UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

Istoria gândirii sociale în România

Curs susținut de prof. univ. dr. Traian Vedinaș

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Semestrul I al anului universitar 2010/2011

Despre curs, seminarii şi examene: • - Miza lecturilor este să citim şi ce nu ne place, nu numai ce ne place.• - Să alegem un autor, din al cărui operă să citim (inclusiv publicistică, texte

politice, de teorie socială). • - Pentru prezentările de la seminar: colegii de cămin sau colegii de cartier să se

grupeze pentru o prezentare în comun cu dezbaterii. • - Prezenţa la seminarul este 50% din notă şi presupune măcar o intervenţie,

respectiv prezentarea unui eseu. • - La examen (50% din notă) ne va da cinci termeni de explicat, descris (fiecare

în valoare de 2 puncte)• - La examen: important să scriem corect numele autorilor;

Curs 01 Prof. T. Vedinaş 2010.Sept. 30 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Ion Aluaş a fost un sociolog clujan, dar şi un globetrotter (călător). El l-a studiat pe Weber amănunţit, a fost la Moscova. La ruşi avea posibilitatea de a studia şi altceva decât Marx, pentru că ruşii traduceau tot din lumea întreagă, fără discriminare şi fără a lua în seamă drepturile de autor.

În Cluj, la librăria Cartea Rusă – Diverta în prezent – era o secţie cu cărţi ruseşti, unde se găseau autori care în română erau interzişi.

În Moscova, Aluaş l-a studiat pe Weber, a studiat tipul ideal a lui Weber (voia să susţină marxismul) şi a tradus termenul original “Idealtyp” ca “tipul matriceal”.

Cercetările sociologice din România sunt în 95% weberiene. Martin Heidegger: Ce este metafizica? 1.)cercetare în echipă? Sau 2.) cercetare

de unul singur? Ion Aluaş, Ion Drăgan: Sociologie francofonă contemporană1

George Gurvitch era un weberian în “haine marxiste” ↔ Aluaş era un “weberian între marxişti” (înaintea lui Boudon2)

Gândirea socială se manifestă prin: 1. Memorialistică 2. Jurnalistică (Goga era în polemică cu Caragiale)

Ion Luca Caragiale: 1907 din primăvară până-n toamnă: câteva note3

În polemica vremii se confruntau patru puncte de vedere: 1. Radu Rosetti (istoric)4 2. Nicolae Iorga (Neamul Românesc)5 3. Constantin Dobrogeanu Gherea (1910: Neo-iobăgia)6

1 BCU: Ion Aluaş, Ion Drăgan: Sociologie francofonă contemporană, Ed. Politică, Bucureşti, 1971; FÎ.. cota: 316/SOC; Biblioteca Sociologie: FG. 919/1 2 http://en.wikipedia.org/wiki/Raymond_Boudon 3 BCU: Ion Luca Caragiale: 1907 din primăvară pînă-n toamnă: cîteva note, Ed. Tipografia ziarului ”Adevărul”, Bucureşti, 1907; FG. B.A.L. 1262 4 http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Rosetti 5 http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga 6 http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Dobrogeanu_Gherea

2

4. Ion Luca Caragiale (1907: Din primăvară până-n toamnă)7 Panait Istrati8 a fost publicist, scriitor, a făcut jurnalism socialist; a fost prieten cu Anatole France9; în 1921 merge în URSS şi când se întoarce, scrie o carte: Spovedania unui învins10

Între 1948 – 1989: exsita lista cărţilor interzise, era nevoie de aprobare pentru a le putea citi

Cote interzise (de exemplu): Eliade, Cioran, Radu Gyr11, etc. Emil Cioran12: Schimbarea la faţă a României13 (în carte e vorba de psihologii diferite, idee preluată de la Nietzsche, din Nașterea tragediei)Emil Cioran: Pe culmile disperării14

(ca să înţelegi un autor, trebuie să citeşti toată opera lui)

- psihologia popoarelor – curent din etnologia franceză, germană (Friedrich Nietzsche15 → Naşterea tragediei → stil adonisiac gândire în

stil apolemic Grecia Ant. Dimitrie Cantemir16 descrie vecinii țării în cronica sa George Călinescu17 citea toate cărţile: opere întregi.

Traian Vedinaş: Proiecte şi paradigme în gândirea socială Românească: 1848 - 200018 (antologie de texte + terminologii + dicţionar) Ed. Diotima: Argonaut, Cluj-Napoca, 2004

Traian Vedinaş: Revista Echinox în texte: gândirea socială: antologie 1968 – 199019 Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006

Fernand Braudel20: Istoria analelor

Noam Chomsky21: şcoala cognitvă - unitatea dintre semantic, logic şi ontic

(o carte poate fi citită sau consultată)

7 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale 8 http://ro.wikipedia.org/wiki/Panait_Istrati 9 http://ro.wikipedia.org/wiki/Anatole_France 10 BCU: Panait Istrati: Spovedania unui învins, Ed. 100+1 Gramar, Bucureşti, 2006; FL. LEGAL200606261 11 http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Gyr 12 http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Cioran 13 BCU: Emil Cioran: Schimbarea la faţă a României, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990; F Î. L1/ CIO 14 BCU: Emil Cioran: Pe Culmile disperării, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000; FG. 874506 15 http://ro.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Nietzsche 16 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir 17 http://ro.wikipedia.org/wiki/George_C%C4%83linescu 18 BCU: FG. 778782; Bibl. Socio: FG. 2572 19 BCU: FG. 877861 20 http://ro.wikipedia.org/wiki/Fernand_Braudel 21 http://en.wikipedia.org/wiki/Noam_Chomsky

3

>

Curs 02 Prof. T. Vedinaş 2010.Oct. 07 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Paradigmă culturală numită Umanism

În secolele XV – XVI era o dezbatere în Italia privitor la concepţia despre lume. Cultura medievală în Occident a fost redus la scolastică, bazată pe logica lui Aristotel, pe teoria silogismelor22 şi pe unele dintre operele lui Aristotel (Platon a fost ignorat).

Silogism – raţionament: două premise duc la o concluzie. Ex: Socrate este om. Omul este muritor => Socrate e muritor.

Summa Theologica23 - (Toma de Aquino24) – deja nu mai pomenea de Aristotel (în scrieri s-au simplificat lucrurile – se fac referiri la Aristotel, dar nu se mai specifică surs, e implicit că sunt de la Aristotel). Toma de Aquino a fost profesor la Sorbona în Franţa, a fost de mare rigoare.

Unele lucrări argumentează că stilul gotic a fost realizat după învăţăturile scolasticii. Scolastica se preda în mănăstiri, învâţau să scie, să citească, arte plastice, canto.

În acea perioadă a fost descoperită Lumea Nouă. (Americile → descopreiri geografice). Astfel, gânditorii au fost scoşi în lume, de exeplu poetul Petrarca! El a scris primul despre natură şi reflectarea umanistă despre lume, lăsând la o parte gândirea monastică şi canoanele stricte impuse de aceasta.

La Florenţa are loc o întâlnire între Bizanţ şi catolici (întâlnire religioasă), în sec. XIV.Gemistos Plethon25, din alaiul bizantin, era specialist în Platon, ajunge la Florenţa cu alți trimiși oficiali şi ascultă jocurile minţii fără creativitate ale scolasticilor. El a dus discuţii cu Ficinio26 din Florenţa şi i-a prezentat opera lui Platon27, pe care a refăcut-o în greacă bizantină (Platon în original era scris în greaca veche). A tradus opera lui Platon în italiană [probabil Ficino?], şi astfel s-a născut şcoala 28neoplatonică la Florenţa. Până atunci gândirea italiană a fost îngrădită.

Renaşterea Renaşterea a presupus redescoperirea Antichităţii.Dacă scolastica îl avea pe Aristotel, Renaştera îl avea şi pe Platon, care aduce

libertatea de a gândii. Hippias Maior29 - gândirea despre frumos: dialog între Socrate şi un partener

(Hippias) „Cum e frumos?” – în diferite ipostaze => de unde rezultă că definireafrumosului e grea.

Empedocle30 e un filozof presocratic, (e toreticianul celor patru elemente), el a animat lumea italiană legată mult de cultura grecească.

22 o formă de argumentare logică 23 http://ro.wikipedia.org/wiki/Summa_Theologiae 24 http://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquino 25 http://ro.wikipedia.org/wiki/Georgios_Gemistos_Plethon 26 http://en.wikipedia.org/wiki/Marsilio_Ficino 27 http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon 28 http://ro.wikipedia.org/wiki/Neoplatonism 29 dialog scris de Platon 30 http://ro.wikipedia.org/wiki/Empedocle

4

Au fost probleme cu Biblia care era tradusă în limba greacă originală. Erasmus de Rotterdam31 a lucrat la o nouă traducere. Când s-a tradus în latină s-a numit Vulgata32. Această traducere totuşi este de valoare pentru că în textele fundamentale a introdus gramatica şi aşa apar teorii referitoare la lume. (se înţelege ce vrea să spună Biblia şi ajută gândirea)

Tomas de Campanella33: Cetatea soarelui34

Erasmus de Rotterdam este catapultat de Renaştere: Elogiul nebuniei35 (care are şi umor dar e şi ironic) – în această lucrare reface gramatica grecii antice.

În Bizanţ s-a păstrat tradiţia şcolilor filozofice greceşti. - Şcoala lui Platon → Academia36 - Şcoala lui Aristotel → Lyceum37

(când erau probleme, dispute – discipoli mergeau la cealaltă şcoală. Aşa sa născut gândirea peripatetică – „gândim şi ne plimbăm”)

Dimitrie Cantemir Dimitrie Cantemir38, cel mai de seamă umanist român, în secolul al XVIII-lea

devine elev în Bizanţ. E fiul lui Constantin Cantemir, care-l omoară pe Miron Costin39. La Istambul (noul nume al Bizanţului) se predă filozofie prin Coridaleu40. Cantemir primeşte o educaţie occindentală într-un spaţiu bizantin-oriental. Lucrarea sa devine foarte complexă. Ieremia Cacavelas41 l-a învăţat greacă. Cantemir a avut vocaţia pentru întrebări fundamentale. De atunci datează Divanul; Gâlceava înţeleptului cu lumea42 - prima scriere filosofică românească, scrisă în contextul unui conflict între Moldova şi Ţara Roânească. (Divanul = adunarea casei boiereşti cu voievodul)

Cantemir proiectează discuţiile ce se reflectă asupra condiţiilor umane. Se face distincţie între fiinţă şi fire (natură) [fi-inţă]

În gramatică există constrângeri lingvistice ca de ex. relaţii profunde: inţă = este. (escu = a fi: Pop – escu, fiul lui Pop)

Cantemir a oferit un mod de gândire, el foloseşte prima dată cuvântul “paradigmă”.

Pe timpul voievodatului a apărut un conflict între Brâncoveanu şi Cantemir. Cantemir a evocat lumea vremurilor lui în lumea hieroglifică, şi a introdus aproape toate temele fundamentale.

Istoria hieroglifică: Cantemir gândea în simboluri bine puse la punct, pe direcţii culturale.

31 http://ro.wikipedia.org/wiki/Erasmus_din_Rotterdam 32 http://ro.wikipedia.org/wiki/Vulgata 33 http://ro.wikipedia.org/wiki/Tommaso_Campanella 34 BCU: Tommaso Campanella: Cetatea soarelui, Ed. Ştinţifică, Bucureşti, 1959; FÎ. 1/CAM 35 BCU: Erasmus de Rotterdam: Elogiul nebuniei, Ed. Ştinţifică, Bucureşti, 1959; FÎ. 1/ERA 36 http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_platonic%C4%83 37 http://ro.wikipedia.org/wiki/Liceu 38 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir 39 http://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin 40 Teophil Coridaleu (1570-1646) (http://www.revistaclipa.com/3905/2010/06/repere-academice/neoaristotelismul-scolastic-la-academiile-domnesti) 41 http://www.revistaclipa.com/3905/2010/06/repere-academice/neoaristotelismul-scolastic-la-academiile-domnesti 42 http://ro.wikipedia.org/wiki/Divanul_sau_g%C3%A2lceava_%C3%AEn%C8%9Beleptului_cu_lumea

5

În carte, începe povestirea cu divanul alegerii voievodului Moldovei, la cetatea Deltei. Erau două tabere: păsări şi animale. Păsările reprezentau boierimea Țării Românești, animalele ale Moldovei. Descrie cum păsările şi animalele se bat cu cioc, gheare, etc. Se pune problema cine să fie ales. Aici intervine conflictul dintre Brâncoveanu și Cantemir: Brâncoveanu era în povestire corbul, Cantacuzino pleşuv etc. Toţi vorbesc în limbaj filozofic. Are loc nunta cu Helga: fragment poematic, cântă toţi: muştele, ţânţarii (care reprezintă ţăranii). Cantemir îl influenţează pe Eminescu.

