drumuri - curs 9

49
Drumuri Curs 9

Upload: gilea-stefan

Post on 05-Dec-2014

534 views

Category:

Documents


36 download

TRANSCRIPT

Page 1: Drumuri - Curs 9

DrumuriCurs 9

Page 2: Drumuri - Curs 9

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Elementele curbelor de racordare

Lungimea curbei de racordare verticala nu se

calculeaza – se considera egala cu lungimea traseului

stabilita in plan orizontal sau in profil in lung intre

punctele Ti si Te

Stabilirea razelor de racordare – conditii de confort,

vizibilitate

Page 3: Drumuri - Curs 9

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

Page 4: Drumuri - Curs 9

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

Impunerea unei anumite distante de vizibilitate de

la care conducatorul autovehicolului sa poata vedea

un obstacol sau vehicul intamplator circuland in sens

opus pe acceasi banda de circulatie.

Campul de vizibilitate – determinat de razele

vizuale, tangente la suprafata drumului.

Page 5: Drumuri - Curs 9

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

Page 6: Drumuri - Curs 9

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

Vehicolul si obstacolul pe curba de racordare:

K – inaltimea ochiului conducatorului autoturismului

h – inaltimea obstacolului;

AB – raza vizuala = D; (in realitate D = A’B’)

Page 7: Drumuri - Curs 9

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

Page 8: Drumuri - Curs 9

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile convexe

Adoptand valori de 1,35m pt K si 0,10 pt h:

Daca obstacolul este la suprafata drumului h=0:

Respectiv, K=1,35m:

Page 9: Drumuri - Curs 9

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile concave

v

vD cos

vD sin

h

Page 10: Drumuri - Curs 9

RACORDAREA DECLIVITATILOR

Racordarile concave

Determinarea razei minime de racordare –

asigurarea vizibilitatii pe timpul noptii, conditia de

confort si de forma (frântură).

Distanta de iluminare a farurilor > distanta necesara

de vizibilitate:

- unghiul de divergenta verticala,

Page 11: Drumuri - Curs 9

Racordarea declivitatilor

Raze minime pentru racordari verticale

Tipul racordarii Viteza de proiectare

120 100 80 60 50 40 30 25

Racordari convexe la

drumuri cu 2 sau mai

multe benzi de

circulatie alaturate

- 10000 4500 1600 1300 1000 800 500

Racordari convexe la

drumuri cu benzi

separate

12000 6000 3000 1500 1000 800 500 300

Racordari concave 5000 3000 2200 1500 1000 1000 500 300

Page 12: Drumuri - Curs 9

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Profilul transversal

- reprezinta intersectia corpului drumului si a

suprafetei terenului natural cu un plan vertical,

perpendicular pe axa drumului.

-cuprinde atat linia terenului natural cat si linia

proiectului

Tipuri de profile transversale:

- de rambleu

- de debleu

- mixt

Page 13: Drumuri - Curs 9

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Profilul transversal in rambleu

- linia proiectului se afla deasupra liniei terenului

natural si drumul se executa in umplutura

- inaltime minima 0,5m, pentru ramblee foarte

inalte, pe baza unui calcul tehnico-economic,

rambleele se pot inlocui cu viaducte

Cota teren

Cota proiect

Page 14: Drumuri - Curs 9

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Profilul transversal in debleu

- linia proiectului se afla sub liniei terenului

natural si drumul se executa in sapatura

- existenta obligatorie a santurilor care colecteaza

apele

-in deblee adanci pe baza unui calcul tehnico-

economic, pot fi inlocuite cu tunele

Cota teren

Cota proiect

Page 15: Drumuri - Curs 9

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Profilul transversal mixt

- cand platforma drumului se gaseste partial in

umplutura si partial in sapatura

- caracteristice drumurilor de coasta

Cota teren

Cota proiect

Page 16: Drumuri - Curs 9

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Profilulele transversale

- cuprind elementele necesare executiei

infrastructurii si suprastrcturii drumului

- servesc la calculul volumelor de terasamente, a

suprafetelor de taluzat

- se intocmesc in toate punctele traseului unde

linia terenului isi modifica panta

- distanta maxima intre profile – 50 m

- se executa la scara 1:100

- profil tranversal tip (1:50)

- detalii de executie (1:20, 1:10)

Page 17: Drumuri - Curs 9

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Elementele profilui transversal

Creasta

taluz

Picior

taluz

Debleu

Rambleu

Zona drumului

Zona

laterala

Bancheta2:3

1:1

Sant

2....2.5% Tal

uz

Taluz

Cota teren

Cota proiect

Ampriza drumului

Structura

rutiera

Parte carosabilaAc

Platforma drum

Ac

Axa drumului

Page 18: Drumuri - Curs 9

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Elementele profilui transversal

1.Partea carosabila

-calea propriu-zisa – repezinta elementul

principal dintr-un profil transversal.

