MaForitatea atri)u%iilor =n ca$rul proiectului sunt am)igue.

Prea marea $iversificare a competen%elor pentru fiecare $intre persoanele implicate =n

activit>%i.

Jn%elegearea $eplin> a or$inelor ierarEice superioare $e c>tre su)or$ona%i generea9> riscurisc>9ute.

Autoritatea ierarEic> e1cesiv>' =n$reptat> spre aspecte punitive neFustificate asupra

responsa)ililor $e activit>%i =n ca$rul proiectelor' constituie o surs> sigur> $e risc. Jn%elegerea par%ial> sau ne=n%elegerea o)iectivelor specifice ale proiectului $e c>tre $iferite

persoane cu responsa)ilit>%i $iferite =n ca$rul proiectului' con$uc c>tre surse $e conflicte maFore =ninteriorul organi9a%iei.Anali9<n$ mo$elul propus $e c>tre T.. #EamEain şi D.. ilemon' =n !76' şi %in<n$ cont $econtinua $iversificare a surselor $e conflict =n interiorul unui proiect' D.S. Ue9)om =ntreprin$ea unstu$iu e1trem $e comple1 asupra a 6 $e companii nor$8americane' oprin$u8se asupra unuieşantion repre9entativ' format $in 2/6 $e manageri $e proiect sau $e persoane $eci9ionale $ineşaloane ierarEice superioare' care erau cEestionate asupra principalilor factori $e risc' $ar şi asupramagnitu$inii $e manifestare a acestora. 3Coleman' 274' 3Cle$en' 274.MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!/"Scopul $eclarat al acestui stu$iu era $e a reactuali9a tipologia factorilor $e risc maFori' careintervin =n $erularea unui proiect' valori9<n$ =n premier> =ns> şi e1aminarea po9i%iei ierarEice aresponsa)ilului $e proiect' structura organi9atoric> $e implementare' nivelul $e comple1itateteEnologic>' m>rimea şi $urata proiectului.Jn urma centrali9>rii $atelor şi a anali9ei re9ultatelor =nregistrate' a re9ultat nu numai reali9areaunui clasament $iferit $e cel reali9at =n !76' $ar şi intro$ucerea a şase noi factori $e conflict

Conflicte anterioare nesolu%ionate.

Nea$aptarea sistemelor $e motiva%ie a personalului.

Conflictele legate $e structura $e comunicare şi $e sistemul $e informare.

Am)iguitatea rolurilor =n raport cu structura organi9a%ional>.

Conflicte legate $e li$ersEip lea$ersEip neperformant.

Conflicte legate $e Focuri $e influen%>.

Reali9<n$ o clasificare =n func%ie $e magnitu$inea acestora' precum şi $e importan%a Fucat> =nca$rulstructurii $e proiect' D.S. Ue9)om propunea urm>toarea clasificare3Coleman' 274' 3Cle$en'274(ig.".6. Anali9a surselor $e conflict =n proiecte

Jn urma i$entific>rii acestor noi tipuri $e factori $e risc' a fost mo$ificat> şi mo$alitatea $e$eterminare a intensit>%ii me$ii a conflictului' pentru fiecare $intre sursele $e conflict!. (iecare $intre persoanele intervievate va enumera' =n or$ine $escresc>toare' principalele



surse $e conflict.2. Pentru fiecare $intre aceste surse $e conflict se vor atri)ui note $e la ! la 3nota se vaatri)ui pentru o surs> $e rangul !' - pentru o surs> $e rangul 2 ş.a.m.$.4.5. Pentru fiecare $intre sursele $e conflict' se vor i$entifica frecven%ele $e apari%ie a acestora =nfunc%ie $e rangul care le8a fost atri)uit.". Pentru fiecare $intre surse' c<t şi pentru fiecare $intre cele ranguri' se va calcula un scor care

va fi egal cu frecven%a 1' nota corespun9>toare fiec>rui rang.6. Jn final' pentru fiecare $intre scorurile calculate se va $etermina intensitatea sa me$ie' prina$unarea scorurilor o)%inute şi prin raportarea lor la fiecare $intre cele ranguri.Anali9<n$ toate aceste aspecte' se conclu9ionea9> asupra $inamismului evolu%iei factorilor $erisc' precum şi a continuei lor $iversific>ri şi a$apt>ri la evolu%ia societ>%ii mo$erne' la nivelgeneral' $ar şi =n particular asupra creşterii $eose)ite a importan%ei managementului $e proiect. 2 " - / ! !2 !" !- !/ 2Prioritati si o)iectiveConflicte in$ivi$uale si interpersonaleComunicatii0 sisteme informationaleocuri $e influenta

Proce$uri a$minstrativeAlocarea $e resurse umanePlanificarei$ersEipRoluri am)igue0Structura organi9ationalaRespectarea costurilor si a )ugetuluiIna$aptarea sistemelor motivationale&1igente teEniceConflicte anterioare nesolutionateIntensitatea conflictului#ip $e conflictMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!/6#en$in%ele viitoare ale societ>%ii =n paralel cu =m)un>t>%irea continua a teEnicilor manageriale'vor con$uce c>tre noi stu$ii care vor avea $rept rol a$aptarea continu> a factorilor $e risc la noilecerin%e care se vor impune.".-. Managementul riscului opera%ional".-.!. &lemente $e principiuRiscul opera%ional este $efinit ca fiin$ riscul $e =nregistrare a unor pier$eri re9ultate =n urmaina$ecvan%ei sau inoperativit>%ii unor procese' mem)ri ai personalului sau teEnologii interne sau caurmare a ac%iunii unor factori e1terni =n (igura ".- 3Uer9ner' 2!4.

Riscurile $e proces cuprin$ ineficien%ele $iferitelor procese $e afaceri =n ca$rul organi9a%iei'

care au ca reper valoarea pro$uselor 3v<n9>ri' mareting' proiectare4' precum şi procese carespriFin> valoarea 3I#' resurse umane4. Riscurile $e personal

acestora' recrutarea şi evolu%ia ina$ecvat>. Riscurile $e teEnologie cuprin$ $isfunc%ionalit>%i ale sistemelor teEnologice operative sau

managementul $eficitar al acestora. Riscurile e1terne

e1terni' precum ac%iunea competitorilor' frau$a e1tern>' scEim)area ca$rului $e reglement>ri'evenimentele macro8 şi socio8economice.(ig.".-. (actorii care intr> =n structura riscului opera%ionalStructurile organi9atorice $e performan%> şi =n special societ>%ile )ancare şi financiare necessit>'

=n mo$ o)ligatoriu' implantarea unor sisteme ro)uste $e management al riscului opera%ional.Aceast> a)or$are sistematic> a managementului opera%ional necesit> o structur> $e control'$esemnat> s> cuprin$> spectrul complet al riscurilor $in ca$rul unei firme. Nivelul crescut $e



interes =n managementul riscului opera%ional a fost stimulat $e anumi%i factori Creşterea comple1it>%ii pro$uselor financiare şi a mecanismelor $e tran9ac%ionare' =n special

a $e9volt>rii pro$uselor $erivate. Intro$ucerea unor noi cerin%e $e c>tre organele $e reglementare' cu aten%ie particular> asupra

meto$elor $e calcul al volumului $e capital $e re9erv>.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul riscului =n proiecte

!/- Recunoaşterea limitelor sistemelor anterioare $e management al riscului opera%ional şi a

faptului c> un nivel ri$icat al eficien%ei acestora poate fi atins $oar prin =m)un>t>%irea semnificativ>a proceselor şi prin aplicarea teEnologiilor mo$erne.

Creşterea e1perien%ei =n aplica%iile practice ale teEnicilor statistice' care s> r>spun$>

provoc>rilor managementului riscului.Componentele8cEeie ale managementului riscului opera%ional sunt repre9entate $e concepereaunor solu%ii care s> pre=nt<mpine factori componen%i ai riscului opera%ional riscuri $e proces' riscuri$e teEnologie' riscuri e1terne. &tapele unui proces eficient $e management al riscului opera%ional'se in$ic> =n (igura "..(ig.".. Procesul $e management al riscului opera%ional

&tapa !. Sta)ilirea politiciiPoliticile care $efinesc un management eficient al riscului opera%ional tre)uie s> fie urmate=n$eaproape $e organi9a%ie. Acestea contri)uie la toate aspectele =m)un>t>%irii continue =n

performan%a afacerilor. Responsa)ilit>%ile asumate =n fa%a comunit>%ii $e afaceri tre)uie =n$eplinite=n spiritul şi =n litera legii. Aştept>rile ac%ionarilor' ale angaFa%ilor' ale clien%ilor şi ale societ>%ii =ngeneral tre)uie satisf>cute. &1ist> a)or$>ri care permit evolu%ia activelor intangi)ile' care au rolul$e a re$uce pier$erile financiare.&tapa 2. Organi9areaPentru a pune =n aplicare politicile mai sus $efinite' este necesar> motivarea şi sta)ilireaatri)u%iilor managementului' =n ve$erea proteF>rii succesului pe termen lung al firmei' prin8 stimularea particip>rii eficiente $in partea angaFa%ilorG8 sus%inerea comunic>rii eficiente şi a promov>rii competen%ei' care s> permit> tuturor angaFa%ilor s> contri)uie la eforturile $e implementare a managementului risculuiopera%ional.ea$erii companiei tre)uie s> cultive o percep%ie po9itiv> a riscului' s> sinteti9e9e vi9iunea şivalorile legate $e risc.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!/&tapa 5. Implementarea?n plan sistematic $e implementare a managementului riscului opera%ional este necesar pentru a$efinitiva un sistem eficient. Scopul este minimi9area riscului. Meto$ele $e evaluare a riscului suntutili9ate pentru a se $eci$e asupra priorit>%ilor' a sta)ili o)iectivele $e eliminare a Ea9ar$ului şi a

re$uce riscurile inerente. Dac> riscurile nu pot fi controlate $in interior' atunci sunt luate =nconsi$erare $iferite meto$e $e transfer al acestora' prin apelul la instrumentele pie%ei financiare sau prin asigur>ri.&lementele8cEeie ale procesului $e implementare sunt pre9entate =n (igura "./.

Definirea0 revi9uirea categoriilor $e risc. Primul pas este sta)ilirea $efini%iilor comune a

categoriilor $e risc' a riscurilor ca evenimente şi a inter$epen$en%elor $intre acestea. Aceasta este oa)or$are $e sus =n Fos' =n care riscurile sunt legate $e pier$eri. Jn scopul categorisirii şi i9ol>riiconflictelor şi a ineficien%elor' se poate reali9a o scEem> compreEensiv> a procesului.

&valuarea riscurilor. Sunt necesare unele forme $e evaluare ini%ial> a tuturor riscurilor

)a9ate pe impactul şi pe pro)a)ilitatea acestora' =n scopul contur>rii unei imagini comune asupracelor mai semnificative riscuri.

Definirea strategiei $e risc este )a9at> pe acor$ul privin$ nivelurile accepta)ile pentrufiecare risc. In$icatorii8cEeie pentru risc sunt folosi%i pentru a $epista riscurile care intr> =n intervalele $e



aten%ie. Jn aceste ca9uri' se face apelul la m>suri şi la proce$uri speciale' pentru $iminuareariscurilor şi pentru atenuarea efectelor negative.

Definirea ac%iunilor strategice şi $iminuarea riscului. Pentru a asigura normali9area

valorilor in$icatorilor mai sus men%iona%i' este necesar> $efinirea unor ac%iuni strategice. Monitori9area riscului şi a me$iului $e afaceri. &fectuarea unor rapoarte privin$ evolu%ia

in$icatorilor $e risc evi$en%ia9> ariile critice =n care este necesar> aplicarea unor m>suri speciale.

A)or$area strategic> este spriFinit> $e activit>%i tactice. Pentru asigurarea consecven%ei politicilor =ntreprinse $e manageri şi a particip>rii active =n activitatea $e management al riscului' ar tre)ui =n$eplinite urm>toarele m>suri

sta)ilirea unor valori8%int> pentru in$icatorii $e riscG

monitori9area in$icatorilor $e riscG

ini%ierea unor opera%iuniG prin impunerea unor intervale mai mici $e frecven%> pentru

monitori9are' un manager tre)uie s> ia m>suri $e prevenire a escala$>rii valorilor in$icatorilor $e riscG prin urmare' top managementul va avea o vi9iune $e ansam)lua opera%iunilor riscante' conectate cu activitatea saG

i$entificarea noilor surse $e risc.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului

=n proiecte

!//(ig."./. &lementele8cEeie =n procesul $e implementare&tapa ". M>surarea performan%eiPerforman%a sistemului $e management al riscului opera%ional este m>surat prin utili9area unor stan$ar$e care scoate =n evi$en%> ariile care necesit> =m)un>t>%iri. Monitori9area proactiv> reflect>eficien%a func%ion>rii sistemului. Jn acest ca9' se au =n ve$ere at<t factorii interni c<t şi cei e1terni.O)iectivele monitori9>rii active şi proactive sunt

$eterminarea rapi$> a cau9elor performan%elor inferioare stan$ar$elorG

i$entificarea implica%iilor structurii sistemului $e management al riscului.

&tapa 6. Au$itOrgani9a%ia =nva%> $in toate e1perien%ele relevante şi aplic> cunoştin%ele $o)<n$ite. &1ist>rapoarte sistematice asupra performan%elor' )a9ate pe activit>%ile $e monitori9are şi pe consult>rilein$ivi$uale $in =ntreg sistemul $e management al riscului. #oate acestea constituie )a9eleautoreglement>rii' =n compati)ilit>%i cu $iferitele stan$ar$e na%ionale şi interna%ionale. &volu%iaconstant> a politicilor' a sistemelor' a teEnicilor $e m>surare a riscului şi a controlului presupuneimplicarea activ> şi continua =m)un>t>%ire. Performan%e $eose)ite se reali9ea9> prin

urm>rirea in$icatorilor $e performan%>G

compara%ie cu cei mai )uni competitori =n ramura $e activitateG

Jn cele $in urm>' fee$)ac8ul $e ansam)lu este un aspect esen%ial al procesului $e managemental riscului. Activitatea $e management al riscului nu este una liniar>' ci repre9int> un ciclu $eactivit>%i continuu =m)un>t>%it' a c>rui eficien%> este critic> pentru succesul $e ansam)lu al

sistemului.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!/7".-.2. Rolul ecEipei $e proiect =n managementul riscului opera%ional&venimentele care cau9ea9> pier$eri sunt aleatorii. Jn general' aceste pier$eri survin ca urmare aeşecurilor activit>%ii $e control şi implic> ac%iunea unor factori multipli. Cau9a ime$iat> ar putea fiun eşec al personalului sau al ecEipamentelor teEnice' $ar' =n general' sunt urm>ri ale ne=n$epliniriicorespun9>toare a sarcinilor managementului. Scopul este minimi9area contri)u%iilor limit>rilor umane' prin e1aminarea structurii organi9a%ionale şi a mo$ului =n care sunt atri)uiteresponsa)ilit>%ile. (irmele care implementea9> un sistem eficient $e management al riscului reuşescs> cree9e un ca$ru propice ma1imi9>rii contri)u%iei' in$ivi$uale sau grupate' a angaFa%ilor.O)iectivele riscului opera%ional sunt privite =n acelaşi mo$ precum celelalte o)iective ale afacerii.

Acestea $evin parte a culturii organi9a%ionale şi sunt recunoscute e1plicit prin transformareariscului opera%ional =ntr8o component> permanent inclus> pe lista responsa)ilit>%ilor $irectorilor e1ecutivi. A)or$area tre)uie s> =nceap> $e la structurile superioare ale organi9a%iei. SpriFinul activ'



vi9i)il' spiritul $e con$ucere şi implicarea $irectorilor sunt fun$amentale pentru succesulmanagementului riscului opera%ional. Prin interme$iul propriului comportament' $irectorii generalitre)uie s> transmit> liniile $irectoare' care guvernea9> politicile $e risc. Riscul opera%ional este o

pro)lem> care intr> =n responsa)ilit>%ile $irecte ale )oar$8ului e1ecutiv' eforturile conectate cu acest$omeniu fiin$ coor$onate la acest nivel al organi9a%iei.(actorii organi9a%ionali au o influen%> maFor> asupra comportamentului in$ivi$ual sau $e grup'

cu toate c>' $eseori' =n atri)uirea sarcinilor şi =n investigarea evenimentelor provocatoare $e pier$eri' acestora nu li se acor$> aten%ia cuvenit>.(actorii lega%i $e po9i%ia =n ca$rul companiei influen%ea9> $irect performan%ele in$ivi$uale şicontrolul riscului. Responsa)ilit>%ile ar tre)ui =mp>r%ite conform unor principii financiare şiopera%ionale )ine $efinite' capa)ile s> ia =n calcul limit>rile performan%elor umane. Nepotrivirile=ntre cerin%ele po9i%iei şi capacit>%ile angaFatului cresc pro)a)ilitatea unor erori viitoare.Compati)ilitatea po9i%iei cu profilul angaFatului contri)uie $ecisiv la asigurarea unor performan%econsistente. Acest lucru implic> luarea =n calcul a cerin%elor informa%ionale in$ivi$uale' precum şi a

percep%iei atri)u%iilor.(actorii personali. Atri)utele pe care angaFa%ii le a$uc po9i%iilor $e%inute =n ca$rul companiei

pot fi punctele forte sau sl>)iciunile rela%ionate la cerin%ele unei anumite sarcini. Aceste atri)ute pot

inclu$e o)iceiuri' atitu$ini' a)ilit>%i şi personalitate' care poate influen%a comportamentul =n $iferitemo$uri. &fectele negative ale performa%elor rela%ionate cu un anumit proiect nu pot fi =ntot$eauna$iminuate prin noi solu%ii $e sta)ilire a atri)u%iilor unei anumite po9i%ii. Anumite caracteristici'

precum aptitu$inile şi atitu$inea' pot fi mo$ificate prin training8uri şi prin e1perien%>G altele' precum personalitatea' sunt relativ permanente şi nu pot fi mo$ificate =n conte1tul activit>%ilor interne. Prinurmare' compati)ilitatea angaFa%ilor cu sarcinile atri)uite tre)uie s> fie asigurat> prin utili9area unor teEnici $e selec%ionare a$ecvate.". &lemente $e principiu privin$ managementul riscului =n proiecteMangementul riscului nu tre)uie privit $oar prin perspectiva singular> a unui element sau a unui

proces component al managementului $e proiect. Datorit> comple1it>%ii sale' se situea9> =ncategoria select> a ştiin%elor $e grani%>' care necesit> =n general conlucrarea $e informa%ii $in maimulte $omenii economic' teEnic' Furi$ic' statistic şi psiEologic.Managementul riscului necesit> o )alan%> =ntre o)iectivitate şi su)iectivitate. &ste =n mo$ clar o9on> care nu poate fi $elimitat> şi $elegat>. Managementul la nivel superior $e proiect tre)uie s> seimplice el =nsuşi' =n mo$ $irect şi personal. &fortul $e a $e9volta' =n ca$rul consor%iului $e proiect'un spirit $e management al riscului necesit> o cantitate mare $e energie şi $e timp. Aceast>MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!7activitate a$uce o contri)u%ie po9itiv> enorm> pentru succesul proiectului şi al afacerii. Jn (igura".7 sunt $ate elementele componente ale riscului =n proiecte.(ig.".7. &lemente componente ale riscurilor =n proiecte

Datorit> acestei remarca)ile $iversit>%i $e sfere $e activitate' riscurile aferente unui proiect pre9int> anumite particularit>%i $istincte' =n raport cu oricare alte forme $e risc =nt<lnite =n $iverse$omenii $e activitate.Managementul riscului =n proiecte se $efineşte $rept totalitatea meto$elor şi a miFloacelor princare sunt gestionate riscurile =n ca$rul unui proiect' cu scopul =n$eplinirii o)iectivelor proiectului'av<n$ incertitu$inea ca )a9> maFor> a factorilor $e risc.Anali9<n$ principial aspectele pre9entate =n $iagrama $e mai sus' putem remarca tocmaiomnipre9en%a factorilor $e risc =n toate sectoarele pre9entate $rept componente ale activit>%iimanageriale $e profil.Astfel' prima categorie a factorilor =nglo)a%i =n categoria general> a *Riscurilor $e or$in teEnic,'ce con$uc c>tre invali$area proiectului' $in cau9a fun$ament>rii acestuia pe nişte )a9e $e pornire

eronate' =m)rac> o multitu$ine $e aspecte $istincte.Pentru o)%inerea unei imagini mai clare asupra acestor aspecte' iat> $oar c<teva e1emple $emotive generatoare $e respingere a unui proiect' $atorit> unor i$ei $e pornire eronate .



Referitoare lacost resurseinsuficienteReferitoarela )eneficiu

)eneficii

pe termenlung' greu$e evaluatini%ial&lementecomponente aleriscurilor =n

proiecte#eEnic *i$eeaW s>nu fie corect>Progno9>

financiar>Colectivul $e cercetare

insuficienta calificarea acestuia sau lucrul$efectuos =n ecEip>Implementarea$efectuoas> a teEnologiei la

)eneficiar procese $ereorgani9are mari ce impunriscuri pe m>sur>.Management $efectuos activit>%i greşite sauincompetente alemanagerului $e proiectRisc $e incompeten%>$atorat corup%ieiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!7!

O)iectivele proiectului nu se armoni9ea9> cu cele ale programului pentru care se reali9ea9>

cerea $e finan%are. rupurile8%int>' $escrise $rept )eneficiare ale teEnologiei finale ale proiectului' nu se

reg>sesc printre cele formulate' =n mo$ e1pres' ca fiin$ eligi)ile =n programul $e finan%ar.

#eEnologia care se $oreşte a fi $e9voltat> =n ca$rul proiectului nu corespun$e stan$ar$elor

interna%ionale =n vigoare. Activit>%ile prev>9ute =n ca$rul proiectului se =ntin$ pe o perioa$> $e timp mai mare $ec<t

cea prev>9ut>' =n mo$ e1pres' $e finan%ator pentru tipul respectiv $e proiecte.Pentru cel $e al $oilea aspect semnalat' referitor la riscul *Progno9a financiar>,' $inmultitu$inea $e motive ce ar putea con$uce la respingerea cererii $e finan%are' se men%ionea9>

Construc%ia eronat> a unui )uget $e c>tre managerul $e proiect 3prea mare sau prea mic4'

fa%> $e plafonul ma1im a$mis $e c>tre institu%ia finan%atoare. Distri)u%ia neecEili)rat> a fon$urilor alocate =n ca$rul capitolelor )ugetare' ceea ce ar putea

con$uce la compromiterea =ntregului )uget. Progno9a financiar> $efectuoas> asupra proiectului 3estim>ri su)evaluate asupra

activit>%ilor ce urmea9> a se $esf>şura =n ca$rul proiectului4' care con$uc' cEiar =n situa%iaapro)>rii proiectului' la imposi)ilitatea $erul>rii sale' $in cau9a resurselor insuficiente. Proiectul a$uce )eneficii pe termen lung' care sunt =ns> greu $e prev>9ut sau $e evaluat'



gener<n$ astfel o imagine incert> asupra finalit>%ii sale.Referitor la cea $e a treia categorie $e riscuri maFore' asumate la nivel general $e c>tremanagerul $e proiect' =n ceea ce priveşte *Colectivul $e cercetare al proiectului,' printre motivelefrecvent =nt<lnite putem evi$en%ia

Imposi)ilitatea reali9>rii activit>%ilor prev>9ute =n proiect pentru fiecare $intre parteneri' $in

cau9a insuficientei calific>ri a acestuia 3$ac> implicarea este la nivel in$ivi$ual4 sau a

institu%iei partenere' =n e1ecutarea o)iectivelor prev>9ute 3$ac> implicarea este la nivelcolectiv4. Nerespectarea atri)u%iilor sta)ilite $e c>tre managerul $e proiect pentru fiecare $in

institu%iile partenere =n ca$rul consor%iului. Colectivul $e cercetare pre9int> un =nalt gra$ $e neomogenitate' gener<n$ situa%ii

conflictuale frecvente' fiin$' =n general' greu $e gestionat.Jn ceea ce priveşte cea $e a patra categorie $e riscuri' referitoare la *Implementarea $efectuoas>a teEnologiei la )eneficiar,' ca principale motive *generatoare $e pro)lemeW =n ca$rul proiectului'se evi$en%ia9>

Nerespectarea con$i%iilor $e or$in teEnic asupra acEi9i%iei $e materiale sau $e ecEipamente

3acolo un$e este ca9ul =n ca$rul unui proiect $e finan%are4' =n general acre$itarea i$eii c> *nu

asta am $orit s> cump>r eu,. Intro$ucerea noii teEnologii =n flu1ul $e fa)rica%ie ar impune costuri enorme sau ar con$uce

c>tre reorgani9area masiv> a sectorului respectiv' provoc<n$ $e9ecEili)rarea economic> astructurii organi9atorice.

Calitatea pro$uselor finale' o)%inute cu spriFinul teEnologiei acEi9i%ionate' nu este aceeaşi cu

cea progno9at> =n ca$rul proiectului.*Managementul $efectuos, =n ca$rul proiectului' =n con$i%iile apro)>rii acestuia' poate constituicEiar unul $intre cei mai importan%i şi' =n acelaşi timp' periculoşi factori $e risc. Principale motiveale managementului $efectuos' =nt<lnite =n $erularea proiectelor =n ca$rul acestui capitol' ar fiurm>toarele

Managerul $e proiect nu are competen%e profesionale suficiente pentru a gestiona' =n con$i%ii

optime' =ntreaga $esf>şurare a etapelor proiectului. Managerul $e proiect nu respect> =ntru totul o)iectivele proiectului sau activit>%ile

preconi9ate =n cererea $e finan%are.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului=n proiecte!72

Managerul $e proiect este incapa)il s> gestione9e =n mo$ eficient situa%iile conflictuale =n

ca$rul consor%iului $e parteneri sau al situa%iilor $e cri9>' survenite =n $erularea proiectului. Managerul $e proiect =şi asum> nişte riscuri inaccepta)ile =n $erularea proiectului' care pot

con$uce la falimentarea acestuia sau a companiei pe care o con$uce.(actorul $e risc *Risc $e incompeten%> $atorat corup%iei, con$uce la incapacitatea $eci9ional>'

managerial> şi teEnic>' =n ca$rul proiectului' ca urmare a impunerii prin corup%ie' =n func%ii $e$eci9ie' a unor persoane incompetente. Acest factor con$uce sigur la faliment. proiectului. Corup%ia'mita' =nşel>ciunea ar putea crea' la =nceput' un avantaF pe termen scurt. Pe termen lung' nu e1ist>nici o companie sau structur> organi9atoric> care s> fi reuşit altfel' $ec<t prin respectarea unor =nalte stan$ar$e $e etic> profesional>' social> şi $e management.Se su)=n%elege' cu siguran%>' c> motivele care pot con$uce c>tre nişte situa%ii $e risc maFor sunt'=n mo$ semnificativ' mai multe' at<t $in punct $e ve$ere numeric' c<t şi al $iversit>%ii lor'e1emplele generate av<n$ =ns> rolul $e a forma o imagine $e ansam)lu asupra a ceea ce implic>a)or$area riscurilor' =n ca$rul proiectelor interna%ionale.O conclu9ie fireasc> pe care o putem $esprin$e' =n urma scurtei anali9e efectuate mai sus' ne

poate con$uce cu uşurin%> c>tre i$eea c> factorii $e risc se =nt<lnesc =n a)solut toate activit>%ile

incluse =n ca$rul unui proiect.Astfel' pentru a)or$area cu succes a oric>rui tip $e cereri $e finan%are' tre)uie privite toateactivit>%ile' preconi9ate a se $esf>şura =n ca$rul proiectului' prin prisma unei strategii $e



management $e risc' $e9voltate $e c>tre managerul $e proiect.Mo$alit>%ile prin care managerul $e proiect poate intro$uce managementul riscului =n $efinirea'=n organi9area proiectului şi =n $e9voltarea )ugetului pe aceste )a9e' sunt urm>toarele

Din $efinirea proiectului $e c>tre managerul =ns>rcinat cu acest> activitate' tre)uie s>

re9ulte' =n mo$ evi$ent' at<t o)iectivele 3$eopotriv> cele generale şi cele particulare4' c<t şiconstr<ngerile' toate acestea fiin$ apoi incluse =ntr8un sistem ela)orat $e reguli ale

proiectului' al c>rui gra$ $e respectare va con$uce c>tre succes. Anali9a re9ultatelor finale estimate' a me$iului şi a activit>%ilor proiectului va fi f>cut> $in

perspectiva critic> a managementului $e risc' =n scopul i$entific>rii punctelor sla)e ale proiectului. &ste imperios necesar> asumarea' la acest nivel' a riscurilor consi$erate $reptre9ona)ile $in punctul $e ve$ere al )ugetului şi al planific>rii activit>%ilor proiectului.

(un$amentarea pe )a9a regulilor proiectului' a strategiilor $e management ale riscului' se

)a9ea9> pe planul $e ac%iune al implement>rii activit>%ilor' pe matricea $e responsa)ilit>%i =nca$rul proiectului' pe planul referitor la comunicare sau asupra noilor sarcini intro$use =nca$rul $erul>rii activit>%ilor componente ale pacEetelor $e lucru.

Reali9area structurii procesului managementului $e risc' care va fi repetat> =n mo$

sistematic la toate nivelurile proiectului $e c>tre managerul $e proiect. Jn ca$rul acestei

ultime fa9e 3care' $e fapt' este şi cea mai important>4' managerul $e proiect va i$entifica $ela =nceput riscurile maFore' urm<n$ apoi ca' prin aplicarea meto$ei itera%iilor' s> poat>$etermina riscurile maFore' care vor ap>rea mai t<r9iu =n ca$rul $erul>rii proiectului."./. Anali9a proiectului folosin$ managementul risculuiG registrul riscurilor A controla riscul =nseamn> a8l =n%elege' a8l putea cuantifica şi a8i conştienti9a consecin%ele.Av<n$ =n ve$ere aceste trei aspecte maFore' $e8a lungul timpului s8au format şi $iversificat teorii$in ce =n ce mai sofisticate' legate $e i$entificarea riscurilor' $e m>surarea lor precum şi $eaplicarea unor concepte referitoare la teoria $eci9iei.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul riscului =n proiecte!75Interesant $e o)servat este şi faptul c>' in$iferent $e comple1itatea teroriei sau a mo$eluluimatematic a)or$at =n calculul elementelor $e progno9>' =ntre)>rile la care tre)uie s> r>spun$>=ntot$eauna un manager $e risc sunt urm>toarele

Care sunt riscurile pentru pre9entul proiectX

Care sunt pier$erile ce pot re9ulta $in riscurile asumate =n proiectX

C<t $e mari sunt pier$erile =n proiect' raportate la totalul $e costuri $e investi%iiX

C<t $e grave ar putea fi pier$erile' =n situa%ia =n care s8ar a$everi progno9ele cele mai

pesimisteX Care sunt alternativele pe care le pot avea pentru re9olvarea situa%iei $e cri9> X

Cum pot fi eliminate sau re$use pier$erileX

Alternativele $eci9ionale cere vor fi acceptate vor con$uce c>tre asumarea unor riscuri mai

mariXJn urma r>spunsurilor =nregistrate la aceste =ntre)>rii' sunt i$entificate' =ntr8o prim> form>' principalele riscuri ce port con$uce c>tre eşec sau c>tre situa%ii critice. Astfel' reali9<n$ o anali9>glo)al>' managerii =şi pot $efini' =ntr8o form> primar>' strategia $e ac%iune =n ca$rul proiectuluirespectiv. Practic' scEema actului $eci9ional $e asumare a riscurilor poate pre9enta' la nivel general'urm>toarea form>' $escris> =n $iagrama $e mai Fos(ig. ".!. #ipuri $e riscuri şi asumarea lor $e c>tre managerul$e proiectAspectul fun$amental care se $esprin$e $in anali9a $iagramei mai sus pre9entate sugerea9>' =nmo$ evi$ent' faptul c>' in$iferent $e aptitu$inile sau cunoştin%ele profesionale ale unui manager'acesta nu va putea i$entifica a)solut to%i facorii $e risc e1isten%i pentru un proiect' cu at<t mai mult

$e aici re9ult<n$ imposi)ilitatea $e a8i gestiona. &ste =ns> imperios necesar a cunoaşte şi gestiona principalii factori $e risc' capa)ili s> con$uc>' =ntr8un final' la nereali9area o)iectivelor proiectului'$eci la eşecul s>u.



Pentru a putea $eci$e =ns> 3cEiar şi la nivel principial4 care sunt factorii $e risc maFor şi caresunt cei a c>ror acceptare intr> =n sfera normalului' ar tre)ui o cunoaştere aprioric> a acestora şi agravit>%ii consecin%elor pe care le8ar avea pro$ucerea efectelor lor.Anali9<n$' cu aFutorul computerului' $atele prelevate $e la su)iec%ii investiga%i' a reieşiturm>torul top al principalelor ! riscuri maFore =n proiecteManagerul $e proiect =şi

va asuma numai aceleriscuri maFore' capa)iles> con$uc> la nereali9area

punctual> a o)iectivelor proiectuluiRiscuri maForei$entificate'asumate $ec>tre managerul$e proiectRiscuri nesemnificative

pentru proiectRiscurii$entificate'e1cluse =n mo$voluntar $e c>tremanagerul $e

proiectRiscurii$entificate aleunui proiect. MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!7"!. Cerin%e incomplete asupra proiectului.2. Insuficienta implicare a partenerilor =n ca$rul $erul>rii proiectului.5. Resurse insuficiente.". &stim>ri nerealiste aupra re9ultatelor proiectului.6. Insuficien%a suportului e1ecutiv.-. ScEim)area cerin%elor şi a specifica%iilor =n timpul $erul>rii proiectului.. Insuficienta planificare a activit>%ilor./. &liminarea elementelor esen%iale pentru proiect.7. Managementul $efectuos.

!. Suportul teEnologic precar' pentru optima $esf>şurare a proiectului.Dac> $in punct $e ve$ere formal este important> i$entificarea elementelor $e risc maFor care potinterveni =n $erularea unui proiect $e investi%ii' la nivel practic o importan%> similar> tre)uieacor$at>' $e c>tre managerul $e risc' i$entific>rii unor solu%ii concrete $e re$ucere sau $e era$icarea acestor factori.Astfel' principalul set $e m>suri =ntreprinse $e c>tre managerul $e proiect tre)uie s> sefocali9e9e pe urm>toarele aspecte!. I$entificarea 9onelor $e risc şi a componentelor factorilor $e risc pentru fiecare 9on>.2. Structurarea factorilor $e risc i$entifica%i şi $efinirea pro)a)ilit>%ii $e apari%ie a unui pericol

poten%ial.5. estionarea optim> a resurselor proprii' =n scopul re$ucerii factorilor $e risc.

". I$entificarea şi anali9a alternativelor posi)ile' pentru re$ucerea factorilor $e risc.6. Selectarea celor mai )une alternative pentru fiecare factor $e risc.-. Implementarea' =n ca$rul unui plan $e ac%iune' a alternativelor selectate pentru fiecare



categorie $e factori.. O)%inerea unui fee$)ac' =n scopul i$entific>rii ac%iunilor $e succes $e re$ucere a riscului

pentru fiecare factor $e risc.Dup> cum am putut o)serva şi =n ca$rul aspectelor pre9entate mai sus' unul $intre cele maiimportante aspecte pentru managerii $e proiect =l constituie $elimitarea foarte )un> a 9onelor $e risc=n ela)orarea unui proiect $e investi%ii' pentru a m>sura' a controla şi a preve$ea consecin%ele

riscurilor asumate' =n scopul reali9>rii optime a tuturor o)iectivelor proiectului $e investi%ii.Organigrama structural> privin$ managementul riscului =n proiecte se pre9int> =n (igura ".!!.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!76(ig. ".!!. Organigrama structural> privin$ managementul riscurilor =n proiecteA. &valuarea riscurilor &valuarea riscurilor constituie prima etap> =n ca$rul managementului riscului =n proiecte' fiin$elementul $e )a9> al =ntregului proces. &a repre9int> re9ultatul unui comple1 $e factori' structura%i=n func%ie $e e1perien%a relevant> =n $omeniul evenimentelor $e anali9at şi $e utili9area cu succes ateEnicilor specifice $e management.Jn ca$rul evalu>rii riscurilor =n proiecte' se folosesc urm>toarele categorii $istincte

!. Planificarea preliminar> a proce$urilor $e i$entificarea a riscurilor şi a activit>%ilor $emanagement al riscurilor pentru evenimentele proiectului.2. I$entificarea riscurilor posi)ile' care pot apare =n $esf>şurarea proiectului şi care afectea9>re9ultatele proiectului. Se impune reali9area unei liste a riscurilor i$entificate cu ela)orarea

profilului $e risc care s> pun> =n evi$en%> caracteristicile acestora.5. &vi$en%ierea riscurilor' pe )a9a e1perien%elor prece$ente.". Compararea riscurilor selectate cu cele survenite =n ca$rul evenimentelor similare.Anali9a calitativ> a riscurilor' prin evi$en%ierea preliminar> a unei anali9e calitative a riscurilor şi acon$i%iilor care con$uc la o sta)ilire a priorit>%ii efectelor riscurilor asupra o)iectivelor proiectului.6. Anali9a cantitativ> a riscurilor' prin m>surarea pro)a)ilit>%ii apari%iei riscurilor şi aconsecin%elor riscurilor' cu estimarea implica%iei riscurilor asupra o)iectivelor proiectului.-. Sta)ilirea riscurilor care pot surveni =n proiect' ca urmare a $esf>şur>rii activit>%ilor şi a

)ugetului evenimentelor componente proiectului.Sta)ilirea riscurilor =n ca$rul proiectelor se efectuea9> folosin$ Structura $efalcat> a riscului 3RBS4$in ca$rul proiectului şi Registru riscurilor utili9<n$ proce$uri $e sisteme e1pert' ca mai Fos 3(ig.".!2a' (ig.".!2.)4(ig.".!2.a.Structura $efalcat> a riscului 3RBS4 $in ca$rul proiectului3CR!bCRu Categorii $e riscG SCR!bSCR6 Su)categorii ale riscului4Riscurile proiectuluiCR!SCR !.!SCR !.2

SCR !.5SCR !."SCR !.6CR2SCR 2.!SCR 2.2SCR 2.5SCR 2."SCR 2.6CR5SCR 5.!

SCR 5.2SCR 5.5SCR 5."



SCR 5.6CR"SCR ".!SCR ".2SCR ".5SCR "."

SCR ".6CR uSCR u.!SCR u.2SCR u.5SCR u."SCR u.6MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!7(ig.".!2.). Registru riscurilor utili9<n$ proce$uri $e sisteme e1pertRegistrul riscurilor utili9<n$ proce$uri $e sisteme e1pertarianta nr Data

I$entificare Anali9a calitativ> ecEivalent>Anali9>cantitativ>ecEivalent>Planul $e r>spunsla riscMonitori9are iControl

Nr.RiscDenumireRiscIDRiscStareriscPerioa$a$eapariie=n ca$rul

proiectuluiDeclanarearisculuiParametriiafectai $erisc 3cost'calitate'timp'scop4Pro)a)i

litateapariierisc



3(S82'S8"' M8-' R8/'(R8!4Impactrisc

3(S82' S8"' M8-' R8/' (R8!4Matricea riscului3egen$a (R8foarte ri$icat' Rri$icat'M8me$iu' S8sc>9ut' (Sfoartesc>9ut4&valuareefect riscStrategia $er>spuns

estionarearisculuiResponsa

)ilitateIerarEi9areRisc3I4 3II4 3III4 3I4 34 3I4 3II4 3III4 3I\43\4 3II413III43\I4 3\II4 3\III4!Pro)a)ilitate(S S M R (R ImpactnPro)a)ilitate(S S M R (R ImpactMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!7/A.!.#eEnici $e evaluare a riscurilor

Jn cele ce urmea9> vor fi i$entificate mo$alit>%ile prin care categoriile evi$en%iate contri)uiela procesul $e evaluare al riscurilor Reali9area unei liste a riscurilor i$entificate are la )a9> principiul consult>rii tuturor

persoanelor implicate =n $erularea unui proiect' respectiv a evenimentului $e anali9at şi influen%aasupra factorilor care ar putea contri)ui' =ntr8un mo$ $irect sau in$irect' la $irec%ionarea negativ>a activit>%ilor sau a re9ultatelor. Mo$alit>%ile principale prin care se pun =n evi$en%> posi)ileleriscuri care pot ap>rea sunt sesiunile $e )rainstorming şi interviurile.a. Sesiunile $e )rainstorming 3reuniuni $e lucru generatoare $e i$ei noi4 sunt' prin structura lor'cele mai agreate meto$e $e a genera i$ei $e i$entificare a poten%ialelor riscuri care pot interveni

pentru un proiect' utili9<n$ =n acest scop $ou> teEnici $istincte complementare. Prima teEnic> serefer> la generarea unei liste' $e c>tre mem)rii consor%iului $e anali9>' care s> con%in> i$ei c<t

mai semnificative' referitoare la riscurile care pot surveni =n proiect. A $oua teEnic> a)or$ea9>com)inarea riscurilor similare şi or$onarea lor $up> magnitu$inea cu pro)a)ilitatea $e apari%ie.?rmea9> apoi eliminarea riscurilor care implic> o şans> mic> $e apari%ie şi influen%ea9>' =n mo$



nesemnificativ' $erularea proiectului. ). Interviurile in$ivi$uale cu persoanele implicate =n ca$rul proiectului necesit> o structur>mult mai ela)orat> $ec<t sesiunile $e )rainstorming' $eoarece =n ca$rul unei astfel $e teEnicisunt' =n general' utili9ate seturi $e =ntre)>ri speciale' menite s> vin> =n aFutorul cristali9>rii uneiopinii a persoanei intervievate.(oarte important =n a)or$area acestor mo$alit>%i principale $e i$entificare a riscurilor' $e c>tre

managerii $e proiect' este clasificarea i$eilor tuturor persoanelor implicate' =n mo$ $irect' =nca$rul proiectului şi evi$en%ierea faptului $ac> s8au =nregistrat e1perien%e similare $e acest tip. Jnacest sens' vor fi invita%i s> participe la sesiunile $e )rainstorming şi interviuri personalulimplicat =n con$ucerea operativ> a proiectului' partenerii $in ca$rul consor%iului' su)contractorii'

)eneficiarii $irec%i ai pro$uselor finale ale proiectului' persoane care au mai participat =n ca$rulunor proiecte similare' =n scopul o)%inerii unui spectru c<t mai larg $e opinii asupra acestei

pro)leme.A.2. &la)orarea profilului $e riscProce$ura este util> şi o)ligatorie atunci c<n$ managerii $e proiect folosesc e1perien%aacumulat> =n ca$rul unor proiecte prece$ente' pentru a i$entifica factorii $e risc specifici' care sereg>sesc şi =n structura proiectului actual =n care sunt sunt implica%i.

