curs gefiem 2012

IOAN GIURCA

GESTIUNEA ECONOMICO-FINANCIARĂ A

INTREPRINDERILOR ŞI

ELEMENTE DE MARKETING

Editura UTPRESS

Cluj-Napoca, 2012

Editura U.T. PRESS Str. Observatorului, nr. 34 C.P. 42, O.P. 2, 400775 Cluj-Napoca Tel.: 0264-401999; Fax: 0264-430408 e-mail: [email protected] http://www.utcluj.ro/editura Director: Prof. dr. ing. Traian Oneţ Consilier ştiinţific: Prof. dr. ing. Virgil Maier Consilier editorial: ing. Călin D. Câmpean Recenzie: Prof. dr. ing. Gheorghe Badea Tehnoredactare computerizată: Ioan Giurca Corectat: Ioan Giurca Coperta: U.T. PRESS

PREFAŢĂ

Lucrarea este structurată pe opt capitole intercorelate şi concepute astfel încăt

să vină în sprijinul viitorilor ingineri de instalaţii pentru construcţii. Astfel, după un prim capitol introductiv, în capitolul 2 se tratează problemele

privind investiţiile din domeniul construcţiilor; Capitolul 3 prezintă documentaţia economica aferentă fazei de proiectare

proiect tehnic; Capitolul 4 prezintă particularităţile documentaţiei economice întocmite de

către antreprenori; Capitolul 5 este destinat tratării evaluării valorii de investiţii; Capitolul 6 prezinta criteriul investiţiilor minime; Capitolul 7, unul dintre cele mai consistente ale lucrării, este consacrat

criteriului costului total; În capitoul 8 se prezintă analiza economico-financiară a investiţiilor din

domeniul instalaţiilor pentru construcţii. Prin conţinutul şi maniera de abordare, lucrarea este printre primele lucrări de

acest gen în literatura tehnică de specialitate de la noi din ţară, adresându-se în primul rând specialiştilor din toate domeniile instalaţiilor pentru construcţii.

Fără îndoială, orice realizare este perfectibilă, mai ales în cazul specificului lucrării de faţă.

Autorul mulţumeşte tuturor celor care l-au sprijinit în realizarea acestei lucrări şi tuturor celor care vor contribui în viitor la întregirea şi perfecţionarea ei.

Autorul

CUPRINS

PREFAȚĂ.............................................................................................................................. 3

CUPRINS.............................................................................................................................. 5

TERMINOLOGIE ................................................................................................................... 8

PRESCURTĂRI UTILIZATE .................................................................................................... 10

1 INTRODUCERE ........................................................................................................... 11 1.1 OBIECTUL CURSULUI .................................................................................................11 1.2 ISTORIC......................................................................................................................11 1.3 PARTICULARITĂȚI ALE PRODUCȚIEI DE CONSTRUCȚII‐MONTAJ ................................11 1.4 PRODUSUL ÎN CONSTRUCȚII ......................................................................................14 1.5 CLASIFICARERA INVESTIȚIILOR ..................................................................................14 1.6 STRUCTURA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII ..............................................................16

2 INVESTIȚIILE DIN DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR.......................................................... 18 2.1 FAZELE DE PROIECTARE....................................................................................................18 2.2 FLUXUL APROBĂRII, AUTORIZĂRII ŞI AVIZĂRII DOCUMENTAȚIEI OBIECTIVELOR DE INVESTIȚII ............19 2.3 POSIBILITATI DE INFLUIENTARE A COSTURILOR DE INVESTIȚIE ...................................................19 2.4 METODOLOGII PRIVIND ESTIMAREA COSTURILOR....................................................20 2.5 OBIECTIVUL DE INVESTIȚII.................................................................................................21 2.6 OBIECTUL DE INVESTIȚII ............................................................................................22 2.7 TIPURI DE COSTURI PE CATEGORII DE LUCRĂRI.......................................................................23 2.8 CATEGORII DE INSTALAȚII ŞI NOTIUNEA DE MONTAJ ................................................24 2.9 PRODUSUL DE CONSTRUCȚIE CA SISTEM DE LUCRĂRI...............................................25 2.10 OBIECTUL, LUCRĂRILE ŞI PRODUCȚIA DE CONSTRUCȚII‐MONTAJ .............................26

3 DOCUMENTAȚIA ECONOMICĂ AFERENTĂ FAZEI DE PROIECTARE PROIECT TEHNIC ..... 30 3.1 NOȚIUNI GENERALE...................................................................................................30 3.2 EVALUAREA VALORII DE INVESTIȚIE UTILIZÂND METODA ANALITICĂ .......................30 3.3 LISTELE DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE ........................................................................30 3.4 NORMELE DE DEVIZ ...................................................................................................33 3.5 NORME DE DEVIZ LOCALE (N.L.) ................................................................................36 3.6 INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ ..........................................................................38 3.7 PREȚURILE UNITARE DE DEVIZ PE ARTICOLE DE LUCRĂRI..........................................40 3.8 CATALOAGELE DE PREȚURI UNITARE DE DEVIZ PE ARTICOLE DE LUCRĂRI ................41

5

3.9 PREVEDERI GENERALE PRIVIND ÎNTOCMIREA DEVIZELOR PE CATEGORII DE LUCRĂRI 42 3.10 ANTEMĂSURĂTOAREA ..............................................................................................42 3.11 LISTA CUPRINZAND CANTITĂȚILE DE LUCRĂRI (FORMULARELE C4 ŞI F3) ..................47 3.12 CONSUMUL DE RESURSE PE UNITATEA DE LUCRARE ................................................55 3.13 EXTRASELE DE RESURSE.............................................................................................57 3.14 PREȚURILE UNITARE DE PROCURARE A RESURSELOR................................................63 3.15 SALARIZAREA MUNCII ÎN CONSTRUCȚII.....................................................................63 3.16 PREȚUL UNITAR DE DEVIZ..........................................................................................70 3.17 DEVIZUL PE CATEGORII DE LUCRĂRI ..........................................................................72 3.18 DEVIZELE (FORMULARUL F3 ‐ CU VALORI) ................................................................75 3.19 CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE CATEGORII DE LUCRĂRI, PE OBIECTE............84 3.20 CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE OBIECTIV......................................................87 3.21 PROGRAMELOR DE CALCUL.......................................................................................90 3.22 CONCLUZII PARTIALE .................................................................................................90

4 PARTICULARITATI ALE DOCUMENTAȚIEI ECONOMICE ÎNTOCMITE DE CĂTRE ANTREPRENORI ................................................................................................................. 91

4.1 NOȚIUNI GENERALE...................................................................................................91 4.2 ETAPELE STABILIRII PREȚULUI ÎN CONSTRUCȚII.........................................................91 4.3 DEVIZUL OFERTĂ .......................................................................................................92 4.4 EVIDENTA DOCUMENTAȚIEI......................................................................................92 4.5 SITUAȚIA DE PLATĂ....................................................................................................96 4.6 DEFALCATORUL PRODUCȚIEI.....................................................................................98 4.7 NOTA DE COMANDA SUPLIMENTARA (NCS)............................................................100 4.8 NOTELE DE RENUNTARE (NR) ..................................................................................103 4.9 ACTUL ADITIONAL ...................................................................................................103 4.10 CONSTITUIREA GARANȚIEI DE BUNĂ EXECUȚIE.......................................................105 4.11 ELIBERAREA GARANȚIEI DE BUNĂ EXECUȚIE ...........................................................105 4.12 EVIDENTA LUCRĂRILOR AFLATE ÎN GARANTIE.........................................................107 4.13 ANALIZA ŞI RAPORTAREA COSTURILOR PRODUCȚIEI DE CONSTRUCȚII‐MONTAJ....108

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 113

ANEXE ............................................................................................................................. 118 ANEXA 1 ‐ LISTA CU FORMULARE ...........................................................................................118 ANEXA 2 ‐ INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ.......................................................................119 ANEXA 3 ‐ CAPITOLE INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ.................................................................129 ANEXA 4 ‐ TABELUL CATEGORIILOR DE LUCRĂRI ....................................................................142 ANEXA 5 ‐ STRUCTURA ŞI CONȚINUTUL CHELTUIELILOR INDIRECTE ......................................145 ANEXA 6 ‐ EXEMPLE DE COTE DE CHELTUIELI INDIRECTE........................................................155 ANEXA 7 ‐ PROGRAME PENTRU DEVIZE....................................................................................156 ANEXA 7.1 ‐ PROGRAM DE DEVIZE DE LA FIRMA S.C. INFSERV S.R.L. BUCURESTI...............................156 ANEXA 7.2 ‐ PROGRAM DE DEVIZE DE LA FIRMA C.O.C.C. BUCURESTI ...............................................156 ANEXA 7.3 ‐ PROGRAM DE DEVIZE DE LA FIRMA MATRIXROM BUCURESTI ..........................................157 ANEXA 7.4 ‐ PROGRAM DE DEVIZE DE LA FIRMA INTELSOFT SRL......................................................158 ANEXA 7.5 ‐ PROGRAMUL PENTRU DEVIZE X‐DEV.........................................................................158 ANEXA7.6 ‐ PROGRAM PENTRU DEVIZE DE LA FIRMA SIS SOCIETATEA DE INGINERIE SISTEME SA ............159

6

ANEXA 7.7 ‐ PROGRAM PENTRU DEVIZE DE LA FIRMA SC MC PLUS SRL VALCEA ..............................159 ANEXA7.8 ‐ EDI 4: SISTEM INFORMATIC PENTRU OFERTAREA, PREGATIREA, PROGRAMAREA ŞI URMĂRIREA

REALIZARII LUCRĂRILOR DE INVESTIȚII.............................................................................................159 ANEXA 7.9 ‐ PROGRAM DE DEVIZE DE LA CIBPRO ‐ SOFT ..............................................................162 ANEXA 8 ‐ LISTA MESERIILOR SPECIFICE ŞI NESPECIFICE UTILIZATE ÎN RAMURA CONSTRUCȚII..............................................................................................................................................167 ANEXA 9 ‐ CASTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT ŞI NET PE TOTAL ECONOMIE ÎN ANUL 1938 ŞI ÎN

PERIOADA 1947‐2009...........................................................................................................172 ANEXA 10 ‐ CASTIGUL SALARIAL MEDIU NET LUNAR PE TOTAL ECONOMIE ÎN ANII 1991 ‐ 2010**) ................................................................................................................................173 ANEXA 11 ‐ CASTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT LUNAR PE TOTAL ECONOMIE ÎN ANII 1991 ‐ 2010 **)................................................................................................................................174 ANEXA 15 ‐ STINGĂTOARE ....................................................................................................175

7

TERMINOLOGIE

Antemăsurătoarea Este piesa scrisă care conţine informaţiile primare referitoare la cantităţile de lucrări necesare în realizarea unui obiect de construcţii şi se materializează printr-o listă de articole de deviz cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări.

Cheltuiala Este expresia bănească a bunurilor care se consumă, se distrug sau se pierd pe socoteala firmei, cu sau fără destinaţie determinată în interiorul unei firme sau în afara acesteia.

Clădirile nerezidenţiale

Sunt destinate în exclusivitate sau în principal altor scopuri decât cele rezindenţiale, din această categorie făcând parte clădirile administrative şi alte clădiri.

Clădirea rezidenţială

Reprezintă clădirea folosită integral sau în cea mai mare parte (peste 50 % din spaţiul locuibil sau din volumul construit) pentru locuit.

Construcţii în antrepriză

Lucrări executate de către operatori economici cu activitate principală de construcţii. Dacă operatorii economici au altă activitate principală decât cea de construcţii, dar au în subordine unităţi specializate în construcţii, întreaga valoare a lucrărilor de construcţii se consideră executată în antrepriză.

Construcţii în regie

Lucrări executate prin forţele proprii ale operatorilor economici şi sociali care au altă activitate principală decât construcţiile. Se consideră lucrări de construcţii în regie şi cele executate de populaţie prin forţe proprii, pentru locuinţe şi construcţii gospodăreşti.

Costul Este o categorie economică care exprimă în formă bănească consumul de valori de orice natură ocazionat de realizarea unui produs, al unei lucrări de construcţie sau al unui serviciu.

Devizul pe categorii de lucrări

Este piesa scrisă din cadrul documentaţiei economice prin care se determină valoarea fiecărei categorii de lucrări pe baza consumurilor de resurse din articolele de lucrări şi a preţurilor unitare ale acestor resurse.

Devizul ofertă Reprezintă piesa scrisă inclusă în documentaţia de licitare - ofertare, prin care ofertantul precizează costul unei construcţii în această etapă.

Lucrările de construcţii

Reprezintă ansamblul de activităţi desfăşurate în scopul producerii de bunuri imobiliare concretizate în clădiri şi construcţii civile noi, precum şi restaurarea, repararea şi întreţinerea celor existente, de către toate întreprinderile, indiferent de activitatea principală.

Lucrările de construcţii noi

Activităţiile de construcţii ce determină direct crearea de noi spaţii de locuit sau alte spaţii utilizabile precum şi crearea de noi structuri la construcţiile civile existente.

8

Lucrările de reparaţii capitale

Complexul de lucrări care se execută după expirarea fiecărui ciclu de funcţionare prevăzut în normativele tehnice şi care au ca scop asigurarea menţinerii caracteristicilor tehnico-economice ale construcţiilor pe întreaga durată de serviciu normată.

Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente

Ansamblul de operaţii care se realizează la o construcţie existentă pentru a se asigura continuitatea folosirii ei, împiedicarea unei uzuri rapide şi prelungirea duratei de funcţionare (lucrări curente de zidărie, lucrări de vopsitorie, lucrări de încălzire şi climatizare, lucrări de instalaţii de distribuţie a gazului, etc.).

Norma de deviz Reprezintă o specificaţie tehnico-economică aferentă unui proces de producţie care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale, forţă de muncă, utilaje de construcţii) necesare execuţiei unei unităţi de măsură din lucrarea respectivă.

Studiu de fezabilitate

Documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării.

Studiu de prefezabilitate

Documentaţia tehnico-economică prin care se fundamentează necesitatea şi oportunitatea investiţiei pe bază de date tehnice şi economice.

Proiect tehnic Documentaţia - piese scrise şi desenate, care cuprinde soluţiile tehnice şi economice de realizare a obiectivului de investiţii şi pe baza căreia se execută lucrările autorizate.

Valoarea lucrărilor de construcţii

Este exprimată în preţuri de deviz curente. Se referă la ansamblul de lucrări cuprinse în proiectele de execuţie realizate integral sau parţial, acceptate la plată de beneficiar.

9

PRESCURTĂRI UTILIZATE

H.G.R. Hotărâre a guvernului României NR Notă de renunţare NCS Notă de comandă suplimentară PT Proiect tehnic SF Studiu de fezabilitate SPF Studiu de prefezabilitate

10

1 INTRODUCERE

1.1 OBIECTUL CURSULUI Cursul se adresează studenţilor din anul 4, specializarea ingineria instalaţiilor

din cadrul Facultăţii de Instalaţii din Cluj-Napoca. Cursul de ,,Gestiunea economico-financiară a intreprinderilor şi elemente de

marketing’’ are o durată de un semestru, respectiv de 14 săptămâni şi 1 oră pe săptămână.

Cursurile sunt utile pentru: - întocmirea proiectului de diplomă; - întocmirea părţi economice aferente proiectului tehnic; - ofertarea lucrărilor de costrucţii- montaj. - decontarea lucrărilor de costrucţii- montaj. În bibliografie sunt prezentate reglementările tehnice şi actele normative de

referinţă.

1.2 ISTORIC În anul 1847 se inaugurează, la Bucureşti, „Stabilimentul fântânilor” prima

staţie de pompare a apei din România dotată cu maşini de abur, iar de la instalaţiile sanitare ale Teatrului Naţional din Bucureşti a rămas un deviz care demonstrează gradul înalt de organizare a lucrărilor la care s-a ajuns în Muntenia secolului al XIX-lea. Devizul este întocmit de francezul Guilbert, mecanic (şeful staţiei de pompare) şi poartă titlul de „Devisu pentru ţevile sau urloaiele şi ciepurile trebuincioase pentru conducerea apei în deosebite părţi ale Teatrului Naţional” şi cuprinde: instalaţii interioare de alimentare cu apă potabilă, instalaţii de stins incendii şi instalaţii interioare de canalizare.

1.3 PARTICULARITĂŢI ALE PRODUCŢIEI DE CONSTRUCŢII-MONTAJ

Proiectul de construcţie poate fi definit în mod foarte variat. Astfel proiectul de

construcţie poate să însemne să construieşti o casă, o clădire înaltă, un baraj de apă, o platformă industrială, un aeroport sau să refaci un traseu pentru conducte de utilitaţi. Exista un număr foarte mare de tipuri de proiecte de construcţie, însă indiferent de forma şi utilizarea lor, acestea au o serie de caracteristici care le diferenţiază de alte tipuri de proiecte.

Proiectele de construcţii sunt foarte complicate şi mari consumatoare de resurse.

11

Execuţia unei construcţii, chiar şi de mici dimensiuni, presupune folosirea unui mare număr de unelte, scule, dispozitive şi utilaje, a unui nomenclator de materiale foarte variat şi aplicarea a sute de procedee de lucru.

Succesiunea operaţiilor trebuie să urmeze o anumită ordine naturală, care atrage de la sine anumite restricţii de timp şi condiţionare a relaţiilor între activităţi.

Fiecare construcţie este un unicat atât ca produs realizat cît şi ca activităţi executate.

Execuţia unui proiect de construcţie este sub influenţa unui număr mare şi variat de factori de multe ori nepredictibili.

În tabelul 1.1 sunt prezentaţi într-o formă organizată, caracteristicile proiectelor de construcţii.

Tabelul 1.1

Particularităţi ale proiectelor de construcţii

Nr. crt.


Efecte tehnico-economice Modalităţi de rezolvare

1. Procesul producţiei de construcţii este mobil în timp ce produsul este fix

Necesitatea asigurării continuităţii activităţii şi a folosirii resurselor umane şi materiale.

Optimizarea programării lucrărilor, atât în cadrul şantierului cât şi în corelare cu alte şantiere, astfel încât să se asigure frontul de lucru necesar.

Mobilitatea procesului de producţie se manifestă atât în diferite faze de executare a lucrărilor din cadrul unui obiect de construcţie, cât şi

Organizarea distinctă a fiecărui şantier în funcţie de condiţiile specifice.

Proiectarea pentru fiecare şantier în parte, a unui proiect de organizare.

după terminarea lucrărilor la un obiect când forţa şi mijloacele de muncă trebuie să se deplaseze la un alt obiect de construcţie.

Necesitatea asigurării unui caracter mobil al dotării cu utilaje.

Obligativitatea folosirii unor utilaje care să poate fi deplasate de la un punct de lucru la altul, fie în întregime fie demontate şi remontate acolo unde este nevoie. Această caracteristică a utilajelor influenţează negativ şi performanţele tehnice ale acestora.

Necesitatea asigurării unui caracter mobil al forţei de muncă.

Necesitatea de a crea condiţii de cazare, asigurarea mijloacelor pentru transportul în zona şantierului, acordarea de indemnizaţii specifice pentru personalul muncitor care se deplasează.

Necesitatea aducerii unui volum mare de materiale foarte diverse în zona şantierului.

Impune folosirea unor mijloace de transport diversificate, de capacitate corespunzătoare, cât mai eficiente; amenajarea unor căi de transport adecvate în interiorul şantierului; asigurarea posibilităţilor de depozitare a materialelor şi asigurare a securităţii lor.

Structură complexă a cheltuielilor de realizare a unei investiţii ( cheltuieli cu resursele, cheltuieli de organizare, cheltuieli transport, etc.).

Necesită un sistem de formare şi calcul al preţurilor specific activităţii de construcţii.

12

Nr. crt.



2. Procesul de producţie în construcţii are un caracter mai complex decât cel din alte ramuri ale industriei

Necesitatea unor reglementări tehnico-economice diferenţiate în funcţie de natura lucrărilor.

Obligativitatea elaborării unui număr foarte mare de prescripţii şi normative tehnice cuprinzând caracteristicile lucrărilor de construcţii, consumurile de resurse, tehnologiile de execuţie, condiţiile de calitate şi conformitate a lucrărilor.

În activitatea de construcţii se utilizează peste 200.000 de sortimente şi tipo dimensiuni de materiale, peste 300 tipuri de utilaje şi dispozitive individuale şi sunt recunoscute circa 100 de meserii.

Fiecare lucrare de construcţie trebuie analizată individual pentru adoptarea celei mai bune variante tehnico – organizatorice şi economice de execuţie.

Necesitatea de a analiza fiecare lucrare de construcţie în parte în vederea adoptării soluţiei optime şi implicit necesitatea de a exista metode şi tehnici de analiză specifice, aplicabile activităţii de construcţie.

3. Produsele activităţii de construcţii au caracter de unicat

Necesitatea de a alege amplasamentele cele mai favorabile din punct de vedere al exploatării şi optime din punct de vedere al execuţiei.

Folosirea unor metode de analiza şi comparaţie eficiente care să permită luarea celor mai bune decizii.

Necesitatea proiectării distincte a fiecărui obiect de construcţie.

Utilizarea unor metode avansate de proiectare care să permită adoptarea celor mai bune soluţii de execuţie, într-un timp cât mai scurt şi reducerea costurilor aferente proiectării.

Diversitatea obiectelor de construcţii, diversitatea condiţiilor de execuţie, varietatea soluţiilor tehnice şi organizatorice de execuţie, conferă acestora caracterul de unicat.

Necesitatea realizării unui proiect de organizare de şantier pentru fiecare obiect de construcţie.

Realizarea de proiecte cu privire la organizarea execuţie care să permită optimizarea execuţiei şi reducerea costurilor aferente.

Costurile şi cheltuielile de execuţie sunt diferite de la obiect la obiect chiar dacă acestea au forme şi dimensiuni identice.

Elaborarea de documentaţii tehnico – economice pentru fiecare obiect sau lucrare de construcţie.

4. Cea mai mare parte a activităţii de construcţii se desfăşoară în aer liber

Influenţează activitatea forţei de muncă, modificând randamentul acesteia.

Necesitatea existentei unei programări raţionale a activităţii de construcţii, care să elimine efectele negative ale condiţiilor meteorologice asupra randamentului fortei de muncă.

Procesul de producţie din construcţii este influentat direct de o serie de factori atmosferici cum ar fi: temperatura, vântul, acţiunea radiaţiilor solare, etc.

Influenţă negativă asupra desfăşurării proceselor tehnologice.

Necesitatea existentei unei programări raţionale a activităţii de construcţii, care să elimine efectele negative ale condiţiilor meteorologice asupra derulării proceselor tehnologice. Adoptarea unor măsuri tehnice şi organizatorice care să elimine efectul negativ al condiţiilor meteorologice.

5 Durata mare de realizare a lucrărilor de construcţie

Concentrarea unor cantităţi mari de resurse în cadrul fiecărui şantier.

Adoptarea unor soluţii organizatorice de execuţie care să reducă cât mai mult posibil stocurile de resurse din şantier.

13

Nr. crt.



Aceasta este determinată de dimensiunile mari ale obiectelor de construcţie, numărul foarte mare şi varietatea proceselor de construcţie, impunerile tehnologice şi organizatorice privind execuţia.

Fluctuaţia forţei de muncă în cadrul şantierului ca urmare a diversităţii proceselor de construcţie.

Adoptarea unor soluţii organizatorice de execuţie care să conducă la alocarea forţei de muncă pentru un timp cât mai îndelungat în cadrul fiecărui şantier.

Decontarea pe parcurs a lucrărilor de construcţie.

Întocmirea de documentaţii economice privind situaţia lucrărilor executate şi decontarea acestora.

1.4 PRODUSUL ÎN CONSTRUCŢII

La fel ca şi în celelalte ramuri ale economiei naţionale şi în construcţii, preţul

se determină pe baza costurilor de producţie la care se adaugă beneficiul executantului. Ceea ce este însă diferit de acesta este structura costului de producţie, care are

un specific aparte şi un mod diferit de calcul al elementelor sale. Din punct de vedere al executantului, produsul pe care îl vinde şi căruia îi

stabileşte preţul, este obiectul de construcţie. Obiectul de construcţie poate fi definit drept o construcţie de sine stătătoare, cu

rol precis determinat şi cu funcţionare independentă. În funcţie de destinaţia obiectului de construcţie categoriile de lucrări care îl

compun pot fi mai reduse sau mai deversificate. De obicei, categoria de lucrare face obiectul contractului dintre antreprenorul

general şi subantreprenor, deoarece necesită o specializare tehnologică ridicată. Fiecare categorie de lucrare este formată din articole de lucrări, spre exemplu

categoria instalaţii electrice, va avea ca articole: montare conductori electrici, montare aparataj, montare tablouri electrice, probe, etc.

Realizarea fiecărui articol de lucrare implică consumuri de resurse, materiale, manoperă, utilaje de construcţii şi transporturi.

Evident, în realizarea unor articole o parte din aceste resurse pot să lipsească, cum este cazul articolului de săpătură manuală, unde singura resursă consumată este manopera.

Pe lângă acestea mai apar o serie de elemente de cheltuieli pe care constructorul le face pentru realizarea lucrării şi pe care pretinde, pe bună dreptate, să le recupereze de la beneficiar.

1.5 CLASIFICARERA INVESTIŢIILOR

Prin investiţii se înţeleg totalitatea cheltuielilor prin care se crează sau se

achiziţionează noi mijloace fixe, productive, sau neproductive, se înlocuiesc mijloacele fixe uzate, se dezvoltă sau se modernizează mijloacele fixe existente.

Investiţiile se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, astfel: 1. După structura lor, întâlnim: a) cheltuieli pentru executarea lucrărilor de construcţii, instalaţii şi montaj de

utilaje, sau, pe scurt, cheltuieli pentru construcţii-montaj;

14

b) cheltuieli pentru achiziţionarea utilajelor necesare funcţionării noii investiţii. Utilajele sunt de două tipuri:

- utilaje funcţionale - acelea care deservesc instalaţiile de utilizare generală (instalaţii electrice, termice, etc.)

- utilaje tehnologice - acelea care deservesc procesul tehnologic al investiţiei. Atât utilajele funcţionale cât şi cele tehnologice, pot fi: - utilaje cu montaj - acelea care pentru a putea fi puse în funcţiune trebuie

asamblate, fixate de elementele de construcţie şi racordate la sursele de alimentare şi la consumatori;

- utilaje fără montaj sau independente - acelea care pot fi puse în funcţiune independent de executarea unor lucrări de construcţii-montaj.

c) cheltuieli asimilate investiţiilor. Acestea sunt generate de o serie de acţiuni care trebuie înfăptuite pentru asigurarea condiţiilor de realizare sau de exploatare a investiţiei, cum ar fi: cheltuieli pentru explorări geologice, pentru proiectare, pentru pregătirea personalului de exploatare, etc.

Defalcarea valorii totale a investiţiei pe această structură are ca scop evaluarea soluţiilor adoptate prin proiectare, în ceea ce priveşte destinaţia fondurilor, nivelul de eficienţă cu care au fost folosite şi în final adoptarea variantei optime. Este necesar ca la o investiţie cu caracter productiv elementul cu ponderea cea mai mare, în valoarea totală a acesteia, să fie cel activ, respectiv utilajele şi instalaţiile tehnologice, care îi determină, în ultimă instanţă potenţialul productiv.

2. Din punct de vedere al importanţei pentru noua investiţie avem: a) investiţie directă - care cuprinde obiectele de bază care concură la realizarea

scopului care a determinat opţiunea pentru investiţie (halele de producţie, depozitele etc.).

b) investiţie colaterală - care cuprinde obiecte legate teritorial şi funcţional de investiţia directă; îi asigură funcţionarea prin utilităţile pe care i le pune la dispoziţie (apă, energie electrică, etc.);

c) investiţie conexă - care cuprinde investiţii executate în alte ramuri ale economiei naţionale ca urmare a opţiunii pentru investiţia directă (linii C.F., linii electrice de înaltă tensiune, etc.).

3. În funcţie de domeniul în care sunt executate avem: a) investiţii în domeniul public - finanţate integral sau parţial de la bugetul de

stat, de la bugetele locale, din credite externe garantate sau contractate direct de stat, precum şi din surse proprii şi credite bancare acordate regiilor autonome;

b) investiţii în domeniul privat - finanţate din fonduri ale societăţilor comerciale, ale agenţilor economici privaţi.

4. După natura lor investiţiile pot fi): a) investiţii materiale - utilaje, instalaţii, terenuri şi amenjarări, construcţii,

acţiuni şi cheltuieli asimilate, etc. b) investiţii nemateriale (intelectuale), care cuprind: - cheltuieli de cercetare, dezvoltare nefacturate direct către clienţi, amortizabile

prin succesul comercial în cel mult 5 ani; - cheltuieli pentru cumpărarea sau conceperea de programe informatice; - cheltuieli aferente formării profesionale; - cheltuieli pentru efectuarea studiilor de fizabilităte şi de analiză diagnostic.

15

c) investiţii financiare - ele reflectă plasamente băneşti pe termen lung, principial profitabile, în economia altor agenţi întreprinzători. Concret, investiţiile financiare constau în utilizarea resurselor băneşti pentru achiziţionarea unor creanţe, titluri de valoare (acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat) emise de către societăţi comerciale, instituţii financiare sau de către stat.

Desigur se scontează pe efectele pozitive ale acestor plasamente, dividente, participaţii la profit, dobânzi, etc.

Evident, mecanismul realizării ultimelor două categorii de investiţii este deosebit de cel al investiţiilor materiale şi nu face obiectul prezentei lucrări.

1.6 STRUCTURA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

1) Date valabile atât pentru CAEN Rev.1, cât şi pentru CAEN Rev.2. / Data

available for CANE Rev.1, as well as CANE Rev.2.

Figura 1.1 Lucrările de construcţii, după modul de execuţie

16

Figura 1.2 Structura lucrărilor de construcţii în antrepriză, pe categorii de obiecte, în anul 2008

17

2 INVESTIŢIILE DIN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR

2.1 FAZELE DE PROIECTARE În conformitate cu H.G.R. nr. 28/2008, art. 3: 1. Proiectarea lucrărilor de construcţii pentru obiective de investiţii noi,

inclusiv extinderi, se elaborează în următoarele faze: a) studiu de fezabilitate; b) proiect tehnic; c) detalii de execuţie. 2. Prin excepţie pentru obiectivele de investiţii noi, inclusiv extinderi, ale căror

documentaţii tehnico-economice intră în competenţa de aprobare a Guvernului, se elaborează un studiu de prefezabilitate anterior elaborării studiului de fezabilitate.

3. Proiectarea lucrărilor de construcţii pentru intervenţii la construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente, se elaborează în următoarele faze:

a) expertiză tehnică şi după caz, audit energetic; b) documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii; c) proiect tehnic; d) detalii de execuţie. În conformitate cu Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr.

276/2009, documentaţia tehnico-economică pentru proiectul complex de investiţii, cuprinde atât lucrări de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi, inclusiv extinderi, cât şi lucrări de construcţii pentru realizarea intervenţiilor la construcţiile existente, inclusiv instalaţiile aferente, asimilate obiectivelor de investiţii, se elaborează în următoarele etape:

a) efectuarea expertizei tehnice/auditului energetic la construcţiile existente, inclusiv instalaţiile aferente, care fac obiectul lucrărilor de intervenţii;

b) elaborarea studiului de fezabilitate pentru întregul proiect complex de investiţii, cu includerea elementelor specifice din documentaţia de avizare pentru lucrări de intervenţii la construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente, fără elaborarea distinctă a acesteia;

c) întocmirea devizului general pentru întregul proiect complex de investiţii, cu evidenţierea distinctă pe capitole şi subcapitole de cheltuieli a valorii aferente lucrărilor de investiţii şi lucrărilor de intervenţii la construcţii existente, inclusiv instalaţii aferente.

18

2.2 FLUXUL APROBĂRII, AUTORIZĂRII ŞI AVIZĂRII DOCUMENTAŢIEI OBIECTIVELOR DE INVESTIŢII

Conform legislaţiei în vigoare, elaborarea documentaţiei în vederea aprobării,

autorizării şi avizării proiectelor obiectivelor de investiţii este descompusă în trei faze (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiectul tehnic) (fig. 2.1).

Figura 2.1 Fluxul aprobării, autorizării şi avizării proiectelor obiectivelor de investiţii

Fiecare fază necesită parcurgerea succesivă sau în paralel a unor etape care au

scopuri bine definite şi care se concretizează într-o documentaţie scrisă şi desenată. Toate fazele sunt supuse unui control final cu caracter de aprobare, destinat să permită elaborarea fazei următoare.

Aprobarea proiectelor obiectivelor de investiţii diferă în funcţie de provenienţa surselor de finanţare (publice sau private).

2.3 POSIBILITATI DE INFLUIENTARE A COSTURILOR DE INVESTIŢIE

Curba b fig. 2.2, prezintă variaţia, în cadrul aceloraşi etape, a cheltuielilor

efectuate de investitor, consumul fondurilor alocate investiţiei.

19

SPF SF PT EXECUTIE

a

b

timp

%100

50

30

0

a - n

ivel

ul d

e in

fluie

ntar

e al

cos

turil

orb

- che

ltuie

li cu

inve

stitia

Figura 2.2 a) Curba de variaţie a posibilităţilor de influenţare a costului investiţiei;

b) Consumul de fonduri pentru realizarea investiţiei. Toate acestea ne fac să înţelegem importanţa deosebită a perioadei de

proiectare, perioadă care, în cea mai mare parte, hotărăşte eficienţa viitorului obiectiv de investiţie.

2.4 METODOLOGII PRIVIND ESTIMAREA COSTURILOR

2.4.1 Metode utilizate în România

Pentru determinarea costurilor estimative pe obiective de investiţii, obiecte şi

lucrări de construcţii în ţara noastră se utilizează următoarele instrumente metodologice: A.Devizul general pentru obiective de investiţii; B. Devizul pe obiect de construcţii; C. Devizul pe categorii de lucrări.

2.4.2 Metodologii de calcul utilizate pe plan internaţional A. Metodologii utilizate în Uniunea Europeană: - Germania; - Belgia; - Elveţia; - Franţa; - Sistemul de formare al preţurilor în construcţii ,,BATIPRIX’’; - Polonia; - Ungaria; - Metodologia EUROSTAT.

20

B. Estimarea costului pe obiective de investiţii în SUA Metoda a fost elaborată de C. Hendrickson - SUA şi prezintă următoarea

structură a costurilor obiectivelor de investiţii: 1. Costuri asociate obiectivelor construite; 2. Devizul estimativ; 3. Metoda de estimare a costurilor unitare; 4. Formule de calcul al costului; 5. Metoda alocării costurilor comune; 6. Date de istoric al costului; 7. Estimări ale costurilor.

2.5 OBIECTIVUL DE INVESTIŢII Pentru exemplificare, în figura 2.2 sunt prezentate componentele unui obiectiv

de investiţii. Conform cu figura de mai jos, obiectivul de investiţii se compune din unul sau

mai multe obiecte de investiţie.

Obiectul Obiectivul

Clădire pentru săli de curs

Amfiteatru

Centrala termică

Reţele exterioare

Împrejmuiri

Amenajare teren

Laboratoare şi garsoniere

Sediul Facultăţi de Instalaţii

Figura 2.2 Obiectivul de investiţii

21

2.6 OBIECTUL DE INVESTIŢII Obiectul de construcţii este un bun imobil, delimitat din punct de vedere spaţial,

independent din punct de vedere al utilizării sale şi având o alcătuire constructivă definită, corespunzătoare unei anumite destinaţii funcţionale (clădire de locuit, hală industrială, depozit, tunel, etc.).

În general, un obiect de construcţii se compune din ansambluri, subansambluri şi elemente şi se realizează prin parcurgerea mai multor stadii fizice şi anume: infrastructură, structură, instalaţii, finisaje. Unele obiecte de construcţii se realizează fără a parcurge toate stadiile fizice enunţate (la tuneluri nu se realizează de obicei infrastructură, la drumuri nu se realizează de obicei instalaţii, etc.).

Fiecare stadiu fizic se obţine prin realizarea unor articole de lucrări, grupate pe capitole de lucrări care, la rândul lor sunt incluse în categorii de lucrări.

Se vor respecta următoarele prevederi ale H.G.R. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii:

Obiectul de construcţie este o parte a obiectivului de investiţie, cu funcţionabilitate distinctă în cadrul ansamblului acestuia.

Delimitarea obiectelor din cadrul obiectivului de investiţie se face la faza de proiectare, studiu de fezabilitate de către proiectant, iar valoarea fiecărui obiect se estimează prin devizul pe obiect.

Devizul pe obiect este sintetic şi valoarea sa se obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul.

Valoarea categoriilor de lucrări din devizul pe obiect se stabileşte estimativ, pe baza cantităţilor de lucrări şi a preţurilor acestora, la faza studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii.

Devizul pe obiect întocmit la faza de proiectare, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii se reface avându-se în vedere cantităţile de lucrări rezultate la faza de proiect de execuţie şi preţurile unitare rezultate în urma aplicării procedurilor de achiziţie publică.

Devizul pe obiect se structurează cu respectarea conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 6, la H.G.R. nr. 28 din 9 ianuarie 2008.