Lupta politică se dă la Constantinopol: totul se consumă pe balanţă, Cantemir se refugiază la cocoşul Europei (adică în Franţa), Franța având ambasador la Istambul (era singura ţară cu ambasador acolo).

Stolnicul Cantacuzino, neam cu Brâncoveanu, intră în posesia unei scrisori pe care o păstrează.

Dimitrie pierde bătălia de la Stănileşti şi pleacă la Petersburg43 şi are toate libertăţile pe care şi le permite. Fiul lui, Antioh Cantemir44 ajunge ambasador al Rusiei la Paris. El traduce cartea lui Dimitrie în franceză şi italiană. Astfel Dimitrie Cantemir devine primul autor tradus în Occident.

Antioh se gândea la Montesquieu45: “istoria nu poate fi judecată numai după ce sa întâmplat” – paradigma ciclică a istoriei.

Epoca luminilor46 în cultura Românească

Aufklärung47 în germană, se leagă de Kant48. Iluminismul începe în Franţa. (Aufklärung – a clarifica, a ilumina, a sta de pază)

Pe vremea aceea, toate scrierile erau în latină, mai ales cele filozofice. Leibniz49 începe să le traducă, el face monadologie50. Christian Wolff51 îl traduce pe Leibniz din latină în germană, fiind astfel socotit a fi creatorul limbajului filosofic german.

Iluminismul românesc e reprezentat de Şoala Ardeleană. În epoca luminilor Şcoala Ardeleană îi are ca reprezentanţi pe: Samuil Micu52, Ion Budai-Deleanu53, Petru Maior54, Chearie Râmniceanu55 – episcop de Vâlcea (tipăreşte peste 10 cărţi româneşti), Lazăr-Leon Asachi56, Inocenţiu Micu-Klein57. (citeşte Hronicul moldo-valahilor58 de Dimitrie Cantemir), Gh. Şincai, P. Maior. Opera istorică a Şcolii Ardelene e bazată pe cronici.

43 http://ro.wikipedia.org/wiki/Sankt_Petersburg 44 http://ro.wikipedia.org/wiki/Antioh_Dimitrievici_Cantemir (Nu trebuie confundat cu Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie Cantemir)45 http://en.wikipedia.org/wiki/Montesquieu46 http://ro.wikipedia.org/wiki/Iluminism 47 http://de.wikipedia.org/wiki/Aufkl%C3%A4rung 48 http://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kant 49 http://ro.wikipedia.org/wiki/Gottfried_Wilhelm_von_Leibniz 50 http://en.wikipedia.org/wiki/Monadology 51 http://ro.wikipedia.org/wiki/Christian_Wolff_%28filozof%29 52 http://ro.wikipedia.org/wiki/Samuil_Micu 53 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Budai_Deleanu 54 http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Maior 55 http://biserica.org/WhosWho/DTR/C/ChesarieDeRamnic.html 56 http://filosofieromaneasca.uv.ro/lazarleonasachi.htm 57 http://ro.wikipedia.org/wiki/Inocen%C8%9Biu_Micu-Klein 58 http://www.if.asm.md/biblioteca/hronicul_vechimei_a_romano_moldo_vlahilor_vol_I.pdf

6

(Petru Maior ajunge la Roma, învaţă latină şi scrie în latină) Samuil Micu59: Istoria, locurile şi întîmplările românilor – scrie bătrâneşte, a

tradus din Biblie cântarea cântărilor. Gheorghe Şincai60 Cronica românilor – e scrisă mai bine ca cea a lui Samuil

Micu. Ei renunţă la cuvîntul letopiseţ – scrierea anilor, ei introduc cuvântul

cronologie. Se autocorectează între ei (citesc lucrarile scrise de celălalt). (relatarea despre regele David: Solomon regele Israelului cheamă scriitori pentru a documenta istoria) Stefan Haim(?): Cruciaţii (scrie despre regele David).

Samuil Micu a făcut un dicţionar latin – grec – german – român (?) şi a făcut o sinteză a limbii române.

Christian Wolff a scris un manual de filozofie. (Baumgarten ajută la realizarea traducerii în latină, aceste traduceri ajung în centre educaţionale, sunt lucrări fundamentale.)

Probabil un asemenea manual e tradus şi publicat de Samuil Micu. El sa străduit să dea traducerii un limbaj filozofic românesc frumos. Exemple de concepte: ins – fiinţă; neins – nefiinţă (de la grecescul on-to-on şi latinescul ens que ens, care ambele înseamnă fiinţa ca fiinţă). În timp ce traducerile lui Wolff au avut succes şi termenii traduşi de el au avut cotinuitate (au fost folosiţi, de exemplu, şi de Kant), în spaţiul românesc au fost discontinuităţi, termenii lui S. Micu nu au fost preluaţi de cei ce au urmat.

În gîndirea europeană, de la Platon la timpurile moderne, în dialoguri avem contradicţii, “contrazicere”. Avem gândire contradicţională: dialectică (pe care Hegel61 încearcă să rezolve). Samuil Micu traduce acest termen ca contrazicere (contradicţie) („ursitul”: l-a folosit în logică, el [Samuil Micu] l-a tradus ca „ceea ce este dat”). Când voia să argumenteze folosea „luminat este ...” şi-l repeta mereu. Lucra pentru un limbaj filozofic. (În anii 60, când nu puteai gândi, se făceau traduceri. Cele mai bune traduceri au fost făcute de D. D. Roşca, care l-a tradus pe Hegel în română şi a scris o carte în care explică cum a tradus conceptele. În germană cuvintele sunt analitice, în română se contopesc cuvintele – de asta se folosesc altfel).

Heidegger : da sein62 (în franceza: etre la; în română: fiinţare de faţă, fiinţa ce este de faţă).

Reuşita lui Samuil Micu nu este în performanţele conceptuale, ci în tentativele de a pune în lumină ideile lui Christian Wolff. În cultura germană, manualul lui Christian Wolff ajunge la Kant. Toate conceptele au fost şi sînt prezente la Immanuel Kant63. Există o continuitate. La noi lucrurile au mers pe discontinuităţi. Filozofii, urmaşii n-au preluat nimic (paşoptiştii n-au preluat nimic)

(iluminiştii) cunoşteau bine lumea ţărănească: „leru-i ler” (un refren). Samuil Micu: acesta este plânsul românilor după regele Aurelian64. (Lar65 – zeu domestic; „Leru-i ler” – i înseamnă este)

59 http://ro.wikipedia.org/wiki/Samuil_Micu 60 http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_%C8%98incai 61 http://ro.wikipedia.org/wiki/Georg_Wilhelm_Friedrich_Hegel 62 http://en.wikipedia.org/wiki/Dasein 63 http://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kant 64 http://ro.wikipedia.org/wiki/Aurelian 65 http://www.observatorcultural.ro/MONUMENTE.-Un-indragit-zeu-familial-roman-%28I%29*articleID_3423-articles_details.html

7

Curs 03 Prof. T. Vedinaş 2010.Oct. 14 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Paradigma: Cultura modernă europeană prin gânditori

Gândirea aceasta paradigmatică a avut câteva centre importante ca Paris, Viena, St. Petersburg (Voltaire66 a fost invitat de Ecaterina67 la Petersburg). In acea perioadă Europa era una a monarhiilor, monarhi fiind înconjuraţi de o suită intelectuală. Tipul principal de comunicare era acela al scrisorilor.

În 1754 este răscoala lui Horea. Între Viena şi Paris este un schimb intens de epistole68 pe tema răscoalei, din care reiese cum cultura ţine de organizarea politică.

Centrele culturale principale au fost în Paris şi Viena, acolo s-au şcolit şi cei mai importanţi reprezentanţi ai României în epoca luminilor. Voltaire şi Diderot69 au făcut o lucrare intitulată Encyclopédie70 care este o sinteză de cunoaştere şi de informaţii diverse din spaţiul european. În Balcani au circulat exemplare tipărite la Paris, care ajungeau și prin Istambul (Franţa avea ambasadă la Istambul şi prin aceasta se făcea legătura). Aşa au ajuns şi în Muntenia mai multe exemplare din această enciclopedie la un episcop de la Râmnicu Vâlcea, unde în acea perioadă era centru de promovare culturală prin carte. Enciclopedia a ajuns la Chesarie de Râmnic71, care a tradus câteva articole din ea pe care le-a inserta ca prefaţă la Mineiele – cărţi în care sunt prezentate vieţile sfinţilor, pe luni. Chesarie a timpărit numai şase Mineie. Comentează într-una pasărea phoenix72 şi concluzionează că şi Ţara Românească se cheamă pasărea phoenix – aluzie la războaiele care se făceau cu sabia şi în urma cărora existau mulţi morţi. Se considera că ideile nu se pot promova pe cale militară şi birocratică, ci prin cărți.

Lazăr-Leon Asachi73 lucrează pe filieră franceză. Traduce un tratat scris de Condillac74 – care lucra la Encyclopédie. Toţi erau iluminişti75. Franceza era limbă principală de circulaţie, îmbraţişată de toate elitele. Peste tot se vorbea franceză, chiar şi în Principatele Române. Era limba tuturor întâlnirilor mondene.

Vasile Alecsandri76 în operele lui despre Chiriţa descrie modul defectuos în care se vorbea franceză: „fruculision”. Până în 1910 s-a perpetuat această stare, limba franceză era promovată în scris, teatre, etc. Boierii şi-au trimis copii la studii în Franţa, la Paris. Erau relaţii directe, eficiente.

Cel mai important profesor la Sorbona a fost Toma de Aquino care preda în latină. Franţa a fost centrul spiritual al lumii medievale.

La Viena, al doilea centru al iluminismului, limba oficială era latina. Aceasta influenţează Scoala Ardeleană. Îl comparau pe Traian cu Iosif al II-lea, care a dat libertate gloatelor naţionale, s-au înfiinţat şcoli, s-a produs o emancipare politică.

66 http://ro.wikipedia.org/wiki/Voltaire 67 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecaterina_a_II-a_a_Rusiei 68 http://ro.wikisource.org/wiki/Wikisource:Epistole 69 http://ro.wikipedia.org/wiki/Denis_Diderot 70 http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Encyclopedie.jpeg 71 http://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/chesarie-episcopul-ramnicului-87367.html 72 http://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83rea_Phoenix 73 http://filosofieromaneasca.uv.ro/lazarleonasachi.htm 74 http://en.wikipedia.org/wiki/%C3%89tienne_Bonnot_de_Condillac 75 http://ro.wikipedia.org/wiki/Iluminism 76 http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri

8

În acea perioada, Ion Budai-Deleanu77 scrie Ţiganiada78. El îşi propune să ilustreze difuzia ideilor iluministe. Vlad Vodă (personaj inspirat de Iosif al II-lea, împăratul Sfântului Imperiu Roman) ajunge să dezbată problema modului de guvernare: să fie monarchie sau republică.

În concepţia lui Aristotel sunt trei tipuri de societăţi:

Tipuri de societăţi: Monarhie Aristocraţie Democraţie Ele pot să devină: Dictatură Oligarhie Demagogie

(Aristotel, Politica)

Se considera în acea perioadă că ideile sunt la fel de vii ca oamenii care le poartă. Cei care învăţau carte erau foarte puţini la număr, exista în acea perioadă o anumită rezistenţă la idee (de ex: boierii erau limitaţi chiar dacă deţineau pământuri, erau nereceptivi la cultura). (Azi găsim informaţii repede. Pe vremuri circulaţia informaţiilor era mai lentă)

Dinicu Golescu79 introduce elemente de modernizare: clădiri, castele pe sisteme de aducţie de apă, canalizare. N-a găsit suport pentru problemele inginereşti, neavând o bază solidă culturală.

Umanitatea nu s-a schimbat de la greci. Ei au inventat politica, romanii: dreptul roman (cu acuzator şi apărător). (Caragiale descrie în Momente şi schiţe dispute la tribună, el era unul dintre puţinii care înţelegeau faptul că societatea era una needucată, plină însă de pretinse personaje distinse). În Balcani cei buni nu merg în politică, stau în culise.

Cuza Vodă80, principe: cu el începe democraţia care ţine până în anii 1930, când democraţia va fi sufocată de rege (încep dictaturile - 1938).

Paşoptismul „Libertate, Egalitate, Fraternitate şi Proprietate”

Istoria lumii moderne apare după ce în Franţa se aboleşte monarhia în 1789. Are loc Comuna de la Paris81. La acea revoluţie se enunţă principiile LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, însa acestea aveau la bază, ca fundament, proprietatea.

În 1848 are loc un conflict între burghezi şi boieri. În realitate a fost o bătălie în jurul proprietăţii (boierul era un lider asupra unor spaţii întinse.). În revoluţia franceză, cele 3 idei mai sus menţionate se răsfrângeau asupra modului de împarţire a proprietăţii, până atunci totul se făcea pe cutume (de ex. cutuma era aceea că responsabilul de proprietate era cel mai mare în rang, guverna totul).