?n profil $e risc )un urm>reşte evolu%ia urm>toarelor criterii specificitatea in$ustrial>G specificitatea organi9atoric>G profilurile $e risc se a$resea9> $eopotriv> at<t pro$uc%iei' c<t şi activit>%ii $e managemental riscurilorG

profilurile $e risc pot fi utili9ate =n pre$ic%ia fiec>rui risc in$ivi$ualG cEiar şi simplai$entificare su)iectiv> a in$icatorilor $e risc *ri$icat' me$iu sau sc>9utW contri)uie' =nmo$ evi$ent' la i$entificarea factorilor $e risc specifici.?tili9area =n mo$ ştiin%ific a profilurilor $e risc' precum şi continua lor actuali9are constituieun factor $e progno9>' foarte important $e luat =n calcul $e c>tre managerii implica%i =nactivit>%ile $e gestionare a riscurilor.Profilul $e risc se i$entific> pe )a9a utili9>rii unui cEestionar' care se a$resea9> principalelorMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte!779one $e incertitu$ine e1istente =n ca$rul respectivului proiect ecEipa $e proiect' clien%ii şiteEnologia utili9at>. ?n mo$el $e cEestionar este pre9entat mai Fos.A.5. Colectivul proiectuluiPentru a putea face fa%> acestei situa%ii' tre)uie s> r>spun$em =n mo$ o)iectiv la urm>toarele=ntre)>riA. Jntre)>ri referitoare la colectivul proiectuluia4 C<te persoane sunt =n ca$rul colectivului proiectuluiX

)4 Ce procent $in colectivul proiectului $esf>şoar> activit>%i $oar =n ca$rul proiectuluiXc4 C<%i $intre mem)rii colectivului utili9ea9> mai pu%in $e 2_ $in timpul lor $e lucru' pentru activit>%i =n ca$rul proiectuluiX$4 Care este nivelul $e competen%> al colectivului $e proiect' pe tema proiectuluiXe4 Au lucrat =mpreun> mem)rii colectivului proiectului' =n alte activit>%i sau proiecte =nainte$e respectivul proiectXf4 Colectivul proiectului are o $istri)u%ie geografic> larg> XB. Jntre)>ri referitoare la )enficiarul pro$usului proiectuluia4 Beneficiarul pro$usului proiectului va tre)ui s> scEim)e procesul $e fa)rica%ie curent'

pentru a utili9a pro$usul respectivX 3Cu op%iunile $e r>spuns Nu' ScEim)>ri mici' ScEim)>rimari.4

)4 Aplicarea pro$usului proiectului va impune reorgani9area )eneficiaruluiX 3Cu op%iunile $er>spuns Nu' ScEim)>ri mici' ScEim)>ri mari.4c4 Beneficiarul pro$usului proiectului se g>seşte =n compartimente $iferite ale aceleiaşi



companii sau =n companii $iferiteXC. Jntre)>ri referitoare la teEnologiea4 #eEnologia $e9voltat> =n ca$rul proiectului este nou> pentru colectivul proiectuluiX

)4 #eEnologia $e9voltat> =n ca$rul proiectului este nou> pentru utili9atorii $in ca$rulconsor%iului proiectului sau pentru )eneficiariXc4 Jn ca$rul proiectului se $e9volt> o teEnologie nou> sau o teEnologie $e avangar$>X

D. Conclu9ii asupra colectivului' a )eneficiarului şi a teEnologiilor proiectuluia4 Categoriile $e riscuri ce intervin =n ca$rul proiectului şi evi$en%ierea =ntre)>rilor8cEeie'caracteristice pentru fiecare categorie.

)4 (iecare =ntre)are8cEeie va pune =n evi$en%> posi)ilele puncte sla)e ale proiectului.c4 A$>ugarea la lista mai sus pre9entat> a noi categorii $e risc şi =ntre)>ri8cEeie.Structura $etaliat> şi $irec%ionat> a acestor =ntre)>ri va fi reali9at> $up> anali9area

principalilor factori $e risc' ce au intervenit =n ca$rul unor proiecte similar $erulate.Jntocmirea unui profil $e risc este o ac%iune continu>' $eoarece la finali9area oric>rui proiect'structura vecEe se reconfigurea9> prin a$optarea elementelor noi.Profil $e risc pentru implementarea proiectului 3PRO&C#4a. Planul proiectului 3P4

&1ist> un plan $etaliat care cuprin$e pacEetele $e lucru' precum şi fa9ele proiectului curapoartele pe care le implic> acesteaX

&1it> un plan $etaliat al costurilor pentru fiecare pacEet $e activit>%i şi fa9e' precum şi un

plan sumar $e ansam)lu al proiectuluiXMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulriscului =n proiecte2

Sunt $efinite' =n mo$ clar' responsa)ilit>%ile personalului =n ca$rul planului proiectului 3cine

şi ce faceX4 Sunt cunoscute activit>%ile care con%in re9erve $e timp şi ce resurse pot fi utili9ate =n alte

9one ale proiectului' =n situa%ii $e cri9>X &1ist> un plan $e contingen%> =n situa%ia =n care proiectul $ep>şeşte planificarea ini%ial>'

)ugetul sau nu sunt reali9ate' =n con$i%iile sta)ilite' re9ultatele proiectului X Scor P total0!

). Resursele proiectului 3R4 &1ist> suficiente resurse umane pentru $esf>şurarea proiectuluiX

&ste utili9at> o teEnologie familiar> mem)rilor ecEipei $e proiect pe =ntreg ciclul $e via%> al

proiectuluiX #eEnologia folosit> ca support pentru activit>%ile proiectului este utili9a)il> şi acoperit>

integral $e costurile proiectului 3inclusiv autofinan%are4X Sarcinile specifice =n ca$rul proiectului sunt )ine $istri)uite şi gestionateX

Personalul proiectului cunosc =n $etaliu rolul atri)uit =n ca$rul proiectuluiX

Scor R total0!c. Oportunit>%ile şi atri)u%iile personalului =n ca$rul proiectului 3O4 Personalul proiectului şi mem)rii consor%iului au posi)ilitatea $e a se implica =n ca$rul

proiectului =nc> $e la =nceputul acestuiaX Personalul proiectului şi mem)rii consor%iului accept> $repturile $e proprietate asupra

activit>%ilor şi a re9ultatelor proiectuluiX In$icatorii $e succes ai proiectului sunt $efini%i $e comun acor$ cu to%i mem)rii consor%iului'

iar aceştia sunt )ine =n%eleşi $e c>tre =ntreg personalul proiectuluiX Personalul proiectului şi mem)rii consor%iului =n%eleg limit>rile proiectului 3=n special ceea ce

proiectul nu =şi propune s> reali9e9e4X Personalul proiectului şi mem)rii consor%iului =n%eleg care sunt cerin%ele $in ca$rul

proiectuluiX Scor O total0!$. ustificarea costurilor şi )eneficiilor proiectului 34



Bugetul şi costurile proiectului au fost construite $e comun acor$ cu mem)rii consor%iului şi

cu preve$erile programului $e finan%areX Au fost estimate )eneficiile financiare şi comerciale ale proiectuluiX

Proiectul asigur> un )eneficiu net companiei promotoare şi o amorti9are a investi%iei reali9ate

pe parte $e cofinan%areX Au fost cuantificate con$i%iile $e satisfacere pentru m>surile $e implementare a activit>%ilor

proiectuluiX (inan%area este acoperit> integral pe $urat> $e $erulare a proiectuluiX

Scor total0! MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2!e. &1perti9a personalului proiectului' mem)rilor consor%iului precum şi a )eneficiarilor 3&4

#o%i mem)rii proiectului au nivele similare $e e1perien%> profesional> =n $omeniuX

Personalul proiectului' mem)rii consor%iului precum şi )eneficiarii conştienti9ea9>

re9ultatele proiectului şi sunt capa)ili s> le utili9e9eX Personalul proiectului conştienti9ea9> mo$ul =n care le vor fi evaluate performan%eleX

Rolul fiec>rui mem)ru $in ca$rul proiectului este clar $elimitat şi =n%eles $e c>tre fiecare

$intre aceştiaX

Au fost preconi9ate activit>%i $e trening 3inclu9<n$ perioa$a $e timp' componen%a mo$ulelor $e formare profesional>' locul şi mo$ul $e evaluare4 pentru mem)rii proiectuluiX Scor & total0!f. Claritatea cerin%elor proiectului 3C4

O)iectivele proiectului sunt clare pentru personalul proiectului şi pentru mem)rii

consor%iuluiX O)iectivele proiectului se armoni9ea9> cu cele ale programului pentru care se solicit>

finan%are sau cele ale organi9a%iei promotoareX Sunt entu9iasmat $e şansele $e reuşit> ale proiectuluiX

&1ist> o $ocumenta%ie a$ecvat> pentru cerin%ele proiectuluiX

A fost f>cut> o pre9entare $etaliat> asupra scopului' o)iectivelor şi re9ultatelor proiectului

tuturor mem)rilor ecEipei $e proiect' precum şi mem)rilor consor%iuluiX Scor C total0!g. #eEnici manageriale a$ecvate proiectului 3#4

Jn ca$rul proiectului sunt utili9ate teEnici manageriale la cel mai =nalt nivel 3$e e1emplu

monitori9are $e proiect cu aFutorul programelor e1pert' utili9area graficelor $e resuse'$iagrame ant' Pert etc.4X

Strategia $e management $e proiect poate r>spun$e cerin%elor nou ap>rute =n ca$rul

proiectului 3$e e1emplu alocarea $e resurse suplimentare =n alte 9one ale proiectului4X #ermenii $e refrin%> ai proiectului' nivelele $e autoritate şi $e responsa)ilitate =n ca$rul

proiectului sunt cunoscute şi acceptateX

Managerul $e proiect are $eplina $isponi)ilitate $e a re9olva situa%iile $e cri9> sau pe cele

care solicit> interven%ia acestuiaX Autoritatea contractant> este $e acor$ cu planul $e implementare sta)ilitX

Scor # total0!Mo$ul $e evaluare al profilului $e risc 3sursa Stan$isE roup 24!. R>spun$en%i la fiecare =ntre)are a profilului $e risc' atri)uin$ fiec>reia o notare cuprins>=ntre 8" şi ".Scalare8" puternic $e9acor$ sau nu se cunoaşte r>spunsulG82 $e9acor$G neutruG

2 acor$GMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte22" acor$ puternic.



2. Jnsuma%i toate re9ultatele scorului par%ial 3P' R' O' ' &' C' #4' pentru fiecare categorie$istinct> =n parte.5. Calcula%i scorul total al profilului PRO&C#.". Atri)ui%i proiectului un gra$ $e risc $up> urm>toarea scal> a scorului total!" la gra$ $e risc sc>9utG la gra$ $e risc me$iuG

la 8 gra$ $e risc mareG8 la 8!" gra$ $e risc inaccepta)il.Astfel' $up> calcularea scorului aferent' managerul $e risc va şti ce strategie tre)uie a$optat>

pentru )unul mers al proiectului' =n func%ie $e gra$ul $e risc i$entificat' care poate varia $e lasc>9ut p<n> la inaccepta)il.A.". Sta)ilirea riscurilor pe )a9a e1perien%elor prece$ente. Compararea riscurilor cu celesurvenite =n ca$rul proiectelor similare?nul $intre cei mai importan%i factori $e pre$ic%ie pentru activit>%ile viitoare este utili9areae1perien%elor $o)<n$ite =n $erularea proiectelor anterioare' un )un manager $e risc evi$en%iin$conclu9ii importante' $up> anali9a factorilor $e risc care au survenit =n $erularea acestora.Jn ca$rul acestui proces $e i$entificare a factorilor $e risc' pe )a9a e1perien%elor prece$ente

=nregistrate =n proiecte' managerul tre)uie s> acor$e un interes special evolu%iei urm>torilor factori

Anali9a performan%elor =nregistrate' =n paralel cu cele previ9ionate =n ca$rul proiectului.

I$entificarea elementelor care au con$us la scEim)>ri =n ca$rul proiectului şi evi$en%ierea

mo$ului =n care au fost solu%ionate aceste pro)leme. Anali9a glo)al> a activit>%ilor $up> $erularea fiec>rui proiect sau a su)proiectelor

componente proiectului. &vitarea unei astfel $e sinte9e con$uce la repetarea situa%iilor $ecri9>' $in cau9a insuficien%ei cunoaşteri a factorilor $e risc sau a repet>rii aceloraşigreşeli.

Anali9a re9ultatelor finale ale proiectului şi' acolo un$e este ca9ul' =nregistrarea p>rerilor

)eneficiarilor $irec%i asupra calit>%ii pro$uselor sau a serviciilor' re9ultate $inimplementarea activit>%ilor preconi9ate.Anali9a $etaliat> a tuturor acestor aspecte constituie' pentru managerul $e risc' un foarteimportant element $e evaluare asupra activit>%ilor şi a $eci9iiilor pe care acesta le ia =n ca$rul$esf>şur>rii unui nou proiect. Meto$ologia acumul>rii $e informa%ii utile =n $omeniulmanagementul riscului' $in e1perien%ele =nregistrate =n ca$rul proiectelor anterioare' impunemanagerului $e risc s>8şi organi9e9e $ocumenta%ia $e specialitate $e aşa natur>' astfel =nc<taceasta s> =i poat> servi $rept referin%> mult timp $up> finali9area proiectului.A.6. Sta)ilirea riscurilor ce pot surveni =n proiect ca urmare a $esf>şur>rii activit>%ilor şia )ugetului evenimentelor componente proiectului.Managementul riscului contri)uie' prin structura sa' la $etalierea activit>%ilor planificate'

func%ion<n$ =ns> şi reciproca acestei situa%ii' a$ic> $etalierea activit>%ilor repre9int> ooportunitate $e a i$entifica riscurile. Jn scopul reali9>rii unei anali9e =n $etaliu pentru fiecareactivitate component> a unui pacEet $e lucru' este necesar> reali9area unei planific>ri şi a uneiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte25estim>ri a )ugetului' $e cele mai multe ori acestea fiin$ $ificil $e reali9at' $in cau9a e1isten%eifactorilor $e incertitu$ine.Diminuarea riscurilor pe =ntregul proiect este' $e fapt' o sum> $e re$uceri ale riscurilor pentrufiecare activitate in$epen$ent> cuprins> =n ca$rul unui su)proiect0 al unui pacEet $e lucru' prini$entificarea unei strategii a$ecvate' pentru fiecare nivel $e $esf>şurare al proiectului. Riscurilei$entificate la nivelul activit>%ilor şi al progno9ei )ugetare afectea9> p>r%i mici ale proiectului $e

investi%ii' acesta neconstituin$ =ns> un motiv pentru a nu acor$a o importan%> $eose)it> acestuicapitol' $eoarece riscurile mici' =n con$i%ii speciale' $evin critice' con$uc<n$ c>tre efectecatrastofale.



B. Planificarea r>spunsului la factorii $e riscJn func%ie $e tipul riscurilor' precum şi $e intensitatea $e manifestare a acestora' riscurile potcon$uce c>tre efecte $evastatoare =n ca$rul unui proiect 3=n general' =n ca9ul omiterii lor sau $incau9a a)or$>rii unei strategii manageriale ina$ecvate. I$entificarea tipului $e risc' precum şi amagnitu$inii acestuia' =n scopul evi$en%ierii celor $ou> tipuri $e categorii mai sus pre9entate'ca$e =n sarcina managerilor $e proiect. Aceştia tre)uie s> g>seseasc>' =n func%ie $e situa%ie' şi o

strategie $e gestionare a riscurilor' numit> =n terminologia $e specialitate $e9voltarea uneistrategii $e r>spuns' care presupune $efinirea riscurilor' inclusiv $efinirea impactului poten%ial negativG

atri)uirea pro)a)ilit>%ii $e apari%ie a riscurilorG

re$ucerea şi anularea unor riscuriG

crearea şi $e9voltarea $e strategii pentru re$ucerea posi)ilelor efecte negative a

riscurilor r>maseG crearea $e strategii pentru $e9voltarea oportunit>%ilor şi pentru creşterea efectelor

po9itive.In$iferent $e structura strategiei $e r>spuns' aceasta va con%ine trei componente $istincte!. Definirea riscurilor. &1perien%a =n $erularea activit>%ilor manageriale $emonstrea9> c>

$escrierea =n mo$ riguros a unor factori $e risc impune o =n%elegere foarte )un> a naturiiacestora. Practic aceast> =n%elegere %ine' =n ultim> instan%>' $e i$entificarea con$i%iilor $e

pro$ucere şi $e sta)ilirea consecin%elor riscurilor.2. Con$i%ii $e pro$ucere implic> i$entificara situa%iilor care pot con$uce c>tre incertitu$ine=n ca$rul $esf>şur>rii unui proiect.5. Consecin%e ale riscurilor vi9ea9> i$entificarea posi)ilelor re9ultate negative care ar puteafi cau9ate $e c>tre con$i%iile $e pro$ucere.&ste util $e men%ionat c> o politic> managerial> $e succes preve$e' $up> procesul $e $efinirea riscurilor' =nregistrarea consecin%elor acestora su) form> $e cost' planul $e activit>%i şiestimarea eventualelor pagu)e care ar putea surveni =n $erularea proiectului.B.!.Strategii $e re$ucere a riscurilor Dup> $efinirea riscurilor şi estimarea lor pro)a)ilistic>' principala pro)lem> a managerilor este g>sire strategiile optime $e r>spuns' pentru re$ucerea riscurilor =n ca$rul proiectelor.Jn func%ie $e situa%iile caracteristice =n care pot fi aplicate' sunt cinci categorii $e strategii$istincte $e re$ucere a riscurilor' conform celor $e mai Fos şi (igurii ".!2.!. Acceptarea riscurilor se refer> la mo$ul =n care managerul unui proiect =n%elege riscul şiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2"

pro)a)ilitatea sa $e reali9are' =mpreun> cu consecin%ele estimate care $ecurg $e aici şi ia $eci9ia$e a nu ac%iona pentru =n$ep>rtarea acestuia. O astfel $e strategie este utili9at> $e o)icei atuncic<n$ pro)a)ilitatea $e apari%ie a unei categorii $e riscuri este foarte mic> şi0 sau consecin%ele

acestora pentru $erularea ulterioar> a proiectului sunt nesemnificative.2. &vitarea riscurilor repre9int> cea $e a $oua strategie utili9at> =n anumite con$i%ii =nca$rul minimi9>rii riscurilor. &ste important $e men%ionat' =n ca$rul acestui paragraf' c>minimi9area riscurilor nu =nseamn> evitarea asum>rii unor $eci9ii manageriale sau e1clu$ereariscului $in ca$rul proiectului.Aceast> strategie este utili9at> =n general =n situa%ia scEim)arii scopului sau a anularii unei

p>r%i a unui proiect' situa%ii care pot pro$uce mari pertur)a%ii at<t =n ca$rul activit>%ilor estimate'c<t şi al re9ultatelor finale aşteptate' =n aceste situa%ii consi$er<n$u8se un act $e =n%elepciune' $in

partea managerului $e proiect' evitarea riscului $e a accepta astfel $e mo$ific>ri' care potcon$uce c>tre pro)leme $eose)ite.5. Monitori9area riscului şi preg>tirea planului pentru situa%ii imprevi9i)ile

Aceast proces are la )a9> alegerea unui set $e in$icatori şi urm>rirea evolu%iei acestora' pe=ntreaga $urat> $e $esf>şurare a unui proiect.Planurile pentru situa%iile imprevi9i)ile au ap>rut ca o alternativ> la situa%iile $e risc' prin



preg>tirea unei strategeii $e r>spuns' =nainte $e manifestarea acestora.Jn general' aceste planuri sunt a1ate pe i$entificarea unor strategii $e r>spuns =n situa%ii $e riscfinanciar 3$ep>şirea )ugetului' costuri neprev>9ute4 sau $e risc teEnologic 3avarii neprev>9ute aleinstala%iilor sau ale ecEipamentelor' ina$verten%e $e or$in teEnologic etc.4. Scopul final al acestor

planuri pentru situa%ii imprevi9i)ile este ca' =n ca9ul reali9>rii unor situa%ii $e risc maFor' ecEipamanagerial> s> $ispun> $eFa $e o alternativ> via)il> $e r>spuns' capa)il> s> evite )locarea sau

cEiar falimentul =ntregului proiect. Jn acest sens' planurile pot fi asimilate' =ntr8o oarecarem>sur>' cu mo$alit>%ile $e asigurare ale unor societ>%i sau companii' atunci c<n$ sunt implicate=n $erularea unor proiecte.". #ransferul şi $istri)u%ia riscurilor Jn ca$rul activit>%ilor care implic> riscuri $eose)ite sau utili9ea9> teEnologii foartecostisitoare' este prefera)il> asigurarea acestora la institu%ii $e profil' speciali9ate =n asigur>ri.Acest proces este practic un transfer al riscurilor c>tre o alt> institu%ie' speciali9at> =n asigur>ri'care are' =n mo$ evi$en' competen%e superioare =n monitori9area şi =n controlul riscurilor.Deoarece =n ca$rul unor contracte foarte importante' care implic> sume $e asigurare consistente'nicio societate $e asigur>ri nu poate face fa%> cu uşurin%> onor>rii sumei $e asigurare stipulat>contractual' =n ca$rul unor $e9astre sau a unor situa%ii $e cri9> prelungit>' =ns>şi societ>%ile $e

asigur>ri tre)uie s> se reasigure =n ca$rul unor unit>%i $e profil similar sau prin $istri)uireariscurilor la mai multe societ>%i' apel<n$' $e multe ori' la aFutorul me$iului )ancar. &1ist> $eci şiun transfer al riscului $e asigurare' cEiar =n r<n$ul unit>%ilor $e asigur>ri.MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte26(ig.".!5. Strategii $e re$ucere a riscurilor Aceste e1emple i$entific> mo$alit>%ile $irecte $e transfer al riscurilor =n ca$rul unor proiecte saucEiar =ntre institu%iile $e asigur>ri' =mpotriva acestor factori.&1ist> =ns> şi mo$alit>%i $e transfer in$irect al riscurilor' cum ar fi angaFarea unui e1pert =n ca$rulunui proiect' pentru a evalua sau a monitori9a $erularea anumitor activit>%i' repre9ent<n$ tot oform>$e transfer al riscurilor' $e $ata acesta =ns> $in partea managerului $e proiect' c>tre o alt> persoan>'consi$erat> competent> =n $omeniu.O alt> form> cunoscut> $e transfer al riscurilor o repre9int> utili9area' =n ca$rul proiectelor' acontractelor $e service 3=n special' acolo un$e sunt implicate utilaFe sau ecEipamente sofisticate şi0sau costisitoare4. Astfel' riscul teEnologic este transferat companiei care asigur>' contra cost'servicii pentru )una func%ionare a =ntregului sistem.?n capitol important =n ca$rul transferului riscurilor' specific pentru proiectele $e finan%are' =lconstituie costurile ram)ursa)ile. Acestea se refer> la plata unor lucr>ri su)contractate c>tre altesociet>%i comerciale sau c>tre companii' =n ceea ce priveşte for%a $e munc>' ecEipamentele saumaterialele utili9ate =n ca$rul unui proiect. Managementul contractelor cu costuri ram)ursa)ile se

aseam>n> mult cu managementul unei ecEipe $in ca$rul unei companii' necesit<n$ o $irec%ie clar> pentru $esf>şurarea activit>%ilor' fi1area unor re9ultate tangi)ile şi' =n special' monitori9area fiec>reifa9e $in ca$rul unui pacEet $e lucru' care a fost supus su)contract>rii.6. Re$ucerea sistematic> a riscurilor repre9int> practic un comple1 $e meto$e şi $e strategiimenite s> $iminue9e riscurile' =n mo$ sistematic' p<n> la sta)ilirea acestora =n ca$rul unui pragaccepta)il pentru managerii $e proiect. Aceast> strategie se )a9ea9> pe =ntocmirea unui plan $e

proiect capa)il s> $iminue9e riscurile la nivelul etapelor $e $esf>şurare ale proiectului' pe )a9aop%iunilor manageriale' re9ultate =n urma anali9elor progno9elor profilurilor $e risc.Putem preci9ia c>' $eşi au fost a)or$ate =n mo$ $istinct aceste strategii $e $iminuare a riscurilor'ele sunt utili9ate arareori in$ivi$ual' cea mai u9itat> form> fiin$ aceea $e com)inare a lor' =n scopulutili9>rii unei strategii comple1e' capa)ile s> furni9e9e' =n timp util' un r>spuns a$ecvat.

Strategii $ere$ucere ariscurilor



Acceptarea riscurilor &vitarea riscurilor Monitori9area riscului şi

preg>tirea planului pentrusitua%ii imprevi9i)ile#ransferul riscurilor

Re$ucerea sistematic> ariscurilorMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2-".7. &lemente fun$amentale privin$ managementul riscurilor financiareManagementul riscurilor financiare este' =n mo$ tra$i%ional' $omeniul )>ncilor şi alinstitu%iilor financiare. Datorit> specificului acestei activit>%ii' institu%iile sunt' e1puse =n procente$iferite' riscului $e pia%>' $e cre$it' $e licEi$itate şi opera%ional' care' $ac> este gestionat corect'

poate a$uce profituri su)stan%iale sau' $in contra' =n ca9ul unui management sla) poate con$ucela falimentul )>ncii sau al al institu%iei financiare respective. Posi)ilitatea unui eşec maFor'com)inat> cu cerin%ele foarte ri$icate ale regulatorilor pie%elor respective' au f>cut ca acesteinstitu%ii s> cEeltuiasc> sume importante pentru a acEi9i%iona sisteme sofisticate' prin care s>

controle9e riscul. #otul sau aproape totul $epin$e $e cunoaşterea la timp a st>rilor $e fapt' a proceselor şi a ten$i%elor economiei.Ast>9i' internetul este folosit e1tensiv şi intensiv =n sfera serviciilor comerciale' astfel =nc<t'referitor la viitorul managementului financiar al riscului' se pune =ntre)area $ac> şi cum aceast>e1traor$inar> facilitate $e comunicare va influen%a un $omeniul at<t $e specific. De fapt' mai clar aceast> =ntre)are se refer> la impactul pe care solu%iile *;orl$ ;i$e ;e), =l vor avea asupramanagementului financiar al riscului. Care ar fi posi)ilele mo$ele pe care le va folosi aceast>in$ustrie' aflat> la =nceputul carierei sale' şi cum vor fi afectate practicile curente ale )>ncilor comercialeX #eEnologia folosit> $e Internet este suficient $e *coapt>,' pentru a =n$eplinifunc%iile unui sistem at<t $e complicat =n timp realX Qi' av<n$ =n ve$ere e1plo9ia tran9ac%ion>riion8line' tra$erii care vor tran9ac%iona practic $in propria cas> vor avea nevoie $e instrumente şimai sofisticate $ec<t cele folosite p<n> =n pre9entX".7.!. Managementul riscurilor financiare $efini%ie şi practici curentePentru o institu%ie financiar>' managementul riscului este procesul $e i$entificare' $e m>surare3cuantificare4 şi $e management al $iferitelor tipuri $e riscuri ce re9ult> $in activitatea curent> ainstitu%iei respective. Aceste riscuri se refer> la riscul $e pia%>' la riscul $e cre$it' la riscul $elicEi$itate şi la cel opera%ional precum şi la orice com)ina%ie a riscurilor men%ionate. Pentru areali9a managementul acestor riscuri' aceste institu%ii au nevoie $e sisteme informatice sofisticate'care s> fie capa)ile s> ofere solu%ii =n timp real şi s> evalue9e situa%ia =ntregului portofoliu $e%inut.Aceste sisteme sunt capa)ile' =n acest moment' s> fac> fa%> aproape oric>ror situa%ii' $e lariscul valutar 3$e rata $e scEim)4' la cel re9ultat $in $e%inerea unui portofoliu $e $erivative. De

asemenea' acestor sisteme li se cere s> evalue9e situa%ia portofoliului )>ncii pentru o anumit>9on> geografic> şi semnale9e poten%ialul unei pier$eri' $ac> anumite praguri $e referin%> au foststa)ilite. Pentru o )anc>' este e1trem $e important s> primeasc> o evaluare =n timp real a pier$eriima1ime poten%iale' pe care o poate avea ca re9ultat a mişc>rii a$verse a pie%e. Aceast> pier$ere

poten%ial> ma1im>' calculat> pentru o perioa$> $e timp' $e regul> ! 9ile' poart> $enumirea $evalue8at8ris' in$e1at> aR. Aceste calcule au nevoie $e sisteme informatice puternice şi' cEiar =n aceste con$i%ii poate $ura ore' p<n> la o)%inerea evalu>rii finale.Implementarea =n mo$ tra$i%ional a unui sistem informatic =ntr8o institu%ie )ancar> este un

proces lung şi comple1. Pe $e o parte' este necesar> instalarea sistemului =nsuşi' iar' pe $e alt> parte' sistemul tre)uie integrat cu toate celelalte sisteme care $eservesc )anca respectiv> )acoffice'

regulari9are şi clearing' $e reconciliere şi' =n final' $e vali$are a tran9ac%iilor. Mo$ul $econectare este $e o)icei intranet' $ar sunt situa%ii c<n$ sunt folosite re%ele vaste =n acest scop3;i$earea



net;ors4' pentru consoli$area glo)al> a po9i%iilor. MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul riscului =n proiecte2(unc%iile pe care tre)uie s> le =n$eplineasc> un sistem $e management financiar al risculuisunt urm>toarele 3=ntr8o pre9entare succint>4

evaluarea' $at> $e pre%ul pie%eiG

verificarea tran9ac%iei şi autori9area acesteiaG anali9a tran9ac%ieiG

managementul po9i%iei respectiveG

managementul riscului

managementului riscului $e pia%> şi $e cre$itG

anali9e 3scenarii posi)ile' anali9> profit 0 pier$ere4G

acceptarea tran9ac%ieiG

confirmareaG

management al flu1ului $e =ncas>ri şi pl>%iG

pl>%i şi regulari9>riG

=nregistrarea =n conta)ilitateG

Jn mo$ curent' institu%iile financiare cump>r> sau =ncEiria9> elementele necesaremanagementului financiar al riscului' soft;are sau Ear$;are' $e la pro$uc>tori sau $e lav<n9>tori specifici. Pre%urile pentru licen%a soft;are sunt sta)ilite =n func%ie $e mo$ulele oferite'

precum şi $e num>rul posi)ililor utili9atori. Acest costuri nu sunt $eloc negliFa)ile' intervalul =ncare varia9> fiin$ $e la 6. ?SD la 5.. ?SD. Aceast> practic> presupune faptul c>utili9atorii finali $e%in controlul total asupra acestor componente' =n ceea ce priveşte utili9arealor. Deoarece institu%iile financiare $epin$' =n mo$ vital' $e sistemele informatice' =norganigrama acestora e1ist> =ntot$eauna o ecEip> $e specialişti' care s> reali9e9e managementulacestor sisteme.Jn prima fa9> a implement>rii sistemelor' se reali9ea9> configurarea şi setarea parametrilor.?rmea9> apoi momentul c<n$ acest sistem este integrat =n sistemele $eFa e1istente. Aceste $ou>fa9e se pot $erula =n o perioa$> $e timp =ntre trei luni şi $oi ani şi pre9int> un gra$ $e risc ri$icat.Mai mult' anumite institu%ii nu sunt complet mul%umite cu re9ultatul implement>rii' iar unelecEiar renun%> la un asemenea proiect' pentru a se folosi $e ceea ce $eFa $e%in.a intervale regulate' sistemele tre)uie actuali9ate' printr8o nou> versiune sau prin noimo$ule. (iecare actuali9are este la)orioas> şi necesit> o perioa$> $e timp relativ lung>.AvantaFele acestui mo$el sunt urm>toarele

utili9atorii finali )eneficia9> $e un control total asupra sistemuluiG

solu%iile pot fi a$aptate fiec>rui utili9ator particularG

sistemul poate fi integrat =n ca$rul institu%iei respectiveG

)a9a $e $ate astfel generat> este men%inut> =n con$i%ii $e securitate' la nivelul

firmei.Cele mai importante $e9avantaFe se refer> la aspectele financiare şi logistice costuri ri$icate ale implement>rii şi managementuluiG

noi componente pot fi a$>ugate numai =n con$i%ii $e cost ri$icateG

costurile integr>rii pot fi proEi)itiveG

tre)uie men%inut> permanent o ecEip> $e specialişti I#.

".7.2. Meto$e avansate =n managementul riscurilor financiareJntr8o anali9> recent>' Meri$ien ResearcE a estimat c> =n 2" $oar aplica%iile =n riscmanagement valorau "'! miliar$e ?SD' la nivel interna%ional. ?n factor $eose)it $e important =nMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2/

aceast> creştere este repre9entat $e cerin%ele autorit>%ilor $e reglementare a pie%ei $e capital' pentru fiecare %ar> =n parte. Practic' f>r> acest gen $e aplica%ii' nu se poate imagina o societate $e )roeraF sau o )anc> comercial>.



Dat fiin$ faptul c> internetul este folosit peste tot =n sfera comer%ului' fu9iunea $intre practicile curente =n risc management şi aplica%iile *;orl$ ;i$e ;e), este inevita)il>. Jn acestmoment e1ist> o mul%ime $e site8uri implicate =n managementul financiar al riscului' $ar carefolosesc $oar $ou> mo$ele $e comunicare cu utili9atorii finali fie este vor)a $e o e$uca%ie şi oinformare a pu)licului' fie' pe )a9a unui a)onament' se poate o)%ine acces la $iferite )a9e $e$ate. Pe l<ng> acestea' e1ist> pu%ine site8uri care s> ofere instrumente şi aplica%ii =n

managementul financiar al riscului' precum şi anali9e mai aprofun$ate. Av<n$ =n ve$ere$e9voltarea recent> a internetului' acesta este folosit =ntr8o mic> m>sur> =n managementulfinanciar al riscului. Se poate spune c> aceştia sunt anii copil>riei.Pentru viitorul apropiat' este $e aşteptat ca solu%iile )a9ate pe internet s> fie mai =nt<i folosite$e institu%iile mici' $ec<t $e marile institu%ii financiare. Aceasta' =n primul r<n$' $eoareceinternetul nu este consi$erat a fi suficient $e sigur.Jn pre9ent' furni9orii $e solu%ii )a9ate pe internet ofer> o gam> larg> $e pro$use. Anumi%iv<n9>tori' cum ar fi Sunar$' asigur> un set $e programe integrate' care se refer> la toateactivit>%ile institu%iei financiare respective' =n timp ce al%ii ofer> mo$ule $e programe pentruanumite pro)leme specifice. Spre e1emplu' UM Corporation ofer> pacEete $e programe =n$omeniul riscului $e cre$it. &1ist> şi furni9ori care ofer> spre v<n9are $oar )a9e $e $ate.

Jn final' pacEetele $e programe care ofer> solu%ii )a9ate pe Internet sunt acceptate mai multsau mai pu%in $e c>tre institu%iile financiare. ?tili9atorii finali pot fi =mp>r%i%i =n urm>toarelecategorii institu%ii finanaciare mari şi me$ii' institu%ii financiare $e $imensiuni mici şi miFlocii'tra$erii şi investitorii on8line.A. Institu%iile financiare mari şi me$iiJn aceast> categorie sunt incluse )>ncile mari şi me$ii' institu%iile financiare' şi pro)a)il unnum>r restr<ns $e corpora%ii foarte mari' care reali9ea9> opera%iuni importante pe pia%a monetar>şi valutar>' şi $eci tre)uie s> fac> fa%> unor riscuri crescute.Jn mo$ frecvent' aceste institu%ii au $eFa un sistem informatic integrat' care cuprin$e frontoffice'

)ac8office şi cEiar linuri c>tre )urse electronice şi societ>%i $e )roeraF. Pentru a sus%ineo asemenea arEitectur>' aceste institu%ii aloc> sume importante $in )ugetele proprii. Dintre

poten%ialii noi utili9atori ai solu%iilor oferite $e internet' aceste institu%ii sunt primele care vor putea face loc noilor a)or$>ri' =n func%ie $e securitatea pe care o poate a$uce acest nou sistem.Securitatea tran9ac%iilor $e orice fel este o pro)lem> crucial>' $eoarece orice institu%iefinanciar> r>spun$e =n fa%a clien%ilor s>i. Institu%iile $e v<rf =n $omeniu au cEiar con$i%ii foarte$ure $in acest punct $e ve$ere şi nu =şi pot permite s> $e9am>geasc>. Performan%ele teEnice alesistemului nu sunt $eloc $e negliFat. Orice =nt<r9iere =n transmiterea or$inelor sau =n procesarea$atelor' pentru aflarea re9ultatului virtual' pentru o anumit> strategie' =nseamn> pier$erea unor importante sume $e )ani. Pro)lemele legate $e integrarea sistemelor informatice noi şi mulareaacestora pe cele $eFa e1istente sunt la fel $e importante.Aceste sisteme vor tre)ui s> asigure' =n mo$ automat' toate etapele $e reali9at. De e1emplu

transmiterea unui or$in' acceptarea sau nu a acestuia' transmiterea confirm>rii c>tre client'clearing' regulari9>ri financiare' =n con$i%iile =n care' =n tot acest timp' clien%ii folosesc unMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte27soft;are performant pentru a sta)ili $iverse strategii $e portofoliu' proces<n$ multe resurse şi$ate =n timp real şi care' evi$ent' necesit> un suport teEnic $e ultim> or>.Cele mai mari c<ştiguri pentru institu%iile financiare sunt sc>$erea semnificativ> a costurilor cu for%a $e munc> şi creşterea important> a pro$uctivit>%ii.B. Institu%iile financiare $e $imensiuni mici şi miFlociiJn aceast> categorie sunt incluse )>ncile comerciale $e mici $imensiuni' companiile $easigur>ri' societ>%ile $e )roeraF' a$ministratorii $e fon$uri' precum şi societ>%ile comerciale

mari' cu frecvente şi importante opera%iuni $e tre9orerie. CEiar $ac> aceste institu%ii nu$esf>şoar> activit>%i financiare la un nivel ri$icat' ele sunt for%ate $e regulatorii pie%elor pe careac%ionea9> 3spre e1emplu Comitetul $e la Basle4 s> =şi alinie9e sistemele opera%ionale la anumite



stan$ar$e.?nele $intre acestea' cum ar fi a$ministratorii $e fon$uri şi companiile mari' nu sunt at<t $e

presate =n a$optarea unor noi cerin%e. De aceea' pentru aceste institu%ii' vor fi mult maiimportante costurile $e implementare şi $e men%inere ale acestor sisteme' )a9ate pe internet. Jnmo$ tra$i%ional' aceste tipuri $e companii se )a9ea9> pe $epartamentul $e I#' care va oferisolu%iile a$ecvate $e soft;are' $at fiin$ faptul c> tran9ac%iile pe care la ini%ia9> nu sunt foarte

multe' iar clien%ii' =n cele mai multe ca9uri' nu au nevoie $e o asemenea facilitate.Pentru aceste grup $e utili9atori' o solu%ie )a9at> pe internet şi' =n acelaşi timp' pu%incostisitoare va fi )inevenit>. De asemenea' aceast> solu%ie este interesant> pentru institu%iilefinanciare $e pe pie%ele emergente' care' =n acest fel' pot p>trun$e pe pie%e noi şi se pot facecunoscute.C. #ra$erii şi investitorii on8line#ran9ac%ionarea electronic>' on8line' cunoaşte =n pre9ent o creştere $eloc negliFa)il>' şi acesttip $e investitori nu mai poate fi ignorat. Influen%a lor nu a influen%at $oar anumite p>r%i ale pie%eiac%iunilor' ci cEiar i8a $at o nou> form>. Din 2 şi p<n> =n pre9ent' num>rul $e emiten%i $e pe

pia%a NASDAH a sc>9ut cu 6_' aFung<n$ la $oar -. olatilitatea pie%ei a crescut' iar vecEilestrategii $e tip *)u+ an$ Eol$W nu mai sunt aplica)ile =n noile con$i%ii. Jn timpul unor şe$in%e $e

tran9ac%ionare' s8a =nt<mplat ca #ra$escape' unul $intre cei mai importan%i provi$eri' s>totali9e9e 5_ $in volumul total $e tran9ac%ionare al NASDAH.Aceşti utili9atori au acces la instrumente relativ ru$imentare pentru gestiunea $e portofoliu şi

pentru conta)ilitatea po9i%iilor $e%inute' servicii oferite gratuit sau pentru o ta1> foarte mic> $ec>tre anumi%i furni9ori $e servicii on8line. Pe m>sur> ce internetul va $eveni $in ce =n ce maiaccesi)il' se va crea o niş> prin care cEiar şi aceşti utili9atori' cu o putere financiar> mai re$us>'s> ai)> acces la miFloace mo$erne $e gestiune financiar>.Privin$ solu%ia )a9at> pe internet =n ansam)lul s>u' sunt c<teva argumente $emne $e luat =nseam>' pentru care at<t poten%ialii utili9atori' c<t şi furni9orii acestor servicii speciale se vor muta=n aceast> $irec%ie.Internetul este o re%ea accesi)il> pentru pu)licul larg' aproape f>r> restric%ii geograficeG

folosirea internetului poate re$uce costurile $e comunica%ie cu p<n> la 6_G aplica%iile curente =n $omeniul managementului riscului pot fi completate sau

=nlocuite prin solu%iile oferite $e internetGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulriscului =n proiecte2!

aplica%iile oferite $e internet' motoare $e c>utare şi )ro;serele' sunt ceea ce se

numeşte *user8frien$l+,' şi ca atare pot fi folosite foarte uşor $e c>tre utili9atoriG".7.5. Noile mo$ele ale afacerilor financiareu<n$ =n consi$erare ceea ce se =nt<mpl> =n celelalte in$ustrii se poate face o clasificare anoilor mo$ele' pe care pro)a)il le vom =nt<lni =n urm>torii ani' ca urmarea folosirii intensive şi

e1tensive a internetului mo$ele $e tip )usinees8to8)usiness 3B2B4' mo$ele $e tip furni9or8client3)usiness8to8consumer4.A. Mo$ele $e tip )usinees8to8)usiness 3B2B4!. Mo$elul )a9at pe un centru $e $ate şi informa%iiAcest mo$el foloseşte internetul ca un veEicul $e transmitere a informa%iilor. Pentrumanagementul financiar al riscului un interes $eose)it =l repre9int> posi)ilitatea actuali9>rii$atelor şi informa%iilor financiare 9ilnic. ?n e1emplu =n acest sens sunt )a9ele $e $ate puse la$ispo9i%ia utili9atorilor $e c>tre P Morgan 3RisMetrics şi Cre$itMetrics4. ?tili9atori $escarc>$ate $e pe aceste site8uri' la anumite intervale presta)ilite 39ilnic sau s>pt>m<nal4' pe care apoi le=nglo)ea9> =n propriul lor sistem $e management al riscurilor financiare şi =şi calculea9> noilee1puneri.