La rândul lor, obiectele de investiţii sunt compuse din mai multe categorii de lucrări.

Pentru exemplificare, în continuare sunt prezentate categoriile de lucrări specifice unei centrale termice echipate cu cazane având arzătoare pe gaz metan.

Conform cu figura de mai jos, obiectul de investiţii se compune din una sau mai multe categorii de lucrări.

22

Categoria de lucrări Obiectul de investiţii

Centrala termică

Terasamente

Construcţii

Instalaţii de încălzire

Instalaţii sanitare

Instalaţii de gaz

Instalaţii electrice

Instalaţii de automatizare

Figura nr. 2.3 Împărţirea obiectului de investiţii în categorii de lucrări

În anexa 4 sunt precizate în detaliu categoriile de lucrări.

2.7 TIPURI DE COSTURI PE CATEGORII DE LUCRĂRI În cazul lucrărilor de instalaţii pentru construcţii, pentru fiecare categorie de

lucrări, costurile se impart după caz în: lucrări de C+M, procurare utilaje cu montaj, procurare mijloace de transport şi dotari (v. fig. 2.4).

23

Tipuri de costuri Categoria de lucrări

Denumirea categoriei de lucrări

Dotări

Utilaje fără montaj şi echipamente de

transport

Utilaje funcţionale cu montaj

Lucrări de C+M

Exemplu: cazane, pompe, boilere, etc.

Exemplu: autocarosată pentru transport clor (staţii de tratare; staţii de epurare)

Exemplu: dotări pe linie de protecţia muncii, PSI, laboratoare, echiparea clădirilor

Utilajele şi echipamentele

tehnologice

În aceastaă categorie includem liniile tehnologice de fabricaţie specifice fiecărei ramuri productive

Devize pentru lucrări de C +M (construcţii + montaj)

Figura 2.4 Tipuri de costuri pe categorii de lucrări

2.8 CATEGORII DE INSTALAŢII ŞI NOTIUNEA DE MONTAJ Instalaţiile, ca parte integrantă a ramurii construcţiilor, cuprind totalitatea

activităţilor de echipare a obiectului de investiţii cu instalaţiile şi echipamentelor necesare, de asigurare a utilităţilor, precum şi de montaj a utilajelor în vederea atingerii scopului pentru care a fost proiectat.

La asigurarea funcţionării unei obiectiv de investiţii participă două categorii de instalaţii:

a) instalaţii de uz general;

24

b) instalaţii tehnologice. a) Instalaţiile de uz general sunt acelea care asigura utilităţile necesare

desfăşurării activităţii productive în întreaga activitate. În această categorie includem instalaţiile şi utilajele cu montaj pentru

asigurarea: energiei electrice, termice, apă-canal, etc., care crează condiţiile necesare derulării procesului tehnologic şi activităţilor auxiliare din unitate.

b) Instalaţiile tehnologice sunt acelea care participă la desfăşurarea procesului tehnologic de realizare a produsului finit al unei secţii, produs pentru care s-a creat secţia.

În această categorie includem liniile tehnologice de fabricaţie specifice fiecărei ramuri productive.

Utilajele care necesită montaj se include în cele două categorii de instalaţii amintite mai sus şi astfel avem utilaje funcţionale şi utilaje tehnologice.

O altă preocupare a unităţilor de instalaţii este montajul. Prin montaj întelegem ansamblul activităţilor legate de asamblarea, montarea şi punerea în funcţiune a utilajelor. Odată cu creşterea gradului de prefabricarea a instalaţiilor, conţinutul noţiunii include şi activitatea de montare a elementelor prefabricate.

2.9 PRODUSUL DE CONSTRUCŢIE CA SISTEM DE LUCRĂRI

Produsul de construcţie ca sistem de lucrări se structureaza astfel: - categorie de lucrare, cuprinde ansamblul lucrărilor care au acelaşi specific

de execuţie şi sunt cuprinse în acelaşi Indicator de norme de deviz. Indicatoarele de norme de deviz sunt grupate pe categorii de lucrări, în 41

volume + 8 volume de indicatoare ajutătoare, pentru operaţiuni tehnologice. Fiecare indicator are un simbol şi sunt organizate pe capitole.

- capitol de lucrare: cuprinde exclusiv toate articolele de deviz corespunzătoare unui articol de lucrare, respectiv proces tehnologic

- articol de lucrare: lucrare elementară simplă de construcţii, ce cuprinde operaţii ce se execută de către muncitori de aceeaşi meserie, pe un loc de muncă, folosind o tehnologie specifică, care se poate defini printr-o unitate de măsură.

- varianta de lucrare: diferenţiaza articolele de lucrări prin material, dimensiuni, volum, tipul elementului, tehnologia de execuţie, înălţimea construcţiei.

Exemplu:

Categorie de lucrări

Capitol de lucrare Articol de lucrare Varianta de lucrare

C CA CA01 CA01B1 Ts TsD TsD05 TsD05C1

RpC RpCA RpCA06 RpCA06C3 MDTA MDTAD MDTAD02 MDTAD02A1

25

2.10 OBIECTUL, LUCRĂRILE ŞI PRODUCŢIA DE CONSTRUCŢII-MONTAJ

În ramura construcţii se produc bunuri cu o mare durată de viaţă, de o mare

complexitate şi, de cele mai multe ori cu dimensiuni foarte mari. Ramura construcţii realizează, ca activităţi principale, bunuri imobile, fixează

de sol bunuri obţinute în industrie, execută lucrări de menţinere la un nivel cât mai apropiat de cel iniţial a bunurilor produse şi prestează servicii de profil.

Bunurile realizate în această ramură se numesc obiecte de construcţii. Complexitatea deosebit de mare ce caracterizează lucrările de construcţii,

condiţiile în care se realizează acestea şi raporturile dintre investitor şi antreprenor, conduc la apariţia unor probleme deosebite în ce priveşte elaborarea şi aplicarea unui sistem coerent şi eficient de preţuri.

Datorită particularităţilor specifice, evaluarea unei investiţii în construcţii nu poate fi făcută global, în întregul ei. Din acest motiv, ea se detaliază, se descompune, până la un nivel în care părţile componente pot fi măsurate şi li se poate atribui o unitate de măsură. În acest stadiu, se determină cantităţile de lucrări ce trebuie efectuate pentru realizarea părţilor componente ale investiţiei şi li se ataşează preţuri. Printr-un proces de recompunere a părţilor componente, se determină preţul investiţiei în construcţii.

O investiţie în construcţii poartă numele de obiectiv de investiţii. Obiectivul de investiţii poate cuprinde una sau mai multe construcţii precum şi utilaje sau echipamente tehnologice. Construcţia unei uzine, a unui complex de blocuri sau a unui baraj reprezintă în acest caz obiective de investiţii.

Construcţiile din cadrul unui obiectiv de investiţii se numesc obiecte de construcţii.

Obiectul de construcţii este o construcţie distinctă, delimitată spaţial, având o funcţionalitate precisă şi care împreună cu celelalte obiecte de construcţii şi utilajele asigură funcţionalitatea obiectivului de investiţii.

De exemplu, un bloc de locuinţe cu instalaţiile aferente într-un cvartal, hala de producţie cu instalaţiile aferente la o unitate industrială, etc.

Obiectul de construcţii cuprinde toate instalaţiile şi dispozitivele care deservesc nemijlocit funcţionarea construcţiei; utilajele şi echipamentele necesare procesului tehnologic pe care le adăposteşte aceasta nu sunt incluse.

Evaluarea globală a volumului de resurse înglobate în obiectul de construcţie nu este posibilă. Este posibil şi se practică evaluarea globală a obiectelor de construcţii pe bază de indicatori globali, prin compararea cu lucrări similare. Indicatorii globali sunt elemente de preţ care au fost determinate după parcurgerea procesului de descompunere - recompunere a obiectului de construcţii, putând fi exprimat în consumuri de resurse sau în expresie bănească pe unitatea de construcţie. Se impune deci parcurgerea procesului de descompunere a obiectelor de construcţii până vom ajunge la o fază care să ne permită să facem măsurători şi deci să operăm cu unităţi de măsură.

Se descompune obiectul de construcţie în părţi mai mici, denumite părţi de obiect de construcţie.

26

Partea de obiect de construcţie reprezintă o componentă a unui obiect de construcţie, delimitată spaţial, având o funcţie precisă şi distinctă în alcătuirea obiectului şi care împreună cu celelalte părţi de obiect îi asigură funcţionalitatea proiectată.

De exemplu, suprastructura unei construcţii este delimitată spaţial, are o funcţie precisă (preia încărcările şi transmite eforturile la infrastructură) şi împreună cu infrastructura asigură stabilitatea şi funcţionalitatea construcţiei.

Pentru părţile de obiect se pot folosi diferite grade de detaliere: ansamblu, subansamblu, element de construcţie.

Elementul de construcţie este cea mai mică parte de obiect de construcţie care păstrează atributele acesteia. De exemplu un stâlp, o grindă, un planşeu, o conductă montată, etc.

Subansamblul reprezintă o delimitare spaţială convenţională pe considerente funcţionale, structurale sau pe faze de execuţie a mai multor elemente similare executate simultan sau cu continuitate. De exemplu totalitatea fundaţiilor aferente unui obiect de construcţie.

Ansamblul reprezintă totalitatea subansamblurilor definind părţi distincte ale obiectului. De exemplu ansamblul infrastructură al unei clădiri cuprinde subansamblurile terasamente, structura de rezistenţă a infrastructurii.

Se constată însă că nici elementul de construcţie, diviziunea cea mai mică a unui obiect, nu poate fi măsurat. Din acest motiv elementele de construcţii se descompun la rândul lor, în procesele elementare de producţie care au dus la realizarea lor.

Procesul elementar (procesul simplu) este o parte a procesului de producţie alcătuită dintr-o succesiune de operaţii, care se execută în general de către muncitori de aceeaşi meserie, după o anumită tehnologie, pe un anumit loc de muncă şi pentru care se poate defini o unitate de măsură.

De exemplu execuţia săpăturilor şi a sprijinirilor, confecţionarea şi montarea cofrajelor, fasonarea şi montarea armăturilor, prepararea şi turnarea betonului etc.

Definirea cu precizie a condiţiilor de execuţie, atribuirea unei unităţi de măsură şi a unui simbol şi încadrarea lui într-o anumită categorie de lucrări, transformă procesul elementar în articol de lucrare.

Articolul de lucrare reprezintă un proces simplu, executat cu continuitate, de către o anumită formaţie de muncitori, şi care împreună cu alte procese simple are ca rezultat realizarea unui element de construcţii.

De exemplu, pentru elementul de construcţie stâlp, se pot defini următoarele articole de lucrare: fasonare şi montare armătură, cofrare, turnare beton, decofrare, tencuire, zugrăvire, etc. La acest nivel de detaliere, articolele de lucrare pot fi măsurate, deoarece proceselor simple respective li se pot atribui unităţi de măsură (fasonare şi armare - kg, cofrare - m2, betonare - m3).

Articolele de lucrare stau la baza evaluării construcţiilor. Din acest motiv, ele se mai numesc şi articole de deviz.

Descompunerea unui obiectiv de construcţii poate fi schematizată ca în figura de mai jos.

Fiecărui articol de deviz îi corespunde o normă de deviz.

27

Norma de deviz este o specificaţie tehnico-economică aferentă unui articol de deviz care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale, forţă de muncă şi utilaje) necesare executării unei unităţi de măsură din articolul de lucrare respectiv.

Obiectiv de investiţie

Obiect de construcţie

Figura 2.5 Schema procesului de descompunere a unui obiectiv de investiţie Cunoscând consumurile de resurse necesare realizării unei unităţi de măsură

dintr-o lucrare, precum şi preţurile aferente acestora, se poate determina preţul unei unităţi de măsură din acea lucrare. Dacă înmulţim acum preţul unităţii de măsură din articolul de lucrare cu cantitatea ce trebuie realizată se obţine preţul corespunzător procesului elementar. Prin însumarea preţurilor proceselor elementare ce alcătuiesc un element de construcţii se determină preţul acestuia. Continuând procesul de recompunere a obiectului de construcţii se însumează preţurile tuturor elementelor de construcţii ce alcătuiesc subansambluri şi apoi ansambluri ale unui acelaşi obiect, obţinând în final valoarea obiectului de construcţii. Aplicând acest algoritm pentru toate obiectele ce alcătuiesc obiectivul de investiţii, se determină valoarea obiectivului de investiţii.

Acest proces de descompunere şi apoi de recompunere presupune cunoştinţe tehnice şi cunoaşterea alcătuirii constructive a unui obiect. În consecinţă stabilirea valorii unei construcţii este înainte de toate problema inginerului constructor.

Pentru evaluarea costului unei construcţii este necesar deci, de a cunoaşte cantităţile de lucrări care sunt incluse în realizarea acesteia. Aceasta se face în faza de proiectare şi poarta numele de antemăsurătoare.

Antemăsurătoarea este piesa scrisă care conţine informaţiile primare referitoare la cantităţile de lucrări necesare în realizarea unui obiect de construcţii şi se

Proces elementar (Articol de lucrare)

Articol de deviz

Ansamblu

Subansamblu

Element de construcţie

Parte

de

obie

ct d

e co

nstru

cţie

28

materializează printr-o listă de articole de deviz cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări.

În timpul şi după executarea construcţiei, măsurătoarea se numeşte ataşament. Aceasta cuprinde doar cantităţile de lucrări realizate într-o perioadă de timp. Antemăsurătoarea ne serveşte la diferite antecalculaţii precum şi în activitatea de ofertare. Ataşamentul este necesar pentru decontarea lucrărilor între investitor şi antreprenor pe baza situaţiei de plată.

29

3 DOCUMENTAŢIA ECONOMICĂ AFERENTĂ FAZEI DE

PROIECTARE PROIECT TEHNIC

3.1 NOŢIUNI GENERALE Documentaţia economică aferentă fazei de proiectare proiect tehnic este

constituită din: listele de dotări, listele de utilaje, listele de cantităţi de lucrări, devize pe obiect şi centralizatorul devizelor pe obiect.

3.2 EVALUAREA VALORII DE INVESTIŢIE UTILIZÂND METODA

ANALITICĂ Metoda analitică, recurge la o analiza detaliată a proiectului, la o

descompunerea a acestuia în părţi componente, care se cuantifică şi se afectează cu un preţ unitar, calculat pe baza normelor de deviz.

Metodologia formării preţului în construcţii cuprinde: 1. descompunerea construcţiei în părţi componente, 2. măsurarea acestora, 3. evaluarea lor, 4. însumarea preţurilor părţilor care compun construcţia, rezultând preţul

construcţiei. Această metodă se bazează pe devizul detaliat al proiectului de investiţie.

Metoda nu se poate aplica în cazul studiilor de oportunitate, prefezabilitate şi fezabilitate, ci numai după întocmirea proiectului tehnic, adică după evaluarea eficienţei economice a variantelor analizate.

3.3 LISTELE DE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE

Listele de utilaje şi echipamente se întocmesc în conformitate cu art. 2.3 din

Ordinul nr. 1568 din 15.10.2002 al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice”, indicativ P 91/1-02, respectiv:

Se întocmesc liste separate pentru utilaje şi echipamente tehnologice şi pentru utilaje şi echipamente funcţionale.

Pentru utilaje şi echipamente tehnologice care se montează se întocmesc liste separate la fiecare obiect de construcţie.

Pentru fiecare tip de utilaj sau echipament tehnologic care se montează, cuprins în listă, se va prevedea un articol de lucrare în care se încadrează montarea acestuia,

30

31

precum şi cantitatea şi unitatea de măsură a articolului de lucrare respectiv. În cazul în care transportul utilajelor şi echipamentelor, inclusiv manipulările aferente, se efectuează de către executant, cheltuielile pentru aceste operaţiuni se includ în devizele pe categorii de lucrări la articolele pentru montarea utilajelor şi echipamentelor respective.

Pentru utilajele şi echipamentele funcţionale care necesită montaj se întocmesc liste separate pe fiecare obiect.

,,FORMULARUL F4 - Lista cuprinzând cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotarile" va avea conţinutul cadru conform cu Ordinul nr. 863 02-Iul-2008 al Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Ordin pentru aprobarea ,,Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii’’.

Notă: În practică ,,FORMULARUL F4 - Lista cuprinzând cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotările’’, se utilizează:

- separat pentru utilaje şi echipamente tehnologice; - separat pentru mijloace de transport; - separat pentru dotari. Deci practic se completeaza 3 formulare tipizate: - un formular care cuprinde utilajele cum ar fi pompele, cazanele, etc.; - un formular, care cuprinde mijloacele de transport necesare în procesul de

producţie, cum ar fi autocarosatele pentru transportul buteliilor de clor, necesar pentru statiile de tratare şi pentru statiile de epurare; şi

- un formular pentru dotari, cum ar fi stingătoarele necesare pentru centralele termice, puncte termice, staţiile de hidrofor, staţiile de pompare, etc.

Nota: Acest formular se utilizează: - la faza de proiectare Studiu de prefezabilitate (SPF); - la faza de proiectare Studiu de fezabilitate (SF); - la faza de proiectare Proiect tehnic (PT); - la ofertare; - la decontarea producţiei.

FORMULARUL F4

32

Obiectiv: PROIECTANT Obiectul:…………………. .......... Categoria de lucrări:……………………..

LISTA

cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări

Nr. crt.

Denumirea

U.M.

Cantitatea

Preţul unitar - lei/U.M. -

Valoarea (exclusiv T.V.A.)

- mii lei - (col. 3 x col. 4)

Furnizorul (denumire, adresa, telefon, fax)

Fişa tehnică ataşată

0 1 2 3 4 5 6 7

mii lei: TOTAL P:

Euro*):

*) Cursul de referinţă =..........lei/euro, din data de..........

Ofertant, Proiectant, ... ...

(semnătura autorizată) (semnătura autorizată) PRECIZARE: Proiectantul răspunde de corectitudinea completării coloanelor 0-2 şi 6; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii, responsabilitatea completării coloanelor 0-2 şi 6 revine ofertantului.

3.4 NORMELE DE DEVIZ

Norma de deviz reprezintă o specificaţie tehnico-economică aferentă unui

proces de producţie care cuprinde consumurile normate de resurse (materiale, forţă de muncă, utilaje de construcţii) necesare execuţiei unei unităţi de măsură din lucrarea respectivă.

Normele de deviz (articolele de deviz) cuprind norme de consum specifice şi sunt simbolizate în funcţie de Indicatorul de norme de deviz, capitolul, simbolul lucrării şi particularităţile lucrării.

Norma de consum reprezintă consumurile specifice de materiale, manoperă, utilaje necesare efectuării unei unităţi de lucrare.

Spre exemplu, săpătura manuală de pământ în taluz în teren uşor se simbolizează astfel:

TS A 13 A în care: TS - indicatorul (terasamente); A - capitolul (săpături manuale); 13 - simbol lucrare (în taluz); A - particularităţile lucrării (funcţie de natura terenului).

Normele de deviz stau la baza determinarii valorii construcţiilor (preţul de deviz) şi a decontarii lucrărilor executate.

Normele de deviz conţin consumurile specifice de material, manoperă, utilaj de construcţii şi mijloace de transport, necesare executării unei unităţi de lucrare.

Articolul de lucrare, la care se referă norma, reprezintă o parte componentă a categoriei de lucrare şi este formată din operaţii executabile de către muncitori care au în general aceeaşi meserie, folosind aceeaşi tehnologie, pe un anumit loc de muncă şi pentru care se alege o unitate de măsură fizică.

Normele de deviz au fost întocmite în ipoteza că lucrările se execută în condiţii medii de intensitate a muncii şi de organizare, ţinându-se, în acelaşi timp, seama de următoarele principii: - aplicabilitate frecventă, în sensul că s-au întocmit pentru acele lucrări de

construcţii-montaj care au un grad înalt de repetabilitate; - în norme se cuprind toate elementele procesului de lucru pentru realizarea

completă şi de calitate a articolului respectiv; - generalizarea aplicabilitatii normelor, în sensul că norma are un caracter general şi

nu este influenţată de anumite elemente şi condiţii particulare; - norma respectă prescripţiile tehnice în vigoare; - norma s-a întocmit pentru cele mai adecvate condiţii organizatorice.

Consumurile de resurse din normele de deviz sunt stabilite în următoarele ipoteze: 1. Lucrările se execută la lumina zilei, la temperaturi peste 0o C şi pe un front de lucru

nestingherit, în cazul când lucrările se executa în alte condiţii (înalţimi mari, temperaturi joase, lumină artificială, etc.) se prevede aplicarea unor sporuri reglementate prin norme legale;

2. Materialele, utilajele şi sculele necesare executării lucrărilor sunt aprovizionate în depozitul de lângă obiect;

33

3. Transportul materialelor de la depozitul de lângă obiect până la locul de punere în operă este luat în considerare cu distanţe medii diferite, după natura materialului, felul de depozitare şi modul de prelucrare, considerându-se că organizarea şantierului este făcută raţional.

Consumul de muncă din normele de deviz se exprimă în ore defalcate pe meserii şi categorii tarifare de calificare a muncitorilor care participă efectiv la executarea procesului de producţie, aceste ore servesc pentru stabilirea preţului de deviz al manoperei.

În legatură cu modul în care sunt incluse în deviz utilajele, sculele şi uneltele, se menţionează următoarele: - sculele, uneltele mărunte şi utilajul de mică mecanizare se suportă din cota de

cheltuieli indirecte şi ca atare nu apar în normele de deviz; - utilajele necesare preparării şi transportării materialelor (benzi transportoare, etc.)

nu apar şi nu sunt explicitate în normele de deviz, costul lor de folosire fiind inclus în preţurile de deviz ,,loco’’ depozitul de lângă obiect al materialelor;

- utilajele obişnuite folosite la executarea lucrărilor de construcţii sunt specificate în normele de deviz sau ca poziţie distinctă în devizul pe categorii de lucrări, sub formă de ore de funcţionare.

Pentru a uşura indentificarea normelor de deviz conţinute în indicator şi pentru a crea posibilitatea prelucrării automate a datelor din indicator la elaborarea documentaţiei tehnico-economice, normele de deviz sunt afectate de simboluri şi coduri, specifice fiecarei norme în parte.

Simbolurile normelor, exprimate alfanumeric, arată poziţia acestora în indicator.

Codurile normelor, exprimate prin 12 cifre, arată poziţia acestora în clasificarea lucrărilor de construcţii.

În vederea simplificării modului de întocmire al devizului, normele de deviz au fost grupate sub forma de norme de deviz comasate.

Utilizarea normelor de deviz în elaborarea documentaţiei economice implică stabilirea unei tehnologii aleasă şi gândită funcţie de particularităţile tehnice ale construcţiei, amplasament, încadrarea în ambient şi dotarea tehnică de care se dispune pentru realizarea investiţiei.

În toate piesele scrise din documentaţia economică - antemăsurătoare, devize, extrase de resurse - se utilizează aceleaşi simboluri, denumiri şi unităţi de măsură ale normelor de deviz alese.

În continuare se prezintă sintetic elementele care alcătuiesc simbolul normelor de deviz:

34

Numărul de ordine al normei în capitol - 01

Varianta de aplicare a normei de deviz – A1

Simbol capitol - C

Simbol Indicator norme deviz - I

I C 01 A1

Informaţiile conţinute în normele de deviz sunt utilizate în toate etapele de

realizare a unei lucrări de construcţii: a) în faza de proiectare: - la elaborarea antemăsurătorilor şi stabilirea cantităţilor de lucrări; - la evaluarea preţului în cadrul devizelor; - la stabilirea cantităţilor de resurse materiale, forţă de muncă şi utilaje

necesare realizării lucrării de construcţii. b) în faza de licitare - ofertare - contractare: - la evaluarea preţului în cadrul devizelor elaborate de ofertanţi; - la stabilirea cantităţilor de resurse proprii tehnologiilor fiecărui ofertant şi a

dotărilor cu utilaje ale acestora. c) în faza de execuţie: - la elaborarea planificării execuţiei lucrărilor; - la stabilirea cantităţilor de lucrări realizate într-un anumit interval de timp

(ataşament); - la determinarea preţului lucrărilor realizate într-un interval de timp (situaţie

de plată); - la urmărirea şi gestionarea consumurilor de resurse pe perioada execuţiei

lucrărilor. Astfel, normele de deviz capătă un caracter general de aplicare. Acesta este dat

în primul rând de codificarea normelor de deviz, de descrierea acestora, de unitatea de măsură în care sunt exprimate şi de etapele tehnologice specificate în cadrul lor.

Existenţa unei mari diversităţi de unităţi economice de construcţii nu mai permite însă impunerea consumurilor specifice existente în indicatoarele de norme de deviz ediţia 1981, cu atât mai mult cu cât tehnologiile de execuţie au evoluat, iar dotarea cu utilaje din ce în ce mai performante nu mai este o problemă.

În aceste condiţii, fiecare unitate economică de construcţii este pusă în situaţia de a-şi adapta normele de deviz la propriile realităţi, căutând să aleagă cele mai performante tehnologii pentru creşterea randamentului şi micşorarea pierderilor şi în acelaşi timp să-şi creeze propria bază de consumuri specifice cu care să fie competitivă pe piaţa construcţiilor.

Consumurile specifice de materiale (cantităţile necesare pentru o unitate de

măsură din lucrare) din norme cuprind cantităţile de materiale care intră real în lucrare, pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare, precum şi pierderile tehnologice

35

determinate de transportul, manipularea şi depozitarea materialelor de la locul de furnizare la locul de punere operă.

În acest sens consumurile specifice se pot stabili cu o relaţie de tipul: Ncm = Ct + Pt + Ptm în care:

Ncm este norma de consum; Ct - consumul tehnologic (cantitatea înglobată în lucrare); Pt - pierderi tehnologice (la croire, tăiere, presare); Ptm - pierderi în timpul transportului şi / sau manipulărilor.

În cazul materialelor auxiliare, care nu rămân înglobate în lucrare (cofraje, schele, sprijiniri) se iau în considerare numai pierderile tehnologice şi cele la transport şi / sau manipulare la o singură utilizare, folosindu-se o relaţie de tipul:

N*cm = Pt + Ptm Consumul de forţă de muncă cuprins în normele de deviz reprezintă timpul de

muncă necesar pentru efectuarea operaţiilor care intervin în procesul tehnologic, începând de la prelucrarea materialelor, semifabricatelor şi prefabricatelor din raza de acţiune a utilajelor de ridicare, respectiv de montare şi până la includerea acestora în lucrare. Este exprimat pe meserii şi nivel de calificare, în ore centezimale.

Consumul de ore utilaj cuprins în normele de deviz reprezintă numai timpii de funcţionare efectivă a utilajelor pentru executarea unei unităţi de lucrare. Este exprimat pe tipuri de utilaje, în ore centezimale.

3.5 NORME DE DEVIZ LOCALE (N.L.)

În cazurile în care la un obiect de construcţie apare necesitatea de a executa

lucrări de construcţie pentru care nu există norme de deviz în culegerile curente, se pot elabora norme de deviz locale. Acestea se folosesc cu acordul şi răspunderea comună a proiectantului, executantului şi beneficiarului.

Normele de deviz locale se elaborează pe aceleaşi principii ca şi propunerile de norme noi de deviz cu caracter general.

Fişele pentru calculul consumurilor specifice de resurse se pot elabora într-un mod mai sumar: de exemplu consumurile specifice se pot determina prin comparare directă şi corelare cu normele existente apropiate în ceea ce priveşte conţinutul.

36

Consumurile specifice de resurse se calculează astfel: A. Consumurile specifice de materiale

Cantităţi necesare pe o unitate de lucrare

Pierderi la: Nr. crt. Denumirea materialelor UM În

lucrare prelucrare transport şi

manipulare

Total

1

2

...

...

n

B. Consumurile specifice de forţă de muncă

Consum de muncă pe meserii

Simbol normă

de muncă

Denumirea prescurtată a proceselor

elementare de lucru

UM lucr.

Norma de timp

NT [ore]

Can

titat

ea d

e pr

oces

de

lucr

u pe

uni

t. de

lucr

.

Con

sum

tota

l de

forţă

de

mun

că

mun

cito

ri ca

lific

aţi

mun

cito

ri ne

calif

icaţ

i

1 2 3 4 5 6 7 ... 12

Total

Total rotunjit

37

C. Consumurile specifice de utilaje de construcţie

Cod utilaj Denumirea utilajului

Însumarea orelor de utilaj pe

procese de lucru Total ore utilaj

3.6 INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ

Indicatorul de norme de deviz cuprinde norme de deviz grupate pe capitole

de lucrări după tehnologia şi meseriile dominante care participă la execuţia lucrărilor respective.

Indicatoarele de norme de deviz sunt culegeri de norme de deviz, aparţinând aceluiaşi gen de lucrare.

Acestea sunt simbolizate pentru a indica genul de lucrare la care se referă. Indicatoarele de norme de deviz sunt simbolizate prin litere mari funcţie de

specificul lucrărilor. Ex.: Iz - izolaţii; D - drumuri; P - poduri; I - instalaţii încălzire; S - instalaţii sanitare; E - instalaţii electrice, etc.

În Anexa 2 se prezintă Lista indicatoarelor de norme de deviz ediţia 1981. Indicatorul de norme de deviz este organizat pe capitole, simbolizate cu litere

(A, B, C, …). În cadrul fiecărui capitol normele de deviz primesc un număr de ordine format din două cifre (01, 02, 03, … ); în catalogul Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz numărul de ordine este urmat de litera X (01X, 02X, 03X, …). Variantele de norme de deviz sunt simbolizate cu litere (A, B, C, …), uneori, atunci când diferă numai sortimentul materialului, cu litere şi numere (A1, A2, B1, B2, …).

Fiecare categorie de lucrări este structurată pe mai multe capitole de lucrări. Fiecare capitol are o prezentare generală în care se precizează conţinutul,

condiţiile tehnice speciale avute în vedere la elaborarea normelor, consumurile specifice de materiale, de forţă de muncă şi de ore utilaj precum şi condiţiile de normare a lucrărilor.

Indicatorul de norme de deviz cuprinde norme de deviz grupate pe capitole de lucrări după tehnologia şi meseriile dominante care participă la execuţia lucrărilor respective.

Exemplu: Indicatorul de norme de deviz TS (terasamente) cuprinde următoarele capitole:

TS A - săpături manuale; TS B - săpături în stâncă; TS C - săpături mecanice; TS D - umpluturi; TS E - nivelări, finisări şi pregătirea platformei; TS F - sprijiniri de maluri;

38

TS G - curăţirea terenului; TS H - protecţii de taluze şi amenajare teren; TS I - consolidări terasamente.

Indicatorul de norme de deviz C (construcţii) cuprinde următoarele capitole:

CA - turnări de betoane; CB - cofraje şi schele; CC - montarea armăturilor pentru beton; CD - zidărie şi pereţi; CE - învelitori şi sarpante din lemn; CF - tencuieli; CG - pardoseli; CH - scări; CI - placaje interioare şi exterioare; CJ - profiluri şi ornamente decorative; CK - tâmplărie din lemn şi metal; CL - construcţii şi confecţii metalice; CM - geamuri; CN - zugrăveli şi vopsitorii; CO - lucrări diverse şi lucrări cu specific agrozootehnic; CP - prefabricate din beton şi beton armat; CZ 01 - prepararea betoanelor; CZ 02 - prepararea mortarelor CZ 03 - confecţionarea armăturilor pentru beton.

Capitolul CA cuprinde următoarele norme de deviz (articole de deviz): CA 01 - turnarea betonului simplu; CA 02 - turnarea betonului armat în elementele construcţiilor, exclusiv cele

executate în cofraje glisante; CA 03 - turnarea betonului armat în elementele construcţiilor executate în

cofraje glisante; CA 04 - turnarea betonului în construcţii înalte cu secţiunea variabilă (coşuri

industriale) executate cu cofraje glisante; CA 05 - turnarea betonului în interiorul construcţiilor înalte cu secţiune

variabilă; CA 06 - turnarea cu pompa a betonului simplu; CA 07 - turnarea cu pompa a betonului armat în elementele construcţiilor,

exclusiv cele executate în cofraje glisante; CA 08 - turnarea betonului armat aparent în elementele construcţiilor,

exclusiv cele executate în cofraje glisante; CA 09 - turnarea betonului simplu cu agregate uşoare; CA 10 - strat termoizolant înglobat în betonul pereţilor executaţi în cofraje

glisante, din plăci termoizolatoare; CA 11 - subturnări de beton la utilaje tehnologice şi la stâlpi metalici; CA 12 - betonarea buloanelor la fundaţii de utilaje şi stâlpi metalici; CA 13 A - turnarea betonului simplu în straturi de 3-20 cm grosime, la

construcţii cu caracter nuclear;

39

CA 14 - turnarea betonului armat în fundaţii la construcţii cu caracter nuclear; CA 15 - turnarea betonului armat în construcţii cu caracter nuclear; CA 16 A - turnarea betonului în straturi de 20-30 cm grosime în construcţii

masive puternic armate cu caracter nuclear; CA 17 A - turnarea betonului armat în cupolele superioare şi inferioare la

clădirea reactorului; CA 18 A - turnarea betonului în cupole superioare şi inferioare la clădirea

reactorului. Normele de deviz (articolele de deviz) cuprind norme de consum specifice

şi sunt simbolizate în funcţie de Indicatorul de norme de deviz, capitolul, simbolul lucrării şi particularităţile lucrării.

Utilizarea indicatoarele de norme de deviz este posibila atât: a) în faza de proiectare: - la elaborarea antemăsurătorilor şi stabilirea cantităţilor de lucrări; - la evaluarea preţurilor în cadrul devizelor; - la stabilirea cantităţilor de resurse materiale, forţă de muncă şi utilaje

necesare realizării lucrărilor de construcţii; b) în faza de licitare-ofertare-contractare: - la evaluarea preţului în cadrul devizelor elaborate de ofertanţi; - la stabilirea cantităţilor de resurse proprii tehnologiilor fiecărui ofertant şi a

dotărilor cu utilaje ale acestora; c) în faza de execuţie: - la elaborarea planificării execuţiei lucrărilor; - la stabilirea cantităţilor de lucrări realizate într-un interval de timp; - la determinarea preţului lucrărilor realizate într-un interval de timp.

3.7 PREŢURILE UNITARE DE DEVIZ PE ARTICOLE DE LUCRĂRI Preţurile unitare de deviz pe articole de lucrări se determină pe baza

consumurilor specifice de resurse prevăzute în normele de deviz respective şi a preţurilor de deviz ale acestor resurse.

Preţul unitar de deviz pe articol de lucrare se întocmeşte pentru fiecare normă de deviz, cu variantele rezultate din explicitarea sau diversificarea sortimentelor sau tipodimensiunilor de materiale (dacă este cazul), fără modificarea consumurilor specifice de resurse prevăzute în norma de deviz respectivă.

În cazurile în care, din cauza diversităţii sortimentelor sau tipodimensiunilor, rezultă mai mult decât trei variante de preţ la o norma de deviz, se elaborează o singură variantă cu preţ incomplet (marcata cu *), în care se include numai valoarea materialelor ale caror sortimente sau tipodimensiuni nu diferă, iar celelalte se includ în ,,Liste de materiale neexplicitate’’ numerotate în cadrul fiecărui catalog şi anexate la aceasta, cuprinzând toate datele necesare pentru includerea în deviz, a valorii consumului specific din materialul respectiv în valoarea de deviz a articolului de lucrare.

De regulă, calculul preţurilor unitare de deviz pe articole de lucrări se face cu programe de devize.

40

Calculul valorii lucrărilor de construcţii-montaj se făcea, până în anii 1991-1992, pe baza volumelor de lucrări (preluate din antemăsurători) şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. Preţurile unitare cuprindeau cheltuielile cu materialele, manopera, utilajele de construcţii şi transportul materialelor pentru o unitate de măsură a unui articol de deviz şi erau grupate în ,,Cataloage de preţuri unitare pe articole de deviz’’.

După anul 1991, preţurile şi tarifele îşi pierd stabilitatea şi folosirea lor pentru o perioadă mai lungă nu mai este posibilă.

Preţurile unitare, pe articole de deviz, se calculau pe baza consumurilor specifice de resurse (materiale, manoperă, utilaj) preluate din ,,Indicatoarele de norme de deviz’’ şi a preţurilor şi tarifelor determinate prin calcul pentru aceste resurse.

Indicatoarele de norme de deviz şi cataloagele de preţuri unitare de deviz aferente erau elaborate, în broşuri, pe categorii de lucrări (41 categorii de lucrări) şi cuprindeau peste 40.000 de articole de deviz.

Articolul de deviz, este un elemente component al devizului şi reprezintă un proces de muncă distinct (turnare beton, zidărie din cărămidă, tencuieli cu mortar de var-ciment, etc.)

Atât indicatoarele de norme de deviz, cât şi cataloagele de preţuri unitare pe articole de deviz, erau structurate, în cadrul categoriei de lucrări pe care o reprezentau, pe capitole de lucrări, iar acestea cuprindeau articole de deviz, fiecare dintre ele, cu variantele tehnologice de execuţie.

Pentru identificare uşoară fiecare articole de deviz a primit un simbol alfanumeric (pentru prelucrare manuală) şi un cod numeric (pentru prelucrare automată).