De exemplu familia Bánffy82 era cea mai mare familie nobiliară din Transilvania. Ei aveau terenuri întinse, proprietăţi care aduceau venit familiei. Familia avea membri care nu aveau proprietăţi, dar care locuiau la membrii avuţi. Ideile luministe au produs disputa proprietăţii.

77 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Budai-Deleanu 78 http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aiganiada 79 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinicu_Golescu 80 http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza 81 http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83 82 Palatul Bánffy: http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_B%C3%A1nffy_din_Cluj

9

În Franţa proprietarul nr.1 era regele. Când apare iluminismul, apar idei de libertate, de dispută a proprietăţii, acestea ducând la conflicte intrafamiliale. Libertatea întemiată pe idei: conflictul s-a produs între părinţi şi fii, bunici şi nepoţi (boierii și-au trimis copiii la studii in Occident, iar aceștia s-au întors cu idei pașoptste, pornind conflictul).

În România liderii paşoptişti erau boieri, ei au produs prima constituţie: Regulamentul Organic, care a fost făcut de Kiseleff83. Acesta stabilea raporturi între boieri şi clăcaşi. Ideea lucrării lui a fost aceea de a reglementa proprietăţile, dar aceasta n-a avut longevitate.

Paşoptiştii învăţaţi în Franţa s-au numit Bonjour-işti. Mişcarea revoluţionară franceză, carea schimbat monarhia, a dus la ideea că

elitele trebuie schimbate! În 1848 în toate centrele au avut loc schimbări de elite – o schimbare paşoptistă. De ex. Revoluţia paşoptistă de la Budapesta. (în Zalău este o statuie, unde baronul Wesselényi84 pune mâna pe umărul unui iobag să-l ajute => el a fost un revoluţionar care îi salva pe cei căzuţi. El lupta pentru proprietate şi să dea pământ iobagilor, a făcut reformă agrară, după zece ani de la revoluţie.) (Mesajul interetnic care e atribuit acum statuii, cum că contele maghiar de fapt îl apasă în jos pe țăran, deşi statuia a fost făcută pentru a arăta sprijinul, compasiunea acestuia, în 1848 n-a existat, numai pentru cei care reinterpretează cele întîmplate. Ceea ce s-a vizat atunci a fost egalitatea, nu problema interenică. Scopul revoluţiei de la 1848 a fost acela de a înlătura imperiul lui Napoleon85 şi a urmaşilor săi, care a început după revoluţia din 1789).

În 1848 nu exista dominaţie puternică a turcilor pentru că după pacea de la Adrianopol (1829) România putea face comerţ cu cereale pe mare, beneficiind de protecţie din partea Angliei şi a Franţei.

Revoluţionari în România (Moldova şi Ţara Românească): Filipescu – mare boier valach; Bălcescu86 – brutar; Eminescu87 – căminar.Logofăt – omul care scria acte Paharnic – omul cu crame, responsabil cu vinul

Fiecare economie domenială avea ranguri o ierarhie, în funcţie de rangul ocupat puteai să-ţi trimiti sau nu copiii la şcoală (aşa a făcut Bălcescu studii la Paris, se întoarce însă pentru a face republică. Organizaţia lui Filipescu avea mesaj evanghelic. Exista un sistem de comunicare pus la punct pentru cei cu studii la Paris.

Proclamaţia de la Islaz88 a fost gândită de Bălcescu şi difuzată peste tot. A avut sprijin popular din partea ţăranilor în Muntenia, aceştia fiind cei care suportau „daravelele” (= încurcăturile) Regulamentului Organic. În Bucureşti s-a ars constituţia (Regulamentul Organic89). Ca şi consecinţă a revoluției, Bucureştiul a fost ocupat de turci şi austrieci.

Ideile de atunci au rodit în 1856 pentru că, după eşecul revoluţiei, intelectualii perseverează în ideile lor, promovandu-le prin diplomaţie la Paris. Acolo s-a decis ca Moldova şi Ţara Românească să aleagă un anumit mod de organizare politică, dar cu condiţia de a alege un principe străin. Ca rezultat se aduce casa regală, se introduce libertatea presei, asistenţa socială. 83 http://ro.wikipedia.org/wiki/Pavel_Kiseleff 84 http://en.wikipedia.org/wiki/Mikl%C3%B3s_Wessel%C3%A9nyi 85 http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_I_al_Fran%C8%9Bei 86 http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescu 87 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu 88 http://ro.wikipedia.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Islaz 89 http://ro.wikipedia.org/wiki/Regulamentul_Organic

10

În 1856 armata austriacă părăseşte Muntenia, se organizează Divanul ad-hoc. În Divan au fost reprezentanţi ai tuturor păturilor sociale: negustori, boieri, ţărani etc. care l-au ales pe Cuza Vodă principe. Divanul a fost primul model democratic de organizare care s-a menţinut până în 1923. (Caragiale în O scrisoarea pierdută are ca model Divanul ad-hoc). Ranguri noi sunt: șef de plai, ipraznicul, prefect (plai este echivalentul judeţului de azi).

Kogălniceanu90, A. C. Rosetti91, Barbu Catargiu92 – membrii ai Divanului ad-hoc. Ei sunt burghezi (pe lângă boierime a apărut și burghezia, reprezentată mai ales de negustori). Kogălniceanu – fiu de negustor, burghez, în 1848 nu era cunoscut, devine cunoscut după 1848. Bariţiu93 – tipograf la Braşov. Între Kogălniceanu şi Bariţiu au existat diverse divergențe, unul era de orientare de stânga şi unul de dreapta.

90 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu 91 http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_A._Rosetti 92 http://ro.wikipedia.org/wiki/Barbu_Catargiu 93 În 1838 a întemeiat la Braşov Gazeta de Transilvania; http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Bari%C8%9B

11

Curs 04 Prof. T. Vedinaş 2010.Oct. 21 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Biblografie minimală Cioran (pentru cei ce l-au ales la seminar): • Silogismele amărăciunii • Ispita de a exista • Pe culmile disperării • Revelaţiile durerii • Exerciţii de admiraţie • Caiete Vol.: I, II, III • Mărturisiri şi anateme • Lacrimi şi sfinţi • Despre neajunsul de a te fi născut • Tratat de descompunere • Amurgul gândurilor • Îndreptar pătimaş • Sfârtecare • Schimbarea la faţă a României

Emil Cioran (existenţialist)Cioran abordează 3 gânditori: 1. Diogene94 2. Rene Chateubriand95 3. Blaise Pascal96

Blaise Pascal a zis următoarele: a.) Isus va fi în agonie până la sfârşitul lumii b.) Omul e o trestie gânditoare c.) Nu te-aş căuta, dacă nu te-aş fi găsit (despre filozofia Evangheliilor)

Pascal, părintele existenţialismului, l-a influenţat pe Cioran

Cum sa manifestat existenţialismul? Pe tot parcursul sec. XX. au fost recuperaţi precursorii ca de exemplu: Søren

Kierkegaard97 - danez, sau cel care a definit cel mai bine existenţialismul: Jean-Paul Sartre98. Sub influenţa lui Martin Heidegger99(care în 1924 publică Sein und Zei” adică „Fiinţa şi timpul”),, Sartre publică: Fiinţa şi neantul100 în 1943, lucrare din care provine celebrul citat “Existenţa precede esenţa”. El preia de la Heidegger unitatea dintre gramatică, logică şi ontologie.

Existenţa precedă esenţa – convingerea aceasta intră în conflict cu gândirea europeană, o gândire care voia să descopere esenţe. Sartre a răsturnat acest tip de gândire. (Sunt, deci exist!)

În 1924 Heidegger scrie o carte ce-l influenţează pe Sartre, Fiinţă şi timp. Heidegger zice că gândirea a pierdut esenţa. În România au apărut trei traduceri,

94 http://ro.wikipedia.org/wiki/Diogene_din_Sinope 95 http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois-Ren%C3%A9_de_Chateaubriand 96 http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascal 97 http://ro.wikipedia.org/wiki/Soren_Kierkegaard 98 http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Paul_Sartre 99 http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Heidegger 100 BCU: Sartre, Jean-Paul: Fiinţă şi neantul: eseu de ontologie fenomenologică, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2004; FG. 830060

12

dintre care cea mai importantă e: Fiinţă şi timp101 (Sein und Zeit). Heidegger a murit la Freiburg, în 1976. (a avut mulţi studenţi, inclusivi români: Ion Alexandru, C. Noica. Ulterior, Mircea Florian102 şi Nicolae Balca103 au participat la seminariile lui Heidegger unde au fost întrebaţi de „cei doi studenţi ai mei”)

Heidegger a fost profesor la Freiburg, îi preda pe presocratici în limba greacă. El nu ţinea cursuri ci seminarii, unde studenţii ajungeau dacă ştiau greaca veche. Preia afirmaţia lui Parmenide104, care zice „Fiinţa există, nefiinţa nu există.”, şi o converteşte în întrebarea „De ce există fiinţa şi nu există nefiinţa?” Aşa concepe Fiinţa şi timpul (Sein und Zeit)

Cioran a gândit întotdeauna într-o formă profesională paradoxală, de influenţă grecească. În gândirea greacă există sofisme105 (paradoxuri). De ex.: Achile rănit la picioare nu poate ajunge în urmă broasca ţestoasă106 (paradoxuri eleate107) Sau de exemplu în dialogurile lui Platon cu Socrate se zice: 1 + 1 = 2; Socrate se întreabă: Dar care 1 se uneşte cu care 1 să facă 2?. Mesajul lui Cioran e că nu ne putem defini existenţa.

Când gândirea bizantină (greacă, perioada creştină) devine dominantă, se ard cărţi greceşti (a scriitorilor, filozofilor vechi): biblioteca din Alexandria (Egipt). Vatican nu a ars, ci a sechestrat unele dialoguri de Platon (le ține în biblioteca de la Vatican). [Editura Humanitas a editat un CD cu Cioran108]

Cioran avea amiciţii limitate (puţini prieteni). Singurele lui comunicări erau cu (Eugen) Ionescu109, (Mircea) Eliade110, (Petre) Ţuţea111, D.D. Roşca112. Ei se întâlneau în Bucureşti la Capşa113 sau la Corso114 şi discutau la un înalt nivel (era un fel de forum).

Cioran a studiat în Germania. În Bucureşti citea la biblioteca de stat. Din geamul bibliotecii (ce era vizavii de palatul regal) îl văzuse pe Carol al II-lea şi din ură faţă de rege s-a aliat cu duşmanii regelui (a devenit legionar, deși era de fapt anti-regalist, pentru că legionarii erau dușmanii regelui).

Mircea Eliade El avea o abordare mai simplistă decât Cioran. Cioran şi Eliade erau legionari.

101 BCU: Heidegger, Martin: Fiinţă şi timp, Ed. Humanitas, Bucureşti; FG. 678991 102 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Florian,_filosof 103 Balca, Nicolae (1903-1983); http://romanian-philosophy.ro/filozofi.html 104 http://ro.wikipedia.org/wiki/Parmenide_%28Platon%29 105 http://ro.wikipedia.org/wiki/Sofism : Un sofism este un raţionament corect în aparenţă dar fals în realitate 106 Ahile nu va întrece niciodată broasca ţestoasă. El trebuie să ajungă mai întâi în locul de unde broasca ţestoasă a plecat. În acest timp, broasca ţestoasă va căpăta un avans. Ahile va trebui s-o ajungă din urmă dar în acest timp broasca ţestoasă va profita şi va face un nou mic drum. El se va apropia tot timpul de ea dar fără s-o ajungă vreodată. 107 http://ro.wikipedia.org/wiki/Zenon_din_Eleea 108 Emil Cioran, Editura Humanitas Multimedia, 2004; Acest CD conţine: Fragmente din prima parte a filmului "APOCALIPSA DUPA CIORAN" realizat de Gabriel Liiceanu si Sorin Iliesiu. + Fragmente din filmul "PETRE TUTEA - EMIL CIORAN. O INTILNIRE POSIBILA". 109 http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Ionescu#Teatrul_absurd 110 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade 111 http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_%C5%A2u%C5%A3ea 112 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Ro%C8%99ca 113 http://www.gustos.ro/restaurante/casa-capsa.html 114 http://www.gustos.ro/restaurante/il-corso.html

13

(T. Vedinaș, Bătăliile mistagogului: Mircea Eliade şi politicele anilor 30115)

În 2001 la acordarea de titlu de Doctor, Nicu Gavriluţă116 primeşte cartea Uitarea fascismului de Alexandra Laignel-Levastin117. În această carte este inclus şi Ionescu, care a scris piesa de teatru Rinocerii în 1959. Tradus în limbaj politic, înseamnă că unele persoane se "îmbolnăvesc", adică sunt deformați ideologic. Autoarea îi numeşte pe Cioran şi pe Eliade “rinoceri”, făcând referire la cele două tipuri de rinoceri din opera lui Ionescu, care simbolizează: rinoceri verzi - legionari; rinoceri roşii - comunişti). În acea vreme, anii 30, nu aveai şanse să exişti pe scena politică, numai dacă te radicalizai.