Acest sistem ofer> posi)ilitatea reali9>rii anali9elor financiare şi a men%inerii =n stare $efunc%ionare a propriului sistem $e management financiar al riscului. (urni9orii livrea9> $atele pentru fiecare client' la un pre% care repre9int> o frac%ie $in costul total pentru crearea acestei



arEitecturii şi' acest fel' costurile sunt amorti9ate. Aceşti furni9ori folosesc internetul' pur şisimplu' ca o )a9> $e interac%iune cu clien%ii lor.2. Mo$elul A( 3aplica%ii $e la furni9ori4Jn aceste ca9' aplica%iile se afl> pe serverul furni9orului 3provi$erului $e servicii4' iar clien%iitre)uie s> se conecte9e la internet' pentru a putea ini%ia tran9ac%ii. Clientul' care poate fi şi o

)anc> comercial>' pl>teşte o ta1> pentru fiecare tran9ac%ie ini%iat>. (urni9orul este cel care =şi

asum> responsa)ilit>%ile legate $e men%inerea =n )un> stare $e func%ionare a soft;are8ului' precum şi $e actuali9area şi integrarea acestuia.Multe companii =ncep s> o)serve avantaFele unei aplica%ii furni9ate $e o ter%> parte' care

poart> şi r>spun$erea aferent>. Jn aceste fel' ele se pot concentra asupra o)iectului principal $eactivitate şi mai pu%in asupra activit>%ilor $epartamentului $e I#. Aceasta $uce la o urm>rire maicoerent> a activit>%ilor curente' la concentrarea asupra unor noi ini%iative =n afaceri şi' =n final'firma respectiv> )eneficia9> =ntr8a$ev>r $e avantaFele folosirii internetului.Cele mai importante avantaFe ale acestui sistem $e lucru sunt urm>toarele solu%iile oferite $e furni9ori sunt la pre%uri accesi)ile' iar cerin%ele clien%ilor sunt cuprinse=n oferta general>G re$uce impactul asupra costurilor generate $e I# şi m>reşte vite9a cu care este recuperat>

investi%ia ini%ial>G utili9atorii finali )eneficia9> $e o platform> $e lucru la $ispo9i%ia lor 2" $e ore $in 2"' 9ile $in G pre%urile pe care tre)uie s> le pl>teasc> utili9atorii finali se refer> e1clusiv la aplica%iile pecare le8au folosit şi nu la toate posi)ilit>%ile oferite $e pacEetul $e programerespectivGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2!! mo$elul este orientat spre viitor' =n sensul c> noile solu%ii pot fi =ncorporate uşor şi rapi$.Dintre $e9avantaFele mo$elului cele mai importante sunt legate mai ales $e specificul rela%ieifurni9or8utili9ator =n anumite situa%ii $e cri9>' este posi)il ca institu%ia financiar> 3utili9atorul4 s> ai)>

pro)leme =n controlul $irect al opera%iunilor respectiveG =ntreruperea serviciilor sau cEiar falimentului furni9orului poate cau9a pier$eri financiaremari pentru clien%iG =n ca9ul =n care num>rul $e utili9atori creşte forte mult' este posi)il ca arEitecturasistemului oferit $e furni9or s> fie $ep>şit> $e situa%ie.5. Mo$elul )a9at pe portaluriAcest mo$el seam>n> $estul $e mult cu cel prece$ent. Ceea ce a$uce =n plus este faptul c>' =nacest ca9' furni9orii se asocia9> su) $iferite forme' cre<n$ ceea ce se numeşte o corpora%ievirtual>' fie temporar' fie permanent. Jn acest fel' at<t furni9orii' c<t şi clien%ii se pot =nt<lni

pentru a crea aplica%ii $e9voltate' $ar şi pentru a =mp>r%i costurile' şi $eci pentru a le face mai

accesi)ile pentru fiecare parte.I$ea este atractiv>. (urni9orii pot folosi aceast> oportunitate pentru a8şi promova pro$usele'şi $eci pentru a atrage clien%i. Practic' fiecare furni9or va veni cu propriul pacEet $e programe'front8office' )ac8office' anali9> financiar>' managementul financiar al riscului' anali9> teEnic>'gestiunea po9i%iilor' a or$inelor şi a portofoliului astfel re9ultat' =nc<t re9ultatul final este unconglomerat care ofer> toate serviciile =n acelaşi loc.B. Mo$ele $e tip furni9or8client 3)usiness8to8consumer4#ran9ac%ionarea on8line a a$us c<ştiguri su)stan%iale societ>%ilor $e )roeraF =n ultima

perioa$> şi aceast> mo$alitatea $e a vin$e şi a cump>ra ac%iuni a c<ştigat mai mult teren $ec<tera' teoretic' $e aşteptat. Marile institu%ii financiare au v>9ut cum mai micii lor concuren%i o)%invenituri financiare consi$era)ile' folosin$ acest sistem' şi a tre)uit s> se a$apte9e la noile cerin%e.

Pentru CEarles ScE;a)' una $intre cele mai mari societ>%i $e )roeraF pentru tran9ac%ionarea online'acest nou mo$ $e a)or$are a =nsemnat' =n final' o po9i%ie $ominant> pe pia%>.Competi%ia =n acest $omeniu se anun%> aprig>' $at fiin$ faptul c> vor putea supravie%ui $oar



cei care se a$aptea9> cel mai repe$e şi ofer> noi posi)ilit>%i clien%ilor. Investitorii' mai alestra$erii $e o 9i' se vor orienta cu prec>$ere c>tre acele sisteme care ofer> posi)ilit>%i $e reali9area managementului $e portofoliu.Dar aceste noi servicii vor tre)ui s> fie cu siguran%> mai sofisticate $ec<t cele oferite la acestmoment. O)stacolele pentru reali9area acestora sunt relativ mici' iar impactul primilor veni%i =n

pia%> va fi' pro)a)il' su)stan%ial. Pe $e alt> parte' e1tin$erea acestor mo$ele se va lovi $e faptul

c> investitorii tran9ac%ionea9> ac%iuni şi o)liga%iuni =n mone$e $iferite şi' =n acest ca9'gestionarea riscurilor este foarte $ificil $e reali9at. DeFa Instinet 3Ettp00;;;.instinet.com4 are =nve$ere reali9area tran9ac%ion>rii on8line pentru " $e pie%e $in =ntreaga lume. Desigur c>

principala pro)lem> este legat> $e faptul c>' actualmente' managementul riscului practic nu se va putea reali9a =n mo$ eficient la nivelul fiec>rui investitor. De aceea' =n acest moment' at<ta$ministratorii pie%elor organi9ate' c<t şi )ursele $in =ntreaga lume nu =ncuraFea9> tran9ac%ionareaon8line' care las> f>r> punct $e orientare o mul%ime $e investitori.MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2!2B>ncile comerciale care vor s> =şi p>stre9e clien%ii =n noile con$i%ii vor tre)ui s> le pun> la$ispo9i%ie instrumente pentru managementul riscului. ar)urg Dillon Rea$ va oferi' =n viitorul

apropiat' Cre$itDelta' instrument $e anali9> a portofoliului tuturor clien%ilor importan%i' f>r> a percepe niciun fel $e comision. B>ncile sper> ca =n acest mo$ s> genere9e )usiness pentruam)ele p>r%i şi $evin' =n acelaşi timp' furni9ori in$irec%i $e instrumente necesare =nmanagementul financiar al riscului.&ste important ca =n tot acest ta)lou s> e1iste nişte o)serva%ii practice cu privire la con$i%iileteEnice şi opera%ionale pentru aceste sisteme informatice integrate.!. CaracteristiciPe pie%ele financiare' vite9a $e reali9are a tran9ac%iilor este $e ma1im> important>.Procesarea =n timp real a $iferitelor func%ii' cum ar fi e1ecutarea tran9ac%iilor' conta)ilitatea

po9i%iilor şi consoli$area acestora =ntre $iferite entit>%i şi centre' marcarea la pia%>' transmitereamesaFelor este a)solut necesar>. Aceast> teEnologie e1ist> $eFa şi repre9int> punctul $e plecare

pentru noile aplica%ii sofisticate $in $omeniul managementului financiar al riscului. Pro)a)il c> )>ncile comerciale vor fi primele care vor oferi clien%ilor lor posi)ilitatea $e a vi9uali9a maimulte pie%e =n acelaşi timp' precum şi instrumentele necesare gestiunii portofoliului.2. Securitatea tran9ac%iilor #eEnologiile $e criptare şi co$are a $atelor au creat me$iul necesar transmiterii $e $ate cuaFutorul internetului. Mai mult' structurile cu mai multe nivele fac ca accesul utili9atorilor s>

poat> fi limitat foarte uşor. #otuşi' acest aspect este =nc> sensi)il' pentru c> orice greşeal> poategenera pier$eri financiare consi$era)ile.Spre e1emplu' aplica%iile B2B folosesc o)ligatoriu urm>torul algoritm $e lucru i$entificarea' respectiv fiecare client are un nume şi o parol>G

autori9area' prin care se $efinesc grupurile $e utili9atori şi nivelele la care aceştia auaccesG p>strarea secretului $atelor' presupun<n$ respectarea un protocol8stan$ar$ care asigur>comunicarea' =n con$i%ii $e siguran%>' pe internet.5. Procesarea tran9ac%iilor pentru mai multe pro$use )ursiereSistemele informatice =n acest moment tre)uie s> foloseasc> $iferite instrumente financiare'capa)ile s> reali9e9e şi s> procese9e tran9ac%ii. Aceasta =nseamn> a)ilitatea $e a transmiteor$inele corect' $e a reali9a )ac8up8ul' =n ca9ul =n care sistemul sufer> o c>$ere' şi $e a ecEili)ra=nc>rcarea sistemului la un anumit moment.". Integrarea internetului =n aplica%iile localeJn fapt' aceasta repre9int> o provocare =n ca9ul implement>rii unui sistem informatic $e$icat

managementului financiar al riscului şi care foloseşte internetul. P<n> =n pre9ent' solu%ia oferit>era cea a unui sistem $e *miFloc,' care repre9enta interfa%a =ntre sistemul local şi aplica%iileinterne. Acest mo$el creşte costurile cu I#' pentru c> este pu%in a$apta)il şi greu $e =ntre%inut.



MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2!5Solu%ia =ncepe s> fie oferit> $e \M 3e\tens)ile Marup anguage4 şi $e $erivatele acestuia(pM şi (in\M.At<t (pM' c<t şi (in\M sunt protocoale \M' care pun =n leg>tur> un num>r foarte mare$e )roeri' investitori' institu%ii financiare. (pM se refer> e1clusiv la tran9ac%iile cu $erivative

financiare.6. AvantaFele oferite $e \MJn mo$ tra$i%ional' institu%iile financiare func%ionea9> $up> acelaşi sistem informa%iile sunt

p>strate su) $iferite forme =n )a9ele $e $ate şi sunt transmise intra şi e1tra net' folosin$ $iferite programe informatice. \M este un ceea ce se cEeam> meta$ata lim)aF' care $efineşte ostructur> universal> pentru organi9area $atelor. Prin interme$iul \M' integrarea mo$elelor $evine facil> şi face informa%iile accesi)ile )ro;serelor $e internet' clien%ilor tip B2B' precum şic>tre alt gen $e aplica%ii' prin interme$iul unui sistem sigur $e transmitere a $atelor. \M esteun stan$ar$ agreat şi in$epen$ent ca teEnologie' platform>' aplicare şi sistem.Privin$ spre viitor' pro)a)il c> =n urm>torii trei ani' cei mai mul%i furni9ori $e sistemeinformatice vor oferi solu%ii )a9ate pe internet pentru managementul riscului. (a%> $e realitatea

coti$ian>' aceste noi solu%ii vor oferi mai multe servicii şi op%iuni $ec<t cele vala)ile la acestemoment.&ste $e presupus c> primele care vor activa cu mult curaF pe acest nou teren vor fi institu%iilefinanciare $e m>rimi me$ii şi miFlocii' şi nu marile concerne financiare. Mo$elul )a9at pe portaluriva fi' pro)a)il' cel mai folosit şi' =n acest mo$' furni9orii $e aplica%ii informatice vor tre)ui s>reali9e9e parteneriate' pentru a oferi toate pacEetele $e programe necesare. Pentru )>nci' acesta vafi o mo$alitate $e re$ucere a costurilor' precum şi o posi)ilitate $e creştere a pro$uctivit>%ii.Pentru furni9orii $e aplica%ii' aceste muta%ii =nseamn> o realitate caracteri9at> $e inovarecontinu>. De asemenea' acest mariaF =ntre internet şi managementul financiar al riscului va$escoperi noi oportunit>%i. Dac> este necesar> o autori9are a tran9ac%iilor' telefonul mo)il va fi

putea fi folosit pentru autentificarea consim%>m<ntului )roerului respectiv.#ra$erii nu vor folosi telefoane AP $oar pentru a primi ştiri şi informa%ii' ci şi pentru a8şivi9uali9a po9i%iile $escEise şi pentru a tran9ac%iona cu )ursele. Preşe$intele unei )>nci oarecareva primi raportul 9ilnic' cEiar $ac> va =ntreprin$e o c>l>torie.".!. Anali9a riscurilor financiareRiscurile financiare au e1istat =nc> $e la =nceputurile rela%iilor comerciale. Jn timp =ns>'nivelul p<n> la care au fost i$entificate' m>surate şi controlate a variat foarte mult. Pier$erilefinanciare suportate $e companii renumite pe plan interna%ional' $in cau9a activit>%ii $efectuoase$e management al riscului şi' mai ales' puternic me$iati9ate au con$us la conştienti9area' $ec>tre manageri' a importantei maFore a gestiunii riscurilor. Acest lucru a f>cut ca multe companiis>8şi reconsi$ere po9i%ia fa%> $e compartimentul tre9orerie' a)solut o)ligatoriu =n structura

organi9atoric> a unei companii' in$iferent $e o)iectul ei $e activitate. Astfel' compartimentultre9orerie are un rol foarte important =n succesul =ntregii companii' =ntr8un mo$ )ine controlat.De asemenea' activitatea $e management al riscului a cunoscut o $e9voltare puternic>'mo$alit>%ile $e i$entificare' $e cuantificare şi $e control al riscurilor financiare fiin$' =n pre9ent'accesi)ile oric>rei societ>%i comerciale' care $oreşte s>8şi =m)un>t>%easc> practica $e gestionare ariscurilor financiare. MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2!"O gam> comple1> $e instrumente a fost $e9voltat>' iar altele sunt a$use 9ilnic la lumin> $eingineria financiar>' ceea ce face posi)il ca aproape orice risc s> poat> fi acoperit. Se poate spuneca firmele nu mai au nicio scu9> pentru neaplicarea eficient> a acestei activit>%i. #re)uie spus c>neaplicarea unei strategii $e Ee$ging este o $eci9ie =n sine' $ar nu neap>rat cea mai potrivit>. O

astfel $e $eci9ie tre)uie )ine Fustificat>.Managementul riscurilor financiare implic> urm>toarele activit>%i.(ig.".!" Principalele activit>%i =n managementul riscurilor financiare



#re)uie spus' $e asemenea' c> =n timp ce instrumentele $e management al riscului facilitea9>re$ucerea riscurilor' =n acelaşi timp se constituie =n miFloace $e creare a riscurilor. Pentru caactivitatea $e management al riscului unei companii s> se $erule9e eficient' instrumentele şiteEnicile utili9ate tre)uie foarte )ine =n%elese' iar circumstan%ele =n care sunt folosite tre)uiecontrolate foarte strict. Controlul intern este a)solut esen%ial' pentru a ne asigura c> activitatea $etre9orerie a firmei func%ionea9> corect şi =n spiritul strategiei generale a firmei.

Jn Rom<nia' activitatea $e management al riscului este relativ pu%in $e9voltat>. PentrumaForitatea firmelor' riscurile avute =n ve$ere sunt' =n principal' riscul $eterminat $e $eprecierealeului fa%> $e $olar şi riscurile opera%ionale 3incen$iu' furt' cutremur etc.4. Mai grav este c> multe$intre instrumentele $e acoperire a riscurilor nu sunt cunoscute şi $e9voltate pe pia%a financiar>rom<neasc>. Cartea $e fa%> =şi propune s> a$uc> argumente =n favoarea $e9volt>rii activit>%ii $emanagement al riscului =n orice companie' in$iferent $e m>rimea sau $e o)iectul ei $e activitateşi s> pre9inte c<teva $intre teEnicile şi instrumentele care pot fi folosite =n aceast> activitate.I. #ipuri $e riscuri financiareRiscul financiar este $efinit ca fiin$ e1punerea la o anumit> scEim)are sau ca posi)ilitateaunei $evia%ii a$verse $e la ceea ce este prev>9ut.&1emplu

&sti proprietarul unei vile =n valoare $e !. $olari.Jn me$ie' te aştep%i s> pl>teşti cca 6 $olari pentru repara%ii.#otuşi' casa poate fi $istrus> $e un incen$iu.Costuri prev>9ute 6 ?SDDevia%ie a$vers> posi)il> 2. 6. !76. ?SD'$eci e1ist> un risc.Riscul face parte $in via%a noastr>' a tuturor. Suntem o)işnui%i s> facem aprecieri 9ilnice

privitoare la risc sau s> luam $eci9ii =n func%ie $e risc. *S> traverse9 acum sau s> aştept s> treac>autoturismul care se ve$e =n $ep>rtareX, *S> cump>r )iletul la lotoX, De cele mai multe ori'

posi)ilele r>spunsuri sunt clare şi riscurile calcula)ile. Dar' =n alte ca9uri' pro)a)ilit>%ile suntnesigure' posi)ilit>%ile $e r>spuns sunt neclare' iar percep%ia noastr> este afectat> $e o serie $efactori su)iectivi. Jn e1emplul primei =ntre)>ri' $eci9ia poate fi influen%at> $e un recent acci$ent

Jn%elegerea fiec>rui tip $e risc.

I$entificarea tuturor tipurilor $e risc.

&valuarea riscurilor.

Definirea politicii $e management al riscului.

Determinarea limitelor $e risc.

Sta)ilirea şi implementarea proce$urilor $e

management al riscului. Controlul riscurilor.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte

2!6

$e maşin>' $e =ncre$erea =n a)ilitatea $e a con$uce' $e starea $e spirit actual> etc. Percep%iariscului este un proces comple1 şi su)iectiv.Riscul este o component> a oric>rei activit>%i' reg>sin$u8se =n activitatea 9ilnic> acompaniilor. Mo$ific>ri neprev>9ute =n evolu%ia ratei $o)<n9ii' ale cursului $e scEim) sau ale

pre%ului unui pro$us nu numai c> afectea9> re9ultatele financiare ale unei firme' $ar pot cEiar $etermina falimentul acesteia. De fapt' natura $eci9iilor financiare implic> incertitu$ine. Deci9iilefinanciare sunt luate =n func%ie $e casE8flo;8urile prev>9ute $e contractele viitoare' care sunt' prine1celen%>' incerte. Riscul este $eci o component> inerent> a $eci9iilor financiare. Nu este $elocsurprin9>tor faptul c> o func%ie important> a sistemului financiar este alocarea riscului legat $eevolu%ia ratei $o)<n9ii' $e pre%urile ac%iunilor' $e ratele $e scEim) sau $e pre%ul anumitor m>rfuri.Pia%a $e capital ofer> numeroase instrumente at<t pentru $iversificarea riscurilor 3eliminarea

anumitor riscuri pentru o societate comercial>4' c<t şi pentru realocarea acelor riscuri' ce nu pot fi$iversificate =n ca$rul unei societ>%i prin =mp>r%irea acestora =ntre mai multe companii. 3(igura".!6.4



(ig.". !6. #ipuri $e riscuri financiareA. Riscul $e cre$it 3contraparti$>4Riscul $e contraparti$> este riscul provenit $in incertitu$inea capacit>%ii sau a $orin%ei

partenerilor $e afaceri $e a8şi =n$eplini o)liga%iile contractuale.&1emple

O )anc> $> un =mprumut unei societ>%i comerciale. Deoarece este posi)il ca societatea

comercial> s> nu =şi pl>teasc> $atoria' )anca este supus> riscului $e contraparti$>. O firm> $e investi%ii are un contract for;ar$ s> scEim)e euro pentru $olari americani cu o

)anc> str>in>. a sca$en%a contractului' firma $e investi%ii face plata =n euro' $ar' $in cau9a$iferen%elor $e fus orar' este o $iferen%> $e timp' p<n> ce )anca face plata $olarilor. Deoarecee1ist> posi)ilitatea ca )anca s> nu poat> face plata' firma $e investi%ii este supus> unui risc $econtraparti$>.

(irma A face un s;ap pe rata $o)<n9ii cu o firma B. Dac> rata $o)<n9ii evoluea9> =n

favoarea firmei A' firma B =i $atorea9> acesteia o o)liga%ie net>. Deoarece e1ist> posi)ilitateaca firma B s> nu =şi poat> $uce la =n$eplinire o)liga%ia' firma A se confrunt> cu un risc $econtraparti$>.Managementul superior al oric>rei firme tre)uie s> impun> meto$ele $e m>surare a riscului

$e contraparti$>. De cele mai multe ori' riscul $e contraparti$>' =n ca9ul $erivativelor' estem>surat ca fiin$ suma cEeltuielilor cu =nlocuirea po9i%iilor actuale' la care se a$aug> o estimare a

poten%ialei e1puneri viitoare a firmei' $atorat> mişc>rilor pie%ei. Managementul superior al firmeiva sta)ili mo$ul $e calcul al costului $e =nlocuire fie pre%ul actual $e pia%>' fie valoarea actual>a viitoarelor pl>%i' calculat> =n con$i%iile $e pia%> pre9ente ' precum şi meto$ele $e m>surare a riscul $e cre$it riscul $e pia%> riscul $e licEi$itate riscul opera%ional alte riscuri#ipuri $eriscurifinanciareMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2!-e1punerii poten%iale la risc. imitele riscului $e contraparti$> fac parte $intr8un sistem )ine pusla punct $e management al riscului. Acestea tre)uie sta)ilite pentru to%i partenerii cu care firmaare rela%ii $e afaceri' şi niciun contract nu se va $erula f>r> ca riscul $e contraparti$> al acestuias> fie m>surat. imitele $e risc pentru to%i partenerii vor fi calculate glo)al' astfel =nc<t firma s>fie conştient> $e e1punerea sa total> la riscul $e contraparti$>.&1emplueneral &lectric foloseşte criteriile $e mai Fos $e c<te ori intr> =ntr8un s;ap valutar sau pe

rata $o)<n9ii. Dac> partenerul $ep>şeşte limita $e e1punere la risc $in ta)elul $e mai Fos' niciunalt contract nu este semnat' p<n> c<n$ riscul acestuia nu se re$uce la un nivel corespun9>tor'sta)ilit prin ta)elul $e mai Fos. Contractele care sunt $eFa semnate r>m<n =n vigoare 3#a)elul".2.4.RatingMoo$+Zs Stan$ar$ PoorZs#ermenul tran9ac%ieiJntre !86 ani Aa5 AAPeste6 ani Aaa AAAimitele e1puneriiP<n> la 6 mil ?SD Aa5 AAP<n>

la 6 mil ?SD Aaa AAASursa eneral &lectric Annual Report 2!#a)elul ".2.



Riscul ca un partener $e afaceri s> nu =şi =n$eplineasc> o)liga%iile contractuale la timp sau$eloc este un risc care afectea9> toate aspectele unei firme. Printre riscurile cu care se confrunt> ocompanie' riscul $e contraparti$> este foarte familiar. &ste' $e asemenea' riscul c>ruia institu%iilefinanciare şi organismele reglementatoare =i acor$> cea mai mare aten%ie' $eoarece s8a $ove$itriscul cu cele mai mari *şanseW s> con$uc> la falimentul unei )>nci sau al unei alte institu%iifinanciare.

Dac> avem $e8a face cu instrumente o)işnuite' ca =mprumuturi' o)liga%iuni sau valute' suma pe care partenerul este o)ligat s> o pl>teasc> este suma principalului. Pentru acestea' valoareae1punerii este egal> cu valoarea principalului. Derivativele sunt $iferite' $eoarece valoareaacestora $epin$e $e un activ $e )a9>' astfel =nc<t e1punerea aferent> lor nu este egal> cu valoareae1punerii activului $e )a9>. De o)icei este egal> cu costul =nlocuirii contractului' =n ca9ul =n carecontraparti$a nu8şi =n$eplineşte o)liga%iile.B. Riscul $e pia%>Riscul $e pia%> este riscul re9ultat $in evolu%ia a$vers> a pre%ului sau a volatilit>%ii activelor care fac parte $in portofoliul unei firmei. &ste $iferit $e marcarea la pia%> a unei firme' carerepre9int> valoarea pre9ent> a instrumentelor financiare ale firmei.Riscul $e pia%> repre9int> ceea ce poate firma s> piar$>' $ac> pre%urile sau volatilitatea

activelor se mo$ific>. O firm> tre)uie s>8şi m>soare riscurile $e pia%> care $eriv> $in portofoliul$e%inut' iar managementul superior tre)uie s> $eci$> cu privire la frecven%a acestor m>sur>tori.(irmele care au un portofoliu foarte activ tre)uie s> m>soare 9ilnic e1punerea pie%ei' iar cele cu

portofolii mai mici şi nu foarte active pot s> o fac> mai rar. Riscul $e pia%> inclu$e' =n a)or$area$e fa%>' riscul ratei $o)<n9ii şi riscul valutar.Riscul ratei $o)<n9ii este e1punerea ce $ecurge $in sc>$erea veniturilor $in cau9a evolu%ieiratei $o)<n9ii.Riscul valutar este cuantificat prin pier$erile suferite $e societ>%ile comerciale' ca urmare aevolu%iei nefavora)ile a scEim)urilor valutare. &1punerile $atorate acestui risc sunt e1punereaMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2!contractual>' e1punerea conta)il> 3sau $e tran9la%ie4 şi e1punerea economic>. &1punereacontractual> se refer> la o =ncasare0 o plat> =n valut>' men%ionat> =ntr8un contract ferm' viitor saucare se afl> =n curs $e $esf>şurare. Aceasta apare =n momentul =ncEeierii unei rela%ii contractualecare con%ine plat> sau =ncasare valutar> sau c<n$ plata se face =n lei' $ar pre%ul pro$usului estee1primat =n valut>. &1punerea economic> se refer> la mo$ificarea po9i%iei unui pro$us0 a uneifirme pe pia%>' $in cau9a mo$ific>rilor la nivelul ratelor $e scEim) =ntre valute.&1punerea conta)il> este $at> $e influen%a =nregistr>rii opera%iunilor valutare =n evi$en%eleconta)ile ale unei firme sau $e pl>%ile sau =ncas>rile =n valut>' eşalonate pe o perioa$> $e timp.Orice firm> care $e%ine' pe o perioa$> $e timp' valut> =n cont este afectat> $e mo$ificarea valoriiacesteia. Riscul $e pia%> poate fi m>surat ca fiin$ c<ştigul sau pier$erea poten%ial>' aferent> unei

po9i%ii sau =ntregului portofoliu' asociat> cu o mo$ificare $e pre% sau cu o pro)a)ilitate $at>' =ntr8unanumit ori9ont $e timp. Mo$alitatea $e calcul este o $eci9ie important>' care este luat>' =n general'$e comitetul $irector al unei firme. De asemenea' managementul superior tre)uie s> $eci$> cu

privire la parametrii8cEeie care vor fi folosi%i =n aplicarea calcul>rii aR. Aceştia pot ori9ontul $etimp sau intervalul $e =ncre$ere 3confi$ence interval4' procentul $in portofoliu care este luat =nconsi$erare $e calculul aR. Parametrii men%iona%i mai sus tre)uie s> fac> parte $in orice raportreferitor la riscul $e pia%>' $eoarece ei sunt in$ispensa)ili interpret>rii re9ultatelor calculelor.C. Riscul $e licEi$itateCele mai multe institu%ii se confrunt> cu 2 tipuri $e risc $e licEi$itate. Primul se refer> laa$<ncimea pie%ei pentru pro$usele tran9ac%ionafinan%are a activit>%ilor $e tran9ac%ionare ale firmei. a sta)ilirea limitelor pentru variatele tipuri

$e riscuri aferente pro$uselor tran9ac%ionate' managementul superior tre)uie s> ia =n calculm>rimea' a$<ncimea şi licEi$itatea pie%ei' $eoarece licEi$itatea pie%ei pro$usului respectiv poateafecta capacitatea firmei $e a scEim)a profilul s>u $e risc' rapi$ şi la un pre% re9ona)il.



Riscul $e licEi$itate intervine atunci c<n$ o firm> nu poate s> $erule9e o tran9ac%ie mare laun anumit moment $e timp sau atunci c<n$ firma respectiv> nu este capa)il> s> o)%in> fon$uri

pentru a8şi acEita o)liga%iile impuse $e casEflo;.D. Riscul opera%ionalRiscul opera%ional poate fi repre9entat $e $eficien%ele ap>rute =n sistemul informatic sau =nactivitatea $e control intern al firmei. Poate fi asociat cu eroarea uman>' c>$erea unui sistem sau

aplicarea incorect> a unor proce$uri. Prin natura lui' acest risc este $ificil $e cuantificat. Jnipsa licEi$it>%ilor a Fucat rolul principal =n colapsul )>nciiBarings' unul $in eşecurile mult me$iati9ate $e presa interna%ional>.Banca )ritanic>' cu o vecEime $e 2 ani' nu avut licEi$it>%i s>

pl>teasc> marFele aferente po9i%iilor $escEise pe pia%a futures' laBursa Monetar> Interna%ional> $in Singapore şi la )ursa $e valori $inOsaa.(on$urile necesare pentru a acoperi nevoile $e pl>%i la acestmoment erau enorme. a sf<rşitul anului !77"' fon$urile cerute $eBarings (utures' cu se$iul =n Singapore' $e la Barings on$ra şiBarings #o+o se ri$icau la 56" mil. ?SD. Jn primele $ou> luni ale

lui !776' aceast> cifr> a crescut la !'2 miliar$e ?SD. (aptul c>Barings on$ra a transferat' =n numai $ou> luni' /56 mil. ?SD c>tre#o+o' f>r> s>8şi pun> niciun semn $e =ntre)are' este $e necre9ut' $ar acest lucru iat> c> s8a =nt<mplat şi a $us la sf<rşitul acestei institu%iiat<t $e )ine8v>9ute la acea vreme.Ca9ul Barings este mai mult $ec<t gr>itor pentru a $ove$i cumlipsa licEi$it>%ilor şi' mai ales' lipsa unei politici $e acoperire ariscului $e licEi$itate poate $uce p<n> la ruinarea unei firme foartesoli$e.Ca9ulBARINSMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte2!/timpul anilor Z7' institu%iile financiare au =nceput s>8şi =n$repte aten%ia asupra riscurilor asociateopera%iunilor lor $e )ac8office ceea ce urma s> se numeasc> riscuri opera%ionale. (iin$ $eFa

preocupa%i $e riscul $e pia%> şi $e riscul $e contraparti$>' multe institu%ii au =nca$rat =n risculopera%ional toate celelalte riscuri' cu e1cep%ia primelor. Al%ii au $efinit riscul opera%ional multmai restr<ns' asociin$u8l cu eroarea uman> sau cu c>$erea sistemelor teEnologice.Pentru a fi mai e1plici%i' iat> c<teva e1emple $e risc opera%ional

Activitatea $e )ac8office a unei )>nci nu o)serv> o $iscrepan%> =ntre o raportare a unei

tran9ac%ii şi confirmarea ei $e c>tre partener. Jn acest ca9' tran9ac%ia poate face o)iectul unei$ispute' ceea ce poate cau9a cEiar o pier$ere financiar>.

?n ring $e tran9ac%ionare este cuprins $e incen$iu 3cum a fost ca9ul Cre$it +onnais' =n

!77-4. ?n tra$er reali9ea9> o opera%iune $e Ee$ging per$ant>' pier$erea fiin$ $e ! mil. ?SD.

Dec<t s> anun%e opera%iunea f>cut>' tra$erul intr> =n sistemul informatic al institu%iei şi acoper>opera%iunea $e Ee$ging eronat>. Apoi' intr> pe o po9i%ie speculativ>' sper<n$ s> recupere9e $in

pier$erea suferit>.&. Alte riscuriDiversitatea activit>%ilor unei companii implic> o multitu$ine $e alte riscuri' =n afara celor e1puse anterior şi anume riscul Furi$ic' riscul $e %ar>' riscul $e reglementare' riscul $e tran9la%ieconta)il>' riscul $e mo$el' riscul sistemic etc.Riscul Furi$ic se refer>' =n principal' la riscul ca un anumit contract 3$e e1emplu' un s;ap4 s>

nu fie recunoscut $e partea contractant> şi' =n consecin%>' o)liga%iile contractuale s> nu fie=n$eplinite.Riscul $e reglementare se refer> la posi)ilitatea ca reglement>rile privin$ pia%a financiar> s>



sufere o scEim)are imprevi9i)il>. Astfel' anumite tipuri $e tran9ac%ii pot $eveni ilegale.Riscul $e impo9itare se refer> la interpretarea legisla%iei cu privire la impo9itareaopera%iunilor $e Ee$ging sau la lipsa reglement>rilor cu privire la impo9itarea Ee$gingului' cumeste ca9ul Rom<niei.Riscul conta)il este $eseori =nt<lnit şi este $eterminat $e $iferen%ele $e reglement>ri conta)ile$in $iferite %>ri' mai ales =n ca9ul unei companii multina%ionale.

Riscul sistemic are un impact negativ asupra unui lan% economic. ?n e1emplu gr>itor estecraEul financiar $in octom)rie !7/' =n S?A' c<n$ pia%a $e capital a cunoscut sc>$eri foartemari' iar participan%ii au fost cuprinşi $e panic>. (alimentul unei institu%ii financiare poate $ucela c>$erea multor alte institu%ii financiare' con$uc<n$ astfel la un craE financiar. Riscul sistemiceste acea situa%ie' gen craE financiar' care se propag> =n toate sectoarele economice şi careafectea9> negativ =ntreaga economie.II. Riscurile asociate cu instrumentele $erivateRiscurile men%ionate mai sus pot fi par%ial sau total acoperite şi gestionate prin utili9areainstrumentelor financiare $erivate 3contracte for;ar$' contracte futures' contracte cu op%iuni's;ap8uri etc.4' instrumente care vor fi pe larg $escrise =n capitolele urm>toare.Dar =ns>şi utili9area acestor instrumente in$uce riscuri suplimentare' la nivelul firmelor. Jn

ultimii ani' preocuparea )>ncilor' a forurilor reglementatoare şi a altor institutii ale pie%ei s8a=n$reptat' =n special' asupra i$entific>rii şi m>sur>rii calitative a acestor riscuri. Mai specific' seo)serv> o rela%ie foarte str<ns> =ntre insta)ilitatea in$icatorilor economici şi creşterea constant> avolumului $e tran9ac%ionare a $erivativelor' $eterminat $e inova%ia financiar> şi $e e1pansiunea

pro$uselor' c<t şi $e $e9voltare a pie%ei O#C. Jn acest conte1t' se ri$ic> nişte semne $e =ntre)arecare vor con$uce la anali9a urm>toareMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulriscului =n proiecte2!7!. Jn primul r<n$' pia%a $erivativelor şi activitatea $e tran9ac%ionare a acestora sunt noi surse $eriscX2. #ran9ac%ionarea contractelor $erivate afectea9> pre%ul activelor $e )a9> ale acestoraX5. Putem face mai mult $ec<t s> i$entific>m şi s> calific>m sursele $e risc şi originile acestuia'folosin$ meto$ele $e m>surare cantitativ> pentru monitori9area lorX". Sistemele interne $e monitori9are a riscurilor sunt suficiente şi eficiente sau avem nevoie $emecanisme suplimentare' care s> men%in> e1punerea la risc =ntr8o limit> accepta)il>X6. Ce rol ar tre)ui s> Foace regulamentele interne şi cele e1terne' pentru a monitori9a nivelurile$e risc acceptate $e participan%ii pie%eiXPentru a =ncerca s> r>spun$em =ntre)>rilor $e mai sus' mai =nt<i vom anali9a *lan%ulW careleag> pro$usele $erivate $e utili9atorii finali' prin prisma func%iilor acestora' =n ca$rul uneieconomii.(ig. ".!-. Riscuri ale $erivatelor

Categoria riscurilor e1plicite con%ine e1punerile la riscurile normale ale pie%ei' at<t ale pie%ei$erivatelor' c<t şi ale pie%ei activului $e )a9> 3activului suport4. Categoria riscurilor impliciteinclu$e riscurile referitoare la folosirea $erivativelor =ntr8un anume me$iu economic şi =ntr8ositua%ie $efinit> a pie%ei.Riscul $e contraparti$> aferent unei tran9ac%ii cu $erivative este un e1emplu clasic al unuiastfel $e risc. De e1emplu' un contract cu op%iuni' tran9ac%ionat pe pia%a O#C' pre9int> un risc$e contraparti$> superior fa%> $e un contract similar' tran9ac%ionat pe pia%a CBO& 3CEicagoBoar$ Options &1cEange4. Acest risc va fi inclus =n valoarea primei op%iunii' care va fi mai mic>

pentru pia%a O#C şi mai mare pentru pia%a )ursier>.Jn afara riscului $e contraparti$>' alte tipuri $e riscuri sunt riscul $e licEi$itate' risculopera%ional' riscul Furi$ic. Ceea ce tre)uie men%ionat este faptul c> nu pro$usele $erivate =n sine

creea9> aceste riscuri' ci forma0 structura pie%ei =n care sunt acestea tran9ac%ionate. Ceea ce mai$evreme am $enumit riscuri $e percepere sunt acele riscuri $atorate ne=n%elegerii sau =n%elegeriigreşite a no%iunilor privitoare la instrumentele financiare $erivate' la imperfec%iunile pie%ei' =n



ceea ce priveşte ca$rul legislativ şi cel al autoreglementarii. #rei factori pot genera sau creşteaceste riscuri' şi anume lipsa transparen%ei pie%ei $in punctul $e ve$ere al informa%iilor' lipsae$uca%iei şi a cunoştin%elor cu privire la instrumentele financiare $erivate a utili9atorilor finali aiacestora' folosirea ina$ecvat> a acestor instrumente' $in cau9a m>sur>rii incorecte a riscurilor =nca$rul unei companii.Revenin$ la =ntre)>rile $e la care am pornit aceast> pre9entare' putem =ncerca s> $>m nişte

r>spunsuri. Pentru prima =ntre)are' este clar c> riscurile e1plicite' asociate utili9>rii $erivativelor'nu sunt noi' $in moment ce re9ult> $in re$istri)uirea riscurilor $e pia%>' inerente pie%ei activelor suport' conform unui Foc cu sum> nul>. Jn ceea ce priveşte a $oua =ntre)are' am ar>tat' $easemenea' c> celelalte surse $e risc' ce apar%in categoriei riscurilor implicite şi a *riscurilor $e

percepereW' =şi g>sesc originile =n structura pie%ei $e tran9ac%ionare şi =n nivelul $e transparen%> aMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul riscului =n proiecte22acesteia. Se poate afirma' $e asemenea' c>' $e e1emplu' riscul $e contraparti$>' riscule$uca%ional sau riscul conta)il nu sunt nici create $e instrumentele financiare $erivate' şi nicispecifice acestora.Jn ceea ce priveşte rela%ia $intre pro$usul $erivat şi activul suport' e1ist> numeroase p>reri

$ivergente. #otuşi' p>rerea maForitar> confirm> faptul c> apari%ia $erivativelor nu a avut oinfluen%> maFor> asupra riscurilor $e pia%>' aferente activelor suport.Relativ la rolul Fucat $e reglementele interne' respectiv cele e1terne pentru monitori9areanivelurilor $e risc acceptate $e c>tre participan%ii pie%ei suntnecesare c<teva preci9>ri suplimentare.Jn primul r<n$' tre)uie preci9at c> regulamentele interne sunt =n mo$ evi$ent specifice fiec>ruitip $e organi9a%ie' fiin$ corelate intrinsec cu o serie $e factori' precum $omeniul $e activitate alrespectivei organi9a%ii' misiunea' vi9iunea şi valorile organi9a%ionale' gra$ul $e maturitate alacesteia şi =n special al culturii organi9a%ionale' vecEimea şi notorietatea =n pia%a $e profil'stan$ar$ele na%ionale sau interna%ionale pe care le8a a$optat respectiva organi9a%ie' etc.#oto$at> aceste regulamente sunt propuse şi a$optate $e c>tre )oar$8ul $e con$ucere alrespectivei organi9a%ii' fiin$ vali$ate acolo un$e este ca9ul şi alte organisme cu $rept $eci9ional'

precum a$unarea general> a ac%ionarilor' comitetul l>rgit $e con$ucere etc.Dintr8o astfel $e perspectiv>' $efinirea riscurilor' continua i$entificare a acestora' precum şimonitori9area evolu%iei lor' sunt str<ns legate $e proce$urile interne organi9a%ionale ce sunt$efinite e1plicit =n ca$rul regulamentelor interne.O pro)lem> aparte o constituie regulamentele e1tern organi9a%ionale care afectea9> =n mo$ $irectme$iul intern organi9a%ional.De fapt' marea provocare a organi9a%iilor mo$erne este legat> $e corelarea şi armoni9arearegulamentelor interne cu cele e1tern organi9a%ionale.Din perspectiva acestor constr<ngeri' o organi9a%ie nu se poate $e9vola eficient $ec<t $ac> va

g>si mo$alit>%ile $e ecEili)rare a con%inutului celor $ou> tipuri $e regulamente.Acest nivel al ecEili)rului pe care organi9a%ia estimea9> a8l atinge la nivel $e armoni9are $eregulamente' este $irect corelat cu strategia $e monitori9are a riscurilor =n ca$rul pie%eirespective.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte22!6. MANA&M&N#? CAI#@II JN PROI&C#&6.!. &lemente $e principiu privin$ managementul calit>%iiJn ca$rul sistemului $e management al unei organi9a%ii' o $eose)it> importan%> esteacor$at> sistemului $e management al calit>%ii' care con%ine structurile organi9atorice'

proce$urile' procesele şi resursele necesare pentru managementul calit>%ii. Organi9a%iile $esucces' fiin$ structurate pe proiecte' sistemul $e management al calit>%ii se aplic>' =n mo$

necesar şi implicit' proiectelor.Managementul calit>%ii repre9int> ansam)lul activit>%ilor func%iei generale $e managemental unei organi9a%ii' care $etermin>' =n $omeniul calit>%ii' o)iectivele şi responsa)ilit>%ile pe



care le implementea9> =n ca$rul sistemului calit>%ii' prin miFloace precum planificarea'controlul' asigurarea şi =m)un>t>%irea calit>%ii 3SR ISO 7!' 2!4.Sistemul calit>%ii repre9int> structura organi9atoric>' responsa)ilit>%ile' proce$urile'

procesele şi resursele necesare pentru implementarea managementului calit>%ii' %in<n$ cont $etipul specific $e afaceri al organi9a%iei şi $e conformitatea acestor elemente cu normeleinterna%ionale 3SR ISO 7!' 2!4.

Calitatea repre9int> ansam)lul $e propriet>%i şi $e caracteristici ale unui pro$us sauserviciu' care =i confer> acestuia aptitu$inea $e a satisface cerin%ele e1primate sau impliciteale utili9atorului.Principiile managementului calit>%ii' care constituie )a9a stan$ar$ului $e management alcalit>%ii $in ca$rul familiei $e stan$ar$e interna%ionale ISO 7 şi care tre)uie s> fie utili9ate $emanagementul la cel mai =nalt nivel' pentru a con$uce organi9a%ia spre =m)un>t>%irea

performan%ei' sunt urm>toarele!. Orientarea c>tre client. Organi9a%iile $epin$ $e clien%ii lor şi tre)uie s> =n%eleag>necesit>%ile curente şi viitoare ale clien%ilor' satisfacerea necesit>%ilor clientului' s> ai)>

preocup>ri pentru $ep>şirea aştept>rilor clien%ilor.2. Capacitate managerial> la cel mai =nalt nivel al managerului organi9a%iei. Managerul

organi9a%iei tre)uie s> fie un li$er cu capacit>%i $eose)ite privin$ vi9iunea şi $irec%ia $eurmat' construirea ecEipei' creativitatea şi comunicarea =n ecEip>' implementarea $e strategiicare vi9ea9> reali9area o)iectivelor $e performan%>. i$erul sta)ileşte unitatea $intre scopul şiorientarea organi9a%iei' cre<n$ şi men%in<n$ me$iul intern =n care personalul $evine $eplinimplicat =n reali9area o)iectivelor organi9a%iei.5. Implicarea personalului. Personalul' la toate nivelurile' este esen%a organi9a%iei' iar implicarea lui total> permite ca a)ilit>%ile sale s> fie utili9ate =n )eneficiul organi9a%iei.". A)or$area )a9at> pe proces. Re9ultatul $orit este o)%inut mai eficient atunci c<n$activit>%ile şi resursele aferente sunt con$use ca un proces.6. A)or$area managementului ca sistem. I$entificarea' =n%elegerea şi con$ucerea proceselor'corelate ca un sistem' contri)uie la eficacitatea şi la eficien%a unei organi9a%ii' =n reali9areao)iectivelor sale.-. Jm)un>t>%irea continu> a performan%ei glo)ale a organi9a%iei tre)uie s> fie un o)iectiv

permanent al organi9a%iei.. A)or$area pe )a9> $e fapte =n luarea $eci9iilor. Deci9iile eficace se )a9ea9> pe anali9a$atelor şi a informa%iilor./. Rela%iile reciproc avantaFoase cu furni9orul. O organi9a%ie şi furni9orii s>i suntinter$epen$en%i şi o rela%ie reciproc avantaFoas> creşte a)ilitatea am)ilor $e a avea valoare.Principial' o a)or$are a pro)lemei calit>%ii su) forma unui proces' poate fi $escris> =nca$rul unei structuri $e management al calit>%ii' su) forma unor succesiuni $e etape!. Cunoaşterea şi i$entificarea necesit>%ilor =n $omeniu.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8

Managementul calit>%ii =n proiecte2222. De9voltarea proceselor pe )a9a meto$ei valorii a$>ugate.5. Jnregistrarea $e re9ultate performante =n ca$rul unui proces eficient.". (un$amentarea strategiei unui management $e calitate pe )a9a =m)un>t>%irii continuea proceselor.Pornin$ $e la aceste referin%e' se poate $esemna scEema $e principiu a unui sistem )a9at

pe proces' referitor la =m)un>t>%irea continu> a sistemului $e management al calit>%ii' $up>cum urmea9> =n (igura 6.! 3SR ISO 7!' 2!4.Aşa cum se poate o)serva $in scEema mai Fos $escris>' =n ca$rul unui sistem $emanagement al calit>%ii )a9at pe proces' este esen%ial rolul clien%ilor asupra $efinirii

cerin%elor' su) form> $e $ate $e intrare.&sen%a procesului const> =n evi$en%ierea faptului c> percep%ia pe care clien%ii o au asupraunei organi9a%ii sau companii' este str<ns legat> $e satisfacerea cerin%elor acestora' su)



aspectul pro$uselor sau al serviciilor specifice oferite.(ig. 6.!. ScEema $e =m)un>t>%ire continu> a sistemului $e management al calit>%ii.Jn construc%ia graficul $e proces' au fost utili9ate urm>toarele sim)oluriJn scopul unei riguroase a)or$>ri' este ataşat>' al>turi $e scEema $e principiu a sistemului$e =m)un>t>%ire continu> a calit>%ii pro$uselor' şi meto$ologia $e tip PDCA 3PlanDo CEecAct4. Aceast> teEnic>' ce se aplic> tuturor proceselor' are0 presupune' =n principiu'

urm>toarele etape planificarea etap> pe parcursul c>reia se sta)ilesc o)iectivele şi mo$alit>%ile $e

ac%iune ale organi9a%iei' =n sensul o)%inerii $e re9ultate şi $e pro$use performante'capa)ile s> satisfac> cererea clien%ilor şi politicile organi9a%ieiG

efectuarea repre9int> etapa =n care sunt implementate procesele planificateG

verificarea cuprin$e sistemul $e monitori9are 3evaluare şi raportare a proceselor'

a re9ultatelor' a o)iectivelor şi a cerin%elor asupra pro$usului4' sistemul $em>surare a proceselor pro$usului fa%> $e politicile' o)iectivele şi cerin%ele pentru

pro$usul respectiv' precum şi mo$ul =n care se raportea9> re9ultateleG ac%ionarea este etapa =n care se ela)orea9> şi se implementea9> strategii pentru

=m)un>%irea continu> a performan%elor procesului.