Deoarece valoarea informaţiilor cuprinse în indicatoarele de norme de deviz este deosebită (reprezintă rezultatul studiilor de zeci de ani în domeniul consumurilor de materiale, manoperă şi utilaj pe unitatea de volum de lucrare, a unor specialişti din institute de cercetări recunoscute), Institutul Naţional de Cercetări în Construcţii şi Economia Construcţiilor INCERC) a revizuit în anul 1995, sub numele de ,,Colecţie de norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz’’ cea mai mare parte a indicatoarelor de norme de deviz. Aceste colecţii servesc constructorilor, în prezent, la elaborarea rapidă a ofertelor, atunci când nu dispun de colecţii proprii de norme de consum, sau la elaborarea propriilor colecţii.

3.8 CATALOAGELE DE PREŢURI UNITARE DE DEVIZ PE ARTICOLE

DE LUCRĂRI Cataloagele de preţuri unitare pe articole de deviz sunt elaborate pe baza

indicatoarelor de norme de deviz, a preţurilor de deviz pentru materialele şi utilaje de construcţii precum şi a tarifului orar pentru muncitori.

Aceste cataloage poartă denumirea şi simbolul indicatorului de norme de deviz corespunzător.

41

3.9 PREVEDERI GENERALE PRIVIND ÎNTOCMIREA DEVIZELOR PE CATEGORII DE LUCRĂRI

Ghidul privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de

construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice" indicativ P91/1-02. Singura reglementare în vigoare care se referă explicit la modul de întocmire a

devizelor pe categorii de lucrări de construcţii- montaj, este ,,Ghidul privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice’’ indicativ P91/1-02 acest ghid poate fi: - gasit în Buletinul Construcţiilor nr. 10 / 2003, elaborat de INCERC Bucureşti.

Adresa de internet http://www.incerc2004.ro; - descărcat gratuit de pe web site-ul www.deviz.ro asa cum s-a aprobat prin Ordinul

MLPTL nr. 1568/2002. În anexă 4 sunt precizate în detaliu categoriile de lucrări.

3.10 ANTEMĂSURĂTOAREA În conformitate cu art. 2.1 din Ordinul nr. 1568 din 15.10.2002 al ministrului

lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice”, indicativ P 91/1-02:

- antemăsurătoarea este piesa scrisă prin care se determină cantităţile de lucrări din fiecare articol necesar a se executa la o categorie de lucrări din cadrul unui obiect;

- antemăsurătoarea stă la baza întocmirii listelor cu cantităţi de lucrări aferente fiecărei categorii de lucrări.

Antemăsurătoarea este piesa scrisă care conţine informaţiile primare referitoare la cantităţile de lucrări necesare în realizarea unui obiect de construcţii şi se materializează printr-o listă de articole de deviz cu calculul detaliat al cantităţilor de lucrări.

42

MĂSURATOARE

ANTEMĂSURĂTOARE

Se referă la o construcţie existentă

Este piesă scrisă

Se întocmeşte pe baza planşelor şi tabelelor

din Documentaţia tehnică de execuţie

Se execută cu instrumente

adecvate: ruleta, metrul etc.

Precede execuţia obiectului de construcţii

Este o activitate practică

Figura 3.3 Măsuratoarea şi antemsurătoarea

Antemăsurătoarea are la baza planşele şi tabelele din documentaţia tehnică de execuţie, din care se extrag dimensiunile, numărul de bucăţi sau masele (greutăţile) care servesc la evaluarea cantitativă a lucrărilor.

Rezultatele calculelor aferente fiecărui articol de lucrare din antemăsurătoare se rotunjeste în plus prin adăugare, la a treia cifră semnificativă.

Antemăsurătorile se elaborează de către proiectant pe părţi de obiecte, fiecare parte de obiect de construcţie putându-se executa cu continuitate în aceeaşi etapă a procesului de execuţie.

43

Antemăsurătoarea se elaborează pe baza pieselor desenate, stabilindu-se lucrările necesare a se executa, după care, folosind culegerea de norme de deviz corespunzătoare, se încadrează lucrarea şi se cuantifică. La încadrarea lucrărilor în normele de deviz se urmăreşte:

- succesiunea practică a diferitelor lucrări în concordanţă cu procesul tehnologic de execuţie, astfel încât să se cuprindă toate lucrările;

- analiza conţinutului normelor de deviz şi necesitatea executării lor pe şantier pentru a nu fi omise unele lucrări sau pentru a nu fi înscrise unele operaţii de două ori.

Având în vedere cele de mai sus rezultă că persoana care întocmeşte antemăsurătoarea trebuie să posede o bună experienţă privind execuţia lucrărilor de tipul celor ce urmează a se executa şi cunoaşterea posibilităţilor de pe şantier privind încadrarea cu personal şi mijloace tehnice.

Cea mai importantă etapă în realizarea antemăsurătorilor o reprezintă încadrarea lucrărilor în normele de deviz. Pentru aceasta, proiectantul trebuie să stabilească tehnologia de execuţie a lucrărilor de construcţii şi în funcţie de operaţiile şi activităţile din cadrul ei, să aleagă acele norme de deviz care se potrivesc cel mai bine.

Cu cât prin încadrare se alege o normă de deviz care este mai apropiată de operaţia ce urmează a fi realizată, cu atât costul estimat în etapa de proiectare va fi mai apropiat de costul construcţiei realizate.

Antemăsurătoarea este documentaţia prin care se determină cantităţile de lucrări pe categorii de lucrări ce urmează a fi executate pe baza proiectului de execuţie.

Volumul lucrărilor de executat se stabileşte în cadrul antemăsurătorii. Antemăsurătoarea se elaborează pe baza desenelor de execuţie, din care se preiau cotele pentru determinarea cantităţilor de lucrări, pe fiecare articol, pentru elemente, subansamble şi ansamble ale obiectului de construcţii. Pentru fiecare articol de deviz, în cadrul articolului de antemăsurătoare se înscriu:

- simbolul articolului de deviz; - denumirea articolului de deviz; - calculele cantităţilor de executat pe baza cotelor din desenele de execuţie; - unitatea de măsură a articolului de deviz. Antemăsurătoare: - reprezintă piesa scrisă prin care se determina cantităţile de lucrări pentru

fiecare articol de lucrare ce se execută în cadrul unei categorii de lucrări din alcătuirea unui obiect de construcţie;

- se întocmeşte de către proiectant, pe părti de obiect (stadii fizice) şi în ordinea tehnologică de realizare;

- se elaborează pe baza analizării şi masurării proiectului tehnic, materializandu-se printr-o listă de articole de lucrări grupate pe părţi de obiecte corespunzătoare stadiilor fizice: pentru fiecare articol se pun în evidenţă o serie de elemente caracteristice ce le definesc şi le definitivează: simbol, denumire, calculul cantităţii, cantitatea, unitatea de masură;

- o operaţie importantă în elaborarea antemasurătorilor o reprezintă evaluarea - măsurarea corectă a cantităţilor de lucrări, conform proiectului.

De maniera în care se întocmeşte antemăsurătoarea unui proiect depinde calitatea documentaţiei de deviz şi implicit costul produsului de construcţii.

Antemăsurătoarea are acelaşi continut cadru ca şi sectiunea tehnică a formularelor C4 şi F3.

44

Notă: Conform cu legislaţia actuală, antemăsurătoarea nu mai face parte din formularele tipizate utilizate pentru lucrările de construcţii-montaj.

Antemăsurătoarea este piesa scrisa care stă la baza devizelor pe categorii de lucrări şi care precizează: - varianta tehnologică şi de material în care se va execută fiecare articol de lucrare,

transformându-l astfel în articol de deviz prin simbol sau codul ce i se i se aplica; - cantitatea de articol de deviz.

Simbolul articolului de deviz va fi cel ales din indicatoarele de norme de deviz, ţinand seama de: - categoria de lucrare şi indicatoarele specifice ei; - corespondenţa între tehnologia de execuţie proiectată ce se aplică la realizarea

articolului de deviz şi tehnologia care a stat la baza întocmirii normei de deviz. Unitatea de măsură este cea din indicatoarele de norme de deviz şi pentru care

sunt date şi consumurile unitare. La întocmirea antemăsurătorii se vor respecta următoarele reguli:

- antemăsurătoarea se întocmeşte distinct pentru fiecare categorie de lucrare şi pe obiect de construcţie;

- nu se vor include articole de lucrări aparţinand unor obiecte de construcţie diferite chiar dacă aparţin aceloraşi categorii de lucrări;

- pentru lucrările de montaj utilaje antemăsurătoarea se întocmeşte pe baza ,,Listei de utilaje’’.

45

Obiectivul: …………………. Obiectul:…………………. Categoria de lucrări:……………………..

Antemăsurătoarea nr.

Nr. crt. Simbol

Denumire U.M. Cantitatea

0 1 2 3 4 1.

2.

3.

…

n.

Întocmit,

Numele şi prenumele

46

3.11 LISTA CUPRINZAND CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI (FORMULARELE C4 ŞI F3)

Listele cu cantităţile de lucrări se întocmesc în conformitate cu art. 2.2 din


Listele cuprind cantităţile de lucrări completate pe capitole aferente categoriilor de lucrări din cadrul unui obiect de construcţie.

Executanţii (ofertanţii) au deplină libertate de a-şi prevedea în ofertă propriile consumuri şi tehnologii de execuţie, cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative prevăzute în proiectul tehnic, în Caietul de sarcini şi în alte acte normative în vigoare care reglementează execuţia lucrărilor.

Ca reper, indicatoarele de norme de deviz seria 1981 şi indicatoarele de norme de deviz seria 1981 revizuite şi completate după 1998, pot fi folosite în mod orientativ atât de proiectant cât şi de ofertant în descrierea lucrărilor, a condiţiilor de măsurare a lucrărilor, a evaluării resurselor necesare şi a consumurilor specifice de materiale, manoperă şi utilaje.

În cazul în care la elaborarea listelor de cantităţi pe articole de lucrări se utilizează indicatoarele de norme de deviz, aceasta se face ţinându-se seama de domeniul de aplicare a indicatorului, de condiţiile generale şi specifice, din instrucţiunile de folosire a indicatorului precum şi de generalităţile aferente capitolului în care se încadrează articolele.

În cazul în care la elaborarea listelor de cantităţi pe articole de lucrări nu se utilizează articole concrete din indicatoarele de norme de deviz, proiectantul trebuie să facă o descriere cât mai clară a articolelor din listă, în aşa fel încât să dea posibilitatea executantului să aprecieze corect toate operaţiile tehnologice necesare a se executa în cadrul acestei descrieri şi respectiv să evalueze costurile aferente.

Articolele astfel stabilite trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: - să corespundă unor categorii de lucrări distincte; - să reprezinte o activitate pentru care natura resurselor semnificative să fie

omogene; - să reprezinte o activitate a cărei desfăşurare în timp să se facă cu continuitate,

pe segmente tehnologice, astfel încât să fie evitate întreruperile determinate de necesitatea unei alte activităţi distincte.

Fiecărui articol de lucrare, indiferent de modul de constituire a listelor cu cantităţile de lucrări, i se atribuie un număr curent după care urmează simbolul articolului cu denumirea acestuia şi unitatea de măsură.

În cazul în care la întocmirea listelor cu cantităţile de lucrări se utilizează indicatoarele de norme de deviz, simbolul articolului va fi cel din indicator.

Cantităţile de lucrări se stabilesc corespunzător fiecărui articol de lucrare în unitatea de măsură corespunzătoare acestuia (m, m2, m3, kg, to, buc, mii buc., etc.).

Cantităţile de lucrări astfel stabilite se grupează pe capitole de lucrări, pe categorii de lucrări şi obiecte de construcţii.

47

48

Lucrările necesare transportului şi manipulării pământului, pentru umpluturi sau rezultat din săpături, se înscriu în antemăsurătoare ca articole distincte. Cantităţile aferente acestor lucrări se determină corespunzător următoarelor situaţii.

Pentru manipularea pământului în vederea transportului sau în cazul săpăturii executate manual se ia în considerare încărcarea manuală în mijlocul de transport, iar în cazul săpăturii executate mecanic se ia în considerare încărcarea directă în mijlocul de transport.

Pentru realizarea umpluturilor se pot lua în considerare următoarele variante: a) executarea manuală; b) executarea mecanizată; c) ambele variante de execuţie. Pentru întocmirea listelor de cantităţi se va utiliza Formular C4 sau Formularul

F3.

3.11.1 Formularul C4 Întocmirea listelor de cantităţi se rezumă practic la completarea secţiunii

tehnice din cadrul Formular C4 din Ordinul comun M.F. şi MLPTL nr. 1.014 din 6 iunie 2001 respectiv nr. 874 din 12 iunie 2001 Ordin privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări.

*) Articolele de lucrări vor fi comasate în cadrul listelor de cantităţi, avându-se în vedere respectarea simultană, pe cât posibil, a următoarelor condiţii:

- articolul comasat trebuie să reprezinte o activitate pentru realizarea căreia resursele principale trebuie să fie omogene ca natură;

- articolul comasat trebuie să reprezinte o activitate a cărei desfăşurare în timp are continuitate (nu este intreruptă de necesitatea realizării unei activităţi distincte).

Prin natura omogenă a principalelor resurse se întelege acelaşi material preponderent, aceeaşi meserie pentru forţa de muncă şi natura utilajului conducător, aferente procesului tehnologic (excavaţii, compactare, turnare, forare, ridicare, montaj etc.).

Descrierea conţinutului articolelor comasate se poate realiza fie prin trimiteri la articole de deviz, fie prin descrierea detaliată a condiţiilor tehnice, tehnologice, de măsurare şi de calitate.

1) Acest formular se va utiliza şi pentru întocmirea situaţiilor de plată în cazul utilizării Modelului 1 aferent formulei de actualizare prevăzute la F.3.2 din Fişa de date a achiziţiei.

Nota: Acest formular este utilizat: - la faza studiu de prefezabilitate; - la faza studiu de fezabilitate; - la faza proiect tehnic, atunci când sunt utilizate articole de lucrări comasate; - la întocmire de către antreprenori a ofertelor de construcţii-montaj; - la decontarea de către antreprenori a lucrărilor de construcţii-montaj.

Nr. crt. Capitolul de lucrări U.M. Cantitatea Preţul unitar

Total (3X4)

SECŢIUNEA TEHNICĂ SECŢIUNEA FINANCIARĂ

0 1 2 3 4 5 1. Capitol de lucrare

1.1.Subcapitol

1.2.Subcapitol

……………….

2. Capitol de lucrare

2.1. Subcapitol

2.2. Subcapitol

TOTAL GENERAL DEVIZ PE CATEGORII DE LUCRĂRI:

Formularul C41)

Proiectant, Ofertant, ... ...

(semnătura autorizată) (semnătura autorizată)

49

Obiectivul: …………………. Obiectul:…………………. Categoria de lucrări:……………………..

Lista

cumprinzând cantităţile de lucrări*)

3.11.2 Formularul F3 Listele de cantităţi de lucrări se întocmesc pe categorii de lucrări, iar articolele

de norme de deviz sunt prezentate în ordinea capitolelor din indicatorul de norme de deviz specific categoriei de lucrări respective (v. fig. 3.4).

Capitolul de lucrări Categoria de lucrări

IA Utilaj tehnologic şi accesorii

IB Corpuri de încălzire, arzatoare, aparate şi accesorii

IE Probe şi diverse

ID Armaturi şi accesorii

Instalaţii de încălzire IC Conducte şi accesorii

Figura 3.4 Modul de prezentare a articolelor de deviz în cadrul listelor de cantităţi de lucrări

Întocmirea listelor de cantităţi se rezuma practic la completarea secţiunii

tehnice din cadrul Formularului F3 din Ordinul nr. 863 02-Iul-2008 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Ordin pentru aprobarea ,,Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii’’.

Observaţie:

− de regulă listele de cantităţi se întocmesc pe baza unui singur indicator de norme de deviz;

− se admite ca în una şi aceeaşi listă de cantităţi să se utilizeze şi norme de deviz din alte indicatoare de norme de deviz cu condiţia ca valorile sau cantităţile să nu depăşească 15 % din total;

− articolele se scriu în ordinea capitolelor din indicatoarele de norme de deviz, adică de la A până la Z. Notă: Acest formular este utilizat: − la faza de proiectare proiect tehnic;

50

− la întocmirea de către antreprenori a ofertelor de construcţii-montaj;

evizul analitic este structurat pe următoarele capitole de cheltuieli:

) Cheltuieli directe

cestea sunt aferente articolelor de deviz şi se determină pe baza cantităţilor înscrise

valoarea materialelor calculate cu preţul d

anopera aferentă muncitorilor direct p

te din orele de funcţionare şi a tarifelor

ortul cu autovehicule al materialelor de la staţia de destinaţie şi de la depozit

) Alte cheltuieli directe

acest capitol se cuprind: vor cuprinde transporturile auto, C.F., naval, de la

producă

ent.

) Cheltuieli indirecte

heltuielile indirecte pot fi asociate unui anumit obiect, dar nu pot fi asociate unui pro

) Profit

rofitul sau beneficiul se pretinde pentru orice activitate profesională a econom

− la decontarea de către antreprenori a lucrărilor de construcţii-montaj. D a A în antemăsurători şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. Cheltuielile

directe sunt constituite din următoarele elemente: - cheltuieli materiale în care se cuprindee la producător, fără T.V.A., iar în cazul materialelor utilizate pentru investiţii

aprovizionate din import şi taxele şi comisionul vamal; - cheltuieli cu manopera în care se cuprinde mroductivi şi manopera aferentă manipulării materialelor, la care se adaugă

celelalte drepturi salariale stabilite în condiţiile legii; - cheltuieli cu utilajele de construcţii rezulta orare; - transp

ele intermediare, poligoanele şi atelierele executantului, precum şi transportul semifabricatelor de la staţiile de preparare (articolelor de transport de tip TRA), transporturile tehnologice (transport pământ, beton, mortar, moloz rezultat din demolări), transporturile cu utilajele de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur.

b În- cheltuieli de transport caretor sau furnizor, după caz, a materialelor, prefabricatelor, confecţiilor etc., la

depozitul intermediar, de la depozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, precum şi taxele aferente acestor transporturi;

- contribuţia la asigurările sociale; - contribuţia la fondul de şomaj afer c Cces de lucru anume. Cu alte cuvinte, acest capitol va cuprinde acele cheltuieli

legate de execuţia obiectului, care nu pot fi cuprinse în cheltuielile directe. d Piei de piaţă şi nu poate fi precizat decât orientativ, stabilindu-se ca o cotă

procentuală din suma formată de primele trei capitole. De cele mai multe ori, profitul

51

este estimat ca un procent cuprins între 5% şi 10% din suma valorilor obţinute la capitolele A, B şi C.

Din însumarea valorilor obţinute la aceste capitole se obţine TOTAL GENER

uncţie de legislaţia existentă la un moment dat, în încheierea de deviz pot fi cuprins

3.11.3 etalierea şi codificarea articolelor de deviz

3.11.3.1 Tipuri de articole utilizate pentru antemăsurătoare

ntemăsurătoarea poate fi alcătuită din următoarele tipuri de articole: inute în

indicato

i distanţe de trans

duri numai numerice de 7 caractere între 20

uri specific

esursă explicitată în deviz, pe ramuri de activita

ate în deviz, pe ora program

le de montare demontare şi transport a mijloacelor de mecanizare necesar

rticol de diferenţe de preţ sau cheltuieli suplimentare cu preţuri unitare pentru r

- YC iferenţe preţ sau cheltuieli suplimentare materiale; i;

rt sau recuperate (1000 lei);

000 lei);

- YB01 e de muncă;

AL DEVIZ. Se menţionează că devizul analitic nu cuprinde Taxa pe Valoarea Adăugată.

În fe şi alte taxe şi impozite. D AA - Articole de norme de consumuri specifice de resurse (conţarele de norme republicane elaborate în anul 1981), cu posibilitatea oricărei

corectări de către utilizator, inclusiv norme locale elaborate de către acesta; B - Articole de transporturi auto (ca resurse) pe tipuri de mijloace şport (TRA....) (coduri 8980001-8980477). C - Articole de procurare materiale (co.....-73....., iar materialele din listele anexe de materiale neexplicitate înscrise în

articole de norme de consumuri, se vor înscrie în deviz tot ca articole de procurare). D - Articole de transporturi altele decât cele auto, adică norme de consume explicitate în deviz (forţe de muncă şi utilaje) pentru transporturi şi

manipulari de materiale în şantier sau în depozite intermediare, manuale sau cu mijloace mecanizate, inclusiv încărcări şi descărcări în şi din mijloace de transport (TRB.... TRI....) (coduri 8980478-8982066).

E - Articole de forţe de muncă ca rte, meserii şi categorie (NMB....) (coduri 9010111-933....). F - Articole de mijloace de mecanizare ca resurse explicit, oră funcţionare, transport, montare şi demontare utilaj (AUT....)(coduri

8991101-899....). G - Articoe executarii lucrărilor de construcţii (MDT....) (codificate 1801....1802.... şi

1803......). H - Aesurse (materiale, transporturi, forţe de muncă sau utilaje) pentru înscrierea în

devize a unor diferenţe de preţuri ce nu au putut fi cuprinse în preţurile unitare ale acestora sau alte cheltuieli similare (coduri 8970001-8970013).

Aceste articole sunt: 01, XC01 (8970002) - d

- YC01M (8970009) - diferenţe preţ sau cheltuieli suplimentare materiale mii learticole cu valori de materiale: - 7399996 - materiale impo - 7399998 - materiale import sau recuperate (1 leu); - 7399997 - materiale mărunte sau diferenţe de preţ (1 - 7399999 - materiale mărunte sau diferenţe de preţ (1 leu). , XA02 (8970003) - diferenţe preţ sau cheltuieli suplimentare forţ

52

- YB01M (8970013) - diferenţe preţ sau cheltuieli suplimentare forţe de muncă mii lei; - YB02, XA03 (8970004) - diferenţe preţ sau cheltuieli suplimentare utilaje; - YB02M (8970012) - diferenţe preţ sau cheltuieli suplimentare utilaje mii lei;

ei;

e transporturi; i mii lei;

F mii

e lângă aceste indicatoare de norme de deviz de bază, se mai folosesc

următoa

turi auto, astfel: nta a materialelor;

; (γ < 900 kg/m3);

er cu capacita

portul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiler cu capacita

ransportul materialelor cu autovehicule special amenajate (autorec

de 5,5 m . primată printr-un număr

cu două

RB + simbol normă de muncă - pentru transporturi manuale şi manipulări mecanic

I + simbol normă de muncă - pentru încărcări-descărcări manuale

construcţie ndiţii mai dificile

(sub cir

ucţii , normele de deviz şi resursele

care par

- YB03 (8970006) - diferenţe preţ montaj utilaje mii lei; - YB04 (8970007) - diferenţe preţ demontare utilaje mii l- YB05 (8970008) - diferenţe preţ transport utilaje mii lei; - XA01 (8970001) - diferenţe preţ sau cheltuieli suplimentar- XA01M (8970011) - diferenţe preţ sau cheltuieli suplimentare transportur- XA10F (8970005) - diferenţe preţ sau cheltuieli suplimentare transporturi CF; - XA10FM (8970010) - diferenţe preţ sau cheltuieli suplimentare transporturi Clei.

Prele simboluri pentru descrierea operaţiunilor tehnologice necuprinse în

indicatoarele de norme de deviz şi care sunt necesare la întocmirea antemăsurătorilor. Aceste simboluri sunt: TRA … - transporTRA01A … - transportul cu autobasculaTRA02A … - transportul materialelor grele cu autocamionulTRA02B … - transportul materialelor uşoare cu autocamionul TRA03A … - transportul materialelor cu tractoare pe pneuri cu remorcă; TRA03B … - transportul materialelor cu tractoare pe şenile cu remorcă; TRA04A … - transportul materialelor cu autoremorcher cu remorci treiltea de până la 20 t; TRA04B … - transtea de peste 20 t; TRA05A … - tipienţi, autofrigorifice, autocisterne, etc.); TRA06A … - transportul cu autobetoniera 3

Simbolurile se completează cu distanţa de transport, ex cifre. De exemplu TRA06A04 - transport cu autoagitatorul la 4 km. Te TRYB01 - sporuri pentru cheltuieli cu manopera YB02 - sporuri pentru cheltuieli cu utilajele deAceste sporuri se prevăd pentru lucrările ce se execută în coculaţie, sub exploatare, în locuri de muncă unde se folosesc explozibili). AUT - utilaje independente de construcţii; MDTA - montare utilaje de construcţii; MDTB - demontare utilaje de construcţii; MDTC - transport utilaje de construcţii; NMB - ore manoperă muncitori în constrPentru a permite prelucrarea automată a datelorticipă la realizarea lucrărilor sunt codificate.

53

Normele de deviz sunt grupate pe categorii de lucrări de construcţii în culegeri de norme de deviz, cele din ediţia 1981 fiind numite Indicatoare de norme de deviz, iar cele din ediţiile apărute după anul 1990 fiind numite Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz.

3.11.3.2 Sporuri utilizate

Trebuie verificat dacă în listele de cantităţi trebuie cuprinse următoarele:

1. sporurile prevăzute în indicatorul de norme de deviz "Ac": − spor manoperă 10 % pentru reţele executate în localităţi, incinte sau terenuri cu

reţele subterane existente; − spor manoperă 10 % pentru sprijiniri; − spor manoperă 25 % pentru infiltraţii de apă; − spor de adâncime în funcţie de tipul de material; − spor manoperă 20 % pentru umpluturi şi compactări la tuburi din azbociment,

conform cu pct. 14 generalităţi cap ACA din indicatorul de norme de deviz "Ac", pagina 19;

2. spor manoperă pentru lucru la înălţime, conform cu indicatorul de norme de deviz V seria 1981, capitolul Instrucţiuni, articolul 2.1.7.2. pagina 11-12, ,,La înălţimi mai mari de 4 metri şi până la maximum 15 metri de la nivelul pardoselii de pe scări mobile sau schele "capre" caz în care se aplică la manoperă un spor de 5 %, pentru fiecare metru în plus peste 4,00 m’’.

3. spor manoperă pentru lucru la înălţime, conform cu indicatorul de norme de deviz S seria 1981, capitolul Instrucţiuni, articolul 2.1.3.3. pagina 24, ,,în cazul executării lucrărilor la înalţimi de peste 4 metri, de pe schele mobile, de pe capre, scări etc. şi până la 15 metri de la nivelul pardoselii, pentru fiecare metru în plus peste 4 metri, se vor adauga câte 5 % la normele de timp şi preţurile unitare’’.

4. spor manoperă pentru lucru la înălţime, conform cu indicatorul de norme de deviz E seria 1981, capitolul Instrucţiuni, articolul 2.1.3.3. pagina 18, ,,în cazul executării lucrărilor la înalţimi de peste 4 metri, de pe schele mobile, de pe capre, scări etc. şi până la 15 metri de la nivelul pardoselii, pentru fiecare metru în plus peste 4 metri, se vor adăuga câte 5 % la normele de timp şi preţurile unitare’’.

5. spor manoperă pentru lucru la înălţime, conform cu indicatorul de norme de deviz E seria 1981, capitolul Instrucţiuni, articolul 2.1.3.3. pagina 18, ,,în cazul executării lucrărilor la înalţimi de peste 4 metri, de pe schele mobile, de pe capre, scări etc. şi până la 15 metri de la nivelul pardoselii, pentru fiecare metru în plus peste 4 metri, se vor adăuga câte 5 % la normele de timp şi preţurile unitare’’.

6. sporuri conform cu Indicatorul de norme de deviz Ts seria 1981, capitolul TsA, pct. 2.2.3 ,,Pentru săpături în terenuri coezive în stare plastic-moale (cu indice de consistenta I0 < 0,5) sau în terenuri slab coezive şi necoezive în urma epuizării apei, denumite "terenuri imbibate cu apă", se va acorda un spor de 50 % la consumurile de manoperă şi ore utilaj, faţă de consumurile specifice’’;

7. sporuri conform cu Indicatorul de norme de deviz Ts seria 1981, capitolul TsA, pct. 2.2.4 ,,La săpăturile sub nivelul pânzei de apă se va acorda sporul de 150 % la consumurile specifice de manoperă şi ore utilaj. Acest spor se aplică numai în situaţiile în care epuizarea apei succedată de săpatură nu ar fi economică’’;

54

8. sporuri conform cu Indicatorul de norme de deviz Ts seria 1981, capitolul TsC, pct. 2.2.2.4 ,,Când excavatorul se poate deplasa numai pe platelaje pentru executarea săpăturii, se vor acorda următoarele sporuri la consumurile specifice: - pentru teren nisipos 10 %; - pentru teren argilos înmuiat 15 %. Pentru platelajul propriu-zis se aplică separat ca articol, norma de deviz cuprinsă în TsC10’’.

9. sporuri conform cu Indicatorul de norme de deviz Ts seria 1981, capitolul TsC, pct. 2.2.2.5 ,,Când săpătura se execută în condiţiile punctului 2.2.2.3, iar deplasarea excavatorului se poate face numai pe platelaje, se vor acorda următoarele sporuri la consumurile specifice din normele de deviz, obţinute prin înmulţirea coeficienţilor de spor de la punctele 2.2.2.3 şi 2.2.2.4: - în cazul paletajelor montate pe teren nisipos 37,5 % (1,25 x 1,10 = 1,375); - în cazul paletajelor montate pe pentru teren argilos înmuiat 43,7 % (1,25 x 1,15 = 1,437)’’.

10. sporuri conform cu Indicatorul de norme de deviz Ts seria 1981, capitolul TsC, pct. 2.2.2.6 ,,În cazul când terasamentele pentru: diguri, baraje, regularizări, platforme de drum sau C.F. precum şi orice lucrări care se execută în condiţii specifice lucrărilor de gospodărire a apelor, în albia râurilor sau torenţilor, în zone mlăştinoase sau în zone inundabile de deltă, pe malurile mării sau lacurilor, consumurile specifice din normele stabilite la subpunctele 2.2.1-2.2.2.5 li se va aplica un spor de 15 %)’’;

11. sporuri conform cu Indicatorul de norme de deviz Ts seria 1981, capitolul TsD, pct. 2.1.9 ,,La compactarea umpluturilor în condiţiile punctului 2.2.2.6 de la capitolul TsC, consumurilor specifice din normele respective, li se va aplica un spor de 15 %)’’.

3.12 CONSUMUL DE RESURSE PE UNITATEA DE LUCRARE

Norma de deviz este o specificaţie tehnico-economică ce cuprinde consumurile

de resurse - materiale, forţă de muncă, utilaje - necesare executării unei unităţi de măsură din articolul de deviz respectiv.

Normele de deviz constituie baza de calcul a valorii construcţiilor şi se folosesc pentru:

- stabilirea preţului construcţiei; - stabilirea volumului de resurse necesare; - eşalonarea în timp a execuţiei şi a resurselor. Conţinutul normei cuprinde: - consumurile specifice de materiale; - consumurile specifice de manoperă; - consumurile specifice de utilaje; - consumurile specifice de mijloace de transport. Consumurile specifice de materiale conţin consumurile medii de materiale

necesare efectuării unei unităţi de lucrare: - cantităţile de materiale ce intervin real în lucrare; - pierderile tehnologice cauzate prin prelucrare şi punere în operă;

55

- pierderile netehnologice cauzate de manipulare, depozitare şi transport de la furnizor până la locul de punere în opera.

Consumurile specifice de manoperă cuprind consumul integral de muncă necesar efectuarii operaţiilor ce intervin în procesul tehnologic de execuţie. Ele se raportează la următoarele operaţii:

- transportul de la punctul de prelucrare la frontal de lucru; - executarea lucrărilor în concordanţă cu procesele tehnologice; - curăţirea şi întreţinerea locului de lucru şi a mijloacelor de lucru; - degajarea locului de lucru de materiale şi utilaje precum şi transportarea lor în

afara zonei de lucru. Consumurile specifice de utilaje exprimă timpul efectiv de funcţionare al

utilajului, exprimat în ore, pentru executarea unei unităţi de măsură din lucrare: cuprind inclusiv timpii auxiliari de alimentare, pornire, oprire.

Consumurile specifice de mijloace de transport exprimă timpul efectiv de funcţionare al utilajului, exprimat în ore, pentru executarea unei unităţi de măsură din lucrare: cuprind inclusiv timpii auxiliari de alimentare, pornire, oprire.

Consumul de resurse pe unitatea de lucrare se regăseşte în normele orientative de consumuri de resurse, din cadrul unui articol. Norma orientativă cuprinde:

- varianta de bază, în cadrul cărora se indică consumurile corespunzătoare unor situaţii precise, specificate riguros în enunţ;

- corecţii, pentru unele situaţii, diferite de cele avute în vederela varianta de bază.

La elaborarea normelor orientative de consumuri de resurse s-a avut în vedere ipoteza că lucrările se execută:

- la nivelul tehnicii actuale ţinând seama de tendinţa de creşterea gradului de industrializare a lucrărilor;

- în condiţii medii de organizare (materialele sunt aprovizionate la obiect, în raza de acţiune a utilajului de ridicat sau de montaj);

- cu materiale noi cu caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare standardelor precizate de normativele în vigoare;

- la înălţimi medii corespunzătoare celor la care se referă norma; - la lumina zilei sau la lumină artificială corespunzătoare; - la temperaturi ambiante de peste +5o C; - pe front de lucru nestingherit; - cu mijloace de lucru obişnuite şi utilaje corespunzătoare unei mecanizări

medii. Consumuriie normate de materiale, incluse în normele orientative, s-au

determinat luând în calcul: - cantităjile de materiale care intră efectiv în lucrare; - pierderile tehnologice rezultate prin prelucrare (datorate tehnologiei

practicate); - pierderile netehnologice cauzate de transportul, manipularea şi depozitarea

materialelor, de la locul de furnizare şi până la locul de punere în operă. Materialele ce se folosesc de mai multe ori (cofraje, susţineri, podine de schele, etc.) se includ în norme cu consumul specific aferent unei singure folosiri.

56

Pentru materialele folosite în cantităţi foarte mici (acestea nu permit stabilirea de norme) se foloseşte denumirea de ,,material mărunt’’ şi se exprimă în procente faţă de valoarea materialelor explicitate.

Normele de consumuri orientative de manoperă cuprind manoperă consumată pentru:

- transporturile de orice fel, de la punctul de preluare al materialelor şi până la frontul de lucru;

- executarea lucrărilor propriu-zise, conform tehnologiei adoptate; - curăţirea şi întreţinerea uneltelor şi utilaţelor la locul de lucru; - degajarea locului de lucru de materiale şi scule şi transportarea lor în afara

zonei de lucru. În aceste norme nu se include manoperă mecanicilor de utilaje (cuprinsă în

preţul efectiv al orei de funcţionare a utilajelor). Manoperă inclusă în norme este defalcată pe muncitori calificaţi şi muncitori

necalificaji şi se referă la folosirea unor utilaje cu randamente medii şi la o productivitate medie a muncii.

Consumurile de manoperă din normele orientative sunt exprimate în ore şi fracţiuni centesimale.

Normele de consum de ore utilaj din cadrul normelor orientative conţin timpii efectivi de funcţionare a utilajului pentru executarea unei unităţi de lucrare.

Timpii auxiliari (pornire, oprire, alimentare, schimbarea poziţiei de lucru, întreruperi tehnologice etc.) sunt luaţi în considerare pentru calculul prejului de deviz pe ora de funcţionare efectivă a utilajului prin intermediul coeficientului K (raportul între orele de închiriere şi orele de funcţionare efectivă a utilajelor).

Simbolul normei de deviz permite identificarea rapidă a acesteia deoarece fiecare segment al simbolului conduce la un element de identificare.

Constructorul are posibilitatea: - să folosească aceste norme orientative ca atare (ele sunt rezultatul cercetării,

experienţei şi practicii de zeci de ani); - să adapteze aceste norme la particularităţile de dotare şi organizare proprii; - să folosească norme proprii (ignorându-le pe cele orientative) dacă dotarea sa

şi modelele organizatorice sunt complet diferite de cele medii luate în calcul la elaborarea normelor orientative.

3.13 EXTRASELE DE RESURSE

La întocmirea extraselor de resurse se va ţine seama de prevederile art. 2.4 din


La nivel de documentaţie economică întocmită de executant (ofertant) se întocmesc extrase de resurse.

Pentru fiecare deviz pe categorii de lucrări se întocmesc următoarele tipuri de extrase:

a) extras de materiale;

57

58

b) extras de forţă de muncă (mâna de lucru); c) extras de utilaj de construcţii; d) extras de transporturi. Cantităţile din extrasele de mai sus se determină pe baza cantităţilor din

articolele de lucrări prevăzute în antemăsurătoare şi pe baza consumurilor din normele de deviz respective sau a consumurilor proprii.

În vederea stabilirii cantităţilor totale de materiale, forţă de muncă şi utilaje, necesare execuţiei unei lucrări de construcţii, se elaborează extrase de resurse.

Acestea reprezintă piese scrise care conţin consumurile de resurse şi se întocmesc pentru fiecare deviz analitic defalcat, astfel:

- extrasul de materiale; - extrasul de forţă de muncă; - extrasul de utilaje de construcţii; - extrasul de transport auto (uneori). Cantităţile din extrasele de resurse se determină pe baza cantităţilor din

articolele de lucrări prevăzute în antemăsurătoare şi pe baza consumurilor unitare din normele de deviz corespunzătoare.

