BOTANICA BOTANICA FARMACEUTICAFARMACEUTICA

CURS NR. 3CURS NR. 3

SUBREGNUL CORMOBIONTHASUBREGNUL CORMOBIONTHA (CORMOPHYTA)(CORMOPHYTA)

Plante superioarePlante superioare

corpul vegetativ diferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze = corpul vegetativ diferenţiat în rădăcină, tulpină şi frunze = CORMCORM

organe vegetative cu structură morfoanatomică complexă, organe vegetative cu structură morfoanatomică complexă, ţesuturi bine diferenţiate, cilindrul central ţesuturi bine diferenţiate, cilindrul central STEL STEL (lipseşte (lipseşte total la plantele inferioare)total la plantele inferioare)

organe de reproducere sexuată: arhegon pluricelularorgane de reproducere sexuată: arhegon pluricelular în urma fecundării oosferei, din celula ou sau zigot (diviziuni în urma fecundării oosferei, din celula ou sau zigot (diviziuni

repetate) repetate) EMBRIONEMBRION număr dublu de Cormofite (aprox. 300000 specii) număr dublu de Cormofite (aprox. 300000 specii)

majoritatea terestre faţă de Talofite (aprox. 175000 specii), majoritatea terestre faţă de Talofite (aprox. 175000 specii), răspândite preponderent în mediul acvaticrăspândite preponderent în mediul acvatic

clasificare clasificare 3 încrengături: 3 încrengături: PteridophytaPteridophyta, , PinophytaPinophyta ((GymnospermatophytaGymnospermatophyta), ), MagnoliophytaMagnoliophyta ((AngiospermatophytaAngiospermatophyta

Încrengătura PteridophytaÎncrengătura Pteridophyta

peste 100000 specii, cu ecologie foarte variatăpeste 100000 specii, cu ecologie foarte variată Cormofite terestre, cu organe vegetative şi ţesuturi bine Cormofite terestre, cu organe vegetative şi ţesuturi bine

diferenţiate, mai ales cel libero-lemnos diferenţiate, mai ales cel libero-lemnos CRIPTOGAME CRIPTOGAME VASCULAREVASCULARE

prezintă 2 generaţii independente, cu alternanţă prezintă 2 generaţii independente, cu alternanţă obligatorie: obligatorie:

sporofitul (planta propriu-zisă sporofitul (planta propriu-zisă sporangi sporangi spori) spori) gametofitul (protal), de scurtă durată gametofitul (protal), de scurtă durată gameţi. gameţi. majoritatea Pteridofitelor actuale majoritatea Pteridofitelor actuale ierbacee, perene, cu ierbacee, perene, cu

rizomirizomi frunzele frunzele foarte variate ca formă (simple, cu marginea foarte variate ca formă (simple, cu marginea

întreagă întreagă multifidate) şi structură, cu dispoziţie spiralată multifidate) şi structură, cu dispoziţie spiralată sau verticilată pe tulpină/rizomisau verticilată pe tulpină/rizomi

de dimensiuni mici = MICROFILEde dimensiuni mici = MICROFILE de dimensiuni mari = MACROFILEde dimensiuni mari = MACROFILE trofofile (rol în fotosinteză)trofofile (rol în fotosinteză) sporofile (rol în înmulţire) sporofile (rol în înmulţire) se pot grupa în spice sporifere se pot grupa în spice sporifere

Ciclul de dezvoltare la ferigiCiclul de dezvoltare la ferigi

CLASIFICARECLASIFICARE Clasa Lycopodiatae (Lycopsida)Clasa Lycopodiatae (Lycopsida) Clasa Equisetatae (Sphenopsida)Clasa Equisetatae (Sphenopsida) Clasa Filicatae (Pteropsida)Clasa Filicatae (Pteropsida)

1.Clasa Lycopodiatae (Lycopsida)1.Clasa Lycopodiatae (Lycopsida) plante ierbacee, perene, cu frunze mici, alterneplante ierbacee, perene, cu frunze mici, alterne apare diferenţierea frunzelor în trofofile şi sporofile = în apare diferenţierea frunzelor în trofofile şi sporofile = în

spice (strobili)spice (strobili)

Ordinul LycopodialesOrdinul Lycopodiales → → monotipic, reprezentat de o singurã familie = Familia monotipic, reprezentat de o singurã familie = Familia

Lycopodiaceae cu 2 genuri, mai important – genul Lycopodiaceae cu 2 genuri, mai important – genul LycopodiumLycopodium

→ → în flora ţãrii noastre se gãsesc 6 specii de Lycopodiumîn flora ţãrii noastre se gãsesc 6 specii de Lycopodium

Lycopodium clavatum (pedicuLycopodium clavatum (pedicuttã, brãdiã, brãdissor)or) • • specie montanã (pãduri de conifere), sempervirescentã şi specie montanã (pãduri de conifere), sempervirescentã şi

plagiotropãplagiotropã • • rãdãcinirãdãcini adventive adventive • • tulpina tulpina → târâtoare, se ramificã aparent dichotomic şi → târâtoare, se ramificã aparent dichotomic şi

are frunzuliţe mici solzoase care o acoperã în întregimeare frunzuliţe mici solzoase care o acoperã în întregime → → ramuri erecte pe care se formeazã 1-3 spice de sporofile ramuri erecte pe care se formeazã 1-3 spice de sporofile

la extremitatela extremitate • • sporofila →sporofila → frunzã ascuţitã, sesilã şi cu baza dilatatã frunzã ascuţitã, sesilã şi cu baza dilatatã → → pe faţa superioarã – sporange reniformpe faţa superioarã – sporange reniform Întrebuinţãri farmaceuticeÎntrebuinţãri farmaceutice - sporii sunt sicativi, se utilizeazã la conspergarea pilulelor- sporii sunt sicativi, se utilizeazã la conspergarea pilulelor Lycopodium selago (brãdişor)- sin. Huperzia selagoLycopodium selago (brãdişor)- sin. Huperzia selago specie perenã, 35 cm înãlţimespecie perenã, 35 cm înãlţime tulpina cu ramuri arcuite sau drepte, grupate în fascicule tulpina cu ramuri arcuite sau drepte, grupate în fascicule

cilindrice, aproape egale în lungimecilindrice, aproape egale în lungime frunzele acoperã în întregime tulpinafrunzele acoperã în întregime tulpina sporofilele sunt situate la mijlocul ramurilorsporofilele sunt situate la mijlocul ramurilor RãspândireRãspândire: pãduri umbroase, turbãrii, stâncãrii, pajişti din : pãduri umbroase, turbãrii, stâncãrii, pajişti din

regiunea montanã şi alpinãregiunea montanã şi alpinã Lycopodium annotinumLycopodium annotinum→ → spic sesilspic sesil

