Curs 9 RomanContractul de mandat :

Definitie : Mandatul este o conventie prin care o parte numita mandatar se obliga sa presteze un serviciu gratuit in folosul unei alte persoane numita mandant.Aceasta definitie este valabila si astazi.Este un contract sinalagmatic.La origine mandatul nu imbraca forma unei conventii.Abia la sfarsitul republicii, in conditiile dezvoltarii vietii economice si a diversificarii relatiilor de schimb s-a creat situatia conform careia o persoana trebuia sa isi apare interesele in acelasi timp in locuri diferite.Lipsind vreme indelungata de la domiciliu (caci Roma ajunge un stat universal cuprinzand 3 continente : Europa, Asia, Africa), comerciantii romani erau nevoiti sa recurga la serviciile altora in scopul administrarii propriilor lor bunuri sau pentru valorificarea unor drepturi.Elementele contractului de mandat :Pentru formarea contractului de mandat era necesara se existe un obiect al actului juridic, acesta constand intr-un fapt material sau intr-un act juridic.Acesta cazand ca sarcina in persoana mandatarului.Gaius afirma, actul material sau juridic la care se obliga mandatarul trebuia sa fie licit si moral.Un alt element al mandatului este gratuitatea.Gratuitatea este elementul in virtutea caruia contractul de mandat dobandeste o fizionomie distincta de aceea al altui contract : locatiunea de servicii, locatio opere paciendi.Din caracterul de liberalitate ca act dezinteresat deriva posibilitatea mandatarului de a revoca oricand contractul de mandat.Existau si exceptii de la principiul gratuitatii, astfel in imperiu Roman, profesorii, medicii, filozofii, cei ce desfasurau munci intelectuale (munca considerata superioara celei fizice) acestia nu isi angajau serviciile printr-un contract de locatiune ci prin intermediul unui contract de mandat avand in vedere ca de cele mai multe ori aceste servicii erau remunerate, astfel romanii au adus in mod exceptional si mandatul platit.Munca meseriasilor putea face obiectul contractului de mandat numai in situatiile in care aceasta nu era platita, daca in schimb ea era remunerata ne aflam in prezenta unui contract de locatiune.Mandatul presupune apoi ca savarsirea faptului material sau al actului juridic sa fie in interesul, in folosul mandantului.Daca faptul savarsit este in interesul mandatarului nu se formeaza contract de mandant ci o simpla conventie care nu are consecinte juridice.In mod exceptional, romanii au admis in cazul transmiterii creantelor un mandat in interesul mandatarului numit mandatul in rem sua.S-a prevazut de asemenea si mandatul in interesul unui tert.Efectele mandatului :Fiind un contract sinalagmatic, imperfect, mandatul creaza obligatii in sarcina mandatarului iar uneori si in sarcina mandantului.Obligatiile mandatarului :Sunt sanctionate prin actio mandati directa aflata la indemana mandantului.Deoarece romanii nu au admis in principiu reprezentarea in materia contractelor actele incheiate de catre mandatar produc efecte asupra sa si nu asupra mandantului.Deci, dupa efectuarea operatiunilor juridice cu care a fost imputernicit, mandatarul trebuia sa dea socoteala mandantului transferand asupra acestuia din urma drepturile si obligatiile dobandite.Deoarece acest sistem crea numeroase inconveniente romanii au fost nevoiti cu timpul sa recurga la sistemul reprezentarii imperfecte.Mandatarul este obligat sa execute mandatul cu buna credinta (fiind asimilat unui bun pater familias, el fiind respunzator de pieirea lucrului).Ca o curiozitate mandatarul putea instraina un lucru al mandantului desi el nu avea calitatea de proprietar, incalcand astfel un principiu elementar de drept care spune : nemo plus iuris ad alium transfere potes quam is acve sau nemoda qot non abe , (nimeni nu poate sa transfere un drept pe care nu il are). Mandatul ca urmarea a faptului ca este un contract sinalagmatic imperfect poate genera obligatii si pentru mandant.Astfel, daca mandatarul pentru executarea mandatului face anumite cheltuieli pe cont propriu el are dreptul sa pretinda despagubiri.Stingerea mandatului :In mod obisnuit mandatul se stinge prin ajungerea la termen, el se poate stinge si prin acordul de vointa al ambelor parti ca o expresie a principiului simetriei actelor juridice, fiind incheiat intuitu persone si intemeindu-se pe increderea reciproca a partilor, mandatul se putea stinge si prin vointa unei singure parti.Atunci cand increderea dispare fie prin revocarea actului de catre mandant fie prin renuntarea mandatarului.Mandatul putea lua sfarsit si prin moartea uneia dintre parti avndu-se in vedere faptul ca fiind un contract intuitu persone el se baza pe increderea reciproca a celor care a luat parte la incheierea actului.Contracte solemne :Reprezinta cea mai veche categorie de contracte denumite si contracte formale deoarece fizionomia actesteia este puternic grevata de trasaturi specifice formalismului care sau atenuat treptat in contextul evolutiei vietii economice romane.Aceste contracte sunt guvernate de urmatoarele principii :1. principiul unilaritatii actului : contractele solemne generand obligatii in sarcina numai a uneia din partile contractante.2. principiul interpretarii literale : ceea ce face ca acestea sa fie contracte de drept strict.3. principiul oralitatii : contractele solemne incheindu-se cu o singura exceptie in forma orala.Cele mai vechi contracte au fost contractele in forma religioasa.Initial, acesta a fost forma in care se incheiau toate contractele.Institutiile juridice in epoca veche au stat sub semnul ideologiei religioase caci in conceptia vechilor romani cultul legilor stea alaturi de cultul zeilor.Cele mai importante contracte in aceasta forma sunt : sponsio religioasa si ius iurandum liberti.Sponsio religioas : cea dintai obligatie contractuala a rezultat din intelegerea intervenita intre pagubasi si garani, intelegere insotita de pronuntarea unui juramant religios.Ulterior, acest mod de contractare s-a extins si asupra altor cazuri, debitorul se obliga prin pronuntarea cuvantului spondeo (promit) urmata de invocarea divinitatii printr-un juramant a carui nerespectare era considerata a atrage mania zeilor asupra celui vinovat.Cuvantul spondeo avea in conceptia romana insusirea de a asigura favoarea zeilor Romei fiind in consecinta rezerva in exclusivitate cetatenilor romani.Ius iurandum liberti :

4