- este destinata circulatiei autovehiculelor

- protejata de borduri sau benzi de incadrare

- prevazuta cu panta pentru scurgerea apelor

cuprinsa intre 1.5....3.0% in functie de tipul de

imbracaminte

Page 19: Drumuri - Curs 9

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Elementele profilui transversal

2.Acostamentele

-fasii laterale care incadreaza si protejeaza partea

carosabila, impiedicand deplasarea laterala a

materialelor din corpul drumului

-acostamentele impreuna cu calea alcatuiesc

platforma drumului

-asigura scurgerea apelor de pe calea–panta de 4%

- permit circulatia pietonilor in lipsa trotuarelor

- includ banda de incadrare – banda cu rol de a

feri de degradari marginile caii si de a mari latimea

utila

Page 20: Drumuri - Curs 9

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Elementele profilui transversal

3. Taluzurile

- sunt suprafete inclinate ale terasamentelor

- marginea inferioara= piciorul taluzului

- marginea superioara= creasta (capul) taluzului- se caracterizeaza prin inclinarea lor – tg a

-

1:m

Page 21: Drumuri - Curs 9

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Elementele profilui transversal

3. Taluzurile

- inclinarea taluzurilor depinde de inaltimea lor, de

caracteristicele terenului, de regimul hidrologic

- pentru inaltimi mai mare de 2m, este necesar sa

se introduca niste banchete numite berme

- taluzurile de rambleu se executa in general cu

inclinarea de 1:1,5 iar cele de debleu cu 1:1

- in cazul rambleelor inalte, inclinarea taluzurilor

se determina pe baza unui calcul de stabilitate

Page 22: Drumuri - Curs 9

Elementele profilui transversal

4. Dispozitive se scurgere a apelor

- apele superficiale trebuiesc indepartate de pe

suprafata platformei si descarcate lateral

- santurile se pot executa cu sectiune trapezoidala

sau triunghiulara

- au adancime variabila in functie de apa ce

trebuie evacuata

1:12:3

1:1

1:11:31:1

Page 23: Drumuri - Curs 9

Elementele profilui transversal

4. Dispozitive se scurgere a apelor

- pentrru apararea taluzurilor la drumurile de

coasta impotriva apelor ce se scurg de pe versant se

amenajeaza santuri de garda in lungul drumului

- descarcarea santurilor se face la podete sau direct

in vai

- podetele se amplaseza de regula la distante de

3-400m

Page 24: Drumuri - Curs 9

Elementele profilui transversal

5. Banchetele laterale

- sunt fasii de pamant care se prevad intre muchia

santului si piciorul taluzului, pentru a opri pamantul

care cade de pe taluz

- au latimea intre 0.2 si 0.50 m

- au inclinare de 1...2% catre sant

- in zonele de munte nu se prevad banchete

Page 25: Drumuri - Curs 9

Elementele profilui transversal

6. Ampriza si zona drumului

- fasia de teren ocupata de un rambleu sau de un

debleu

- este delimitata de picioarele taluzelor la ramblee

si de crestele taluzelor la deblee

- de o parte si de alta a amprizei se afla zonele

laterale, cu latimi cuprinse intre 0.75 si 1.00m

- ampriza impreuna cu zonele laterale formeaza

zona propriu-zisa a drumului

Page 26: Drumuri - Curs 9

LATIMEA DRUMULUI IN ALINIAMENT

- latimea platformei drumului rezulta din

insumarea latimilor partii carosabile si a

acostamentelor

Fasia din partea carosabila, destinata unui singur

rand de vehicule care se deplaseaza in acelasi sens se

numeste banda de circulatie.

Latimea acestei benzi este cuprinsa intre 2.75 si 4

m si se stabileste in functie de latimea vehiculelor si

de spatiile de siguranta.

Page 27: Drumuri - Curs 9

LATIMEA DRUMULUI IN ALINIAMENT

- In Romania latimea drumurilor este reglementata

prin lege, in functie de clasa tehnica si de categoria

drumului.

- pe zonele cu declivitati prelungite, in functie de

trafic si de rampa, se prevad pentru sensul de urcare

benzi de circulatie suplimentare, destinate

vehiculelor grele

Page 28: Drumuri - Curs 9

LATIMEA DRUMURILOR IN ROMANIA

Page 29: Drumuri - Curs 9

LATIMEA DRUMURILOR IN ROMANIA

Page 30: Drumuri - Curs 9

LATIMEA DRUMURILOR IN ROMANIA

Page 31: Drumuri - Curs 9

- din cauza spatiului

necesar inscrierii caroseriei

vehiculelor in curba trebuie

executat un spor de latime

numit supralargire.