Lycopodium clavatumLycopodium clavatum

Lycopodium annotinumLycopodium annotinum

Lycopodium annotinumLycopodium annotinum

Lycopodium selagoLycopodium selago

2.2.Clasa Equisetatae (Sphenopsida)Clasa Equisetatae (Sphenopsida) → → tulpini tulpini articulatearticulate, la noduri cu verticile de frunze , la noduri cu verticile de frunze

concrescuteconcrescute → → unele specii prezintã la noduri verticile de ramuriunele specii prezintã la noduri verticile de ramuri → → sporangii/sporofilele → dispuse în sporangii/sporofilele → dispuse în spicespice la extremitatea la extremitatea

ramurilorramurilor Ordinul EquisetalesOrdinul Equisetales Familia EquisetaceaeFamilia Equisetaceae – Equisetum sp. (cca. 30) – Equisetum sp. (cca. 30) Equisetum arvense (coada calului, barba ursului, Equisetum arvense (coada calului, barba ursului,

pãrul porcului)pãrul porcului) cea mai comunã specie de Equisetum şi totodatã specia cu cea mai comunã specie de Equisetum şi totodatã specia cu

întrebuinţãri medicamentoaseîntrebuinţãri medicamentoase rãspândire: terenuri nisipoase şi argiloase, fâneţe umede, rãspândire: terenuri nisipoase şi argiloase, fâneţe umede,

ogoarele din lungul vãilorogoarele din lungul vãilor plantã perenã – prezintã rizom cu rãdãcini adventiveplantã perenã – prezintã rizom cu rãdãcini adventive are 2 feluri de tulpini şi frunze (trofo/sporofile) → are 2 feluri de tulpini şi frunze (trofo/sporofile) → fertile şi fertile şi

sterile; sterile; primãvara apar tulpinile fertile, apoi dupã ce primãvara apar tulpinile fertile, apoi dupã ce acestea se usucã apar cele sterileacestea se usucã apar cele sterile

pe tulpini se gãsesc noduri şi internoduripe tulpini se gãsesc noduri şi internoduri pe tulpinile fertile → în vârf – spic de sporofile → strobilpe tulpinile fertile → în vârf – spic de sporofile → strobil

tulpinile fertiletulpinile fertile – lipsite de ramuri, au culoare brun roşieticã – lipsite de ramuri, au culoare brun roşieticã sporofilele = peltate – peţiol sporofilele = peltate – peţiol - laminã hexagonalã- laminã hexagonalã - pe faţa inferioarã a laminei – 6 sporangi- pe faţa inferioarã a laminei – 6 sporangi reducere cromaticãreducere cromaticã În sporangi – celule mamã ale sporilor = arhespor → tetrade În sporangi – celule mamã ale sporilor = arhespor → tetrade

de spori haploizi (♀ şi ♂) care prin germinare→ protale de spori haploizi (♀ şi ♂) care prin germinare→ protale mascule şi femelemascule şi femele

Tulpinile sterile Tulpinile sterile • • sunt verzi, asimilatoaresunt verzi, asimilatoare • • prezintã guleraşe de frunze la noduriprezintã guleraşe de frunze la noduri • • ramuri dispuse în verticil la noduri ( 4 costate)ramuri dispuse în verticil la noduri ( 4 costate) Structura anatomicã ( secţiunea transversalã)Structura anatomicã ( secţiunea transversalã) → → contur sinuat – coaste şi valeculecontur sinuat – coaste şi valecule → → epiderma silicificatãepiderma silicificatã

scoarţa+parenchim asimilatorscoarţa+parenchim asimilator → → hipoderma hipoderma mai dezvoltatãmai dezvoltatã în dreptul coastelor în dreptul coastelor → → a treia zonã a scoarţei: ţesut parenchimatic incolor a treia zonã a scoarţei: ţesut parenchimatic incolor

mãrginit de mãrginit de endodermendoderm → → în parenchimul cortical → în parenchimul cortical → lacune valecularelacune valeculare → → cilindrul central = începe cu periciclul şi are dispuse cilindrul central = începe cu periciclul şi are dispuse

fascicule libero-lemnoase în dreptul coastelor (carinelor)fascicule libero-lemnoase în dreptul coastelor (carinelor) ↓ ↓ fiecare fascicul conducãtor = fiecare fascicul conducãtor = lacunã fascicularãlacunã fascicularã

(carinalã)(carinalã) → → în partea centralã a secţiunii = în partea centralã a secţiunii = lacunã medularãlacunã medularã (mare) (mare) → → ramurile NU au lacunã centralãramurile NU au lacunã centralã

Importanţa farmaceuticã Importanţa farmaceuticã • • ceai diuretic, antireumatic, remineralizant (SiO2)ceai diuretic, antireumatic, remineralizant (SiO2) • • proprietãţi hemostatice, antibronşitice (saponine)proprietãţi hemostatice, antibronşitice (saponine)

Tulpini fertile cu strobil si tulpini sterile Tulpini fertile cu strobil si tulpini sterile virgatevirgate

Tulpini fertile cu spice de Tulpini fertile cu spice de sporofile (strobil)sporofile (strobil)

Tulpini sterile virgateTulpini sterile virgate

Structura anatomicã a tulpinii Structura anatomicã a tulpinii sterile sterile

( secţiunea transversalã) ( secţiunea transversalã)

Equisetum maximumEquisetum maximum (E. telmateia)(E. telmateia) specie robustã, cu specie robustã, cu 2 feluri de tulpini2 feluri de tulpini (sterile şi fertile) (sterile şi fertile) tulpinile sterile = 1 m înãlţimetulpinile sterile = 1 m înãlţime

Equisetum palustreEquisetum palustre vegeteazã în locuri umedevegeteazã în locuri umede are are un singur fel de tulpini cu ramuri asimilatoareun singur fel de tulpini cu ramuri asimilatoare, ,

care are la vârf spic de sporofile care are la vârf spic de sporofile

Equisetum hiemaleEquisetum hiemale un un singur fel de tulpinãsingur fel de tulpinã asimilatoare (neramificatã) asimilatoare (neramificatã) trãieşte pânã la 3 ani şi poarta în vârf strobilultrãieşte pânã la 3 ani şi poarta în vârf strobilul

Equisetum maximum sin. Equisetum Equisetum maximum sin. Equisetum telmateiatelmateia

(tulpina fertila si tulpina sterila)(tulpina fertila si tulpina sterila)