&ficacitatea unui activit>%i pe )a9> $e proces' care primeşte $atele $e intrare şi leActivit>%i ce a$aug> valoare(lu1 $e informa%iiClien%iCerin%eClien%iSatisfac%ieResponsa)ilitateamanagementuluiManage mentulresurselor Reali9area

pro$usuluiM>surare'anali9> şi=m)un>t>%irePro$usDate $eintrare Date $eieşireMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte225

converteşte =n $ate $e ieşire' const> =n i$entificarea şi =n gestionarea proceselor interconectate. Jn acest sens' a)or$area )a9at> pe proces tre)uie s> cuprin$> i$entificarea şi'mai ales' managementul interac%iunii $intre procese.Managementul calit>%ii =n proiecte se a)or$ea9> av<n$ $rept referen%ial stan$ar$ul rom<nSR ISO !-' Noiem)rie 26' *Sisteme $e management al calit>%ii' inii $irectoare pentrumanagementul calit>%ii =n proiecte,' care este i$entic cu stan$ar$ul interna%ional ISO!-25' *Hualit+ management s+stems. ui$elines for dualit+ management =n proFects,.Interac%iunea proceselor pe )a9a unei meto$ologii structurate $e tip *PlanDoCEec Act,' se aplic> cu succes şi =n ca$rul proiectelor.Jn acest sens' PMBOU 32/4 propune o perspectiv> $e a)or$are calitativ> a proiectelor

prin intro$ucerea a)or$>rii managementului $e proiect pe )a9> $e grupuri $e procese.

Aceste grupuri $e procese care urm>resc =n mo$ consecvent meto$ologia *PlanDo CEecAct,' sunt constituite pe o structur> $e tipul !. rupul proceselor $e ini%iere.



2. rupul proceselor $e planificare.5. rupul proceselor $e e1ecu%ie.". rupul proceselor $e monitori9are şi control.6. rupul proceselor $e finali9are a proiectului. Prin acest> perspectiv> a grupurilor $e procese proprii managementului $e proiect'meto$ologia PDCA 3 $escris> =n (igura 6.!.!4' este a)or$at> conform PMBOU 32"4' pe o

structur> $e $esf>şurare similar> 3pre9entat> =n (igura 6.!.24(ig. 6.!.! ScEema $e =m)un>t>%ire continu> a calit>%ii $up> meto$ologia PDCA(igura 6.!.2 rupuri $e procese $e management $e proiect tratate $up> meto$ologia PDCA*Plan, *Do,*Act, *CEec,Procese $e ini%iere Procese $e finali9areProcese $e planificareProcese $e e1ecu%ieProcese $e monitori9are şi controlMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii=n proiecte22"

!. rupul proceselor $e ini%iere a proiectului este constituit $in procese specifice' carevali$ea9> sau invali$ea9> $eci9ia $e start a unui nou proiect. Jnainte $e =nceperea proceselor $e ini%iere ale proiectului' tre)uie acEi9i%ionate informa%ii' $ate relevante' $ocumente necesareanali9ei ini%iale a proiectului. &ste esen%ial' la acest nivel' $e a se i$entifica situa%ia actual> a

pro)lematicii proiectului' precum şi poten%ialele proiecte $erulate anterior' pentru transferul$e )une practici.Jn ca$rul grupului $e procese $e ini%iere' este verificat> fe9a)ilitatea şi oportunitatea i$eii$e proiect' precum şi importan%a acesteia pentru organi9a%ia care ini%ia9> proiectul.a nivelul proceselor $e ini%iere se alege cea mai )un> solu%ie $e a)or$are a proiectului'

pe )a9a anali9ei $e scenarii 3care este' =n general' $at> $e stu$iul $e fe9a)ilitate' acolo un$eeste ca9ul ca acesta s> fie reali9at4.Ca $ocument fun$amental al acestui grup $e procese' putem men%iona carta proiectului'ce fun$amentea9> necesitatea proiectului pentru organi9a%ia ini%iatoare' repre9ent<n$'toto$at>' şi rela%ia $e leg>tur> =ntre proiect şi me$iul afacerii. Carta proiectului' pentru a fivali$at>' necesit> acor$ul p>r%ilor interesate =n ca$rul proiectului şi evi$en%ia9> momentul=nceperii ela)or>rii $ocumenta%iei pentru proiect. #ot la nivelul grupului $e procese $eini%iere' se ela)orea9> şi forma preliminar> a planului $e a)or$are a ariei $e cuprin$ere a

proiectului 3*preliminar+ proFect scope statement,42. rupul proceselor $e planificare a proiectului este conceput pentru a oferi o )un>strategie $e a)or$are a proiectului =n perioa$a $e implementare 3pe )a9a planului $emanagement4 şi' implicit' pentru a oferi organi9a%iei posi)ilitatea $e a gestiona cu succes

proiectul propus. Jn ca$rul proceselor $e planificare' se $efineşte sfera $e cuprin$ere a proiectului' o)iectivele proiectului' graficul $e implementare a activit>%ilor' re9ultateleestimate' )ugetul proiectului' riscurile şi teEnologia care va fi utili9at> =n ca$rul proiectului.Jn ca$rul proceselor $e planificare a proiectului tre)uie consultate şi implicate =n mo$activ p>r%ile interesate' $atorit> e1perien%ei pe care o au şi a vi9iunii asupra $irec%iilor $e$e9voltare ale proiectului. Jn urma consult>rilor cu p>r%ile interesate' la nivelul acestor grupuri $e procese se ela)orea9> planul strategic $e management şi planul $e montori9are al

proiectului' care vor fi utili9ate =n ca$rul proceselor $e e1ecu%ie ale proiectului. Scopul planului strategic $e management este acela $e a centrali9a' =n ca$rul unui singur $ocument' preg>tirea' integrarea şi coor$onarea tuturor planurilor su)si$iare. #ot la nivelul acestui grup$e procese se va reali9a şi planul $e management al sferei $e cuprin$ere a proiectului

3*proFect scope management plan,4' care i$entific> miFloacele prin care sfera $e cuprin$ere a proiectului va fi $efinit>' monitori9at> şi controlat> ' precum şi structura $e activit>%i ce va=nso%i acest plan.



5. rupul proceselor $e e1ecu%ie a proiectului inclu$e coor$onarea resurselor umane şimateriale =n perioa$a $e implementare' =n concor$an%> cu preve$erile planului strategic $emanagement. De asemenea' grupul proceselor $e e1ecu%ie este focali9at pe punerea =n

practic> a activit>%ilor proprii punerii =n practic> a planului $e management al sferei $ecuprin$ere a proiectului. a acest nivel' sunt =n$eplinite ac%iuni preventive şi corective'

pentru =n$eplinirea =ntocmai a activit>%ilor prev>9ute =n ca$rul grupului $e procese $e

planificare. Jn ca$rul proceselor $e e1ecu%ie se e1ecut> procese specifice $e con$ucere a proiectului' asigurarea calit>%ii' constituirea şi motivarea ecEipei $e proiect' selec%iafurni9orilor $e pro$use sau $e servicii şi implementarea acestora =n ca$rul proiectului.". rupul proceselor $e monitori9are şi control este constituit $in procese specifice $em>surare şi $e evaluare a evolu%iei proiectului' $in i$entificarea poten%ialelor pro)leme şi $incorectarea acestora' =n raport cu planificarea ini%ial> a proiectului. a acest nivel' suntmonitori9ate şi controlate sfera $e cuprin$ere a proiectului 3*scop verification an$ control,4'costurile proiectului' calitatea pro$uselor' riscurile' rela%ia cu p>r%ile interesate şi

performan%ele o)%inute =n ca$rul proiectului 3prin prisma re9ultatelor şi alivra)ilelor4.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte226

6. rupul proceselor $e finali9are a proiectului constituie ultimul grup $e procese propriimanagementului $e proiect şi se focali9ea9> pe procesele $e =ncEi$ere a proiectului respectiv'a contractului 3=n ca$rul perioa$ei $e postimplementare4. &ste grupul $e procese caregenerea9> cele mai multe re9ultate şi $ate relevante pentru proiectele ulterioare. Aşa cum a fost pre9entat =n cele $e mai sus' fiecare $intre grupurile $e procese specificemanagementului $e proiect )eneficia9> $e un set $e caracteristici specifice' i$entificate pe

)a9a $atelor $e intrare şi $e ieşire. Structura specific> a $atelor $e intrare' respectiv $e ieşire $in grupurile $e procese' esteilustrat> =n ca$rul (igurii 6.!.5.(igura 6.!.5 Intr>ri şi ieşiri pentru grupuri $e procese $e management $e proiectImportan%a sta)ilirii politicii şi a o)iectivelor =n $omeniul calit>%iiJn orice organi9a%ie' politicile şi o)iectivele sunt =n m>sur> s> constituie o )usol> pentruorientarea pe pia%a $e profil' $atorit> rolului Fucat =n gestionarea resurselor şi =n o)%inerea $ere9ultate performante.Aşa cum se poate $e$uce' rela%ia $intre politic> şi o)iective este una $irect> şi )iunivoc>.Dac> politica $e calitate =n ca$rul unei organi9a%ii asigur> un ca$ru pentru sta)ilirea şianali9area o)iectivelor' acestea $in urm> tre)uie s> urme9e' =n mo$ consecvent' politicasta)ilit>' av<n$ =ns> şi impus> con$i%ia $e =m)un>t>%ire continu>.?n aspect $eose)it $e important =n $esemnarea politicilor $e calitate ale unei organi9a%ii =lconstituie cuantificarea =n mo$ $irect a o)iectivelor propuse. Aceast> concreti9are efectiv> ao)iectivelor pre9int> un puternic impact asupra calit>%ii pro$usului' a eficacit>%ii opera%ionale

şi a performan%elor financiare.Jm)un>t>%irea managementului unei companii' respectiv =m)un>t>%irea managementuluicalit>%ii companiei respective se face ca urmare a =m)un>t>%irii managementului proiectelor companiei' respectiv a managementului calit>%ii proiectelor respective. Astfel' interfa%a $intrefunc%iile' $epartamentele şi compartimentele companiei $evine fle1i)il> şi' =n acelaşi timp'mai soli$>' cu a$apta)ilitate la cerin%ele pie%ii.!. rupul

proceselor $eini%iali9are

pentru proiect2. rupul

proceselor $e planificare5. rupul



proceselor $e e1ecu%ie". rupul proceselor $emonitori9are şi control". rupul

proceselor $e

finali9arere a proiectuluiPoliticiorgani9a%ionaleAcor$ al

p>r%ilor interesate=n proiectCarta proiectuluiInforma%ii' re9ultate' )une

practici' o)serva%ii

relevante pentru$erularea $e noi proiecteStu$ii'statistici'anali9eetc.Informa%iiistorice'

)une practiciPlanul strategic $e managementPlanul $e monitori9are al

proiectuluiAc%iuni

preventiveAc%iunicorectiveRe9ultateinterme$iare'ivra)ileRe9ultate finale'

ivra)ile' RapoarteMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte22-Se pun =n evi$en%> $ou> aspecte ale managementului calit>%ii unui proiect calitatea

proceselor proiectului 3su)proiecte' activit>%i etc.4 şi calitatea pro$usului proiectului.(alimentul oric>rui aspect $e mai sus are implica%ii maFore' negative' asupra pro$usului

proiectului' a organi9>rii proiectului şi a partenerilor consor%iului proiectului.Reali9area calit>%ii proiectului este =n responsa)ilitatea managementului proiectului'impun<n$u8se implementarea calit>%ii la toate nivelele consor%iului şi ale partanerilor

proiectului' fiecare asum<n$u8şi responsa)ilit>%i pentru procesele şi pentru pro$usele =n caresunt implica%i. Crearea şi men%inerea calit>%ii proceselor şi a pro$uselor unui proiect impun osupravegEere sistematic>. Aceast> supravegEere are $rept scop asigurarea c> cerin%ele

clientului şi ale pie%ei poten%iale a proiectului sunt luate =n consi$erare şi c> politica $ecalitate a companiilor implicate =n proiect este cea potrivit> pentru implementarea =nmanagementul proiectului.



Succesul politicilor $e calitate' precum şi al o)iectivelor aferente' sunt str<ns legate $eaplicarea unui sistem $e management la cel mai =nalt nivel.6.2. Managementul calit>%ii totale 3#HM4Managementul calit>%ii totale este mo$ul $e management al unei organi9a%ii' concentratasupra calit>%ii' )a9at pe participarea tuturor mem)rilor acesteia şi care vi9ea9> un succes petermen lung' prin satisfacerea clientului' precum şi avantaFe pentru to%i mem)rii organi9a%iei

şi pentru societate.Managementul calit>%ii totale 3#HM4 este una $intre cele mai cunoscute mo$alit>%i $egestionare la nivel glo)al a calit>%ii' reglementat> conform stan$ar$elor interna%ionale' prinnormative recunoscute şi aplicate =n mo$ unitar $e c>tre organi9a%ii.Domeniul $e aplica)ilitate al acestei meto$e este e1trem $e vast' av<n$ particularit>%i şimanifest>ri $istincte' =n func%ie $e mo$ul $e aplica)ilitate' =ns> principiile care stau la )a9amanagementului calit>%ii totale sunt imua)ile şi pre9int> urm>toarele $irec%ii

Orientare spre client

cunoaşterea şi =n$eplinirea cerin%elor clientului 3intern0 e1tern4G

aplicarea unei concep%ii totale 3r>spun$ere in$ivi$ual> pentru rela%ia in$ivi$ual> client

furni9or4.

Comportament $e management practicarea unui comportament managerial e1emplar' capa)il s> constituie un

e1emplu' s> conving> şi s> motive9e' =n interior şi e1terior Comportament preventiv

evitarea $eficien%elor la fiecare presta%ie 3a$>garea $e valoare4G

a$optarea unei strategii orientate spre calitate 3sta)ilirea o)iectivelor' reali9area

o)iectivelor revi9uite4. Orientare spre proces

=m)un>t>%irea continu> a proceselor şi activit>%ilorG

reali9area $e re9ultate mai )une' prin implicarea tuturor angaFa%ilor =n

=m)un>t>%irea continu> a proceselor.ScEema $e principiu a unui sistem integrat' care utili9ea9> managementul calit>%ii totale' poatefi $escris>' =n principiu' utili9<n$ cele trei elemente $e referin%> ale unui proces sistem management calitate.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte22(igura 6.2. ScEema $e principiu a unui sistem integrat' care utili9ea9> managementulcalit>%ii totale.Dup> cum se poate o)serva' managementul calit>%ii totale se )a9ea9> pe conlucrareafructuoas> $intre politicile $in $omeniul calit>%ii 3care sunt =n rela%ie $irect> cu o)iectivelecalit>%ii4 şi planificarea' controlul şi =m)un>t>%irea calit>%ii pro$uselor şi0 sau a serviciilor.&ficacitatea meto$elor a$optate 3$in punctul $e ve$ere al calit>%ii4 re9ult> $in m>sura =n

care activit>%ile planificate sunt reali9ate' fiin$ o)%inute re9ultatele scontate. Datorit>comple1it>%ii sistemului $e management al calit>%ii totale' e1ist> o multitu$ine $e criterii şi $emo$uri $e evaluare a performan%elor calitative ale unor pro$use şi0 sau ale unor servicii 3=nSR ISO 7!' 2!4. Din multitu$inea acestora au fost selectate' =n ca$rul ta)elului $e mai

Fos' principalele criterii şi mo$ul lor $e evaluare' conform stan$ar$elor interna%ionale CRI#&RII &A?AR&8 satisfac%ia clientului8 impresiile $irecte şi in$irecte aleclien%ilor $espre =ntreprin$ere'$espre pro$usele şi serviciile ei8 $emonstrarea satisfacerii cu succes' $e

c>tre =ntreprin$ere' a nevoilor şi aştept>rilor clien%ilor 8 oamenii 3personalul0 angaFa%ii4



8 con$ucerea personalului $in=ntreprin$ere şi sentimenteleangaFa%ilor fa%> $e =ntreprin$ere8 $ove$irea eficien%ei angaFa%ilor cu privirela =m)un>t>%irea continu> a calit>%iiactivit>%ilor =ntreprin$erii şi pentru

=n%elegerea instrumentelor şi teEnicilor $easigurare a calit>%ii' precum şi utili9area lor =n mo$ consecvent8 $emonstrarea faptului c> =ntreprin$ereasatisface nevoile şi aştept>rile =ntreprin$eriiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulcalit>%ii =n proiecte22/8 re9ultate =n afaceri8 o)iectivele reali9ate $e=ntreprin$ere' =n compara%ie cure9ultatele planificate

8 $emonstrarea succesului =ntreprin$erii =natingerea o)iectivelor financiare şi a altor o)iective referitoare la afaceri' precum şi=n$eplinirea aştept>rilor ac%ionarilor' alealtor proprietari $e p>r%i sociale sauinteresa%i8 influen%a asupra societ>%ii8 impresiile glo)ale ale societ>%ii$espre =ntreprin$ere' respectivevaluarea po9i%iei =ntreprin$erii cu

privire la calitatea vie%ii' ame$iului =nconFur>tor şi lanecesitatea economisirii resurselor 8 $emonstrarea faptului c> =ntreprin$erea=n$eplineşte =n mo$ general aştept>rile şicerin%ele societ>%ii8 procese8 managementul tuturor activit>%ilor' cu a$>gare $e valoare$in interiorul =ntreprin$erii8 $emonstrarea faptului c> toate procesele

sunt st>p<nite' supravegEeate şi=m)un>t>%ite continuu' pentru a li se asigurasatisfacerea eficient> a cerin%elor clien%ilor fa%> $e pro$use şi $e servicii' cu luarea =nconsi$erare a gra$ului =n care sunt stimulateşi onorate inova%iilor şi creativitatea pentru=m)un>t>%iri8 con$ucere8 contri)u%ia tuturor ca$relor $econ$ucere la reali9area uneicalit>%i totale =n =ntreprin$ere

8 $emonstrarea faptului c> toate proceselesunt st>p<nite' supravegEeate şi=m)un>t>%ite continuu' pentru a se asigura



satisfacerea eficient> a cerin%elor clien%ilor'a ac%ionarilor' a cre$itorilor' a furni9orilor şia angaFa%ilor =ntreprin$eriiG se cere$emonstrarea faptului c> fi1area valorilor şifilosofia =ntreprin$erii referitoare lamanagementul calit>%ii se aplic>

8 politic> şi strategie8 fi1area valorilor =ntreprin$erii'vi9iuni şi strategii' precum şi c>ile

prin care =ntreprin$erea lereali9ea9>' respectiv le aplic>8 $emonstrarea implement>rii şi a utili9>rii$e filosofii şi $e strategii clare' pentrureali9area calit>%ii totale' precum şi amiFloacelor pentru asigurarea eficien%ei8 resurse8 managementul' utili9area şi

men%inerea 8 finan%elor' 8 informa%iilor' 8 teEnologiei.8 $emonstrarea eficacit>%ii planific>rii' aacEi9i%iei şi a evalu>rii8 $emonstrarea rapi$it>%ii' a e1actit>%ii şi aactualit>%ii flu1ului $e informa%ii =ntremanagement' anagaFa%i' clien%i' ac%ionari şial%i implica%i8 $emonstrarea utili9>rii eficiente şi eficacea teEnologiilor #a). 6.!. Criterii şi evaluarea managementului calit>%ii totale 3#HM4.6.5. Procesul $e management al calit>%ii proiectuluiJn scopul st>p<nirii şi =m)un>t>%irii permanente a sistemului $e management al calit>%ii'este necesar>' =n anumite con$i%ii' o a)or$are a =ntregului proces' c<t şi a p>r%ilor componente$in perspectiva unei a)or$>ri fractale. Jn esen%>' structura fractal> se $efineşte prin reflectareatuturor constituentelor acesteia =n ca$rul structurii generale. Importan%a $eose)it> aa)or$>rii unei structuri fractale' =n ca$rul unor sisteme cu structuri comple1e' re9ult> $inMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte227

transparen%a pe care acest> structur> o va conferi sistemului. ScEema $e principiu a uneistructuri fractale este pre9entat> =n (igura 6.5.(ig. 6.5. Repre9entarea unui proces su) form> $e fractalCon$i%iile principale $e aplicare a unei structuri fractal sunt urm>toarele

structura fractal> tre)uie aplicat> pentru fiecare proces sau etap>G

tre)uie s> con%in> cerin%ele 3nivelul impus4G

tre)uie s> con%in> a)aterile impuse $e timp' pentru a putea ini%ia corecturiG

tre)uie s> con$uc> ceea ce este corect.

(unc%ionarea structurii fractale' se )a9ea9> pe efectul $e )ucl> =ncEis>' cu $ou> circuite Bucla ! r>spun$e =ntre)>rii*Se e1ecut> activitatea corect>' =n spiritul clientuluiX,G

Bucla 2 tre)uie s> r>spun$> =ntre)>rii *Se e1ecut> corect activitateaX,.

Jn am)ele ca9uri' re9ultatul tre)uie s> corespun$> prescrip%iei' =n situa%ia contrar> acestatre)uin$ mo$ificat =n acest sens. Descrierea procesului ca fractal' folosin$ o structur> cu )ucle=ncEise' este pre9entat =n $iagrama $e mai Fos



(ig. 6.". Procesul $e calitate ca fractal şi anali9a cau9elor $eficien%elor $e calitate.Se poate o)serva $escompunerea procesului pe o structur> fractal>' precum şi )uclele cegenerea9> reac%ia $e )ucl> =ncEis> =n func%ie $e po9i%ionare şi tipul )uclei aferente.O)iectivul #HM este s> elimine aceste )ucle şi pier$erile $atorate acestora. #impulnecesar )uclelor tre)uie micşorat =n acest $omeniu' fiin$ un poten%ial consi$era)il $eBucla 2

Bucla 5Bucla "Bucla 6Mo$el al calit>%ii pentru

prestarea $e serviciiDorin%e personale &1perien%eanterioarePresta%ia aşteptat>Comunicareaa$resat>clientului

Presta%ia perceput>&1ecu%ia presta%iei 3inclusiv contractele$inainte şi $up> v<n9are4Specificarea stan$ar$ului $ecalitate' conform concep%iei=ntreprin$eriiConcep%ia =ntreprin$erii

privin$ aştept>rile clientuluiClientOfertant $eserviciiBucla !Date $e intrare PROC&S

$ate

prescrip%ii

cerin%e

materiale componente

Date $e ieşire factur> program $e calcul

com)usti)il serviciu )ancarMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte25=m)un>t>%iri. #re)uie s> fie $iferen%e c<t mai mici =ntre presta%ia aşteptat> $e client şi

percep%ia ofertantului $espre aştept>rile clientului.O a)or$are similar> a proceselor $e management $e proiect su) form> $e fractal' o

pre9int> şi areis 3 =n areis' 2-4' sta)ilin$ raportul $intre $atele $e intrare şi cele $e ieşire$in procese $in perspectiva temporal>.(ig. 6.6. Structura fa9elor $e management $e proiect'$in perspectiva evolu%iei temporale(igura $e mai sus ilustrea9> faptul c> $eci9iile şi $ocumentele care =nso%esc grupurile $e

procese proprii managementului $e proiect sunt influen%ate' $in perspectiv> temporal>' $efa9ele $eterminate $e evolu%iea proiectului 3pre8proiect' proiect şi post8proiect4. Informa%iile şi $atele acEi9i%ionate =n fa9a $e pre8proiect constituie o )a9> soli$> pentru



$eci9iile $in etapa $e implementare a proiectului 3con$uc<n$ c>tre reproiectarea eficient> aactivit>%ilor' atunci c<n$ acest lucru este necesar4. #oto$at>' =n etapa $e postimplementare a

proiectului se anali9ea9> aştept>rile' pe )a9a $atelor i$entificate =n ca$rul fa9elor anterioare.

6.". eg>tura $intre managementul calit>%ii totale şi stan$ar$ele $e calitate ISO 7Organi9a%ia Interna%ional> $e Stan$ar$i9are 3ISO4' care este o fe$era%ie mon$ial> format>

$in organisme na%ionale cu atri)u%ii =n $omeniul stan$ar$i9>rii' a generat o serie $e stan$ar$e'ce reglementea9> criteriile $e calitate' unanim acceptate la nivel mon$ial. Astfel' pentrumanagementul calit>%ii a fost ela)orat> familia $e stan$ar$e ISO 7' =n sensul spriFiniriiorgani9a%iilor sau al companiilor =n a organi9a' a implementa sau a con$uce eficient afaceri'$in punctul $e ve$ere al managementului calit>%ii.(amilia $e stan$ar$e ISO 7 con%ine factori esen%iali =n anali9a şi =n =m)un>t>%ireacapacit>%ii unei organi9a%ii' =m)r>c<n$ forme ce se reg>sesc =n totalitate =n managementulcalit>%ii totale 3#HM4

orientarea procesului ca structur> fractal>G

a$>ugarea valorii prin prevenireG

rela%ia client8furni9or' orientat> spre satisfacerea cerin%elor clien%ilor' %in<n$ cont c>

fiecare participant =n ca$rul unei companii sau al unui proiect este' =n acelaşi timp'şi furni9or' şi client.(amilia $e stan$ar$e ISO 7 are urm>toarea componen%>

ISO 7 $escrie no%iunile fun$amentale ale sistemelor $e management al

calit>%ii şi specific> terminologia pentru sistemele $e management al calit>%iiG ProiectPre 8proiect Post 8proiectA1a timpuluiProiectare'Deci9iiImplementare'ReproiectarePost 8 implementare'Anali9e' Conclu9iiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte25!

ISO 7! specific> cerin%ele pentru sistemul $e management al calit>%ii care se

va utili9a acolo un$e este necesar s> se $emonstre9e capacitatea unei organi9a%ii $ea furni9a pro$use care =n$eplinesc cerin%ele $e reglementare ale clien%ilorG

ISO 7" furni9ea9>' pe )a9a celor opt principii $e management al calit>%ii'

=n$rum>ri pentru =m)un>t>%irea performan%ei organi9a%iei' cu creşterea satisfac%ieiclien%ilor şi a celorlalte p>r%i interesate. O rela%ie =ntre aceste stan$ar$e este

pre9entat> =n figura urm>toare(ig. 6.-. eg>tura $intre familia $e stan$ar$e ISO 7 şi managementul calit>%ii totale.Stu$iile $e specialitate' precum şi p>rerea unanim> a specialiştilor =n $omeniu' consi$er>c> =n $e9voltarea ulterioar> a acestor stan$ar$e se =ntrev>$ cinci $irec%ii $istincte!. Managementul e1ecutiv' care cuprin$e

reali9area managementului calit>%iiG

politica =n $omeniul calit>%iiG

o)iectivele şi planificarea' =n ve$erea succesului =n afaceriG

sistemul $e management pentru controlG

managementul proceselorG

revi9uirea sistemului $e mangement.

2. Managementul resurselor' care cuprin$e resursele umaneG

infrastructura şi ecEipamentulG



informa%iile' $atele' cunoştin%ele' no;8Eo;8ulG

materialele' inclusiv energiaG

me$iul =nconFur>tor' intern şi e1ternG

capitalul.

5. Managementul rela%iilor cu clien%ii' care cuprin$e necesit>%ile şi aştept>rile clientuluiG

interfa%a =n timpul livr>rii şi post8livrare.". Managementul resurselor' reali9area pro$usului' care cuprin$e managementul pro$uselorG

revi9uirea aptitu$inii $e a pro$uce şi0 sau $e a aprovi9ionaG

proiectarea şi $e9voltareaG

pro$ucerea şi0 sau aprovi9ionareaG

activit>%ile postlivrare.

6. Activit>%ile postlivrare' care implic> m>surareaG

evaluareaG

colectarea şi prelucrarea $atelorG

=m)un>t>%irea.#oate aceste cinci $irec%ii $istincte $e $e9voltare au $rept scop o)%inerea $e succese petermen lung' at<t pentru organi9a%ie 3prin =m)un>t>%irea culturii $e con$ucere şiISO 78!ISO 7"8!ISO 7! ISO 7"82ISO 72 ISO 7"85ISO 75 ISO 7"8"Managementulcalit>%ii totale #HMMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte252management4' c<t şi pentru societate 3$atorit> )eneficiilor $irecte a$use $e calitatea

pro$uselor finale re9ultate4.Stan$ar$ele mo$erne $in familia ISO 7 sunt orientate spre =m)un>t>%irea continu> acalit>%ii' prin utili9area optim> a re%elei $e procese şi a intefe%elor' prin

re$ucerea cEeltuielilor' a$opt<n$u8se o atitu$ine preventiv> prin a$>ugarea $e

valoareG continuarea permanent> a $e9volt>rii' prin =m)un>t>%irea continu> a procesului $e

a$>ugare $e valoare.Sistemului $e management al calit>%ii ISO 7!2' prin a)or$area )a9at> pe proces'este $escris =n (igura 6..

(ig. 6.. Mo$elul $e proces al sistemului $e management al calit>%ii ISO 0DIS 7!2.6.6. Mo$ele $e management ale calit>%iiDatorit> comple1it>%ii factorilor care sunt implica%i =n $e9voltarea unei afaceri' teoriilemo$erne sugerea9> a)or$area mo$elului $e management al calit>%ii prin prisma a $ou>$irec%ii $istincte managementul continuu al calit>%ii şi managementul calit>%ii procesuluiafacerii 3Unutson' 2!4.!. Mo$elul $e management continuu al calit>%ii 3pre9entat =n ca$rul (igurii 6..4 esteaplica)il' =n mo$ special' =n organi9a%ii $irec%ionate c>tre )eneficiar0 c>tre client.Acest mo$el este caracteri9at prin )ucle $e reac%ie invers>' ca r>spuns la impulsurile $ate$e client. Drept urmare' are loc o scEim)are a rela%iilor $intre i$entificarea factorilor critici $eSistemul $e

management alcalit>%iiResponsa)ilitatea managementului



Managementul resurselor M>surare' anali9e şi =m)un>t>%ireReali9area proiectului 3şi0 sau serviciului4AngaFamentulmanagementului(ocali9areclient

Politica privin$calitateaPlanificareacalit>%iiA$ministrareAnali9aefectuat> $emanagementAsigurarearesurselor

Resurseleumane(acilit>%inoiMe$iul $elucru nouPlanificareaşi reali9area

proceselor Procese$eleg>tur>cuProiectare şi$e9voltareAprovi9ionare Pro$uc%ie şigaran%ieControlul$ispo9itivelor $e m>surarePlanificare M>surare0

monitori9areAnali9a$atelor Controlulneconformit>%ilor Jm)un>t>%ireMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte255succes 3(CS4 şi i$entificarea structurii afacerii 3SA4' cu mo$ificarea =ntregului procesrela%ional.Mo$elul $e managent continuu al calit>%ii este utili9at cu prec>$ere =n ca$rul organi9a%iilor

pe proiecte şi orientate e1clusiv c>tre cerin%ele consumatorilor.

2. Mo$elul $e management al calit>%ii procesului afacerii 3pre9entat =n (igurile 6./ şi 6.74arat> mo$elul $emonstrativ al unei matrici a procesului $e management al calit>%ii' aplica)illa managementul proiectelor' care are impus> o creştere a programului calit>%ii =n ca$rul



proiectului. Mo$elul este )a9at pe faptul c> =nsuşi consor%iul proiectului are $eFa puse =nevi$en%> scopurile' vi9iunea şi factorii $e succes ai proiectului. Structura fiec>rei afaceri estecaracteri9at> prin gra$e $e compara%ie a calit>%ii' =n or$ine $escresc>toare' $up> cumurmea9> gra$ul A caracteri9ea9> o fa9> e1celent>' iar gra$ul & o fa9> $e =nceput.Se marcEea9> care structuri ale afacerii afectea9> factorii critici $e succes şi se pun =nevi$en%>' =n coloana $e punctaF. Se pune astfel =n evi$en%>' =n coloana $e calitate' valoarea

acestora' cuantificat> cu o liter> evi$en%iin$ trei 9one $e necesit>%i.Reali9<n$ o contori9are a punctaFului =nregistrat pe )a9a cEestionarului $e investigare3care constituie structura $e )a9> a matricii procesului $e calitate4' au fost i$entificatestructurile afacerii' care afectea9> factorii critici $e success ai proiectului.ona ! se i$entific> total cu structura afacerii care pre9int> o necesitate stringent> $e a fi$e9voltat>' =n aceast> 9on> tre)uin$ $irec%ionat> activitatea $e management al proiectului.ona me$ian> 3ona 24 i$entific> o leg>tur> mo$erat> =ntre procesele afacerii şi factoriicritici $e succes ai proiectului.ona 5 aprecia9> cele mai semnificative leg>turi cu factorii critici $e succes' fiin$ practic$e9i$eratulce tre)uie atins' $e c>tre managerul $e proiect.

(ig. 6./. Mo$elul procesului $e management continuu al calit>%ii unei organi9a%iistructurate prin proiecteMo$elul $e management continuu al calit>%ii 3)a9at pe $e9voltarea afacerii corelat> cuorientarea permanent> c>tre client4' se a1ea9> pe i$eea $e i$entificare a lipsurilor De9voltarea unei previ9iuni privin$strategia proiectuluiI$entificarea factorilor critici $e succes 3(CS4I$entificarea structuriiafacerii 3SA4Reali9are leg>tur> (CS şi SAAnali9a lipsurilor Selectarea structurii optime

pentru afacereI$entificare oportunit>%i $e $e9voltare$e9voltareAnali9a oportunit>%ilor $e $e9voltareDefinirea scopului proiectuluiSta)ilirea planului $e activit>%iPlanificarea activit>%ilor Monitori9area proiectului

erificareare9ultatelorMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte25"organi9a%ionale 3eventuala prioriti9are a acestora4' iar pe )a9a cunoasşterii lipsurilor e1istente' s> se poat> $efini structura afacerii 3SA4' respectiv factorii critici $e succes aiafacerii 3(CS4. #re)uie evi$enşiat $e asemenea faptul c> un astfel $e scenariu $e corelare esteunul $inamic' e1ist<n$ o )ucl> $e rea%ia =ntre i$entificarea lipsurilor şi i$entificarea factorilor critici $e succes ai organi9a%iei. Cu alte cuvinte' pe )a9a i$entific>rii unor lipsuri la nivelulorgani9aşiei' se pot reproiecta factorii critici $e succes =n func%ie $e noua conFunctur>e1istent>. O astfel $e a)or$are confer> o suple%e $eose)it> structurii matriciale' f>c<n$8oa$apta)il> la $esele scEim)>ri la nivel organi9a%ional. Structura matricial> ne $e9v>luie $e

asemenea a)or$area afacerii pe )a9> $e scenarii $e $e9voltare. Astfel' $intr8o multitu$ine $escenarii $e evolu%ie posi)ile pentru afacere' va fi selectat acel scenariu care =i confer> afaceriicea mai )un> posi)ilitate $e $e9voltare' =n conte1tul asum>rii unor riscuri mo$erate şi



accepta)ile pentru aceasta.Pe )a9a anali9ei oportunit>%ilor $e $e9voltare ale afacerii' se va$efini scopul proiectului pe care organi9a%ia $oreşte s>8l pun> =n practic>.Dintr8o astfel $e

perspectiv>' scopul proiectului nu poate fi conceput $ec<t =n sensul complet>rii scenariului $e$e9voltare al afacerii şi nu =n mo$ in$epen$ent fa%> $e aceasta.(actori critici $e succes al proiectului(!. Cel mai )un pro$us

calitativ(2. Noi pro$use ce satisfaccerin%ele pie%ei(5. &1celent> $eservire(". AngaFa%i motiva%i şicalifica%i(6. &1celent> satisfacere aclien%ilor (-. Noi oprtunit>%i $eafaceri(. Costuri mici la livrare

(/. PunctaF(7. CalitateStructurarea afacerii proiectului (! (2 (5 (" (6 (- ( (/ (7P!. Investigarea pie%ei 5 C

P2. M>surarea satisfac%iei clien%ilor " D

P5. Pro$use competitoare 5 B

P". Monitori9area concuren%ei - D

P6. M>surarea calit>%ii pro$uselor 6 D

P-. &$ucarea v<n9>torilor " &

P. Perfec%ionare pentru angaFa%i 6 C

P/. Definirea noilor cerin%e pentru pro$us " C

P7. Anali9a cerin%elor clien%ilor 2 B P!. De9voltarea $e noi pro$use - D

P!!. Monitori9area reclama%iilor clien%ilor 5 D

P!2. Negocierea proiectului pro$uselor 6 C

P!5. Definirea viitoarelor cerin%e şi necesit>%i 5 C

P!". Selectarea şi certificarea v<n9>torilor 6 C

P!6. Promovarea companiei 5 C

P!-. SpriFin pentru implementarea pro$uselor 5 &

P!. Monitori9area clien%ilor şi prospectarea afacerii 5 B

P!/. Anun%area $e noi pro$use 5 C

(ig. 6.7. Matricea procesului $e management al calit>%ii pentru managementul proiectelor 3mo$el orientativ4.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul calit>%ii =n proiecte256ona !2 -! 5 6! ! ! "! ! " 2 5ona 2 ! 2

ona 5 !& D C B A q



(ig. 6.!. Anali9a procesului $e management continuu al calit>%ii pentru managementul proiectelor 3mo$el $emonstrativ4Managerul care investigEea9> acest> matrice a procesului $e calitate are $rept o)iectivi$entificarea structurilor afacerii care pre9int> cele mai precare forme $e corelare cu factoriicritici $e succes' aferen%i afacerii.Jn pre9entul e1emplu' aten%ia managerului $e calitate tre)uie s> se =n$repte c>tre procesele

implicate =n ona ! 3P"' P!2' P-' P2' P!-4' care vor necesita o puternic> $e9voltare.Aceste strategii mo$erne $e management al calit>%ii tre)uie aplicate =n func%ie $enecesit>%ile şi $e caracteristicile me$iului $e afaceri al organi9a%iei )eneficiare' $earmoni9area cu alte teEnici şi strategii $e $e9voltare' fiin$ o con$i%ie asupra performan%elor ulterioare ale societ>%ii.6.-. Managementul calit>%ii proiectului6.-.!. &lemente $e principiuManagementul calit>%ii proiectului inclu$e procesele necesare pentru asigurarea c>

proiectul va satisface cerin%ele pentru care a fost lansat. Managementul calit>%ii proiectuluiinclu$e toate func%iile $e management care $etermin> politica $e calitate' o)iectivele şiresponsa)ilit>%ile aferente proiectului şi se reali9ea9> prin planificarea calit>%ii' asigurarea

calit>%ii' controlul calit>%ii' creşterea calit>%ii' cuprinse =n sistemul calit>%ii. ProceselemaFore ale managementului calit>%ii proiectului sunt puse =n evi$en%> =n (igura 6.!.'conform cu Stan$ar$ul Rom<n SR ISO !- noiem)rie 26' Sisteme $e management alcalit>%iiG inii $irectoare pentru managementul calit>%ii =n proiecte.(ig.6.!!. e$ere general> asupra proceselor maFore ale managementului calit>%ii proiectului.Aşa cum re9ult> şi $in figura mai sus pre9entat>' managementul calit>%ii proiectuluiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte25-

pre9int> trei componente $isticte' fiecare $intre acestea fiiin$ structurate pe $ate $e intrare'instrumente şi teEnici $e reali9are a etapei calitative respective' precum şi re9ultatele finale'care sunt pre9entate su) forma unor $ate $e ieşire 3PMBOU' 2/4.Principial' fiecare $intre aceste etape' pre9int> urm>toarea structur>!. Planificarea calit>%ii proiectului i$entific> stan$ar$ele $e calitate relevante 3$ereferin%>4 pentru proiect' $etermin> mo$alit>%ile $e satisfacere a acestora şi cuprin$eA. Intr>ri

politica $e calitateG

o)iectivele sta)iliteG

$escrierea pro$usuluiG

stan$ar$e şi reglement>riG

ieşirile altor procese.

B. Instrumente şi teEnici

anali9e )eneficiu0 costG

anali9a comparativ> şi a$aptiv> a pie%eiG

$iagrame $e flu1G

simul>riG

costul calit>%ii.

C. Ieşiri planul $e management al calit>%iiG

$efinirea specifica%iilor $e calitateG

liste $e controlG

intr>ri pentru alte procese.

!. Asigurarea calit>%ii proiectului evaluea9> performan%ele generale ale proiectului'

pentru asigurarea c> acesta va satisface con$i%iile stan$ar$elor $e referin%>' şi cuprin$eA. Intr>ri planul $e management al calit>%iiG



re9ultatele controlului calit>%iiG

refinirea specifica%iilor $e calitate.

B. Instrumente şi teEnici instrumente şi teEnici $e planificare a calit>%iiG

au$ituri ale calit>%ii.

C. Ieşiri

creşterea calit>%ii.5. Controlul calit>%ii proiectului monitori9ea9> re9ultatele specifice ale proiectului' pentruasigurarea c> acesta va satisface con$i%iile stan$ar$elor $e referin%>.A. Intr>ri

re9ultatele activit>%ilorG

planul $e management al calit>%iiG

$efinirea specifica%iilor $e calitateG

liste $e control.

B. Instrumente şi teEniciMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte25

inspec%iiG $iagrame $e controlG

$iagrame ParetoG

eşantionare statistic>G

$iagrame $e flu1G

anali9e privin$ politica $e vitor.