Pentru Sartre – “a gândi” înseamnă a scrie şi când a orbit (şi nu a mai văzut ce scrie) zice: “nu mai pot gândi”.

Piesa de teatru Ifigenia a lui Eliade s-a considerat deopotrivă spectacol legionar, dar şi spectacol penibil. (Lucian Blaga, Imposibila întoarcere) (Marin Preda118, Delirul; Cel mai iubit dintre pământeni119) (I.D. Sîrbu120, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal121)

România a fost sub cinci dictaturi: 1. dictatura lui Carol al II-lea2. dictatura legionară 3. dictatura lui Antonescu 4. dictatura lui Dej 5. dictatura lui Ceauşescu

(în ultimele două partidul se identifică cu statul) Lupta de clasă a comuniştilor a fost provocată, n-a fost reală. (în perioada

respectivă populaţia României era majoritar rurală iar în oraşe erau foarte puţini muncitori în pondere cu populaţia ţării). Comuniştii au introdus conflictul ca model de menţinere a puterii.

Erasmus de Rotterdam122 a corespondat cu episcopul Olahus123 în stil epistolar124, care se învăţa în şcoală.

115 Vedinaş, Traian: Bătăliile mistagogului: Mircea Eliade şi politicele anilor 30, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2008; 116 Prof. univ. dr. Nicu GAVRILUŢĂ, Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iaşi; sociolog 117 BCU: Alexandra Laignel-Lavastine: Cioran, Eliade, Ionescu: Uitarea fascismulu, Ed. EST, Bucureşti, 2004; FG. 830123 118 http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Preda 119 Critica regimul lui Gheorghe Ghiorgiu-Dej; Cel mai iubit dintre pămînteni, Ed. Marin Preda, Bucureşti, 2000; FG. 727538120 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Desideriu_S%C3%AErbu 121 BCU: I.D. Sîrbu: Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, Ed.Scrisul Românesc, Craiova, 1991; FÎ. L1/SIR 122 http://ro.wikipedia.org/wiki/Erasmus_din_Rotterdam 123 http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/10/05/olahus-valahuldin-neamul-corvinilor/ 124 http://ro.wiktionary.org/wiki/epistol%C4%83 : epistolă – scrisoare; specie literară în versuri aparţinând poeziei didactice, în care se tratează un subiect filozofic, moral, artistic etc. sub formă de scrisoare; antonim: carte

14

Curs 05 Prof. T. Vedinaş 2010.Oct. 28 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Junimismul

Junimismul a fost prezent în viaţa oamenilor prin: 1. cultură, 2. paradigmă, 3. filozofie, 4. politică.

Junimismul a avut centrul în Casa Pogor din Iaşi125. Acolo se lecturau diferite texte de către persoane ca: Titu Maiorescu126, Eminescu127, Caragiale128, Costache Negruzzi129 etc. Unii dintre aceştia numai cu numele au rămas în conştiinţa posterității. Alţii au rămas cu operele lor, ca de ex.: Slavici130 cu proza lui, Caragiale cu teatru, Maiorescu cu critici.

La casa Pogor avea loc o reuniune de tineri ce şi-au propus altceva decât paşoptiştii înaintea lor. Cultura în general era precară. Junimiştii aveau studii în străinătate şi erau legaţi de boierime, care a sponzorizat (finanţat, mecenat) junimea131. Ei au propus o cultură societăţii prin renunţarea la „formele fără fond” (Titu Maiorescu).

Paşoptiştii erau liberali asumaţi, şi-au propus implementarea unor idei în realitatea românească. Însă instituţiile vremii erau considerate (de către Junimişti) „forme fără fond” (şi s-au aliat pentru a face o schimbare).

În 1866 s-a creat comisia filozofică care şi-a propus să reformeze modul în care se scrie în limba română. Sa dus o „bătălie” între "forma etimologică" şi "forma fonetică" (În două texte ale lui Titu Maiorescu, Înlături şi Contra şcolii Bărnuţiu). Bărnuţiu aduce în sistemul de educaţie românesc gândirea sistemică. Problema era că textele lui Bărnuţiu erau „forme fără fond”, adică se zicea ceva şi se scria altceva. („Cărturarii nu s-au înţeles cu poporul”, lingvistic vorbind, şi astfel bătălia sa dus la Academia Română.) Producţiile intlectuale erau în contrast cu limba vie.

T. Maiorescu a avut o viaţă aristocratică. În Iaşiul junimii, în saloanele unde erau ei prezent, se vorbea franceză, greacă, latină. Dar Junimea reproduce comunicarea cu poporul.

Probelema vremii era lipsa de comunicare cu poporul. (există şi astăzi) Costache Negruzzi începe editarea revistei Convorbiri Literare132 şi dă un ton

în publicistică, prin scriere fonetică. Faptul că a câştigat proiectul fonetic a avantajat un proces de emancipare a celor care învăţau carte.

Întîlnirile Junimii, ce aveau loc săptămânal, se întâmplau cu un fast extraordinar. (la sfârşitul întâlnirilor aveau un mesaj: „Mâncarea e fudulie, băutura e temelie”). Ritualul de desfăşurare a cenaclului cuprindea următoarele: se citeau textele serioase (de ex. filosofice) şi pe urmă îl rugau pe Creangă să povestească, ca să destindă atmosfera.

125 http://www.hoinari.ro/index.php?cu=9500220041108 126 http://ro.wikipedia.org/wiki/Titu_Maiorescu 127 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu 128 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale 129 http://ro.wikipedia.org/wiki/Costache_Negruzzi 130 http://ro.wikipedia.org/wiki/Slavici 131 http://ro.wikipedia.org/wiki/Junimea 132 http://ro.wikipedia.org/wiki/Convorbiri_Literare

15

Cenaclul a fost un fel de societate pe acţiuni : era o formă de capital pe temei cultural, în diversele spaţii existau foarte mulţi aspiranţi spre cultură şi ca o consecinţă au apărut foarte multe instituţii asemănătoare, peste tot.

Tot ce a scris Titu Maiorescu a apărut în Convorbiri Literare. Restul scrierilor lui a apărut după moartea lui. (El n-a cedat de la un nivel axiologic şi a avut o valoare estetică.) El a construit ideea de elită culturală şi a susţinut-o.

T. Maiorescu n-a avut studii estetice. El s-a luptat cu nevoia de a impune foneticul estetic, ieşit din limba vorbită, prelucrat artistic.

I. L. Caragiale avea o poreclă: „Moş Virgulă” (el era stilist gramatical) Vasile Conta133: n-a fost înţeles de lume. Singurul care l-a înţeles a fost

Eminescu (ei se duceau la Bolta rece – un local, acolo Eminescu i-a zis că-l înţelege, dar n-a fost promovat).

Junimiştii în politică: Partidul Conservator este fondat în perioada 1856 – 1859, după Divanurile ad

hoc. Boierii bucureşteni publicau în Concordia, care mai târziu a fost preluată de liberali. (Lascăr Catargiu explică faptul că şi în Anglia s-a întîmplat la fel, adică a fost un furt de idei).

Conservatorii erau în dificultate pentru că liberalii aveau o presă puternică, cu mesaje clare către populaţie (electorat). De exemplu, Ion I. C. Brătianu134 introduce în limba română cuvîntul „sociologie”.

Boierii (conservatorii) aveau nevoie de intelectuali în rîndurile lor, pentru a rezolva situaţia. Problema era că intelectualii erau liberali. Conservatorii (boieri) l-au trimis pe P. Carp ca reprezentant la Junimea, pentru a le propune să intre în politică. În consecinţă ei (junimiştii) devin conservatori (în partidul boierilor), iar unii vor fi redactori la ziarul Timpul (Caragiale, Eminescu, cel mai puţin prezent fiind Slavici). Acest cotidian a fost susținut și finanțat de conservatori, era deci de orientare conservatoare, dar au fost şi supărări pentru că junimiști (Caragiale, Eminescu, Slavici) criticau boierii.

Ilie Bădescu135: Sociologie Eminesciană (Galaţi, 1994) (Eminescu în vol.11) I. L. Caragiale: Politice136 (ed. Dacia), el a făcut şi publicistică politică. Conflict de idei: Eminescu tânjeşte după declinul marii boierimi (pe ideea: dacă constituţia e liberală, atunci şi noi suntem liberali!”), însă boierimea era conservatoare. Junimiștii erau de părerea că „decât în franceză revoluţionar, mai bine în engleză evoluţionar!”.

Problema filozoficăRaportul dintre sociologie şi filozofie este foarte complexă.

Asocierea lui Eminescu şi a lui Vasile Conta, la prima vedere pare nesemnificativă, dar:

1. V. Conta scrie despre „ondulaţia universală”. (Scrisul lui este uşor digerabil.) Nu mânuia limbajul să găsească variabile pentru convingere (sinonime)

2. M. Eminescu sa dovedit a fi un dialectician: „Lumea este ca un tors.” Dar ca să poţi să reflectezi, trebuie să te abstractezi de la „tors” (ia ideea de la Kant).

133 http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Conta 134 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu 135 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ilie_B%C4%83descu 136 http://www.cimec.ro/carte/politice/ilc.htm

16

Din însuşirile lor se naşte o concepţie. Unduirea şi legănarea de la Eminescu şi ondulaţia universală a lui Conta (care e o teorie rigidă) arată aceeaşi matrice de gândire la amândoi.

(În comparaţie: Spiru Haret137: Mechanica Socială138, utilizează un limbaj matematic de sec. XIX; însă paradigmele au evoluat, şi toate astea fac textul de neînţeles).

Conta a trecut la materialişti (nu şi-a dat seama că a descoperit ondulaţia universală). (semiotica şi retorica – căutare de sinonime; Alexandru Paleologu: Bunul-simţ ca paradox, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2005).

Lucian Blaga139: debutează cu lucrarea de licenţă la Viena. Debuteză în viaţa publică în Convorbiri Literare cu Rezistă celula?. În opinia lui filozofică utilizează unduirea pentru spaţiul mioritic - idee preluată de la Conta şi Eminescu.

Blaga e în polemică cu Dan Bota140, care e autorul eseului Unduire şi moarte, pentru că acesta îl acuză pe Blaga de plagiat (în ediţia a 2a a înlocuit unduirea cu ondulaţia – l-a echivalat pe Eminescu cu Conta) .

Constantin Noica141 revine în spaţiul public când tipăreşte: Douăzeci şi şapte de trepte ale realului (publicat în 1969). Această lucrare conţine comentariile lui la categorii filozofice pe care le descoperă în Aristotel, Platon, Kant şi în propria lui filosofie. Ultima dintre categoriile filozofice este unda (şi în teoria relativităţii, care este legată de lumină, se explică faptul că lumina este o undă, şi este explicat ca şi spaţiu ce aleargă în timp) .(Conta, Eminescu (Kant), Blaga, Noica – se leagă prin ondulaţie, unduire, undă)

Această idee de undă, apare şi în coloana fără sfărşit142 a lui Brâncuşi143. (Brâncuşi realizează o triadă: Coloana Infinită, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii)

Publicistica lui Eminescu nu poate fi echivalată cu poetica lui. Publicistica e închisă într-o anumită perioadă şi adâncită în acea problematică.

Blaga a tradus Faust144 (al lui Goethe145) , dar traduce unele concepte altfel. (Heidegger: „Când trec prin pădure, trec prin cuvântul pădure” – explicaţiile se întîmplă prin sinonime).

137 http://en.wikipedia.org/wiki/Spiru_Haret 138 BCU: Spiru Haret: Mechanica Socială, Ed. Fundaţiei „România de mîine”, Bucureşti, 2007; Fond Legal 139 http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga 140 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Botta 141 http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica 142 http://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_infinitului 143 http://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%AEncu%C8%99i 144 http://ro.wikipedia.org/wiki/Faust 145 http://ro.wikipedia.org/wiki/Goethe

17

Curs 06 Prof. T. Vedinaş 2010.Noi. 04 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Nicolae IorgaNicolae Iorga146 a fost asasinat în noiembrie 1940. În 1911 cu Onisifor

Ghibu147 a făcut un tur a satelor ardelenești. În 1930 are emisiune la radio, Sfaturi în întuneric, unde reconstituie un episod cultural: „viaţa cărţii în sate” (instituţiile erau puţine şi cărţile valorau foarte mult – chiar şi 2 boi sau jumate de sat). În acest tur al Ardealului descrie şi satul Mănăştur (Cluj), care era locuit în majoritate de rromi. Situaţia populaţiei în Mănăștur înainte să fie construite blocurile: migraţia înainte de industrializare era lentă, economia era una agrară, fabrici puţine).