Equisetum Equisetum palustrepalustre

TOXICTOXIC

Equisetum palustreEquisetum palustre

Equisetum hiemaleEquisetum hiemale

Equisetum sylvaticumEquisetum sylvaticum

3. 3. Clasa Clasa FilicataeFilicatae ((PteropsidaPteropsida)) -ferigi--ferigi- răspândire: locuri umede, zone montanerăspândire: locuri umede, zone montane frunze mari, cu limb întreg sau divizat şi grupe de frunze mari, cu limb întreg sau divizat şi grupe de

sporangi = sporangi = SORI, SORI, situati pe partea inferioara a situati pe partea inferioara a limbuluilimbului

tulpină subterană = tulpină subterană = RIZOMRIZOM cu rădăcini adventive cu rădăcini adventive histologic: fascicule conducătoare hadrocentrice histologic: fascicule conducătoare hadrocentrice

STRUCTURĂ POLISTELICĂSTRUCTURĂ POLISTELICĂ chemotaxonomie: unii reprezentanţi conţin chemotaxonomie: unii reprezentanţi conţin

FLOROGLUCIDEFLOROGLUCIDE

OrdinOrdinulul FilicalesFilicales areal: răspândire largă, de la tropice la regiunile areal: răspândire largă, de la tropice la regiunile

nordicenordice componenţă: cca 900 specii grupate în mai multe componenţă: cca 900 specii grupate în mai multe

familiifamilii majoritate specii ierboasemajoritate specii ierboase clasificare: mai multe familii, cea mai importantă clasificare: mai multe familii, cea mai importantă

PolypodiaceaePolypodiaceae (şi cea mai cuprinzătoare), in prezent (şi cea mai cuprinzătoare), in prezent impartita in mai multe familiiimpartita in mai multe familii

Familia Familia AspidiaceaeAspidiaceae: gen : gen DryopterisDryopteris = cca 150 sp. = cca 150 sp.

Dryopteris filix-masDryopteris filix-mas sin. sin. AspidiumAspidium, , NephrodiumNephrodium (feriga, (feriga, spata dracului bărbătească, limba şarpelui) spata dracului bărbătească, limba şarpelui)

în sol – rizom cu rădăcini adventive subţiri şi puţin în sol – rizom cu rădăcini adventive subţiri şi puţin ramificateramificate

deasupra solului – buchet de frunze trofosporofile, mari, deasupra solului – buchet de frunze trofosporofile, mari, de 2 ori de 2 ori penat-compusepenat-compuse, cu peţiol mare, acoperit de , cu peţiol mare, acoperit de paleipalei

sporangi grupaţi în sori de o parte şi de alta a nervurii sporangi grupaţi în sori de o parte şi de alta a nervurii mediane, acoperiţi de o induzie reniformă, fixată de mediane, acoperiţi de o induzie reniformă, fixată de nervură; sporangii sunt pedicelaţi (capsulă + pedicel nervură; sporangii sunt pedicelaţi (capsulă + pedicel lung şi subţire)lung şi subţire)

arhespor = celulă mamă a sporilor = la maturitate, prin arhespor = celulă mamă a sporilor = la maturitate, prin meioză meioză 4 spori haploizi 4 spori haploizi

Dryopteris filix-mas

Dryopteris filix-masDryopteris filix-mas

sporul sporul germinare germinare protal cordiform = lamă de celule protal cordiform = lamă de celule verzi – asimilatoare, cu diametrul de 1 cm; pe faţa verzi – asimilatoare, cu diametrul de 1 cm; pe faţa inferioară inferioară rizoizi şi organe sexuale; specific - anterozoizi rizoizi şi organe sexuale; specific - anterozoizi alungiţi şi răsuciţi în spirală, cu numeroşi flagelialungiţi şi răsuciţi în spirală, cu numeroşi flageli

fecundare fecundare ou (zigot) ou (zigot) diviziune diviziune embrion cu 4 regiuni embrion cu 4 regiuni (picior, rădăciniţă, tulpiniţă, frunzuliţă)(picior, rădăciniţă, tulpiniţă, frunzuliţă)

structura anatomică:structura anatomică: secţiune transversală prin rizom: secţiune transversală prin rizom: suber, hipoderma, parenchim general în care sunt suber, hipoderma, parenchim general în care sunt împlântate steluri cu structură hadrocentrică împlântate steluri cu structură hadrocentrică STRUCTURĂ POLISTELICĂSTRUCTURĂ POLISTELICĂ

AAcţiune şi întrebuinţăricţiune şi întrebuinţări: datorită derivaţilor : datorită derivaţilor butirofenonici (filicina) butirofenonici (filicina) acţiune antihelmintică (teniază); acţiune antihelmintică (teniază); se utilizeaza extractul cu 20-25% filicinăse utilizeaza extractul cu 20-25% filicină

Ciclul evolutiv la PterydophytaeCiclul evolutiv la Pterydophytae

Familia Familia AthyriaceaeAthyriaceae::Athyrium filix-feminaAthyrium filix-femina (spinarea lupului) (spinarea lupului) distribuită în păduri umbroase montanedistribuită în păduri umbroase montane frunze mari de 1,5 m, 3-4 ori frunze mari de 1,5 m, 3-4 ori penat-compusepenat-compuse, pe spate , pe spate

cu sori induziaţi, reniformi sau rotunzi, lobi înguşti, cu sori induziaţi, reniformi sau rotunzi, lobi înguşti, ascuţit-seraţiascuţit-seraţi

Familia Familia AspleniaceaeAspleniaceae: : Asplenium virideAsplenium viride (ferigă mică) (ferigă mică) frunze penat-sectatefrunze penat-sectate pe stânci montane, ziduri umede şi umbroasepe stânci montane, ziduri umede şi umbroase peţiol şi rahis verdepeţiol şi rahis verdeAsplenium trichomanesAsplenium trichomanes rahis negrurahis negruAsplenium ruta-murariaAsplenium ruta-muraria

Athyrium filix-feminaAthyrium filix-femina

Asplenium virideAsplenium viride

Asplenium trichomanesAsplenium trichomanes

Asplenium ruta-murariaAsplenium ruta-muraria

Familia Familia PolypodiaceaePolypodiaceae – cuprinde cel mai mare – cuprinde cel mai mare număr de feriginumăr de ferigi