Elaborarea unui extras presupune parcurgerea a două etape: - identificarea resurselor şi calculul cantităţilor, - întocmirea extrasului propriuzis, prin ordonarea resurselor (cel mai frecvent

în ordine alfabetică). Formularele C6, C7, C8 şi C9 vor avea conţinutul cadru conform cu Ordinul

comun M.F. şi MLPTL nr. 1.014 din 6 iunie 2001 respectiv nr. 874 din 12 iunie 2001 Ordin privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări.

FORMULARUL C6 Lista

cuprinzând consumurilor de resurse materiale1) Lucrarea:…

DEVIZE:… Nr. crt.

Denumirea

resursei materiale

U.M.

Consumurile

cuprinse în ofertă

Preţul unitar

(exclusiv T.V.A.) - lei -

Valoarea (exclusiv

T.V.A.) - lei -

(col. 3 x col. 4)

Furnizorul

Greutatea

(tone)

0 1 2 3 4 5 6 7 1. … … … … … … … 2. … … … … … … … 3. … … … … … … … …

… … … … … … …

Resurse nenominalizate (cel mult 20% din valoarea totală a resurselor materiale)

- - - … - …

lei:

TOTAL Σ M: euro: Ofertant, ... (semnătura autorizată) 1) Lista se întocmeşte pentru consumurile de resurse materiale necesare pentru îndeplinirea întregului contract de lucrări; ofertantul are obligaţia de a prezenta listele cuprinzând consumurile de resurse materiale, grupate pe categorii de lucrări, numai dacă acest lucru este precizat în Fişa de date a achiziţiei sau la solicitarea comisiei de evaluare şi fără a mai calcula echivalentul în euro pentru totalul rezultat.

59

FORMULARUL C7

Lista cuprinzând consumurilor cu mâna de lucru1)

Lucrarea:… DEVIZE:…

Nr. crt.

Denumirea meseriei

Consumurile (om/ore) cu manoperă directă

Tariful mediu - lei/ora -

Valoarea (exclusiv T.V.A.) - lei -

(col. 2 x col. 3)

Procentul2)

0 1 2 3 4 5 1. … … … … - 2. … … … … - 3. … … … … - ... … … … … -

lei:…

TOTAL Σ m:

…

…

…

euro:…

Lucrarea se încadrează în grupa.... (se precizează grupa IIA sau IIB, după caz) Ofertant, ... (semnătura autorizată) 1) Lista se întocmeşte pentru consumurile cu mâna de lucru necesare pentru îndeplinirea întregului contract de lucrări; ofertantul are obligaţia de a prezenta listele cuprinzând consumurile cu mâna de lucru, grupate pe categorii de lucrări, numai dacă acest lucru este precizat în Fişa de date a achiziţiei sau la solicitarea comisiei de evaluare şi fără a mai calcula echivalentul în euro pentru totalul rezultat. 2) Reprezintă remuneraţia aferentă mâinii de lucru formate din cetăţeni români, calculată ca o cotă procentuală din valoarea totală a consumurilor cu mâna de lucru.

60

FORMULARUL C8

Lista cuprinzând consumurilor de ore de funcţionare a utilajelor de construcţii1)

Lucrarea:… DEVIZE:…

Nr. crt.

Denumirea utilajului de construcţii

Consumurile

- ore de funcţionare -

Tariful orar

- lei/ora de funcţionare -

Valoarea (exclusiv T.V.A.)

- lei - (col. 2 x col. 3)

0 1 2 3 4 1. … … … … 2. … … … … 3. … … … … … … … … …

lei:… TOTAL Σ U:

… euro:…

Ofertant, ... (semnătura autorizată) 1) Lista se întocmeşte pentru consumurile de ore de funcţionare a utilajelor necesare pentru îndeplinirea întregului contract de lucrări; ofertantul are obligaţia de a prezenta listele cuprinzând consumurile de ore de funcţionare a utilajelor, grupate pe categorii de lucrări, numai dacă acest lucru este precizat în Fişa de date a achiziţiei sau la solicitarea comisiei de evaluare şi fără a mai calcula echivalentul în euro pentru totalul rezultat.

61

62

FORMULARUL C9 Lista

cuprinzând consumurilor privind transporturile1) Lucrarea:…

DEVIZE:… Elementele rezultate din analiza lucrărilor ce urmează să

fie executate

Tariful unitar - lei/t x km -

Valoarea

(exclusiv T.V.A.) - lei -

Nr. crt.

Tipul de transport

tone transportate km parcurşi ore de funcţionare

0 1 2 3 4 5 6 Transport auto (total), din care, pe categorii:

1.1. 1.2.

1.

……………… Transport pe cale ferata (total), din care, pe categorii:

2.1.

2.2.

2.

…………………

3. Alte transporturi (total)

lei:… TOTAL Σ t:

euro:…

Ofertant, ... (semnătura autorizată) 1) Lista se întocmeşte pentru consumurile privind transporturile necesare pentru îndeplinirea întregului contract de lucrări; ofertantul are obligaţia de a prezenta listele cuprinzând consumurile privind transporturile, grupate pe categorii de lucrări, numai dacă este precizat acest lucru în Fişa de date a achiziţiei sau la solicitarea comisiei de evaluare şi fără a mai calcula echivalentul în euro pentru totalul rezultat.

3.14 PREŢURILE UNITARE DE PROCURARE A RESURSELOR La calculul valorii ofertă se practică următoarele preţuri: - preţul producătorului (fără T.V.A.) pentru materiale (la materialele din import

se includ taxele şi comisionul vamal); - salariile tarifare orare ale muncitorilor direct productivi, manoperă aferentă

manipulării materialelor, celelalte drepturi salariale stabilite în condiţiile legii, C.A.S. şi contribuţia la fondul de şomaj;

- tarifele pe ora de funcţionare efectivă a utilajelor stabilite prin însumarea cheltuielilor cu amortizarea şi întreţinerea utilajului (reparaţii, piese de schimb), cu combustibilul, salariile maşiniştilor, (cu C.A.S. şi fondul de şomaj aferent), cheltuielile indirecte şi profitul aferent (dacă utilajul este inchiriat);

- tarifele de transport se stabilesc pe tonă şi cuprind cheltuielile cu transportul auto, feroviar, naval al materialelor de la producător sau furnizor la depozitul intermediar şi de la depozitul intermediar la locul de punere în operă, în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat.

La acestea se adaugă taxele aferente acestor transporturi şi cheltuielile de transport a utilajelor de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur.

Toate aceste preţuri sunt utilizate, împreună cu normele de consum de resurse şi cu volumele de lucrări din antemăsurătoare, la calculul cheltuielilor directe din cadrul devizului pe categorii de lucrări.

3.15 SALARIZAREA MUNCII ÎN CONSTRUCŢII

3.15.1 Prevederi privind timpul de muncă şi timpul de odihnă

3.15.1.1 Prevederi ale codului muncii privind timpul de muncă şi timpul de odihnă în

conformitate cu Codul muncii 2005 Art. 109 - (1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a

timpului de muncă este 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. Art. 110 - (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de

regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) În funcţie de specificul unităţii sau a muncii prestate, se poate opta şi pentru

o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.

Art. 111 - (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

(2) Prin excepţie, durata timpului de muncă poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, care includ şi orele suplimentare, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculate pe o perioada de referinţă de o lună calendaristică, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

(21) Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de activitate aplicabil, perioade de referinţă mai mari de o lună, dar care să nu depăşească 12 luni.

63

Art. 119. - (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia.

(2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

Art. 120. - (1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 119 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi platită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia.

(2) Sporul pentru muncă suplimentară, acordat în condiţiile prevăzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă şi nu poate fi mai mic de 75 % din salariul de bază.

Art. 122. - (1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte.

(2) Durata normală a muncii de noapte nu va depăşi 8 ore într-o perioada de 24 de ore.

(3) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă.

Art. 123. - Salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de minimum 15 % din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată.

Art. 132 (1) Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.

Art. 134. - (1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - prima şi a doua zi de Paşti; - 1 mai; - 1 decembrie; - prima şi a doua zi de Crăciun; - 2 zile pentru fiecare dintre cele două sărbatori religioase anuale, declarate

astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

(2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator. Art. 140 (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile

lucrătoare.

3.15.1.2 Prevederi ale contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010 privind timpul de muncă şi timpul de odihnă

Art. 56. - (1) Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de

odihnă platit, de minimum 21 de zile lucrătoare. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1): a) salariaţii care au vârsta sub 18 ani au dreptul, în fiecare an calendaristic, la

un concediu plătit de 24 de zile lucrătoare; b) salariaţii nou-angajaţi, pentru primul an de activitate înscris în cartea de

muncă, au dreptul la un concediu de odihnă platit cu o durata minima de 20 de zile lucrătoare.

64

3.15.1.3 Prevederi privind salariul de bază minim brut pe ţară

3.15.1.3.1 Prevederi ale codului muncii privind salariul de bază minim brut pe ţară

garantat în plată Art. 159 - (1) Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată,

corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

(2) Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul minim brut orar pe ţară.

(3) Angajatorul este obligat să garanteze în plata un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să îşi desfăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia cu excepţia grevei.

(4) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este adus la cunoştinţă salariaţilor prin grija angajatorului.

3.15.1.3.2 Salariul de bază minim brut pe ţară conform cu Contractul Colectiv de

Muncă Unic la nivel naţional pe anii 2007-2010 În tabelul 3.1 sunt indicate salariile minime negociate la nivel naţional pe anii

2007-2010.

Tabelul 3.1 Salarii minime negociate la nivel national pe anii 2007-2010

Nr. crt. Meseria lei/luna lei/ora

1 Muncitor necalificat 440 2,58 2 Muncitor calificat 528 3,10 3 Maistru 572 3,36 4 Absolventi de colegiu 660 3,88 5 Absolventi de studii superioare 880 5,17

3.15.1.4 Salariul mediu conform cu institutul naţional de statistică

În tabelul 3.2 s-a indicat evoluţia unor indicatori sociali în luna august 2007.

65

Tabelul 3.2 Evoluţia unor indicatori sociali în luna august 2007

Din tabelul de mai sus rezulta ca la nivelul lunii august 2007: - câştigul salarial mediu nominal brut 1395 lei/luna, respectiv de 8,2 lei/ora; - câştigul salarial mediu nominal net 1030 lei/luna, respectiv de 6,05 lei/ora.

3.15.1.5 Salarizarea în domeniul construcţiilor conform cu literatura de specialitate

3.15.1.5.1 Salariul mediu în construcţii, conform cu buletinele tehnice de preţuri din mai 2007

Preţurile de catalog per unitatea de articol pentru manoperă, considerată medie,

sunt determinate pe baza consumurilor şi a nivelului de calificare a forţei de muncă precizate în normele de deviz, calculate la 170 ore lunar şi anume:

Tabelul 3.3

Preţurile de catalog per unitatea de articol pentru manoperă

Nr. crt.

Calificarea Tariful orar Salariul brut

lei/ora lei/luna 1 Specialişti 15 2.550 2 Calificaţi 10 1.700 3 Necalificaţi 6,50 1.105

3.15.1.5.2 Salariul mediu în construcţii, conform cu datele preluate de pe internet

Tariful mediu brut la manoperă:

− tarif orar mediu lucrări de construcţii: 6,5 - 7,5 RON / ora; − tarif orar mediu lucrări de instalaţii sanitare, instalaţii termice, instalaţii

electrice: 7,0 - 10 RON / oră, (iar la lucrări speciale de instalaţii: 9,0 - 12,0 RON/ora).

66

Tabelul 3.4 Salariul mediu net (plătit în construcţii) la Iaşi

Calificări Lei/lună (8h/zi)

- muncitori necalificaţi construcţii 650-800 - muncitori calificaţi pentru o singură meserie în construcţii 800-950 - muncitori calificaţi două sau mai multe meserii în construcţii. 950-1250 - muncitori instalatori termice-sanitare-electrice-gaze 1100-1300 - inginer constructor absolvent facultate, vechime 1 - 3 ani 1200-1500 - inginer constructor având vechime între 3-5 ani, şef de punct de lucru, aprovizionare;

1500-2000

- inginer constructor cu experienţăa, şef punct de lucru, vechime şantier peste 5 ani - *)

2000-3000

- inginer devizier ofertare-licitare, serviciul tehnic urmărirea producţiei vechime peste 5 ani - *)

2500-3500

- inginer constructor cu funcţie de conducere (directori) - *) 3500-4500 Notă:

− Pentru categoriile marcate cu *), se acordă pachet salarial (abonamente telefon, maşină de serviciu, facilităţi diverse, bonusuri fidelizare...).

− În unele companii directorii şi inginerii devizieri din compartimentele Licitare - Ofertare primesc pentru stimulare şi câteva procente din acţiunile companiei.

− În cazul şantierelor mari (construcţii blocuri locuinţe, cartiere vile, magazine importante) salariile din tabel sunt cu circa 20 % - 25 % mai mari.

În figura 3.5 şi 3.6 este prezentat venitul mediu în Uniunea Europeana.

Figura 3.5 Grafic cu venitul mediu în Uniunea Europeană

67

Figura 3.6 Harta cu venitul mediu în Uniunea Europeană În figura 3.7 sunt prezentate veniturile medii din România, în anul 2010. Figura 3.8 prezintă harta sărăciei din Romania.

68

Figura 3.7 Harta cu venitul mediu din Romania, în anul 2010

Figura 3.8 Harta sărăciei din România

69

3.16 PREŢUL UNITAR DE DEVIZ În conformitate cu art. 3.3.1.6.din Ordinul nr. 1568 din 15.10.2002 al

ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice”, indicativ P 91/1-02:

Preţurile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrări, prevăzute în listele cu cantităţi, au următoarele caracteristici:

- materiale - preţuri ale producătorilor (furnizorilor) de la care executantul se aprovizionează, exclusiv TVA;

- manopera - tarife medii orare, practicate de executant pentru plata forţei de muncă, pe categorii de meserii aferente categoriilor de lucrări, conform listei meseriilor, utilizate în construcţii în concordanţă cu Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR), prezentată în Anexa 8;

- utilaje - tarife medii orare pentru utilajele de construcţii din dotarea unităţilor de execuţie sau a celor practicate de unităţile prestatoare de servicii, necesare pentru execuţia lucrărilor;

• transport - tarife, care după caz sunt aprobate, la nivel naţional, de foruri competente (SNCFR), în funcţie de categoriile de transporturi utilizate, de distanţe şi cantităţi.

Preţul unitar de deviz (Pui) reprezintă preţul realizării sau executării unei unităţi de măsură dintr-un articol de deviz. El se stabileşte, pentru fiecare articol, pe baza consumurilor specifice de resurse aferente normei de deviz la nivelul articolului.

Pui deviz = consum specific de resurse x preţuri de deviz, ofertate la nivelul fiecărui articol (lei/U.M)

- materiale: - preţ unitar al materialului pus în operă, PM: PM = P0 + P1 + P2 în care:

P0 este preţul de achiziţie; P1 - cheltuieli de transport de la furnizor la depozitul antreprenorului; P2 - cheltuieli cu depozitarea, manipularea, transportul la locul de

punere în operă. - preţul materialului pe unitatea de articol de deviz, PMi: PMi = NM x PM

70

în care: NM este norma de consum de materiale pe unitatea de articol de deviz

(consum specific de materiale); PM - preţul unitar al materialului pus în operă.

- manopera: - costul orar al manoperei directe, Pm: Pm = Cp / Tm în care: Cp sunt cheltuielile cu personalul care lucrează pe şantier (salarii, sporuri,

indemnizaţii, impozite pe salarii, asigurări sociale, somaj, concedii, cazare, transport, cheltuieli pentru protecţia muncii);

Tm - numărul total de ore manoperă directă necesare pentru realizarea construcţiei.

- costul manoperei pe unitatea de articol de deviz, Pmi: Pmi = Pm x Nm în care:

Pm este costul orar al manoperei directe; Nm - cantitatea de manoperă pe unitatea de articol de deviz.

- utilaje: - costul orei de funcţionare efectivă, Pu: Pu = (C1+C2+C3) / Tu în care: C1 sunt cheltuielile cu transportul mijlocului tehnic; C2 - cheltuieli privind cota de amortisment şi reparaţii când utilajul este pe

şantier; C3 - cheltuieli cu funcţionarea efectivă a mijlocului tehnic; Tu - durata efectivă de funcţionare a utilajului în intervalul cât se află pe

şantier. - costul utilajului pe unitatea de articol de deviz, Pui: Pui = Pu x Nu în care: Pu este costul orei de funcţionare efectivă; Nu - numărul de ore de funcţionare a utilajului pe unitatea de articol de deviz.

71

3.17 DEVIZUL PE CATEGORII DE LUCRĂRI

În conformitate cu art. 1.4 din Ordinul nr. 1568 din 15.10.2002 al ministrului

lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice”, indicativ P 91/1-02:

Devizele se întocmesc pe categorii de lucrări utilizându-se indicatoarele de norme de deviz recunoscute de organismele cu atribuţii în domeniu sau propriile consumuri de resurse corespunzătoare tehnologiilor de execuţie ale unităţilor de construcţii, cu condiţia respectării cerinţelor cantitative şi calitative prevăzute în proiectele tehnice, în caietele de sarcini şi în concordanţă cu actele normative şi reglementările în vigoare.

În conformitate cu cap. 3 din Ordinul nr. 1568 din 15.10.2002 al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice”, indicativ P 91/1-02:

Devizul pe categorii de lucrări este piesa scrisă din cadrul documentaţiei economice prin care se determină valoarea fiecărei categorii de lucrări pe baza consumurilor de resurse din articolele de lucrări şi a preţurilor unitare ale acestor resurse.

Devizul pe categorii de lucrări se elaborează pe baza listelor cu cantităţile de lucrări aferente fiecărei categorii, pe capitole şi subcapitole de lucrări.

Valoarea devizului pe categorii de lucrări se poate prezenta în baza unui deviz structurat pe capitole de cheltuieli sau a unuia, în preţuri unitare sau în ambele moduri, în funcţie de cerinţele investitorului sau de reglementările în vigoare privind procedura de achiziţii pentru lucrările publice.

Valoarea de deviz a fiecărei categorii de lucrări se determină ca sumă a următoarelor capitole de cheltuieli:

a) cheltuieli directe pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaj, transport);

b) alte cheltuieli directe, determinate de taxe datorate de către agentul economic (executantul) potrivit prevederilor legale în vigoare (CAS, şomaj, sănătate, fond risc, şi alte cheltuieli de aceeaşi natură);

c) cheltuieli indirecte; d) profit. a) Cheltuielile directe pe categorii de resurse se constituite după cum urmează: a.1) cheltuieli cu materialele, din valoarea materialelor (produselor) ce se pun

în operă, la nivel de producător (care include şi cheltuielile cu aprovizionarea) în cantităţile rezultate din listele cu cantităţile de lucrări; în cazul materialelor aprovizionate din import se includ şi taxele, precum şi comisionul vamal;

a.2) cheltuieli cu manopera în care se cuprinde totalitatea cheltuielilor în lei efectuate de unitatea de execuţie cu forţa de muncă necesară realizării lucrărilor de construcţii-montaj (inclusiv obligaţiile legale ale agenţilor economici prevăzute de lege, cum ar fi - CAS, fond de risc, fond de şomaj, fond de sănătate, etc.).

72

Cheltuielile cu manipulările se vor include în manopera directă, acolo unde este cazul.

a.3) cheltuieli cu utilajele care cuprind cheltuielile ce se efectuează cu utilajele de construcţii ce concură la realizarea lucrărilor pe durata imobilizării utilajului pentru efectuarea lucrării;

a.4) cheltuieli cu transportul în care se cuprind: - cheltuieli cu transportul materialelor, prefabricatelor, confecţiilor, utilaje şi

echipamente, de la producător sau furnizor la locul de punere în operă (în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat), incluzându-se, dacă este cazul şi depozitul intermediar;

- cheltuieli cu transporturi (tehnologice), dacă acestea nu sunt cuprinse în articole distincte (transport pământ, beton, mortar, moloz);

- cheltuieli cu transportul utilajelor de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru sau de la furnizorul de utilaje la punctul de lucru.

Detalierea pe elemente a transporturilor este prezentată în mod orientativ în Anexa 5 la P 91/1-02.

Cheltuielile se înregistrează pe categorii de resurse (materiale, manoperă, utilaj şi transport), pe articole de lucrări, pe subcapitole şi pe capitole de lucrări obţinându-se totalul cheltuielilor directe pe categorii de lucrări.

Cheltuielile directe pe categorii de resurse se determină prin înmulţirea preţurilor unitare aferente resurselor cu cantităţile aferente articolelor de lucrări din listele cu cantităţi (antemăsurătoare).

Preţurile unitare aferente articolelor de lucrări reprezintă produsul dintre consumurile specifice de resurse şi preţurile, respectiv tarifele aferente fiecărei categorii de resurse.

Pentru aprecierea consumurilor de resurse se pot utiliza atât norme de consumuri de resurse din indicatoarele de norme de deviz cât şi consumuri proprii de resurse.

Pentru lucrările care nu se regăsesc în indicatoare, executantul are libertatea de a aprecia consumurile de resurse corespunzătoare tehnologiilor de execuţie pe care le utilizează, cu condiţia respectării exigenţelor calitative şi cantitative prevăzute în proiectul tehnic şi Caietul de sarcini, în concordanţă cu prevederile din actele normative în vigoare.

Preţurile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrări, prevăzute în listele cu cantităţi, au următoarele caracteristici:

- materiale - preţuri ale producătorilor (furnizorilor) de la care executantul se aprovizionează, exclusiv TVA;

- manopera - tarife medii orare, practicate de executant pentru plata forţei de muncă, pe categorii de meserii aferente categoriilor de lucrări, conform listei meseriilor, utilizate în construcţii în concordanţă cu Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR), prezentată în Anexa 8;

- utilaje - tarife medii orare pentru utilajele de construcţii din dotarea unităţilor de execuţie sau a celor practicate de unităţile prestatoare de servicii, necesare pentru execuţia lucrărilor;

- transport - tarife, care după caz sunt aprobate, la nivel naţional, de foruri competente (SNCFR), în funcţie de categoriile de transporturi utilizate, de distanţe şi cantităţi.

73

La lucrările la care autoritatea contractantă pune la dispoziţia executantului materiale şi furnituri, care sunt cuprinse în devizele-ofertă, valoarea acestor materiale şi furnituri se va scădea din punct de vedere strict financiar din situaţiile de plată aferente, pe măsura consumării lor, conform preţurilor unitare din ofertă, raportate la cantităţile real executate.

b) Alte cheltuieli directe care se trec în devizul pe categorii de lucrări, sub total parţial al cheltuielilor directe, sunt determinate de aplicarea taxelor potrivit prevederilor legale în vigoare, ce intră în obligaţia agenţilor economici. Valoarea acestor cheltuieli rezultă prin aplicarea la manopera directă rezultată din totalul parţial al cheltuielilor directe, a cotelor prevăzute în reglementările în vigoare pentru CAS, şomaj, sănătate, risc şi altele.

c) Cheltuielile indirecte la nivelul unui deviz pe categorii de lucrări se determină prin aplicarea unei cote aferente acestora la valoarea TOTAL - CHELTUIELI DIRECTE. Această cotă se stabileşte de către fiecare unitate de execuţie pe baza propriilor analize.

În cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract de achiziţie publică prin negociere cu o singură sursă, autoritatea, pe baza informaţiilor şi datelor pe care le deţine va stabili cota de cheltuieli indirecte.

Conţinutul cheltuielilor indirecte este foarte divers, drept care în Anexa 6 se prezintă o detaliere a acestora pe următoarele componente:

- Cheltuieli de interes general şi de execuţie a lucrărilor; - Cheltuieli administrativ-gospodăreşti; - Cheltuieli neproductive; - Cheltuieli privind asigurarea lucrărilor de construcţii. d) Profitul, respectiv cota aferentă acestuia, este specific şi se stabileşte de

fiecare unitate de execuţie, pe baza analizelor privind eficienţa şi rentabilitatea unităţii în condiţiile de piaţă liberă şi/sau de conjunctura economico-financiară a perioadei şi nu în ultimul rând, de marja de risc pe care şi-o asumă.

Valoarea profitului se determină prin aplicarea acestei cote la suma dintre valoarea CHELTUIELI DIRECTE şi cea a CHELTUIELILOR INDIRECTE.

Valoarea devizul pe categorii de lucrări, rezultă din însumarea valorilor totale ale cheltuielilor directe corespunzătoare pentru fiecare categorie de resurse (materiale, manoperă, utilaj, transporturi) la care se adaugă valoarea corespunzătoare cheltuielilor indirecte şi respectiv profit.

Formularul pentru devizul pe categorii de lucrări se completează ţinând seama de precizările din formular şi de indicaţiile de mai jos:

Articolele de lucrări grupate pe capitole şi subcapitole de lucrări împreună cu unităţile de măsură şi respectiv cantităţile lor se înscriu în coloanele 1, 2, şi 3.

Preţurile unitare de deviz ale articolelor de lucrări pe elemente de cheltuieli materiale, (lei/m; lei/buc; lei/kg, etc.); manoperă (lei/oră;), utilaje de construcţii (lei/oră) şi de transport (lei/tone, km, etc.) se înscriu în coloana 4.

Valorile parţiale care se înscriu pe elemente de cheltuieli - în coloanele 5-8 ale devizului pe categorii de lucrări, rezultă din multiplicarea fiecăruia din aceste elemente cuprinse în preţul unitar de deviz al articolului (materiale, manoperă, utilaj de construcţii şi transporturi) cu cantitatea de lucrare prevăzută în coloana 3 pentru articolul respectiv.

74

Valoarea totală de deviz a articolului respectiv care se înscrie în coloana 9 a devizului pe categorii de lucrări, rezultă din însumarea (pe orizontală) valorilor parţiale pe elemente de cheltuieli înscrise în col. 5 - 8 pentru articolul respectiv.

Valoarea parţială a cheltuielilor directe din devizul pe categorii de lucrări se totalizează pe coloanele 5-9 (material, manoperă, utilaj, transport) pe toate capitolele şi subcapitolele de lucrări.

Valorile cuprinse la alte cheltuieli directe care se referă la CAS, şomaj, sănătate, fond de risc şi alte cheltuieli, rezultă prin aplicarea cotelor aferente stabilite prin legislaţie, la valoarea rezultată pe coloana 6 a cheltuielilor directe (manopera) şi se înscriu pe coloana 9.

Prin totalizare pe coloane a valorilor înscrise la cheltuieli directe şi la alte cheltuieli directe se obţine CHELTUIELI DIRECTE ale devizului pe categorii de lucrări pe elementele de cheltuieli (material, manoperă, utilaj, transport şi total).

Valoarea cheltuielilor indirecte se determină prin aplicarea cotei de cheltuieli indirecte, specifică fiecărei unităţi de execuţie la valoarea CHELTUIELI DIRECTE din coloana 9 şi se înscrie în coloana 9.

Valoarea profitului se determină prin aplicarea cotei de profit specifică fiecărei unităţi de execuţie, la suma rezultată dintre valorile din coloana 9 existentă la CHELTUIELI DIRECTE şi cea a CHELTUIELILOR INDIRECTE şi se înscrie în coloana 9.

Prin însumarea pe coloana 9 a valorilor tuturor cheltuielilor (cheltuieli directe, cheltuieli indirecte şi profit) se obţine valoarea totală a devizului pe categorii de lucrări TOTAL GENERAL.

Deci după legătura cu activitatea sau lucrarea executată, există două categorii de costuri:

a. costuri directe; b. costuri indirecte Devizul pe categorii de lucrări se întocmeşte pe baza antemăsurătorii, a

Indicatoarelor de norme de deviz şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. Analiza de preţ serveşte la determinarea preţurilor pe unitatea de măsură a

articolului de deviz şi se realizează prin ponderarea consumurilor normate, pe unitatea de măsură a articolului de deviz cu preţurile unitare ale fiecărei resurse în parte şi însumarea rezultatelor pentru materiale, manoperă, utilaj şi transport.

3.18 DEVIZELE (FORMULARUL F3 - CU VALORI)

3.18.1 Devize (formularul F3 - cu valori), recapitulaţie de deviz

Devizele pe categorii de lucrări vor avea forma şi conţinutul cadru conform cu

Formularul F3 din Ordinul nr. 863 02-Iul-2008 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Ordin pentru aprobarea ,,Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii’’.

75

76

Notă: Acest formular este utilizat: − la faza de proiectare proiect tehnic; − la întocmire de către antreprenori a ofertelor de construcţii-montaj; − la decontarea de către antreprenori a lucrărilor de construcţii-montaj.

Etape necesare pentru întocmirea devizului:

− întocmirea antemăsurătorii; − întocmirea extraselor de resurse; − completarea preţurilor la zi pentru extrasele de resurse; − calculul preţurilor unitare pentru fiecare articol de norma de deviz; − completarea formularului F3 cu preţurile unitare pe articole de norme

de deviz; − calculul devizului conform cu metodologia prezentată în Ordinul nr.

863 02-Iul-2008 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Formularul F3.

Formular F3 OBIECTIV PROIECTANT (denumirea) (denumirea)

Lista

cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări Obiectul: …………………………. Categoria de lucrări:……………..

Preţul unitar a) materiale b) manoperă c) utilaj d) transport

Nr. crt.

Capitolul de lucrări

U.M.

Cantitate

Total a)+b)+c)+d)

Material [3x4a]

Manoperă

[3x4b]

Utilaj [3x4c]

Transport

[3x4d]

Total (3x4)

SECŢIUNEA TEHNICĂ SECŢIUNEA FINANCIARĂ

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1. Capitol de lucrare

1.1.Subcapitol

1.2.Subcapitol

……………….

77

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Capitol de lucrare

2.1. Subcapitol

2.2. Subcapitol 2.

……………………

..... ….........................

Cheltuieli directe: M m U t T

Alte cheltuieli directe:

- CAS:

- şomaj:

- sănătate:

- fond de risc:

- alte cheltuieli conform prevederilor legale, nominalizate

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE: Mo mo Uo to To

Cheltuieli indirecte = To x % Io

Profit = (To + Io ) x % Po

TOTAL GENERAL:

Vo = To + Io +Po

78

Ofertant, Proiectant, ... ...


79

PRECIZĂRI: Proiectantul răspunde de corectitudinea completării coloanelor 0-3; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii, responsabilitatea completării coloanelor 0-3 revine ofertantului.

PRECIZĂRI (pentru Formularul F3): 1. Cheltuielile directe sunt constituite din următoarele: M - cheltuieli aferente consumurilor de resurse materiale, în care se cuprinde valoarea materialelor calculată cu preţurile de la furnizori, fără TVA; în cazul materialelor care provin din import, valoarea acestora trebuie să includă şi orice taxe şi comisioane plătibile la frontieră (taxe vamale, comisioane vamale etc); m - cheltuieli aferente consumurilor cu mâna de lucru, în care se cuprinde valoarea manoperei muncitorilor direct productivi; U - cheltuieli aferente consumurilor cu utilajele de construcţii, în care se cuprinde valoarea rezultată din totalul orelor de funcţionare a utilajelor respective şi din tariful mediu orar corespunzător funcţionării; t - cheltuieli aferente consumurilor privind transporturile, în care se cuprind: a) valoarea transporturilor auto, CF, navale ale materialelor, prefabricatelor, confecţiilor etc. de la producător sau furnizor la depozitul intermediar, precum şi de la depozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, inclusiv taxele aferente acestor transporturi; b) valoarea transporturilor cu utilajele de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur; c) valoarea transporturilor tehnologice, în măsura în care acestea nu sunt cuprinse în articole distincte (transport de pământ, beton, mortar, moloz rezultat din demolări). 2. Beneficiarul are obligaţia de a include în lista cuprinzând cantitătile de lucrări, atât în sectiunea tehnică, cât şi în cea financiară, materialele şi furniturile pe care intentionează să le pună la dispoziţie, în scopul preluării şi includerii acestora în preţurile unitare, precizând şi conditiile de livrare. Utilajele şi echipamentele tehnologice, puse la dispoziţie de către beneficiar, nu vor fi cuprinse în valoarea aferentă listelor de procurare a utilajelor şi echipamentelor. 3. Cheltuielile indirecte reprezintă, în principal, cheltuieli proprii ale executantului, necesare pentru executarea lucrărilor de investiţii/intervenţii. 4. Formularul F3 poate fi utilizat şi pentru stabilirea cantităţilor de lucrări pentru construcţii provizorii OS (organizare de şantier).

Devizul analitic este structurat pe următoarele capitole de cheltuieli:

80

CAP. A. CHELTUIELI DIRECTE Acestea sunt aferente articolelor de deviz şi se determină pe baza cantităţilor

înscrise în antemăsurători şi a preţurilor unitare pe articole de deviz. Cheltuielile directe sunt constituite din următoarele elemente:

- cheltuieli materiale în care se cuprinde valoarea materialelor calculate cu preţul de la producător, fără T.V.A., iar în cazul materialelor utilizate pentru investiţii aprovizionate din import şi taxele şi comisionul vamal;

- cheltuieli cu manopera în care se cuprinde manopera aferentă muncitorilor direct productivi şi manopera aferentă manipulării materialelor, la care se adaugă celelalte drepturi salariale stabilite în condiţiile legii;

- cheltuieli cu utilajele de construcţii rezultate din orele de funcţionare şi a tarifelor orare;

- transportul cu autovehicule al materialelor de la staţia de destinaţie şi de la depozitele intermediare, poligoanele şi atelierele executantului, precum şi transportul semifabricatelor de la staţiile de preparare (articolelor de transport de tip TRA), transporturile tehnologice (transport pământ, beton, mortar, moloz rezultat din demolări), transporturile cu utilajele de construcţii de la baza de utilaje la punctul de lucru şi retur.

CAP. B. ALTE CHELTUIELI DIRECTE În acest capitol se cuprind: - cheltuielile de transport care vor cuprinde transporturile auto, C.F., naval, de

la producător sau furnizor, după caz, a materialelor, prefabricatelor, confecţiilor, etc., la depozitul intermediar, de la depozitul intermediar la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, precum şi taxele aferente acestor transporturi;

- contribuţia la asigurările sociale; - contribuţia la fondul de şomaj aferent. CAP. C. CHELTUIELI INDIRECTE Cheltuielile indirecte pot fi asociate unui anumit obiect, dar nu pot fi asociate

unui proces de lucru anume. Cu alte cuvinte, acest capitol va cuprinde acele cheltuieli legate de execuţia obiectului, care nu pot fi cuprinse în cheltuielile directe.

În Anexa 5 se prezintă valorile orientative ale procentelor cu cheltuielile indirecte.

CAP. D. PROFIT Profitul sau beneficiul se pretinde pentru orice activitate profesională a

economiei de piaţă şi nu poate fi precizat decât orientativ, stabilindu-se ca o cota procentuală din suma formată de primele trei capitole. De cele mai multe ori, profitul este estimat ca un procent cuprins între 5% şi 10% din suma valorilor obţinute la capitolele A, B şi C.

81

Din însumarea valorilor obţinute la aceste capitole se obţine TOTAL GENERAL. Se menţionează că devizul analitic nu cuprinde Taxa pe Valoarea Adăugată.

În funcţie de legislaţia existentă la un moment dat, în încheierea de deviz pot fi cuprinse şi alte taxe şi impozite.

3.18.2 Recomandari privind stabilirea cotelor de cheltuieli indirecte şi profit la

întocmirea de devize pentru construcţii şi instalaţii Cheltuieli indirecte: intre 7,00 % - 12,00 % pentru. lucrări de construcţii, în

funcţie de mărimea şi importanţa lucrării şi între 9,00 % - 15,00 % pentru lucrări de instalaţii care au valoarea mai mică datorită valorii reduse a materialelor.

Profit (beneficiu): − între 4,00 % - 7,00 % pentru lucrări de construcţii; − între 6,00 % - 10,00 % pentru devizele de instalaţii.

3.18.3 Cheltuieli cu salariile

În tabelul 3.5 sunt precizate cheltuielile cu salariile.

Tabelul 3.5 Cheltuielile cu salariile

Nr. crt.

Denumire Cota procentuală

% 1 CAS 19,5 2 Sănătate 5,5 3 Somaj 1 4 Fond de risc 0,4...2 5 Fond de garantare 0,25 6 Contribuţii pentru CO şi indemnizaţii 0,85 7 ITM 0,75 8 Total 27,85

3.18.4 Forma devizelor elaborate

Devizele elaborate prin sistemul informatic DOCLIB proiectat de

INFSERV se deosebeşte în forma de devizele prevăzute prin normativul P91-76/84 (forma analitică) prin:

- cheltuielile de transport auto sau CF sunt cuprinse în documentaţie sub două forme:

a) pentru materialele a căror greutate nu se adună la tonajul devizului (produse de balastieră, betoane - mortare marfă proaspete, apa industrială), aceste cheltuieli se dau explicit în deviz sub formă de articole TRA sau diferenţe de preţ transport CF.