C. Ieşiri creşterea calit>%iiG

ela)orarea $eci9iilorG

corec%iiG

completarea listelor $e controlG

procese $e aFustare.Aceste trei procese interac%ionea9> at<t =ntre ele' c<t şi cu celelalte procese alemanagementului proiectului. (iecare proces impune eforturi $in partea unuia sau a maimultor mem)ri ai ecEipei' precum şi a altor structuri organi9a%ionale' =n func%ie $e necesit>%ile

proiectului.(iecare proces se reg>seşte cel pu%in o $at> =n fiecare fa9> 3etap>4 a proiectului.Deşi procesele sunt pre9entate ca elemente $istincte' cu interfe%e clar $efinite' =n practic>ele pot interac%iona unele cu altele.Structura $e )a9> a managementului calit>%ii proiectului este astfel reali9at>' =nc<t asigur>compati)ilitatea cu seria $e stan$ar$e interna%ionale ISO 7 şi ISO !' cu

recomna$>rile ini%iatorilor proceselor $e management al calit>%ii 3Deming' uran' Cros)+ şial%ii4' precum şi cu $e9volt>rile ulterioare 3#HM managementul calit>%ii totale' creştereacontinu> a calit>%ii4.Managementul calit>%ii proiectului se a$resea9> at<t managementului proiectului propriu9is'c<t şi pro$usului0 serviciului re9ultat $in proiect. #ermenul $e pro$us este genericutili9at =n literatura referitoare la calitate' el referin$u8se at<t la pro$use' c<t şi la servicii.A)sen%a cerin%elor $e calitate' =n fiecare fa9> a proiectului' poate avea consecin%e negativeasupra partenerilor implica%i =n proiect. De e1emplu

Mo$ific>rile cerin%elor clientului0 utili9atorului proiectului' pre9entate pe parcursul

e1ecu%iei proiectului' =n reuniunile 3şe$in%ele4 $e fa9>' pot avea consecin%e negative' =nsensul creşterii sarcinilor ecEipei $e proiect.

Devansarea inspec%iilor $e calitate planificate' sta)ilite =n ca$rul reuniunilor $emo$ificare a $uratelor $e reali9are a o)iectivelor interme$iare' poate avea consecin%enegative' prin apari%ia unor erori neprev>9ute.



?n aspect critic =n managementul calit>%ii proiectului =l repre9int> necesitatea cao)iectivele sta)ilite ale proiectului' pre9entate =n scopul proiectului' s> r>spun$> necesit>%ilor implicite şi e1plicite ale clientului0 ale utili9atorului.&cEipa $e proiect nu tre)uie s> confun$e calitatea cu clasa. Clasa repre9int> o treapt>sau un gra$ $at unor entit>%i care au func%ionalit>%i 3utili9>ri4 comune' $ar au caracteristiciteEnice $iferite.

Calitatea sla)> este =ntot$eauna o pro)lem>. Clasa inferioar> poate s> nu fie. De e1emplu'un pro$us soft;are poate fi $e calitate superioar> 3f>r> $efecte evi$ente4' $ar $e clas>inferioar> 3cu num>r limitat $e caractere4 sau poate fi $e sla)> calitate 3$efecte evi$entenumeroase' utili9are greoaie4 şi $e clas> superioar> 3multiple caracteristici4. Determinarea şista)ilirea nivelelor cerute at<t $e calitate' c<t şi $e clas>' repre9int> responsa)ilitatea at<t amanagerului $e proiect' c<t şi a ecEipei pe care acesta o coor$onea9>.&cEipa $e proiect tre)uie' $e asemenea' s> conştienti9e9e faptul c> un management mo$ern alMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte25/calit>%ii completea9> managementul proiectului. De e1emplu' am)ele $iscipline recunoscimportan%a

satisfac%iei clientului0 a utili9atorului =n%elegerea' specificarea şi influen%areanecesit>%ilor' astfel =nc<t ele s> r>spun$> aştept>rilor acestuiaG acest lucru repre9int>conformitatea pro$usului cu cerin%ele proiectului' care tre)uie s> reali9e9e ceea cea sta)ilit s> reali9e9e şi s> satisfac> necesit>%ile reale ale clientului0 aleutili9atorului4G

ac%iunilor $e prevenire' mai mult $ec<t $e corec%ie costul ac%iunilor $e prevenire

a unor greşeli este =ntot$eauna mai mic $ec<t costul corect>rii lorG managementului responsa)ilit>%ii reali9area fa9elor proiectului presupune

participarea =ntregii ecEipe' $ar managementul responsa)ilit>%ii presupune planificarea şi estimarea resurselor necesare pentru reali9area fa9elorG

similarit>%ii proceselor proiectului cu fa9ele acestuia ciclul repeta)il Plan8DoCEec8Act'

$escEis $e Deming şi $e9voltat ulterior' este similar at<t pentru fa9e'c<t şi pentru procese.Jn plus' calitatea $uce at<t la creşterea calit>%ii managementului proiectului' c<t şi lacreşterea calit>%ii pro$usului re9ultat.#otuşi' e1ist> o limitare =n a)or$area managementului calit>%ii' $e care ecEipa $e proiecttre)uie s> %in> seama. Durata limitat> $e reali9are a proiectului presupune limitareainvesti%iilor =n creşterea calitat>%ii pro$usului' mai ales =n prevenirea apari%iei $efectelor şi =nevaluarea lor.6.-.2. Planificarea calit>%ii proiectuluiPlanificarea calit>%ii presupune i$entificarea stan$ar$elor $e calitate' relevante pentru

proiect' şi $eterminarea mo$alit>%ilor $e satisfacere a acestora. &ste una $intre cEeile proceselor aFut>toare ale planific>rilor proiectului. Poate fi reali9at> =n mo$ regulat sau =n paralel cu alte procese $e planificare. De e1emplu' scEim)>rile cerute asupra pro$usuluinecesit> sta)ilirea stan$ar$elor $e calitate aferente şi poate necesita aFust>ri $e costuri' pe

parcursul fa9elor proiectului' sau' calitatea $orit> a pro$usului poate necesita o anali9> $e risc pentru i$entificarea pro)lemelor care pot apare la reali9area proiectului.Reali9area activit>%ilor care $e9volt>' cu prioritate' seria $e stan$ar$e ISO 7 sunt$etaliate =n procesul $e asigurare a calit>%ii.#eEnicile $e planificare a calit>%ii sunt' =n cea mai mare parte' cele utili9ate =n planificarea

proiectului.&cEipa $e proiect tre)uie s> respecte una $intre a1iomele fun$amentale ale

managementului mo$ern al calit>%ii calitatea se planific>' nu se controlea9>.A. Intr>ri ale procesului $e planificare a calit>%ii!. Politica $e calitate. Repre9int> inten%iile şi $irec%iile generale ale organi9a%iei =n ceea ce



priveşte calitatea' e1primate $e con$ucerea acesteia. Politica $e calitate a$optat> $e proiect poate fi cea a organi9a%iei' pentru c> aceasta este. Jn ca9ul reali9>rii proiectului prin participarea mai multor organi9a%ii' ecEipa $e proiect =şi $efineşte propria politic> $e calitate.&cEipa $e proiect este responsa)il> $e asigurarea c> partenerii implica%i =n proiect suntconştien%i $e politica $e calitate a$optat>.2. O)iectivele sta)ilite. Sta)ilirea o)iectivelor repre9int> cEeia intr>rilor =n procesul $e

planificare a calit>%ii. O)iectivele sta)ilite =nc> $e la ini%ierea proiectului tre)uie s> serveasc>$efinirii necesit>%ilor partenerilor implica%i.5. Descrierea pro$usului. Descrierea pro$usului con%ine $etalii şi caracteristici teEnicecare aFut> la sta)ilirea o)iectivelor şi care pot afecta planificarea calit>%ii.". Stan$ar$e şi reglement>ri. &cEipa $e proiect tre)uie s> ia =n consi$erare stan$ar$ele şiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte257reglement>rile relevante pentru proiect' pentru c> acestea pot afecta calitatea acestuia.6. Ieşirile altor procese. Al>turi $e o)iectivele proiectului şi $e $escrierea pro$usului' şiieşirile altor procese pot fi integrate =n planificarea calit>%ii. De e1emplu' planificareaaprovi9ion>rii poate i$entifica cerin%ele $e calitate impuse furni9orului' cerin%e care sunt

reflectate =n planificarea calit>%ii.B. Instrumente şi teEnici ale procesului $e planificare a calit>%ii!. Anali9ele )eneficiu8cost. Anali9ele )eneficiu8cost presupun estim>rile costurilor şi ale

)eneficiilor' tangi)ile şi intangi)ile' ale $iferitelor variante $e proiect' utili9<n$ instrumentefinanciare cum ar fi $urata $e recuperare a investi%iei' valoarea net> actuali9at> a investi%iei'rata intern> $e renta)ilitate. Aceste anali9e sunt utile pentru evaluarea proiectului şi pentrui$entificarea alternativelor. Cel mai important )eneficiu al sta)ilirii cerin%elor $e calitate =lrepre9int> efortul corectiv mai mic' pro$uctivitatea mai mare' costurile $e reali9are a

proiectului mai mici' satisfac%ia $in partea partenerilor. Cel mai important cost se refer> lacEeltuielile asociate activit>%ilor $e management al calit>%ii. Managementul calit>%ii nu seo)%ine f>r> costuri.2. Anali9a comparativ> şi a$aptiv> a pie%ei. &ste o meto$> $e management' care

presupune compararea proiectului actual cu practicile similare $in alte genuri $e proiecte' $inorgani9a%ie sau $in afara ei' av<n$ ca scop g>sirea $e solu%ii şi sta)ilirea stan$ar$elor $em>sur> a performan%elor.5. Diagramele $e flu1. Diagrama $e flu1 pre9int>' grafic' cum varia9>' =n timp' sistemul $eresurse anali9at. #eEnicile cele mai comune' utili9ate =n managementul calit>%ii' pentrurepre9entarea grafic> a flu1urilor' inclu$

$iagrama cau9> efect' numit> şi $iagrama IsEia;aG aceasta teEnic> permite

i$entificarea cau9elor succesive ale apari%iei unei *pro)leme,G un e1emplugeneric $e $iagram> este pre9entat =n (igura 6.!2G

$iagramele $e flu1uri aFut> ecEipa $e proiect pentru a preve$ea ce şi

un$e pot ap>rea pro)leme $e calitate =n evolu%ia proiectului şi aFut> la g>sirea $esolu%ii pentru anularea lor.

(ig. 6.!2. Diagrama cau9> efect.". Simul>rile. Simularea este o meto$> statistic>' ce aFut> la i$entificarea factorilor care

pot influen%a varia)ilele specifice ale proiectului. #eEnica este aplicat> cel mai mult asupra pro$usului proiectului6. Costul calit>%ii. Costul calit>%ii se refer> la costul total al eforturilor pentru reali9areacalit>%ii pro$usului şi inclu$e toate activit>%ile care asigur> at<t conformitatea' c<t şineconformitatea pro$usului. Costul calit>%ii cuprin$e trei tipuri $e costuri costuri $e

prevenire' costuri $e evaluare' costuri $atorate omisiunilor.C. Ieşiri ale procesului $e planificare a calit>%ii!. Planul $e management al calit>%ii. &cEipa $e proiect tre)uie s> pre9inte' prin planul $e



management al calit>%ii' mo$alit>%ile $e implementare a politicii $e calitate. Sistemul calit>%ii proiectului' conform ISO 7' cuprin$e structura organi9atoric>' responsa)ilit>%i' proce$uri' procese şi resurse necesare pentru implementarea managementuluicalit>%ii.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte2"Planul $e management al calit>%ii are ca intr>ri re9ultatele 3ieşirile4 tuturor proceselor $e

planificare şi este orientat spre controlul calit>%ii' spre asigurarea calit>%ii şi spre creşterea calit>%ii proiectului.Planul $e management al calit>%ii poate fi formal sau informal' $etaliat sau $oar scEematic'=n func%ie $e cerin%ele proiectului.2. Definirea specifica%iilor $e calitate. Specifica%iile $e calitate $escriu' =n termeni specifici'$omeniile şi limitele procesului $e control al calit>%ii. De e1emplu' planificarea $uratei uneiactivit>%i nu este suficient> $in punctul $e ve$ere al managementului calit>%ii. &cEipa $e proiecttre)uie s> in$ice $ata $e =nceput şi $e sf<rşit a acesteia' $ac> activitatea va fi m>surat> sau $oar anumite re9ultate ale ei şi care anume.5. istele $e control. ista $e control este un instrument utili9at la verificarea şi lacontrolul reali9>rii activit>%ilor. Poate fi simpl> sau comple1>' =n func%ie $e specificul

proiectului. &a reali9ea9> leg>tura $intre re9ultatele trecute şi re9ultatele viitoare' este unmiFloc $e apreciere şi $e corec%ie a performan%elor proiectului.". Intr>rile pentru alte procese. Procesul $e management al calit>%ii poate i$entificanecesit>%ile pentru reali9area altor activit>%i' cuprinse =n celelalte procese $e management.6.-.5. Asigurarea calit>%ii proiectuluiAsigurarea calit>%ii cuprin$e evaluarea şi $emonstrarea c> toate activit>%ile planificate şireali9ate =n sistemul calit>%ii satisfac stan$ar$ele şi reglement>rile $e calitate ale proiectului.#oate activit>tile incluse =n planul $e management al calit>%ii fac parte integrant> $in sistemul$e asigurare a calit>%ii.Asigurarea calit>%ii este' $eseori' reali9at> $e un compartiment speciali9at al organi9a%iei'$ar nu este o)ligatoriu. Poate fi reali9at> $e ecEipa $e proiect' =n interiorul organi9a%iei $incare face parte 3asigurare intern> a calit>%ii4 sau $e c>tre clien%i sau cola)oratori neimplica%i =n

proiect 3asigurare e1tern> a calit>%ii4.A. Intr>ri ale procesului $e asigurare a calit>%ii! Planul $e management al calit>%ii. Planul $e management al calit>%ii este $escris =nca$rul capitolului anterior.2. Re9ultatele controlului calit>%ii. Re9ultatele controlului calit>%ii repre9int> =nregistr>rile=ncerc>rilor' ale verific>rilor şi ale m>sur>torilor reali9ate' =n format compara)il 3valoricompara)ile4 pentru reali9area evaluar>rilor.5. Definirea specifica%iilor $e calitate. Specifica%iile $e calitate sunt $escrise =n capitolulanterior.

B. Instrumente şi teEnici pentru asigurarea calit>%ii! Instrumente şi teEnici $e planificare a calit>%ii. Instrumentele şi teEnicile $e planificare acalit>%ii $escrise anterior pot fi utili9ate şi pentru asigurarea calit>%ii.2 Au$ituri ale calit>%ii. Au$itul calit>%ii este o evaluare f>cut> asupra activit>%ilor $emanagement al calit>%ii reali9ate 3fie =n acelaşi proiect fie =n altele4' =n ve$erea =m)un>t>%irii

performan%elor proiectului actual. Poate fi planificat sau reali9at ori $e c<te ori este necesar.Poate fi reali9at $e au$itori interni sau e1terni ai organi9a%iei.C. Ieşiri ale procesului $e asigurare a calit>%ii!. Creşterea calit>%ii. Creşterea sau =m)un>t>%irea continu> a calit>%ii inclu$e ac%iuni $ecreştere a eficacit>%ii şi a eficien%ei proiectului' =n ve$erea o)%inerii $e )eneficii pentru

parteneri şi a satisfac%iei pentru utili9ator. Implementarea creşterii calit>%ii necesit> ac%iuni

preventive şi corective' conform proce$urilor $e control' sta)ilite =n planul $e e1ecu%ie a proiectului.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte2"!



6.-.". Controlul calit>%ii proiectuluiControlul calit>%ii implic> monitori9area re9ultatelor specifice ale proiectului' =n ve$eream>sur>r>rii conformit>%ii lor cu stan$ar$ele şi cu reglement>rile $e calitate $e referin%>'

precum şi i$entificarea c>ilor $e eliminare a cau9elor $e neconformitate.Controlul calit>%ii se reali9e9> pe =ntreg parcursul e1ecu%iei proiectului. Re9ultatelemonitori9ate se refer> at<t la performan%ele pro$usului' c<t şi la re9ultatele managementului

proiectului. Poate fi coor$onat $e un compartiment speciali9at al organi9a%iei $in care face parte ecEipa $e proiect sau cEiar $e aceasta. &cEipa $e proiect tre)uie s> ai)> cunoştin%e $econtrol statistic al calit>%ii şi s> fie capa)il> s> opere9e cu no%iuni precum

prevenire 3=mpie$icarea apari%iei erorilor =n e1ecu%ia proiectului4 şi inspec%ie

3=mpie$icarea $etect>rii erorilor $e c>tre client4G caracteristici $e referin%> 3re9ultate statice fa%> $e care se compar> conformitatea4

sau varia)ile $e referin%> 3re9ultate care evoluea9> continuu şi fa%> $e care sem>soar> gra$ul $e conformitate4G

evenimente aleatoare 3evenimente neo)işnuite4 şi evenimente previ9ionate

3varia%ii normale ale proceselor proiectului4G toleran%e 3intervale8limit> $e conformitate4.

A. Intr>ri ale controlului calit>%ii!. Re9ultatele activit>%ilor. Re9ultatele activit>%ilor' incluse =n planul $e e1ecu%ie a

proiectului' cuprin$ at<t performan%ele pro$usului' c<t şi re9ultatele proceselor $emanagement al proiectului. Re9ultatele planificate tre)uie s> fie $isponi)ile pe tot

parcursul e1ecu%iei proiectului' pentru compararea cu re9ultatele o)%inute sau =n curs $ereali9are.2. Planul $e management al calit>%ii. Planul $e management al calit>%ii este $escrisanterior.5. Definirea specifica%iilor $e calitate. Specifica%iile $e calitate sunt $escrise anterior.". iste $e control. istele $e control sunt $escrise la sec%iunea anterioar>.B. Instrumente şi teEnici pentru controlul calit>%ii!. Inspec%ii. Inspec%iile inclu$ activit>%i precum m>surarea' e1aminarea şi testarea' =nve$erea sta)ilirii conformit>%ii re9ultatelor proiectului cu cerin%ele acestuia. Inspec%iile pot fireali9ate la orice nivel 3re9ultatele unei singure activit>%i sau re9ultatele pro$usului final4.2. Diagrame $e control. Diagramele $e control repre9int> vi9uali9area grafic>' =n timp' are9ultatelor pro$usului sau ale proceselor. Sunt utili9ate pentru sta)ilirea momentului =n care

procesul este =n control 3apar erori previ9ionate sau aleatoare4. Atunci c<n$ procesul este =ncontrol' el nu tre)uie a$aptat' ci poate fi scEim)at' =n ve$erea =m)un>t>%irii calit>%ii lui.Diagramele $e control pot fi utili9ate pentru monitori9area $iferitelor varia)ile $e ieşire. Cel maifrecvent sunt utili9ate pentru activit>%i repetitive' pentru costuri sau varian%e $e termene' pentruerori =n $ocumenta%ii.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul calit>%ii =n proiecte

2"2(ig. 6.!5. Diagrama $e control pentru o caracteristic> programat>5. Diagramele Pareto. Principiul acestei teEnici const> =n i9olarea a 2_ $intre parametriiunei activit>%i' care e1plic> /_ $intre pro)lemele 3Pi4 acesteia 3(ig.6.!5.4. &ste o meto$> $e$eci9ie şi $e control' care permite utili9area priorit>%ilor $up> $iferite criterii' folosin$statistici $escriptive şi anali9area lor. &a aFut> la con$ucerea interven%iilor =n mo$ meto$ic'a)or$<n$ succesiv punctele cele mai importante. &a permite' $eci' s> se sta)ileasc> un plan$e ac%iune eficient.". &şantionarea statistic>. &şantionarea statistic> presupune alegerea unor categorii $eactivit>%i sau procese repre9entative' $in lista complet>' pentru inspec%ie. Acest tip $e selec%iere$uce costurile controlului calit>%ii.

6. Diagramele $e flu1. Diagramele $e flu1uri sunt pre9entate anterior. Jn ca$rul acestui proces' aFut> la anali9area cau9elor apari%iei $isfunc%ionalit>%ilor.-. Anali9ele privin$ politica $e viitor. (olosesc teEnici matematice şi vi9ea9> evolu%iile



strict cantitative ale re9ultatelor. &le se )a9ea9> pe o e1trapolare a $atelor' $in trecut spreviitor. Sunt utili9ate pentru monitori9area

performan%elor teEnice c<te erori sau $efecte au fost i$entificate şi c<te au r>mas

necorectateG costului şi program>rii activit>%ilor c<te $intre activit>%ile $intr8o anumit>

perioa$> au fost reali9ate cu a)ateri semnificative.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8

Managementul calit>%ii =n proiecte2"5(ig. 6.!". Diagrama Pareto 3mo$el $emonstrativ4C. Ieşiri ale controlului calit>%ii!. Creşterea calit>%ii. Creşterea calit>%ii este pre9entat> anterior.2. &la)orarea $eci9iilor. Componentele neconforme ale activit>%ilor sau ale proceselor'i$entificate =n timpul inspec%iilor' pot fi acceptate sau eliminate. Componentele eliminate

presupun aplicarea $e activit>%i corective.5. Corec%iile. Corec%iile sunt ac%iuni $e eliminare a neconformit>%ilor. &le intr> =n categoriaactivit>%ilor neprev>9ute şi repre9int> una $intre cau9ele cele mai frecvente $e nerespectare atermenilor proiectului. &cEipa $e proiect tre)uie s> $epun> eforturi' pentru minimi9area

acestor tipuri $e activit>%i.". Completarea listelor $e control. istele $e control' pre9entate anterior' o$at>completate' $evin )a9> $e =nregistr>ri şi $e informa%ii pentru proiect.6. Procesele $e aFustare. Procesele $e aFustare presupun ac%iuni preventive şi corectiveime$iate' ca urmare a re9ultatelor controlului calit>%ii. MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul financiar al proiectelor 2""-. MANA&M&N#? (INANCIAR A PROI&C#&OR -.!. Caracteri9area costurilor unui proiectManagementul financiar al proiectului' ca element component al managementului proiectului'%in<n$ cont $e rela%iile $in interiorul proiectului' serveşte $rept gEi$ pentru satisfacerea c<t mai )inea o)iectivelor $e performan%>' a costurilor şi a termenelor' $e la prima fa9>0 activitate a acestuia şi

p<n> la sf<rşitul proiectului.Costul glo)al cuprin$e ansam)lul costurilor relative ale pro$usului' pe parcursul =ntregii sale$urate $e via%> 3ciclului s>u $e via%>4 3Bisa' 264. &l e1prim> valoarea actuali9at> a costurilor ini%iale $e investi%ii şi a costurilor ulterioare $e e1ploatare şi $e =ntre%inere' pe perioa$a $e via%>economic> a proiectului sau pe o $urat> convenit> $e timp.Acestea sunt' $e regul>A. Costurile $e cercetare8$e9voltare. Numai 6_ $in costurile ciclului $e via%> a pro$usului suntutili9ate =n aceast> fa9>' $ar /_ $in costurile ciclului $e via%> a pro$usului sunt fi1ate acum.B. Costurile $e pro$uc%ie. &1ist> mo$alit>%i $e estimare a costurilor $e pro$uc%ie' =n func%ie $e

ramura economic> şi $e costul materiilor prime.C. Costurile $e utili9are.!. Su) garan%ie.Pentru a acoperi eventualele $isfunc%ionalit>%i gestionate =nc> insuficient =n etapele $e $e9voltareşi $e pro$uc%ie' furni9orul vin$e pro$usul' cu unul sau cu mai mul%i ani $e garan%ie. Jn aceast>

perioa$>' toate sl>)iciunile proiectului $in fa9ele $e $e9voltare şi $e pro$uc%ie sunt suportate $ec>tre pro$uc>tor. Dac> e1ist> rela%ii )une =ntre furni9or şi client' informa%iile primite $e furni9or =naceast> perioa$> permit ameliorarea performan%elor pro$usului şi a proce$eelor $e fa)rica%ie şi'$eci' re$ucerea costului pro$usului.2. Jn afara garan%iei.&liminarea la timp a sl>)iciunilor $e concep%ie şi $e pro$uc%ie creea9> posi)ilitatea $e a vin$e

pro$usul mai ieftin. Acest cost este suportat $e client şi intr> =n costul $e acEi9i%ie al pro$usului.Pot fi calculate' $e e1emplu' costurile energetice0 unitatea $e timp $e utili9are' pentru un frigi$er $eclas> A' comparativ cu un frigi$er $e clas> B.



D. Costurile $e $istrugere0 $e reciclare.Atunci c<n$ pro$usul $evine complet inutili9a)il' tre)uie evitat a8l arunca =n natur>' pentru av>t>ma 3afecta4 colectivitatea actual> sau viitoare. Pentru aceasta' furni9orul $e pro$us tre)uie s> seasigure $e $istrugerea pro$usului sau $e $istrugerea $eşeurilor.Costurile $e $istrugere final> a pro$usului sau $e reciclare repre9int> costul acestor procese'minus c<ştigurile o)%inute $in valorificarea materialelor sau a ecEipamentelor $e pro$uc%ie.

Atunci c<n$ toate elementele legate $e ciclul $e via%> a pro$usului au fost i$entificate' se poateface reparti9area costurilor =ntre parteneri' aşa cum arat> (igura -.!.(ig. -.! Costul glo)al al proiectuluiMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulfinanciar al proiectelor 2"6Aceast> meto$> $e optimi9are teEnico8economic> a proiectului are ca o)iective

optimi9area 3mo$elarea4 leg>turii $intre prima şi ultima fa9> $in ciclul $e via%> a unui

pro$us pe )a9a stan$ar$elor europeneG =nregistrarea no;8Eo;8ului teEnologic $in ciclul $e via%> a pro$usuluiG

controlul calit>%ii $atelor şi a informa%iilorG

$e9voltarea şi armoni9area sistemului $e management' =n ve$erea lu>rii $e $eci9ii

strategice pentru $e9voltarea economic> eficient> a pro$uselor.Pre9int> urmatoarele avantaFe

com)in> investigarea aspectelor ecologice şi economice ale pro$uselor' =nc> $in fa9a $e

proiectareG orientea9> segmentele $e pia%>' precum şi managementul costurilor re9i$ualeG

repre9int> o m>sur> a inov>rii *pro$uselor ecologice,.

Pentru o)%inerea re9ultatelor $e calitate a pro$usului propus a se reali9a =n ca$rul proiectului cucaracteristici $e performan%>' cu termene şi costuri pentru parteneri' clien%i' utili9atori şicolectivitate' este )ine s> se $etermine' $e la =nceput' c<t mai precis costul glo)al al proiectului.Atunci c<n$ toate elementele legate $e ciclul $e via%> a pro$usului au fost i$entificate' se poateface reparti9area costurilor =ntre parteneri

costul total pentru furni9orul $e pro$us 3costul complet' costul $istrugerii pro$usului'costuri e1cep%ionale4G

costul total pentru client 3cost $e acEi9i%ie' cost $e stocaF4G

costul total pentru utili9ator 3cost $e acEi9i%ie' cost $e e1ploatare' cost $e sus%inere' cost $e

$istrugere4G costul total pentru colectivitate 3cost $e $istrugere4.

-.2. Rela%ia $intre meto$ele $e management şi costul glo)al al proiectuluiSuccesul unui proiect nu const> $oar =n aplicarea meto$elor şi a instrumentelor generale3in$epen$ente $e natura proiectului4 şi specifice $e management 3particulare fiec>rui tip $e proiect4'ci şi $e cunoaşterea leg>turilor spa%io8temporale şi socio8economice =ntre parametrii teEnico8

ştiin%ifici care caracteri9ea9> proiectul 3pentru atingerea o)iectivelor4 şi costul glo)al al acestuia'%in<n$ cont $e riscurile care =nso%esc reali9area o)iectivului. Numai cunosc<n$ aceste leg>turi' se poate $etermina corect )ugetul' care inclu$e to%i partenerii proiectului 3consor%iu' client' utili9ator' colectivitate4. eg>turile spa%iale' precum şi mecanismeleasociate' care se sta)ilesc pentru reali9area unui proiect sunt re$ate =n (igura -.2.Pentru a atinge o)iectivul care a fost fi1at' proiectul tre)uie reali9atG acesta va tre)ui gestionat =ntermeni teEnico8economici' spa%ial 3gestionarea leg>turilor =ntre to%i parametrii' la un moment $at4 şitemporal 3evolu%ia proiectului şi a parametrilor s>i4.Pentru ca proiectul s> $evin> realitate' managerul $e proiect va tre)ui

s> i$entifice etapele' s> preva$> simul>ri' calcule şi verific>ri ale costului glo)al 3inclu9<n$

performan%ele şi termenele' pentru to%i partenerii şi pentru colectivitate4G

s> i$entifice riscurile care ar putea =mpie$ica atingerea o)iectivuluiG s> constituie ecEipa $e proiectG

s> preva$> investi%iile financiare 3inclusiv pro)lemele financiare care ar putea ap>rea4G



s> i$entifice rela%iile $intre costuri şi meto$ele $e calcul utili9ateG

s> verifice c> meto$ele şi instrumentele $e management utili9ate sunt $isponi)ile şi =n%elese $e

ecEip>G s> informe9e permanent partenerii implica%i =n proiect 3inclusiv

colectivitatea4.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 2"-

(ig. -.2. eg>tura =ntre gestiunea proiectului' performan%ele pro$usului şi )ugetul proiectului.Jn aceast> figur>' sim)olurile repre9int> A costul total previ9ionat pentru consor%iuG B costul total previ9ionat pentru clientG C costul total previ9ionat pentru utili9atorG D costul total previ9ionat pentru colectivitateG & costurile pentru specifica%iile performan%elor pro$usului0 ale serviciuluiG ( costurile pentru proiectarea pro$usului0 a serviciuluiG costurile pentru e1perimentarea pro$usului0 a serviciuluiG T costurile pentru serviciile asociate pro$usuluiG I costul complet al proiectuluiG

costurile $e garan%ie şi post8v<n9areG U costurile comercialeG costul $e acEi9i%ieG M costul $e stocareG N costul $e acEi9i%ieG pentru consor%iu pentru clientMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 2"

O costul $e in$isponi)ilitate' =n ca9 $e $efectareG P costul $e functionareG H costul $e rev<n9are sau $e $istrugere0 $e reciclare' pentru consor%iu' pentru client şi0sau pentru utili9ator.Jn aceeaşi figur>' s>ge%ile continue repre9int> intr>rile a)solut necesare pentru $eterminareaspecifica%iilor pro$usului0 ale serviciului' pentru managementul proiectului' pentru utili9ator'trec<n$ prin costurile clientului şi %in<n$ cont $e nevoile şi $e cerin%ele colectivit>%ii. S>ge%ile

punctate corespun$ genera%iilor $e costuri teEnice' care apar =nc> $e la =nceputul reali9>rii proiectului' fie $irect' fie prin interme$iul acoperirii riscurilor legate $e reali9area pro$usului.S>ge%ile $u)le corespun$ $efectelor şi sl>)iciunilor pro$usului' $e la concep%ie şi p<n> la fa)ricare'

precum şi eforturile $e =nl>turare a acestora.!. Costul total pentru furni9orul $e pro$us 3costul complet4 corespun$e costurilor $ecercetare$e9voltare

şi $e pro$uc%ie.2. Costul total pentru client 3costul $e acEi9i%ie4 corespun$e costului $e cump>rare 3costulcomplet şi marFa $e )eneficiu a pro$uc>torului4' la care se poate a$>uga şi costul cre$itului necesar

pentru acEi9i%ionarea pro$usului0 a serviciului.5. Costul $e in$isponi)ilitate este =n func%ie $e num>rul $e piese $e scEim) şi $e m>rimeaecEipamentului necesar pentru repunerea =n func%iune a pro$usului =n ca9 $e $efec%iune' precum şi

pier$erile $e me$iu sau $e c<ştig' pe perioa$a nefunc%ion>rii lui.". Costul $e utili9are %ine cont $e costurile $e func%ionare ale pro$usului 3energie' materialeconsuma)ile4' asigur>ri' amorti9>ri' =m)>tr<nire.-.5. Responsa)ilit>%ile partenerilor proiectuluiPentru a con$uce corect un proiect' tre)uie ştiut' =n primul r<n$ $e c>tre managerul $e proiect'

procentul $e responsa)ilitate a tuturor participan%ilor 3partenerilor4' pe =ntreaga perioa$> $ereali9are a proiectului' cu scEim)>rile progresive care se impun' =n scopul evit>rii unor scEim)>ri )ruşte ale o)iectivului glo)al al proiectului 3utili9ator' client' colectivitate4. (igura -.5. ilustrea9>



evolu%ia procentaFului $e responsa)ilitate pe parcursul avans>rii proiectului.(ig. -.5 Procentul $e responsa)ilitate pe parcursul avans>rii proiectuluiJn aceast> figur>' procentele sunt $oar valori in$icativeG fiecare manager $e proiect tre)uie s>

pentru utili9atorMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 2"/evalue9e el =nsuşi procentaFul $e responsa)ilitate' apro1imativ' =n func%ie $e tipul $e proiect. De

e1emplu' =n perioa$a $e pro$uc%ie' responsa)ilul $e pro$uc%ie este asistat $e responsa)ilul $e$e9voltare' $e responsa)ilul $e v<n9>ri şi $e responsa)ilul serviciului post8v<n9are' pentruasigurareac> pro$usul este conform pro$usului conceput' pe $e o parte' şi conform nevoilor clientului0ale utili9atorului' pe $e alt> parte. Responsa)ilitatea managerului $e proiect este' treptat' transferat>c>tre responsa)ilul $e v<n9>ri' care se va ocupa $e pro$us p<n> la sf<rşitul vie%ii acestuia.Atunci c<n$ ecEipa $e proiect lucrea9> =n aceste con$i%ii' managementul proiectului se facecoerent' trecerea $e la o etap> la alta se face lin' =ntre $iferi%ii responsa)ili participan%i la proiect.#recerea )rutal> $e la o etap> la alta favori9ea9> apari%ia riscului $e optimi9are in$ivi$ual>3ma1imi9area sau minimi9area unor parametri ai unor func%ii in$ivi$uale' conform scopului urm>rit

pe moment4' ceea ce este nefast pentru optimi9area glo)al>' necesar> satisfacerii cerin%elor

utili9atorului' pe termen me$iu. Atunci c<n$ ecEipa nu lucrea9> =n astfel $e con$i%ii' riscul apari%ieievenimentelor ne$orite şi aleatoare este $estul $e mare.-.". Managementul costului proiectuluiManagenemtul costului proiectului inclu$e procesele necesare pentru reali9area activit>%ilor

proiectului' =n ve$erea atingerii o)iectivelor sta)ilite. &l inclu$e urm>toarele mari procese $escrise=n ca$rul (igurii -.". 3PMBOU' 2/4.(ig. -.". Structura $e management al costurilor pentru proiecteI. Planificarea resurselor. Determinarea tipurilor şi a volumului $e resurse 3umane' ecEipamente'materiale4' necesare pentru reali9area activit>%ilor planificate' cuprin$eA. Intr>ri

structura pacEetelor $e lucruG

informa%iile istoriceG scopul e1primatG

resursele poten%iale $eose)iteG

politicile organi9a%ionaleG

$urata estimat> a activit>%ilor.

A. Instrumente şi teEnici consultarea e1per%ilorGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al

proiectelor 2"7

i$entificarea alternativelorG

softurile pentru managementul $e proiect.

B. Ieşiri resursele necesare.

II. &stimarea costurilor. &stimarea costurilor resurselor planificate cuprin$eA. Intr>ri

structura pacEetelor $e lucru0 a su)proiectelorG

necesarul $e resurseG

ratele unitare ale resurselorG

estimarea $uratei activit>%ilorG

$isponi)ilitatea informa%iilor financiareG

informa%iile istoriceG

conta)ili9area costurilorG riscurile.

B. Instrumente şi teEnici



estim>rile comparativeG

mo$elarea parametrilorG

estimarea costurilor activit>%ilorG

soft;are pentru simulare şi statisticiG

alte meto$e $e estimare a costurilor.

C. Ieşiri

costurile estimateG fun$amentarea estim>rilorG

planul $e management al costului proiectului.

III. &la)orarea )ugetului proiectului. Alocarea costurilor totale estimate pe proiect cuprin$eA. Intr>ri

costul estimatG

structura pacEetelor $e lucruG

planificarea proiectului' ca termen $e =nceput şi $e sf<rşitG

planul $e management al riscului pentru proiect.

B. Instrumente şi teEnici instrumentele şi teEnicile $e ela)orare a )ugetului.

C. Ieşiri costul $e )a9>.

I. Controlul costurilor. Controlul mo$ific>rilor )ugetului proiectului cuprin$eA. Intr>ri

costul estimat cumulatG

rapoartele $e performan%>G

realoc>rile necesareG

planul $e management al costului proiectului.

B. Instrumente şi teEnici sistemul $e control al realoc>rii $e resurseG

teEnicile $e control al costurilorG

)ilan%ul activit>%ilor reali9ateG planul $e estimare a$i%ionalGMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al

proiectelor 26

softuri pentru managementul $e proiect.

C. Ieşiri costul estimat revi9uitG

)ugetul revi9uitG

ac%iunile corectiveG

estimarea final> a costurilor proiectuluiG

finali9area proiectuluiG

)a9a $e $ate privin$ $esf>şurarea proiectului.

Managementul costului proiectului se refer>' =n primul r<n$' la costul resurselor necesare pentrureali9area activit>%ilor proiectului. &l repre9int> efectul $eci9iilor cu privire la re9ultatele

proiectului.De e1emplu' limitarea num>rului şi a $uratei revi9iilor fa9elor $e proiectare are ca efectsc>$erea costului total al proiectului 3re$uce cEeltuielile f>cute $e utili9ator4' $ar aceasta impunecalitate şi performan%>' precum şi optimi9area $eci9iilor. Jn multe aplica%ii' previ9iunile şi

progno9ele financiare asupra re9ultatelor proiectului sunt reali9ate =n afara acestuia. Jntre altele' proiectul inclu$e şi aceste costuri.Managementul costului proiectului tre)uie s> furni9e9e informa%ii financiare asupra sta$iului

proiectului' =n orice moment 3coman$>' livrare' =nregistrare4 şi pentru orice partener implicat. Jn proiectele mici' planificarea resurselor' estimarea costurilor şi )ugetul sunt consi$erate ca un singur proces. Jn cele ce urmea9>' ele sunt pre9entate ca procese $istincte' pentru c> instrumentele şi



teEnicile utili9ate sunt $iferite pentru fiecare.-.".!. &stimarea costurilor proiectului&stimarea costurilor se face pornin$ $e la specifica%iile proiectului. Qansele $e a face greşeli $eestimare sunt cu at<t mai mici' cu c<t este mai )ine $efinit proiectul $e la =nceput. Pro)a)ilitateaerorilor nu poate fi =ns> re$us> la 9ero şi nicio$at> estim>rile ini%iale $e costuri ale unui proiect=ntreg nu sunt lipsite $e erori şi perfect corecte. &stimarea presupune =ntot$eauna un element $e

apreciere personal>. Proiectul con%ine =ntot$eauna surpri9e.Se poate =ncerca s> se elimine unele surse posi)ile $e erori $e estimare şi s> se instituie sistemeeficiente' pentru m>surarea costurilor care ar urma s> apar>.&stim>rile f>cute cu un gra$ sporit $e certitu$ine sunt foarte utile atunci c<n$ se urm>reşte o)%inereaunor pre%uri competitive. &stim>rile precise sporesc eficien%a )ugetelor şi a planific>rii resurselor.-.".!.!. Clasificarea estim>rilor $up> gra$ul $e certitu$ineClasificarea estim>rilor costurilor $epin$e $e calitatea informa%iilor $e care $ispun reali9atorii

proiectului' precum şi $e timpul alocat prepar>rii estim>rilor.Ca9urile tipice $e estim>ri suntA. &stim>rile apro1imative.Sunt cele f>cute =nainte s> =nceap> proiectul' c<n$ nu e1ist> $ec<t informa%ii foarte vagi şi tre)uie

formulate' practic' toate $etaliile activit>%ilor viitoare. &stim>rile apro1imative se fac şi =n ca9urile$e urgen%>' c<n$ e1ist> $estule informa%ii pentru a face o estimare mai e1act>' $ar nu şi timpulnecesar. &stim>rile apro1imative sunt $eose)it $e utile pentru efectuarea verific>rilor preliminare

privin$ necesarul posi)il $e resurse şi pentru alte $eci9ii $e planificare. O estimare apro1imativ>' )ine argumentat>' poate atinge o acurate%e $e ` 26_.B. &stim>rile comparative.Se fac prin compararea muncii care tre)uie facut> pentru un proiect nou' cu munca $in alte

proiecte similare $in trecut. &le pot fi f>cute =nainte s> =nceap> proiectarea $etaliat>' c<n$ nu e1ist>MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 26!liste $e materiale sau calen$are $e activit>%i precise. &stim>rile $e acest tip $epin$ $e o )una$efinire generic> a proiectului' care s> permit> i$entificarea tuturor elementelor principale şiaprecierea $imensiunilor şi a comple1it>%ii lor. Pe l<nga riscurile comerciale care nu pot ficontrolate 3fluctua%iile ratei valutare $e scEim)4' acurate%ea acestei estim>ri $epin$e $e gra$ul $e=ncre$ere insuflat> $e solu%ia propus> prin proiect' $e meto$ele $e lucru alese p<n> la sf<rşit şi $easem>narea $intre proiectul nou şi cele anterioare. &ste posi)il s> nu se ating> o acurate%e mai )un>$e ` !6_. &stim>rile tre)uie s> lase loc li)er pentru situa%iile neprev>9ute.C. &stim>ri $e fe9a)ilitate.Pot fi f>cute numai $up> efectuarea unor activit>%i semnificative $e concep%ie preliminar> a

proiectului. #re)uie o)%inute' $e la furni9orii poten%iali ai principalelor ecEipamente $in proiect sau$e la su)contractori' cota%iile necesare' precum şi listele $e acEi9i%ii $e materiale şi celelalte

planific>ri' care aFut> la estimarea costurilor materialelor. (actorul $e =ncre$ere =n acurate%ea acestor estim>ri este $e ` !_.D. &stim>rile $efinitive.

Nu pot fi efectuate $ec<t spre sf<rşitul proiectului' atunci c<n$ acesta este $eFa =ntr8o fa9> $estul$e avansat>. &stim>rile $efinitive pot fi f>cute plec<n$ $e la 9ero' $ar cea mai )un> meto$> este s>se actuali9e9e estim>rile comparative sau $e fe9a)ilitate f>cute anterior' $in c<n$ =n c<n$ sau =n mo$continuu' ca parte a proce$urilor $e raportare sau $e control al costurilor. Acurate%ea estim>rii se=m)un>t>%eşte pe m>sur> ce costurile reale cunoscute iau locul valorilor estimate. &stim>rile sunt$efinitive atunci c<n$ acurate%ea lor $eclarat> este $e ` 6_ sau mai )un>. a sf<rşitul proiectului'$ac> sistemele $e conta)ilitate şi $e control al costurilor nu au greşeli' cifrele costurilor reale $e

proiect şi estim>rile $efinitive tre)uie s> convearg> spre aceleaşi valori.

-.".!.2. &stimarea practic> a costurilor A. Compilarea listei $e sarciniPrima fa9> a procesului $e estimare a costurilor este compilarea listei' cu toate elementele care



vor presupune cEeltuieli. Acest lucru este $ificil' $ar orice element care' $in greşeal>' nu este inclus=n estim>rile $e cost' $uce' negreşit' la su)estimarea proiectului =n ansam)lu' ceea ce poate pune =n

pericol planificarea şi calen$arul $e lucru.B. Defalcarea activit>%ilor Preg>tirea ta)elului $e $efalcare a activit>%ilor care s> cuprin$> şi costurile este o cale logic> $ea)or$are a proiectului şi o mo$alitate $e a re$uce riscul $e a omite ceva. Jns> la =nceputul

proiectului' este foarte pro)a)il ca scEema $e activit>%i s> nu poat> fi f>cut> $ec<t =n termeni $estul$e generali' $eoarece multe $intre $etalii nu sunt cunoscute $ec<t $up> ce proiectul intr> suficient$e mult =n fa9a $e reali9are 3cu mult $up> ce contractul este semnat şi toate o)liga%iile contractualesunt ferm sta)ilite4.ista $e activit>%i tre)uie s> inclu$> nu numai componentele fi9ice evi$ente ale proiectului' $ar şitoate activit>%ile $e tip soft;are asociate. *Soft;areW este un termen foarte o)işnuit =n conte1tul

proiectelor legate $e teEnologia informa%iei' $ar' maForitatea proiectelor' oric<t $e $eparte ar fi $e$omeniul calculatoarelor' au un con%inut soft;are propriu. De pil$>' poate fi vor)a $e scriereacalen$arelor $e inspec%ie a pro$uc%iei şi $e test>ri' a manualelor $e instruc%iuni' a listelor $e piese $escEim) şi $e consuma)ile recoman$ate. Acestea' al>turi $e toate formele $e $ocumenta%iespecificate =n contract' sunt activit>%i $e soft;are care tre)uie incluse =n costurile estimate.