La început de secol Europa e fremată de idei socialiste şi grupuri socialiste, inclusiv în Transilvania. Iorga publică în revista lui Gherea148 (scrieri socialiste). Ideile socialiste se trag din epoca luminilor. Ideea principală (firul roşu) este educarea maselor.

Sămănătorul149 (revistă literară săptămânală, între 1901-1910, la Bucureşti, unde Vlahuţă150 a fost director): ca să atragă „nume” (lume şi cititori) îl atrag pe Iorga, deoaprece era o figură populară a acelor vremuri. El scrie despre dispariţia revistei Tribuna şi acest articol a făcut să fie invitat la Sămănătorul. (Iorga la 19 ani a fost deja membrul Academiei Române151).

Sămănătorismul152 e o doctrină socială a sec. al XIX-lea, în care se urmărea promovarea valorii pentru lumea sătească. Mihail Sadoveanu153 a făcut parte din sămănatorişti. (Onisifor) Ghibu care preda la seminarul teologic din Sibiu (prof. de pedagogie), locuia în Săliştea (satul natal) şi citea Sămănătorul în sat, pentru toţi.

N. Iorga mai lucra şi la săptămînalul Neamul Românesc154 premergător răcoalei ţărăneşti din 1907 - în ziar apar ideile premergătoare răscoalei.

În poveştile răscoalei există mitul unui călăreţ alb, care incita la revoltă. Dar adevărul e că legea funciară era prost făcută şi aplicată. Răscoala a fost sporadică şi s-a consumat cu arderea unor conace (de boieri), au fost şi omoruri, dar nu multe la număr.

Partidul Naţional Liberal era la putere (cînd a fost răscoala) şi demisionează după cele întîmplate. Între conservatori şi liberali se face „pace” pentru a „salva ţara” (parlamentul). În procesele ce au urmat, Iorga a fost de partea ţăranilor. În Neamul Românesc el scrie reportaje despre răscoală.

La Văleni de Munte (unde era tipografia lui Iorga) face cursuri de vară pe „problema ţărănească” care era destul de acută. În 1907 se prăbuşeşte sistemul politic. Mulţi învăţători mergeau la cursurile de la Văleni de Munte. Iorga a fost ajutat de Spiru Haret155 să creeze „tipul învăţătorului”, care e liderul satului. Aceşti învăţători care mergeau la Iorga, înfiinţează Partidul Ţărănesc (al cărui doctrinar a fost Iorga).

146 http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga 147 http://ro.wikipedia.org/wiki/Onisifor_Ghibu 148 http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Dobrogeanu-Gherea 149 http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83m%C4%83n%C4%83torul 150 http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Vlahu%C8%9B%C4%83 151 Na fost chiar aşa, din referinţe reiese că: „... devine in 1893, la numai 23 de ani, membru corespondent al Academiei Române … şi … Din 1911 (la 41 de ani) este membru activ al Academiei Române” http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga 152 http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83m%C4%83n%C4%83torism 153 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sadoveanu 154 155 http://ro.wikipedia.org/wiki/Spiru_Haret

18

În 1919, ca reprezentant al Partidul Ţărănesc, N. Iorga a fost fost ales ca preşedinte a camerei deputaţilor, prin vot covârşitor.

Opera lui N. Iorga El a scris Istoria României în 11 volume, care sunt traduse şi în franceză. În

gândirea lui exista şi o istorie a filosofiei. A publicat Români în arhive străine. Era cunoscut în cercuri academice internaţionale156.

Dan Bădărău157: Filosofia Istoriei (n. 6 decembrie 1893, Iaşi - d. 2 iulie 1968, Bucureşti), a fost un filozof român, membru corespondent al Academiei Române..

Ultimul curs al lui Iorga (din 39-40) a fost publicat în 1990: Dezvoltarea imperialismului contemporan158, tipărit în 1997. El scrie despre gândirea socială (în perioada 1917-1989 despre imperialism era citat Lenin; el înţelegea comunismul ca luptă împotriva imperialismului, ca ultimul stadiu de dezvoltare al capitalismului).

„Hitler a fost un produs al lui Lenin159” a zis E. Cioran către Wolfgang Kraus160. Iorga a spus că „nu e îndeajuns să polemizăm cu ideologiile, trebuie să şi punem ceva în locul lor” – (e o idee militanta, ca la D. Gusti).

Marx nu e profesor de filozofie, nu e futurolog, nici profesor de economie. Ceea ce ghidat întreaga lui viaţă a fost o pasiune militară prin care a devenit şef de stat major al muncitorimii. El a lustruit prin această idee armele organizaţionale şi intelectuale.

3 idei juste ale lui Marx: 1. plasarea conflictului în centrul schimbărilor sociale; 2. analiza societăţii pentru a măsura funcţionarea ei;3. conflictul social înseamnă opoziţii de interese.

3 idei false a lui Marx: 1. redefinirea conflictului social ca luptă de clasă; 2. conflictele între clase nu sfârşesc necesarmente în revoluţie; 3. instrumentarea criteriului de clasă bazată pe proprietatea mijloacelor de

producţie: pe baza antinomiei proprietate – nonproprietate. [socialismul(?)/ dictatura(?)] reprezintă un răspuns la ordinea ideilor care în

momentul de faţă fac nenorocirea omenirii (cam aşa spune N. Iorga, în cursul despre Marx).

[definirea statului totalitar n-a fost inventat în secolul al XX-lea; ex.: statul Roman, statul Napoleonic, etc.]

N.Iorga porneşte de la ideile din sec. al XVIII-lea, dar originile sunt de şi mai demult: „Imperiul Sacru” al lumii antice (imperiul Roman se mută la Bizanţ şi de acolo la Moscova – referire la testamentul lui Petru cel Mare).

Carol al II-lea voia dictatură, a vrut să comande deasupra partidelor. Mareşalul Pirsuţki (polonez) voia dictatură: Iorga a evitat sistematic mesajul

lui.

156 După aflarea veştii despre asasinarea lui Iorga, 47 de universităţi şi academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga) 157 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_B%C4%83d%C4%83r%C4%83u 158 BCU: Nicolae Iorga: Dezvoltarea imperialismului contemporan, lecţii la Univ. Din Bucureşti, Ed. Albatros, Bucureşti, 1997; FG: 776688 159 Când Hitler ajunge cancelar în 1938, atunci deja de 20 de ani era comunism în URSS; naţional-socialismul avea anumite idei foarte asemănătoare cu comunismul: 1.crearea unui „om nou”, 2.militarea pentru a schimba societatea, 3.conflict social. 160 Emil Cioran: Scrisori către Wolfgang Kraus, Ed. Humanitas, 2009; Wolfgang Kraus, distins editor, critic literar şi eseist austriac

19

Noul Imperialism161 - 7 puncte: 1. Înstăpânirea asupra omenirii a doctrinelor materialiste; 2. accente puse pe producţie – preluate de la americani; 3. introducerea cugetării naturaliste introduse de Darwin şi Goethe (lupta pentru

supravieţuire) (Dimitrie Gusti – voinţa socială); 4. industria a făcut posibilă muncitorimea: o clasă socială organizată pe meritul

muncii (Sens Simon şi Fourier162); 5. prin dezvoltarea economică – ce e o doctrină falsă (socialismul lui K. Marx e

pronită de la Hegel. Acestea au întărit concepţia materialistă, bazată pe producţie şi consum) [Ralf Dahrendorf (?)163) a studiat conflictul social ce se mută la partide, care îl menţin] (când bogatul îl ajută pe cel sărac se cheamă mecenat – când statul ia banii bogatului şi îi dă săracului se cheamă redistribuire; prima e o acţiune voluntară, a doua e una forţată prin lege).

6. În 1714 apare legea protecţiei sociale în Franţa şi e neschimbată – spre deosebire de cea română care se schimbă mereu. Constituţia americană – e neschimbată de 200 de ani – timp în care constituţia românească s-a schimbat mereu. => aceste schimbări nu permit stabilitate (nici politică, nici socială)

7. trecerea de la clase sociale la naţiune : s-a ajuns la naţiunea proletară.

161 BCU: David Harvey: Noul Imperialism, Ed. All, Bucureşti, 2004; FG. 829984 162 http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Fourier 163 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ralf_Dahrendorf

20

Curs 07 Prof. T. Vedinaş 2010.Noi. 11 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Votul cenzitar reprezintă alegerea unui candidat dintr-o localitate prin intermediul reprezentanţilor. Sfârşitul secolului al XIX-lea aduce în politica românească conflicte pronunţate, războiul desfiinţează votul cenzitar introducând votul universal, ceea ce duce la dispariţia boierimii şi a Partidului Conservator. Această schimbare de natură democratică este consfinţită de Constituţia din 1923 (unul dintre cele mai importante documente legislative), se promovează ca politică o democraţie consociativă unde monahul avea rolul de arbitru într-o manieră defavorabilă democraţiei (de ex. prin primirea a 40 % de voturi bonus de către partidul care avea aproximativ 25%, pentru ca acesta să fie majoritar).

În 1921 se constituie o serie de grupări politice şi culturale deopotrivă, modul lor de organizare ţine de microsocial, de ex: presa care a fost fenomenul cel mai complex din perioada interbelică – Adevărul, Universul, Cuvântul – în a caror pagini s-au exprimat pe lângă gazetari şi adepţii unor idei, doctrine, însa nu ca şi grupare consistentă. Un cotidian reprezenta o industrie culturală care avea echipa economică, tipografia, etc. Cel mai important cotidian a fost Curentul (P. Seicaru). Grupările respective erau adversităţi, nu se admirau reciproc, constituiau în discursul publicistic cotidian polemici (cei care scriau la ziare diferite), spre exemplu Eugen Lovinescu era la Sburătorul şi Nechifor Crainic la Gândirea, primul cultiva modernismul si celălalt tradiţionalismul, aveau cele mai pronunţate polemici. Cele două şi-au manifestat potenţialul gânditor timp de două decenii prin reprezentarea unor modele culturale.

În momentul în care se realizează Regatul României o seama de tineri (Eliade, Cioran, D. D. Roşca) vor să fie independenţi de ceilalţi, se separă de restul intelectualilor mai în vârstă (de celelalte generaţii de gânditori, scriitori). Ei îşi exprimau ideile organizându-se în diferite grupări, intâlniri (viaţa trăita în idee). Între gânditorii vremii existau polemici, dar unii dintre ei s-au mişcat dintr-un grup în altul (au glisat), de ex. ziarul Azi care are două etape, una de dreapta şi una de stânga (perioada mustea de conflicte intelectuale, ei promovau inclusiv conflictele amicale) sau alt exepmplu este Zahia care a fost călugăr şi apoi nimereşte în cealalta parte a comuniştilor. Explicaţia acestor treceri era aceea că societatea era liberă şi iţi permitea să fii ceea ce iţi doreşti. Tinerii îşi organizează viaţa pe acelaşi model al revistelor de grup. Aceştia erau adversari în scris, dar se manifestau iî grup social împreuna pentru a dialoga (aceasta se întâmpla şi pentru a-şi găsi subiecte de scris). Se promova viaţa de salon, grădina de vară unde toţi se întâlneau pentru a putea relaţiona, pentru a-şi exprima ideile.

În 1961-1962 se pune problema eliberării intelectualilor care au fost ţinuţi în închisori unde erau îndoctrinaţi cu idei marxiste de către studenţi (la Aiud), avea loc o reeducare a lor săptămânală.

În lumea românească dispare idealul disputelor, ceea ce duce la pieirea concurenţelor performante (prin dispute au loc documentări mai serioase pentru a putea să-ţi susţii punctul de vedere). Dialectia – dialogurile lui Platon – bazată pe dispută va fi distrusa de Hegel.

SOCIOLOGIA MONOGRAFICAÎn 1918 în România exista o populaţie rurala de aproximativ 80%, până în

1956-’66. D. Gusti în 1919 înfiinţează Asociaţia pentru Reforma Socială la Iaşi (după venirea din Germania). În arhiva pentru reforma socială scrie un act la adresa bolşevismului. Printr-o suită de proiecte, Gusti se muta de la Iaşi la Bucureşti şi în 1925 începe cercetări de teren în comunităţi rurale pe o perioadă de timp lungă, până

21

în 1933, întrebarea lui de pornire fiind de natură economică: „Ce s-a întâmplat cu teritoriul agrar în urma Reformei din 1921”. În vecinătatea proiectului lui se afla şi o dimensiune utopică, o sociologie a naţiunii, monografierea tuturor satelor, însa nu va reuşi, deoarece doar în 1927 descoperă eşantionul. Henri Stahl, Traian Herseni, Mircea Vulcănescu participă la cercetările lui, reuşesc să îmbine în sintezele lor dimensiunea empirică a cercetărilor sociale cu repere teoretice.