- ea se calculeaza pentru

fiecare banda de circulatie

SUPRALARGIREA CAII IN CURBA

l1

R Re i

Page 32: Drumuri - Curs 9

- in normele ramanesti se prevede introducerea

supralargirii in curbe numai pentru raze sub 225m.

- supralargirea totala a partii carosabile este egala

cu suma supralargirii fiecarei benzi de circulatie.

- amenajarea curbelor se face in mod obisnuit

catre interiorul curbei. In anumite cazuri

exceptionale se admite ca ea sa se faca si la

exteriorul curbei.

SUPRALARGIREA CAII IN CURBA

Page 33: Drumuri - Curs 9

BOMBAMENTUL CĂII

= forma căii in profil transversal;

Se alege in funcţie de felul imbrăcăminţii rutiere;

Clasificare:

- bombament curb;

- bombament sub forma de acoperis cu versante

plane;

- bombament sub forma de acoperis cu racordare

in zona de mijloc;

- bombament sub forma de streasina cu un singur

versant plan;

Page 34: Drumuri - Curs 9

BOMBAMENTUL CĂII

Page 35: Drumuri - Curs 9

BOMBAMENTUL CĂII

Bombamentul curb

Se foloseste la impietruiri si pavaje. Curbura

poate fi arc de cerc sau de parabola;

Page 36: Drumuri - Curs 9

BOMBAMENTUL CĂII

Bombamentul curb

Curbura este arc de cerc:

, echivalentul unei pante intre (1 … 5)%

Page 37: Drumuri - Curs 9

BOMBAMENTUL CĂII

Bombamentul in forma de acoperis cu doua versante

plane

Se foloseste la imbracaminti moderne executate

mecanizat.

Panta transversala se alege in functie de felul

imbracamintii, respectiv conditiile specifice pentru

scurgerea apelor:

- imbracaminti netede – panta mica;

- imbracaminti cu asperitati – panta mai mare.

Page 38: Drumuri - Curs 9

BOMBAMENTUL CĂII

Bombamentul bombament sub forma de acoperis cu

racordare in zona de mijloc

Se aplica tuturor imbracamintilor rutiere, mai

putin celor din beton de ciment.

Page 39: Drumuri - Curs 9

BOMBAMENTUL CĂII

Page 40: Drumuri - Curs 9

BOMBAMENTUL CĂII

Bombament sub forma de streasina cu un singur

versant plan

Se foloseste la viraje prevazute cu convertire sau

suprainaltare; panta se determina prin calcul.

Page 41: Drumuri - Curs 9

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE

Trecerea de la forma de acoperis a profilului

transversal la cel in forma de streasina - amenajarea

in spatiu a profililui transversal;

Sectorul de drum – rampa de racordare;

Amenajarea in spatiu a profilului in curba ale

traseului se face in functie de marimea razelor de

racordare:

Page 42: Drumuri - Curs 9

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE

a) Panta transversala a profilului in curba este mai

mare decat cea a semiprofilelor din aliniament –

profil suprainaltat;

b) Panta transversala a profilului in curba este

egala cu acea a semiprofilelor din aliniament – profil

convertit;

Page 43: Drumuri - Curs 9

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE

Suprainaltarea profilului se poate realiza in 3 feluri:

- rotirea profilului in jurul axei drumului, care se

mentine nemodificata;

- mentinerea marginii interioare a partii carosabile si

rotirea profilului convertit in jurul acesteia;

- mentinerea marginii exterioare a partii carosabile

(daca cota acesteia este obligata), pana cand profilul in

forma de acoperis se transforma in profil orizontal,

coborandu-se marginea interioara pana cand panta

transversala ajunge la valoarea “i” din viraj;

Page 44: Drumuri - Curs 9

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE

Rotirea profilului in jurul axei drumului:

Page 45: Drumuri - Curs 9

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE

Rotirea profilului in jurul muchiei interioare a

partii carosabile:

Page 46: Drumuri - Curs 9

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE

Rotirea profilului in jurul muchiei exterioare a

partii carosabile:

Page 47: Drumuri - Curs 9

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE APROPIATE DE ACELASI SENS

- se recomanda evitarea lor, marind aliniamentul

dintre ele la lungimea de 1,4V sau realizarea unei

singure curbe.

Page 48: Drumuri - Curs 9

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE APROPIATE DE ACELASI SENS

Daca nici una din variantele de evitare nu se pot

adopta, distingem cazurile:

- Ambele curbe sunt convertite;

- cura 1 este convertita iar curba 2 suprainaltata;

- ambele curbe sunt suprainaltate – 2 cazuri:

a) lungimea aliniamentului dintre curbe ≥ 0.5V;

b) lungimea aliniamentului dintre curbe < 0.5V;

Page 49: Drumuri - Curs 9

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE APROPIATE DE SENS CONTRAR