82

b) pentru materialele a căror greutate se adună la tonajul devizului (materialele principale de construcţii), aceste cheltuieli se prevăd în recapitulaţie la alte cheltuieli directe sub forma de coeficient transport auto lei/tona şi coeficient transport CF lei/tonă

(7900002 fract pe cale ferată lei/tonă). - cheltuielile de manipulare manuală sau mecanică sunt cuprinse în

documentaţie sub două forme: a) pentru materialele a căror greutate nu se adună la tonajul devizului (produse

de balastieră, betoane - mortare marfă proaspete, apa industrială), aceste cheltuieli se dau explicit în deviz sub forma de articole NMB muncitor deservire (ore pentru manipulare manuală) sau articole AUT (ore utilaj pentru manipulare mecanică).

b) pentru materialele a căror greutate se adună la tonajul devizului (materialele principale de construcţii), aceste cheltuieli se prevăd în recapitulaţie la cheltuieli generale sub forma de coeficient manipulare manuală lei/tona şi coeficient manipulare mecanică lei/tonă.

- alte cheltuieli care se calculează prin procente şi se înscriu în recapitulaţia devizului, se pot calcula după necesităţile utilizatorului, prin introducerea unei aşa zise categorii de lucrări proprii (cu cote proprii pentru cheltuieli indirecte sau profit);

- cheltuieli pentru aprovizionare, cota bazelor şi depozitelor, proporţionale cu valoarea materialelor, prin declararea cotei (procent din valoarea materialelor, similar adaosului comercial).

Aceste date se declară la generarea sau actualizarea devizelor de către elaboratorul ofertei.

3.18.5 Aspecte legate de estimarea cheltuielilor indirecte

Ca parte componentă a cheltuielilor înregistrate în devizul pe categorii de

lucrări, cheltuielile indirecte reprezintă un element important, de influenţă asupra nivelului total al valorii devizului. Ca atare, constituie o categorie de cheltuieli ce trebuie gestionată şi monitorizată corect de către unitatea de execuţie, pentru a putea face estimări acoperitoare ale costului lucrărilor la nivelul ofertei, menţinând în acelaşi timp, un nivel suficient de scăzut al acestora, pentru a face faţă concurenţei pe piaţa construcţiilor.

Subevaluarea cheltuielilor indirecte poate afecta semnificativ profitul unităţii de execuţie, mai ales în cazul unui client care este acoperit de prevederi contractuale.

Din punctul de vedere al investitorului, o bază de date privind nivelul acceptabil al cheltuielilor indirecte pe categorii de lucrări poate fi o sursă de economii la bugetul investiţiei.

Cheltuielile indirecte se înregistrează în devizul pe categorii de lucrări sub forma de cote procentuale, raportate la valoarea cheltuielilor directe. Exprimarea acestor cheltuieli sub formă de cotă este determinată de multitudinea şi diversitatea cheltuielilor incluse.

În timp, au existat preocupări la nivel de ramură, legate de colectarea de date şi informaţii de la antreprizele de construcţii şi de elaborarea unor cote pe categorii de lucrări, obligatorii la nivel republican. Astfel de acţiuni sunt dificil de întreprins şi în prezent, într-o economie descentralizată, cu o mare diversitate de societăţi comerciale cu activitate de construcţii, mai mult sau mai puţin preponderentă.

83

84

Ultimele cote pentru cheltuieli indirecte pe categorii de lucrări au fost reglementate prin Ordinul nr. 148/1990 al Ministrului Construcţiilor.

Pentru a reaminti specialistilor interesaţi care sunt categoriile de cheltuieli structurate pe capitolele de cheltuieli indirecte, vom recurge la informatiile cuprinse în Ghidul privind elaborarea devizelor pe categorii de lucrări şi obiecte de construcţii realizate din fonduri publice P91/1-02.

3.19 CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE CATEGORII DE

LUCRĂRI, PE OBIECTE Pentru a determina cheltuielile de execuţie a unui obiectiv de investiţie este

necesar să se determine valoarea fiecărei părţi (obiect) componente a obiectivului. Valoarea de execuţie pe obiect se determină pe baza devizelor pe categorii de

lucrări în care sunt cuprinse toate lucrările care trebuie executate în vederea realizării obiectului respectiv.

Devizul pe obiect exprimă valoarea unui obiect de construcţii şi reprezintă un deviz sintetic. El se obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul, la care se adaugă Taxa pe Valoarea Adăugată.

Delimitarea obiectelor în cadrul unei investiţii şi numerotarea acestora se face de către proiectant.

,,Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte’’ va avea conţinutul cadru conform cu Ordinul nr. 863 02-Iul-2008 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Ordin pentru aprobarea ,,Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii’’.

Notă: Acest formular se utilizează: - la faza de proiectare Studiu de prefezabilitate (SPF); - la faza de proiectare Studiu de fezabilitate (SF); - la faza de proiectare Proiect tehnic (PT); - la ofertare; - la decontarea producţiei. Devizul pe obiect de construcţii se întocmeşte pe baza formularului tipizat

prezentat mai jos.

FORMULARUL F2 AUTORITATEA CONTRACTANTĂ: OBIECTIV PROIECTANT (denumirea) (denumirea)

CENTRALIZATORUL

cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte Obiectul...…………...............................................................................................

Nr. crt.

Nr. cap./

subcap deviz

pe obiect

Cheltuieli pe categoria de lucrări Valoarea, exclusiv TVA

Mii lei Mii euro*)

0 1 2 3 4

I Lucrări de construcţii

1

2

3 4 5 6

85

Ofertant, Proiectant, ………………… …………………


86

0 1 2 3 4

7 8 Total I II Montaj utilaje şi echipamente tehnologice ... Montaj utilaje şi echipamente tehnologice Total II III Procurare ... Utilajele şi echipamentele tehnologice ... Utilaje şi echipamente de transport ... Dotări Total III TOTAL VALOARE (exclusiv TVA):

0 1 2 3 4

Taxa pe valoarea adăugată (19 %) --- TOTAL VALOARE: ---

*) Cursul de referinţă =..........lei/euro, din data de..........

PRECIZARE: Proiectantul răspunde de corectitudinea completării coloanelor 0-2; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii, responsabilitatea completării coloanelor 0-2 revine ofertantului.

87

3.20 CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE OBIECTIV Valorile de investiţie la nivel de antreprenor se vor înscrie în centralizatorul

financiar al obiectelor. ,,FORMULARUL F1 - Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv’’, va avea

conţinutul cadru conform cu Ordinul nr. 863 02-Iul-2008 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Ordin pentru aprobarea ,,Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii’’.

Notă: Acest formular se utilizează: - la faza de proiectare Proiect tehnic (PT); - la ofertare; - la decontarea producţiei.

FORMULARUL F1 OBIECTIV PROIECTANT (denumirea) (denumirea)

CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe obiectiv

Nr. crt.

Nr. cap./

subcap. deviz

general

Denumirea capitolelor de cheltuieli Valoarea cheltuielilor/obiect,

exclusiv TVA

Din care C+M

Mii lei Mii euro*) Mii lei Mii euro*) 0 1 2 3 4 5 6 1 1.2 Amenajarea terenului

1.1..........

2 1.3 Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială 2.1..........

3 2 Realizarea utilităţilor necesare obiectivului 3.1..........

4 3.1 Studii de teren 4.1..........

5 3.3 Proiectare (numai în cazul în care obiectivul se realizează în sistemul "design & build")

6 4 Investiţia de bază 6.1. Obiect 01..........

7 5.1 Organizare de şantier 7.1..........

TOTAL VALOARE (exclusiv TVA): Taxa pe valoarea adăugată --- --- TOTAL VALOARE (inclusiv TVA): --- ---

88

*) Cursul de referintă:.......... lei/euro, din data de..........

Ofertant, Proiectant, ………………… …………………

(semnătura autorizată) (semnătura autorizată) PRECIZARE: Proiectantul răspunde de corectitudinea completării coloanelor 0-2, având în vedere respectarea structurii aprobate pentru devizul general; în cazul în care contractul de lucrări are ca obiect atât proiectarea, cât şi execuţia uneia sau mai multor lucrări de construcţii, responsabilitatea completării coloanelor 0-2 revine ofertantului.

89

3.21 PROGRAMELOR DE CALCUL

Elaborarea documentaţiei economice presupune un volum mare de muncă

coroborat cu efortul de a menţine la zi o amplă bază de date privind: - sursele de aprovizionare cu materiale şi preţurile la care acestea pot fi

achiziţionate; - costurile legate de folosirea forţei de muncă; - posibilităţile de asigurare a utilajelor de construcţie şi cheltuielile corespunzătoare. Cel mai adesea timpul disponibil pentru elaborarea documentaţiei economice

este limitat. Ca urmare, apare ca o necesitate folosirea programelor de calcul, care asigură o mare viteză de prelucrare a informaţiilor, furnizând rapoartele necesare în forma dorită. Este totuşi de subliniat faptul că utilizatorul de programe de calcul trebuie să vegheze ca informaţiile necesare să fie aduse permanent la zi.

În anaexa 7 sunt prezentate cu titlu informativ, softurile utilizate pentru întocmirea automată a devizelor pe categorii de lucrări.

3.22 CONCLUZII PARTIALE

Din analiza legislaţiei la nivel mondial rezultă o serie de concluzii, respectiv: - nu în toate metodologiile analizate, calculaţia are ca final devizul pe obiect şi

devizul general; - structura cheltuielilor pentru stabilirea costurilor construcţiei cuprinde sub

forme diverse aceleaşi categorii de cheltuieli: - Cheltuieli directe: materiale, manoperă, utilaj şi transport. - Cheltuieli indirecte - Profit

- Nu în toate ţările există obligativitatea utilizării unor devize standard.

4 PARTICULARITATI ALE DOCUMENTAŢIEI ECONOMICE

ÎNTOCMITE DE CĂTRE ANTREPRENORI

4.1 NOŢIUNI GENERALE În cadrul acestui capitol sunt prezentate documentaţiile economice care sunt

întocmite de către antreprenori pentru ofertarea lucărilor, precum şi pentru decontarea producţiei.

Documentaţia de evidenţă a lucrărilor cuprinde o serie de documente întocmite de executant în vederea unei urmăriri corecte a derulării activităţilor, precum şi o urmărire a utilizării riguroase a resurselor materiale, ale ehipamentelor, încadrarea în costuri de execuţie cât mai mici, încadrarea în termenele angajate, în vederea realizării de lucrări de calitate numai cu materiale şi echipamente agrementate tehnic.

4.2 ETAPELE STABILIRII PREŢULUI ÎN CONSTRUCŢII

În funcţie de complexitatea lucrării la care se angajează antreprenorul general

hotărăşte dacă o va executa numai prin forţe proprii sau va incredinţa o parte din lucrări unor subantreprenori.

Experienţa a arătat că execuţia prin subantreprenori de specialitate este mai ieftină decât prin forţe proprii, chiar şi la volume mai reduse de lucrări, aceasta şi datorită faptului ca subantreprenorii dispun de un grad ridicat de dotare cu utilaje şi muncitori specializaţi. De asemenea, subantreprenorii dispun de stocuri de materiale, au relaţii cu cei mai competitori furnizori ai materialelor specifice lucrărilor în care sunt specializaţi şi nu în ultimul rând au o mare productivitate a muncii, o ridicată disponibilitate de a se muta de pe un şantier pe altul.

Din aceste motive antreprenorul general contactează diferiţi subantreprenori dispuşi a participa la realizarea lucrării şi le pune la dispoziţie partea din documentaţie referitoare la lucrările cedate lor, solicitându-le pentru aceasta oferte. Având în vedere că atât productivitatea muncii, cât şi costurile proprii diferă de la o antrepriză la alta, antreprenorul general va selecta acea subantrepriză a cărei ofertă îl satisface atât din punct de vedere valoric cât şi al termenului de execuţie propus.

Antreprenorul procedează în acelaşi mod şi pentru selectarea principalilor furnizori de materiale, prefabricate şi echipamente.

Proiectul tehnic oferă informaţii despre ce şi cât trebuie făcut, rămâne la latitudinea antreprenorului să stabilească cum şi cu ce costuri va realiza prevederile din proiect.

4.3 DEVIZUL OFERTĂ Devizul ofertă reprezintă piesa scrisă inclusă în documentaţia de licitare -

ofertare, prin care ofertantul precizează costul unei construcţii în această etapă. În etapa de elaborare a proiectului tehnic se întocmesc liste de cantităţi de lucrări, pe formularele devizului ofertă, fără a se înscrie preţuri unitare şi valori totale.

Pe baza preţurilor proprii privind materialele, manopera, utilajele, transporturile şi gradul de dotare a antreprenorilor, aceştia completează devizul ofertă şi îl includ în documentaţia de ofertare.

Devizul ofertă conţine simbolul articolelor de deviz, descrierea lucrărilor de executat, cantităţile de lucrări, preţul unitar şi valoarea totală pe articolul de deviz.

Conform legislaţiei în vigoare, devizul ofertă are aceeaşi structură ca şi devizul analitic. Preţurile cu care vor fi întocmite devizele ofertă sunt numai cele practicate de producătorii de resurse şi respectiv prestatorii de servicii într-un interval de timp de maxim 30 zile calendaristice anterior termenului limită de depunere a ofertelor.

Valorile din devizul ofertă (pe categorii de lucrări) nu include T.V.A.-ul. În conformitate cu art. 2.2.2. din Ordinul nr. 1568 din 15.10.2002 al ministrului

lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri publice”, indicativ P 91/1-02: executanţii (ofertanţii) au deplină libertate de a-şi prevedea în ofertă propriile consumuri şi tehnologii de execuţie, cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative prevăzute în proiectul tehnic, în Caietul de sarcini şi în alte acte normative în vigoare care reglementează execuţia lucrărilor.

4.4 EVIDENTA DOCUMENTAŢIEI

În practica în cadrul firmelor de construcţii-montaj, se utilizează următoarele

evidenţe pentru documentaţia economică: − Registrul de evidenţă a investiţiilor (RI); − Registrul de evidenţă a obiectelor de investiţie (RO); − Registrul de evidenţă a devizelor (RD); − Registrul de evidenţă pe articole de deviz (RAD); − Registrul de evidenţă a documentaţiei. ,,Registrul de evidenţă a investiţiilor (RI)’’, ,,Registrul de evidenţă a obiectelor

de investiţie (RO)’’, ,,Registrul de evidenţă a devizelor (RD)’’ şi ,,Registrul de evidenţă pe articole de deviz (RAD)’’ se completează de regulă de către firmele mari.

Firmele mici de regulă completează ,,Registrul de evidenţă a documentaţiei’’.

Firma: Registrul de evidenţă a investiţiilor (RI)

Nr. crt.

Investiţia Valoare de investiţie

Executat în anul Rest de executat

2010 2011 ... 20... 20... 1 2 3 4 5 ... n

Firma: Investiţia: Registrul de evidenţă a obiectelor de investiţie (RO)

Nr. crt.

Obiectul de investiţie Valoare de investiţie


2010 2011 ... 20... 20... 1 2 3 4 5 ... n

Firma: Investiţia: Obiectul de investiţie: Registrul de evidenţă a devizelor (RD)

Nr. crt.

Categoria de lucrări Valoare de investiţie


2010 2011 ... 20... 20... 1 2 3 4 5 ... n

Firma: Investiţia: Obiectul de investiţie: Categoria de lucrări: Registrul de evidenţă pe articole de deviz (RAD)

Nr. crt.

Articolul de deviz Valoare de investiţie


2010 2011 ... 20... 20... 1 2 3 4 5 ... n

95

Firma: Registrul de evidenţă a documentaţiei pentru anul……

Nr. Contractul Valoare fără TVA Realizari în anii anteriori

Rest de executat pentru anul curent Realizări în anul curent

crt. nr… din data... din care din car e

Be

nefic

iar

Inves

tiţia

Mone

da

U.M.

To

tal

Proie

ctare

C+

M în

suba

ntrep

riza

S.C.

.. an

ul 20

…

anul

20…

an

ul 20

…

Tota

l To

tal

Proie

ctare

C+

M în

suba

ntrep

riza

Valoa

re S

.C.

Ianua

rie

Febr

uarie

Ma

rtie

Aprili

e Ma

i Iun

ie Iul

ie Au

gust

Septe

mbrie

Oc

tombr

ie No

iembr

ie De

cemb

rie

Total

Re

st de

exec

utat

1 Contracte de Construcţii montaj

2 Contracte de vânzare produse

3 Total Întocmit,

96

4.5 SITUAŢIA DE PLATĂ După semnarea contractului de execuţie şi conform prevederilor acestuia,

antreprenorul poate solicita un avans pentru asigurarea condiţiilor de demarare a lucrărilor.

Lunar, antreprenorul întocmeşte situatii de lucrări. Acestea au forma şi recapitulaţia devizului pe categorii de lucrări cărora le corespunde, iar cantităţile sunt cele efectiv realizate.

Prin personalul propriu de urmărire a lucrărilor, investitorul verifică cantităţile şi modul de întocmire a situaţiilor de lucrări şi odată cu confirmarea lor, vizează facturile de plata a sumelor rezultate din ele.

Dacă prin contract s-a convenit că preţurile unitare să fie indexate, personalul investitorului cu sarcini de urmărire a execuţiei, verifică şi actele doveditoare prin care antreprenorul justifică noile preţuri aplicate.

Pe parcursul derulării lucrărilor antreprenorul ţine evidenţa lucrărilor executate, prin personalul propriu, în caietele de ataşament pe obiect de construcţie şi categorii de lucrări.

În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii, între investitor şi antreprenor decontarea lucrărilor se face pe baza unui deviz numit ,,Situaţie de plată’’. La intervale regulate de timp, de obicei o lună, se efectuează măsurători privind cantităţile de lucrări realizate în acest interval.

Cantităţile de lucrări sunt înscrise în situaţia de plată, iar prin ataşarea preţurilor unitare se obţine în final costul lucrărilor realizate.

Structura situaţiei de plată este identică cu cea a devizului analitic. Considerând că lucrările pentru care s-a întocmit devizul analitic prezentat mai

înainte au început, situaţia de plată corespunzătoare la un moment dat va arăta ca mai jos.

În funcţie de modul în care s-a încheiat contractul dintre investitor şi antreprenor, preţurile din situaţia de plată pot fi cele declarate în devizul ofertă, sau pot fi preţurile la zi.

Revizuirea preţului reprezintă o procedură prin care preţul unei construcţii, convenit la un moment dat, evoluează în timp, în funcţie de condiţiile generale. Aceasta trebuie să se bazeze pe evoluţia preţurilor la materiale, manoperă, utilaje şi servicii care intră în componenţa sau au legătură cu obiectul construit. Pentru revizuirea preţului se aplică două metode: actualizarea şi indexarea.

Actualizarea constă în aducerea preţului la nivelul condiţiilor economice din momentul începerii lucrărilor, practicându-se o singură dată în cadrul unui contract.

Indexarea constă în corectarea preţurilor în diferite momente ale executării lucrărilor. De regulă indexarea se operează cu ocazia decontării lucrărilor de către antreprenor, respectiv lunar.

Înregistrări:

− Caietul de atasament; − Situaţii de lucrări; − Raportul de producţie.

97

Firma: Raportul de producţie luna……………..anul…………..

Nr. Sursa de venit Producţia lunară Cumulat la luna… crt. Planificat Realizat Diferenţe Procente Planificat Realizat Diferenţe Procente

lei lei lei % lei lei lei %

1 Contracte de Construcţii montaj 1.1. Proiectare 1.2. C+M - în subantrepriză 1.3. C+M - S.C….

din care: salarii brute/directe CM 2 Contracte de vânzare produse din care: adaos comercial

3 Total Funcţia, (numele şi prenumele) (semnătura)

98

4.6 DEFALCATORUL PRODUCŢIEI Defalcatorul producţiei se întocmeşte de către antreprenor: - lunar; - trimestrial (adica: cumulat la 3 luni; cumulat la 6 luni; cumulat la 9 luni;

cumulat pe an). Defalcatorul producţiei reprezinta o sinteza a devizelor pe categorii de lucrări

şi a listelor de utilaje.

99

S.C……. Defalcatorul producţiei pentru luna……anul………

Nr. crt.

Beneficiar/ Investiţia/ Obiectul

Devizul pe categorii de

lucrări

Material Manoperă Utilaj Transport Total 1 Cheltuieli cu manopera

Total cheltuieli directe

Cheltuieli indirecte

Profit Total general

Total

4.7 NOTA DE COMANDA SUPLIMENTARA (NCS) În cazul în care pe parcursul execuţiei lucrărilor se constata ca exista lucrări

suplimentare sau cantităţi suplimentare faţă de oferta, atunci antreprenorul va întocmi "Nota de comanda suplimentara" (NCS).

"Notele de comanda suplimentara" (NCS) au acelaşi continut cadru ca şi devizele pe categorii de lucrări.

"Notele de comanda suplimentara" (NCS) pot fi suportate integral sau partial din "Notele de renuntare" (NR).

Inainte de întocmirea notelor de comanda suplimentara (NCS), antreprenorul va întocmi următoarele documente:

− adresa către beneficiar; − memoriu justificativ; − antemăsurătoare; − "Nota de renuntare" (NR).

100

Denumirea antreprenorului

Către Numele beneficiarului Investiţia: Anexat va inaintam antemăsurătoarea pentru lucrările suplimentare aferente

lucrării mai sus mentionate.

Va rugam să le analizati şi să le acceptati, iar apoi să le restituiti în vederea

elaborarii pe calculator a devizului aferent.

Director, Sef de şantier,

101

Denumirea antreprenorului

Memoriu justificativ Prezenta antemăsurătoare s-a întocmit la lucrările suplimentare la

investiţia...........................proiectul nr........în valoare de........... Aceste lucrări nu au fost acoperite de devizul initial sau au aparut ca urmare a

conditiilor specifice din teren. Astfel au fost omise:

...........................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................. Director, Sef de şantier,

102

4.8 NOTELE DE RENUNTARE (NR) În cazul în care pe parcursul execuţiei lucrărilor se constata ca exista economii

de cantităţi faţă de oferta, atunci antreprenorul va întocmi "Note de renuntare" (NR). "Notele de renuntare" (NR) au acelaşi continut cadru ca şi devizele pe categorii

de lucrări. "Notele de comanda suplimentara" (NCS) pot fi suportate integral sau partial

din "Notele de renuntare" (NR).

4.9 ACTUL ADITIONAL Orice crestere a valorii de contract, se va face numai pe baza de act aditional

incheiat intre antreprenor şi beneficiar.

103

Act aditional nr. ….. din …………….……..

la Contractul de …………….

Nr. ………/……………………….. I. Partile contractante …………………….., cu sediul social în ………………..…….. jud. ………..,

str. ….……….. nr. ……., tel./fax: ……………………, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. ……………..…….., având contul curent nr. ………………, deschis la ……………….., cod fiscal……., reprezentata prin Director General, ………………, în calitate de ……………………,şi ……………….., cu sediul social în ………………….………, jud. ………..…, str. ……………. nr. ………., tel./fax:………………………., inregistrata la Registrul Comertului sub nr. …………………, având contul curent nr. …………….., deschis la ……….………., cod fiscal ………………., reprezentata prin ………………………, în calitate de ……………………, s-a incheiat prezentul act aditional la contractul de …………… nr. ……./………………...

II. Obiectul actului aditional 1. Se modifica art. …………. de la Cap. …………….. referitor

la ………………………………….., acesta urmand a avea următorul continut: Art. …………………………………………………………………….………

…….………………………………………..….. ……....................................................... 2. Restul clauzelor contractuale raman neschimbate. 3. Prezentul act aditional a fost incheiat la …………..azi ……………………..,

într-un numar de 2 exemplare, cate 1 (unu) exemplar original pentru fiecare parte contractanta, ambele cu valoare juridica egala.

…………………. ………………….

…………………. ………………….

104

4.10 CONSTITUIREA GARANŢIEI DE BUNĂ EXECUŢIE Extras din H.G.R. nr. 925 din 19.07.2006 Art. 89. - (1) Garanţia de bună execuţie a contractului se constituie de către

contractant în scopul asigurării autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită a contractului.

(2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili în documentaţia de atribuire, modalitatea de constituire a garanţiei de bună execuţie, precum şi cuantumul acesteia, care însă nu trebuie să depăşească 10 % din preţul contractului, fără TVA.

Art. 90. - (1) De regulă, garanţia de bună execuţie se constituie prin scrisoare

de garanţie bancară, care devine anexă la contract. (2) În cazul în care valoarea garanţiei de bună execuţie este redusă ca valoare,

autoritatea contractantă are dreptul de a accepta constituirea acesteia prin depunerea la casierie a unor sume în numerar.

(3) Dacă părţile convin, garanţia de bună execuţie se poate constitui şi prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale. În acest caz contractantul are obligaţia de a deschide un cont la dispoziţia autorităţii contractante, la o bancă agreată de ambele părţi. Suma iniţială care se depune de către contractant în contul astfel deschis, nu trebuie să fie mai mică de 0,5 % din preţul contractului. Pe parcursul îndeplinirii contractului, autoritatea contractantă urmează să alimenteze acest cont prin reţineri succesive din sumele datorate şi cuvenite contractantului până la concurenţa sumei stabilită drept garanţie de bună execuţie în documentaţia de atribuire. Autoritatea contractantă va dispune ca banca să înştiinţeze contractantul de vărsământul efectuat, precum şi de destinaţia lui. Contul astfel deschis este purtător de dobândă în favoarea contractantului.

Art. 91. - Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra

garanţiei de bună execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, autoritatea contractantă are obligaţia de a notifica pretenţia contractantului, precizând obligaţiile care nu au fost respectate.

4.11 ELIBERAREA GARANŢIEI DE BUNĂ EXECUŢIE

Extras din H.G.R. nr. 925 din 19.07.2006 Art. 92. - (4) În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are

obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum urmează: a) 70 % din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii

procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei, iar riscul pentru vicii ascunse este minim;

b) restul de 30 % din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepţie finală.

105

106

Procesele-verbale de recepţie finală pot fi întocmite şi pentru părţi din lucrare,

dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic şi funcţional. Garantia de buna execuţie, depusa de antreprenor odata cu incheierea

contractului de execuţie, se va restitui pe baza notificarii investitorului către banca.

4.12 EVIDENTA LUCRĂRILOR AFLATE ÎN GARANTIE Firma: Registrul de evidenţă a lucrărilor şi utilajelor aflate în garantie

Nr. Date despre lucrare Receptia la terminarea lucrărilor Iesire din garantie

crt. Denumire lucrare Nr. contract / data Garantie

[luni] Data Procesului

verbal de Procesul verbal

este

Data expirarii garantiei oferite

Data iesiri din

garantie Iesiri din garantie în anul curent (luna) Data Procesului

verbal de

C+M

Utila

je

Receptie la terminarea lucrărilor

semnat cu obiectiuni ?

de producator sau de

furnizorul nostru

C+M

Utila

je 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Receptie finala

1 Contracte de Construcţii montaj

2 Contracte de Vanzare echipamente

3 Total

107

108

4.13 ANALIZA ŞI RAPORTAREA COSTURILOR PRODUCŢIEI DE

CONSTRUCŢII-MONTAJ

4.13.1 Comparativul consum tehnic-consum economic Antreprenorii, compara periodic consumurile tehnice (extrasele de resurse

rezultate din situatiile de lucrări) şi consumurile economice (consumurile de resurse rezultate din evidentele contabile).

Aceasta comparatie se face în unitati valorice (în lei).

109

FORMULAR PENTRU URMĂRIREA PRODUCŢIEI Luna:Anul: - lei fără TVA-

Nr. crt. Punct de lucru Ore Material Manopera Utilaj Transport Taxe

salarii Indirecte + Profit +

Organiz sant Total

cheltuieli Tip consum

Tehnic 1 Contabil Tehnic 2 Contabil Tehnic 3 Contabil

TEHNIC Tehnic

CONTABILITATE Contabil

DIFERENŢE Profit brut

110

4.13.2 Comparativele de materiale Comparativele de materiale se întocmesc de către antreprenor, lunar sau

semestrial şi au la baza situatiile de lucrări. Documente întocmite:

− comparativ de materiale; − memoriu justificativ la comparativ de materiale.

111

Numele antreprenorului Comparativ de materiale trimestrul……anul…..

Nr. Denumire U.M. Preţ Consum tehnic Consum efectiv Economii Depasiri

crt. unitar Cantitate Valoare Cantitate Valoare Cantitate Valoare Cantitate Valoare

1 2 3

… n Total I Diverse Total II Observatie: diverse maxim 10-15 %; economii maxim 1-2 %. Întocmit, …………………

Numele antreprenorului Memoriu justificativ la comparativ de materiale la data de………….. 1. Capitolul economii 2. Capitolul depasiri Data: Sef de şantier,

112

BIBLIOGRAFIE

În continuare sunt prezentate principalele surse bibliografice care au stat la baza realizarii prezentei lucrări. Lista cu intreaga bibliografie va fi întocmita pentru varianta finala a prezentului curs. 1. Bibliografie pentru cursul - Produsul în construcţii, etapele stabilirii preţului în construcţii, normele de deviz, indicatoare de norme de deviz, preţurile unitare pe articole de norme de deviz, cataloagele de preţuri unitare de deviz pe articole de lucrări, categorii de lucrări 1.1 Athanasovici, V. ş.a. Centralele termice individuale sau alimentare centralizata cu căldură din sistemele de termoficare existente. Revista Tribuna construcţiilor, nr. 124 din data de 15 iunie 2001. Pagina 7; 1.2 Botez, C. Contribuţii privind optimizarea funcţional energetică a reţelelor pentru transportul energiei termice. Teză de doctorat. Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iaşi. Facultatea de Construcţii. Iaşi, 2005. Pagina 34; 1.3 Costea, Viorel - Gestiunea Economico-Financiară a Intreprinderii. Note de curs - XEROX 2004; 1.4 Gheorghiţă, Ş. ş.a. Îndreptar economic în construcţii. Editura Tehnică, Bucureşti, 1988. Pagina 153; 155-158; 1.5 Gheorghiţă, Ş. Economia construcţiilor. Editura Tehnică, Bucureşti, 1981. Pagina 150-151; 1.6 Instrucţiuni de utilizare ale sistemului informatic DOCLIB. Infserv Bucureşti. Adresa de internet http://www.infserv.ro. Fişier manual.txt; 1.7 Marian Liviu Managementul proiectelor. EDITURA EFI-ROM, Târgu Mureş, 2001. ISBN 973-85006-1-3. Pagina 109-110; 1.8 Popa Bogdan Aspecte economice în gospodărirea apelor. Pagina 7. Adresa de internet http://www.hydrop.pub.ro. Fişier bp2006.pdf.

113

2. Bibliografie pentru cursul - Antemăsurătoarea, Lista cuprinzand cantităţile de lucrări (formularele C4 şi F3), Extrase de resurse (Formularele: C6, C7, C8, C9), Devizele pe categorii de lucrări 2.1 Costea, Viorel - Gestiunea Economico-Financiară a Intreprinderii. Note de curs - Xerox 2004; 2.2 *** Ghidul privind elaborarea devizelor pe categorii de lucrări şi obiecte de construcţii realizate din fonduri publice P91/1-02; 2.3 Giurca, I. Îndrumător de lucrări - Instalaţii Industriale, Tehnologie-Montaj. Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2006. Pagina 210-220; 2.4 Instrucţiuni de utilizare ale sistemului informatic DOCLIB. Infserv Bucureşti. Adresa de internet http://www.infserv.ro. Fişier manual.txt; 2.5 *** Ordinul MC nr. 148/6.06.1990 privind aprobarea "Modificarilor la Normativul P 91/83 privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte, pentru lucrările de construcţii- montaj, precum şi pentru reparatii şi de intretinere la construcţii şi la instalaţii aferente acestora"; 2.6 *** Ordinul comun M.F. şi MLPTL nr. 1.014 din 6 iunie 2001 respectiv nr. 874 din 12 iunie 2001 Ordin privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări; 2.7 *** Ordinul nr. 863 02-Iul-2008 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Ordin pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii"; 2.8 *** P91/1983 Normativ privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte, pentru lucrările de construcţii- montaj, precum şi pentru reparatii curente şi de intretinere la construcţii şi la instalaţii aferente acestora. 3. Bibliografie pentru cursul - Listele de utilaje, Devizul pe obiect, Centralizatorul C2 3.1 *** Ordinul nr. 863 02-Iul-2008 al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor Ordin pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii";

114

4. Bibliografie pentru cursul - Tarifarea lucrărilor de proiectare 4.1 *** Ordinul comun M.F. şi MLPTL nr. 1.013 din 6 iunie 2001 respectiv nr. 873 din 12 iunie 2001 Ordin privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii; 4.2 *** Ordinul MLPAT nr. 11/N din 01.06.1994 „Metodologia de calcul a onorariilor şi preţurilor pentru proiectarea investiţiilor şi studiilor din domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului”. 5. Bibliografie pentru cursul - Devizul general 5.1 *** H.G.R. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii; 5.2 *** H.G.R. nr. 935 din 14 august 2003 Hotărâre pentru completarea art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general şi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii; 5.3 *** Lege nr. 215 din 22 decembrie 1997 privind Casa Sociala a Constructorilor. Publicata în Monitorul Oficial nr. 372 din 22 decembrie 1997; 5.4 *** Precizari nr. 178 din 30 martie 1999 privind modul de constituire şi virare de către investitori sau proprietari a cotei de 0,5 % din valoarea devizului de construcţii, cu corespondent în devizul general al lucrării, cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor. Emitent: Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarii Teritoriului nr. 5.122/NN din 25 mai 1999; Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale nr. 1.384 din 11 iunie 1999; Ministerul Transporturilor nr. 178 din 30 martie 1999. Publicat în Monitorul Oficial nr. 337 din 15 iulie 1999. 6. Bibliografie pentru cursul - Calculul veniturilor anuale, calculul costurilor anuale de producţie, amortizarea capitalului fix, calculul preţului unitar pentru energia termica şi indicatorii tehnico-economici 6.1 *** ANRE. Metodologie de fundamentare a preţului naţional de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate. Cod ANRE: 2.2.407.0.00.01/02/2002; 6.2 *** ANRE. Metodologie de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare / cumpărare, a tarifelor de transport şi de distribuţie pentru energia termică. Cod: 126.2.437.0.01.19/06/2000. Fişier 126 00 Met preţ et tarif transp distrib.doc. Adresa de internet http://www.anre.ro;

115

6.3 Costea, Viorel. Gestiunea Economico-Financiară a Intreprinderii. Note de curs - XEROX 2004. Pagina 31-35; 6.4 Costencu, M. Economia serviciilor. Capitolul 5- Oferta de servicii şi tarifele pentru servicii. Universitatea “Eftimie Murgu” Reşiţa. Facultatea de Stiinţe Economice şi Administrative. Centrul de Invăţământ la Distanţă, 2002; 6.5 *** H.G.R. nr. 2139 din 30 noiembrie 2004, Hotărâre pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe;

6.6 Massimo Florio, Universitatea de Studii din Milano - Ghid pentru Analiza Cost-Beneficii a proiectelor de investiţii. Capitolul 2- Agenda pentru examinatorul proiectului. 2.4 Analiza Financiară. Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de coeziune şi ISPA. Fişier document161.pdf. Adresa de internet http://adrnordest.ro/getdoc.php?id=161. Consultată în luna iulie, anul 2004; 6.7 *** H.G.R. nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii; 6.8 Stanciu, S. Bazele generale ale marketingului. Capitolul 9.2. Obiectivele stabilirii preţului. Universitatea din Bucureşti, 2002. 7. Bibliografie pentru cursul - Calculul valorii de investiţie pe baza de indici 7.1 *** Ordinul comun M.F. şi MLPTL nr. 1.014 din 6 iunie 2001 respectiv nr. 874 din 12 iunie 2001 Ordin privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări; 7.2 *** Strategia Naţională (Strategia Guvernului) privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie comunală pe perioada 2001 - 2004 şi până în anul 2030, Bucureşti, august 2001. Fişier dezv_serv_pub_gosp_com.pdf. 7.3 *** Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare “România 2025”. Adresa de internet http://www.ara.ro. Fisier Stategie Apa romana.pdf, pagina 30; 32; 7.4 *** Adresa de internet http://www.x-dev.ro; 7.5 *** Adresa de internet http://www.matrixrom.ro; 7.6 *** Adresa de internet http://www.rodev.ro.

116

8. Bibliografie pentru cursul - Salarizarea muncii în construcţii 8.1 *** Codul muncii 2005. Editura Ere Press. Bucureşti, 2005. Pagina 43-50; 55; 8.2 A. Cristian, S. Turcus Buletin tehnic de preţuri la instalaţii electrice, sanitare, gaze, încălzire, canalizare. Editura MatrixRom, Bucureşti, mai 2007. Pagina 6; 8.3 A. Cristian, S. Turcus Buletin tehnic de preţuri în mica construcţie şi reparatii în construcţii. Editura MatrixRom, Bucureşti, mai 2007. Pagina 7; 8.4 *** Institutul Naţional de Statistică. Comunicat de presă nr. 45 din 5 septembrie 2006. Adresa de internet http://www.insee.ro. Fişier cs07r06.pdf; 8.5 *** Instrucţiuni de utilizare ale sistemului informatic DOCLIB. Infserv Bucureşti. Adresa de internet http://www.infserv.ro. Fişier manual.txt; 8.6 *** Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel national pe anii 2007-2010. Adresa de internet http://www.legislatiamuncii.ro; 8.7 *** Adresa de internet http://www.rodev.ro; 8.8 *** Adresa de internet http://www.x-dev.ro. 9. Bibliografie pentru cursul - Decontarea lucrărilor de construcţii-montaj 9.1 Costea, Viorel - Gestiunea Economico-Financiară a Intreprinderii. Note de curs - Xerox 2004. Pagina 40. 9.2 *** H.G.R. nr. 925 din 19.07.2006. Hotărâre pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. 10. Bibliografie pentru cursul - Analiza şi raportarea costurilor producţiei de construcţii montaj (comparative, justificare diferenţe economii sau depasiri)

117

ANEXE

ANEXA 1 - LISTA CU FORMULARE

Nr. crt.