Reperele lui Gusti erau voinţa şi idealul. El leagă voinţa socială de raportul dintre voinţă şi politică. Avem în stilul pe care l-a abordat un sistem de abordare educaţională de tip occidental. Cel mai important lucru în didactica lui era seminarul, şi nu cursul.

M. Vulcănescu a fost sociolog, filosof şi economist, aparţinând guvernului Antonescu (condamnat pe viata la Aiud), el va face organizarea teoretică a unui proiect (are 2 cărti cu prezentarea şcolii monogafice). El, împreună cu Stahl, făceau parte din grupul care polemiza cu Eliade si Cioran.

Şcoala monografica a avut ecouri pronunţate, la ultima cercetare a lui Gusti va participa şi un student maghiar foarte renumit. (? Vencel).

22

Curs 08 Prof. T. Vedinaş 2010.Nov. 18 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Perioada interbelică (dintre anii 1918 - 1938)

În 1938 a început prima formă dictatorială din România prin dictatura lui Carol al II-lea. În Europa erau şi alte dictaturi (şi nici în istoria Eu. nu e prima), de fapt Europa era dominată la momentul respectiv de dictaturi. Democraţie era în Marea Britanie. Raportul între democraţie şi dictatură arată că democrația, atunci când este disfuncțională, lasă loc dictaturii să se instaureze.

(Emil Cioran: Revelaţiile durerii164) E. Cioran a rămas entuziasmat de succesul lui Hitler165, care a fost promovat ca „Führer166” prin entuziasm popular (şi alegeri publice).

[Fascismele167: o carte de Pierre Milza168 (apărută în 1985)] În timpul primului război mondial, luptătorii au primit diverse mesaje de binefacere, pentru a fi motivați să lupte. Aceşti luptători, care au luptat în tranşee, pe motiv că nu li s-au oferit acele valori pentru care au luptat, au format primele nuclee de tip fascist, peste tot în Europa (inclusiv în România).

În România, pentru că nu se construiseră relații între diversele ascensiuni dictatoriale, au existat dictaturi și de dreapta și de stânga. În 1938 diferenţele dintre extrema dreaptă și cea stângă erau de natură (după cum spunea Marx, „ideologia e o falsă conștiință”) ideologică.

Mişcarea legionară a avut la bază astfel de luptători din primul războimondial, de ex. Corneliu Zelea-Codreanu169, care a fost luptat pe front la sub 20 de ani. El a fost liderul grupului ce a organizat mișcarea legionară. În România, mişcarea legionară, în 1938, obţine 15% din voturi.

Mistica revoluţionară susţine că Bismark170 a susţinut lovitura de stat din Rusia, în 1917171, cu condiția ca armatele ruse să se retragă din război (Curzio Malaparte172: Technica lociturii de stat173).

În 1919 la Budapesta are loc o revoluţie bolşevică. S-a dorit o asemenea revoltă şi la Iaşi. Pe atunci, C. Z. Codreanu era la „Garda Muncitorească”, in Iași, care era de stânga, aceasta fiind prima organizaţie la care participă Codreanu. El a schimbat steagul bolşevic pus pentru revoltă cu tricolorul. El (Codreanu) a organizat mişcări stradale. (atelierele Nicolina174)

Lenin şi Stalin au lucrat prin reţele de mesageri. (mitul revoluţiei mondiale) (Che Guevara175 este erou – este un mit!)

164 BCU: Emil Cioran: Revelaţiile durerii, Ed. Echinox, Cluj, 1990; FG. 771074 165 http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler 166 Führer sau Fuehrer – conducător, ghid; (verbul) führen – a conduce; Hitler a fost “Conducătorul” [cum zice Camil Postelnicu: “lider maximo”, făcînd aluzie la Fidel Castro, supranumit: “El Lider Maximo”] 167 Les Fascismes 168 http://en.wikipedia.org/wiki/Pierre_Milza 169 http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu 170 http://ro.wikipedia.org/wiki/Otto_von_Bismarck - cum a susţinut lovitura de stat, dacă el a murit în 1898? A sus inut mi carea ideologică ce a precedat lovitura de stat din 1917?ț ș171 Revoluţia Rusă din 1917: http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917 172 http://ro.wikipedia.org/wiki/Curzio_Malaparte 173 BCU: Curzio Malaparte: Technica lociturii de stat, Ed. Nemira, Bucureşti, 2007; FG. 831561 174 http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolina_%28companie%29 175 http://ro.wikipedia.org/wiki/Che_Guevara

23

La Universitatea din Iaşi, în (1922), s-a renunţat la slujba bisericească care inaugura anul universitar şi asta a dus la un conflict în interiorul Universităţii

În 1921 la Facultatea de Medicină din Cluj a apărut un conflict între evrei și instituţie, pentru că se schimbă technica de lucru la autopsii (facultatea autopsiază cadavrele evreilor, iar asta contravine practicii religioase evreieşti). Evreii s-au opus ca morţii lor să fie folosiți ca materiale didactice.

Ion Moţa176 ... (Cu acordul lui Corneliu Zelea Codreanu, în 1936 a plecat să lupte în Războiul civil din Spania, împotriva forţelor comuniste. A căzut în luptă pe 13 ianuarie 1937 la Majadahonda, lângă Madrid, alături de camaradul său Vasile Marin.177)

(o situaţie interesantă în acea perioadă: mulţi dintre evrei erau comunişti, dar celelalte naţionalităţi aveau alte ideologii. Ca să înţelegem confuziile: evreii erau marginalizaţi încă din Evul Mediu, nu aveau drept la pământ şi asta i-a îndemnat să facă comerţ şi servicii bancare – servicii care erau considerate „murdare şi necinstite” de către comunităţile creştine. Toate astea se amplifică în anii interbelici, când România este o ţară cu o economie agrară, şi evrei sunt văzuţi ca fiind burghezi, o naţionalitate străină, cu o limbă, cultură şi obiceiuri străine, care pe deasupra au şi bani, şi relaţii, dar şi puterea de a interveni în politică (majoritatea erau burghezi, şi/sau concentraţi în urban) – adică tot ceea ce îi lipsea majorităţii (populaţiei agrare). Această situaţie se înrăutăţeşte când evrei sunt identificaţi ca fiind şi comunişti/bolşevici.)

Extremismele secolului al XX-lea s-au născut din conflictul interetnic, lecturat greşit de ambele părţi.

În 1922 la Cluj, la un congres al studenţilor, Moţa îl întîlneşte pe Codreanu. Se întîmplă o formulare sinuoasă din ambele părţi (comunişti şi fascişti – cele

două extreme) Lupta lui Marx este înţeleasă (în perioada interbelică) astfel:

Comunişi: Luptă împotriva burgheziei Comunişti Fascişti: Luptă etnică Legionari

Fasciștii au făcut din lupta de clasă a lui Marx o luptă interetnică, comuniștii s-au rientat împotriva burgheziei.

La Iaşi, A. C. Cuza178 înfiinţează o liga antisemită creştină (L.A.N.C.179), în viziunea lui evrei erau şi exploatatori. Evreii erau comunişti (dar nu toţi) dar aveau şi partid, care nu era de nici un fel (ideologic) şi aveau şi deputaţi. Pentru comunişti, exploatatorii erau burghezii.

(Marxismul a fost o sectă religioasă, ceea ce a contribuit la succesul lui. Lucian Boia încadra ideologia marxistă în religiile milenariste, între grupările religioase devenite active, care prevesteau sfârşitul lumii. Conceptele-cheie au fost transferate din Evanghelie, şi are legătură cu mişcările religioase milenariste)

Mişcările religioase milenariste În secolul al XIX-lea mişcările s-au legat de date, de calcule milenariste.

(calcularea sfârşitului lumii) Aici s-au regăsit tipurile fanatice de oameni, la fel ca în

176 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Mo%C8%9Ba 177 Extras din: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Mo%C8%9Ba 178 http://ro.wikipedia.org/wiki/A._C._Cuza 179 Liga Apărării Naţional-Creştinehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Liga_Ap%C4%83r%C4%83rii_Na%C8%9Bional_Cre%C8%99tine

24

grupările fasciste şi comuniste. Erau grupuri mici, minoritare, dar au fost zgomotoase, active politic. (de ex. Procesul de după asasinarea lui A. G. Duca180 (prim ministru), unde 3 legionari şi 2 profesori au fost condamnaţi – a fost foarte mediatizat. Principalul inculpat Z. Codreanu era protejat de Elena Lupescu181 (casa regală); studenţii profesorul Nichifor Crainic182 devin legionari după proces, ca şi cei ai lui Nae Ionescu183) (carisma lui Codreanu este comparată cu cea a lui N. Bălcescu, de H. Stahl) Extremele erau un laborator: amestecau justiţia, problemele sociale cu antisemitismul, îşi furau reciproc ideile, mesajele (şi în politica actuală)

Cele 3 moduri de organizare a societăţii: Monarhie Aristocraţie Democraţie Ce poate să devină societatea dacă nu avem grijă: Dictatură Oligarhie Demagogie (Politica, Aristotel)

Nu Europa a dat ideologiile, ci Rusia. În Germania, Hitler avea partidul Naţional-Socialist: partidul Nazist, deşi în

Austria era stângist, făcuse parte din PDS-ul austriac. Mitul egalităţii promovat de ideologia marxistă a facilitat naşterea unor inegalităţi şi mai mari decît erau înainte. În ţarism (în Rusia ţaristă) era o sărăcie de un primitivism total, imperiul cultiva relaţii în Vest. Nu proletarii au făcut revoluţia bolşevică, ci intelectualii ce au studiat în Occident. În Rusia existau trei tendinţe de comportament cultural:

1. Slavofilia, care proclama superioritatea slavilor 2. Ortodoxismul, care era specific 3. Anarhismul (găsim personaje anarhiste la Dovstoievski184 sau Camus185)

Ruşii nu i-au tradus pe Aristotel şi Platon, dar îl aveau pe Marx. Asta a influenţat gândirea şi au existat tendinţe diferite, de exemplu „agronomia socială” ce a fost promovată de Ceaianov186, care mai tîrziu, a fost asasinat de Stalin. (s-a făcut un teren intens între 1905 – 1917 pentru a vedea situaţia din teritoriile ruseşti).În 1905 a fost revoluţia reală din Rusia, în 1917 a fost doar lovitura de stat.

Marxismul a promovat sociologia vulgară. Dar trebuie un discernămînt pentru a putea alege între idei. (Tiberiu Farcaş: Istoria presei Clujene187)

După instaurarea comunisului, nu se mai mergea la studii în Paris, Berlin, Roma, ci la Moscova, unde se oferea alt tip de educaţie, îmbibată de doctrina vremii.

Fascismul şi comunismul au o ideologie simplă, să adune adepţi.

Alte idei (notate tot la curs şi spuse de prof. Vedinaş): • În 1990, depozitul de documente al Partidului Comunist a fost dus la „topit”. • Din Iorga au fost interzise 192 de titluri, după ce au intrat ruşii (1945). • Pînă în 1945 toţi intlectualii mergeau la Paris, Berlin, Roma, etc. După 1945,

toţi mergeau la Moscova. 180 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Gheorghe_Duca 181 http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Lupescu 182 http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichifor_Crainic 183 http://ro.wikipedia.org/wiki/Nae_Ionescu 184 http://ro.wikipedia.org/wiki/Feodor_Dostoievski 185 http://ro.wikipedia.org/wiki/Albert_Camus 186 Alexandr Vasilievici Ceaianov, sociolog rus 187 Carte lansată la 14 Octombrie 2010

25

• Marxismul şi fascismul sunt ideologii de masă, ca fotbalul. • Petru Comarnescu şi M. Eliade, în anii '30, şi-au propus să echilibreze situaţia

dintre extrema stângă şi cea dreaptă. • Partidele politice aveau detaşamente semi-militare, care participau la lupte de

stradă. • „Ciubucul” – înseamnă o relaţie interumană, care există de când lumea.

26

Curs 09 Prof. T. Vedinaş 2010.Noi. 25 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Traian Vedinaş: Paradigme în cultura Românească188 (carte în curs de apariţie) Critică literară: (Titu) Maiorescu189 şi (Eugen) Lovinescu190

Maiorescu critica „forma fără fond” pe trei direcţii: 1. era revoluţionară 2. culturală 3. analiză de documente

E. Lovinescu: Istoria civilizaţiei române moderne191: sincronism (3 volume) Prima constituţie a României: Regulamentul Organic192, a fost făcut de Gen. Kiseleff193, din care toate exemplarele au fost arse la revoluţia paşoptistă.

Lumea culturală funcţiona pe grupuri, de ex.: • grupul „Gândirea” : (N.) Crainic194 • grupul „sociologic”: (D.) Gusti195

Pompiliu Constantinescu196 comenta fenomenul literar din 1912 – 1945. Modul lui de a gândii nu se referă numai la cartea comentată, el încearcă să-i găsească locul în literatură.

Lumea culturală din zilele noastre nu se organizează pe grupuri. Azi un autor scrie la toate revistele.