(cca 1200 sp.)(cca 1200 sp.)Polypodium vulgarePolypodium vulgare (feriguţa, iarbă dulce) (feriguţa, iarbă dulce) creşte pe stâncile umbroase şi in pădurile creşte pe stâncile umbroase şi in pădurile

montanemontane ferigă micăferigă mică frunze simplu penat sectate, pe faţa inferioară a frunze simplu penat sectate, pe faţa inferioară a

pinulelor – sori mari, rotunzi, fără induzie, pinulelor – sori mari, rotunzi, fără induzie, dispuşi pe 2 rânduri paraleledispuşi pe 2 rânduri paralele

conţinut: ecdisone (cca 1-2% în rizom), glucide, conţinut: ecdisone (cca 1-2% în rizom), glucide, saponinesaponine

acţiune şi întrebuinţări: laxativ, folosit pentru acţiune şi întrebuinţări: laxativ, folosit pentru obţinerea de fitoecdisoneobţinerea de fitoecdisone

Polypodium vulgare (feriguta)Polypodium vulgare (feriguta)

Polypodium Polypodium vulgarevulgare

Încrengătura Pinophyta Încrengătura Pinophyta ((GymnospermatophytaGymnospermatophyta))

plante lemnoase ce fac trecerea de la plante lemnoase ce fac trecerea de la PteridofitePteridofite la la AngiospermeAngiosperme

seminţe libere (fructul lipseşte)seminţe libere (fructul lipseşte) ovulul fecundat rămâne neacoperit ovulul fecundat rămâne neacoperit denumirea de denumirea de

GymnospermeGymnosperme (gymnos = nud, sperma = sămânţă) (gymnos = nud, sperma = sămânţă) vase de lemn = traheide cu punctuaţii areolatevase de lemn = traheide cu punctuaţii areolate liberul nu are celule anexeliberul nu are celule anexe flori unisexuate, pe indivizi monoici sau dioici, lipsite de flori unisexuate, pe indivizi monoici sau dioici, lipsite de

periant; periant; florile mascule = numai stamine reduse la antere ca florile mascule = numai stamine reduse la antere ca

nişte solzi nişte solzi pe spate pe spate saci polinici cu celule mame ale saci polinici cu celule mame ale grăuncioarelor de polen; grăuncioarelor de polen;

florile femele = fără periant, formate dintr-o carpelă florile femele = fără periant, formate dintr-o carpelă (solz carpelar) ce are pe partea superioară ovule nude(solz carpelar) ce are pe partea superioară ovule nude

polenizare anemofilăpolenizare anemofilă

ClasificareClasificare::

1. Clasa Cycadatae1. Clasa Cycadatae2. Clasa Bennettitatae2. Clasa Bennettitatae3. Clasa Ginkgoatae: 3. Clasa Ginkgoatae: Ordinul Ginkgoales:Ordinul Ginkgoales: Familia Ginkgoaceae: Familia Ginkgoaceae: Ginkgo bilobaGinkgo biloba4. Clasa Pinatae: 4. Clasa Pinatae: Ordinul Pinales (Coniferales):Ordinul Pinales (Coniferales): Familia Taxaceae: Familia Taxaceae: Taxus baccata, T. braevifoliaTaxus baccata, T. braevifolia Familia Pinaceae: Familia Pinaceae: Pinus silvestris, P. cembra, P. strobus, Pinus silvestris, P. cembra, P. strobus,

P. nigra, P. maritima, P. mugo (sin. P. montana), Abies alba, P. nigra, P. maritima, P. mugo (sin. P. montana), Abies alba, A. balsamea, A. sibirica, Picea excelsa (sin. P. abies), Larix A. balsamea, A. sibirica, Picea excelsa (sin. P. abies), Larix deciduadecidua Familia Cupressaceae:Familia Cupressaceae: Thuja orientalis, T. occidentalis, Thuja orientalis, T. occidentalis, Juniperus communis, J. nana, J. sabina, J. oxycedrus, Juniperus communis, J. nana, J. sabina, J. oxycedrus, Cupressus sempervirensCupressus sempervirens

5. Clasa Gnetatae:5. Clasa Gnetatae: Ordinul Ephedrales: Ordinul Ephedrales: Familia Ephedraceae: Familia Ephedraceae: Ephedra Ephedra distachyadistachya

Clasa Clasa GinkgoataeGinkgoatae 20 specii, dar numai una este actuală, restul fosile20 specii, dar numai una este actuală, restul fosile arbori simpodiali, dioici, cu frunze dicotomic nervate şi arbori simpodiali, dioici, cu frunze dicotomic nervate şi

bilobatebilobate ovulele, după fecundare nu se modifică în seminţe tipiceovulele, după fecundare nu se modifică în seminţe tipice seminţele nu au un embrion bine diferenţiatseminţele nu au un embrion bine diferenţiat

Ord. Ord. GinkgoalesGinkgoalesFam. Fam. GinkgoaceaeGinkgoaceae

Ginkgo bilobaGinkgo biloba (arborele pagodelor) (arborele pagodelor) arbore simpodial, dioic, din estul Chinei, decorativarbore simpodial, dioic, din estul Chinei, decorativ frunze bilobate şi caduce, cu nervaţie dicotomicăfrunze bilobate şi caduce, cu nervaţie dicotomică inflorescenţele mascule = spiciforme (amentiforme)inflorescenţele mascule = spiciforme (amentiforme) ovulele pedicelate dicotomic, la maturitate asemănătoare ovulele pedicelate dicotomic, la maturitate asemănătoare

unor cireşe galbene cu tegumentul cărnos, comestibilunor cireşe galbene cu tegumentul cărnos, comestibil întrebuinţări farmaceutice: fitogeriatric, activator al întrebuinţări farmaceutice: fitogeriatric, activator al

circulaţiei arteriale şi venoase (varice, tromboze, ulcer circulaţiei arteriale şi venoase (varice, tromboze, ulcer varicos), arteriopatie diabetică, scleroză cerebralăvaricos), arteriopatie diabetică, scleroză cerebrală

produse farmaceutice: TANAKAN, TEBONIN, GINKOR, produse farmaceutice: TANAKAN, TEBONIN, GINKOR, BILOBIL, ROKAN, GINKOBILBILOBIL, ROKAN, GINKOBIL

Ginkgo bilobaGinkgo biloba

Ginkgo – frunza, microblasteGinkgo – frunza, microblaste

GiGinnkgo – floare mascula si femelakgo – floare mascula si femela

Ginkgo – samanta (fruct fals)Ginkgo – samanta (fruct fals)

Clasa Clasa PinataePinatae (Coniferophytae)(Coniferophytae)

tulpina monopodialătulpina monopodială frunze întregi şi simplefrunze întregi şi simple flori unisexuate monoiceflori unisexuate monoice clasificare: Ord. clasificare: Ord. CordaitalesCordaitales, Ord. , Ord. PinalesPinales ( (ConiferalesConiferales))

