Iodul-"Mineralul gândirii"

A realizat:Lipovschii Robert

o De aflat istoria aparitiei a iodului

o De aflat proprietatile fizice si chimice

o De aflta cum se produce iodul

o De aflat intrebuintarea iodului

o Care este rolul iodului in organismul uman?

o Cum se manifesta lipsa de iod?

o Cum poate fi evitat deficitul de iod?

o Ciclul iodului in natura

Scopurile Si Obiectivele:

Iodul a fost descoperit din întâmplare în anul 1811 de

către Bernard Courtois (1777–1838), un farmacist al

armatei franceze. Ulterior, se va alătura companiei tatălui său,

ce fabrica salpetru de Chile, una din componentele prafului de

pușcă, foarte solicitat la aceea dată,

fiind folosit în cadrul Războaielor napoleoniene.

Courtois prepara salpetru prin adăugarea acidului sulfuric în

cenușa algelor marine. Într-o zi, acesta a adăugat acid sulfuric

în exces, cauzând formarea unor vapori violeți care în contact

cu obiecte reci desublimau, formând cristale închise la culoare.

Istoria aparitiei a iodului

PROPRIETATILE FIZICEIodul, la temperatura camerei, este o substanță solidă, de culoare cenușiu-

violacee, cristalizată, cu un miros specific și luciu metalic.Punctul de topire al

iodului este 113,6 °C, iar cel de fierbere 185,24 °C. În ciuda temperaturii mari

de fierbere, iodul se volatilizează chiar și la temperatura camerei prin procesul

denumit sublimare. Fiind păstrat în vase etanșe cu scopul de a preîntâmpina

pierderea de substanță solidă prin sublimare, pe partea de sus a pereților

vasului se poate observa, cu timpul, depunerea cristalelor de iod datorată

desublimării vaporilor din interiorul recipientului. Molecula de iod este

diatomică, iar disocierea termică a acesteia are loc la temperaturi mai mari de

680 °C. La 1600 °C, disocierea este totală. O altă proprietate fizică a iodului

este solubilitatea scăzută în apă: în condiții fizice normale, solubilitatea relativă

a iodului în apă este de 1:6000, la temperatura de 20 °C este de 1:3450, iar la

50 °C are valoarea de 1:1280. Dizolvându-se, formează apa de iod, de culoare

galbenă-brună

PROPRIETATILE CHIMICEAvând o afinitate mai mică față de electroni decât clorul și bromul, iodul prezint electronegativitatea 2,5,

fiind astfel prezent caracterul electronegativ inferior bromului, reacționând mai puțin violent.Iodul

reacționează direct cu unele nemetale, cu hidrogen, metale și substanțe compuse și se combină direct

cu sulful și fosforul.Reacția iodului cu fluorul are loc la temperatura camerei, formându-se pentafluorură

de iod. La 250 °C aceeași reacție conduce la formarea heptafluorurii de iod. Prin

controlarea condițiilor de reacție (−45 °C, suspensie în CFCl3), este posibilă izolarea trifluorurii de iod.

Cu hidrogenul reacționează la 440 °C formând acid iodhidric. Cu oxigenul nu se combină direct, însă compușii săi oxigenați sunt mai stabili decât cei analogi

clorului și bromului. Cu unele metale, precum fierul sau mercurul, reacționează la temperatura obișnuită, formând iodurile respective. Față de apă, hidroxizi

alcalini și hidrocarburi se comportă în mod analog cu clorul și bromul. La încălzire, acidul iodic, prin pierdere parțială de apă, la temperatura de 110 °C se

topește. La temperatura de 200 °C, acidul iodic se deshidratează complet, formând pentaoxidul de iod.

PRODUCEREA IODULUIDintre numeroasele amplasamente

unde există minerale cu conținut de

iod, doar două sunt exploatate ca

sursă de iod: un mineral din Chile

(caliche) și câmpurile petroliere din

Japonia și Statele Unite. În caliche

se găsește azotat de sodiu, care este

principalul produs în activitățile

miniere și cantități mici de iodat de

sodiu și iodură de sodiu. În

timpul flotării minereului și

producerii azotatului de sodiu pur

se extrage iodatul de sodiu și iodura

de sodiu. Concentrația relativ mare

de iod în caliche și dezvoltarea

mineritului intensiv, practicat în

ultimii ani, au propulsat statul

chilian în poziție de lider mondial la

producția de iod în 2007.

Majoritatea producătorilor de iod utilizează ca materie primă apele saline prezente în zăcămintele de gaz natural. Câmpul de gaze naturale japonez din partea estică din Minami Kanto și cel din nord-vestul Oklahomei, Bazinul Anadarko, Statele Unite ale Americii sunt două surse de apă salină bogate în iod. Acestea au o temperatură de peste 60 °C datorită adâncimii la care se găsesc sursele. Mai întâi, apa este purificată și acidulată prin utilizarea acidului sulfuric, apoi iodura este oxidată la iod cu ajutorul clorului. Rezultatul este o soluție de iod diluată care necesită o procedură de concentrare. În acest scop, soluția estebarbotată cu aer, cauzând evaporarea iodului, dirijat apoi spre o coloană de absorbție cu acid în care se adaugă dioxid de sulf— folosit pentru reducerea elementului chimic căutat.[Acidul iodhidric reacționează cu clorul producând precipitarea iodului, iar după filtrare și purificare, iodul astfel obținut este aglomerat.