Denumire formular

1 Antemăsurătoarea 2 Formularul C4 Lista cumprinzând cantităţile de lucrări 3 FORMULARUL C6 Lista cuprinzând consumurile de resurse materiale 4 FORMULARUL C7 Lista cuprinzând consumurile cu mâna de lucru 5 FORMULARUL C8 Lista cuprinzând consumurile orelor de funcţionare a utilajelor de

construcţii 6 FORMULARUL C9 Lista cuprinzând consumuriler privind transporturile 7 Formular F3 Lista cuprinzând cantităţile de lucrări 8 FORMULARUL F4 Lista cuprinzând cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice,

inclusiv dotările 9 Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte 10 FORMULARUL F1 - Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv 11 Formularul C2 - Centralizator de preţuri 12 Calcul tarif de proiectare pentru instalaţii interioare 13 Calcul tarif de proiectare pentru retele exterioare 14 Deviz general 15 Structura de cheltuieli / venituri 16 Indicatori tehnico- economici 17 Registrul de evidenţă a investiţiilor (RI) 18 Registrul de evidenţă a obiectelor de investiţie (RO) 19 Registrul de evidenţă a devizelor (RD) 20 Registrul de evidenţă pe articole de deviz (RAD) 21 Registrul de evidenţă a documentaţiei 22 Raportul de producţie 23 Defalcatorul producţiei 24 Adresa către beneficiar (pentru NCS) 25 Memoriu justificativ (pentru NCS) 26 Act aditional 27 Registrul de evidenţă a lucrărilor şi utilajelor aflate în garantie 28 Formular pentru urmărirea producţiei 29 Comparativ de materiale 30 Memoriu justificativ la comparativ de materiale

118

ANEXA 2 - INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ Exista un numar de 57 de Indicatoare de norme de deviz, care acopera toate

lucrările din construcţii, de la drumuri şi poduri la retele electrice, construcţii civile şi industriale sau instalaţii.

În cele ce urmează sunt date informatii despre firmele de unde se pot cumpara "Indicatoarele de norme de deviz".

Anexa 2.1

Indicatoare de norme de deviz de la C.O.C.C. Bucuresti Adresa de internet: http://www.cocc.ro/Indicatoare de norme de deviz.htm

Nr. crt.

Cod Indicatoare de norme de deviz Preţ

RON

1 C Construcţii (4 vol.)* 75,00 2 Iz Izolatii** 40,00 3 D Drumuri* 37,00 4 P Poduri** 47,00 5 Ts Terasamente** 47,00 6 I Instalaţii de încălzire* 45,00 7 G Instalaţii de gaze* 30,00 8 S Instalaţii sanitare (2 vol.)* 55,00 9 Ac Alimentari cu apa şi canalizare* 47,00

10 E Instalaţii electrice* 47,00 11 V Instalaţii de ventilatii* 30,00 12 RM Restaurari de monumente istorice* 50,00 13 RpC Reparatii de construcţii (4 vol.)* 75,00 14 RpD Reparatii de drumuri şi strazi* 52,00 15 RpI Reparatii de instalaţii de încălzire* 45,00 16 RpG Reparatii de instalaţii de gaze* 30,00 17 RpS Reparatii de instalaţii sanitare* 55,00 18 RpAc Reparatii de alimentari cu apa şi canalizare (2 vol.)* 50,00 19 RpE Reparatii de instalaţii electrice* 45,00 20 RpV Reparatii de instalaţii de ventilatie* 45,00 21 RpIz Reparatii pentru izolatii (2 vol.)* 52,00 22 AUT Utilaje de construcţii** 25,00 23 M1 Montaj de utilaj tehnologic, conducte* 60,00 24 Tr Transporturi* 25,00

119

Tabelul Anexa 2.1 (continuare) Nr. crt.

Cod Indicatoare de norme de deviz Preţ

25 Tf Termoficare* 30,00 26 Tc Telecomunicatii** 23,00 27 W3 Linii electrice de contact* 40,00 28 Tf Termoficare** 16,50

* Revizuit şi completat la nivelul anilor 1999-2005 ** Editia 1981 Preţurile contin TVA (9%). Comenzi la: telefon 021/316.98.41, 316.98.37 Fax: 021/312.56.41 [email protected]

120

Anexa 2.2

Indicatoare de norme de deviz de la S.C. INFSERV S.R.L. Bucuresti Adresa de internet: http://www.infserv.ro

Firma INFSERV livreaza următoarele Indicatoare Noi (seria 1999) numai la sediul firmei:

Nr.

crt.

Indicator Preţ fără TVA

Preţ cu TVA

(lei) (lei)

1 W1, W2 (electrice) 50,00 59,50

2 E (instalaţii interioare) 80,00 95,20

3 WLS, WRL (electrice inalta tensiune) 100,00 119,00

4 G (gaze) 100,00 119,00

5 C, S, RpS (revizuite) 200,00 238,00

6 RpC, RpI, RpG (reparatii construcţii, încălzire, gaze)

200,00 238,00

7 I (încălzire) 90,00 107,10

8 RPE (reparatii electrice interioare) 100,00 119,00

9 AC (alimentare apa şi canalizare) 100,00 119,00

10 RPAC (reparatii apa şi canalizare) 100,00 119,00

11 D (drumuri) 110,00 131,00

121

Anexa 2.3 Indicatoare de norme de deviz

Adresa de internet: http://www.matrixrom.ro

Nr. crt.

Preţ

lei 1 Ac - Alimentari cu apa şi canalizare 55 2 At - Automatizari 22 3 C - Construcţii industriale, agrozootehnice, Locuinţe, social-

culturale 95

4 D - Drumuri 32 5 E - Electrice 50 6 G - Gaze 25 7 H1 - Construcţii hidrotehnice suprafata şi subteran 60 8 H2 - Construcţii hidrotehnice portuare 24 9 I - Instalaţii de încălzire 50

10 If - Imbunatatiri funciare 23 11 Iz - Izolatii 55 12 L1 - Linii cale ferata 40 13 M1 - Montaj utilaj general 70 14 P - Poduri 35 15 RpC - Reparatii construcţii 90 16 RpE - Reparatii instalaţii electrice 50 17 RpG - Reparatii instalaţii gaze 26 18 RpI - Reparatii instalaţii încălzire 65 19 RpAc - Reparatii alimentari cu apa şi canalizari 50 20 RpS - Reparatii la instalaţii sanitare 65 21 S - Instalaţii sanitare 80 22 T - Tunele 45 23 Tc - Telecomunicatii 50 24 Tf - Termoficare 26 25 Ts - Terasamente 66 26 W1 - Lucrări de statii, posturi de transformare, linii electrice

aeriene şi subterane de inalta tensiune 70

27 W2 - Linii electrice joasa tensiune 80 28 W3 - Semnalizari şi centralizari feroviare 28

122

Anexa 2.4 Lista indicatoarelor de norme de deviz ediţia 1981

Nr. crt.

Indicator Specialitatea

1 AC Alimentari cu apa şi canalizări 2 AT Automatizări 3 AUT Preţ de deviz pe ora de funcţionare a utilajelor 4 C Construcţii industriale, social-culturale şi agrozootehnice 5 D Drumuri 6 E Instalaţii electrice de iluminat şi forţă la clădiri 7 F Instalaţii frigorifice 8 FJ Foraje 9 G Conducte de transport şi de distribuţie a gazelor şi lichidelor

petroliere 10 H1 Construcţii hidrotehnice la suprafaţa şi în subteran 11 H2 Construcţii portuare 12 I Instalaţii de încălzire centrala şi gaze la construcţii 13 IF Îmbunătăţiri funciare 14 IZ Izolaţii la construcţii şi instalaţii 15 L1 Linii ferate normale şi înguste 16 L2 Linii tramvaie şi troleibuze 17 M1 Montare utilaje tehnologice de folosinţa comună şi conducte pentru

instalaţii tehnologice 18 M2 Montare utilaje tehnologice din industria miniera la suprafaţa şi

construcţii de funiculare 19 M3 Montare utilaje tehnologice din industria chimica, petrolieră,

celulozei şi hârtiei 20 M4 Montare utilaje tehnologice din industria lemnului 21 M5 Montare utilaje tehnologice din industria uşoara 22 M6 Montare utilaje tehnologice din industria alimentara agricultura şi

zootehnie 23 M7 Montare utilaje tehnologice din centrale termo şi hidroelectrice 24 M8 Montare utilaje tehnologice din industria metalurgica 25 M9 Montare utilaje tehnologice din industria materialelor de construcţii 26 MDT Montare, demontare, transport, utilaje 27 NMB Manopera 28 NP Prefabricate 29 P Poduri 30 RpA Reparaţii ale instalaţiilor de ascensoare electrice 31 RPAC Reparaţii la alimentari cu apa şi canalizări 32 RPC Reparaţii la construcţii civile şi industriale 33 RPE Reparaţii la instalaţii electrice la construcţii 34 RPG Reparaţii la instalaţii de gaze la construcţii 35 RPI Reparaţii la instalaţii de încălzire centrala la construcţii 36 RPS Reparaţii la instalaţii sanitare la construcţii 37 S Instalaţii sanitare la construcţii 38 T Tunele 39 TC Telecomunicaţii

123

Nr. crt.

Indicator Specialitatea

40 TF Termoficare 41 TR Transporturi, încărcări-descărcări 42 TS Terasamente 43 V Instalaţii ventilaţii la construcţii 44 W1 Staţii, posturi de transformare şi linii electrice de înalta tensiune 45 W2 Reţele de distribuţia energiei electrice, iluminat public şi

terasament 46 W3 Linii electrice de contact, semnalizări şi centralizări feroviare 47 X Diferenţe de preţ 48 Y Diferenţe de preţ

124

Anexa 2.5 Lista indicatoarelor de norme de deviz existente în nomenclatoarele programului windev indicatoare de norme de deviz - colectia 1981 AC - Alimentari cu apa şi canalizare AT - Automatizari C - Construcţii D - Drumuri E - Instalatii electrice F - Instaltii frigorifice FJ - Foraje pentru alimentari cu apa G - Conducte de transport gaz lichefiat, petrol H1 - Construcţii hidrotehnice la suprafata şi subterane H2 - Lucrări hidrotehnice portuare I - Instalatii de incalzire centrala cu gaze IF - Imbunatatiri funciare IZ - Izolatii L1 - Linii ferate L2 - Linii tramvai M1 - Montaj utilaj tehnologic M2 - Montaj utilaj industrial minier, funiculare M3 - Montaj utilaj industrial chimic, petrol M4 - Montaj utilaj în industria lemnului M5 - Montaj utilaj industria usoara M6 - Montaj utilaj în industria alimentara M7 - Montaj utilaj centrale termo-hifroelectrice M8 - Montaj utilaj în industria metalurgica M9 - Montaj utilaj în industria materiale de construcţii MDT - Montaj, demontare, transport utilaj NMB - Utilizare ore manoperă P - Poduri RPA - Reparatii apa canal RPC - Reparatii la construcţii RPE - Reparatii electrice în construcţii RPG - Reparatii gaze RPI - Reparatii incalzire centrale RPS - Reparatii sanitare S - Instalatii sanitare T - Tuneluri TC - Lucrări de telecomunicatii TF - Lucrări de termoficare TR - Transporturi TRI1 - Incarcare descarcare maeriale TRI2 - Insotire transport TS - Terasamente V - Instalatii de ventilatii

125

W1 - Statii posturi transformare în tensiune W2 - Retele de distributie electrice < 1 KV W3 - Linii electrice , semnalizari feroviare Indicatoare de norme de deviz -colectia 1991 C - Construcţii D - Drumuri E - Instalatii electrice FJ - Foraje pentru alimentari cu apa I - Instalatii de incalzire centrala şi gaze IZ - Izolatii RPC - Lucrări de reparatii în construcţii RPE - Lucrări de reparatii la instalatii electrice şi automatizari RPI - Lucrări de reparatii la instalatii de incalzire centrala şi gaze RPS - Lucrări de reparatii la instalatii sanitare S - Instalatii sanitare TS - Terasamente Indicatoare de norme de deviz -colectia 1993 AC - Alimentari cu apa şi canalizare AT - Automatizari C - Construcţii D - Drumuri E - Instalatii electrice FJ - Foraje pentru alimentari cu apa H2 - Lucrări de construcţii portuare I - Instalatii de incalzire centrala cu gaze IF - Imbunatatiri funciare IZ - Izolatii LC - Linii de contact pentru tractiune electrica feroviara M2 - Montaj utilaj minier de suprafata, teleferice, funiculare P - Poduri RPC - Lucrări de reparatii la construcţii civile şi industriale RPG - Reparatii instalatii de gaze la construcţii S - Instalatii sanitare T - Lucrări de tuneluri TC - Lucrări de telecomunicatii TF - Lucrări de termoficare TRB -Transporturi şantier cu mijloace manuale şi mecanice TRI - Lucrări manuale de incarcare-descarcare de materiale de construcţii şi utilaje TS - Terasamente V - Instalatii de ventilatii W1 - Lucrări de statii, posturi transformare, linii electrice aeriene, subterane inalta tensiune W2 - Retele electrice de distributie cu tensiune maxima 1 KV

126

Indicatoare de norme de deviz -colectia 1999 AC - Lucrări de instalatii de alimentare cu apa şi canalizare C - Lucrări de construcţii industriale, agrozootehnice, locuinţe şi social-culturale D - Drumuri E - Lucrări de instalatii electrice G - Lucrări de conducte pentru transport şi distrubutie a gazelor naturale I - Lucrări de instalatii de incalzire centrala şi gaze la construcţii IZ - Lucrări de izolatii la construcţii şi instalatii M1 - Lucrări de montare utilaje şi conducte din instalatii tehnologice NL - Lucrări de amenajari interioare executate cu gips-carton P - Lucrări de poduri QC - Lucrări de gips-carton executate la construcţii civile, ind. şi social-culturale RCS - Lucrări de restaurari, consolidari şi reparatii la construcţii avariate RKL - Lucrări de reparatii capitale a LEA cu tensiune de 110-400 KV RM - Lucrări de remediere monumente şi decoratiuni RPAC - Lucrări de reparatii la instalatii de alimentare cu apa şi canalizare RPC - Lucrări de reparatii la construcţii civile, industriale şi social-culturale RPD - Reparatii drumuri şi strazi RPE - Lucrări de reparatii la instalatii electrice RPG - Lucrări de reparatii la instalatii de gaze naturale RPI - Lucrări de reparatii la instalatii de incalzire centrala RPIZ - Lucrări de reparatii la izolatii în construcţii şi instalatii RPS - Lucrări de reparatii la instalatii sanitare RPV - Lucrări de reparatii la instalatii de ventilare, climatizare şi conditionare aer S - Lucrări de instalatii sanitare TF - Lucrări de termoficare TRB - Transporturi şantier cu mijloace manuale şi mecanice TRI - Incarcare-descarcare de materiale de construcţii şi utilaje V - Lucrări de instalatii ventilare, climatizare şi conditionare aer W1L - Lucrări de linii electrice aeriene de inalta tensiune 110-400 KV W1M - Lucrări de retele electrice aeriene, subterane şi posturi transformare 20 KV W1S - Lucrări de statii de transformare de inalta tensiune 110-400 KV W2 - Lucrări retele distributie a energiei electrice pentru iluminat public şi bransamente electrice tensiune < 1 KV W3 - Lucrări de linii electrice de contact, semnalizari şi centralizari feroviare Indicatoare de norme de deviz -colectia 2002 RCS - Lucrări de restaurari, consolidari şi reparatii la construcţii avariate RM - Lucrări de restaurari monumente istorice C - Lucrări de constr.industriale, agrozootehnice, locuinţe şi social-culturale -revizuit 2007 RPC - Lucrări de reparatii la construcţii civile, industriale şi social-culturale -revizuit 2005 RKL - Lucrări de reparatii capitale a LEA cu tensiune de 110-400 kV

127

128

W1L - Lucrări de linii electrice aeriene de inalta tensiune 110-400 kV RCL - Lucrări de mentenanta, supraveghere tehnic şi control pentru. linii electrice aeriene de inalta tensiune 110-400 KV ITL - Lucrări de mentenanta preventiva prin inspectie tehnica pentru linii electrice aeriene de inalta tensiune 110-400 kV RTL - Lucrări de mentenanta preventiva prin revizie tehnica pentru linii electrice aeriene de inalta tensiune 110-400 kV

ANEXA 3 - CAPITOLE INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ

Domeniul Subdomeniul Indicator de norme de deviz

Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire Instalaţii Instalaţii tehnico

sanitare S Lucrări de instalaţii

sanitare la construcţii SA Conducte pentru apa şi accesorii

SB Conducte pentru canalizari şi accesorii SC Obiecte sanitare şi accesorii SD Armaturi şi accesorii SE Utilaj tehnologic SF Probe şi diverse RpS Reparatii la instalaţii

sanitare RPSA Tevi de presiune

RPSB Tuburi de canalizare RPSC Obiecte sanitare RPSD Robineti RPSE Utilaje RPSF Probe RPSX Diverse I Instalaţii de încălzire IA Utilaj tehnologic şi accesorii IB Corpuri de încălzire, arzatoare, aparate şi accesorii IC Conducte şi accesorii ID Armaturi ş i accesorii IE Probe şi diverse RpI Reparatii instalaţii

încălzire RpIA Generatoare, transformatoare de energie termica,

rezervoare, pompe şi accesorii RpIB Corpuri de incalzire şi accesorii RpIC Conducte şi accesorii RpID Armaturi şi accesorii RpIE Probe, verificari şi diverse

129

Anexa 3 (continuare) Domeniul Subdomeniul Indicator de norme de

deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire RpIF Diverse V Instalaţii de ventilare VA Canale şi piese speciale VB Dispozitive de reglare, aspiratie refulare VC Aparate şi accesorii, probe F Instalaţii frigorifice FA Utilaje tehnologice şi recipienti sub presiune FB Schimbatoare de caldura FC Aparate de racire şi accesorii FD Utilaje specifice producerii ghetii artificiale FE Conducte, armaturi şi accesorii FF Aparate mecanice de masura, control şi reglaj FG Aparate electrice de masura, control, reglaj şi

semnalizare FH Tamplarie frigorifica FI Probe mecanice şi rodaj mecanic al instalaţiilor Ac Alimentari cu apă şi

canalizari AcA Conducte din tuburi met, tevi PVC şi tevi presiune din

plumb AcB Conducte din tuburi de presiune din fonta şi tevi otel AcC Conducte din tuburi ceramice, beton, beton armat şi

beton precomprimat AcD Camine de vizitare pentru canalizari şi alimentari cu

apa AcE Diverse RpAc Reparatii alimentari cu

apa şi canalizari RPAA Demontare şi inlocuire tronsoane

RPAB Camine, vane şi evacuarea apei RPAC Tevi RPAD Utilaje RPAE Curatirea manuala

130


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire RPAF Pompe RPAG Tuburi RPAH Lucrai de construcţii RPAI Camine RPAJ Curatire RPAK Tuburi şi etansari RPAL Lucri de construcţii G Instalaţii de gaz GA Montarea conductelor de transport GB Armaturi şi accesorii pe conducte de otel GC Probe şi verificari la conducte de transport GD Lucrări diverse GE Conducte de colect., de bransament şi lucrării

accesorii GF Armaturi şi accesorii pentru distributie gaz GG Firide, cabine şi camine de vizitare RpG Reparatii instalaţii gaze RPGA Inlocuire tevi RPGB Arzatoare gaz RPGC Robineti RPGD Diverse Tf Termoficare TfA Conducte şi accesorii TfB Armaturi şi accesorii TfC Spalarea interioara a conductelor TfD Diverse Instalaţii

electrice E Lucrări de instalaţii

electrice la construcţii EA Tuburi, tevi de protectie şi accesorii

EB Conducte electrice şi accesorii EC Cabluri electrice şi accesorii ED Aparate electrice şi accesorii

131


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire EE Corpuri de iluminat şi accesorii EF Tablouri electrice şi accesorii EG Instalaţii de paratrasnet şi prize de pamant EH Probe şi verificari EI Lucrări diverse RpE Reparatii instalaţii

electrice RPEA Înlocuire tuburi şi tevi

RPEB Înlocuire conductori RPEC Înlocuire loc lampa RPED Înlocuire cablu energie RPEE Înlocuire aparataj RPEF Înlocuire corp iluminat RPEG Înlocuire tablou electric RPEH Înlocuire instalatie de paratrasnet RPEI Înlocuire consola W1 Lucrări de statii, posturi

de transformare, linii electrice aeriene şi subterane

W2 Lucrări de retele de distributie a energiei electrice pentru iluminat public

W3 Lucrări de linii electrice de contact, semnalizare, centraliz. feroviare

Tc Lucrări de telecomunicatii

132


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire At Lucrări de automatizare AtA Aparate, elemente, dulapuri, panouri, pupitre şi cutii

de automatizare montate în afara instalaţiilor tehnologice

AtB Aparate şi elemente montate pe utilaje şi conducte tehnologice

AtC Aparate şi elemente montate prin intercalare pe conducte tehnologice

AtD Lucrări auxiliare pentru montarea instalaţiilor de automatizare

AtE Verificari, incercari şi probe ale instalaţiilor de automatizare

Montaj utilaje şi conducte tehnologice

M1 Lucrări de montare a utilajelor tehnologice de folosinţă comuna şi conducte din instalaţiile tehnologice

M1A Recipiente metalice şi accesorii

M1B Utilaje pentru vehicularea, epurarea şi separarea fluidelor şi amestecurilor solid-gazoase

M1C Instalaţii de transport pe orizontala, inclinat şi verticala

M1D Utilaje pentru cantarit M1E Masini-unelte pentru prelucarea metalelor, lemnului şi

altor materiale, cuptoare de forja şi tratament termic M1F Utilaje pentru uscare, sfaramare, sortare, macinare M1G Dispozitive, mecanisme, utilaje auxiliare din instalaţii

diverse M1H Motoare electrice şi echipament electric M1I Instalaţii de aer comprimat

133


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire M1J Conducte tehnologice şi accesorii M1K Protectia catodica a conductelor de otel ingropate,

precum şi a construcţiilor metalice aferente M1L Probe şi analize M1M Demontari de utilaje (precum şi: conducte, coturi,

reductii, suporti, robineti, flanse) M2 Montaj utilaje

tehnologice din industria miniera

M3 Montaj utilaje tehnologice din industria chimica, petrol, etc.

M4 Montare utilaje tehnologice din industria lemnului

M5 Lucrări de montare a utilajului tehnologic din industria uşoară

M5A Utilaje pentru industria textila - preindustrializare în, canepa

M5B Utilaje pentru industria textila - preparatie filaturi şi filaturi

M5C Utilaje pentru industria textila - tesatorii M5D Utilaje pentru industria textila - finisaj M5E Utilaje pentru industria textila - tricotaje-confectii M5F Utilaje pentru industria pielariei - tabacarii M5G Utilaje pentru industria pielariei - incaltaminte M5H Utilaje pentru industria cauciucului - articole tehnice şi

incaltaminte

134


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire M5I Utilaje pentru industria sticlei - ceramica fina, faianta M5J Utilaje pentru industria prelucratoare de mase plastice M6 Lucrări de montare a

utilajului tehnologic din industria alimentară, agricultură şi zootehnie

M6A Montarea utilajelor tehnologice specifice pentru producerea zaharului şi produselor zaharoase

M6B Montarea utilajelor tehnologice specifice pentru producerea berii şi altor bauturi alcoolice şi nealcoolice

M6C Montarea utilajelor tehnologice specifice pentru producerea spirtului, maltului şi drojdiei comprimate

M6D Montarea utilajelor tehnologice specifice pentru abatoare şi produse din carne

M6E Montarea utilajelor tehnologice specifice pentru producerea de conserve din legume

M6F Montarea utilajelor tehnologice specifice pentru producerea de conserve din fructe

M6G Montarea utilajelor tehnologice specifice pentru industria laptelui şi produselor lactate

M6H Montarea utilajelor tehnologice specifice pentru producerea uleiurilor şi altor grasimi vegetale

M6I Montarea utilajelor tehnologice specifice pentru morarit

M6J Montarea utilajelor tehnologice specifice pentru panificatie

M6K Montarea utilajelor tehnologice specifice sectoarelor industriale din agricultura şi zootehnie

135


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire M6L Montarea utilajelor tehnologice comune subramurilor

din industria alimentara şi sectoarelor agro-zoo-industriale, inclusiv rodajul mecanic în gol al utilajelor tehnologice specifice industriei alimentare, agricultura şi zootehnie

M7 Lucrări de montare a utilajelor tehnologice din centrale termo şi hidroelectrice

M7A Cazane de abur şi apa fierbinte

M7B Turbo şi hidroagregate M7C Agregate rotative şi anexe M7D Instalaţii de conducte şi blindaje M7E Recipiente pentru centrale termoelectrice M7F Instalaţii anexe termo şi hidroelectrice M7G Probele instalaţiilor anexe ale centralelor

termoelectrice şi electrice de termoficare M7H Lucrări auxiliare de montaj M8 Lucrări de montare a

utilajului tehnologic din industria metalurgică

M8A Utilaj tehnologic specific producţiei de fonta, aglomerarii minereurilor şi masini de turnat fonta pe banda

M8B Utilaj tehnologic specific producţiei de otel M8C Utilaj tehnologic specific producţiei de cocs şi

semicocs M8D Probe şi rodaje la utilajul tehnologic siderurgic şi

cocsochimic montat în linie tehnologica M8E Utilaj tehnologic specific laminoarelor - ansamble M8F Utilaj tehnologic specific laminoarelor - subansamble M8G Statii pentru ungere şi actionare hidro-pneumatica

136


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire M8H Utilaj tehnologic specifice cuptoarelor pentru

laminoare şi trefilerii M8I Probe de functionare şi rodaj mecanic în gol al

utilajelor tehnologice specifice laminoarelor şi trefileriilor

M9 Lucrări de montare a utilajului tehnologic din industria materialelor de construcţii

M9A Utilaje pentru industria cimentului, varului şi ipsosului

M9B Utilaje pentru industria azbocimentului M9C Utilaje pentru industria sticlei în construcţii M9D Utilaje pentru industria ceramicii fine, a tuburilor de

gresie şi a ceramicii brute M9E Utilaje pentru industria pietrei, marmurei şi

materialelor izolatoare refractare M9F Utilaje pentru industria prefabricatelor de beton, beton

celular autoclavizat şi centralelor de beton M9G Utilaje pentru industria agreagatelor de balastiera M9H Utilaje pentru industria maselor plastice în construcţii Construcţii C Construcţii industriale,

agrozootehnice, locuinţe, social-culturale

CA Turnare beton

CB Cofraje CC Montare armaturi din otel beton CD Zidarie CE Invelitoare CF Tencuieli CG Pardoseli

137


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire CH Trepte CI Placaj CJ Profiluri exterioare la cornise CK Ferestre CL Confectii metalice CM Geamuri CN Zugraveli şi vopsitorii CO Imprejmuire CP Montare prefabricate din beton CW Incalzire spatii inchise CZ Preparare beton şi mortar RpC Reparatii construcţii RPCA Terasamente RPCB Beton RPCC Cofraje RPCD Armaturi RPCE Hidroizolatii RPCF Zidarii din piatra RPCG Zidarii din caramida RPCH Sarpanta RPCI Invelitori RPCJ Tencuieli RPCK Pardoseli RPCL Trepte RPCM Placaje RPCN Reparare profile RPCO Ferestre RPCP Confectii metalice RPCQ Geamuri

138


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire RPCR Zugraveli şi vopsitorii RPCS Trotuare RPCT Demolari RPCU Spargeri şi etansari RPCX Diverse L1 Linii cale ferata D Drumuri DA Lucrări de execuţie a drumurilor DB Pavaje şi imbracaminti bituminoase la drumuri şi

strazi DC Imbracaminti cu lianti hidraulici sau bituminosi la

drumuri, strazi, piste aeroportuare DD Fundatii de drumuri, strazi şi consolidarea

terasamentelor prin armarea pamanturilor slabe sau instabile

DE Lucrări diverse la drumuri şi strazi DF Prepararea semifabricatelor şi a confectiilor de şantier P Poduri T Tunele H1 Construcţii hidrotehnice

suprafata şi subteran

H2 Construcţii hidrotehnice portuare

Diverse If Imbunatatiri funciare Iz Izolatii IZA Pregatirea suprafetelor suport în vederea aplicarii

protectiilor anticorozive şi vopsitoriilor anticorozive IZB Protectii anticorozive şi etansari cu folii şi mase de

spaclu

139


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire IZC Pardoseli şi placaje executate din materiale rezistente

la coroziune IZD Lucrări de vopsitorie la elemente de construcţii

metalice ale halelor, construcţii metalice diverse şi utilaje tehnologice

IZE Protectii anticorozive cu metale rezistente la coroziune IZF Izolatii la construcţii IZG Zidarii industriale IZH Izolatii la conducte şi aparate IZI Protectia izolatiilor la conducte IZJ Lucrări diverse la izolatii de conducte şi aparate IZK Izolatii termice, vopsitorii şi protectii speciale pentru

CTE, CET şi CHE IZL Izolatii anticorozive exterioare la tevi de otel montate

în pamant Ts Terasamente TSA Sapaturi manuale în pamant TSB Sapaturi în stinca TSC Sapaturi mecanice în pamant TSD Imprastiere pamint TSE Nivelarea terenurilor TSF Sprijiniri TSG Degajarea terenului TSH Spatii verzi TSI Transport cu instalatia cu benzi TSJ Stabilizarea terasamentelor AUT Ore utilaje de

construcţii

140


deviz Capitolul

Cod Denumire Cod Denumire MDT Montare, demontare,

transport utilaje de construcţii

MDTA Montare utilaje de construcţii

MDTB Demontare utilaje de construcţii MDC Transport utilaje de construcţii TR Transporturi şi

manipulari TRA01 Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu

autobasculanta TRA02 Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu

autocamionul TRA03 Transport rutier materiale, semifabricate cu autotractor

pe pneuri cu remorca TRA04 Transport rutier materiale semifabricate cu

autoremorchere cu remorci treiler TRA05 Transport rutier materiale, semifabricate cu

autovehicule speciale (cisterna, beton, etc.) TRA06 Transportul rutier al betonului-mortarului cu

autobetoniera TRB Transport manual al materialelor, etc. TRI Incarcare, descarcare, insotire transport

141

ANEXA 4 - TABELUL CATEGORIILOR DE LUCRĂRI

cod grupa denumirea grupei categoriei de lucrări 0110 construcţii de locuinţe (exclusiv instalaţiile aferente) 0120 construcţii social-culturale administrative (exclusiv instalaţiile aferente) 0130 construcţii industr. şi agrozootehn. tip ind. (exclusiv instalaţiile aferente) 0140 lucrări de izolatii 0141 lucrări de izolatii hidrofuge, termice şi fonice la clădiri 0142 lucrări de izolatii termice şi frigorifice la conducte şi aparate 0143 lucrări de izolatii pentru protectii anticorosive 0144 lucrări de zidarii refractare şi samotari industriale 0200 construcţii agrozootehnice (exclusiv construcţii tip industrial) 0300 construcţii metalice unitare 0410 instalaţii interioare de încălzire şi gaze 0411 instalaţii interioare de încălzire şi gaze la locuinţe 0412 instalaţii inter. de încălzire şi gaze la clădiri (exclusiv locuinţe) 0420 instalaţii interioare sanitare 0421 instalaţii interioare sanitare la locuinţe 0422 instalaţii interioare sanitare la clădiri (excluziv locuite) 0430 instalaţii interioare electrice 0431 instalaţii interioare electrice la locuinţe 0432 instalaţii interioare electrice la clădiri (excluziv locuinţe) 0440 instalaţii interioare de ventilatii şi conditionare a aerului 0510 lucrări de reparatii capitale la clădiri 0511 lucrări de demolari 0520 lucrări de reparatii capitale la instalaţii interioare 0530 lucrări de constr. reparatii restaurari monumente istor. arhit. 2610 lucrări de reparatii hale clădiri locuinţe constr. speciale 2620 lucrări de reparatii instal. interioare încălzire centrala 2630 lucrări de reparatii instalaţii interioare gaze 2640 lucrări de reparatii instalaţii interioare sanitare 0610 retele exterioare alimentare apa (inclusiv bransamentele, captari construcţii

speciale) 0620 lucrări de canalizare (inclusiv bransamente lucrări specific aferente) 0710 lucrări de terasamente 0711 lucrări de construcţii pentru imbunatatiri funciare-irigatii 0712 lucrări de construcţii pentru imbunatatiri funciare-indiguiri 0713 lucrări de construcţii pentru imbunatatiri funciare-desecari 0720 lucrări de construcţii pentru corectie torenti, combaterea eroziunii solului 0730 lucrări de construcţii pentru regularizare cursuri apa, aparare maluri, pereuri 0740 lucrări de plantatii şi spatii verzi 0750 terasamente (deviz separat) pentru construcţii hidrotehnice portuare 0751 terasamente (deviz separat) pentru acumulari de apa 0752 terasamente (deviz separat) pentru hidrocentrale 0753 terasamente (deviz separat) pentru drumuri

142

0754 terasamente (deviz separat) pentru linii ferate 0756 terasamente (deviz separat) pentru desecari 0757 terasamente (deviz separat) pentru regularizari cursuri apa 0758 terasamente (deviz separat) pentru irigatii 0759 terasamente (deviz separat) corectia torentilor combatere eroziune sol 0800 lucrări hidrotehnice pentru porturi maritime şi fluviale 0910 lucrări de construcţii de hidrocentrale cu cadere mare 0920 lucrări de construcţii de hidrocentrale în cascade 0930 lucrări pentru acumulari de apa 0940 lucrări de amenajeri hidroenergetice fluviale 1000 lucrări construcţii drumuri, strazi, piste, platforme teren sport 1110 lucrări construcţii poduri, podete sosea, estacade beton armat, lemn 1120 lucrări construcţii poduri, podete sosea, din beton 1130 lucrări construcţii poduri, podete sosea, din tabliere metalice 1210 lucrări construcţii de linii ferate normale şi inguste 1220 lucrări construcţii de linii de tramvai 1310 lucrări construcţii pentru refactii de linii ferate 1320 lucrări construcţii pentru reparatii de linii ferate 1330 lucrări construcţii pentru reparatii de linii de tramvai 1400 lucrări construcţii pentru tunele, constr. miniere în subteran 1410 lucrări construcţii pentru tunele 1420 lucrări construcţii miniere în subteran 1510 lucrări conducte pentru transp. distrib, gaze, produse petroliere lichide 1520 lucrări de termoficare 1600 lucrări de foraje pentru alimentari cu apa 1710 lucrări de linii electrice aeriene 1711 lucrări de linii electrice aeriene de 400 kV şi 220 kV 1712 lucrări de linii electrice aeriene de 110 kV şi 20 kV 1713 lucrări de linii electrice subterane de 10-20 kV 1714 lucrări de instalaţii statii şi posturi de transformare 1720 lucrări de retele de distributie energie electrica 1721 lucrări de retele de distributie energie electrica < 1 kV iluminat public 1722 lucrări de retele bransamente de distributie energie electrica sub 1 kV 1730 retele de contact pentru linii cale ferata 1731 retele de contact pentru linii tramvai şi troleibuz 1732 alimentari cu energie electr. pentru linii tramvai şi troleibuz 1733 electrificari de cai ferate-construcţii 1734 electrificari de cai ferate-echipare 1610 montaj utilaj tehnologic la centrale termice, termoelectrice, grup electrog 1620 montaj utilaj tehnologic la centrale hidroelectrice 1630 montaj utilaj tehnologic la statii, posturi transformare 1640 lucrări de montaj de instalaţii de automatizare 1910 lucrări pentru retele (linii) de telecomunicatii 1920 montaj echipamamente, utilaj pentru telecomunicatii inclusiv radioficare 2010 lucrări instalaţii semnalizare centralizata feroviare, ceasornificare, comanda

centrala

143

2020 montaj echipamente, utilaj semnalizare centralizata, telecomunicatii feroviare, ceasornificare

2110 lucrări construcţii funiculare (inclusiv statii) planuri inclinate supraterane 2120 montaj utilaje tehnologice pentru funiculare 2200 montaj utilaj tehnologic 2210 montaj utilaj tehnologic industria metalurgica (siderurgica) 2220 montaj utilaj tehnologic industria metalurgica (laminoare) 2230 montaj utilaj tehnologic industria construcţiilor de masini 2240 montaj utilaj tehnologic industria miniera 2241 montaj utilaj tehnologic schele petrolifere 2250 montaj utilaj tehnologic industria chimica 2260 montaj utilaj tehnologic industria materialelor de construcţii 2270 montaj utilaj tehnologic industria celulozei 2280 montaj utilaj tehnologic industria hirtiei 2281 montaj utilaj tehnologic industria lemnului 2290 montaj utilaj tehnologic industria alimentara 2291 montaj utilaj tehnologic industria usoara 2300 instalaţii conducte tehnologice inclusiv accesorii, intreprinderi industriale 2410 instalaţii frigorifice industriale 2420 montaj utilaj aferent instalaţiilor frigorifice 2500 lucrări punere în functiune, rodaj partial, complex, sincronizari 2610 lucrări reparatii hale, clădiri, locuinţe, construcţii speciale 2620 lucrări reparatii instalaţii interioare încălzire centrala 2630 lucrări reparatii instalaţii interioare gaze 2640 lucrări reparatii instalaţii interioare sanitare

144

ANEXA 5 - STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL CHELTUIELILOR INDIRECTE A. Cheltuieli de interes general şi de executare a lucrărilor 1. Retribuţii ale personalului de conducere, tehnic, economic, de altă

specialitate, administrativ, de deservire şi pază; impozitul, contribuţia la asigurările sociale şi la fondul de şomaj, aferente

• Retribuţiile personalului de conducere, tehnic economic, şi de altă specialitate

administrativ de deservire al unităţii, inclusiv indemnizaţiile de conducere, sporul de vechime şi alte drepturi legale din fondul de retribuire (exclusiv retribuţiile personalului de producţie industrială şi de prestaţii)

• Retribuţiile maiştrilor care participă alături de personalul de execuţie la procesul de producţie, inclusiv impozitul, contribuţia la asigurările sociale şi la fondul de şomaj

• Retribuţiile personalului gospodăresc de tot felul (manipulanţi, recepţioneri, încărcători şi descărcători din cadrul depozitelor centrale, laboranţilor, telefonistelor, conducătorilor de autoturisme, auto-speciale, microbuze, îngrijitoarelor, personalului de întreţinere şi mici reparaţii la instalaţiile sanitare, de apă, încălzire, iluminat etc.) inclusiv sporul de vechime şi alte drepturi legale din fondul de retribuire (exclusiv retribuţiile personalului unităţilor de producţie industrială şi de prestaţii)

• Sumele pentru constituirea fondului de premiere a personalului de conducere în cadrul fondului de retribuire

• Contribuţia la asigurările sociale şi la fondul de şomaj asupra retribuţiilor tarifare, indemnizaţiilor, premiilor şi altor drepturi legale care se cuprind în această poziţie

• Preliminările constituite pentru plata indemnizaţiilor de concediu de odihnă şi adaosurilor la retribuţia tarifară pentru depăşirea indicatorilor sau sarcinilor de plan pe trim. IV al anului de raportare, cuvenite personalului de conducere tehnic, economic, de altă specia-litate, administrativ, deservire şi pază, inclusiv impozitul, contribuţia asigurărilor sociale şi fondului de şomaj asupra acestor indemnizaţii şi adaosuri

• Retribuţiile privind plata cenzorilor şi a membrilor externi din consiliile de administraţie

2. Cote de cheltuieli indirecte aferente unităţi componente • Cota - parte din cheltuielile indirecte ale societăţii (antrepriză) repartizată

unităţilor componente fără personalitate juridică dar cu contabilitate proprie 3. Amortizarea mijloacelor fixe de interes general • Amortizarea împrejmuirilor, clădirilor, instalaţiilor ce le deservesc; birourilor,

caselor de fier, fişet-urilor, maşinilor de scris şi al mijloacelor de calcul; inventarul

145

pentru pază şi stingerea incendiilor; autoturismelor (exclusiv amortizarea mijloacelor fixe ale unităţilor de producţie industrială şi de prestaţii)

• Chiriile plătite sau datorate pentru mijloacele fixe adminis-trative de interes general şi gospodăresc luate cu chirie

4. Cheltuieli pentru proiectare, agrementări, studii, cercetări, încercări

experimentări, creaţii, invenţii şi inovaţii • Cheltuieli aferente lucrărilor de proiectare pentru nevoile proprii, executate

de serviciile, secţiile, birourile sau atelierele de proiectare din cadrul societăţii (exclusiv lucrările pentru investiţii care se suportă din fondurile de investiţii)

• Cheltuieli pentru agrementări • Cheltuieli pentru studii, lucrări de cercetare-dezvoltare în folos propriu, altele

decât cele realizate din fonduri speciale constituite la nivel naţional • Materialele consumate în laboratoarele unităţii pentru încer-cări, experienţe,

probe, creaţii etc., uzura instrumentelor şi sculelor folosite pentru încercări, experienţe, creaţii etc.