Ord. Ord. PinalesPinales ( (ConiferalesConiferales)) denumirea denumirea RĂŞINOASERĂŞINOASE au canale rezinifere în au canale rezinifere în

aparatul vegetativ; aparatul vegetativ; CONIFERECONIFERE inflorescenţa femelă, inflorescenţa femelă, de cele mai multe ori = de cele mai multe ori = CONCON

plante lemnoase = arbori, arbuştiplante lemnoase = arbori, arbuşti ramificaţie monopodialăramificaţie monopodială lemn format din traheide cu punctuaţii areolatelemn format din traheide cu punctuaţii areolate în aparatul vegetativ se gasesc canale rezinifereîn aparatul vegetativ se gasesc canale rezinifere frunze pleiociclice (aparent persistente), excepţie zada frunze pleiociclice (aparent persistente), excepţie zada

((Larix deciduaLarix decidua) = pierde frunzele toamna) = pierde frunzele toamna

ReproducereaReproducerea: : flori mascule şi femeleflori mascule şi femele plante plante monoicemonoice sau dioice sau dioice

Florile mascule Florile mascule = stamine = stamine solz cu saci polinici pe spate, solz cu saci polinici pe spate, plini cu grăuncioare de polen = plini cu grăuncioare de polen = microsporimicrospori

Structura grăunciorului de polenStructura grăunciorului de polen:: celulă haploidă ce provine din celulele mamă ale sacului celulă haploidă ce provine din celulele mamă ale sacului

polinic = la începutpolinic = la început cu timpul structura se complică: apare exina (membrană cu timpul structura se complică: apare exina (membrană

cutinizată); apare intina (membrană celulozică subţire); la cutinizată); apare intina (membrană celulozică subţire); la interior apar prin diferenţiere: o celulă mare interior apar prin diferenţiere: o celulă mare vegetativăvegetativă şi şi una mică una mică germinativăgerminativă, 2 , 2 celule degeneratecelule degenerate = protaliene = protaliene

Florile femele Florile femele = dispuse mai multe într-o inflorescenţă conică= dispuse mai multe într-o inflorescenţă conică conurile situate la vârful ramurilor tinere, formate dintr-un ax conurile situate la vârful ramurilor tinere, formate dintr-un ax

pe care sunt dispuse flori în spiralăpe care sunt dispuse flori în spirală floare = solz dublu format din 2 lame concrescute:floare = solz dublu format din 2 lame concrescute:

- superioară = fertilă (solz carpelar), poartă 2 ovule nude- superioară = fertilă (solz carpelar), poartă 2 ovule nude- inferioară = sterilă (solz bracteal)- inferioară = sterilă (solz bracteal)

Floarea Floarea mascula la mascula la

conifereconifere

Grauncior de polen cu camere aerifereGrauncior de polen cu camere aerifere

Structura ovululuiStructura ovulului se formează pe faţa superioară a solzului fertil se formează pe faţa superioară a solzului fertil mic pedicel = funiculmic pedicel = funicul înveliş simplu = integument, ce lasă la partea superioară o înveliş simplu = integument, ce lasă la partea superioară o

deschidere = micropildeschidere = micropil în interior: în interior: nucelănucelă = parenchim celular diploid = parenchim celular diploid

((macrosporangemacrosporange); ); din nucelă ia naştere din nucelă ia naştere endospermul primarendospermul primar (haploid) (haploid)

provine dintr-o celulă a nucelei, care se divide meiotic provine dintr-o celulă a nucelei, care se divide meiotic 4 4 celule haploide (celule haploide (megasporimegaspori) din care una singură se ) din care una singură se dezvoltă dezvoltă din aceasta, prin diviziune din aceasta, prin diviziune endospermul endospermul primar haploidprimar haploid = = protalul femelprotalul femel = megaprotal (provine = megaprotal (provine din megaspor)din megaspor)

una dintre celulele megaprotalului situată în dreptul una dintre celulele megaprotalului situată în dreptul micropilului generează 2-30 arhegoane micropilului generează 2-30 arhegoane

arhegonul: o celulă bazală voluminoasă în care se arhegonul: o celulă bazală voluminoasă în care se diferenţiază oosfera si 2-4 celule suprapuse = gâtul diferenţiază oosfera si 2-4 celule suprapuse = gâtul arhegonuluiarhegonului

polenizare prin vânt polenizare prin vânt grăunciorul de polen intra in ovul grăunciorul de polen intra in ovul (prin micropil) (prin micropil) germinare pe nucelă germinare pe nucelă

Floarea femela la conifereFloarea femela la conifere

Ovul la conifereOvul la conifere

Floare femela si masculaFloare femela si mascula

FecundareaFecundarea

= germinarea grăuncioarelor de polen = germinarea grăuncioarelor de polen exina crapă exina crapă se se formează tubul polinic prin evaginarea intineiformează tubul polinic prin evaginarea intinei

anterior formării tubului polinic, nucleul generativ se divide anterior formării tubului polinic, nucleul generativ se divide în 2 nuclei în 2 nuclei unul singur trăieşte şi va fecunda unul singur trăieşte şi va fecunda

cu timpul, nucleul vegetativ se resoarbe (în tubul polinic)cu timpul, nucleul vegetativ se resoarbe (în tubul polinic) în tubul polinic nucleul generativ se mai divide o dată în tubul polinic nucleul generativ se mai divide o dată 2 2

nuclei care se înconjoară cu citoplasmă nuclei care se înconjoară cu citoplasmă 2 gameţi masculi 2 gameţi masculi = = spermatiispermatii

tubul polinic ajunge la oosferă prin gâtul arhegonului şi îşi tubul polinic ajunge la oosferă prin gâtul arhegonului şi îşi resoarbe vârful, vărsând gameţii resoarbe vârful, vărsând gameţii ouou ( (zigotzigot) diploid ) diploid diviziune diviziune embrion alcatuit din radiculă, muguraş, mai embrion alcatuit din radiculă, muguraş, mai multe cotiledoanemulte cotiledoane

endospermul primar se dezvoltă înlocuind nucela endospermul primar se dezvoltă înlocuind nucela înveleşte înveleşte complet embrionul = serveşte la nutriţia acestuiacomplet embrionul = serveşte la nutriţia acestuia

ovulul fecundat devine ovulul fecundat devine SĂMÂNŢĂSĂMÂNŢĂ prin germinarea seminţelor prin germinarea seminţelor o nouă plantă o nouă plantă

Ciclul evolutiv la gimnospermeCiclul evolutiv la gimnosperme

Fecundarea la gimnospermeFecundarea la gimnosperme

Clasificarea ordinului Pinales (Coniferales)Clasificarea ordinului Pinales (Coniferales)

Fam. Fam. TaxaceaeTaxaceae: : Taxus baccataTaxus baccata Fam. Fam. AbietaceaeAbietaceae ( (PinaceaePinaceae): ): Abies albaAbies alba, , A. A.

sibiricasibirica, , A. balsameaA. balsamea, , Picea excelsaPicea excelsa, , Pinus Pinus silvestrissilvestris, , Pinus montanaPinus montana, , P. maritimaP. maritima, , P. nigraP. nigra

Fam. Fam. CupressaceaeCupressaceae: : Juniperus communisJuniperus communis, , J. J. sabinasabina, , J. nanaJ. nana, , J. oxycedrusJ. oxycedrus, , Thuja orientalisThuja orientalis, , Thuja occidentalisThuja occidentalis, , Cupressus sp.Cupressus sp.