Pompiliu Constantinescu oferă paradigme din epocă, fie cea autohtonistă sau moderne (sămănătorismul, gândurismul, simbolismul, avangardismul, sincronismul etc.). Făcea cronică literară în foiletoane197. Uneori îşi dezvoltă o teorie complexă. (Felix Aderca198 publica mult, dar nu se mai ştie nimic de el, cronicarii scriau de el).

Apare romanul social, al cărui reprezentant este Pompiliu Constantinescu, În toate romanele există descrieri, socialul în roman e un cadru, o referinţă – sociologia literaturii.

Există o triadă: 1. Autor - fiecare are rol esenţial 2. Editor - în comunism s-au schimbat aceste roluri 3. Public - nu întotdeauna succesul la public garantează o carieră! (Liviu Rusu199: Eminescu şi Schopenhauer200,201)

188 http://socasis.ubbcluj.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=70&Itemid=6 189 http://ro.wikipedia.org/wiki/Titu_Maiorescu 190 http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Lovinescu 191 BCU: E. Lovinescu: Istoria civilizaţiei române moderne, Ed. Ştinţifică, Bucureşti, 1972; FG. 706991 192 http://ro.wikipedia.org/wiki/Regulamentul_Organic 193 http://ro.wikipedia.org/wiki/Pavel_Kiseleff 194 http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichifor_Crainic 195 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Gusti 196 http://ro.wikipedia.org/wiki/Pompiliu_Constantinescu 197 FOILET//ÓN \~oáne n. 1) Spa ț iu în partea de jos a unei pagini de ziar rezervat pentru o rubrică permanentă. 2) Articol ș tiin ț ific (de literatură sau de critică) care apare regulat în partea de jos a unui ziar. 3) Articol publicistic pe o temă de actualitate, publicat într - un ziar sau într - o revistă. * Roman - \~ proză ce se publică pe fragmente în mai multe numere consecutive de ziar sau de reviste. [Sil. fo-i - ] /feuilleton ; http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=FOILETON 198 http://ro.wikipedia.org/wiki/Felix_Aderca 199 http://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Rusu 200 http://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Schopenhauer

201 BCU: Liviu Rusu: Eminescu şi Schopenhauer,Ed. pt.Literatură, Bucureşti, 1966; F. Adrian Marino, cota: B.A.M. 3573

27

Prezentarea tipurilor reprezentative: prof. Aluaş202 în cursul despre Weber. În acest curs utilizează o triadă: Tip Tipologie Utilizează „pattern” din englezăTipizare Prof. Aluaş foloseşte „tipul ideal” ca să construiască „tipul matriceal”.

Pompiliu Constantinescu decântă tendinţele culturale ca avangardismul marxist şi autohtonismul legionarilor. El propune limpezirea realităţii şi în procesul aceesta rămâne un comentator al faptului cultural în anvergură, cu toate că azi nu e luat în seamă. El susţinea exprimarea liberală şi explică şi simbolismul cultural al lui Macedonski203 şi Bacovia204.

Toate epocile au avut scriitori populari şi găsim exemple în critica lui Călinescu (în comunism a fost Adrian Păunescu205, în simbolism a fost Minulescu206).

În lume există tendinţa de a urma fenomenele paradigmelor culturale. În filozofia grecească a sec. I: 1. filozofia cinică reprezentat de Diogene; 2. filozofia peripatetică, reprezentată de Aristotel; 3. filozofia neo-platoniană; 4. filozofia epicurienilor.

Toate concepţiile se refereau la zeiţa Tihe207 (zeiţa destinului). În acea perioadă creştinismul se afla în criză de comunicare şi primi filozofi creştini evocă propria căutare, care a fost la toţi (neoplatonieni şi epicurieni), dar n-au găsit nimic. (Aşa a supravieţuit filozofia greacă) mulţi filozofi s-au convertit la creştinism.

În anul 600 e.n. a fost un război între vizigoţi şi regele Clovis208 (regele franc). Învingătorul Clovis a decis ca toţi supuşi lui să treacă la creştinism şi aşa se naşte creştinismul în Europa.

Vasile cel Mare a rezolvat problemele tematice ale creştinismului pe care nu le înţelegeau grecii (filozofii greci): trinitatea creştinismului - el a explicat că este o existenţă în trei ipostaze209.

Pompiliu Constantinescu spune despre Dimitrie Cantemir că este primul european din cultura naţională. Prin scrisul lui, Cantemir a adus o glorie mai mare decât cu puterea armelor.

Nu îl comparăm pe Macedonski cu Minulescu! Valoarea e a celui care face lucrarea. (Macedonski are valoarea lui şi Minulescu pe a lui), de ex. valoarea lui Eminescu este dată de faptul că toţi l-au apreciat.

Politicienii au o „spaimă” faţă de anumite profesii care pot pune în pericol actul politic. Se tem de profesionişti.

Pasiune poate fi şi pentru o idee, sau pentru un autor şi această pasiune te poate face profesionist. (după ce a dispărut dictatorul unic, Ceauşescu, au apărut mulţi dictatauri (?)).

202 Prof. Ion Aluaş, UBB, Sociologie203 http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski 204 http://ro.wikipedia.org/wiki/Bacovia 205 http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_P%C4%83unescu 206 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Minulescu 207 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_greac%C4%83 , ursitoare (moirae) 208 http://ro.wikipedia.org/wiki/Clovis_I 209 Musulmanii când îşi exprimă problemele legate de creştinism, atunci trinitatea e un punct crucial pe care-l discută: cum pot să zică creştinii că venerează un Dumnezeu, când ei se referă la trei?

28

Curs 10 Prof. T. Vedinaş 2010.Dec. 02 Ora: 10 – 12 Sala: 217

S-a ţinut un seminar, nu sa ţinut cursul, pentru că era ziua în care a început Conferinţa Internaţională de Sociologie, Cluj, 2010.

Curs 11 Prof. T. Vedinaş 2010.Dec. 09 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Direcţii în gândirea socială în perioada interbelică (1920 - 1938)

În 1938 Carol al II-lea instaurează dictatura regală, apare cenzura210.În 1924 D. Gusti organizează o conferinţă şi publică textele prezentate în Doctrine politice211. Au fost invitaţi intelectuali care au făcut politică: I. G. Duca212 (reprezenta doctrina liberală); Nae Ionescu213 (reprezenta sindicalismul, o grupare de stânga ce miza pe spijinul maselor); Constantin Rădulescu-Motru214 (reprezenta doctrina de clasă, ţărănismul); Virgil Madgearu215 (reprezenta agrarianismul); etc. Şi mulţi jurnalişti.

Doctrina liberală promova armonia socială. Sindicalismul216 lui Nae Ionescu era reprezentat prin grupuri de stânga, care organizau masele în scop politic. N. Ionescu a fost considerat doctrinar al ţărănismului217. În 1918 s-a înfiinţat Partidul Ţărănesc218, ce se bazape un calculul demografic: 80% din populaţia ţării trăia în rural. Agrarianismul219 îşi propunea dezvoltarea economică a României.

Mica Antantă: Cehoslovacia, Iugoslavia, România. Ele erau legate prin faptul că aveau multe partide agrariene şi doctrina agrariană domina în aceste ţări. În acea perioadă era o instabilitate politică care în România nu s-a manifestat economic. Leul era puternic, susţinut de o economie agrară puternică220.

I.G. Duca, N. Ionescu, Constantin R.-M., V. Madgearu, Petru Andrei, M. Ralea erau în legătură cu D. Gusti. Ei au pus la cale un tip de asociere economică pentru clasa de mijloc din spaţiul rural, care nu desfiinţa proprietatea. (pământurile). Promovau libertate, egalitate, fraternitate şi proprietate.

Doctrinele liberale şi ţărăniste în scurt timp şi-au epuizat mesajele şi apar ideologiile extreme şi adverse: marxismul şi mişcarea legionară. Ambele fascinate de ideea de revoluţie.

(Weber promova doctrina calvină, de unde ia ideea „condiţiei sacre a proprietăţii”.) Cînd doctrinele ţărăneşti şi liberale şi-au epuizat mesajele atunci apar grupările cu mesaj extremist: Marxişti (bolşevici, comunişti) şi legionarii.

I.G. Duca este asasinat în 1934 şi primul suspect este Zelea Codreanu. (N-a fost prins – apărat de casa regală). Codreanu face în textele sale un ameste revoluţionar. (probabil îl citise pe Curtion Malaparte: technica loviturii de stat) Codreanu este considerat nunul dintre cei mai abili politicieni, care ştia să--şi facă

210 http://ro.wikipedia.org/wiki/Cenzur%C4%83 211 http://www.autorii.com/scriitori/sinteze-literare/doctrinele-partidelor-politice.php 212 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Gheorghe_Duca 213 http://ro.wikipedia.org/wiki/Nae_Ionescu 214 http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_R%C4%83dulescu-Motru 215 http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_Madgearu 216 http://rum.anarchopedia.org/Sindicalism 217 http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83r%C4%83nism 218 http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_%C8%9A%C4%83r%C4%83nesc 219 http://en.wikipedia.org/wiki/Agrarianism 220 Atunci apare sintagma: „România grînarul Europei”

29

publicitate (adepţii lui trebuiau să-l citească doar pe el). [Îi are ca secunzi pe Ion I. Moţa şi Vasile Marin 221 care merg să lupte în Spania. (Români au fost şi pe o parte şi pe alta în războiul din Spania, şi de partea „brigăzii roşii” şi de partea „monarhiştilor”, a lui Franco). Carol al II-lea îi dă dreptul (lui Condreanu) să-i aducă acasă (pe Moţa şi V. Marin, care au murit în lupte lângă Madrid). Ei intră în România pe la Cernăuţi şi trec prin toată ţara (cu trenul, şi se fac parastase în fiecare gară)]. Astfel obţine popularitate.

În textele lui Codreanu jumătate din idei sunt de stânga şi jumătate sunt de dreapta. A mutat ideea de expoatare pe evrei, iar mişcarea legionară a avut succes pentru că în România era spirit anti-bolşevic. Posibil din cauza marxismului. (Irina Livezeanu222 – profesor la o facultate americană – într-o carte descrie realitatea statului în anii 20: în mediile urbane majoritatea oamenior erau evrei, din cauza ocupaţiei lor - comercianţi. Populaţia rurală – mulţimea – a cultivat conflictul interetnic.). Antisemitismul mişcării nu reprezenta dimensiunea veridică a mişcării. Evreii aveau partid în Senat pe vremea aceea, o mare parte a mers spre marxism. Conflictul interetnic, între români şi ervrei era la nivel de ţară, nu de comunitate.

Personaje controversate ale vremii: Mihai Stănescu – o figură interesantă – era legionar anti-hitlerist! Tot aşa

personaj controversat a fost şi Cioran, care a fost legionar (îl ura pe Carol al II-lea) dar a fost şi anti-român? (el voia revoluţie de orice fel, nu conta dacă era de stânga sau de dreapta). A scris despre Codreanu. Alexandru Sahia223: (a scris: Bielă-Manivelă) A fost văzut ca un comunist fanatic, dar defapt a fost călugăr. Petre Pandrea224 a fost călugăr convertit la marxism. În acea perioadă erau şi foarte mulţi care treceau de la un partid la altul – D. Gusti îi numea „politicieni voiajori”.

Între evrei şi români nu exista conflict la nivel personal. Era o comunicare bună.

În gândirea vremii era prezent ortodoxismul. Revista Gândirea prezenta doctrina ortodoxă. Metafizica lui Nae Ionescu avea elemente ortodoxe. Mişcarea legionară a preluat elemente ortodoxe (Patriarhul Nicodim225 a respins această mişcare, el a interzis folosirea elementelor religioase).

Dumitru Stăniloae226 e considerat cel mai mare teolog ortodox din sec. XX. Are conflict cu Blaga227. A accentuat teologia persoanei. A fost studentul lui Martin Heidegger228. (Isus Hristos, restaurarea omului) În teologia redactată după ieşirea din închisoare, îşi pune întrebarea unde se află spiritul, spunând că Locul spiritului nu se află în corp, ci „ne înfăşoară”, îl respirăm sau nu. Heidegger: zein zum tote (?) (Sein-zum-tode) Gândirea lui Heidegger însemna modelul lui de a gândii, nu gândurile lui. George Em. Marica îl comentează pe Heidegger, zice că promovează existenţa impersonală.

Heidegger în: Was ist das, Metaphysik? Face analiza la fiecare cuvânt. (Ce înseamnă WAS? Ce înseamna IST? Ce înseamnă DAS? Ce înseamnă metafizica?)