• Plata expertizelor şi consultaţiilor legate de verificarea şi încercarea elementelor de construcţii, precum şi în probleme de funcţionarea utilajului tehnologic (dacă nu au fost prevăzute în deviz)

• Costul lucrărilor privind implementarea Sistemului de conducere şi asigurarea calităţii lucrărilor

• Cheltuieli privind invenţiile şi inovaţiile care nu se concretizează sau nu se referă la anumite obiective (ex. taxe de brevet, expertize, cercetări, filme, schimburi de experienţă etc.). Nu se includ acele cheltuieli prevăzute a se suporta din fondul de cercetare- dezvoltare

5. Cheltuieli cu protecţia muncii • Materialele, retribuţiile, impozitul, contribuţia la asigurările sociale şi la

fondul de şomaj, cheltuielile băneşti, precum şi serviciile secţiilor sau ale terţilor privind:

- tehnica securităţii; - ventilaţia de protecţia muncii; - măsuri şi materiale tehnico-sanitare; - echipament de protecţie; - echipament de lucru; - alimentarea specială pentru rezistenţa organismului; - cercetări şi proiectări privind protecţia muncii; -instructajul de protecţie a muncii 6. Dobânzi bancare • Dobânzile plătite sau datorate care potrivit legii se includ în cheltuielile de

producţie • Dobânzile încasate sau cert cuvenite pentru disponibilităţile băneşti din

conturile unităţilor de construcţii-montaj, de la băncile finanţatoare • Spezele bancare (comisioane, taxe etc.)

146

• Soldul creditor se trece la sfârşitul lunii la rezultatele financiare 7. Cheltuieli pentru prelucrarea prin mijloace de calcul

automat/mecanizat • Cheltuieli de proiectare şi implementare a lucrărilor de prelucrare automată

sau mecanizată a datelor, dacă nu se finanţează din alte fonduri • Costul lucrărilor executate de unităţi specializate de calcul • Cheltuielile specifice necesare funcţionării mijloacelor de calcul pentru

prelucrarea automată sau mecanizată a datelor (rechizite şi imprimate, panglici, hârtie pentru imprimat, ozalid, energie etc.)

• Amortizarea, întreţinerea şi reparaţiile de orice fel la mijloa-cele proprii de prelucrare automată sau mecanizată a datelor

• Retribuţiile cuvenite personalului care deserveşte mijloacele proprii pentru prelucrare automată, impozitul, contribuţia la asigură-rile sociale şi fondul de şomaj aferente

8. Perisabilităţi în cadrul normelor aprobate • Perisabilităţile stabilite prin norme aprobate de organele competente la

valorile materiale în timpul păstrării şi manipulării care nu se pot localiza pe lucrări, produse, servicii sau destinaţie. În evidenţă se vor înregistra numai perisabilităţile efective aprobate în cadrul normelor, dacă nu se datoresc vinovăţiei cuiva

9. Retribuţiile suplimentare ale muncitorilor direct productivi, impozitul,

contribuţia la asigurările sociale şi la fondul de şomaj asupra retribuţiilor totale ale acestor muncitori

• Premiile din fondul de retribuţie, sporul de vechime, indemni-zaţiile plătite pe

timpul scoaterii din producţie potrivit dispoziţiilor legale, indemnizaţiile de concediu şi alte drepturi ce se plătesc din fondul de retribuire, inclusiv impozitul şi contribuţia la asigurările sociale şi la fondul de şomaj, aferente

• Sumele preliminate pentru constituirea fondului de premiere a muncitorilor direct productivi, impozitul, contribuţia la asigurările sociale aferente

• Cheltuielile cu plata dublă a orelor suplimentare lucrate în zilele de sărbători legale când procesul de producţie sau termenele de punere în funcţiune o impun

• Cheltuielile ce privesc plata concediilor medicale plătite, suportate de unitate când acestea sunt mai mici de 10 zile şi nu sunt suportate conform legislaţiei în vigoare din CAS

• Cheltuielile privind acordarea de retribuţii angajaţilor pentru zilele nelucrate, legal acordate cu diferite ocazii:

- evenimente de familie (căsătorii, naşteri, decese etc.) - pentru donatorii de sânge (două zile lucrătoare plătite) - concedii de studii plătite - indemnizaţii de vacanţă (când unitatea stabileşte efectuarea de astfel de

cheltuieli pentru oameni cu probleme deosebite)

147

10. Cheltuieli privind utilaje de construcţii, sculele şi celelalte obiecte de inventar în folosinţă cu caracter de producţie (micul utilaj: tomberoane, roabe pe pneuri, rezervoare de depozitare a apei, aparate de sudură electrică, dispozitive de fasonat,etc.)

• Amortizarea micului utilaj necuprins în devize la capitolul „Utilaj”, precum şi

chiria acestui utilaj închiriat de la terţi • Reparaţiile curente ale utilajelor mici, materiale de întreţinere, de uns, de

şters, cheltuielile de transport ale utilajului la şi de la locul de muncă • Uzarea obiectelor de inventar cu caracter de producţie (tărgi, lăzi, găleţi,

târnăcoape, sape, lopeţi, rigle şi orice fel de scule de producţie) • Costul transportului uneltelor şi sculelor de la depozitul central la şantier şi de

la un şantier la altul • Retribuţiile tarifare ale mecanicilor de întreţinerea micului utilaj, impozitul,

contribuţia la asigurările sociale şi la fondul de şomaj, aferente 11. Cheltuieli pentru amenajarea şi întreţinerea şantierului • Cheltuielile aferente construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor provizorii care

se fac pe seama cheltuielilor indirecte: gherete (cu excepţia celor de pază), eşafodaje, rafturi interioare, schelă capră, schele uşoare suspendate, podeţe peste şanţuri în incinta şantierului etc.

• Întreţinerea şi repararea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor provizorii de şantier

• Întreţinerea şi repararea drumurilor provizorii interioare, podurilor şi podeţelor din incinta şantierelor

12. Cheltuielile în legătură cu predarea lucrărilor • Cheltuieli cu transportul şi manipulările efectuate pentru evacuarea deşeurilor,

molozului, alicărie etc., rezultate din executarea lucrărilor • Cheltuielile cu retribuţiile inclusiv impozitul, contribuţia la asigurările sociale

şi contribuţia la fondul de şomaj ale personalului care a efectuat spălarea scărilor, pardoselilor, uşilor, ferestrelor, geamurilor, curăţenia interioarelor şi instalaţiilor

• Cheltuieli pentru executarea măsurătorilor şi de verificare la lucrările de construcţii care ulterior nu se vor verifica

• Cheltuieli cu manipulările pentru evacuarea de pe şantier, la terminarea lucrărilor, a materialelor pentru care în normele de deviz se prevăd numai cote de pierderi: cofraje, schele, eşafodaje etc. (retribuţii muncitori, manipulanţi, costul transporturilor şi utilajelor de ridicare- încărcare)

• Alte cheltuieli pentru predarea lucrărilor de construcţii- montaj către beneficiar

13. Cheltuieli cu transportul muncitorilor • Costul transporturilor periodice ale personalului nelocalnic care îşi vizitează

familia

148

• Cheltuielile cu transportul personalului muncitor trimis de la unitate, de la un şantier la altul sau de la un loc de muncă la altul; cheltuielile cu transportul zilnic al muncitorilor, pe distanţele dintre spaţiile de cazare şi locurile de muncă se suportă din fondul pentru organizarea de şantier

14. Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor

de lucrări • Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea lucrărilor de reme-diere a

deficienţelor consemnate în procesele verbale de recepţie, precum şi a acelor lucrări apărute în perioada de verificare în exploatare a comportării lucrărilor de construcţii-montaj

• Cheltuieli neimputabile pentru efectuarea remedierilor şi refacerilor în timpul execuţiei lucrărilor

15. Cheltuieli de protocol • Cheltuieli de reprezentare şi transport 16. Cheltuieli pentru reclame, pliante • Cheltuieli de publicitate - reclamă 17. Cheltuieli pentru şcolarizare • Cheltuieli pentru pregătirea şi calificarea muncitorilor, pentru schimburi de

experienţă şi pentru practică în producţie • Cheltuieli pentru organizarea şi funcţionarea de cursuri de ridicare a

calificării muncitorilor prin scoaterea din producţie (plata lecţiilor responsabililor de cursuri alte cheltuieli administrative legate de funcţionarea acestor cursuri)

18. Alte cheltuieli de interes general şi de executare a lucrărilor • Cheltuieli cu transportul obiectelor de inventar şi cazarma-mentului în

folosinţă de la depozitul central, la şantiere sau de la un şantier la altul • Costul apei necesare la baracamentele pentru cazarea muncitorilor • Costurile efective cu cazarea personalului muncitor în cămine de tineret,

facturate de alte unităţi (în cazul în care aceste cheltuieli nu se recuperează de la personal)

• Impozitul pe clădiri şi prime de asigurare • Taxele pentru verificarea şi marcarea aparatelor de măsurat şi cântărit • Taxele de circulaţie, parcare etc. plătite conform dispoziţiilor legale • Chiria terenurilor şi rampelor din gări • Cheltuieli cu paza militară sau militarizată efectuate de organele de

specialitate • Cheltuielile aferente semnelor de circulaţie (semne avertizoare luminoase pe

timp de noapte la lucrările de canalizare, alimentare cu apă etc.)

149

• Chiria garaj pentru autoturisme • Cheltuieli de predare-preluare a unităţilor şi de inventariere a bunurilor • Cheltuieli pentru prevenirea calamităţilor • Prime de asigurare pentru mijloace de transport uşor • Costul lucrărilor de deratizare şi dezinsecţie • Cheltuieli de topometrie, trasare etc. • Costul materialelor de propagandă instrucţie educativă pentru prevenirea

incendiilor (afişe, panouri, broşuri etc.) • Cheltuieli cu personalul de conducere şi administrativ al altor formaţiuni

decât ale unităţilor de construcţii-montaj • Cheltuieli de demontare, transport şi montare a mijloacelor fixe mutate de la

o unitate la alta, cu ocazia transferului • Cheltuieli privind instalarea minicentralelor telefonice luate cu chirie de la

unităţile PTTR (costul proiectului, valoarea cablurilor etc.) • Cheltuieli de transport, cazare şi diurnele de deplasare ale personalului

însărcinat cu recrutarea forţei de muncă, precum şi cheltuielile de transport ale muncitorilor recrutaţi din alte localităţi de domiciliu la şantiere, potrivit dispoziţiilor legale

• Cheltuielile cu supravegherea forţei de muncă specială folosită pe şantiere B. Cheltuieli administrativ-gospodăreşti 1. Furnituri de birou • Rechizite • Imprimate • Materiale pentru birou, inclusiv hârtia de ozalid, foto, calc şi xerox

• Materiale pentru legatul arhivei cu forţe poprii 2. Cărţi, reviste, şi abonamente • Cărţi care se procură din fondurile activităţii de bază • Reviste şi diferite publicaţii de specialitate • Buletine speciale de uz intern • Cataloage furnizori (produse/preţuri) • Specificaţii tehnice - norme de deviz • Colecţiile de acte normative STAS-uri, norme interne etc. 3. Cheltuieli PTTR • Cheltuieli pentru expedierea corespondenţei (timbre poştale, taxe, imprimate

poştale etc.) • Cheltuieli cu expediere a telegramelor • Cheltuieli de telex şi fax • Abonamente pentru centrale şi posturi telefonice • Cheltuieli de interfon

150

• Cheltuieli cu convorbiri telefonice adiţionale, interurbane şi internaţionale • Abonamente pentru radioteleviziune, radioficare, staţie de amplificare 4. Alte cheltuieli de birou • Costul lucrărilor pentru legatul actelor efectuate prin terţi • Costul lucrărilor pentru dactilografiere, multiplicare etc. efectuate prin terţi • Costul expertizelor contabile şi tehnice dispuse de organele în drept 5. Detaşări, transferări • Cheltuieli de transport al personalului transferat în interes de serviciu, precum

şi al membrilor de familie şi bunurilor aparţinând acestora, potrivit dispoziţiilor legale • Indemnizaţia de detaşare şi transferare 6. Deplasări în ţară • Cheltuielile de transport în interiorul localităţii de reşedinţă cu mijloace de

transport în comun, inclusiv abonamente folosite în acest scop, precum şi transportul cu taximetre

• Cheltuielile de transport pe calea ferată, cu mijloace de transport auto, aeriene şi navale în interes de serviciu (deplasări

şi detaşări) între localităţi, inclusiv costul foilor de drum, achiziţio-nându-se prin virament

• Cheltuielile de cazare şi informaţii pentru asigurarea cazării • Indemnizaţia de detaşare şi transferare 7. Deplasări în străinătate • Cheltuielile cu transportul pe calea ferată, mijloace de transport auto, aeriene

şi navale pentru delegaţii în interes de serviciu în străinătate • Cheltuielile pentru cazare în străinătate • Cheltuielile pentru diurne şi indemnizaţii legale privind delegaţiile în

străinătate • Taxe pentru viza paşapoartelor în interes de serviciu etc. 8. Materiale pentru întreţinerea şi curăţenia clădirilor şi altor mijloace

fixe • Costul materialelor pentru întreţinere şi curăţenie executate cu forţe proprii la:

- clădiri - depozite şi barăci - spaţii cazare, dormitoare - spaţii administrative şi de bază - mijloace de calcul - mijloace de multiplicare - mobilier şi inventarul gospodăresc

151

- becurile şi corpurile de iluminat pentru clădirile şi spaţiile exterioare (stâlpii, cablurile şi lămpile se suportă din fondurile de organizare şantier)

9. Reparaţii curente la clădiri şi alte mijloace fixe • Costul materialelor şi pieselor de schimb pentru reparaţii curente executate cu

forţe proprii la: - clădiri - depozite şi barăci - spaţii cazare, dormitoare - spaţii administrative şi de bază - mijloace de calcul - mijloace de multiplicare - mobilier şi inventarul gospodăresc • Costul lucrărilor de reparaţii curente ce se execută prin terţi sau secţiile

proprii specializate, la clădiri de orice fel, mijloace de calcul (din folosinţa compartimentelor unităţii de construcţii-montaj), mobilier şi inventar gospodăresc

• Reparaţiile curente executate de terţi sau prin secţii proprii specializate la clădirile şi baracamentele destinate cazării personalului

10. Reparaţii capitale la clădiri • Costul lucrărilor de reparaţii capitale la clădiri de orice fel, executate prin

terţi, secţii proprii specializate sau forţe proprii 11. Materiale şi piese de schimb pentru funcţionarea mijloacelor de

transport uşor • Cheltuieli pentru funcţionarea, întreţinerea şi reparaţiile de orice fel executate

prin terţi sau secţii proprii specializate la mijloacele de transport auto, utilizate pentru deplasarea personalului de condu-cere şi a celorlalte persoane

• Carburanţi • Lubrifianţi • Materiale şi piese de schimb (inclusiv anvelope şi camere) pentru întreţinere,

revizii tehnice şi reparaţii curente ce se execută prin forţe proprii sau terţi 12. Uzura, întreţinerea şi repararea obiectelor de inventar de mică valoare

sau scurtă durată cu caracter administrativ-gospodăresc • Uzura obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată cu caracter

administrativ-gospodăresc • Uzura, întreţinerea şi repararea tiv cazarmamentului şi a obiectelor de

inventar aflate în dormitoarele comune pentru cazarea personalului • Uzura, întreţinerea şi repararea echipamentului • Materialele pentru întreţinere şi repararea obiectelor de inventar de mică

valoare sau scurtă durată cu caracter administrativ-gospodăresc • Costul uniformelor personalului care asigură paza unităţii, acordat potrivit

dispoziţiilor legale

152

• Cheltuieli de transport-aprovizionare aferente obiectelor de inventar şi cazarmamentului până la depozitul central

13. Cheltuieli pentru încălzit • Combustibil de orice fel • Costul energiei termice furnizată de centrala proprie sau de terţi • Cheltuieli pentru încălzitul căminelor şi baracamentelor destinate cazării

personalului 14. Energie electrică pentru iluminat şi forţă motrice în scopuri

administrativ gospodăreşti • Costul energiei electrice furnizată de terţi sau produsă de centrala proprie,

folosită pentru iluminat • Costul energiei electrice furnizată de terţi sau produsă de centrala proprie,

folosită ca forţă motrice în scopuri administrative gospodăreşti (ascensoare, pompe pentru hidrofoare, maşini şi instalaţii electrice pentru mijloacele de calcul, maşini de scris electrice, fax, echipamente de multiplicat etc.)

• Costul energiei pentru iluminatul căminelor şi baracamentelor destinate cazării personalului muncitor

• Costul energiei pentru iluminatul acceselor la locurile de lucru (costul energiei electrice pentru iluminarea locului de lucru la lucrările care se execută la lumină artificială se suportă prin prevederi în devizul ofertă)

15. Apă, canal, salubritate pentru nevoi administrativ-gospodăreşti

• Costul apei furnizată de terţi sau extrasă prin forţe proprii, folosită pentru

nevoi administrativ-gospodăreşti (apă pentru consumul personalului, curăţenia locurilor de muncă, întreţinerea spaţiilor exterioare, inclusiv a spaţiilor verzi)

• Taxe de canalizare, salubritate şi gunoi (inclusiv cele privind spaţiile destinate cazării personalului)

• Cheltuieli de vidanjare la căminele şi baracamentele destinate cazării personalului

16. Alte cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie • Costul lucrărilor de întreţinere a mijloacelor de calcul, maşinilor de scris, de

multiplicat etc., executate prin terţi • Taxe de coşerit • Cheltuieli pentru curăţenia spaţiilor construite efectuată prin terţi • Cheltuieli de ignifugare cămine şi baracamente destinate cazării muncitorilor

153

C. Cheltuielile neproductive 1. Pierderi din întreruperi din cauze interne şi externe • Cheltuieli pe timpul întreruperii producţiei provocate unităţii de construcţii-

montaj ca: a) Retribuţiile muncitorilor cuvenite legal pe timpul întreruperii, impozitul,

contribuţia la asigurările sociale aferente şi la ajutorul de şomaj b) Energia şi combustibilul consumate pe timpul întreruperilor c) Chiriile plătite sau datorate pentru utilaje închiriate în timpul întreruperii d) Amortismentul datorat pentru utilajele de construcţii din dotarea unităţii pe

perioada întreruperii • Cheltuielile de la această poziţie se diminuează cu sumele recuperate 2. Lipsuri de inventar la mijloacele circulante din magaziile unităţii peste

normele legale de perisabilităţi • Lipsurile de materiale de bază, prefabricate şi confecţii, combustibil,

ambalaje, obiecte de inventar peste normele legale de perisabilitate care nu se datoresc vinovăţiei cuiva pe baza aprobării organelor competente

• Plusurile aceloraşi elemente de mijloace circulante constatate în magaziile unităţii de construcţii - montaj care nu se pot identifica pe obiectele sau lucrările de la care au provenit (plusurile de la asemenea mijloace circulante care se identifică pe obiecte sau lucrări se scad din cheltuielile directe de producţie de la articolul de calculaţie „Materiale”)

• Valoarea plusurilor de inventar ce depăşeşte valoarea lipsurilor neimputabile se trece la contul de rezultate financiare

3. Alte cheltuieli neproductive • Cheltuielile de producţie (materiale, retribuţii, chirii, utilaje etc.) privind anii

precedenţi constatate în anul curent la lucrările terminate sau şantierele lichidate • Cheltuieli neproductive ca de exemplu: - valoarea materialelor de bază, prefabricatelor şi confecţiilor materialelor

diverse, obiectelor de inventar, pieselor de schimb, cazarmamentului, echipamentului şi materialelor de producţie din magazie care nu au fost în folosinţă, casate în conformitate cu prevederile legale

- valoarea materialelor recuperate din operaţii de casare (se scade) - diferenţa dintre preţul de aprovizionare şi cel stabilit în urma declasării

materialelor; la această poziţie nu se înregistrează valoarea obiectelor de inventar, cazarmamentului, echipamentului şi materialelor în folosinţă, scoase din uz.

C. Cheltuieli privind asigurarea lucrărilor de construcţii 1. Cheltuieli privind asigurarea lucrărilor de construcţii

154

• Cheltuieli privind asigurarea obligatorie prevăzută prin contracte la condiţiile speciale de contractare a lucrărilor de construcţii pe perioada execuţiei. ANEXA 6 - EXEMPLE DE COTE DE CHELTUIELI INDIRECTE

Spre exemplificare se vor prezenta cotele pentru câteva categorii de lucrări, asa

cum s-au prevăzute în actele normative mentionate.

Denumirea grupei (subgrupei de categorii de lucrări)

Cote procentuale

P91/1983 Ordinul 148/1990 Antrepriza Regie Antrepriza Regie Lucrări de construcţii la clădiri de locuit (inclusiv izolatiile aferente)

10,70 4,70 11,60 5,05

Lucrări de construcţii la construcţii de hale, clădiri şi construcţii speciale social -culturale, administrative, pentru circulatia marfurilor, expozitii (inclusiv izolatiile aferente)

11,90

5,10

12,90

5,50

Lucrări de construcţii la construcţii de hale, clădiri şi construcţii speciale industriale, energetice, agrozootehnice de tip industrial, pentru transport şi depozitare; lucrări de construcţii pentru fundatii şi sustineri masini, utilaje, instalaţii tehnologice, conducte şi cabluri (exclusiv izolatiile aferente)

11,55

4,10

12,45

4,40

Lucrări de construcţii la construcţii de hale, clădiri şi construcţii speciale agrozootehnice (inclusiv izolatiile aferente) exclusiv cele de tip industrial.

12,45

3,90

13,55

4,20

Lucrări de construcţii metalice unitare (hale, piloni, turnuri, estacade etc.)

4,90 2,40 5,10 2,50

Lucrări de instalaţii interioare de încalzire centrala şi gaze

9,45 3,10 10,15 3,30

Lucrări de instalaţii interioare - Sanitare (apa, canal) 8,25 3,00 8,85 3,20 Lucrări de instalaţii interioare - Electrice de lumina şi forta

10,45 4,70 11,20 5,00

Lucrări de instalaţii interioare - Ventilare şi conditionare a aerului

10,65 6,45 11,25 6,75

Lucrări de reparatii la hale, clădiri şi construcţii speciale (grupele I-III)

9,80 7,30 10,65 7,90

Lucrări de reparatii la instalaţii interioare (grupa IV) inclusiv ascensoare

9,10 7,25 9,90 7,85

Lucrări de construcţii şi reparatii la clădiri pentru restaurarea, protejarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectura.

20,00

17,00

20,00

17,00

Lucrări de retele exterioare de aductiune şi de alimentare cu apa (incl. captarile, bransamentele şi lucrările aferente specifice)

7,80 2,90 8,40 3,15

Lucrări de canalizare (incl. bransamentele şi lucrările aferente specifice)

155

ANEXA 7 - PROGRAME PENTRU DEVIZE ANEXA 7.1 - PROGRAM DE DEVIZE DE LA FIRMA S.C. INFSERV S.R.L. BUCURESTI

Adresa de internet: http://www.infserv.ro DOCLIB 35 DOCLIB - Evaluarea, ofertarea şi urmărirea lucrărilor de construcţii şi

instalaţii preţ versiune 35: 1 500 lei + TVA (1 785 lei inclusiv TVA) plus 5 € / luna + TVA (5,95 € / luna inclusiv TVA) (plata pe 12 luni).

Preţul include costul programului şi o singura colectie de devize cat şi accesul la banca de furnizori (BFUR) cu preţuri la zi.

O colectie suplimentara de devize costa 800 lei + TVA (952 lei inclusiv TVA). Incepand din anul 1993 produsul Doclib este obiect de studiu la

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCŢII BUCURESTI. De asemenea se mai preda la:

Universitatea de arhitectura şi urbanism "Ion Mincu"; Universitatea Tehnica Cluj Napoca; Universitatea de Vest Timisoara; A.S.E. Bucuresti.

ANEXA 7.2 - PROGRAM DE DEVIZE DE LA FIRMA C.O.C.C. BUCURESTI Adresa de internet: http://www.cocc.ro Program de devize Delta 2000 Sistem informatic pentru elaborarea ofertelor pentru licitatii, programarea,

urmărirea şi decontarea lucrărilor de construcţii-montaj, finantate de stat sau din alte surse.

Produsul contine totalitatea indicatoarelor de deviz. Informatii suplimentare şi comenzi: 021/316.98.37, 316.98.39 Fax: 021/312.56.41 [email protected]

156

ANEXA 7.3 - PROGRAM DE DEVIZE DE LA FIRMA MATRIXROM BUCURESTI

Adresa de internet: http://www.matrixrom.ro Matrix DEVIZ Cel mai complet produs software de pe piata de profil din Romania destinat

elaborarii documentaţiei tehnico - economice de execuţie, realizarii documentaţiei de ofertare şi urmăririi lucrărilor prin situatii de lucrări şi extrase de deviz. Acest program se adreseaza tuturor proiectantilor, constructorilor, investitorilor şi beneficiarilor.

Matrix Deviz permite: - elaborarea documentaţiei de execuţie: - deviz sintetic; - deviz analitic conform cu Ghidul P91/2002; - deviz pe obiect; - analiza de preţ; - extrase de resurse.. - obtinerea anexelor conform Ordinului M.F. n.r. 1014/874/2001 pentru

achizitiile publice: - anexa C2; - anexa C3; - anexa C4; - anexa C5; - anexele C6-C9. - urmărire lucrări: - situatii de lucrări; - extrase de deviz; - consumuri tehnice. Matrix Deviz utilizează toate indicatoarele de norme de deviz seria 1981 şi

normele orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz elaborate în perioada 1992 - 1996.

Cu Matrix Deviz puteti sa creati norme de deviz proprii, sa comunicati şi reactualizati preţurile la materiale, forta de muncă şi utilaje, sa cautati articole de deviz prin cuvinte din denumirea lor, sa stabiliti recapitulatia devizului, sa calculati cantitatea articolului de deviz prin antemăsurătoare. Dacă aveti deja un deviz sau un articol de deviz, aveti posibilitatea sa realizati un deviz sau un articol de deviz similar cu cel existent.

Prima versiune a programului Matrix Deviz a fost operationala în anul 1996 şi până acum acest produs a fost achizitionat de mai mult de 1000 de clienti.

Pentru utilizarea variantei demo a programului Matrix Deviz aveti nevoie de: - sistem de operare: Microsoft Windows; - hard disk (spatiu liber): minim 6,5 MB liberi pe partitia unde doriti sa descarcati

programul şi minim 45 MB liberi pe partitia unde doriti sa dezarhivati fisierele necesare utilizarii;

157

- rezolutie monitor: 1024x768. Preţ: - 650 RON (inclusiv TVA) - instalare pentru un singur calculator; - 200 RON (inclusiv TVA) - fiecare licenta suplimentara pentru mai mult de un

calculator; - intre 50 RON şi 200 RON (inclusiv TVA) - actualizare la ultima versiune

pentru fiecare licenta (preţul este în funcţie de data achizitiei versiunii initiale).

ANEXA 7.4 - PROGRAM DE DEVIZE DE LA FIRMA INTELSOFT SRL Adresa de internet: http://www.deviz.ro WinDoc Deviz şi Cost Construct Cost Construct contine un numar de aproximativ 60.000 de norme republicane

editate în 1981 şi revizuite în 1999. Acestea sunt grupate în 57 de Indicatoare care acopera toate lucrările din construcţii, de la drumuri şi poduri la retele electrice, construcţii civile şi industriale sau instalaţii.

Cost Construct include oferte de materiale, preţuri şi norme de deviz noi la solicitarea beneficiarilor.

Întocmeşte grafice Gantt.

ANEXA 7.5 - PROGRAMUL PENTRU DEVIZE X-DEV Pagina oficiala a programului X-DEV: www.x-dev.ro Programul ajuta la întocmirea de devize, antemasuratori, documentaţii de

licitatie, situatii de lucrări, extrase de materiale, manoperă, utilaj şi transport, devize pe obiect şi devizul pe investiţie şi alte rapoarte.

Programul contine toate normele de deviz din indicatoarele seria 1982 şi permite crearea de materiale noi şi norme de deviz locale.

Pentru functionarea programului NU este nevoie de abonament lunar, iar parola este definitiva.

Preţul programului este: 650 RON (6.500.000 ROL) inclusiv TVA.

158

ANEXA7.6 - PROGRAM PENTRU DEVIZE DE LA FIRMA SIS SOCIETATEA DE INGINERIE SISTEME SA

Adresa de internet http://www.sis.ro Deviz este un mediu de lucru care realizeaza toate functiile necesare pentru

elaborarea documentaţiei economice a lucrărilor de investiţii, pe calculatoare personale, individuale sau în retea.

Deviz are o construcţie modulara, fiind configurabil conform cerintelor clientului. În funcţie de configuratie se stabileste preţul de achizitionare.

Deviz este prevazut cu o serie de facilitati de adaptare excelenta la conditiile economice actuale.

Deviz este utilizabil în orice fel de societate comerciala, indiferent de natura şi dimensiunile acesteia.

ANEXA 7.7 - PROGRAM PENTRU DEVIZE DE LA FIRMA SC MC PLUS SRL VALCEA

Adresa de internet http://www.mcplus.ro DEV32.EXE

ANEXA7.8 - EDI 4: SISTEM INFORMATIC PENTRU OFERTAREA, PREGATIREA, PROGRAMAREA ŞI URMĂRIREA REALIZARII LUCRĂRILOR DE INVESTIŢII

Adresa de internet http://www.ncs.rdsnet.ro Poate fi utilizat de către: proiectanti, constructori şi beneficiari de investiţii,

controlandu-se reciproc asupra datelor în toate fazele de execuţie a lucrărilor de investiţii, construcţii montaj sau reparatii.

Realizeaza: - antemăsurătoarea pentru lucrări de construcţii montaj pe baza indicatoarelor

existente sau a articolelor de deviz, nou create de utilizator; - elaborarea necesarului de resurse (materiale, manoperă, utilaje de mecanizare,

mijloace auto-transport, transport tehnologic); - elaborarea devizului oferta pe categorii de lucrări (devizele dintr-o investiţie

pot avea coeficienti diferiti în recapitulatie); - elaborarea tuturor anexelor specifice investiţiilor bugetare pentru: proiectant,

constructor, beneficiar precum şi a celorlalte anexe tip text, necesare prezentarii la licitatii;

- pregatirea producţiei prin repartizarea cantităţilor de lucrări pe executanti, pe toate nivelele de lucrări (investiţie, obiect, deviz şi articole de deviz);

- programarea trimestriala şi lunara (cantitativ şi valoric) a lucrărilor , cu determinarea necesarelor de resurse;

159

- elaborarea devizelor şi a necesarului de resurse pentru lucrările repartizate pe executanti;

- urmărirea producţiei executate prin raportare lunara; - întocmirea situatiilor de lucrări prin actualizarea preţurilor la resurse, pentru

investiţiile nebugetare şi prin aplicarea coeficientului de actualizare la lucrările finantate de la buget, conform cu metodologia în vigoare;

- obtinerea rapoartelor de producţie şi legatura cu aplicatiile economice pentru comparativ de materiale şi urmărire costuri;

- restul de executat (extras de deviz), după o perioada de lucrări executate; - legatura automata cu aplicatia PRIMAVERA (USA). Baze de date (la instalare): - indicatoare de norme de deviz editia 1981-83; - norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz, editate după

anul 1992; - nomenclator de materiale ce contine tipurile materiale pe grupe şi sorto-tipo-

dimensiuni folosite pe şantierele de construcţii şi rezultate din retelele articolelor de deviz (în preţuri conform H.G.R. 449/90);

- nomenclator de articole complexe (AC) tip EDI, grupate pe specialitati şi subspecialitati;

- nomenclatoare de: forta de muncă, utilaje de construcţii, mijloace de transport auto şi tehnologic ce se regasesc în retetele articolelor de deviz din indicatoare.