C. Colectarea estim>rilor pentru timpii $e lucruSe refer> =n special la $uratele activit>%ilor 3timpul total necesar4' e1primate =n ore0 om' om 1lun>' om 1 9i.Durata unei activit>%i este timpul scurs pentru reali9area ei' =n 9ile lucr>toare. Nu se inclu$MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 262$uminicile' vacan%ele sau alte 9ile nelucr>toare. &a este $iferit> $e efortul $e munc>.&fortul $e munc> repre9int> munca cerut> pentru reali9area unei activit>%i. Aceast> munc> poatefi consecutiv> sau =ntrerupt>.Jn estimarea costurilor este utili9at efortul $e munc>.Durata unei activit>%i este influen%at> $e urm>toarele aspecte0 urm>torii factori

num>rul $e personal alocat 3creşterea num>rului $e personal utili9at minimi9ea9> $urataunei activit>%i4G

nivelul $e calificare a personaluluiG

eficien%a timpului $e lucruG

evenimente neprev>9ute 3=nt<r9ieri' $efec%iuni etc.4G

ne=n%elegeri =n $escrierea activit>%ilor.

a sf<rşitul fiec>rei activit>%i' se fac reestim>ri şi replanific>ri pentru activit>%ile urm>toare.Se re$au mai Fos şase teEnici $e estimare a $uratei unei activit>%i!. Similaritatea cu alte activit>%i.?nele $intre activit>%ile incluse =n pacEetele $e lucru sunt similare altor proiecte. Informa%iile cu

privire la tipurile $e activit>%i şi la $uratele lor pot fi utili9ate =n estimarea $uratei activit>%ii pre9ente. Jn cele mai multe ca9uri' aceste tipuri $e estim>ri sunt suficiente.2. Datele istorice.(iecare meto$ologie $e management al proiectului con%ine =nregistr>ri cu privire la $urateleactivit>%ilor. Aceste =nregistr>ri repre9int> )a9a pentru estim>rile activit>%ilor pre9ente. Difer> $e

prima teEnic> prin faptul c> foloseşte =nregistr>ri şi nu $epin$e e1clusiv $e memoria uman>.5. &stim>rile consultan%ilor e1terni.Atunci c<n$ un proiect presupune teEnologii noi' tre)uie apelat la e1per%ii =n $omeniu. Aceştia aucalit>%ile şi e1perien%a necesar>. Clien%ii sau utili9atorii pot fi surse )une $e estimare.". #eEnica DelpEi.Aceast> teEnic> reali9ea9> estim>ri )une şi =n a)sen%a consultan%ilor e1terni. Se constituie un

grup teEnic' format $in 6 - specialişti. Dup> ce grupul este informat cu privire la proiect şi lanatura activit>%ii' fiecare tre)uie s>8şi spun>' in$epen$ent' punctul $e ve$ere' cu privire la $urataactivit>%ii. Re9ultatele sunt centrali9ate' ca *Pasul IW' aşa cum arat> (igura -.6' $e mai Fos



(ig. -.6. #eEnica DelpEi.raficul con%ine pe a)scis> num>rul $e specialişti consulta%i' iar =n or$onat> 8 caracteristicar>spunsului. Se calculea9> valoarea care corespun$e me$iei. Cei ale c>ror estim>ri sunt =n afaragrupului e1plic> motivul alegerii lor. Dup> ascultarea argumentelor se trece la o nou> estimare.Re9ultatele sunt pre9entate =n *Pasul II, şi' iar>şi' fiecare care are o opinie e1trem>' pe care oargumentea9>. Me$ia celei $e a treia estim>ri repre9int> estimarea activit>%ii.MANA&M&N#?

PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 265CEiar $ac> meto$a pare simplist>' ea s8a $ove$it util> =n a)sen%a consultan%ilor e1terni.6. #eEnica celor trei puncte.Pentru unele activit>%i' cEiar $ac> se repet> =n circumstan%e i$entice' $urata poate varia. aria%ia

poate fi concentrat> =n Furul unei valori centrale sau poate fi $estul $e $ispers>. Nu se ştie $inainte=n ce $irec%ie e1trem> poate varia o activitate' $ar se pot face aprecieri pro)a)ilistice asupravecin>t>%ii acestei varia%ii.Pentru a utili9a acest> meto$>' este nevoie $e trei tipuri $e estim>ri ale $uratei activit>%ii cea maifavora)il>' cea mai $efavora)il>' cea optim>. Durata cea mai favora)il> este $efinit> ca $urata ceamai scurt>' care se estimea9> astfel ca activitatea s> se reali9e9e aşa cum se aşteapt>. Durata cea mai

$efavora)il> este $efinit> ca $urata cea mai lung>' care se estimea9> astfel ca activitatea s> sereali9e9e aşa cum se aşteapt>' =n ca9ul =n care lucrurile ar putea merge r>u. Durata optim> este' $eregul>' cea e1perimentat> u9ual.Pentru aplicarea acestei meto$e se utili9ea9> un colectiv $e specialişti' care lucrea9> =n activit>%isimilare. (igura -.-. $e mai Fos repre9int> grafic meto$a celor trei puncte(ig. -.-. Meto$a celor trei puncte.un$e & 3( "O D4 0 --. #eEnica DelpEi l>rgit>.Com)in<n$ teEnica celor trei puncte cu teEnica DelpEi re9ult> teEnica DelpEi l>rgit>. Se apelea9>la o ecEip> $e specialişti' ca la teEnica DelpEi. Jn loc $e o singur> estimare' panelului i se cere' lafiecare itera%ie' s> pre9inte şi variantele favora)ile' $efavora)ile şi optimiste ale activit>%ilor alese.Re9ultatele sunt compilate. Me$ia se calculea9> pentru fiecare variant>' me$ia final> calcul<n$u8se$up> meto$a celor trei puncte.Pentru a $efini activitatea proiectat> $up> criterii complete' tre)uie alocate resursele $e personal.&ste cel mai $ificil tip $e resurse $e estimat' pentru c> planificarea presupune specificarea calit>%ilor şi a calific>rilor necesare şi =n ce cantitate. Resursele i$entificate nu sunt specificate prin nume.(iecare activitate tre)uie s> $escrie tipul $e calificare necesar 3$intr8o list> $e calific>ristan$ar$i9at>4.&1ist> patru meto$e $e estimare a activit>%ii' =n func%ie $e resursele $e personal $isponi)ile.&lementele care se iau =n calcul sunt $urata activit>%ii' efortul total $e munc> şi efortul procentual09i $e munc>. Jn oricare $intre meto$ele aplicate' se specific> $ou> $intre elemente şi se $etermin> al

treilea. Cele patru meto$ele sunt urm>toarele!. &stimarea activit>%ii ca efort total $e munc> şi procent0 9i constant.Dac> se ştie' $e e1mplu' c> o activitate $urea9> " ore şi resursele $e personal sunt $isponi)ile =n

procent $e 6_ pentru aceast> activitate' re9ult> c> activitatea $urea9> " ore0 .6 / ore.2. &stimarea activit>%ii ca $urat> şi efort total $e munc>.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul financiar al proiectelor 26"Dac> se ştie $in e1perien%>' $e e1mplu' c> 6 persoane tre)uie s> reali9e9e activitatea =n ! 9ile' secalculea9> procentul0 9i constant astfel 6 persoane0 ! 9ile .6. Se presupune c> estimarea se face

pentru / ore0 9i.5. &stimarea activit>%ii ca $urat> şi procent0 9i constant.

Dac> se ştie' $e e1emplu' c> o activitate $urea9> ! 9ile şi resursele $e personal sunt $isponi)ile=n procent $e 6_ pentru aceast> activitate' se calculea9> num>rul $e personal $isponi)il astfel !9ile 1 .6 6 persoane. Se presupune c> estimarea se face pentru / ore0 9i. &ste cea mai pu%in



folosit> meto$>.". &stimarea activit>%ii ca profil.Jn meto$ele prece$ente s8a consi$erat c> procentul $e efort este constant pentru fiecare 9i. Deci

persoana este =nc>rcat> cu o rat> constant>. &1ist> situa%ii =n care persoanele nu lucrea9> cu o rat>constant>. Durata este estimat> =n func%ie $e $iferitele procente $e =nc>rcare. De e1emplu' $in cele" ore alocate activit>%ii' procentul $e =nc>rcare este $e 6_ pentru 2 ore şi $e 6_ pentru

celelalte 2 ore. Re9ult> c> $urata activit>%ii este $e 20 .6 20 .6 - ore.D. &stimarea costurilor $e materiale şi ecEipamenteMaterialele necesit> $ou> tipuri $e estim>ri. Pentru fiecare activitate se $etermin>

costul total estimat' inclusiv ta1ele $e livrare şi alte ta1e 3costurile materialelor

repre9int>' $e multe ori' mai mult $e Fum>tate $in costul proiectului4G timpul total $e livrare' a$ic> timpul care se presupune c> va trece $e la =nceputul

procesului $e lansare a comen9ilor $e acEi9i%ie p<n> la primirea ultimului articol necesar pentru terminarea activit>%ii. Nicio estimare nu este complet>' $ac> la =ntocmirea ei nu s8a %inut cont $e costurile $e am)alare'$e transport' $e asigurare' $e ta1ele portuare' $e impo9ite?n avertisment este legat $e perioa$a $e vala)ilitate a cota%iilor primite $e la furni9orii

poten%iali. Cota%iile furni9orilor sunt vala)ile' $e o)icei' 7 9ile sau mai pu%in' aşa c> pot ap>rea pro)leme cu )ugetul pentru materiale sau cu $isponi)ilitatea acestora' atunci c<n$ vine vremea s> se plase9e coman$a.&. Re9ervele $e urgen%>O surs> o)işnuit> $e erori $e estimare este incapacitatea $e a lua =n calcul faptul c> esteimposi)il s> nu apar> costuri a$i%ionale' $in cau9a erorilor $e proiectare' a greşelilor $e e1ecu%ie' a$efectelor $e materiale. Pentru un proiect simplu' care nu presupune un gra$ $eose)it $e risc' poatefi suficient> o re9erv> $e 6_ $in costurile normale.Anual' salariile cresc' materiile prime şi componentele acEi9i%ionate $in import tin$ s> coste maimult' transportul se scumpeşte' iar utilaFele şi cl>$irile a)sor) mai mul%i )ani. #oate aceste creştericorespun$ sc>$erii valorii reale a )anilor' a$ic> infla%iei. Aceast> $evalori9are este aparentinevita)il> şi rata ei este' $e o)icei' previ9i)il> pe termen scurt. Din nefericire' ratele infla%ieicosturilor nu pot fi pre9ise uşor pe termen lung' $eoarece ele sunt influen%ate $e o $iversitate $efactori politici' $e me$iu şi economici. Cu toate acestea' =n orice proiect care se presupune c> va$ura mai mult $e un an' tre)uie alocat> o re9erv> pentru escala$area costurilor' calculat> pe )a9acelei mai )une estim>ri posi)ile. Con$i%iile contractuale pot permite contractorului s> cear> ocreştere a pre%ului' =n eventualitatea c> apar escala$>ri ale costurilor $incolo $e puterea sa $e control3$e e1emplu o creştere a salariilor la nivelul in$ustriei na%ionale4' $ar aceasta este o situa%ie $iferit>$e inclu$erea creşterilor =n cota%iile $e pre%uri' su) form> $e re9erv> $e urgen%>.Proiectele interna%ionale implic> tran9ac%ii =n alte mone$e $ec<t cea na%ional>. Acest lucru poategenera riscuri legate $e varia%ia ratei $e scEim).

Practica o)işnuit> =n estimarile $e costuri $e proiect este $e a alege o valut> $e referin%> pentru proiectul respectiv' iar apoi $e a se converti toate costurile estimative =n acea valut>' folosin$ o rat>MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 266$e scEim) aleas> cu griF>. In$iferent $ac> contractorul $oreşte sau nu s> fac> pu)lice ratele $escEim) pe care le8a folosit ca s> aFung> la estim>rile sale finale' el este o)ligat s> le in$ice =nformularele $e estimare.(. Revi9uirea estim>rilor $e costuriDup> ce se colectea9> toate estimarile $e $etaliu' teoretic $evine posi)il> =nsumarea lor şiela)orarea )ugetului proiectului.&stim>rile $e costuri sunt e1trem $e importante pentru proiecte. Orice eroare maFor> poate fi

$e9astruoas> pentru contractor şi pentru client' $ac> proiectul are $ificult>%i financiare. &stim>riletre)uie' $e aceea' s> fie efectuate c<t mai temeinic posi)il $e o persoan> competent>' alta $ec<t celcare =ntocmeşte lista activit>%ilor.



-.6. &valuarea financiar> a proiectului&valuarea financiar> a proiectului are $rept scop

$eterminarea celei mai atr>g>toare variante $up> evaluarea tuturor variantelor poten%iale'

privin$ configura%ia proiectului şi $irec%ia corespun9>toare $e ac%iuneG =ntocmirea unui plan $e finan%are realist' pentru acoperirea cEeltuielilor pe timpul etapei

$e e1ecu%ie a proiectuluiG

ilustrarea resurselor financiare $isponi)ile' care s> acopere necesit>%ile =n timpul$esf>şur>rii activit>%ilor' s> asigure o $isponi)ilitate regulat> a m>rfurilor şi a serviciilor şi satisfacerea tuturor o)liga%iilor financiare.Activitatea $e evaluare a proiectelor este $eose)it $e important>' =ntruc<t =n $ecursul ei sestu$ia9> aprofun$at fiecare aspect al proiectului.Opera%iunea $e evaluare se face' $e regul>' $e c>tre finan%ator cu asisten%> $e specialitate 3)>nci'institu%ii $e consultan%>' evaluatori recunoscu%i4.&valuarea tre)uie s> acopere p<n> la şase aspecte $in proiect teEnic' economic' comercial'financiar' gestionar şi organi9atoric.Jn $omeniul teEnic se sta)ileşte cu certitu$ine c> toate solu%iile au f>cut o)iectul unui stu$iuaprofun$at şi c> au fost re%inute numai solu%iile teEnice a$ecvate.

Proiectele teEnice propuse sunt anali9ate su) aspect economic' =ntr8o form> $efinitiv>' pe )a9araportului costuri )eneficiiG o astfel $e anali9> se face şi =n fa9a preg>tirii proiectului.Cu prileFul anali9ei $efinitive a solu%iilor teEnice' su) aspect economic' se caut> şi sta)ilirearela%iei optime a proiectului cu programul glo)al 3na%ional4 $e $e9voltare' mai e1act' se o)serv>$ac> sectoarele pentru care se acor$> finan%area au o prioritate ri$icat> =n $e9voltarea economic> a%>rii. Aspectul comercial pre9int> importan%> pentru =ntreprin$erile pro$uc>toare. Jn acest ca9' sestu$ia9> elementele proiectului privin$ negocierile $e v<n9are cump>rare' cererea pentru pro$usulcare se va fa)rica' evolu%ia pie%ei $e $esfacere şi a celei $e aprovi9ionare cu materii prime' for%a $emunc> etc.<n9area şi comerciali9area pro$uselor tre)uie s> vi9e9e

locali9area pie%ei $e $esfacereG

competitivitatea anticipat>' %in<n$ seama $e pro$uc>torii e1isten%i' poten%iali' locali saustr>iniG

veniturile $in v<n9>rile anuale' estimate $in pro$use şi $in serviciiG

costurile anuale estimate $in promovarea v<n9>rilor şi $in comerciali9are.

Aspectul financiar al proiectului este str<ns legat $e cel comercial' el comport<n$ $ou> laturi$istincte anali9a prin prisma finan%atorului şi sta)ilirea m>surii =n care poate fi acoperit> cu=mprumuturi valoarea proiectului. &valuarea financiar> se face pentru a ve$ea $ac> proiectul estesuficient $e renta)il pentru finan%ator' $ac> se o)%ine profit.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8Managementul financiar al proiectelor 26-

&valuarea financiar> se face =n $ou> etape!. Prima etap> 3stu$iul $e fe9a)ilitate4 const> =ntr8o anali9> financiar> sumar>' ce se face cuoca9ia i$entific>rii proiectului' pentru a facilita alegerea solu%iei $e fa)rica%ie şi a ecEipamentelor necesare. Anali9a vi9ea9> alegerea celei mai )une variante $e proiect' =n urma compar>riivariantelor concurente' pe )a9a unei aprecieri pertinente a valorii intrinseci a finan%>rii' =nainte $e ase intro$uce o)liga%iile financiare şi fiscale.2. A $oua etap> const> =n anali9a financiar> $etaliat> 3planul $e afaceri4' ce se face cu oca9iaela)or>rii $efinitive a proiectului sau a formei finale a acestuia. &a are scopul $e a relevarenta)ilitateacapitalurilor investite $e finan%ator' $elimit<n$ resursele proprii $e cele =mprumutate. De $ataaceasta' se

iau =n consi$erare $o)<n9ile $e la =mprumuturile )ancare' impo9itele pe profit' ta1ele vamale etc.Jn anali9a gestiunii' se are =n ve$ere competen%a ecEipei $e proiect' care va asigura ulterior gestiunea' precum şi competen%a companiei =n structura c>reia se afl> ecEipa $e proiect. Jn anali9a



structurii a$ministrative a ecEipei' se cere ca ea s> ai)> o anumit> autonomie pentru a$ministrareaafacerii. &valuarea proiectelor şi a impactului acestora asupra re9ultatelor financiare alecofinan%atorilor repre9int> o necesitate. #eEnicile folosite =n sta)ilirea via)ilit>%ii proiectelor iau =nconsi$erare trei varia)ile licEi$it>%ile' factorul timp şi riscul.&1ist> cinci teEnici importante $e evaluarea. perioa$a $e recuperare a investi%ieiG

). calculul ratei profituluiGc. flu1ul $e numerar scontat 3(NS4G$. valoarea net> actual> 3NA4' =n u.v.Ge. rata intern> $e renta)ilitate' =n procente.Multe organisme $e finan%are clasific> proiectele $up> gra$ul lor $e risc financiar şi =ncorporea9>acest risc =n rata previ9ionat> a profitului 3#a)elul -.!4' $up> o list> $e control.ista $e control a factorilor $e risc care se iau =n consi$erare =n evaluarea financiar> a proiectelor este urm>toarea

previ9iunile $e pia%>G

teEnologiaG

pro$usele concuren%eiG

impactul asupra activit>%ilor curente ale consor%iuluiG aptitu$inile $e )a9> şi competen%ele consor%iului =n ca$rul afaceriiG

riscurile financiareG

impactul legisla%ieiG

riscul specific al %>rii respectiveG

riscul politicG

riscul specific me$iului =nconFur>tor.

-.-. (inan%area proiectuluiPentru a calcula corect )ugetul unui proiect' este important ca fiecare partener s> =n%eleag> )inesuma pe care va tre)ui s> o investeasc> pentru finan%area corect> a proiectului' =n particular' pentrua evita surpri9ele $e la sf<rşitul proiectului.?na $intre $eci9iile fun$amentale şi' f>r> =n$oial>' una $in primele $eci9ii manageriale strategiceeste cea referitoare la finan%area proiectului. (inan%>rile =n proiecte $e cercetare8$e9voltare suntrecunoscute ca fiin$ cele mai riscante' $eoarece nu e1ist> suficiente $ate privin$ trecutul pro$uselor sau al serviciilor oferite' care s> sus%in> o eventual> investi%ie sau un =mprumut pe termen lung.Principiul fun$amental care st> la )a9a lu>rii $eci9iei $e finan%are este g>sirea unei com)ina%iifericite =ntre sursa $e finan%are şi mo$ul $e utili9are a )anilor. MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 26ra$ul $erisc

#ipul proiectuluiSc>9ut 8 o e1pansiune $e scar>8 pro$use puternic asociate8 aceeaşi clientel>8 cunoştin%e =n ceea ce priveşteteEnologia e1istent>8 acelaşi pro$us şiaceeaşi pia%>Me$iu 8 e1pansiune $e scar>8 canal $e $istri)u%ie $iferit

8 clientela $iferit>8 teEnologie verificat>' $ar niciunfel $e e1perien%> sau cunoaştere =n



teEnologia respectiv>8 pro$us nou sau

pia%> nou>Mare 8 proiect $e cercetare8$e9voltare8 $epen$en%a $eteEnologieneverificat> =n practic>

8 pro$us nou sau pia%> nou>#a)elul -.!. Clasificarea proiectelor =n func%ie $e gra$ul $e risc financiar -.-.!. Surse $e finan%are a proiectuluiSursele $in care pot fi finan%ate proiectele sunt fon$urile proprii ale companiilor' cre$itele

)ancare pe termen me$iu sau lung' aloca%iile $e la )ugetul $e stat' sponsori9>rile' iar' $in e1terior' pot fi imprumuturile )ancare' investi%iile $irecte $e capital etc.-.-.!.!. Surse interne $e finan%are ale proiectului!. Sursele proprii ale companiilor (on$urile proprii ale companiilor 3ceea ce repre9int> =n esen%> autofinan%area lor4 e1prim>capacitatea lor $e a pro$uce resurse $e finan%are $in activitatea $e e1ploatare şi $in alte activit>%i.

Compania se autofinan%ea9> atunci c<n$ o)%ine un profit care poate servi' =n acelaşi timp' caremunerare a capitalurilor angaFate şi ca surs> $e investi%ii' care s> contri)uie la m>rirea saumen%inerea competitivit>tii lui pe pia%>.Amortismentul acumulat serveşte companiei pentru finan%area =nnoirii activelor fi1e 3imo)ili9arilor4aFunse la limita $uratei lor $e func%ionare' precum şi pentru nevoile $e $e9voltare8mo$erni9are.Jncas>rile $in v<n9area ecEipamentelor scoase $in func%iune servesc $rept capitaluri pentru noiinvesti%ii.2. Aloca%iile $e la )ugetul $e statAu ca $estin%ii reali9area unor proiecte $e anvergur>' =n ramuri vitale ale economiei na%ionale' ac>ror e1isten%> este necesar> =n $e9voltarea economico8social> a %>rii.De la )ugetul $e stat se aloc> fon$uri' pentru programe' $e regul> =n volume c<t mai mici posi)il'asigur<n$ resurse $oar pentru $omenii care nu pot face fa%> pie%ei şi concuren%ei' $eci nu pre9int>interese pentru investitorii particulari. Jn general' aceste fon$uri sunt folosite pentru $omeniile cetre)uie %inute su) controlul statului. Se au =n ve$ere $omenii $e interes na%ional 3=m)un>t>%irifunciare' s>n>tate' protec%ia me$iului etc.4. ista o)iectivelor finan%ate $e la )ugetul $e stat esterestr<ns>' cuprin9<n$ o)iective cum sunt centrale nuclearo8electrice' lucr>ri $in $omeniulmineritului'

petrolului' energei electrice' ac%iuni $e anvergur> na%ional> =n $omeniul agriculturii's>n>t>%ii' $e9voltarea )a9ei materiale a sectorului socio8cultural.Jn unele ca9uri' cu totul particulare' finan%>rile $e la stat servesc unor scopuri economice' atunciMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor

26/c<n$ sunt =n$reptate =n $omenii un$e utili9area lor poate $uce la o creştere a eficien%ei economice pe termen lung' mai mare $ec<t cea care ar re9ulta natural' $in func%ionarea nealterat> amecanismelor economice 3ca9ul investi%iilor care generea9> *efecte $e antrenareW' $e regul> cele $incercetare8$e9voltare sau infrastructur>4.-.-.!.2. Surse e1terne $e finan%are a proiectuluiAtragerea capitalului str>in are loc prin cre$ite' a$ic> =mprumuturi.Cre$itele e1terne sunt $e mai multe categorii' şi anume

cre$ite guvernamentale sau cu garan%ie guvernamental>' cu garan%ia statului' cEiar $ac>

veEicolul prin care se acor$> =mprumutul sunt )>ncileG

cre$ite )ancare' un$e riscul este e1clusiv al )>ncilorG cre$ite acor$ate $e institu%ii interna%ionale' precum (on$ul Monetar Interna%ional' Banca

Interna%ional> $e Reconstruc%ie şi De9voltare' Banca &uropean> pentru Reconstruc%ie şi



De9voltare.Cre$itele guvernamentale se =ntemeia9> pe conven%ia =ncEeiat> =ntre guvernul %>rii care va acor$acre$ite şi guvernul celei care va primi cre$ite' sta)ilin$u8se' toto$at>' şi plafoane $e garan%ii ale=mprumuturilor. uvernul Rom<niei este autori9at s> contracte9e şi s> garante9e' =mpreun> cuBanca Na%ional> a Rom<niei' cre$ite financiare e1terne' necesare finan%>rii unor proiecte.Societ>%i Surse $e finan%are

Capital propriu Capital =mprumutatMe$iiCu capital

privatSe limitea9> lacofinan%atori in$ivi$ualiSe limitea9> la

)onitatea personal> acoor$onatorului $e

proiect şi la garan%ii pecare le pot a$uce

cofinan%atoriiGMariSociet>ti pe ac%iuni'cotate la )urs> pe planna%ionalCapital $e risc Disponi)il =n cantit>%irelativ limitate.Au$ien%> mare'

participarea unor institu%ii pu)licePractic nelimitatCotate la )urs> pe planinterna%ionalCompanii mari' cotate la

)ursele mai multor %>riPractic nelimitat#a)elul -.2. Surse $e finan%are =n func%ie $e m>rimea companiei.Cre$itele e1terne pe termen lung sunt acor$ate con$i%ionat $e c>tre institu%iile şi organismeleinterna%ionale $e specialitate' =n ve$erea atingerii o)iectivelor propuse. (on$ul Monetar Interna8%ional' $e e1emplu' nu cere $ec<t garan%ii generale' $e politic> economic>. a fel' Banca Mon$ial>şi Banca &uropean> pentru Reconstruc%ie şi De9voltare acor$> cre$ite con$i%ionat' a$ic> numai

=mprumuturi pe proiect. #oate celelalte )>nci pretin$ o garan%ie material>' s> se lege finan%area $eun flu1 comercial şi s> se garante9e cu pro$usele re9ultate $in proiect. Acestea acor$> cre$itul pe )a9a unor stu$ii $e fe9a)ilitate şi =n con$i%iile unor puternice garan%ii $e solva)ilitate.Investi%iile $irecte $e capital str>in 3cofinan%>rile parteneriale4 sunt una $intre c>ile cele maieficace' mai profita)ile pentru proiecte. &le antrenea9> scEim)>ri su)stan%iale' pentru c> astfel suntatrase teEnici şi teEnologii mo$erne' se aplic> managementul a$ecvat. Compania str>in> poateasigura comen9i şi pie%e' cEiar o preg>tire mai eficient> a for%ei $e munc>.Disponi)ilitatea respectivelor surse $e finan%are este legat> $irect $e m>rimea companiei careMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 267coor$onea9> proiectul 3ta)elul -.2.4' iar acor$area $e =mprumuturi este legat> $e activitatea

anterioar> a acesteia.-.-.!.5. Riscul financiar şi sursele acestuiaAşa cum infla%ia este um)ra )anului' şi riscul este um)ra c<ştigului. Orice rela%ie $e investire



=ntr8un proiect presupune un compromis =ntre risc şi c<ştig. Acest lucru este su)liniat şi $e )uta$a*cine nu risc> nu c<ştig>W. Ceea ce tre)uie s> ştie partenerii $e proiect este natura riscului'$imensiunile posi)ile ale acestuia' factorii principali care8l alimentea9>. Riscul in$uce posi)ilitateaapari%iei unor consecin%e $efavora)ile proiectului' materiali9ate =n o)%inerea unor performan%einferioare celor estimate.Principalele surse ale riscului financiar sunt fluctua%ia ratei $o)<n9ii şi a pie%ei' riscul $e

licEi$itate şi infla%ia.Principalele riscuri ce tre)uie luate =n consi$era%ie la finan%area unui proiect sunt $e $ou> tipuririscuri generale şi riscuri particulare.Jn primul r<n$' e1ist> nişte riscuri generale' generate $e pia%>' $e situa%ia social8economic> şi

politic> a momentului lans>rii proiectului şi $e reformele care pot ap>rea =n sfera economicului. Jnaceast> clas> $e riscuri' sunt cuprinse urm>toarele!. Riscul pie%ei. Datorit> necunoaşterii strategiilor $e ac%iune ale proiectului apare incertitu$ineaevolu%iei proiectului =n timp.2. Riscul momentului. &l este generat $e posi)ilitatea $e a pier$e sau $e a re$uce c<ştigul

propriu' prin plasarea fon$urilor =n proiect =ntr8un moment ales neinspirat.5. Rsicul scEim)>rii ca$rului legislativ. Acest risc este generat $e perspectiva intro$ucerii unor

mecanisme noi =n economie' care s> $iminue9e valoarea $e pia%> a proiectului.". Riscul infla%iei const> =n re$ucerea puterii $e cump>rare a )anilor şi a profitului' =n ca9ul

proiectelor cu venituri fi1e.Jn afara riscurilor generale' apar riscurile particulare' specifice proiectului care a generat sursa$e finan%are. Jn aceast> categorie' pot fi mentionate urm>toarele!. Riscul afacerii este generat $e incertitu$inea privin$ cererea $e pro$use sau $e servicii oferite$e proiect' $up> investire.2. Riscul op%ional este $eterminat $e incertitu$inea asupra variantei $e proiect' ap>r<n$

posi)ilitatea alegerii celui mai putin important.5. Riscul van$a)ilit>%ii se refer> la vite9a $e v<n9are a pro$uselor sau a serviciilor re9ultate $in

proiect' f>r> o scEim)are semnificativ> a pre%ului.Responsa)ilitatea $eci9iei $e a investi =ntr8un proiect revine integral finan%atorului' iar *regula $eaur, este aceea c> marimea profitului tre)uie s> fie pe m>sura riscului asumat.Jn (igura -.. sunt pre9enta%i' scEematic' factorii care influentea9> $eci9ia $e a acor$a=mprumuturi pentru proiecte.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al

proiectelor 2-(ig. -.. Caietul $e sarcini al celui ce acor$> =mprumutul-.-.2. Documentele financiare ale proiectului#oate $ocumentele $intre contractor şi client' precum şi cele $intre contractor şi furni9orii şisu)contractorii s>i sunt $ocumente oficiale =n form> scris>. Aceste $ocumente sunt $e mai multe

tipuri contractul $e finan%are' contractul $e parteneriat' )ugetul proiectului sau $evi9ul8ca$ru.-.-.2.!. Contractul $e finan%are 3contract4Contractul $e finan%are 3$e servicii şi )unuri4 este =ncEeiat $e c>tre finan%ator sau $e AutoritateaContractant>' =n scopul ela)or>rii şi implement>rii proiectului' finan%at integral sau par%ial $e la

)ugetul $e stat' $in )ugetele locale' $in cre$ite e1terne' garantate sau contractate $e uvernulRom<niei' $e c>tre o persoan> Furi$ic> $e $rept privat şi contractor 3furni9orul $e pro$us0 $eserviciu4. Poate fi un $ocument special =ntocmit sau un formular tipi9at.Contractul $e finan%are sta)ileşteA. P>r%ile contractante. Acestea sunt clientul 3)eneficiarul contractului4' contractorii principali'3persoane Furi$ice4 şi 3partenerii implica%i =n proiect' persoane Furi$ice' care au aceleaşi $repturi caşi contractorii principali4. Contractorii tre)uie s> fac> $ova$a via)ilit>%ii lor financiare 3prin copii

$up> $ocumentele conta)ile $in ultimii trei ani şi $up> $ocumentele $e =nregistrare fiscal>4. ?nul$intre contractorii principali este coor$onatorul proiectului 3coor$inator4 şi este man$atat $e parteneri s> =i repre9inte =n rela%iile cu finan%atorul.



B.aloarea contractului $e finan%are. aloarea contractului este suma ma1im> prev>9ut> princontract' la plata c>reia este =n$rept>%it contractorul 3con$uc>torul proiectului4' pentru e1ecutareatuturor activit>%ilor prev>9ute prin contract. Pl>%ile efectuate nu pot $ep>şi sumele prev>9ute =nspecifica%ia financiar>' nici =n total şi nici pe capitole $e cEeltuieli. Pe parcursul $erul>riicontractului' $ac> situa%ia o impune' se pot face realoc>ri =ntre capitolele $in )ugetul proiectului'astfel =nc<t suma tuturor realoc>rilor s> nu $epaşeasc> !6_ $in capitol' procent care poate fi

negociat cu finan%atorul.C. #ermenele8limt> $e $econtare a etapelor proiectului. #ermenele8limit> se sta)ilesc fie prinin$icarea unei $ate fi1e' fie prin in$icarea $uratei $e la o $at> $e referin%>. &1primarea termenelorMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 2-!

prin $urat> se face =n num>r $e 9ile sau =n num>r $e luni. #ermenele8limit> care se sta)ilesc prin$urat> =ncep s> curg> $e la =nceputul 9ilei urm>toare $atei $e referin%> 3$ata semn>rii şi =nregistr>riicontractului4' =n raport cu care se $etermin> aceste termene8limit>. Contractorul este o)ligat s>=nceap> e1ecu%ia serviciilor prev>9ute =n contract nu mai t<r9iu $e 5 9ile $e la $ata $e referin%>.D. Su)contractarea. Contractorul poate su)contracta $oar o parte $in contract' numaisu)contractorilor men%iona%i =n contractul $e finan%are şi numai $up> ce o)%inut apro)area' =n scris'

=n acest sens' $in partea autorit>%ii contractante. Apro)area autorit>%ii contractante privin$cesionarea contractului unor ter%e p>r%i nu8l e1onerea9> pe contractor $e o)liga%iile sale $in contract.&. O)liga%iile generale ale contractorului.(. Au$itul. Cuprin$e au$itul financiar şi teEnologic' verificarea teEnic> a proiectului.. Documentele $e raportare.T. egea aplica)il>. Curtea &uropean> $e usti%ie are su) Furis$ic%ia sa ar)itrarea litigiilor =ntrefinan%ator' pe $e o parte' şi contractori' pe $e alt> parte' =n ceea ce priveşte vali$itatea' aplicarea sauinterpretarea contractului $e finan%are.I. Proprietatea in$ustrial> şi intelectual>' pu)licitatea şi confi$en%ialitatea.. Planul $e implementare teEnologic>. Acesta repre9int> specifica%ia $e e1ploatare a re9ultatelor

proiectului. &l nu se refer> $oar la aspectele teEnice ale re9ultatelor' ci şi la poten%ialul $e e1ploatarea re9ultatelor' generate $e proiect sau la mo$alit>%ile $e e1ploatare a acestui poten%ial 3$e9voltarein$ustrial>' stan$ar$e' norme şi reglement>ri' etc.4.U. Responsa)ilit>%i. Sta)ileşte responsa)ilit>%ile p>r%ilor contractante =n ceea ce priveşte

pier$erile' pagu)ele sau preFu$iciile a$use pe perioa$a e1ecu%iei contractului.. Re9ilierea contractului sau a unui partener Asemenea preve$eri se sta)ilesc pentru motiveteEnice sau economice maFore' care afectea9> proiectul =ntr8o manier> su)stan%ial> şi c<n$ nu poatefi aplicat> for%a maFor>.M. Con$i%ii $e $e plat>.

N. Semn>turile şi lim)a =n care s8a re$actat contractul.-.-.2.2. Contractul $e parteneriat 3consortium agreement4

Repre9int> acor$ul ferm scris' =ntre parteneri' care cuprin$e con$i%iile referitoare la parteneri şila planul $e reali9are a proiectului 3$upa meto$a *or Brea Structure BS,4. &l repre9int>' $in punct $e ve$ere Furi$ic' un contract economic şi con%ine o $etaliere a contri)u%iei efective a fiec>rui partener' ca eforturi financiare' materiale şi resurse umane' =n fiecare etap> $e reali9are a proiectului' fiin$ re9ultatul $eci9iei manageriale a partenerilor la contract.Con$uc>torul $e proiect' =mpreun> cu partenerii $e contract' =n func%ie $e situa%iile reale ap>rute

pe parcursul reali9>rii proiectului' pot mo$ifica' Fustificat' reparti9area )ugetului pe etape' $ar f>r>$ep>şirea valorilor prev>9ute anual şi a valorii totale finan%ate. Jn ca9ul mo$ific>rii' participareavaloric> a partenerilor tre)uie s> fie cel pu%in egal> cu cota $e participare minim>' a$mis> $efinan%ator' pentru tipul $e activit>%i reali9ate =n ca$rul etapei.-.-.2.5. Bugetul proiectului sau Devi9ul ca$ru 3financial contri)ution4

Bugetul unui proiect pre9int> totalitatea resurselor financiare prev>9ute pentru reali9areao)iectivelor acestuia' provenite $in finan%are $e la autoritatea contractant> 3finan%ator4 şi $e la partenerii



$e contract. Bugetul poate fi su) forma unui $evi98ca$ru' antecalcul sau postcalcul. &l sereparti9ea9> pe etapele $e reali9are ale proiectului' pre9entate =n protocolul $e cola)orare.Defalcarea finan%>rii se face pe $ou> surse cota finan%at> $e autoritatea contractant> şi cofinan%are

parteneri 3alte surse4' pe fiecare an calen$aristic $e reali9are a proiectului' informa%ie insuficient>$in punctul $e ve$ere a urm>ririi şi al controlului utili9>rii eficiente a resurselorfinanciare.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor

2-2#otal Planificat3An IAnIIG(inan%areCofinan%are4 3ei4An IPlanificat 3ei4An IIPlanificat 3ei4(inan%are Cofinan8%are

(inan%are Cofinan8%areI. CEeltuieli $irecte 8 totalI.!. CEeltuieli $e personalI.!.!. CEeltuieli salariale personal permanentI.!.!.! Salarii )ruteI.!.!.2. Contri)utii a4 CASG 3 I.!.!._4 )4 CASSG 3 I.!.!._4 c4 QomaF 3 I.!.!._4 $4 altele' conform reglementarilor in vigoare.I.!.2. Alte cEeltuieli $e personal 3$eplas>ri4a4 Ca9are

)4 Diurn>c4 #ransport$4 Alte cEeltuieliI.!.5. Salarii cola)oratoriI.2. CEeltuieli materiale şi serviciiI.2.!. Materii prime si materialea4 Materii prime si materiale

)4 Materiale consuma)ile

c4 Com)usti)il$4 Piese $e scEim)e4 O)iecte $e inventar I.2.2. ucr>ri şi servicii e1ecutate $e ter%ia4 Cola)oratori persoane Furi$ice

)4 #ip>rire' $iseminarec4 AmenaFare spa%iu interior $4 #este' m>sur>tori 'anali9ee4 Omolog>rif4 Stu$ii' ancEete statisticeg4Asisten%> teEnic>' consultan%>

I.5. Alte cEeltuieli specifice proiectuluiII. CEeltuieli in$irecte 8 totalII.!. Regia 388_I.!.!4



III. Dot>ri in$epen$ente şi stu$ii pentru o)iecte $einvesti%ii 8 totalIII.!. &cEipamente pentru suport activit>%iIII.2. Mo)ilier' aparatur>' )irotic>III.5. Calculatoare electronice si ecEipamente perifericeIII.". MiFloace $e transport

III.6. Stu$ii pentru o)iective $e investi%iiIII.-. Proiecte teEnologice inovativeIII. Alte $otari#O#A 3 IIIIII4#a)el. -.5. Bugetul proiectului pe linii )ugetare 3Mo$el $emonstrativ4MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 2-5Bugetul este structurat pe patru mari capitole $e cEeltuieli

I. cEeltuieli $irecte 3I!I2I54

I ! cEeltuieli $e personalG

I2 cEeltuieli materiale şi serviciiG

I5 alte cEeltuieli specifice proiectului. II. cEeltuieli in$irecte 3regie4.

III. $ot>ri in$epen$ente şi stu$ii pentru o)iective şi investi%ii.

I. CT&#?I&I DIR&C#&Jn categoria acestor cEeltuieli sunt cuprinseI.!. CEeltuieli $e personal.CEeltuielile $e personal sunt numai pentru personalul angaFat al contractorului care asigur>suportul ştiin%ific şi teEnic' pentru reali9area proiectului.Contractorul este $ator s> %in> o evi$en%> suficient $e clar> şi $etaliat> a acEi9i%iilor $erulate =nca$rul contractului' num>r om89ile0om8lun> efectuateG se consi$er> 22 9ile lucr>toare =ntr8o lun>calen$aristic>.Con$uc>torul $e proiect este cel care avi9ea9>' la sf<rşitul lunii' timpul om0 ore0 lun> lucrate.Contractorul poate propune =nlocuirea unor mem)ri ai personalului.&1ist> $ou> tipuri $e sisteme $e =nregistrare a cEeltuielilor $e personal

pentru contractorii care utili9ea9> sistemul $e cEeluieli complete $e personal 3full costs

s+stem4' cEeltuielile $e personal cuprin$ costurile reale 3salariile $irecte plus ta1ele' pentru asigur>ri sociale şi alte costuri aferente remuner>rii4 sau costurile me$ii salariale'care corespun$ practicilor contractantului' cu con$i%ia ca acestea s> nu se =n$ep>rte9e

prea mult $e costurile realeG salariile $irecte repre9int> salariul )rut reali9at cu toatesporurile şi o)liga%iile incluseG

pentru contractorii care utili9ea9> sistemul $e cEeltuieli a$i%ionale $e personal 3a$$itional

costs s+stem4' costurile sunt limitate la costurile reale ale personalului angaFat temporar 3salariile actuale plus ta1ele pentru asigur>ri sociale şi alte costuri aferente remuner>rii4G pentru personalul angaFat temporar' pe )a9> $e conven%ii civile' pe $urata reali9>rii proiectului' se ia ca referin%> salariul me$iu )rut actual' reali9at $e personalul permanentecEivalent al contractoruluiG salariile personalului angaFat temporar sunt consi$eratesalarii $irecte.O)liga%iile prev>9ute prin lege privin$ costurile salariale ale personalului fa%> $e finan%ator sunt=n sarcina contractorului. Aceste cEeltuieli se Fustific> cu statul $e plat> semnat $e cei =n cau9> şi

prin or$inele $e plat> cu ştampila )>ncii =n 9iua =n care s8au pl>tit $repturile salariale.CEeltuielile cu $eplas>rile' transportul' ca9area sunt f>cute numai pentru reali9area serviciilor

prev>9ute =n contract. ustificarea acestor cEeltuieli se face cu or$inul $e $eplasare şi cu alte

$ocumente pentru transport şi ca9are.I.2. CEeltuieli materiale şi servicii.I.2.!. Materii prime şi materiale.



CEeltuielile materiale sunt cEeltuieli $e e1ploatare' care particip> $irect la reali9area proiectuluişi sunt urm>toarele

materiile prime şi materialeleG

materialele consuma)ileG

com)usti)ilulG

piesele $e scEim)GMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al

proiectelor 2-" o)iectele $e inventar.