Fam. Fam. TaxaceaeTaxaceae specii dioicespecii dioice frunze aciculare sempervirescentefrunze aciculare sempervirescente flori femele solitare, cu un singur ovulflori femele solitare, cu un singur ovul flori mascule formate din 6 sau mai multe flori mascule formate din 6 sau mai multe

stamine, fiecare stamină cu 2-8 saci polinicistamine, fiecare stamină cu 2-8 saci polinici

Taxus baccataTaxus baccata (tisă) (tisă) arbust - arbore cu lemn durarbust - arbore cu lemn dur durată de viaţă mare (2000-3000 ani)durată de viaţă mare (2000-3000 ani) areal: Europaareal: Europa frunze dispuse pectinat (ca la brad), dar frunze dispuse pectinat (ca la brad), dar fără canale fără canale

rezinifererezinifere flori femele cu un singur ovul şi cu un integument; după flori femele cu un singur ovul şi cu un integument; după

fecundare, în jurul ovulului fecundat (seminţei) se dezvoltă fecundare, în jurul ovulului fecundat (seminţei) se dezvoltă un înveliş cărnos ce acoperă parţial sămânţa = aril roşu, un înveliş cărnos ce acoperă parţial sămânţa = aril roşu, comestibilcomestibil

flori mascule = o axă, la bază cu câteva perechi de solzi flori mascule = o axă, la bază cu câteva perechi de solzi bracteali; în vârful axei se află 4-12 stamine dilatate la vârf bracteali; în vârful axei se află 4-12 stamine dilatate la vârf sub formă de apendice, sub care sunt dispuşi 5-8 saci sub formă de apendice, sub care sunt dispuşi 5-8 saci polinici; granulele de polen nu au saci aeriferipolinici; granulele de polen nu au saci aeriferi

plantă rară, ocrotităplantă rară, ocrotită plantă toxică, conţine alcaloidul taxină; numai arilul este plantă toxică, conţine alcaloidul taxină; numai arilul este

netoxic, dulce, comestibilnetoxic, dulce, comestibil Intrebuintari: emenagog, abortiv, toxic, arilul laxativIntrebuintari: emenagog, abortiv, toxic, arilul laxativ

Taxus baccata (tisa)Taxus baccata (tisa)

Taxus baccata – floarea femela si Taxus baccata – floarea femela si masculamascula

Taxus baccata – frunze si muguriTaxus baccata – frunze si muguri

Tisa – samanta cu Tisa – samanta cu arilaril

Fam. Fam. PinaceaePinaceae ( (AbietaceaeAbietaceae)) familie cu reprezentanţi pe suprafeţe mari, pe toate familie cu reprezentanţi pe suprafeţe mari, pe toate

continentelecontinentele arbori cu frunze aciculare, sempervirescente (excepţie arbori cu frunze aciculare, sempervirescente (excepţie

LarixLarix) şi canale rezinifere ) şi canale rezinifere plante monoice, rar dioiceplante monoice, rar dioice flori mascule = numeroase stamine = solz, pe spate flori mascule = numeroase stamine = solz, pe spate

cu 2 saci polinici, iar granulele de polen cu 2 saci cu cu 2 saci polinici, iar granulele de polen cu 2 saci cu aer pe laturiaer pe laturi

flori femele = dispuse pe o axă flori femele = dispuse pe o axă concon; o floare ; o floare solz solz dublu, cel extern este steril = solz bracteal, cel intern dublu, cel extern este steril = solz bracteal, cel intern este fertil = solz carpelar; pe faţa superioară a solzului este fertil = solz carpelar; pe faţa superioară a solzului carpelar carpelar 2 ovule descoperite 2 ovule descoperite

după fecundare după fecundare seminţe, de obicei aripate seminţe, de obicei aripate

Genul Genul AbiesAbies 45 specii = zone temperate şi reci din emisfera nordică45 specii = zone temperate şi reci din emisfera nordică arbori cu trunchi drept şi cu ramificaţie monopodialăarbori cu trunchi drept şi cu ramificaţie monopodială frunze aciculare, solitare, aplatizate, dispuse spiralat pe frunze aciculare, solitare, aplatizate, dispuse spiralat pe

ramuri, dar orientate pectinat; pe faţa inferioară au 2 ramuri, dar orientate pectinat; pe faţa inferioară au 2 dungi albe, de o parte şi de alta a nervuriidungi albe, de o parte şi de alta a nervurii

conuri femele erecte pe ramuri, iar carpelele (solzii dubli) conuri femele erecte pe ramuri, iar carpelele (solzii dubli) la maturitate se desfac şi cad la maturitate se desfac şi cad rămâne numai axa rămâne numai axa conului pe ramurăconului pe ramură

Abies albaAbies alba (brad alb) (brad alb) frunze aplatizate şi emarginate la vârf, cu 2 dungi albe pe frunze aplatizate şi emarginate la vârf, cu 2 dungi albe pe

epiderma inferioarăepiderma inferioară alte specii: alte specii: Abies sibiricaAbies sibirica, , A. balsameaA. balsamea

Genul Genul PiceaPicea răspândire: emisfera nordicărăspândire: emisfera nordică arbori monopodialiarbori monopodiali frunze aciculare, ascuţite, contur rombic în secţiune frunze aciculare, ascuţite, contur rombic în secţiune

transversalătransversală conuri pendente, la maturitate cad cu tot cu axaconuri pendente, la maturitate cad cu tot cu axaPicea excelsa Picea excelsa sin.sin. Picea abies (molidul) Picea abies (molidul) arbore de maxim 50 m inaltimearbore de maxim 50 m inaltime frunze ascutite, cu 4 muchii, rombice in sectiune frunze ascutite, cu 4 muchii, rombice in sectiune

transversalatransversala conuri cilindriceconuri cilindrice

Abies alba (brad)Abies alba (brad)