Facilitati la dispozitia utilizatorului: - la elaborarea antemasuratorii se pot utiliza simultan trei variante de

introducere de date; - prin alegere directa a articolelor de deviz din indicatoarele de date instalate în

calculator; - prin introducere directa a articolului, în cazul cunoasterii simbolului acestuia; - prin introducere rapida a articolelor de deviz cu simbol şi liste anexe; - modificarea retetelor articolelor de deviz "proprii fiecarei investiţii", (fără a

modifica baza de date normativa), prin: - schimbarea normelor de consum la orice resursa; - stergerea sau adaugarea de resurse noi; - adaugarea de resurse la nivel superior (investiţie, obiect, deviz); - actualizarea preţurilor la resurse proprii fiecarei investiţii cu posibilitatea

transmiterii acestora în nomenclatoare, însotite de data ultimei actualizari, în vederea usurarii elaborarii ofertelor ulterioare;

- posibilitate creerii de articole noi, specifice ultimelor tehnologii de execuţie; - determinarea valorii orei medii de manoperă pe meserii, cît şi a tarifului de

transport tehnologic (pentru articolele de deviz tip TRA); - întocmirea de structuri de modele de "recapitulatie la devize", care sa

cuprinda parametrii specifici unei investiţii, parametrii ce pot fi modificati la nivel de deviz funcţie de categoria de lucrări a devizului;

- întocmirea situatiilor de lucrări pe total investiţie şi pe executanti pentru cantităţile de lucrări executate în luna de raportare, cumulat de la începutul anului şi respectiv de la începutul lucrării, astfel:

160

- pentru lucrările bugetare preţurile sînt cele din oferta şi se actualizeaza lunar pe baza de coeficienti de actualizare ce se calculeaza automat pentru fiecare situatie de lucrări în parte;

- pentru lucrările ce se finanteaza din surse proprii, decontarea se face prin actualizarea preţurilor resurselor, conform facturilor.

- întocmirea consumurilor de resurse pentru lucrările executate; - întocmirea comparativului de materiale ce pune faţă în faţă consumul tehnic

conform documentaţiei executate şi consumul contabil al zi (cantitativ şi valoric) preluat din bonurile de consum din sistemul informatic " Evidenta Materialelor " - EMA 2 (dacă acesta este implementat);

- posibilitatea de IMPORT-EXPORT date (investiţii, obiecte sau devize) prelucrate sau ce pot fi prelucrate pe alte calculatoare, dacă nu se lucreaza în retea;

- posibilitatea utilizatorului de a crea articole comasate; - aplicatia ofera posibilitatea utilizatorului de a obtine rapoarte utilitare precum: - furnizori de materiale principale cu preţ loco, furnizori şi preţ depozit calculat

automat; - calculul bugetului de cheltuieli proprii indirecte; - defalcator cu structura costurilor pe investiţie cu export de date în aplicatia

Evidenta Contabila - ECO2, dacă aceasta este implementata; - variante cu centralizatoare şi borderouri ale producţiei realizate în luna,

cumulat de la începutul anului sau de la începutul lucrării, etc. Tinem sa facem o precizare speciala pentru lucrările finantate prin bugetul

statului mentionînd ca toate formularele se obtin automat după completarea acestora cu datele proprii unitatii beneficiare.

Va prezentam în continuare Formularele continute în Ordinul comun al ministrului finantelor publice şi ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1014/874 / 2001 prevăzute în Documentaţia standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achizitia publica de lucrări şi al caror mod de completare fac obiectul aplicatiei.

Pentru informare, va oferim denumirea Formularelor şi persoane juridice în competenta carora revine sarcina sa fie completate prin aplicatia EDI4.

161

Denumire formular Se întocmeste de: 1A - Scrisoare de interes Candidat 1B - Scrisoare de interes Candidat 2A - Scrisoare de inaintare Ofertant 2B - Scrisoare de inaintare Ofertant 3 - Formular de oferta + Anexa Ofertant 4 - Scrisoare de garantie bancara Banca 5 - Scrisoare de garantie bancara de buna execuţie Banca B1- Declaratie privind eligibilitatea Ofertant/Candidat B2 - Informatii generale Ofertant/Candidat B3 - Experienta similara Ofertant/Candidat C1- Grafic de execuţie a lucrării Ofertant C2 - Centralizatorul financiar al obiectelor Ofertant/Proiectant C3 - Centralizatorul financiar al categ. de lucrări Ofertant/Proiectant C4 - Lista cantităţilor de lucrări Ofertant C5 - Lista cantităţilor de lucrări Ofertant C6 - Lista consumurilor de resurse materiale Ofertant C7 - Lista consumurilor cu mana de lucru Ofertant C8 - Lista consumurilor de ore de functionare a utilaj.de construcţii

Ofertant

C9 - Lista consumurilor privind transporturile Ofertant C10 - Fisa tehnica nr. Ofertant/Proiectant C11 - Lista cu cantit. de utilaje şi echip. tehnologice, inclusiv dotarile

Ofertant

CONTRACT - Contract de lucrări Contractant

ANEXA 7.9 - PROGRAM DE DEVIZE DE LA CIBPRO - SOFT Adresa de internet http://soft.cibpro.ro SICO - DEVIZE (IV), pentru planificarea, lansarea, urmărirea şi

managementul lucrărilor de investiţii, reparatii, modernizari s.a., integrat direct cu MS PROJECT.

Program pentru planificarea/ urmărirea lucrărilor de construcţii-montaj, managementul proiectelor etc., integrat direct cu MS Project şi Primavera.

DEVIZE face parte dintr-un sistem informatic complex, de tip ERP, numit SICO.

SICO - Sistem Informatic de Conducere Operativa. El poate lucra atât integrat cu celelalte module SICO, dar şi indepenedent, ca

un program de sine statator. DEVIZE este o aplicatie informatica pentru planificarea, lansarea şi urmărirea

lucrărilor (proiectelor) de investiţii, reparatii, modernizari din activitatea de construcţii-montaj ori similara. Se obtin devize analitice şi sintetice, situatii de lucrări, extrase de resurse, formulare pentru licitatii, documentaţii pentru programarea, lansarea şi urmărirea producţiei, export de date către alte aplicatii etc.

Prin interfata directa cu programe universale de planificare şi management de resurse (MS Project, Primavera) programul DEVIZE asigura sursa de date pentru

162

acestea, oferind utilizatorilor (managerilor) instrumente de lucru moderne, eficiente şi de mare productivitate.

Programul se adreseaza antreprenorilor, proiectantilor, investitorilor, constructorilor şi beneficiarilor de lucrări de investiţii, modernizari şi reparatii din domeniul de construcţii-montaj şi producţie industriala specifica.

Baza de date normativa a aplicatiei, ca model orientativ, este formata din toate cataloagele şi indicatoarele editia 1981-1983.

Programul permite ca aceasta baza de date sa fie adaptata, dezvoltata, actualizata şi personalizata conform noilor tehnologii, normative ori cerinte ale beneficiarilor.

Prin functii specifice ale programului pot fi preluate şi revizuite orice indicatoare existente pentru crearea automata de noi indicatoare.

Folosind aceste functii au fost deja incluse în baza de date a aplicatiei indicatoare noi, editate de COCC, ELECTRICA s.a. începând cu anul 1999.

Normele de consumuri specifice de resurse ale indicatoarelor orientative au câte doua variante de înscriere: "etalon" - varianta de referinta şi "proprii" - varianta proprie fiecarui beneficiar. Câmpurile de consumuri specifice proprii pot fi utilizate de beneficiari pentru a-şi înscrie propriile normative de consumuri de resurse. Astfel, toate rapoartele aplicatiei sunt calculate şi prezentate simultan în doua variante: pentru consumuri specifice etalon şi pentru consumuri specifice "proprii".

Beneficiarii isi pot dezvolta ei insisi propriile cataloage şi indicatoare de articole de deviz.

Ultima versiune a aplicatiei cuprinde atât editii recente de cataloage şi indicatoare cât şi un modul de program specializat în preluarea şi actualizarea de noi indicatoare şi cataloage.

Pentru o integrare mai completa cu MS Project, aceasta versiune are propria-i posibiltatea de introducere a calendarului lucrărilor.

Fiecare deviz este realizat ca fisier independent cu date extrase din bibliotecile orientative şi/sau proprii de articole de deviz. El cuprinde toate resursele prevăzute direct de cataloage şi indicatoare grupate pe articole şi feluri de resurse (materiale, manoperă, uitilaj, transport).

Recapitulatia devizului analitic prevede evidentierea tuturor cheltuielilor începând de la cele directe din articole şi a celorlalti indicatori pâna la totalul general al devizului. Utilizatorul are acces complet (modificare, adaugare, stergere) asupra acestor date.

Programul permite prezenta completa şi totala pe ecranul calculatorului a devizului în lucru, astfel încât la orice modificare a datelor, de exemplu a preţului unei resurse, sa poata fi vazute influentele ei asupra tuturor valorilor şi indicatorilor devizului respectiv. În acelaşi timp şi cu acelaşi efort se realizeaza cel putin trei etape în elaborarea unei documentaţii: crearea, analiza şi optimizarea acesteia. În acest fel utilizatorul obtine devizul cu toate valorile dorite de el, cu maxima rapiditate, acuratete şi exactitate.

DEVIZE este un program client-server scris în mediul Visual FoxPro al platformei WINDOWS şi cu o versiune de suport de date în SQL SERVER.

163

Sunt create următoarele rapoarte: A. Rapoarte la devize analitice: 1) Deviz cu recapitulatie detaliata - devizul analitic pe stadiu fizic în forma standard, cu recapitulatia detaliata pe

fiecare element de cheltuiala. Prima parte a devizului, situatia pe articole directe, este un tabel grupat pe articolele de deviz cu următoarele coloane: numarul curent, codul (simbolul) articolului, unitatea de masura, cantitatea, preţurile unitare (material, manoperă, utilaj, transport) şi frahtul, valorile (material, manoperă, utilaj, transport) şi greutatea totala. Valorile pe articole cuprind doar cheltuielile directe pentru resursele prevăzute în indicatoare, la preţurile actuale. Valorile totale sunt egale cu valorile totale din extrasele de resurse. Recapitulatia cuprinde totalitatea cheltuielilor, defalcate pe fiecare element constitutiv, asa cum a fost creata la generarea devizului. Este forma cea mai detaliata a unei recapitulatii pentru un deviz analitic;

2) Recapitulatie detaliata deviz - doar finalul devizului analitic; 3) Deviz oferta cu recapitulatie - forma standard de deviz analitic. Prima parte reprezinta un tabel care are

coloanele următoare: numarul curent, articolul de deviz, unitatea de masura, cantitatea, preţurile unitare (material, manoperă, utilaj, transport, totale) şi valorile (material, manoperă, utilaj, transport, totale). Preţurile unitare pe articole şi valorile acestora cumuleaza, grupate pe tipuri de resurse şi pe total resurse, toate cheltuielile directe, atât din articolele directe cât şi din recapitulatie.

A doua parte este un final de deviz cu trei feluri de indicatori: - cheltuieli directe - totaluri pe toate tipurile de resurse (material, manoperă,

utilaj, transport) şi cu total cumulat; - cheltuieli indirecte şi profit - total; - total general deviz. 4) Deviz oferta fără recapitulatie - tabel al articolelor de deviz cu următoarele coloane: numarul curent, articolul

de deviz, unitatea de masura, preţul unitar, cantitatea şi totalul valoric. Preţul unitar cuprinde toate elementele de cheltuieli şi profitul, atât din situatia pe articole directe cât şi din întreaga recapitulatie a devizului. Acest preţ este însumat pentru toate tipurile de resurse directe: materiale, manoperă, utilaje şi transport auto şi pentru toate elementele finalului de deviz, astfel încât fiecare articol are un preţ unitar general şi un total general proprii. Se calculeaza şi un total general pe deviz;

164

5) Antemăsurătoare - lista de cantităţi a articolelor de deviz. Nu contine nici un element valoric. Reprezinta documentaţia de pornire, elaborata de proiectant, pentru întocmirea

celorlalte situatii (rapoarte). 6) Extrase de resurse - tabele cu necesarele de resurse: materiale, manoperă, utilaje, transport auto. Aceste situatii cuprind denumirea, unitatea de masura, preţul unitar, cantitatea

şi valoarea fiecarei resurse. Extrasele de materiale mai cuprind şi greutatile acestora. Aceste rapoarte se întocmesc atât pe tot devizul analitic cât şi grupate pe fiecare articol al acestuia;

7) Documentaţii pentru licitatii - formularele C4, C5, C6, C7, C8, C9 în forme standard prevăzute de legislatia

şi metodologia actuale. Formularul C5 este tot o forma de deviz analitic, cu preţuri şi valori ale articolelor pe fiecare tip de resurse (materiale, manoperă, utilaje, transport) şi cu o recapitulatie specifica. Formularele C6, C7, C8, C9 sunt liste cu necesarele de resurse: materiale (C6), mâna de lucru (C7), utilaje (C8) şi transport auto (C9). Preţurile şi valorile sunt exprimate în mii lei iar valorile totale au o dubla exprimare: mii lei şi euro. În formularul cu resursele de materiale (C6) mai sunt înscrise date privind furnizorii şi greutatile materialelor.

8) Rapoarte pentru programarea, lansarea şi urmărirea producţiei de

construcţii-montaj B. Rapoarte la devize sintetice: 1) Deviz cu recapitulatie - devizul sintetic care cuprinde tabelul cu totaluri pe devizele analitice

componente. Pe coloane sunt înscrise date ale devizelor analitice preluate din antetul fiecaruia: codul (identificatorul), denumirea, unitatea de masura şi cantitatea. Coloanele de preţuri şi de valori preiau totalurile cu cheltuielile directe ale devizelor analitice, structurate pe: material, manoperă, utilaj, transport şi total. La final sunt calculate, pe fiecare obiect de deviz, totaluri cu: cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit, valori suplimentare (indicatorii IV şi V din finalurile devizelor analitice) şi un total general. Acesti indicatori sunt calculati şi pe întreg devizul sintetic;

2) Deviz fără recapitulatie - este identic cu devizul sintetic cu recapitulatie dar fără defalcari pe cheltuieli

directe ori indirecte, profit etc.

165

3) Extrase de resurse - tabele cu necesarele de resurse: materiale, manoperă, utilaje, transport auto.

Aceste situatii cuprind denumirea, unitatea de masura, preţul unitar, cantitatea şi valoarea fiecarei resurse. Aceste rapoarte sunt, de fapt, centralizatoarele de resurse pentru toate devizele analitice care compun devizul sintetic.

Toate aceste rapoarte sunt editate în trei moduri: previzualizare, imprimare şi fisier. Ca fisiere Windows independente, rapoartele pot fi prelucrate şi integrate în alte produse informatice.

C. Integrare cu aplicatii de planificare şi management universale (MS Project,

Primavera): - export direct al datelor privind task-urile şi resursele; - sursa directa de date primare pentru MS Project; - interpretarea şi preluarea, în limbajul articolelor de deviz, a rezultatelor

prelucrărilor din MS Project/ Primavera; - fundamentarea deciziilor luate prin MS Project/ Primavera; - etc. Preţurile de achizitie sunt unitare pe calculator şi se diferentiaza pe cele patru

versiuni:

Modul de program Pre ţ un i tar DEVIZE BAZA 300 EURO DEVIZE STANDARD 350 EURO DEVIZE COMPLET 400 EURO DEVIZE MANAGER 700 EURO

Pentru utilizarea şi pe alte calculatoare ale beneficiarului se acorda o reducere

de 60% din preţul unitar de achizitie. Pentru implementarea speciala, în zonele unde nu exista distribuitori autorizati,

beneficiarul va suporta cheltuielile de deplasare. Pentru persoanele fizice/ juridice platitoare de TVA aceste preţuri nu includ

TVA. Pentru persoanele fizice/ juridice neplatitoare de TVA aceste preţuri contin

TVA. Oferta de preţuri are o valabilitate de 30 zile de la data întocmirii ei.

166

ANEXA 8 - LISTA MESERIILOR SPECIFICE ŞI NESPECIFICE UTILIZATE ÎN RAMURA CONSTRUCŢII

7113 Spărgători tăietori şi cioplitori în piatră 711301 - cioplitor în piatră şi marmură 711300 - cioplitor montator piatră, marmură 711303 - gaterist la tăiat blocuri de piatră, marmură 711304 - tăietor şlefuitor, lustruitor piatră, marmură 7121 Muncitori constructori care utilizează tehnici şi materiale

tradiţionale 712101 - muncitor constructor bârne, chirpici, piatră 712102 - confecţioner plăci din diverse materiale 712103 - confecţioner plase şi pânze rabiţ din stuf 7122 Zidari 712201 - sobar 712202 - zidar coşuri fabrică 712203 - zidar pietrar 712204 - zidar şamotor 712205 - zidar roşar - tencuitor 7123 Constructori în beton armat şi asimilaţi 712301 - betonist 712302 - fierar betonist 712303 - montator elemente prefabricate din beton armat 7124 Dulgher 712401 - dulgher 7129 Muncitori constructori neclasificaţi în grupele de bază anterioare 712901 - muncitor hidrometru 712902 - pavator 712903 - săpător fântâni 712904 - asfaltator 712905 - cantonier 712906 - chesonier 712907 - constructor căi ferate 712908 - constructor linii tramvai 712909 - drenor canalist 712910 - fascinar 712911 - finisor terasament 712912 - muncitor hidrogeolog 712913 - muncitor constructor şenal navigabil, lucrări hidrotehnice şi portuare 712914 - şef echipă întreţinere poduri metalice, viaducte şi tuneluri 712915 - agent hidrotehnice

167

712916 - revizor cale sau puncte periculoase 712917 - meseriaş întreţinere cale 712918 - şef echipă întreţinere cale 712919 - meseriaş întreţinere poduri metalice, viaducte şi tuneluri 7131 Structori de acoperişuri 713101 - acoperitor - învelitor ţiglă, azbociment, tablă 7132 Parchetari, linolişti, mozaicari şi faianţari 713201 - faianţar 713202 - montator placaje interioare şi exterioare 713203 - mozaicar 713204 - parchetar - linolist 7133 Ipsosari 713301 - ipsosar 713302 - turnător ornamentalist 7134 Montatori de izolaţii termice şi acustice 713401 - izolator fonic 713402 - izolator frigorific 713403 - izolator hidrofug 713404 - izolator lucrări speciale (antiacide şi de protecţie) 713405 - izolator termic 7135 Geamgii 713501 - geamgiu 7136 Instalatori şi montatori de ţevi 713601 - detector pierderi apă şi gaze 713602 - instalator apă, canal 713603 - instalator frigotehnist 713604 - instalator încălzire centrală şi gaze 713605 - instalator reţele exterioare apă 713606 - instalator ventilare şi condiţionare aer 713607 - verificator canale subterane 7137 Electricieni în construcţii 713701 - electrician în construcţii 7141 Zugravi, tapetari, lăcuitori şi vopsitori 714101 - tapetar 714102 - zugrav, vopsitor 714103 - lăcuitor lemn 714104 - vopsitor industrial 714105 - finisor - lăcuitor lemn 714106 - stucatuist

168

7143 Curăţători de faţade şi coşuri 714301 - coşar 714302 - curăţitor de faţade 7212 Sudori şi debitatori autogeni 721201 - lipitor de plăcuţe la scule aşchietoare 721202 - sudor autogen 721203 - sudor electric 721204 - sudor automatist 721206 - tăietor de flacără (autogen) 721207 - sudor cu gaze 721208 - sudor în mediu protector 7213 Tinichigii - cazangii 721301 - cazangiu recipiente 721302 - probator hidraulic cazane, ţevi, recipiente 721303 - tinichigiu carosier 721304 - tinichigiu industrial 721305 - tinichigiu de şantier 721306 - tinichigiu structurist de aviaţie 721307 - cazangiu ţevar 721308 - cazangiu formator 7214 Constructori şi montatori de structuri metalice 721405 - confecţioner plase din sârmă 721406 - formator ţevi prin sudare 721407 - lăcătuş construcţii metalice şi navale 721408 - lăcătuş de mină 721409 - lăcătuş revizie vagoane 721410 - lăcătuş mecanic 721411 - lăcătuş montator 721419 - maşinist la confecţionarea ambalajelor metalice 721420 - maşinist la confecţionarea tuburilor de aluminiu 721421 - constructor şi montator de structuri metalice 721422 - maşinist la fabricarea acelor şi accesoriilor 721423 - nituitor 721424 - lăcătuş mecanic de întreţinere şi reparaţii universale 7221 Forjori, ştanţatori şi presatori 722104 - ştanţator 722106 - forjor mecanic 7222 Sculeri 722201 - lăcătuş SDV 722202 - sculer matriţer 722203 - lăcătuş AMC

169

722204 - lăcătuş mecanică fină 7241 Electromecanici montatori şi reparatori de aparate şi echipamente

electrice şi energetice 724101 - electrician echipamente electrice şi energetice 724112 - montator reglor şi depanator de ascensoare 7244 Electromecanici montatori şi reparatori de instalaţii telegrafice şi

telefonice 724401 - automatist 724402 - electromecanic SCB (semnalizare, centralizare, blocare) 724404 - electromecanic reţele cabluri 724405 - electromecanic reţele linii 724406 - electromecanic telegrafie, telefonie 724407 - electronist telecomunicaţii 724408 - jonctor 724409 - linior 724410 - montator, reglor, testor aparatură de telecomunicaţii şi instalaţii de

semnalizare, centralizare şi blocare 724411 - electromecanic electroalimentare 7245 Electricieni, montatori şi reparatori de linii electrice aeriene şi

subterane 724501 - electricieni exploatare centrale şi staţii electrice 724502 - electrician exploatare reţele electrice 724503 - electrician montare şi reparaţii cabluri electrice subterane 724504 - electrician montare şi reparaţii linii electrice aeriene 724505 - electrician montare şi reparaţii echipament electric din centrale, staţii

şi posturi de transformare electrice 724506 - electrician protecţie relee, automatizări şi măsurători electrice 724507 - electrician montare şi reparaţii 724508 - electrician montator de instalaţii automatizate 724509 - electrician montator de instalaţii electrice la mijloace de transport 724510 - electrician pentru protecţia catodică 724511 - electrician rural 724512 - electrician de mină 724513 - electrician pentru utilizarea energiei electrice 8281 Montatori în construcţii mecanice 828101 - lăcătuş montator pentru utilaje industriale, de construcţii şi agricole 828102 - pregătitor şi montator utilaje tehnologice 8332 Conducători de maşini şi utilaje terasiere 833201 - maşinist la maşini pentru terasamente 833202 - maşinist la instalaţii de preparat şi turnat beton şi mixturi asfaltice 833202 - maşinist la maşini cale mecanizare uşoară şi grea

170

8333 Conducători de macarale, poduri mobile, lifturi sebterane şi asimilaţi

833301 - macaragiu 833302 - maşinist pod rulant 833303 - funicularist 833304 - macaragiu macarale plutitoare 833305 - şofer automacaragiu 833306 - supraveghetor staţie şenal navigabil 833307 - funicularist, funiculare pasagere 833308 - docher, mecanizator (muncitor portuar) 8334 Operatori la instalaţiile de transport mărfuri paletizate 833401 - maşinist la maşini mobile pentru transporturi interioare 833402 - maşinist la alte maşini fixe de transport pe orizontală şi verticală 9312 Muncitori necalificaţi la întreţinerea de drumuri, şosele, poduri,

baraje etc. 931203 - muncitor necalificat la întreţinerea de drumuri, şosele, poduri, baraje 931204 - săpător manual 9313 Muncitori necalificaţi în construcţia de locuinţe 931301 - muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci

mozaic, faianţă, gresie, parchet 931302 - muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii 9330 Muncitori necalificaţi în transporturi şi manipulanţi mărfuri 933001 - camionagiu 933002 - cărăuş 933003 - încărcător-descărcător 933004 - legător de sarcină 933005 - manipulant mărfuri 933006 - distribuitor presă Întocmită după manualul de utilizatori prin «Clasificarea ocupaţiilor din

România », elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale împreună cu Comisia Naţională de Statistică, editia 2002.

171

172

ANEXA 9 - CASTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT ŞI NET PE TOTAL ECONOMIE ÎN ANUL 1938 ŞI ÎN PERIOADA 1947-2009

- lei/salariat -

Anul Castig Salarial

Mediu Brut

Castig Salarial

Mediu Net

Anul Castig Salarial Mediu Brut

Castig Salarial Mediu Net

1938 168 ...*) 1978 2344 2011 1947 261 ... 1979 2457 2108 1948 293 ... 1980 2602 2238 1949 335 ... 1981 2721 2340 1950 366 337 1982 2936 2525 1951 397 365 1983 3024 2601 1952 403 370 1984 3224 2773 1953 447 410 1985 3285 2827 1954 487 456 1986 3317 2855 1955 536 499 1987 3337 2872 1956 593 549 1988 3422 2946 1957 671 619 1989 3538 3063 1958 747 684 1990 4010 3381 1959 784 726 1991 9207 7460 1960 854 802 1992 25322 20140 1961 898 833 1993 76452 59717 1962 947 880 1994 184719 141951 1963 1005 932 1995 275825 211373 1964 1046 965 1996 426038 321169 1965 1115 1028 1997 843316 632086 1966 1179 1083 1998 1318605 1042274 1967 1210 1107 1999 1921754 1522878 1968 1248 1139 2000 2840449 2139138 1969 1297 1180 2001 4220357 3019424 1970 1434 1289 2002 5320559 3789202 1971 1471 1318 2003 6637868 4839648 1972 1498 1339 2004 8183317 5986386 1973 1563 1391 2005**) 968 746 1974 1663 1471 2006**) 1146 866 1975 1813 1595 2007**) 1396 1042 1976 1964 1712 2008**) 1761 1309 1977 2102 1818 2009**) 1845 1361

*) datele nu sunt disponibile **) în RON

ANEXA 10 - CASTIGUL SALARIAL MEDIU NET LUNAR PE TOTAL ECONOMIE ÎN ANII 1991 - 2010**)

- lei/salariat -

Anul Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

1991 4.038 3.978 4.110 6.213 7.550 7.787 8.263 8.239 9.174 9.824 10.773 11.824 1992 13.005 12.717 15.287 15.677 17.709 19.426 19.989 19.804 23.306 24.080 28.456 32.612 1993 27.763 29.162 37.146 38.319 51.034 58.917 67.047 75.032 74.723 79.732 93.020 101.331 1994 101.795 106.378 112.603 126.194 126.464 131.134 142.657 153.883 153.486 160.483 167.745 198.530 1995 170.885 173.758 182.803 199.030 199.702 205.080 218.535 230.338 229.543 242.612 252.217 282.995 1996 256.563 248.880 262.237 301.558 293.508 294.148 333.797 343.090 341.361 374.633 380.375 433.692 1997 396.892 456.305 507.026 591.867 567.647 580.978 621.728 650.641 710.242 797.194 820.842 940.495 1998 884.424 878.620 954.305 1.045.498 999.233 1.040.621 1.098.549 1.122.880 1.139.952 1.170.924 1.191.510 1.360.261 1999 1.240.941 1.294.259 1.411.363 1.479.672 1.460.453 1.513.514 1.603.869 1.624.183 1.629.938 1.656.981 1.751.585 1.990.080 2000 1.725.994 1.748.052 1.906.989 2.135.867 2.029.622 2.103.644 2.171.977 2.220.361 2.272.967 2.357.201 2.497.493 2.911.570 2001 2.738.029 2.596.213 2.819.240 3.025.138 2.915.299 2.981.495 3.123.279 3.135.210 3.124.899 3.210.425 3.314.260 3.659.686 2002 3.671.588 3.464.365 3.666.430 3.965.851 3.795.431 3.806.409 3.919.380 3.898.408 3.854.969 3.967.454 4.038.159 4.525.696 2003 4.730.761 4.451.835 4.637.693 4.955.273 4.729.313 4.705.891 4.863.801 4.807.983 4.881.658 4.957.108 5.037.861 5.658.065 2004 5.771.049 5.477.573 5.857.482 5.969.555 5.801.110 5.828.978 5.883.194 5.858.704 5.944.324 6.071.211 6.245.148 6.875.094 2005*) 723 674 708 743 720 722 730 734 736 742 774 848 2006*) 826 767 828 839 833 835 842 841 860 866 908 1099 2007*) 918 941 1013 1027 1012 1023 1040 1030 1040 1084 1121 1266 2008*) 1200 1134 1192 1282 1248 1273 1308 1277 1296 1327 1361 1489 2009*) 1355 1358 1402 1408 1356 1379 1390 1348 1359 1375 1366 1477 2010*) 1426 1411 1509 1436 1428 1422 1355 1339 1340 1340 1377 1496

*) RON **) Incepand cu anul 2002 pentru sectorul economic sunt excluse din cercetare unitatile economice cu 0-3 salariati.

173

174

ANEXA 11 - CASTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT LUNAR PE TOTAL ECONOMIE ÎN ANII 1991 - 2010 **) - lei/salariat -

Anul Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

1991 4.769 4.686 5.286 7.605 9.331 9.739 10.247 10.218 11.421 12.215 13.423 14.771 1992 16.241 15.897 19.373 19.704 22.258 24.462 25.223 25.026 29.415 30.479 36.152 41.430 1993 35.241 36.993 47.139 48.749 65.136 75.493 85.791 95.936 95.730 102.550 119.666 131.742 1994 131.763 135.944 144.802 163.283 162.842 169.322 185.453 201.440 200.572 206.849 216.546 261.516 1995 221.542 225.337 237.595 261.530 260.567 268.096 286.008 301.451 297.092 314.003 328.034 374.183 1996 332.480 322.808 341.708 397.781 384.590 386.425 442.991 456.841 453.856 500.012 509.114 590.717 1997 531.226 596.267 668.518 795.296 754.570 774.559 835.061 871.591 933.952 1.046.691 1.083.994 1.265.671 1998 1.102.461 1.087.824 1.197.075 1.334.427 1.263.956 1.322.476 1.402.909 1.402.317 1.433.103 1.476.637 1.506.330 1.756.071 1999 1.569.563 1.583.518 1.768.944 1.864.722 1.835.505 1.910.834 2.020.178 2.035.698 2.040.725 2.080.923 2.222.369 2.559.796 2000 2.263.212 2.276.621 2.488.562 2.838.364 2.676.061 2.789.047 2.848.694 2.908.669 2.989.839 3.115.128 3.349.611 3.975.929 2001 3.621.665 3.411.998 3.717.275 4.321.748 4.174.679 4.280.633 4.436.326 4.449.518 4.424.024 4.534.130 4.719.732 5.299.736 2002 5.144.789 4.778.519 5.091.065 5.585.360 5.329.069 5.327.130 5.498.528 5.469.586 5.404.070 5.570.795 5.704.674 6.521.579 2003 6.520.266 6.054.129 6.338.861 6.885.534 6.521.441 6.476.157 6.721.855 6.647.856 6.763.882 6.873.680 7.021.231 8.068.932 2004 8.006.308 7.483.952 8.065.813 8.292.765 8.008.210 8.035.915 8.125.709 8.101.024 8.214.078 8.392.766 8.677.841 9.733.512 2005*) 951 875 920 973 942 944 957 963 965 974 1017 1121 2006*) 1100 1017 1101 1120 1109 1112 1122 1122 1148 1155 1213 1481 2007*) 1232 1264 1364 1387 1361 1377 1402 1395 1411 1471 1522 1730 2008*) 1637 1543 1623 1751 1704 1738 1769 1728 1751 1795 1844 2023 2009*) 1839 1863 1922 1930 1855 1887 1901 1845 1860 1881 1866 2023 2010*) 1967 1940 2074 1973 1962 1951 1868 1846 1846 1846 1900 2067

*) RON **) Incepand cu anul 2002 pentru sectorul economic sunt excluse din cercetare unitatile economice cu 0-3 salariati.

ANEXA 15 - STINGĂTOARE Numărul orientativ de stingătoare portative pentru unele categorii de

construcţii este prezentat în tabelul următor.

Tabelul A15.1 Numărul orientativ de stingătoare portative pentru unele categorii de construcţii

[anexa nr. 6 la Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007]

Categorii de construcţii Număr minim de stingătoare *) /

suprafaţa desfăşurată 1. Clădiri administrative: - sedii ale administraţiei publice centrale şi locale; - sedii de fundaţii, organizaţii neguvernamentale,

asociaţii, agenţii şi alte asemenea; - sedii de birouri.

1 buc / 300 m2

2. Clădiri comerciale: - comerţ alimentare şi nealimentar; - magazine generale; - alimentaţie publică (restaurante, braserii şi altele

asemenea); - spaţii şi încăperi destinate serviciilor.

1 buc / 200 m2

3. Clădiri de locuit (cu caracter de recomandare): - blocuri; - locuinţe unifamiliale.

1 buc / nivel

4. Clădiri civile cu funcţiuni mixte (comerţ, birouri, reuniuni) 1 buc / 300 m2

5. Alte amenajări: - circuri mobile; - scene şi tribune amenajate provizoriu în aer liber

(pentru spectacole, mitinguri, competiţii sportive, etc.);

- studiouri de radio, televiziune, îndeosebi cu public.

1 buc / 150 m2

*) Performanţa de stingere echivalentă cu focarele 21 A şi 113 B, conform standardului

european de referinţă. Notă: Tipul şi numărul de stingătoare se stabilesc de proiectant şi pentru construcţiile existente, prin

scenariile de incendiu sau de persoana cu atribuţii specifice, în funcţie de nivelul de risc de incendiu, tipul şi cantitatea de material sau substanţă combustibilă/volumul de lichid combustibil din spaţiul ce trebuie protejat.

La alegerea stingătoarelor se va ţine seama de recomandările din tabelul

următor.

175

Tabelul A15.2 Alegerea stingătoarelor

Clasa

incendiu Focarul de incendiu

Simbol Pulbere CO2 Apă Spumă

Materiale solide: lemn, hârtie,

textile, cărbune, paie, cauciuc

Materiale lichide: petrol, benzină, ulei, vopseluri,

alcool

Gaze: metan, propan, hidrogen,

acetilenă, gaze naturale

Metale: aluminiu, magneziu, litiu, sodiu, potasiu,

aliaje

Instalaţii electrice: întrerupătoare,

transformatoare, computere,

motoare, etc.

Dotări cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor specifice

instalaţiilor pentru construcţii În continuare sunt prezentate în mod sintetic, particularităţile privind dotarea

instalaţiilor pentru construcţii cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor. Dotarea centralelor termice cu stingătoare Dotarea centralelor termice cu stingătoare se face pe baza următoarelor acte

normative: − Ghid de proiectare, execuţie şi exploatarea centralelor termice mici. Indicativ GP

051-2000; − Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală.

Indicativ: I 13 - 02; − Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze

petroliere lichefiate (GPL). Indicativ I 31-99. Pentru detalii vezi tabelul A15.3 şi tabelul A15.4.

176

Tabelul A15.3 Dotarea centralelor termice cu stingătoare

CT mici ≤ 300 kW CT mari > 300 kW

Combustibilul

Nr. crt.

Dotarea Baza legală U.M.

Gaz Lichid Solid Gaz Lichid Solid

1 Stingătoare cu spumă sau pulbere şi CO2

GP 051 - 2000, art. 6.2

buc./ încăpere

min. 2

min. 2

2 Stingătoare cu pulbere şi CO2 de minimum 6 kg sau similare

I 13 - 02, art. 9.86

buc./ 100 m2

suprafaţă de

pardoseală

1 1 1 1

Tabelul A15.4

Dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor în cazul depozitelor de GPL

Nr. Dotarea Baza legală Mărimea depozitului

crt. < 5 000 l < 10 000 l < 20 000l < 30 000 l

1 Stingător cu pulbere (P6) I 31 - 99, art. 6.20

1 2 2 2

2 Stingător portabil de CO2 (G6)

I 31 - 99, art. 6.20

1 1 2 2

3 Stingător carosabil cu CO2

I 31 - 99, art. 6.20

1

4 Instalaţie de stropire tip apă pulverizată (uscată), montată pe recipiente, cu timp de funcţionare o oră

I 31 - 99, art. 6.21

1

5 Staţie de pompare şi rezervă apă intangibilă

I 31 - 99, art. 6.21

1

Dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor în cazul

centralelor termice pe combustibil lichid În cazul centralelor termice cu putere instalată până la 300 kW, având depozite

închise cu combustibil lichid din exteriorul construcţiei, se asigură pentru fiecare 20 t capacitate, minimum:

- două stingătoare portative, cu spumă chimică; - un stingător transportabil, cu spumă chimică; - o ladă cu nisip de 0,5 m3; - o lopată [GP 051 - 2000, art. 6.3]. În cazul centralelor termice cu putere instalată peste 300 kW, având depozite

închise cu combustibil lichid, din exteriorul construcţiei se asigură pentru fiecare 20 t capacitate, minimum:

177

- două stingătoare portative, cu spumă de minimum 6 kg; - un stingător transportabil, cu spumă chimică minimum 50 kg; - o ladă cu nisip de 0,5 m3; - o lopată [I 13 - 02, art. 9.87] Sub arzătoarele de combustibil lichid se prevăd tăvi cu nisip [GP 051 - 2000,

art. 6.5]. Sub injectoarele cu combustibil lichid se prevăd tăvi etanşe din tablă, umplute

cu nisip, pentru evitarea împrăştierii pe pardoseală a eventualelor pierderi de combustibil [I 13 - 02, art. 9.89]

Dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor în cazul

centralelor termice pe combustibil solid La centralele termice alimentate cu combustibil solid, se prevăd hidranţi

interiori de incendiu, în conformitate cu prevederile normativului I 9 şi alte reglementări specifice [GP 051 - 2000, art. 6.4].

În centralele termice cu combustibil solid, în sala cazanelor se prevăd hidranţi interiori de incendiu, dacă aceasta este amplasată într-o construcţie echipată cu asemenea instalaţii [I 13 - 02, art. 9.88]

178

curs gefiem 2012

Documents