221 http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Marin 222 http://en.wikipedia.org/wiki/Irina_Livezeanu ; Irina Livezeanu: Cultură şi naţionalism în România Mare, Bucureşti 1998 223 http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Sahia 224 http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_Pandrea 225 http://www.crestinortodox.ro/biserica-ortodoxa/patriarhi/patriarhul-nicodim-munteanu-71037.html 226 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae 227 http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga 228 http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Heidegger

30

Naţionalismul ortodoxic exista în România. Doctrina lui N. Ionescu o explicita. Existenţialismul românesc: doctrinar principal era Nae Ionescu, plus adepţi E. Cioran, M. Eliade, E. Ionescu, C. Noica, Bleher. Teza principală: răstoarnă viziunea asupra filosofiei – Aristotel e gândirea dominantă în secolul al XX-lea.Reprezentanţii acestei direcţii sînt: Emil Cioran, M. Eliade, Mihail Sebastian229, Constantin Noica230, Bleher (?) ... , etc.

Existenţialismul se bazează pe ideea de „substanţă” a lui Aristotel – latinescul „essentia” – este o construcţie (lingvistică) To on e on (folosit de Aristotel) – fiinţă ca fiinţă , În latină a fost tradus: Ens que ens – existenţă prin esenţă, acel „ens” regăsindu-se în „essentia”

Existenţa precede esenţa.(S.) Kirkegaard231 şi Dostoievski şi alţii reprezintă esenţialismul. Heidegger

reprezintă existenţialismul de inspiraţie protestantă. Întrebarea lui e: „de ce există ceva şi nu există nimicul?”

Dumitru Stăniloae şi Constantin Noica au fost studenţi ai lui Heidegger. (ca să frecventezi cursurile lui, trebuia să ştii greceşte, el discuta texte pre-socratice). Şi I. Alexandru a urmat cursul predat de Heidegger ulterior.

Tendinţele s-au confruntat şi ca urmare J. P. Sartre232 se converteşte la marxism, iar Georg Lucaci (?) se lasă de marxism (ce cale alegem?) La Ruşi nu sa întîmplat să gîndească la existenţialism (pentru că nu aveau pe Aristotel, Platon, Socrate traduse în rusă) numai ruşii din emigraţie (care ajungînd în Franţa, SUA, Anglia – au acces la acele texte)

Alte idei (notate tot la curs şi spuse de prof. Vedinaş): • (M.) Eliade233 are două scrieri existenţialiste:

1. Huliganii (ed. Humanitas, Bucureşti, ed.2, 2003) 2. Întoarcerea de la Arad (întoarcera din rai (?))[nu sînt sigur]

• Nae Ionescu a fost redactor la Cuvântul. • Z. Codreanu la alegerile din 34 ajunge să acumuleze 15% dintre voturi • În acea vreme presa era scrisă şi nu televizată (puţini avea radio)• Codreanu a fost asasinat politic pentru că a refuzat să îi cedeze mişcarea

legionară lui Carol II • În 1934, presa de nivel industrial era presa scrisă unde procesul lui I. G. Duca

ţine paginile ziarelor, unde vor fi condamnaţi N. Crainic, Codreanu• La procesul lui Codreanu erau încă inculpaţi Nichifor Crainic şi Nae Ionescu • Dinu Pillat, fiul lui Ion Pillat, a scris romanul „Aşteptând ceasul de-apoi”, un

roman psihologic despre mişcarea legionară. A făcut puşcărie pentru acest roman, în care explică psihologia legionarului ca tip de fanatism.

• Legionarismul era un tip de fanatism. Comunismul este invers lui (legionarismului), dar cu aceleaşi scopuri.

• Cei care s-au alăturat lui Iuliu Maniu234 au făcut rezistenţă în munţi. Ceilalţi (care nu s-au alăturat) s-au alăturat comuniştilor, unii au ajuns şi torţionari în închisorile comuniste.

229 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sebastian 230 http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica 231 http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%B8ren_Kierkegaard 232 http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean-Paul_Sartre 233 http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade 234 http://ro.wikipedia.org/wiki/Iuliu_Maniu

31

Curs 12 Prof. T. Vedinaş 2010.Dec. 16 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Examen : 25 Ianuarie – Marţi – sala 217 – 16 – 18 31 Ianuarie – Luni – sala 217 – 10 – 12

Comparaţii între sociologia română şi europeană

Weber în Etica protestantă şi spiritul capitalist a pornit de la ideile calviniste şi nu de la „predestinarea luterană”.

Într-un discurs sociologic, cea mai importantă parte este folosirea cuvintelor (substantivele sunt componentele slabe ale celor spuse, verbele sunt componentele tari).

Revoluţia paşoptistă a fost o luptă între generaţii. Nu a fost făcută de burghezie, ci de fiii boierilor.

Mancourt : Homo sovieticus (omul legumă) Marxismul are matricea religiilor milenariste, marxismul a vrut sfârşitul lumii pe pământ.

Feuerbach235 - Marx l-a comentat în 11 teze. Marx zice: preocuparea noastră este pentru omul social! Engels schimbă acestă teză: preocuparea este pentru omul socialist! Datorită lui Engels a devenit Marx popular, l-a finanţat şi răspândit

235 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludwig_Feuerbach

32

Curs 13 Prof. T. Vedinaş 2011.Ian. 06 Ora: 10 – 12 Sala: 217

1944-1964

În sociologie a fost un hiatus, sociologia a fost o stiinţă retrogradă pe vremea aceea (la fel ca genetica).

În grupul sociologiei monografice au fost persoane cu diverse orientări ideologice (Gusti a fost ţărănist, Stahl social-democrat, Miron Constantinescu comunist, Amzel (sau Amza??) legionar). După 1944 din grupul legionar rămâne în ţară doar S. Bernea, Amzel a plecat în Germania, unde şi-a făcut o editură.

D. Gusti a fost invitat în 1945 în SUA. El a refuzat să rămână acolo, revine în România din cauza unui ideal sociologic. Idealul respectiv se leagă de Ceaianov, care a enunțat idealul gospodăriei țărănești (țăranu trebuie să fie și gospodar, și proprietar). Din cauza că au ținut la acest ideal, Ceaianov a fost executat de Stalin, iar pe D. Gusti, după ce se întoarce în țară, regimul politic nu îl lasă să-şi facă meseria – i-au luat casa, biblioteca, l-au izgonit într-o încăpere din locuinţa unui fost student de-a lui. În 1955, datorită prestigiului său profesional, a fost repus parţial în drepturi.

Miron Constantinescu a rămas la cârmă, a transformat sociologia în ideologie, discursul lui era scris într-un limbaj de lemn (expresia „limbaj de lemn” a fost folosită de occidentali pentru a face referire la teoriile ideologice din estul Europei, pline de cuvinte goale, fără sens).

În 1953 moare Stalin, iar N. Hrusciov (care înainte fusese un fel de „clovn” al lui Stalin) preia puterea, pornind un proces de destalinizare. Hrusciov se împacă cu Tito. Face o vizită la Bucureşti, în care semnează un document ca să părăsească armata rusă teritoriul României, pentru că românii au sprijinit ruşii în conflictul cu maghiarii din 1956. Destalinizarea a fost doar parţială în România (începând cu 1964 şi până la tezele din iulie 1971236), dar suficientă pentru ca să aibă loc un dezgheţ ideologic. Se reintroduce sociologia, în special prin sociologia literaturii, şi se reabilitează şcoala monografică a lui Gusti.

Se reia cercetarea monografică a oraşului Reşiţa, neterminată de Gusti, şi au loc alte cercetări în spaţiul urban: în zona Braşovului, Slatina, Vaslui. Se lucrează cu o metodologie mai avansată decât cea folosită de Gusti. La cercetarea din Slatina instrumentul utilizat era bin, dar concluziile publicate erau încărcate de ideologia vremii. La cercetare a participat H. Stahl, care a descoperit drumul oilor – formula de transhumanţă avea traseu din Sibiu, de-a lungul Oltului, câtre câmpii. Radu Ioanid, în cartea sa, Urbanizarea în România237, face o sinteză a părerilor despre aceste cercetări.

Se reactivează şi cercetarea monografică în rural: 1968 – 1971 a fost secţie de sociologie la Universitatea Babeş-Bolyai. Ion Aluaş a cercetat relaţiile de înrudire şi bugetul de timp din Gârbău, ajutat de Zoltán Rostás238– a fost un experiment de cercetare sociologică. I. Aluaş a desfăşurat o cercetare şi în Ţara Oaşului.

O altă cercetare s-a desfăşurat în satul Bucium (din judeţul Sălaj), unde bucureştenii au colaborat cu intelectualii locali pentru a realiza monografia, după model gustian.

236 http://ro.wikipedia.org/wiki/Tezele_din_iulie237 Ioanid, R. (1978) Urbanizarea în România. Ed.Ştinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti – Bibl. Geografie, FG. 14450238 http://www.fjsc.ro/ro/cadru-didactic/49-Zoltan-Rostas

33

1978 – 1979: Achim Mihu239 (profesor de filosofie marxistă din Cluj) a plecat cu o bursă Fulbright în SUA, unde intră în contact cu sociologia americană. Înainte de a pleca, în 1976, publică Sociometria, iar când se întoarce publică Sociologia grupurilor mici (în 1979) şi ABC-ul investigaţiei sociologice (două volume - la începutul anilor 80: 1982, respectiv 1983), introducând astfel viziunea microsocială. Astfel, el nu mai acționează în paradigma lui Miron Costinescu.

Traian Rotariu, după ce a absolvit matematica, s-a înscris la filosofie la Cluj în 1968, iar apoi a plecat cu o bursă în Franța să-şi facă doctoratul cu R. Boudon240, despre mobilitate şcolară. Îşi susţine doctoratul la Sorbona, dar nu îi este recunoscut în România. Prin intermediul lui Boudon, care a implementat în sociologia franceză metodele statistice introduse de P. Lazarsfeld241 în sociologia americană, Rotariu preia aceste metode şi le introduce în sociologia românească. Cursul de MTCS al lui Rotariu este în continuare foarte apreciat de studenţi.

I. Aluaş a plecat la doctorat în Moscova242, unde a protestat împotriva colectivizării pământurilor. A fost exmatriculat din această cauză, dar nu dat afară, iar după 1964, când participă la Congresul de sociologie de la Varşovia, i se atribuie o poziţie deosebită fiindcă a sfidat conducerea sovietică. El a participat la toate congresele despre sociologie, şi este singurul român care a publicat în American Journal of Sociology.

În această perioadă au fost traduse diverse scrieri sociologice, de exemplu Claude Levi-Strauss, reprezentant al antropologiei structurale (tradus de Aluaș și Ion Drăgan). Se naşte neomarxismul, din nişte manuscrise economico-filosofice scrise de Marx şi descoperite în perioada sovietică (toată lumea trebuia atunci să scrie în canonul realist-marxist). După îngroparea realismului marxist, în România s-a putut traduce inclusiv L. Althusser243 Citindu-l pe Marx (cartea avea prefaţa scrisă de Aluaş). Althusser a influenţat Şcoala de la Frankfurt, deci pe Adorno, Marcuse, Habermas.

„Sociologii marxişti sunt în universităţi, iar cei weberieni în guvern” (pentru că sociologii marxişti îndoctrinau), Raymond Aaron244.

În perioada de dezgheţ din anii 70 s-a tradus şi A. Camus, J.P. Sartre.S-au format grupuri de putere în funcţie de centrul de putere, reprezentat de

partidul comunist.Direcţia numită protocronism245, condusă de Edgar Papu susţinea că multe

descoperiri au fost făcute de fapt de români (de exemplu că Alecsandri a întemeiat simbolismul) – naționalismul intră în paranoia. A fost criticată direcţia protocronistă de Pleşu, T. Cătineanu, în secolul al XX-lea. Ideea de protocronism a pornit de la ideea că feed-backul se traduce prin conexiune inversă (în cibernetică).

Dumnezeu şi Golem, Norbert Wiener (în mitologia evreiască, Golem e omul fără suflet).

În perioada aceea avea încă loc procesul de controlare a minţilor prin cenzură: la tipografie aveai nevoie de o ştampilă de aprobare, pentru a putea tipări orice – de la gândirea interzisă la creaţia interzisă (-> erau depozite de fonduri secrete în biblioteci, la care nu aveai acces).

239 www.uai-cluj.ro/doc/ mihu _ achim .doc 240 http://en.wikipedia.org/wiki/Raymond_Boudon 241 http://en.wikipedia.org/wiki/Paul_Lazarsfeld 242 http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Moscova 243 http://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Althusser 244 http://ro.wikipedia.org/wiki/Raymond_Aron 245 http://ro.wikipedia.org/wiki/Protocronism

34

În 1981 (sau 1982) a avut loc la Mamaia o reuniune pe tema culturii, în cadrul căreia au fost enunţate principii anti-cultură (ce apoi au şi fost introduse) (de exemplu filmul Reconstituirea a fost cenzurat; „cultura la pământ” – afiş caricatural).

Traian Herseni, Sociologia (1981): e un tratat despre viața socială, în care combină evoluţionismul cu funcţionalismul.

35