Brad – frunze si Brad – frunze si concon

Picea excelsa (molid)Picea excelsa (molid)

Molid – frunze, Molid – frunze, scoarta si scoarta si samantasamanta

Genul Genul PinusPinus gen foarte bogat in speciigen foarte bogat in specii arbori si arbusti cu ramificatie monopodialaarbori si arbusti cu ramificatie monopodiala 2 tipuri de ramuri si frunze2 tipuri de ramuri si frunze

- ramuri lungi = - ramuri lungi = macroblastemacroblaste, au frunze reduse la solzi, au frunze reduse la solzi

- in axila macroblastelor se dezvolta ramuri scurte = - in axila macroblastelor se dezvolta ramuri scurte = microblaste microblaste (3-5 mm), care poarta frunze aciculare, reunite (3-5 mm), care poarta frunze aciculare, reunite la baza intr-o teaca comunala baza intr-o teaca comuna

florile mascule sunt alcatuite din stamine grupate in conuri, florile mascule sunt alcatuite din stamine grupate in conuri, avand la baza cate o bractee membranoasaavand la baza cate o bractee membranoasa

conurile femele au solzi dubli; varful solzului carpelar e conurile femele au solzi dubli; varful solzului carpelar e lignificat si ingrosat, alcatuind apofizalignificat si ingrosat, alcatuind apofiza

conurile pendente, pot persista si cativa ani pe arboreconurile pendente, pot persista si cativa ani pe arbore

Pinus silvestrisPinus silvestris (pin) (pin) raspandire: Europa, Siberia, la noi in zona montana si alpina, raspandire: Europa, Siberia, la noi in zona montana si alpina,

dar si regiunea dealurilor inaltedar si regiunea dealurilor inalte alte specii: alte specii: Pinus montana Pinus montana (jneapan),(jneapan), P. nigra, P. maritima P. nigra, P. maritima

Pinus silvestris (pin)Pinus silvestris (pin)

Floare Floare femela si femela si mascula mascula

la pinla pin

Pin - con cu semintePin - con cu seminte

Actiune si intrebuintariActiune si intrebuintari

Pini turionesPini turiones (mugurii de pin) (mugurii de pin) de pe ramurile tinere de de pe ramurile tinere de Pinus silvestrisPinus silvestris cate 4-5 la un loc, in jurul unui mugure centralcate 4-5 la un loc, in jurul unui mugure central dimensiuni: 8 cm lungime si 1 cm diametrudimensiuni: 8 cm lungime si 1 cm diametru principii active: ulei volatil (principii active: ulei volatil (αα si si ββ-pinen, limonen), rezina, -pinen, limonen), rezina,

substante amare, pinitol, coniferozidasubstante amare, pinitol, coniferozida sub forma de infuzie, sirop: sub forma de infuzie, sirop:

- fluidifica secretia bronsica- fluidifica secretia bronsica- diuretic- diuretic

TerebTerebiinthina communisnthina communis oleorezina purificata de la mai multe specii de oleorezina purificata de la mai multe specii de PinusPinus se obtine prin incizarea lemnului (rezinaj)se obtine prin incizarea lemnului (rezinaj) aspect: masa vascoasa ca mierea; prin sedere se tulbura si aspect: masa vascoasa ca mierea; prin sedere se tulbura si

separa doua straturi: - lichid galben, vascossepara doua straturi: - lichid galben, vascos - depozit alb rezinos, microcristalin- depozit alb rezinos, microcristalin

terebentina contine: - ulei volatil cu 60% terebentina contine: - ulei volatil cu 60% αα-pinen-pinen - colofoniu = 90% acizi rezinici- colofoniu = 90% acizi rezinici

se utilizeaza: - extern ca revulsivse utilizeaza: - extern ca revulsiv - pt. obtinerea: - uleiului volatil de terebentina - pt. obtinerea: - uleiului volatil de terebentina - colofoniului - colofoniului

Pini turiones (Pini gemmae)Pini turiones (Pini gemmae)

Pinus montana sin. Pinus mugo Pinus montana sin. Pinus mugo (jneapan)(jneapan)

Colofoniu (sacaz)Colofoniu (sacaz) = material rezinos galben-auriu; = material rezinos galben-auriu; - contine acid abietic- contine acid abietic

Aetheroleum terebAetheroleum terebiinthinaenthinae (Ulei de terebentina) (Ulei de terebentina) se obtine prin antrenarea cu vapori de apa a terebentineise obtine prin antrenarea cu vapori de apa a terebentinei lichid volatil, incolor, cu gust arzatorlichid volatil, incolor, cu gust arzator contine: contine: αα si si ββ-pinen, caren-pinen, caren se utilizeaza extern ca rubefiant, revulsivse utilizeaza extern ca rubefiant, revulsiv αα-pinen se utilizeaza in sinteze organice (pt. a obtine -pinen se utilizeaza in sinteze organice (pt. a obtine

terpineol, terpinhidrat si camfora)terpineol, terpinhidrat si camfora)

Larix deciduaLarix decidua (larita, zada) (larita, zada) Arbore ocrotit, întâlnit sporadic în pădurile de conifereArbore ocrotit, întâlnit sporadic în pădurile de conifere Frunze aciculare, caduce, moi, de culoare verde-deschis, Frunze aciculare, caduce, moi, de culoare verde-deschis,

grupate câte 30-40 într-un fasciculgrupate câte 30-40 într-un fascicul Utilizări: Utilizări: scoarţascoarţa conţine conţine tanin tanin

frunzelefrunzele conţin conţin vitamina Cvitamina C dindin răşina răşina de zadă se obţine unde zadă se obţine un ulei de ulei de

terebentină terebentină de calitate superioară, numitde calitate superioară, numit “terebentină de “terebentină de Veneţia”Veneţia”

Larix decidua (zada, larita)Larix decidua (zada, larita)

Zada – conuri si frunze fasciculateZada – conuri si frunze fasciculate

Familia Familia CupressaceaeCupressaceae arbori si arbusti din emisfera nordicaarbori si arbusti din emisfera nordica frunze solzoase, rar acicularefrunze solzoase, rar aciculare conurile femele au un nr. redus de carpele cu 1-20 ovuleconurile femele au un nr. redus de carpele cu 1-20 ovule florile mascule au stamine cu 2-6 saci poliniciflorile mascule au stamine cu 2-6 saci polinici dupa fecundare, ovulele impreuna cu carpelele devin dupa fecundare, ovulele impreuna cu carpelele devin

seminte inconjurate de solzi pielosi, carnosi, asemanatori cu seminte inconjurate de solzi pielosi, carnosi, asemanatori cu fructele baciformefructele baciforme