INTREBUINTAREA Iodul elementar este folosit ca dezinfectant în diverse forme. Poate fi folosit ca element în sine sau

sub forma anionului I3- dizolvat în apă. Iodul poate proveni din iodofori, care conțin iod și un agent

solubilizant. Iodul poate fi utilizat în testarea unor eșantioane alimentare pentru determinarea

existenței amidonului. Soluțiile cu iod pot fi folosite în depistarea bancnotelor contrafăcute, pornind

de la premisa că hârtia acestora pot conține amidon. Hârtia ce conține amidon poate fi testată cu o

iodură pentru depistarea oxidanților precum peroxizii. Fiind un element greu, iodul este radioopac.

Compușii organici de un anume tip (derivați benzenici ce substituie iodul) sunt utilizați în medicină

ca radiocontrastant al radiațiilor X pentru injecțiile intravenoase. Această tehnică este asemănătoare

cu tehnicile avansate ale utilizării radiațiilor X precum angiografia și tomografia

Pe lângă aplicațiile anterioare, iodul a mai fost folosit ca adjuvant al unor suplimente alimentare pentru animale, la prepararea unor cerneluri și coloranți,

 produse farmaceutice, dezinfectante industriale, stabilizatori; totodată a fost utilizat în transformarea iodului în iodură de titaniu pentru aplicații catalitice. Iodura de argint este utilizată pentru creșterea sensibilității filmelor fotografice, iodura de zirconiu pentru prepararea zirconiului pur, iar iodura de potasiu ca supliment alimentar pentru animale și adaos la sarea de bucătărie destinată consumului uman. Compușii organici ai iodului sunt folosiți în industria farmaceutică și a vopselelor, precum și în stabilizarea nailonului.

Rolul iodului in organismRolurile iodului sunt multiple:actioneaza asupra metabolismului, digestiei glucidelor si proteinelor, participa la functionarea inimii si muschilor, etc.

Iata principalele directii de actiune alea ioduluit:1. Iodul este necesar in productia de hormoni tiroidieni T3 si T4,care joaca un rol foarte iomportant in reglarea metabolismului celular.2. Intervine in metabolismul bazal, stimuland consumul de oxigen, si in reglarea temperaturii.3. Are un rol in metabolismul gludicelor, lipidelor si proteinelor4. Actioneaza asupra sistemului nervos si asupra dezvoltarii intelectuale5. Favorizeaza functionarea normala a inimii6. Ajuta la dezvoltarea si functionarea muschilor7. Favorizeaza cresterea si maturizarea scheletului8. Este necesar pentru o buna fertilitate si stimularea lactatiei la femeile care alapteaza9. Are o actiune pozitiva asupra sistemului tegumentar: par, unghii, piele10. Favorizeaza mobilitatea gastro-intestinala si actioneaza asupra secretiei sucurilor gastrice.

Lipsa iodului din alimente ne poate afecta sistemul imunitar, schimba activitatea sistemului cardio-vascular si a cailor respiratorii!!!Cum se manifesta lipsa de iod?

Capacitatea de concentrare si atentia se pot reduce. Persoana devine iritabila, deprimata, oboseste repede. Este posibil sa apara durerile de cap, slabirea memoriei, deficitul intelectual, reducerea nivelului hemoglobinei din sange, pielea uscata si rece, iar la femei sunt posibile tulburari ale ciclului menstrual.In cele mai multe cazuri descrise, simptomele apar treptat si aproape imperceptibil. De aceea, deficitul de iod este denumit carenta ascunsa. La copii, deficitul de iod provoaca hiperactivitate, excitabilitate mai mare si retard mintal.

CUM POATE FI EVITAT DEFICITUL DE IOD?

Norma consumului de iod al unei persoane adulte este de 150-200

micrograme in 24 de ore. Acest necesar creste in cazul femeilor

insarcinate si al celor care alapteaza pana la 200-300 micrograme. In

scopul prevenirii carentei de iod este recomandata consumarea

alimentelor cu continut ridicat de iod.

Printre acestea sunt fructele de mare (contin mult iod): pestele,

crevetii, crabii, calmarii, laminaria. Laminaria este cel mai ieftin si

mai accesibil fruct de mare care contine iod. Din fericire, contine cea

mai mare cantitate de iod. Unele fructe, precum kiwi, si unele

legume, ca spanacul, contin destul iod.

Lipsa iodului creeaza organismului si sistemelor sale noi conditii de functionare – ca rezultat al deficitului de iod, apar diverse tulburari.

Aer

Ploi in munti

Pesti si alge

Mare

Virtejuri

Ciclul iodului in natura

Si sa pui Like aici

http://www.slideshare.net/RobertXD1/edit_my_uploads