Decontarea acestor cEeltuieli se face conform facturii fiscale $in care re9ult> acEi9i%ia şi )onului$e consum $in care re9ult> consumul.Materiile prime sunt specifice fiec>rui proiect' iar consumul lor tre)uie s> re9ulte $in memoriulteEnic. Materialele consuma)ile sunt materiale au1iliare' necesare =n $erularea proiectului' recEi9iteşi alte consumuri.Com)usti)ilii sunt numai cei care contri)uie $irect la reali9area proiectului. Sunt consumurispecifice care apar =n cursul reali9>rii etapei şi nu se reg>sesc =n regie' $eoarece se poate Fustificavaloarea =n ca$rul proiectului' cu $ocumente Fustificative. Nu sunt com)usti)ilii $e la transportul

personalului' aceia care apar la cEeltuieli $e personal. (inan%atorul $econtea9>' pe )a9a$ocumentelor Fustificative' pre9entate $e contractor' toate cEeltuielile contractorului' oca9ionate $e

plata o)liga%iilor $in contract.I.2.2. ucr>ri şi servicii e1ecutate $e ter%i 3su)contractarea4.Pentru activit>%i care nu pot fi reali9ate $e contractor' acesta poate apela la ter%i' al%ii $ec<t

partenerii $e proiect' $e regul> =n limita valorii $e !_ $in costurile eligi)ile estimate.Aceste cEeltuieli sunt e1ecutate $e persoane Furi$ice. a cererea finan%atorului' contractorultre)uie s> ane1e9e statutul societ>%ii care reali9ea9> aceste servicii sau alte $ocumente necesare.Decontarea cEeltuielilor efectuate cu ter%ii se face pe )a9> $e facturi sau $e contracte economice'

Fustific<n$ necesitatea acestei forme $e cola)orare 3$etalii cu privire la serviciul e1ecutat pentru proiect4.#er%ii 3su)contractan%ii4 sunt prestatorii e1terni $e servicii sau fa)rican%ii $e pro$use materiale' ac>ror *acEi9i%ionare, este necesar> pentru a putea reali9a pro$usul0 serviciul planificat. Pentru aevita aparitia pro)lemelor sau a $efectelor =n procesul cre>rii proiectului' cau9ate $e componentesau $e servicii *e1terne,' tre)uie selecta%i su)contractan%ii0 prestatorii e1terni' $up> anumite criterii.Criteriile $e alegere a furni9orului $e pro$use sau $e servicii care nu pot fi reali9ate $e partenerisunt $iverse şi' uneori' contra$ictorii. Jntr8un fel' este )ine c> lucrurile stau aşa' $eoarece este astfel

posi)il' =n func%ie $e tipul $e pro$us sau $e serviciu solicitat' s> se reali9e9e o =mp>r%ire natural> a pie%ei serviciilor. Pe $e alt> parte' furni9orul $e pro$us sau $e serviciu este interesat s>8şi l>rgeasc> )a9a ofertei' =n scopul $e a atrage şi a p>stra c<t mai mul%i clien%i.Aşa$ar' sta)ilirea furni9orului $e pro$use sau $e servicii $epin$e $e puterea $e negociere a

managerului proiectului. (actorii care tre)uie avu%i =n ve$ere =n alegerea furni9orului' sunturm>torii costul $e cump>rare a pro$usului sau a serviciuluiG $ac> acest cost $e cumparare are o

pon$ere mic> =n cEeltuielile proiectului' managerul va acor$a o aten%ie mai mic> pre%ului'orient<n$u8şi aten%ia asupra pro$uselor cu pon$ere mare =n cEeltuielile proiectuluiG

pier$erile $atorate unui serviciu necorespun9>tor 3$ac> sunt mai mari $ec<t $iferen%a $e pre%4G

=n acest ca9' se pune accent mai mare pe calitatea şi pe $isponi)ilitatea serviciului cump>rat'$ec<t pe pre%G

numele $e marc> al furni9oruluiG

gra$ul $e personali9are a serviciului 3sporeşte cEeltuielile $e livrare4G

costul $e livrareG

mo$ul $e $esfacere 3$irect mai ieftin' printr8o re%ea $e $esfacere mai scump4G timpul necesar livr>riiG

costul $e transport 3$ac> este suportat $e client4G



oferirea $e asisten%> teEnic> 3service speciali9at4.

II. CT&#?I&I INDIR&C#&?n capitol important al )ugetului' at<t ca valoare' c<t şi ca in$ice al eficien%ei organi9atorice aMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 2-6contractorului =l repre9int> cEeltuielile in$irecte' $enumite curent regie $e proiect.

Din punct $e ve$ere financiar' regia efectiv> a proiectului este $iferit> $e regia general> acontractorului. &a repre9int> suma cEeltuielilor in$irecte' efectuate strict pentru sus%inereaactivit>%ilor $esf>şurate pentru reali9area proiectului. Decontarea regiei se face pentru fiecare etap>$e reali9are a proiectului şi const> =n suma cEeltuielilor in$irecte' efectuate pentru sus%inereaactivit>%ilor care s8au efectuat =n etapa respectiv>.CEeltuielile in$irecte repre9int> costurile generale in$irecte' calculate conform $estina%iei acestor cEeltuieli' astfel energie' ap>' servicii telefonice' a$ministratie' management' amorti9are cl>$iri3ecEipamente4' impo9it cl>$iri şi teren' =ntre%inere' ta1e poştale' instruire personal.

Nu fac parte $in acestea cEeltuielile e1cep%ionale şi financiare.Contractorul care utili9ea9> full costs s+stem =şi poate calcula cEeltuielile generale astfel

pe )a9> real>' cu con$i%ia ca sistemul conta)il s> =i permit>G aceste cEeltuieli generale pot

inclu$e cEeltuielile $e a$ministra%ie' $e gestiune' amorti9area construc%iilor şi aecEipamentelor' ap>' electricitate' telecomunica%ii' cEeltuieli poştale' consuma)ile $e

)irou' atunci c<n$ nu sunt =nregistrate $rept cEeltuieli $irecteG pe )a9> forfetar>G =n acest ca9 se aplic> un procent' $e e1emplu /_ $in cEeltuielile

$irecte $e personalG acest procentaF poate fi mo$ificat cu acceptul finan%atorului.Pentru contractorul care utili9ea9> a$$itional costs s+stem cEeltuielile in$irecte repre9int>' $eregul>' 2_ $in totalul cEeltuielilor $irecte' $in care se sca$ serviciile su)contractate.Meto$a $e calcula%ie a costurilor este meto$a pe comen9i. O)iectul evi$en%ei şi al calcula%ieicosturilor efective =l constituie coman$a lansat> pe contract. Aceasta permite colectarea şireparti9area cEeltuielilor.III. CT&#?I&I C? DO#RI IND&P&ND&N#& QI S#?DII P&N#R? OBI&C#& D&IN&S#I@IIAceste $ot>ri sunt cele care au fost prev>9ute =n lista ecEipamentelor care urmea9> s> fieacEi9i%ionate =n ca$rul contractului. &le vor fi procurate şi fa)ricate numai $up> $ata intr>rii =nvigoare a contractului $e finan%are a proiectului.Jn ca9ul =ncEirierii unui ecEipament 3leasing4' cu con$i%ia cump>r>rii lui la sf<rşitul contractului'costul total al =ncEirierii acestuia nu tre)uie s> fie mai mare $ec<t costul ecEipamentului' =n ca9ulcump>r>rii lui. Costul ecEipamentului =ncEiriat pentru proiect se calculea9> cu formula urm>toare3A 0 B4 1 C 1 D'un$eA perioa$a 3=n luni4' =n care ecEipamentul este utili9at pentru proiect' $up> facturareG

B perioa$a $e amorti9are a ecEipamentului 5- luni pentru ecEipamente informatice care cost>mai pu%in $e 26. &?R sau - luni pentru celelalte ecEipamenteGC costul $e cump>rare al ecEipamentuluiGD gra$ul $e utili9are al ecEipamentului.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementulfinanciar al proiectelor 2---.-.2.". Alocarea resurselor $e personal 3personnel costs4Jn ta)elul -.". este pre9entat un mo$el $e $iagram> cu alocarea resurselor necesare $erul>rii

proiectului Necesarul om8lun>Descrierea etapelor 0 a

activit>%ilor Responsa)il$e activitate



Partener 3P!4Partener 2 3P24Partener n 3Pn4

#otal b P2 .2 .5 .! .-

b P! .6 ." .! !

!.5b Pn .! .5 ."#otal etap> ./ . .6 22.!b P! .! .5 .! .62.2b P2 .2 .5 .2 .#otal etap> .5 .- .5 !.2n.!b P! ./ ./n.2b. Pn .5 .! .- !nb. P2 .2 .6 !.2 !.7

n.nb P! !.! ! !." 5.6#otal etap> !.- !.- " -."#otal proiect om 1 ore 2. 2.7 "./ 7.-#otal $in )ugetul proiectului3u.v.4/ !2 - 2-#otal $in surse $e lafinantator 3u.v.4" - !un$e u.v. unit>%i valiroce 3RO' ?SD' &?RO etc.4#a)elul -.". Alocarea resurselor $e personal 3mo$el $emonstrativ4.-.-.2.6. &şalonarea pl>%ilor 3interme$iate an$ final milestones4Pentru urm>rirea operativ> a aspectelor financiare ale proiectului se utili9ea9> $ocumentul$enumit eşalonarea pl>%ilor' =n care sunt cuprinse toate $atele pentru fiecare pacEet $e lucru al

proiectului' at<t pentru recuperarea avansului' c<t şi pentru restul $e plat> $in tranş>. Acest$ocument este str<ns corelat cu planul $e reali9are a proiectului' c<t şi cu protocolul $e cola)orare'=n care sunt men%ionate contri)u%iile partenerilor.Mo$ific>rile care apar pe parcursul reali9>rii proiectului şi care afectea9> eşalonarea pl>%ilor tre)uie anun%ate' $e c>tre $irectorul $e proiect' printr8o not>' a$resat> finan%atorului' =n care sesolicit>' Fustificat' mo$ificarea valorii tranşelor şi0 sau a termenelor $e plat>.MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor

2--.-.5. Decontarea cEeltuielilor Data intr>rii =n vigoare a contractului $e finan%are este $ata semn>rii contractului =ntre cele $ou>

p>r%i' finan%ator şi contractor.De regul>' finan%atorul =şi re9erv> $reptul $e a mo$ifica valoarea contractului $e finan%are' =nfunc%ie $e valoarea sumelor alocate programului.Contractorul este o)ligat s> =nceap> e1ecu%ia serviciilor prev>9ute =n contract' nu mai t<r9iu $e5 9ile $e la $ata intr>rii =n vigoare.Contractorul este cel care Fustific> $econtarea cEeltuielilor =n ca$rul grupului $e parteneri' =nca9ul =n care aceşti parteneri au $reptul la finan%are' $e la autoritatea contractant>.Documentele Fustificative' ane1ate $evi9ului postcalcul' tre)uie s> fie =nregistrate =n

conta)ilitatea contractorului' =n mo$ cronologic şi sistematic.Contractorul şi partenerii sunt cei care r>spun$ $e =nregistrarea cEeltuielilor =n conta)ilitatea proprie.



Documentele Fustificative care stau la )a9a =nregistr>rilor =n conta)ilitate angaFea9> r>spun$erea persoanelor care le8au =ntocmit' vi9at' apro)at şi =nregistrat =n conta)ilitate.Contractorul poate fi finan%at $e c>tre autoritatea contractant> =n $ou> mo$uri!. Drept avans. Se acor$> o singur> $at> la cererea contractorului' in$iferent $e perioa$a $e$erulare a contractului. aloarea sumei este sta)ilit> $e finan%ator. Recuperarea avansului seface prin $e$ucerea $in pl>%ile interme$iare 3tranşe4.

2. Drept plat> pentru etapa $e lucru' c<n$ serviciile efectuate sunt acceptate la plat>. Pl>%ile se facconform facturii fiscale' corect =ntocmite.Conform protocolului $e cola)orare a proiectului' contractorul Fustific> valoarea etapei reali9ate'$ar $econtea9> numai valoarea tranşei acor$at> $e finan%ator. Principalul $ocument pentru$econtare este $evi9ul ca$ru postcalcul.-.". &ligi)ilitatea costurilor Doar *costurile eligi)ileW pot fi luate =n consi$erare' pentru a fi finan%ate. Jn consecin%>' )ugetulrepre9int> at<t o estimare a costurilor' c<t şi un plafon ma1im al costurilor eligi)ile. #re)uie s> seacor$e o mare aten%ie faptului c> aceste costuri eligi)ile tre)uie s> fie costuri reale şi nu pot luaforma unor sume glo)ale.or fi finan%ate acele propuneri la care' la procesul $e verificare ce prece$e semnarea

contractului' nu apar pro)leme care necesit> scEim)>ri ale )ugetului. Jn urma acestei verific>ri' se pot cere clarific>ri şi' un$e este ca9ul' pot con$uce la propunerea re$ucerii )ugetului' $e c>trefinan%ator.Pentru a fi consi$erate eligi)ile =n conte1tul proiectului' costurile tre)uie

s> fie necesare pentru $erularea proiectului' s> fie incluse =n contract şi sa fie =n

concor$an%> cu principiile unui managemnet financiar s>n>tos' =n particular valoare pentru )ani şi eficien%a costurilorG

s> fie efectuate =n timpul $uratei e1ecutiei proiectului şi $up> semnarea contractuluiG

=n ca9ul =n care au fost efectuate' s> fie =nregistrate =n registrul conta)il' s> fie

i$entifica)ile şi verifica)ile şi s> poat> fi sus%inute cu $ocumente originaleG costurile in$irecte sunt eligi)ile numai $ac> nu inclu$ costuri alocate altor capitole $e

)uget' prev>9ute =n contractG costurile $e personal angaFat pentru proiect tre)uie s> corespun$> salariilor actuale' plus

ta1ele pentru asigur>ri sociale şi alte costuri aferente remuner>riiG salariile şi costurile nutre)uie s> $ep>şeasc> pe cele practicate' =n mo$ o)işnuit' $e contractant' iar ta1ele' pecele acceptate =n %ar>.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al

proiectelor 2-/

transportul şi cEeltuielile $e su)9isten%> pentru personalul implicat =n proiect tre)uie s>

corespun$> celor aplicate pe pia%> şi nu $ep>şesc suma acceptat> $e finan%ator 3inclusiv )iletele $e avion la clasa economic4G

costurile pentru acEi9i%iile $e ecEipamente 3noi sau u9ate4 şi pentru servicii 3transport'

cEirie etc.4 tre)uie s> corespun$> pre%urilor pie%ei.?rm>toarele costuri nu sunt eligi)ile

re9ervele pentru posi)ile pier$eri sau $atorii viitoareG

$o)<n9ile $atorateG

cump>rarea $e terenuri sau $e cl>$iri' cu e1ceptia ca9ului =n care acestea sunt necesare

pentru implementarea $irect> a proiectuluiG pier$erile $atorate ratei $e scEim) valutar.

-.-.6. Au$itul financiar Au$itul financiar 3monitori9area financiar>4 se =nscrie =n anali9a financiar> a proiectului ca fiin$ uninstrument managerial' care const> =n evaluarea sistematic>' $ocumentat>' perio$ic> şi o)iectiv> a

mo$ului =n care se $esf>şoar> proiectul 3$in punct $e ve$ere al eficien%ei utili9>rii resurselorfinanciare4'=n scopul $e a aFuta evolu%ia acestuia.



erificarea activit>%ilor $esf>şurate =n ca$rul proiectului repre9int> o activitate cu caracter permanentşi are ca scop avi9area etapelor reali9ate' =n ve$erea $econt>rii par%iale.Prin verificare tre)uie =n%eles procesul anali9>rii re9ultatelor activit>%ilor' =n scopul sta)ilirii $ac>acestea corespun$ cerin%elor formulate. Jn plus' tre)uie g>site solu%ii alternative pentru reali9areascopului proiectului.

Prin avi9are se =n%elege procesul anali9ei etapelor proiectului' =n care se sta)ileşte $ac> şi =n cem>sur> e1igen%ele clientului 3ale finan%atorului4 sunt satisf>cute. Acum se verific> şi se evaluea9>'$ec>tre finan%ator' prin repre9entantul s>u autori9at' *a$ecvarea, pro$usului0 a serviciului reali9at.Acesteavi9>ri tre)uie efectuate pentru asigurarea c> re9ultatele proiectului sunt reali9a)ile =n con$i%ii reale.Qiaceste re9ultate tre)uie $ocumentate. Dac> se $ove$esc necesare a$opt>ri sau mo$ific>ri ale

pro$usului0ale serviciului reali9at $up> avi9are' $emersurile $e mo$ificare tre)uie f>cute av<n$ la )a9> un

proces

reglementat.Anali9a şi controlul respect>rii o)iectivelor şi a termenelor prev>9ute se face av<n$ ca $ocumente$ereferin%> contractul $e finan%are' protocolul $e cola)orare a proiectului şi eşalonarea pl>%ilor.Au$itul financiar presupune

reali9area compara%iei =ntre re9ultatele o)%inute şi cele prev>9uteG

anali9a sta$iului $e reali9are a o)iectivelorG

anali9a eficien%ei utili9>rii fon$urilor.

Procesul $e monitori9are fiin$ un proces continuu' $esf>şurarea lui =n )une con$i%ii necesit> participarea unui num>r mare $e persoane' cu responsa)ilit>%i )ine sta)ilite.Con$uc>torul $e proiect efectuea9> urm>toarele opera%ii =n ca$rul unui au$it

verific> e1isten%a tuturor $ocumentelor şi satisfacerea con$i%iilor preci9ate pentru $econtareaetapelorG

verific> respectarea concor$an%ei $intre suma $econtat> şi suma planificat> 3suma $econtat>

poate fi mai mic> sau cel mult egal> cu suma planificat>4G certific>' prin semn>tur>' toate $ocumenteleG

=n ca9ul apro)>rii $econt>rii' transmite şi $irec%iei financiar8conta)ile o copie $up> $evi9ul

postcalcul' pentru =ntocmirea formelor $e plat>.&1pertul financiar' ca repre9entant al finan%atorului' anali9ea9> $ocumentele pre9entate $econ$uc>torul $e proiect' efectu<n$ urm>toarele opera%ii

verific> $ac> e1ist> corectitu$inea =ntocmirii $ocumentelor financiare şi concor$an%a cu

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Managementul financiar al proiectelor 2-7actele pre9entateG

verific>' mai ales' concor$an%a $intre suma solicitat> şi suma cEeltuit>' $eterminat> pe )a9a

$ocumentelor pre9entate şi celor $in $ocumenta%ia $e contractare.Repre9entantul finan%atorului poate cere' cu con$i%ia respect>rii confi$en%ialit>%ii informa%iilor'$ocumente şi =nregistr>ri conta)ile ale contractorului' cu privire la cEeltuielile $e personal efectuate=nca$rul proiectului' a ecEipamenteleor acEi9i%ionate' =n ve$erea verific>rii eligi)ilit>%ii costurilor.Jn evi$en%a conta)il>' fiecare proiect este urm>rit pe un cont analitic separat' astfel =nc<t s> se poat>şti nivelul resurselor' =n orice moment. Aceasta este o con$i%ie $e )a9> pentru luarea unor $eci9ii

corecte$e c>tre managerul $e proiect' =n func%ie $e situa%iile reale care pot mo$ifica nivelul $iverselor componente ale )ugetului.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n



managementul proiectelor 2. M&#OD& AANSA#& JN MANA&M&N#?PROI&C#&OR .!. Managementul proiectelor prin comparare şi a$aptare *BencE8maringW.!.!. Caracteri9are

Managementul proiectelor prin comparare şi a$aptare 3BencEmaring ProFects4 se $efineşteca o anali9> comparativ>' sistematic>' a pie%ei' prin care s> se efectue9e o m>surare a performan%elor proiectului' a unei structuri organi9atorice sau a unei activit>%i a acestuia' =ncompara%ie cu performan%ele reali9ate $e alte proiecte' structuri organi9atorice sau activit>%iecEivalente' cu scopul =m)un>t>%irii caracteristicilor $e performan%> ale proiectului.BencEmaring8ul face i$entificarea' =n%elegerea şi a$aptarea practicilor remarca)ile' $ininteriorul organi9a%iei sau $in alte organi9a%ii' =n ve$erea =m)un>t>%irii performan%elor. Acest lucru

presupune un proces $e comparare a practicilor şi a proce$urilor' cu acelea consi$erate cele mai )une' pentru a i$entifica mo$urile =n care o organi9a%ia poate face progrese. Astfel' se pot sta)ili noistan$ar$e şi o)iective' care con$uc la o satisfacere mai )un> a cerin%elor )eneficiarilor' o calitatesuperioar> a pro$uselor şi serviciilor' sc>$erea costurilor etc.

Denumirea *BencEmaring, este preluat> $up> cuv<ntul engle9 care e1prim> o)iceiulmeşteşugarului $e a compara $iferite $imensiuni cu un etalon marcat pe )ancul s>u $e lucru. ?na$intre lec%iile pe care le8au =nv>%at companiile $e performan%>' =n ultimii !8!6 ani' =n mare parte$atorit> competi%iei cu aponia' este cea referitoare la importan%a compar>rii cu ceilal%i' folosin$'$rept criteriu' nivelele lor $e performan%>. Compara%ia se face' $eseori' cu societ>%i care auimplementat cele mai )une practici şi au o)%inut cele mai )une re9ultate =n $omeniu' principiul fiin$c> $oar atunci c<n$ şti un$e se situea9> *li$eriiW' =%i po%i sta)ili sarcinile şi nivelele $e atins pentru

propria companie.3Milosevic' 24&ste' =n general' acceptat faptul c> )encEmaringul a ap>rut =n aponia. Mai mul%i autori au=ncercat s> sta)ileasc> evolu%ia sa istoric>. Dac> se stu$ia9> mo$ul $e a)or$are Fapone9 alcompetitivit>%ii' se contat> c> )encEmaringul s8a practicat =n $iverse mo$uri' prin care salaria%iisunt =ncuraFa%i sa =nve%e totul $espre procesul afacerilor interne ale firmei' $ar şi s> a$uc> practicinoi' care s> aFute propria organi9a%ie s> avanse9e.Jn &uropa' )encEmaringul a fost utili9at =ncep<n$ $in anii Z. (irma Ran \ero1 l8a $efinit cafiin$ *procesul continuu $e m>surare a pro$uselor' a serviciilor şi a practicilor $e afaceri ale uneisociet>%i' comparativ cu cei mai re$uta)ili concuren%i ai ei şi cu companiile recunoscute ca fiin$re$uta)ile,.BencEmaringul scoate societ>%ile $in atitu$inea =ncEistat> *S> =m)un>t>%im performan%anoastr> cu *1W _ fa%> $e anul trecut,' cu una nou>. *S> afl>m care sunt nivelele $e performan%> aleconcuren%ilor, .3Milosevic' 24(igura .!. Concep%ia tra$i%ional> $espre afaceri şi )encEmaringulMANA&M&N#?

PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor 2!BencEmaringul merge cEiar $incolo $e anali9a concuren%ial> caut> cea mai )un> practic>'asigur> =n%elegerea mo$ului =n care ea a fost o)%inut>' aprecia9> şansele $e a o egala sau $ep>şi'evaluea9> efortul şi resursele necesare =n acest scop' pe $irec%iile =n care şansele lipsesc' con$uc<n$'=n final' la un salt al performan%elor..!.2. ?tili9area *BencEmaringW ca o teEnic> $e =m)un>t>%ire a performan%elor BencEmaringul aFut> organi9a%iile s> se concentre9e asupra me$iului e1tern şi s>=m)un>t>%easc> eficien%a proceselor. Num>rul mare $e mo$ific>ri ale me$iului e1tern şi frecven%aacestora face ca nicio organi9a%ie s> nu le poat> %ine pasul. Concuren%a cresc<n$>' e1istent> =n orice$omeniu' ero$ea9> constant eventualul avantaF $e%inut $e o organi9a%ie la un moment $at' =n timp ce

9ona $e intrare pe pia%> $escreşte. BencEmaringul promovea9> un climat favora)il scEim)>tor' permi%<n$ angaFa%ilor s>8şi =n%eleag> performantele cum sunt reali9ate şi cum se compar> cuceilal%i cu scopul $e a $eveni conştien%i $e ceea ce ar putea reali9a.



BencEmaringul nu =nseamn> clonarea procesului altor companiiG ceea ce repre9int> cea mai )un> practic> =ntr8o organi9a%ie nu poate fi transferat ime$iat =n alta' far> o =n%elegere am>nun%it> acunoştin%elor care au con$us la crearea stan$ar$elor acelei practici şi a impactului pe care =l va aveaacel proces asupra culturii organi9a%iei' respectiv reac%iile clien%ilor şi ale angaFa%ilor.BencEmaringul merge mai $eparte $ec<t simpla compara%ie cu competitorii. &l furni9ea9> $atesemnificative asupra poten%ialelor $omenii care pot fi =m)un>t>%ite şi cum se poate aFunge la

aceasta.Programele $e )encEmaring a$esea fac parte $in ini%iativele managementului calit>%iitotale. Aceasta repre9int> un angaFament pe termen lung' $e a satisface cerin%elor clien%ilor =n oriceaspect. &ste o teorie şi o practic> ce a fost a$optat> $e multe organi9a%ii' care $oresc s> sporeasc>satisfac%ia clien%ilor şi' prin urmare' s>8şi m>reasc> semnificativ cota $e pia%> $e%inut>. Companiilecare a$opt> managementul calit>%ii totale se angaFea9> la o =m)un>t>%ire continu>. A$esea' esteformat> o ecEip> ce i$entific> 9onele care pot fi =m)un>t>%ite' generea9> şi apoi implementea9>solu%iile. Dac> managementul calit>%ii totale ofer> o a)or$are $e la nivel inferior la nivel superior 3)ottom8up4 al performantelor' $e la nivelul in$ivi$ului şi p<n> la cel al societ>%ii' )encEmaringulofer> o a)or$are top8$o;n' =n sensul c> sta)ileşte o)iectivele companiei' folosin$ practicile celor mai )uni. O companie $e succes tre)uie s> a)or$e9e am)ele meto$e' pentru a putea aspira la titlul

$e *cel mai )un =n $omeniu, 3)est =n class4.&1ist> patru categorii $e )encEmaring' care pot fi =ntreprinse $e o organi9a%ie intern'competitiv' non8competitiv şi cea mai )un> practic>.3Milosevic' 24!. BencEmaringul intern. &ste cel mai uşor $e efectuat' $eoarece implic> m>surarea şicompararea $atelor unor practici similare' $in $iferite puncte ale unei organi9a%ii' spre e1emplu'=ntre$iferite filiale. BencEmaringul intern creea9> un me$iu $e comunicare )i$irec%ional> =n interiorulorgani9a%iei şi con$uce la $ep>şirea oric>rei pro)leme $e confi$en%ialitate şi $e =ncre$ere.2. BencEmaringul competitiv. Se poate e1ecuta cu to%i concuren%ii $irec%i. A$esea' acestaeste mai facil pentru ramurile in$ustriale mai $e9voltate' $ec<t pentru cele mai mici.De asemenea' uneori este mai $ificil a colecta informa%ii $espre concuren%>' $eşi stu$iile şirapoartele in$epen$ente ofer> informa%ii intuitive.5. BencEmaringul non8competitiv. &ste posi)il> efectuarea unui )encEmaring pentru un

proces' prin m>surarea şi compararea cu un proces =nru$it $intr8o organi9a%ie ce nu face parte $in concuren%>G

cu un proces =nru$it $intr8o alt> ramur> in$ustrial>G

cu un proces oarecare $intr8o alt> ramur> in$ustrial>.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8

Meto$e avansate =n managementul proiectelor 22". Cea mai )un> practic>. Aceasta practic> a )encEmaring8ului implic> un proces $e=nv>%are $in cea mai )una practic> sau $e la organi9a%ii $e talie mon$ial> li$erii procesului care

este supus )encEmaringului.Pentru companiile care au a$optat un )encEmaring eficient' acesta a $evenit o activitate9ilnic>' parte integrant> a managementului. (iecare management are responsa)ilitatea $e a c>utacontinuu s> =m)un>t>%easc> opera%iile pe care le coor$onea9>. Ceea ce frecvent =i =mpie$ic> s>=n$eplineasc> acest lucru este lipsa cunoştin%elor.BencEmaringul implic> o a)or$are sistemic>' $eoarece cuprin$e o serie $e activit>%i' care

permit managerilor s> i$entifice un$e sunt $orite =m)un>t>%iri ale performantelor şi cum pot fireali9ate acestea. &l mai inclu$e sta)ilirea $etaliilor' care fac $iferen%a' =n vi9iunea clien%ilor' =ntreun pro$uc>tor o)işnuit şi unul e1celent' i$entificarea a ceea ce este cel mai )ine şi sta)ilireastan$ar$elor' pentru a a$opta şi a $ep>şi cea mai )un> practic>. #otuşi' o performan%> sporit> nu vafi o)%inut> $ec<t $ac> organi9a%ia este preg>tit> şi angaFat> s> fac> mo$ific>ri şi $ac> o)iectivele

procesului $e )encEmaring sunt clare şi compati)ile cu scopurile organi9a%iei.Preg>tirea procesului $e )encEmaring necesit> cinci etape sta)ilirea unui responsa)ilG



amorti9area o)iectivelor programului cu timpul re9ervatG

sta)ilirea ecEipeiG alocarea resurselorG

preg>tirea ecEipei proiectului.

BencEmaringul este un proces repetitiv' care necesit> o a)or$are sistematic> şi care implic>cele şase etape pre9entate =n figura urm>toare 3#urner' 2"4

(ig..2. Mo$elul procesului $e )encEmaring I$entificarea şiA =n%elegerea procesului

( Revi9uire Punerea $e acor$ B a ce şi cu cine s> se compare Planificarea şi

& efectuarea =m)un>t>%irilor Colectarea C $atelor Anali9a $atelor şi D i$entificarea lipsurilorMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor 25A. I$entificarea şi =n%elegerea procesuluiAceast> etap> implic> acEi9i%ionarea unor cunoştin%e $espre procesele organi9a%iei' cuscopul $e a =n%elege $eplin activitatea acesteia şi factorii8cEeie care =i $etermin> succesul.I$entificarea şi =n%elegerea procesului este un element critic pentru re9ultatul proiectului $e

)encEmaring' $eoarece' $ac> nu se efectuea9> cu aten%ie anali9a procesului' ecEipa nu va puteaselecta partenerii potrivi%i şi nici nu va putea colecta $ate corecte.B. Punerea $e acor$ a ce şi cu cine se face compara%ia&ste posi)il ca ecEipa s> ai)> $eFa format> imaginea partenerilor poten%iali pentru

)encEmaring. #otuşi' intui%ia tre)uie s> fie completat> cu $ate $etaliate. a acest pas' esteimportant s> fie i$entificate cu claritate' =n urma unei anali9e' ce se va compara şi care vor fi

partenerii.C. Colectarea $atelor &1ist> o multitu$ine $e meto$e pentru a colecta $atele $e la partenerii $e )encEmaring' $e

la scEim)ul $irect $e informa%ii' p<n> la cercet>ri am>nun%ite. In$iferent $e mo$ul =n care secolectea9> informa%ia' calitatea acesteia va reflecta oportunitatea =ntre)>rilor.D. Anali9a $atelor şi i$entificarea $eficien%elor O$at> ce $atele au fost anali9ate' at<t cantitativ' c<t şi calitativ' este posi)il s> se fac>sta)ilirea celei mai )une practici şi s> se fac> i$entificarea golurilor' $intre performan%eleorgani9a%iei şi cele ale partenerilor $e )encEmaring' care furni9ea9> cele mai performante $ate. Jnacest mo$' $iferen%ele pot fi i$entificate şi un plan $e ac%iune poate fi ela)orat.&. Planificarea şi efectuarea =m)un>t>%irilor Pasul $e planificare a ac%iunilor implic> emiterea i$eilor $e =m)un>t>%ire şi a celor $eimplementare a =m)un>t>%irilor. Comunicarea re9ultatelor e1erci%iului $e )encEmaring altor $epartamente ale organi9a%iei' astfel =nc<t acestea s> fie informate $espre nevoia $e scEim)are' este'

$e asemenea' critic>. &cEipa tre)uie s> $efineasc> precis scEim)>rile necesare a avea loc' pentru aatinge' şi cEiar a $ep>şi' stan$ar$ele sta)ilite ca parte a programului. De asemenea' ecEipa va firesponsa)il> pentru pre9entarea =m)un>t>%irilor =n organi9a%ie şi pentru asigurarea unei



implement>ri uşoare.(. Revi9uireaProcesul $e )encEmaring este iterativ. a fiecare nivel $e stu$iu' progresul tre)uie rev>9utşi urm>torul pas aFustat conform re9ultatelor. Spre e1emplu' $up> completarea pasului 5'colectarea $atelor' se poate constata c> este necesar> o informa%ie a$i%ional> $espre partenerii $e

)encEmaring' c> alte criterii tre)uie evaluate sau c> tre)uie g>si%i mai mul%i parteneri sau =n plus'

$up> planificarea şi efectuarea =m)un>t>%irilor' progresul tre)uie monitori9at continuu..!.5. Rolul anali9ei concuren%ialeMulte societ>%i au eşecuri' $eoarece nu sunt la curent cu scEim)>rile climatului concuren%ial'se )a9ea9> prea mult pe informa%ii neverificate şi insuficiente' ori $atorit> incompeten%eimanageriale.Jn competi%ia economic>' *legea Funglei are alte forme $e manifestare şi acele societ>%i carenu anticipea9> evolu%ia me$iului $e afaceri şi care nu ela)orea9> planuri eficiente' $atorit>concuren%ei acer)e' vor $eveni victime sigure pe pia%>,.Con$ucerea organi9a%iei este o)ligat> s> fie permanent la curent cu scEim)>rile $e pe pia%>'s> urm>reasc> =n$eaproape comportamentul concuren%ilor şi s> a$opte $eci9iile potrivite.Anali9a concuren%ial> este cel mai important instrument al planific>rii strategice.

MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor 2"Jntr8a$ev>r' printr8o cunoaştere mai )un> a pie%ei şi a concuren%ei 3a sl>)iciunilor şi a punctelor saletari4' pot fi formulate strategii eficiente.Sunt mai multe c>i $e anali9> a concuren%ei şi a me$iului $e afaceri

anali9a concuren%ei' pornin$ $e la pro$usele acesteia 3reverse engineering4' pentru a

$etermina punctele sla)e şi cele tari' noutatea concep%iei şi gra$ul $e e1ploatare ateEnologieiG

anali9a financiar>' pentru a o)%ine in$ica%ii privin$ angaFamentele concuren%ilor'

alocarea resurselor' re9ultate etc.G anali9a ten$in%elor me$iului $e afaceriG

anali9a $inamicii pie%ei' pentru a =n%elege cererea $e pe pia%>' atitu$ini' puterea $ecump>rare etc.Anali9a concuren%ial> este un e1erci%iu $e =m)og>%ire a e1perien%ei' cEiar $ac> informa%iileo)%inute nu sunt pe $eplin folosite =ntot$eauna.Anali9a concuren%ial> presupune colectarea unor $ate variate prin scanarea me$iului $e afacerişi prin ela)orarea unui sistem comparativ $e anali9>.A. Scanarea me$iului $e afaceri 3o meto$> o)işnuit> $e colectare a $atelor4 cuprin$e

e1perien%e propriiG

9iare' reviste' alte pu)lica%iiG

rapoarte' registreG

=nt<lniri profesionaleG

conferin%e pe teme in$ustrialeG

colegi' cunoscu%i' prieteni.

B. &la)orarea unui sistem comparativ $e anali9> M. Porter propune un ca$ru $e anali9>concuren%ial>' in$ic<n$ patru $irec%ii $e colectare a $atelor' =n conformitate cu acele componenteale anali9ei concuren%ei o)iective viitoare' premise' capa)ilit>%i curente şi strategii actuale. Aceste9one sunt $estinate s> reflecte sl>)iciunile şi punctele tari ale concuren%ei' felul =n care aceastainten%ionea9> s> e1ploate9e oca9iile ivite şi felul =n care =i sunt structurate strategiile $efensive'legate $e pericolele pe care le =nfrunt> 3UennetE' 254.Cunoaştere o)iectivelor concuren%ei va permite s> se aprecie9e

$ac> fiecare $intre concuren%i este sau nu mul%umit $e po9i%ia pe care o $e%ine =n

pre9ent şi $e re9ultatele sale financiare şi' prin urmare' =n ce mo$ este pro)a)il s>8şi scEim)e strategia şi cu ce vigoare va ac%iona la

evenimentele e1terioare sau la opera%iunile f>cute $e alte societ>%i.



Cunoaşterea o)iectivelor concuren%ei va aFuta la previ9iunea reac%iilor competitorilor lascEim)>rile strategice 3care =i afectea9> =n mo$ $iferit4. Diagnosticarea corect> a o)iectivelor concuren%ei aFut>' =n final' la interpretarea serio9it>%ii ini%iativelor acesteia.!. I$entificarea premi9elor societ>%ii =n leg>tur> cu ea =ns>şi =i va gEi$a comportamentul şimo$ul =n care va reac%iona la evenimenteG i$entificarea premi9elor =n leg>tur> cu concuren%ii $inme$iul $e afaceri respectiv va ar>ta =n ce m>sur> percep%ia şi vi9iunea concuren%ilor $espre me$iul

$e afaceri sunt realiste.2. Cunoaşterea strategiei actuale a unui concurent ofer> $ate utile $espre mo$ul $e operare =nfiecare $omeniu al afacerilor acestuia şi $espre mo$ul cum se corelea9> func%iile =ntreprin$eriiconcurente' =n ve$erea =n$eplinirii o)iectivelor pe care şi le8a propus.5. &valuarea realist> a tuturor competitorilor este ultimul pas al $iagnosticului =n anali9aconcuren%ei. Punctele forte' ca şi cele sla)e ale concuren%ilor' vor $etermina aptitu$inea acestora $ea ini%ia mişc>ri strategice sau $e a reac%iona a$ecvat la astfel $e mişc>ri şi $e a face fa%> situa%iilor care apar =n me$iul $e afaceri.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =nmanagementul proiectelor 26(ig. .5. Sistem $e anali9> a concuren%ei

&ficien%a cu care vor putea fi utili9ate r>spunsurile strategice va $epin$e $e importan%a' $eacurate%ea şi $e comple1itatea informa%iilor o)%inute =n cele patru 9one.Mo$elul propus $e Porter ar putea crea pro)leme' =n ca9ul =n care informa%iile culese nu sunt

prelucrate şi interpretate corespun9>tor. Jn plus' este nevoie $e un mo$ sistematic $e colectare a$atelor =n cele patru 9one..!.". Monitori9area comportamentului concuren%eiAnali9a concuren%ial> ofer> o posi)ilitate e1celent> $e valorificare a $atelor $espreconcuren%i' $etermin<n$u8se m>rimea lipsurilor proprii' =n termeni $e costuri' $e calitate a

pro$uselor şi a serviciilor şi =n termeni $e livr>ri 3e1primate =n timpul necesar pentru lansarea unuinou pro$us' =n $urata ciclului $e via%> al pro$usului etc.4. Astfel' informa%iile care se o)%in suntesen%iale pentru formularea strategiilor.Anali9a concuren%ial> nu con$uce' =n mo$ o)ligatoriu' la o )un> =n%elegere a comportamentuluiconcuren%ei. De fapt' anali9a concuren%ial> nu ofer> pentru manageri motiva%ia $e a ac%iona' =nsensul =nl>tur>rii lipsurilor. Jn vreme ce *c<t $e mult, şi *c<t $e mare, sunt =ntre)>ri la care se

poate r>spun$e prin anali9a concuren%ial>' la *ce,' *$e ce, şi *c<n$, nu se poate r>spun$e =nca$rul acesteia. De aici =ncolo' )encEmaringul $evine esen%ial.Rolul )encEmaringului' =n ca9ul monitori9>rii concuren%ei' este =n$reptat mai ales c>tre=n%elegerea proceselor care $uc la lipsa $e performan%>. Aceasta permite cunoaşterea practicilor care $uc la nivele =nalte $e performan%>. Jn acest ca9' )encEmaringul furni9ea9> managerilor o)iective realiste şi $e =ncre$ere' pentru ela)orarea strategiilor $e eliminare a lipsurilor.Jn trecut' concuren%ii puteau fi i$entifica%i şi monitori9a%i relativ uşor. Ast>9i =ns> acest lucru

este $in ce =n ce mai $ificil. Mo$elele vin şi $in alte sectoare' $in alte teEnologii şi $in alte %>ri.BencEmaringul ne permite s> =nv>%>m cum s> =nv>%>m. Procesele ne arat> cum s> ne e$uc>m =nmo$alit>%ile =n care alte companii ac%ionea9> cu succes. Acesta este un proces $e =nv>%areorgani9a%ional>. BencEmaringul este con$us =n )eneficiul =nv>%>rii şi =n scopul $e a spriFiniorgani9a%ia' =ntr8o epoc> a scEim)>rilor $in ce =n ce mai rapi$e.MANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor 2-Jn ca9ul monitori9>rii concuren%ei' )encEmaringul nu este $oar o compara%ie =ntre in$icatori'ci stu$iul proceselor' al practicilor şi al meto$elor acelor organi9a%ii performante' =n 9onelerespective.O precon$i%ie este aceea $e a fi stu$iat anterior' =n $etaliu' propriul proces. Numai aşa po%i

recunoaşte $ecalaFul e1istent fa%> $e cei mai )uni şi' =n final' aşa cum este $e $orit' po%i reuşi s>8l=nl>turi. BencEmaringul elimin> simplele $e$uc%ii' prin investigarea proceselor' şi face posi)il s>se g>seasc> $rumul c>tre cele mai )une practici. BencEmaringul nu este limitat la informa%ia



$espre concuren%> $irectG el caut> inova%ia privin$ =n afar>' $incolo $e Eotarele 9onei $e afaceri.BencEmaringul este a$esea confun$at cu anali9a concuren%ial>. Anali9a concuren%ial> urm>reşte'=n mo$ tra$i%ional' informa%ii' fapte şi in$icatori' anali9a $etaliat> şi multicriterial> a pro$usului3inginerie invers>4 şi scopurile strategice. BencEmaringul vi9ea9>' =n principal' procesele şi mo$ul$e a implementa cele mai )une practici 3UennetE' 254.?n scop fun$amental al )encEmaringului este $e a scEim)a procesele unei companii' pe

)a9a $atelor o)%inute' astfel ca eficien%a activit>%ii sale s> creasc>. Aceasta =nseamn> c> nu esteimportant $oar s> $efineşti un sistem $e m>sur> 3BencEmars4. Mai $egra)>' lec%ia =nv>%at> $inanali9a şi compararea propriilor flu1uri $e pro$uc%ie' cu cele ale altor companii' tre)uie s> fiefolosirea pentru a8%i =m)un>t>%i propriile procese.Pentru a =n%elege )encEmaringul aplicat la monitori9area comportamentului concuren%ei'este important s> se fac> $istinc%ie =ntre termenii *)encEmaring, şi *)encEmar,. Cuv<ntul*)encEmarW vine $in geografie' un$e =nseamn> efectuarea $e m>sur>tori fa%> $e un punct $ereferin%>. Jntr8un me$iu managerial' *)encEmar, =nseamn> o performan%> e1celent> a uneicompanii8m>surate' un punct $e referin%> sau o unitate $e m>sur> pentru a face compara%ii' un nivel$e performan%> consi$erat ca stan$ar$ $e e1celen%> pentru un proces $e afaceri specific.Scopul )encEmaringului este s> conştienti9e9e asupra felului cum alte organi9a%ii =şi sta)ilesc

nivelurile $e performan%> şi ce procese utili9ea9>.O compara%ie =ntre anali9a concuren%ial> şi )encEmaring se face $e Organi9a%ia &uropean> aCalit>%ii =n *&OH #raining Course,' Mo$ule 5 *BencEmaring,' conform #a)elului .!.ANCO0B&NCT&lemente $e comparatAnali9aconcuren%ial>BencEmaringInten%ii 8 compara%ie cuceilal%i concuren%i8 =nt<mpinarea şi $ep>şireaconcuren%ei8 o)%inerea e1celen%eiMeto$ologie 8 m>surarea

performan%elor 8 comparareacosturilor 8 i$entificarea$ecalaFelor 8 =n%elegerea meto$elor

8 compararea proceselor 8 i$entificarea solu%iilor Scop 8 orientarea c>treconcuren%ii $irec%i8 compara%ie =n ca$rulsectorului8 compara%ii şi =n afarasectorului8 at<t concuren%ii' c<t şi ceicare nu sunt concuren%iSurse $e informa%ii 8 anali9a sectorial>

8 concuren%i8 companiile *cel mai )un =nsegmentul $e afaceriW 3Best



=n tEe class4MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor 2Aria $e cuprin$ere 8 toate activit>%ile8 organi9a%ie0 pro$us8 =ntreaga organi9a%ie8 o meto$>

8 un proces8 o func%iePrincipii 8 stu$iu $e ansam)lu8 e1erci%ii pentrumanageri $e nivelsuperior 8 un stu$iu $e ansam)lu şi $e

profun9ime8 angaFamentul managerilor $e nivel superior 8 participarea tuturor

mem)rilor societ>%ii#a). .!. Compara%ie =ntre anali9a concuren%ial> şi )encEmaring.!.6. BencEmaring =n managementul proiectelor BencEmaringul =n managementul proiectelor se $efineşte ca *Cea mai )un> teorie şi

practic> =n managementul proiectelor,. Pentru a putea face compara)il managementul $iferitelor tipuri $e proiecte' cum ar fi proiectele inginereşti' cele $e teEnologia informa%iei 3I#4' cele $emareting etc.' s8a convenit s> se foloseasc> proiecte cu aceeaşi comple1itate. Partenerii $e

)encEmaring tre)uie s> utili9e9e $ou> categorii $e comple1itate me$ie şi mare. Criteriile pentruconstruirea no%iunii $e comple1itate sunt relevan%a strategic>' inter$epen$en%a şi multitu$ineaactivit>%ilor' $imensiunea 3cost' $urat>4' rela%iile cu me$iu şi riscul $e acceptare.Mo$ul cum un proiect este perceput =ntr8o companie' respectiv proiect $e comple1itateme$ie sau mare' influen%ea9> mo$ul =n care este f>cut managementul acestuia. Astfel' se pote1emplifica folosirea instrumentelor pentru managementul proiectelor' alegerea managerului

proiectului' a formelor $e comunicare. Pentru a evi$en%ia mo$ul $e percep%ie a comple1it>%ii unui proiect a fost i$entificat un mo$el $e referin%>' numit *cea mai )un> teorieW 3Best #Eeor+4. Acestaeste construit at<t prin =mprumutul unor concepte $in literatura $e specialitate' c<t şi princonsultarea unor e1per%i =n managementul proiectelor. Re9ultatul este un mo$el care poate ficomparat cu orice tip $e proiect $e comple1itate me$ie sau mare' =ntr8un proces $e )encEmaring..!.-. BencEmaringul =n activitatea $e inovareA. Puncte $e ve$ere privin$ rolul inova%iei =n o)%inerea competitivit>%ii*Inova%ie, este un termen care a fost folosit cu referire la gra$ul $e succes al unei societ>%i

=n atingerea unor stan$ar$e =nalte $e competitivitate. Ceea ce face termenul $e *inova%ieW incitanteste faptul c> este greu $e g>sit o $efini%ie o)işnuit>' general vala)il>' şi c> este' =n general' greu $e$eterminat care $intre societ>%i este mai inovatoare şi $e cuantificat activit>%ile inovatoare.Inova%ia a fost $efinit> =n mai multe feluri. A fost $efinit>' $e e1emplu' ca arta $e a inventa' $e acrea' $ar şi ca efort $e satisfacere a cerin%elor clien%ilor. Peter Drucer $efineşte inova%ia ca fiin$*func%ia specific> a unei societ>%iG miFlocul prin care =ntreprin9>torul fie creea9> resurse noi $e

pro$uc%ie' fie =m)un>t>%eşte mo$ul $e folosire a resurselor e1istente pentru crearea )un>st>riiGefortul $e a face scEim)>ri cu un anumit scop' focali9ate pe poten%ialul economic sau social al=ntreprin$erii, 3UennetE' 254. Se poate continua seria $e =ntre)>ri asupra motivelor pentru careunele societ>%i $in Rom<nia au avut mai pu%in succes =n activitatea $e inovare' $ec<t competitoriilor str>ini.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor

2/Motivul pentru care unele societ>%i au mai pu%in succes $ec<t altele este concep%ia asuprainova%iei *$ac> nu este comple1> şi ra$ical nou>' atunci nu este inova%ie*. Aceasta nu mai este



vala)il>' $eoarece s8au =nv>%at multe lucruri' precum inova%ia furni9ea9> *valoareW =n plus clientuluiG

inova%ia este cea care $uce la =n$eplinirea $orin%elor clientuluiG

inova%ia este un efort $eli)erat $e surprin$ere a clientuluiG

inova%ia nu tre)uie s> fie neap>rat comple1> sau s> se )a9e9e pe o sofisticare

teEnologic>G

inova%ia poate reflecta c>i noi şi practice $e servire a clientuluiG inova%ia $epin$e foarte mult $e poten%ialul umanG

inova%ia nu este op%ional>G

inova%ia nu tre)uie anali9at> numai $in punct $e ve$ere economic şi financiar.