Genul Genul JuniperusJuniperus peste 60 specii; la noi cresc 3, in zona montanapeste 60 specii; la noi cresc 3, in zona montanaJuniperus communisJuniperus communis (ienupar) (ienupar) arbust dioic de 1-6 marbust dioic de 1-6 m cate 3 frunze subulate, in verticilcate 3 frunze subulate, in verticil florile femele au cate 3 carpele in verticil, fiecare purtand florile femele au cate 3 carpele in verticil, fiecare purtand

cate un ovulcate un ovul fructul fals = galbula (pseudobaca) = fructul fals = galbula (pseudobaca) = Juniperi fructusJuniperi fructus se utilizeaza ca diuretic si antiseptic urinar si respiratorse utilizeaza ca diuretic si antiseptic urinar si respirator alte specii: J. sabina (cetina de negi), J. nana (ienupar pitic), J. alte specii: J. sabina (cetina de negi), J. nana (ienupar pitic), J.

oxycedrus oxycedrus →→ Pix CadiPix Cadi (gudron, in dermatologie) (gudron, in dermatologie), Juniperus , Juniperus horizontalishorizontalis

Fam. CupressaceaeFam. Cupressaceae

Alti reprezentantiAlti reprezentanti::

Thuja orientalisThuja orientalis ((arborele vietii) arborele vietii) T. occidentalis (tuia)T. occidentalis (tuia)

Thuja orientalis

Thuja occidentalis

Juniperus Juniperus communis communis (ienupar)(ienupar)

Ienupar – frunze subulate, cate 3 in verticil

Ienupar – galbula, fruct falsIenupar – galbula, fruct fals

Juniperus communis

Juniperus oxycedrus

Juniperus sabinaJuniperus sabina

Cupressus sp. - chiparosCupressus sp. - chiparos

Cupressus sempervirensCupressus sempervirens

Clasa Clasa Gnetatae (Chlamydospermatophyta)Gnetatae (Chlamydospermatophyta)

traheide cu punctuatiuni areolate si traheide cu punctuatiuni areolate si traheetrahee flori cu foliole bracteale si invelis floral adevarat (3-4 foliole)flori cu foliole bracteale si invelis floral adevarat (3-4 foliole) plante dioice: - florile mascule = 2-8 stamineplante dioice: - florile mascule = 2-8 stamine

- florile femele grupate in inflorescente- florile femele grupate in inflorescente in endospermul primar al ovulelor sunt in endospermul primar al ovulelor sunt arhegoane redusearhegoane reduse

numai la oosferanumai la oosfera lipsesc canalele reziniferelipsesc canalele rezinifere clasificare: - ordinul clasificare: - ordinul EphedralesEphedrales

- ord. - ord. GnetalesGnetales

- ord. - ord. WelwitschialesWelwitschiales

Ordinul EphedralesOrdinul EphedralesFamilia EphedraceaeFamilia Ephedraceae

plante dioice, rar monoice, pitice, repenteplante dioice, rar monoice, pitice, repente tulpina verde, asimilatoare, cu ramuri articulate si ramificate tulpina verde, asimilatoare, cu ramuri articulate si ramificate

= tip virgat= tip virgat frunze solzoase, foarte mici, concrescute cate douafrunze solzoase, foarte mici, concrescute cate doua flori unisexuate, dispuse la noduriflori unisexuate, dispuse la noduri

- cele mascule grupate in inflorescente, avand la baza 2 - cele mascule grupate in inflorescente, avand la baza 2 bractei opuse si concrescute = perigonbractei opuse si concrescute = perigon- cele femele sunt alcatuite dintr-un ovul avand la baza - cele femele sunt alcatuite dintr-un ovul avand la baza bractei opuse si concrescute = perigonbractei opuse si concrescute = perigon

Ephedra distachyaEphedra distachya areal:litoralul Marii Negre, in Dobrogea si Campia Turziiareal:litoralul Marii Negre, in Dobrogea si Campia Turzii tulpini si ramuri cu noduri si internoduri, striate longitudinaltulpini si ramuri cu noduri si internoduri, striate longitudinal frunze mici, solzoase, cu aspect de teci mici frunze mici, solzoase, cu aspect de teci mici culoare verde-cenusieculoare verde-cenusie la maturitatea semintelor, bracteile de la baza devin la maturitatea semintelor, bracteile de la baza devin

carnoase, cu aspect de baca (rosie)carnoase, cu aspect de baca (rosie) Ephedrae herba Ephedrae herba contine alcaloizi: efedrinacontine alcaloizi: efedrina

Ephedra distachya (carcel)Ephedra distachya (carcel)

Ephedra distachya: Ephedra distachya: flori femele si masculeflori femele si mascule

Ephedra distachya – exemplar mascul

Ephedra distachya – floare femela

Ephedra distachya – tulpini si ramuri

Welwitschia mirabilisWelwitschia mirabilis

Welwitschia mirabilisWelwitschia mirabilis

Sequoia giganteaSequoia gigantea

Chemotaxoni GimnospermeChemotaxoni Gimnosperme

Polifenoli: biflavonoide (amentoflavona, ginkgetol)Polifenoli: biflavonoide (amentoflavona, ginkgetol) Polioli: pinitol, sequitolPolioli: pinitol, sequitol

Fam. TaxaceaeFam. Taxaceae

Taxani = amine protoalcaloidice = TAXINA (toxica)Taxani = amine protoalcaloidice = TAXINA (toxica)

= amide = TAXOL (anticancer)= amide = TAXOL (anticancer)

taxol

Fam. CupressaceaeFam. Cupressaceae

TimolTimol CarvacrolCarvacrol Alfa tuiaplicinaAlfa tuiaplicina Ulei volatilUlei volatil

Fam. PinaceaeFam. Pinaceae

Ciclitoli (pinitol)Ciclitoli (pinitol) Monoterpene (ulei volatil): pinen, limonen, borneol, caren, Monoterpene (ulei volatil): pinen, limonen, borneol, caren,

camfencamfen Diterpene (rezina) – tip acid rezinic: acid abietic, acid Diterpene (rezina) – tip acid rezinic: acid abietic, acid

levopimariclevopimaric Lignane: pinorezinolLignane: pinorezinol

Acid abietic

Alfa tuiaplicina

borneol carvacrol

pinoresinolpinoresinol

Fam. Ephedraceae - efedrinaFam. Ephedraceae - efedrina