AFungerea conceptului $e *calitate total>, la sta$iul $e filo9ofie a clarificat' prin e1tensie'multe $in 9onele *al)e, ale activit>%ii $e inova%ie' a $at organi9a%iilor economice $in %>rile$e9voltate impetuo9itatea şi gra$ul $e implicare necesare pentru reali9area climatului $e continu>=m)un>t>%ire şi inova%ie. De asemenea' s8a =n%eles' la nivel $e politic> economic>' faptul c> ocreştere economic> poate fi atins> numai printr8un efort constant =n $irec%ia inov>rii. &volu%ia poatefi $escris> ca un proces $e scEim)are a mo$ului $e a)or$are a afacerii' $e la focali9area interesului

pe activit>%i in$ivi$uale şi pe anali9a factorilor interni' la =ntreaga afacere şi la inclu$erea =n anali9>

a *for%elor e1terne,' care pot influen%a sistemul organi9a%ional 3(igura ."4.(ig..". Intro$ucerea calit>%ii totale 3#H4' folosin$ )encEmaringulJn sistemul concuren%ial glo)ali9at' inova%ia va creşte ca importan%> =n $iscu%iile consiliilor $e a$ministra%ie şi =n fiecare efort $e satisfacere a cerin%elor clien%ilor. Jn acest conte1t' conceptul $einova%ie tre)uie s> capete noi =n%elesuri' pornin$ $e la evaluarea şi e1ploatarea poten%ialului uman'$e la sta)ilirea unor criterii $e performan%> )a9ate pe pro$uctivitate şi $e la acceptarea faptului c>timpul este un factor concuren%ial $e )a9>. Pe viitor' inova%ia nu tre)uie s> fie neap>rat comple1>'ra$ical>' s> provin> $in surse interne sau s> fie legat> numai $e pro$use' motiv pentru care se

propune urm>toarea $efini%ie a inova%iei' =n conte1tul )encEmaringului*Inova%ia este o meto$> a noului' economic via)il>' $e a furni9a calitateclien%ilor,.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor 27B. Mo$el $e )encEmaring pentru activitatea $e inovare?n stu$iu $e )encEmaring privin$ inova%ia are ca scop s> reali9e9e a =n%elegere mai )un> aactivit>%ii $e inovare' a principalilor factori $e stimulare0 $e inEi)are a acesteia şi s> evalue9e

punctele forte şi sl>)iciunile proprii' =n compara%ie cu acele compani recunoscute ca fiin$re$uta)ile.O a)or$are a unui stu$iu $e )encEmaring privin$ inovarea este pre9entat> =n cele ceurmea9>.!. Pre9entarea societ>%ii alese pentru compara%ie.Pentru eşantionul $e societ>%i ales pentru compara%ie vor fi avute =n ve$ere

pre9entarea succint> a $omeniului $e activitateG

re9ultatele economiceG

num>rul $e angaFa%i.

Datele se centrali9ea9> conform mo$elului pre9entat =n continuare.I. CEestionar pentru anali9a $e )encEmaringa. Cum se foloseşte timpul alocat pentru inovareXO)iectivele activit>%ii $e inovare Pon$erea =n timpul totalconsumat pentru inovare_Men%inerea pro$uselor şi serviciilor actualeIntro$ucerea unor scEim)>ri treptate la

pro$usele0 la serviciile e1istenteReali9area şi lansarea unor pro$use0 a unor servicii ra$ical noi



Se vor urm>ri =n special presiunile pe termen scurt asupra afacerii' care au ten$in%a s>a)soar)> resursele şi eforturile.

). Contri)u%ia activit>%ii $e inovare la veniturile societ>%iiCategoriile $e pro$use' $up> gra$ul lor $enoutatePon$erea =n venit

_Pro$use şi servicii e1istentePro$use şi servicii =m)un>t>%itePro$use şi servicii noiSe va urm>ri corela%ia =ntre mo$ul $e folosire a timpului alocat inov>rii şi contri)u%iile$iferitelor categorii $e pro$use0 $e servicii la veniturile societ>%ii.c. Nivelul cEeltuielilor cu cercetarea8$e9voltarea' raportate la venituriProcentul $in venit alocat cEeltuielilor $e CDSe va marca cu *\W pe linia carecorespun$e situa%iei firmei

6_6 !_ !_Se poate o)%ine un in$iciu asupra capacit>%ii societ>%ilor $e a finan%a activit>%ile $e cercetare $elung> $urat> şi cu un gra$ =nalt $e risc.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =nmanagementul proiectelor 2/$. (actorii interni care influen%ea9> activitatea $e inovare(actorul intern Or$inea importan%ei

pentru societateImplicarea con$ucerii superioare =n procesul $einova%ieCreativitatea' cunoştin%ele şi calitatea personaluluiActivitatea $e coor$onare0 $e integrare a inova%iei3lan%ul furni9or8client4Resursele $isponi)ileO )a9> teEnic> puternic>........Al%i factori interni&1ist> o p>rere $estul $e larg r>sp<n$it>' potrivit c>reia activitatea $e inovare tre)uie ini%iat>'coor$onat> şi =ncuraFat> *$e sus =n Fos,' şi $e aceea ea tre)uie s> fac> parte $in responsa)ilit>%ile

con$ucerii.e. (actorii e1terni care influen%ea9> activitatea $e inovare(actorul e1tern Origineaimportan%ei pentrusocietate

Necesitatea $e a $e9volta leg>turi str<nse cu to%iclien%ii' prin strategii sigure' privin$ atragerea şimen%inerea acestoraScEim)>rile $ese $e pe pia%> şi continua presiune lacare sunt supuse societ>%ile

Necesitatea reali9>rii mai eficiente a unei re%ele $e

furni9ori Necesitatea reali9>rii mai eficiente a unei re%ele $e protec%i a me$iului



Al%i factori e1terniSe va urm>ri8 mo$ul =n care societ>%ile =şi manifest> nevoia $e a oferi un nivel a$ecvat $e calitate şi $eservicii' pentru clien%ii lorG8 eforturile pentru a face fa%> ten$in%elor $e re$ucere a ciclului $e via%> al pro$uselor.f. A)or$>ri folosite =n activitatea $e inovare

#ipul $e a)or$>ri Se va marca *\, pelinia care corespun$esitua%iei societ>%iiDefensiv> 3inova%ie $in cau9a sc>$erii marFei $e

profit4Ofensiv> 3inova%iei pentru a men%ine marFa actual>$e profit4Continu> 3men%inerea unui climat propiceinova%iei' pentru a avea o superioritateconcuren%ial> pe termen lung4Com)inat>MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor

2/!&ste $e aşteptat ca cea mai mare parte $intre su)iec%i s> consi$ere necesar un climat $e inovarecontinu> şi s>8şi e1prime $orin%a $e a ri$ica nivelul $e competitivitate. O atitu$ine *activ>,=nseamn> =ncuraFarea inova%iilor' in$iferent $e performan%ele ime$iate =n afaceri.g. Impactul factorilor $e constr<ngere =n activitatea $e inovare(actorul $e constr<ngere Or$inea importan%ei

pentru societatePresiunea ac%ionarilor $e a men%ine nivelele $e profitite9a cu care se a$opt> inova%iileDificultatea $e a cuantifica re9ultatele inov>rii?şurin%a $e a se a1a pe inova%ii gra$uale' $ec<t $e a seconcentra pe inova%ii ra$icaleipsa cunoştin%elor şi a e1perien%ei =n ri$icareanivelului activit>%ii $e inovareConstr<ngeri puternice $e or$in )ugetar Concep%ia $e afacere cu risc c<t mai re$usite9a cu care se a$opt> inova%iile este $eclarat> factor8cEeie =n atingerea unor nivele =nalte $ecompetitivitate. &ste $e aşteptat ca importan%a acestui factor s> creasc>' $eoarece clien%ii $evin $ince =n ce mai preten%ioşi' iar scEim)>rile pe pia%> sunt mult mai rapi$e.E. #eEnicile calit>%ii aplicate activit>%ii $e inovare#eEnicile calit>%ii DA N? N0A

Intro$ucerea sistemelor $e calitate 3ISO 74 pentruinova%iiPreg>tirea personalului pentru aplicarea teEnicilor $ere9olvare a pro)lemelor legate $e inova%iiAplicarea unor principii simultane $e ingineriainova%ieiDe9voltarea func%iilor calit>%iiProiectare proces0 flu1(olosire $e teEnici statisticeDeterminare performan%e inova%ii pe )a9a #.H.II. Prelucrarea şi valorificarea informa%iilor o)%inute cu aFutorul cEestionarului

Pentru fiecare $intre $irec%iile $e anali9> cuprinse =n cEestionar' se va reali9a o situa%iecentrali9at>' care va pune =n evi$en%> tr>s>turile $ominante ale societ>%ilor *$e succes,' un mo$elfiin$ pre9entat =n continuare



Criteriul $e performan%>i!bm

Nivelul $e performan%> F!bn! 2 F n!

2bb.i NiFbb.mMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor 2/2Datele =nscrise =n ta)el' NiF' se vor referi la num>rul total $e societ>%i pentru care criteriului *i, ise atri)uie acelaşi nivel $e performan%>' *F,.Anali9a comparat> va $a o imagine $espre punctele forte ale companiilor re$uta)ileanali9ate şi $espre principalele $ecalaFe proprii' =n raport cu acestea' vi9<n$ =n principal

gra$ul $e implicare a con$ucerii superioare =n activitatea $e inovare' Eot>r<rea şi $orin%a

$e a asigura un climat propice pentru inova%iiG poten%ialul creator al oamenilor' flerul şi lucrul =n ecEip>' care creea9> sinergie şi $>

capacitatea $e a =n$eplini $orin%ele clien%ilorG concep%ii propice pentru inova%ii' )a9ate pe mo)ilitate' pe li)ertate $e e1presieG

vi9iune strategic>' implicare =n termeni $e nivel $e investi%ii' =n%elegerea pie%ei şi

sta)ilirea unor o)iective realisteG =nt>rirea rolului cercet>rii' al teEnologiei' al maretinguluiG

=ncre$erea =n sistemul calit>%ii totale' care a fost recunoscut ca fiin$ miFlocul prin care a

fost ini%iat> o activitate $e inovare $e succesG concentrarea asupra clien%ilor' =n%elegerea clien%ilor şi cEiar consultarea acestora'

c<ştig<n$u8le spriFinul şi interesul..!.. Reali9area unui proiect $e )encEmaringA. &lemente $e principiuJn $erularea unui proiect $e )encEmaring' tre)uie avute =n ve$ere o serie $e aspecte carecontri)uie la atingerea scopurilor propuse. Jn vi9iunea Organi9a%iei &uropene pentru Calitate3&OH4' e1ist> patru principii fun$amentale ale )encEmaringului!. Reciprocitate.?n )un serviciu merit> un r>spuns pe m>sur>.2. Analogie.Procesele partenerilor $e )encEmaring tre)uie s> fie compara)ile.5. Sistem $e m>surare.

Ce sistem $e m>surare folosimX". Corectitu$ine.(iecare partener va garanta faptul c> informa%iile care fac o)iectul scEim)ului sunt corecte.Pentru a face ca instrumentul )encEmaringului s> fie atractiv şi pentru =ntreprin$erile mici'se su)linia9>' =n mo$ repetat' c> focali9area este foarte important>. Altfel' stu$iile $e )encEmaringvor fi reali9a)ile' la costuri sc>9ute şi =n " 8 - luni. O mai mare re$ucere a $uratei proiectului poatefi reali9at> printr8un efort suplimentar. Oricum' tre)uie ar>tat' =n mo$ clar' c> scurtarea perioa$ei nueste propor%ional> cu timpul suplimentar alocat. Se va avea =n ve$ere faptul c>' $e e1emplu'r>spunsul la cEestionare ia un anumit timp.Jn continuare' sunt pre9entate principalele pro)leme ale organi9>rii cronologice şi tematice aunui proiect $e )encEmaring

Cu c<t stu$iul $urea9> mai mult' cu at<t este mai pro)a)il ca situa%ia ini%ial> s> se scEim)e3=n interior sau =n e1terior4. Jn consecin%>' $atele $eFa colectate $evin' =n propor%ie tot maimare' inutili9a)ile.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul



proiectelor 2/5

Mem)rii ecEipei sunt pe cale s>8şi scEim)e locurile $e munc>. Datorit> noilor

responsa)ilit>%i' ei manifest> a$esea o implicare mai re$us> =n proiectul $e )encEmaring.Mai mult' $ac> angaFa%ii respectivi p>r>sesc organi9a%ia' a$esea cunoştin%ele acumulate sunt

pier$ute.

Managerii mo$ific> şi =ntrerup stu$iul' =nainte ca acesta s> fie terminat' $in cau9a scEim)>rii priorit>%ilor. O$at> cu creşterea $uratei proiectului f>r> a se putea pre9enta re9ultate ecEipa =şi pier$e

$in cre$i)ilitate' ceea ce face a$esea ca implementarea =m)un>t>%irilor s> fie mult mai$ificil>.

O$at> cu creşterea $uratei proiectului' este posi)il ca ecEipa s>8şi piar$> concentrarea asupra

setului $e o)iective. O)iectivul unui proiect $e )encEmaring este acela $e a pro$uce scEim)>ri. A$esea =ns>

re9ultatele servesc $oar pentru recoman$>ri. Acest lucru se =nt<mpl> =n special $ac>stu$iului nu i s8a acor$at importan%a cuvenit> şi' respectiv' $ac> posi)ilit>%ile $e scEim)arenu au fost folosite =nc> $e la =nceput.

Multe companii' care sunt cunoscute pentru procese cu un =nalt nivel $e performan%>' primesc un num>r mare $e solicit>ri pentru )encEmaring. a #e1as Instruments' S?A' se vor)eşte=n pre9ent $e peste !. solicit>ri pe an. Cifre $e acelaşi or$in $e m>rime sunt men%ionate' $ee1emplu' şi la A##' Compad' Motorola şi \ero1. Multe organi9a%ii )ine8cunoscute pentru

performan%ele lor e1celente )eneficia9> $oar $e pe urma compara%iilor cu organi9a%ii cu performan%e$e asemenea e1celente. Atitu$inea lor a$esea negativ> fa%> $e organi9a%iile cu performan%e me$ii

privin$ procesele tre)uie' aşa$ar' =n%eleas> şi respectat>. Mai mult' nu este sigur c> o organi9a%ie cu performan%e me$ii poate )eneficia' =ntr8a$ev>r' =n m>sura aşteptat>' $in compara%ia cu unae1celent>.Dac>' $e e1emplu' $ecalaFul $e performan%> este prea mare =n anumite privin%e' $emersul este'a$esea'$escuraFat şi poate con$uce la o prematur> sl>)ire a eforturilor $e =m)un>t>%ire. De o)icei' c<ştigul

pentru o organi9a%ie $e miFloc este mai mare atunci c<n$ se compar> pe sine cu organi9a%ii care au performan%e mai )une' $ar şi niveluri care =i sunt accesi)ile.O compara%ie $in lumea sportului va ilustra aceast> i$ee. Pentru a =nv>%a s> Foace tenis mai

)ine' un Fuc>tor $e valoare me$ie va avea mai mult $e c<ştigat' provoc<n$ un campion $e clu). &stegreu $e cre9ut c> va cocEeta cu i$eea $e a Fuca =mpotriva *num>rului !, mon$ial. &ste $e =n%eles c>nici acesta $in urm> nu este interesat s> Foace cu un amator. Campionul =nsuşi nu va avea $e c<ştigat$in aceasta' iar partenerul' evi$ent mai sla)' nu va reuşi su) nicio form> s> fac> fa%>.Stu$iile $e )encEmaring cu o cuprin$ere mai larg> sunt ini%iate $e organi9a%ii mari $e

specialitate' care Eot>r>sc şi asupra $omeniilor $e stu$iat' şi a =ntin$erii anali9ei. Costurile $e participare la astfel $e stu$ii $epin$ $e mai mul%i factori. Printre aceştia se num>r> scopul stu$iului'necesit>%ile $e cercet>ri secun$are şi num>rul $e participan%i. Ca argumente pentru stu$ii *$econsor%iuW' sunt citate costurile ce a$esea revin fiec>rui )eneficiar şi anali9a cuprin9>toare' vi9<n$un mare num>r $e organi9a%ii. O rela%ie şi mai )un> cost8)eneficiu se poate o)%ine prin asigurareaunui management profesionist al stu$iului.(iecare organi9a%ie participant> se str>$uieşte s>8şi $escrie propriile procese0 propriileopera%ii' la nivelul care se cere. Organi9a%ia care ela)orea9> stu$iul i$entific> $ecalaFele in$ivi$uale'organi9ea9> pre9ent>rile pe parcurs 3la care participarea este $e cele mai multe ori o)ligatorie4 şii$entific>' =mpreun> cu organi9a%iile participante' posi)ilit>%ile $e =m)un>t>%ire.B. I$entificarea partenerilor $e )encEmaringMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e

avansate =n managementul proiectelor 2/"Pentru multe $intre organi9a%iile care au $e8a face pentru prima $at> cu )encEmaringul'



c>utarea partenerilor este o pro)lem> maFor>. #rec<n$ =n revist> $iverse meto$ologii' este evi$entc> nu c>utarea partenerilor' ci c>utarea practicilor )une sau cEiar a celor mai )une practici tre)uie s>se situe9e pe prim8plan. Prima =ntre)are tre)uie s> fie *Cum pot fi g>site cele mai )une practiciXW.R>spunsul la aceast> =ntre)are este elementul central al meto$ologiilor.Accentul este plasat pe anali9a propriului proces' astfel =nc<t s> se i$entifice' =n continuare'

prin cercet>ri secun$are' practicile şi opera%iile altor organi9a%ii' care pot servi ca )encEmaring.

O$at> g>sit procesul fa%> $e care $orim s> m>sur>m propriul curs al ac%iunilor' vomrecunoaşte şi poten%ialii parteneri $e )encEmaring.#re)uie su)liniat faptul c> efortul $e c>utare a celor mai )une practici are prioritate clar>'fa%> $e c>utarea partenerilor $e )encEmaring. Nu serveşte la nimic organi9a%iei $ac> au fosti$entifica%i unul sau mai mul%i parteneri $e )encEmaring' $intre cei care nu au un proces $estul $eapropiat sau care nu se situea9> la un nivel apropiat' =n orice proces compara)il.O alt> =ntre)are care se pune $es este *Ce c<ştig o)%ine partenerul $e )encEmaring prin

participare la stu$iul nostruX,. Ca regul> $e )a9>' to%i partenerii vor avea $e =nv>%at $intr8un stu$iu$e )encEmaring.Acest lucru este garantat prin selec%ia partenerilor $e )encEmaring' ale c>ror nivele $e

performan%> nu sunt prea $iferite. Jn unele ca9uri' sunt şi parteneri care au reali9>ri e1celente =n

$iverse procese. Se accept> s> se reali9e9e mai multe stu$ii' fiecare $intre acestea fiin$ =n$reptatc>tre un proces anume. Astfel se creea9> con$i%ii ca fiecare partener s> poat> )eneficia $e pe urma

particip>rii la stu$ii.egat $e cele c<teva solicit>ri pe care #e1as Instruments' $e e1emplu' le primeşte anual' s8a$ove$it c> aşa8numitele organi9a%ii cu cea mai )un> practic> =şi aleg foarte atent partenerii $e

)encEmaring. Aceste organi9a%ii particip> a$eseori la stu$ii *$e consor%iu,' con$uc<n$ stu$ii $e )encEmaring şi particip<n$ la stu$ierea altor organi9a%ii. Oricum' aleg parteneri ale c>ror procesese reali9ea9> la cel mai =nalt nivel.?n moment foarte important =n )encEmaring este confruntarea cu =ntre)>ri $in afar>'

privin$ propriul t>u proces. Jn anumite ca9uri' pot fi astfel focali9ate aspecte c>rora nu li s8a acor$at=nainte suficient> aten%ie. Cu aceast> oca9ie' se pot' aşa$ar' $escoperi foarte multe lucruri noi.C. Cau9e ale eşecurilor şi factorii $e succesCau9ele eşecurilor pot fi multiple' $intre acestea mai importante fiin$ urm>toarele

Propriile procese nu au fost anali9ate $e loc sau nu au fost anali9ate $estul $e precis.

DecalaFul $e performan%> nu a fost i$entificat corect şi ca urmare nu au fost luate

m>surile a$ecvate 3optime4 $e =m)un>t>%ire a situa%iei. Dac> organi9a%ia a avut $eFa preocup>ri privin$ managementul calit>%ii' i$entificarea

proceselor8cEeie $e afaceri nu va mai fi o pro)lem>' astfel $e aplica%ii fiin$ $eFa reali9ateimplicit.

Scopul stu$iului $e )encEmaring a fost prea am)i%ios formulat un stu$iu poate avea

=ntin$ere mai mare =n $etrimentul profun9imii sau poate fi puternic focali9at şi con$us =n

profun9ime. O arie mai mare $e cuprin$ere simultan cu a)or$area =n profun9ime nu potfi' =n mo$ normal' com)inate.Pentru a pre=nt<mpina eşecul' este util s> ne =ntre)>m la =nceputul stu$iului

*Ce fac al%iiX,' %intin$ un stu$iu $e $etaliuG

*Cum fac al%ii acest lucruX,' %intin$ un stu$iu $e $etaliu.MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8

Meto$e avansate =n managementul proiectelor 2/6Renun%area la e1per%ii e1terni' care pot procura $ate vali$ate' poate implica cercet>risecun$are' a$uc<n$ =n aten%ie multe $ate' $ar pu%ine informa%ii. Mai mult' e1per%ii pot aFuta s> seeconomiseasc> timpul pentru cercet>ri secun$are.&1ist> ten$in%a ca =n ca$rul unui proiect $e )encEmaring s> se =ncerce g>sirea a cea mai

)un> practic>. Aceasta practic nu e1ist>. CEiar $ac> ar e1ista' ar fi aproape imposi)il s8o g>sim' cel pu%in cu un efort re9ona)il. Ceea ce este consi$erat *cea mai )un> practic> sau cel mai )un $in clasarespectiv>,' $epin$e foarte mult $e ceea ce urm>reşte ecEipa. Ceea ce o ecEip> consi$er> a fi *cel



mai )un =n clasa respectiv>W' $epin$e foarte mult $e ceea ce urm>reşte ecEipa. Ceea ce o ecEip>consi$er> a fi *cel mai )un =n clas>,' al%ii pot consi$era ca fiin$ $e nivel me$iu.?nele pro)leme care apar =n proiectele $e )encEmaring sunt urm>toarele

managerii nu sus%in sau sus%in insuficient ecEipa care efectuea9> stu$iulG

managerii las> e1clusiv =n sarcina ecEipei $e )encEmaring implementarea

recoman$>rilor pentru scEim)are şi =m)un>t>%irea situa%ieiG

pe $urata vi9itelor' managerii $e nivel superior nu se implic> =n scEim)ul $e informa%ii şii$ei şi nu manifest> interes s> =nve%e $e la alte organi9a%ii.Pro)lemele tipice =n )encEmaring au fost sinteti9ate astfel $e c>tre Organi9a%ia &uropean>

pentru Calitate 3#a)elul .5.4reşeli Cau9e posi)ile Solu%ii posi)ile&lemente greşite$e )encEmaringInsuficientacunoaştere a proprieiorgani9a%iiAprofun$area cercet>rii pentru

a i$entifica elementele8cEeieAlegerea incorect>a partenerilor Cercetare nea$ecvat> Detalierea suplimentar> acercet>rii ini%ialeBencEmaringnemateriali9at =nac%iuni concreteImplicare insuficient>a managementului $enivel superior Convingerea managementului$e nivel superior s> participe laini%iativa privin$

)encEmaringulManagementul $enivel superior neconvinsipsa $e informa%ii şi0sau $e i$eiAsocierea )encEmaringului

cu planul $e afaceri alcompanieiG $emonstrareaavantaFelor )encEmaringului

pentru companie sau pentrualte organi9a%ii#a)el .5 #ipuri $e pro)leme =n )ecEmaringMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$eavansate =n managementul proiectelor 2/-.2. Managementul prin proiecte folosin$ *teoria constr<ngerilor,.2.!. Caracteri9area teoriei constr<ngerilor #eoria constr<ngerilor' 3#OC #eor+ of Constraints4' repre9int> o filo9ofie $e management

pentru proiecte şi pentru societ>%ile sau pentru structurile organi9atorice care au structur> $eactivit>%i $e management prin proiecte 3Proştean' 2!4. ?tili9<n$ aceast> filo9ofie $e management'au fost concepute meto$e $e cercetare şi $e optimi9are =n sistemele $e pro$uc%ie' care $epin$' =n



mo$ pre$ominant' $e a)ilit>%ile cognitive umane şi mai pu%in $e algoritmi e1ac%i. #OC ofer> solu%ii pentru o serie $e pro)leme stringente' cu care se confrunt> managerii $e performan%>' precum

g>sirea c>ilor $e =nvingere a concuren%eiG

g>sirea c>ilor $e $eterminare a oamenilor $in su)or$ine s> practice i$ei inovatoare şi

=m)un>t>%iriG g>sirea c>ilor $e micşorare a timpului $e $e9voltare a noilor pro$useG

g>sirea c>ilor $e a8i mul%umi pe clien%i.Practic' to%i managerii $oresc s> se organi9e9e şi s> con$uc> )ine. Pentru a con$uce )ine'aceştia tre)uie s> ai)> un control eficient at<t asupra costurilor' c<t şi a pro$usului final. Aceste$ou> con$i%ii sunt a)solut necesare' inter$epen$ente' $ar implic> $ou> mo$uri $iferite $emanagement.Pentru a $emonstra acest lucru' se reali9ea9> analogia $intre o societate şi un lan% 3Proştean2!4. Prima verig> se consi$er> a fi repre9entat> $e $epartamentul $e mareting' apoi $e$epartamentele $e cercetare8$e9voltare' $e aprovi9ionare' $e pro$uc%ie' iar cea care =ncEeie lan%uleste repre9entat> $e $epartamentul $e $esfacere. Costurile companiei sunt alocate pentru fiecare$epartament =n parte' şi astfel fiecare $epartament =şi are costurile proprii. Revenin$ la analogiacare se reali9ea9> cu lan%ul' acesta $evine cu at<t mai uşor =n greutate' cu c<t fiecare verig> a lui

$evine mai uşoar>. Acelaşi lucru se =nt<mpl> şi =n ca9ul costurilor companiei' acestea $evenin$ cuat<t mai mici' cu c<t fiecare $epartament reuşeşte s>8şi $iminue9e costurile proprii. Aceast> teorierepre9int> filo9ofia $e management conform *lumii costurilor, 3*cost ;orl$,4.Jn ceea ce priveşte pro$usul final' aceast> filo9ofie $e management se scEim)> total. Jn acestca9' $ac> o singur> verig> se rupe' lan%ul =şi pier$e integritatea. Astfel' $ac> lan%ul va fi tensionat cuo anumit> for%>' acesta =şi va men%ine integritatea at<ta timp c<t m>rimea for%ei nu va $ep>şi for%a $ere9isten%> a celei mai sla)e verigi. Prin analogie' =n ca9ul $epartamentelor unei societ>%ii' $ac> unasingur> =nregistrea9> =ntreruperi sau alte pro)leme' atunci pro$usul final este compromis. De aceea'eficien%a o)%inerii pro$usului final' =n con$i%iile =n care i se respect> toate specifica%iile ini%iale' vafi impus> $e c>tre $epartamentul cu eficien%a cea mai sc>9ut>' in$iferent $ac> celelalte$epartamente au o capacitate mai mare. Aceast> teorie repre9int> filo9ofia $e management conform*lumii pro$usului finit, 3*tErougEput ;orl$,4.?rm>rin$ mai profun$ cele $ou> filo9ofii $e management' se constat> e1isten%a uneiconstr<ngeri =ntre ele. Managementul' conform *lumii costurilor,' =l o)lig> pe manager s> stimule9efiecare $epartament =n parte s>8şi $iminue9e costurile. Qefii $e $epartamente' care tre)uie s>men%in> costurile la un nivel sc>9ut' vor lupta implicit pentru eficienti9area acestor $epartamente'ceea ce va intra =n contra$ic%ie cu filo9ofia $e management' conform *lumii pro$usului finit,' =ncare eficienti9>rile locale nu se pot reali9a $ec<t prin sincroni9area cu $epartamentul care arecapacitatea cea mai sc>9ut>' pentru a proteFa toate specifica%iile $e proiectare ale pro$usului0 aleserviciului.Re9ult> c>' singura solu%ie pentru un management )un' este s> se reali9e9e un compromis

continuu' =ntre managementul utili9=n$ filo9ofia *lumea costurilor, şi managementul utili9=n$MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor 2/filo9ofia *lumea pro$usul finit,' =ntre care' $e fapt' apare tot timpul o constr<ngere e1emplificat>=n (igura . 6. 3 o$ratt' 2"4' 3Proştean' 2!4.(ig. .6. Compromisul pentru un management )un.2.2. Proce$ura $e compromis )a9at> pe teoria constr<ngerilor Proce$ura $e compromis pre9entat> presupune parcurgerea fa9elor eşalonate =n or$inea $e mai

FosA. I$entificarea constr<ngerii sistemuluiSe consi$er> lan%ul $epartamentelor repre9entat =n (igura .-. Jn acest prim pas al proce$urii

se i$entific> constr<ngerea' a$ic> $epartamentul cu cele mai limitate resurse.(ig. .-. an%ul $epartamentelor $intr8o structur> organi9atoric>Departamentul 6 a fost i$entificat ca fiin$ ineficient 3ona critic>8C! =ngust>4' =n compara%ie



cu celelalte $epartamente' $atorit> unor pro)leme $e tip ecEipament necorerspun9>tor şi insuficient'lips> $e personal calificat corespun9>tor.B. &1ploatarea constr<ngerii sistemuluiAt<ta timp c<t teoria constr<ngerilor impune *controlul costurilor,' ca o con$i%ie a)solutnecesar>' =n cel $e8al $oilea pas al acestei proce$uri' se $eci$e mo$ul $e e1ploatare a constr<ngeriisistemului' av<n$ =n ve$ere men%inerea costurilor la nivelul minim. Astfel' c>ile $e e1ploatare ale

acestui $epartament sunt o)%inerea a ma1imum posi)il $in capacitatea e1istent>GMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8

Meto$e avansate =n managementul proiectelor 2//

creşterea capacit>%ii $eFa e1istente' angaF<n$ mai mult personal speciali9at' acEi9i%ion<n$

mai multe ecEipamente =n limita $isponi)ilit>%ilor $in societate' re$istri)uin$ personalulsau ecEipamentele $isponi)ile $in alte $epartamente.Jn ca9ul =n care s8a reuşit $ep>şirea acestei constr<ngeri a sistemului' la nivelul $eci9iei $ee1ploatare al etapei B' se va relua etapa A' pentru i$entificarea noii constr<ngeri a sistemului. Jn ca9contrar' se continu> cu etapa C.C. Su)or$onarea tuturor celorlalte capacit>%i la nivelul $eci9iei $e e1ploatare $e la etapa B

Se presupune c> $epartamentul i$entificat ca fiin$ constr<ngerea sistemului' nu poate pro$uce mai mult $e N unit>%i $e pro$us0 9i. Jn aceste con$i%ii' nu este economic ca celelalte$epartamente s> pro$uc> mai mult $e N unit>%i $e pro$us0 9i' cEiar $ac> =ntreaga lor capacitate le

permite acest lucru. Pentru a putea e1ploata' $e e1emplu' $epartamentul 6 =ntr8o propor%ie $e !_$in capacitatea pe care o are' tre)uie s> i se asigure flu1 $e materiale =n mo$ continuu' in$iferent$ac> $epartamentele prece$ente acestuia =nregistrea9> pro)leme sau nu' pe parcurs. 3 o$ratt'2"4' 3Proştean' 2!4.Conclu9ii

va tre)ui asigurat' =n amonte $e $epartamentul 6' un *stoc $e siguran%>,' pentru a8l

proteFa $e eventualele pro)leme $e operare pe care le8ar putea =nregistra$epartamentele prece$enteG

$epartamentele !8" sunt consi$erate *centre $e alimentare, cu materie prim> pentru$epartamentul 6 şi' =n consecin%>' vor tre)ui s> lucre9e totuşi la o capacitate uşor superioar> $epartamentului 6' pentru a8i asigura acestuia stocul interme$iar.D. Dep>şirea constr<ngerii sistemului&tapa C a fost parcurs> pentru a evita costuri interme$iare inutile. Deoarece societatea$oreşte s> reali9e9e mai mult $e N unit>%i $e pro$us0 9i' se va ac%iona spre creşterea capacit>%ii$epartamentului 6' la nivelul celorlalte $epartamente.&. I$entificarea urm>toarei constr<ngeri a sistemuluiJn momentul =n care capacitatea $epartamentului 6 este suficient $e ri$icat> şi nu mairepre9int> niciun fel $e constr<ngere pentru sistem' se reia proce$ura $e la etapa A' i$entific<n$u8se

noua constr<ngere a sistemului..2.5.#ranspunerea teoriei constr<ngerilor =n managementul prin proiecte 3#OC8MPP4#ranspunerea teoriei constr<ngerilor =n managementul prin proiecte presupune parcurgerea unor etape asem>n>toare proce$urii pre9entate anterior şi anumeA. I$entificarea constr<ngeriiCare este constr<ngerea unui proiectX Care ar tre)ui s> fie ecEivalentul capacit>%ii$epartamentului $in proce$ura pre9entat> anteriorX#OC $efineşte *ona critic> =ngust>, ca fiin$ repre9entat> $e o resurs> 3uman>' material>'financiar>' informa%ional> etc.4 cu capacitate insuficient> pentru a pro$uce cantitatea $e pro$us0 $eserviciu cerut> pe pia%>. *ona critic> =ngust>, fr<nea9> societatea comercial> 3consor%iul $e

proiect4 =n a creşte reali9>rile financiare ale societ>%ii. MANA&M&N#? PROI&C#&OR 8

Meto$e avansate =n managementul proiectelor 2/7Practic' =n managementul $e proiecte' performan%a $orit> este $e a finali9a proiectul la timp



sau =nainte $e termenul final sta)ilit. Conform celor afirmate anteror' =n ca9ul unui proiect'constr<gerea nu poate fi alta $ec<t *$rumul critic,.B. &1ploatarea şi evaluarea constr<ngerii sistemului#impul sta)ilit pentru $rumul critic nu tre)uie irosit. Acesta tre)uie e1ploatat la ma1imum.(ie $rumul critic al unui proiect oarecare' repre9entat =n (igura .. Jn ca9ul proiectelor'stocului $e siguran%> i se face analogia cu o re9erv> $e timp pentru $rumul critic. Jn ca$rul

$rumului critic =ns>' activit>%ile nu au re9erve $e timp.(ig... Secven%a $rumului critic pentru un proiectDe fapt' =n fa9a $e estimare a $uratelor necesare $e timp' fiec>rei activit>%i i s8a atri)uit' =nmo$ implicit' o anumit> perioa$> $e timp $e siguran%> $atorit>

e1perien%ei celei mai $efavora)ile $in trecut' pe care a avut8o specialistul care a reali9at

estimareaG implic>rii persoanelor care tre)uie s> reali9e9e activit>%ile' =n alte sarcini paraleleG

=nt<r9ierile se propag> mai $eparte' iar progresul =n avans este posi)il s> se piar$>.

Re9ult> se va micşora $urata $e timp estimat> pentru fiecare activitate' lu<n$u8se =n consi$erare

$urata efectiv> $e operare' pentru ca o activitate s> fie efectuat>G

perioa$ele $e timp $e siguran%> pentru toate activit>%ile vor fi =nsumate =ntr8o re9erv> $etimp a proiectului' $enumit> *9on> $e siguran%> pentru proiect, 3SPP4' (igura ./.(ig../. Reconsi$erarea $rumului critic' av<n$ ataşat> 9ona $e siguran%> pentru proiect3SPP4Acest *SPP, repre9int> *stocul $e siguran%>,' cu aFutorul c>ruia se poate e1ploata la ma1imumresursa aferent> 8 =n ca9ul proiectelor' timpul alocat $rumului critic. 3 o$ratt' 2"4' 3Proştean'2!4.C. Su)or$onareaCum se vor su)or$ona $rumurile necritice la noul $rum criticXMANA&M&N#?PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =n managementul proiectelor 27Practic' se va repeta proce$ura $e la punctul 2.6..5.B' pentru toate $rumurile necritice'o)%in<n$u8se =n acest fel c<te o 9on> $e siguran%> pentru fiecare $rum necritic' numite *9one $esiguran%> $e alimentare, 3SA4' (igura .7.(ig..7. Su)or$onarea secven%elor activit>%ilor necritice la noul Drum CriticD. I$entificareaCe se =nt<mpl> =n ca9ul resurselor supraalocateX(ie proiectul $in (igura .!. =n care etapele =nsemnate cu \ repre9int> activit>%i care tre)uie$esf>şurate $e c>tre o aceeaşi resurs>. Se consi$er> c> fiecare $intre aceste etape necesit> 6 9ile' iar SA sunt prev>9ute' $e asemenea' cu o $urat> $e 6 9ile.(ig..!. Secven%> $e planificare av<n$ resursa *\, supraalocat>

@in<n$ cont $e acest conflict $e resurse şi lu<n$ =n consi$erare una $intre $efini%iile$rumului critic' ca fiin$ *lan%ul $e etape $epen$ente cel mai lung ca $urat> $e timp,' se poateafirma c> $epen$en%ele $intre $ou> etapei pot s> apar> $atorit> faptului c> acestea sunt efectuate $ec>tre aceeaşi resurs>. Jn consecin%>' se poate afirma c> cel mai lung lan% va fi compus $in sec%iuni$e $rumuri $epen$ente teEnologic şi $in $rumuri $epen$ente $e aceeaşi resurs>. 3 o$ratt' 2"4'3Proştean' 2!4.Conclu9ie s8a format un lan% $e etape $epen$ente $e resursa \ *lan%ul critic, care' =nfinal' ar putea totali9a o $urat> $e timp mai mare $ec<t cea a $rumului critic.&. &1ploatare şi evi$en%iereMANA&M&N#? PROI&C#&OR 8 Meto$e avansate =nmanagementul proiectelor 27!

Activit>%ile *lan%ului critic, au $eFa $uratele $e timp =n mo$ *optimist,' f>r> nicio marF> $esiguran%>. Jn continuare' este necesar s> se sta)ileasc> o *9on> $e siguran%> $e timp 3S#4,. Acestava fi cEiar SPP' conform (igurii .!!.



(ig..!!. Sta)ilirea secven%ei lan%ului critic şi su)or$onarea secven%elor necriticeConclu9ie Datorit> acestor scEim)>ri' se conturea9> un cu totul alt mecanism $e raportareşi $e control pentru evolu%ia proiectului. Su) acest aspect $e a)or$are a proiectului' focali9areamanagerului este' =n cea mai mare m>sur>' asupra $rumului critic' respectiv asupra lan%ului critic'celelalte activit>%i paralele fiin$ su)or$onate acestuia. Rapoartele tre)uie f>cute 9ilnic' pentru aavea continuu o imagine clar> a 9onelor $e siguran%> 3S4' care se consum> =n mo$ neregulat.

curs manager de proiecte

Documents