DREPT COMERCIAL IICurs 1Functionarea societatilor cu personalitate judiciara Sediul legal al materiei il reprezina Legea 31/ 1990, unde gasim reguli comune pentru adunarea generala, administratori si cenzorii societatii.Organele societatii Vointa sociala se exprima prin organele de conducere ale societatii. Adunarea generala este organul de conducere al societatii si este formata din totalitatea asociatilor. Vointa sociala este adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv (de gestiune) care este administratorul sau sunt administratorii. Contorulul gestiunii administratorilor se realizeaza de catre asociati sau in anumite cazuri de un organ specializat ,adica cenzorii sau auditoria interni ai societatii. Pentru fiecare forma juridica de societate ,legea stabileste care sunt organele de conducere si conditile de organizare si functionare ,precum si atributiile lor. Formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin norme imperative .Adunarea generala

Este organul de deliberare si decizie al societatii. Ea este formata din totalitatea asociatilor. Ea decide asupra numirii celorlalte organe ale societatii (administratori ,cenzori ,auditori financiari ). Adunarea generala reglementata de lege doar pentru societatea pe actiuni ,pentru societatea in comandita pe actiuni si S.R.L. Pentru societatea in nume colectiv si pentru societatea in comandita simpla ,chiar daca legea nu prevede un asemenea organ de conducere ,deciziile se vor lua de catre asociati pe baza regulilor care guverneaza adunarea generala. Felurile adunarii generale sunt :a. adunarea ordinara ;b. adunaraea extraordinara ;c. adunarea mixta ;d. adunarea speciala . Adunarea ordinara se intruneste cel putin o data pe an ,in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. Ea se tine la sediul societatii si in locul indicat in convocare. Atributiile adunarii ordinare :a. sa discute ,sa probeze sau sa modifice situatiile financiare anuale pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie ,respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere ,de cenzori sau dupa caz de auditorul financiar si sa fixeze dividendul.b. sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie ,respectiv ai consiliului de supraveghere si cenzorii. In cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt audiate sa numeasca sau sa demita auditorul financiar sis a fixeze durata minima a contractului de audit financiar.c. sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv.Curs 2d. sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie ,respectiv a directoratului.e. sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate pe exercitiul financiar urmator.f. sa hotarasca gajarea ,inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale societatii.Conditiile de cvorum si de participare : Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni ,pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa prezinte cel putin o patrime din numarul total de voturi. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate . Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate. Daca nu se realizeaza prezenta ceruta ,adunarea generala se va intruni la o alta data sabilita si va putea sa delibereze asupra acelorasi probleme oricare ar fi partea de capital reprezentata de actionarii prezenti ,iar hotararile se iau cu majoritatea celor prezenti. In S.R.L. adunarea generala hotaraste prin vot reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale. In cazul societatilor in nume colectiv si in comandita simpla ,hotararile se iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.Adunarea extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare in care reclama modificarea actelor constitutive ale societatii.Atributiile adunarii extraordinare (art. 113) :a. schimbarea formei juridice a societatii ;b. mutarea sediului societatii ;c. schimbarea obiectului de activitate al societatii ;d. infiintarea saudesfiintarea unor sedii secundare ,adica sucursale ,agentii ,reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica ,daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel ;e. prelungirea duratei societatii ;f. majorarea capitalului social ;g. reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;h. fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii ;i. dizolvarea anticipata a societatii ;j. conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni normative ;k. conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta ;l. emisiunea de obligatiuni ;m. orice alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinara este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot ,iar la convocarile urmatoare prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii de reducere sau majorare a capitalului social ,de schimbare a formei juridice ,de fuziune ,divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul de voturi detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Pentru S.R.L. se impune tot majoritate ca in cazul modificarii actului constitutiv la societatea pe actiuni .Adunarea speciala priveste societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni si cuprinde anumite categorii de actionari. Legea 31/1990 are in vedere adunarea speciala a titularilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot in adunarea generala obisnuita si adunarea speciala a detinatorilor de actiuni dintr-o anumita categorie in legatura cu care se hotaraste modificarea drepturilor si obligatiilor privind actiunile lor.Convocarea adunarii generale Se convoaca de catre un administrator sau de catre consiliul de administratie respectiv directorat la societatea pe actiuni si la societatea in comandita pe actiuni sau de catre asociati. Administratorii sunt obligati sa convoace cel putin o data pe an aduna rea sau ori de cate ori este necesar.Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni ,legea prevede ca administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala la cererea actionarilor reprezentand a cincea parte din capitalul social. Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a.Convocarea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si in unul din ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. Daca toate actiunile societatii sunt nominative convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau daca actul constitutivpermite prin scrisoare transmisa pe cale electronica expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii la adresa actionarului inscrisa in registrul actionarilor.Continutul convocarii trebuie sa contina locul si data tierii adunarii precum si ordinea de zi; termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii convocarii.Sedinta adunarii generale Calitatea de asociat confera dreptul asociatului de a participa la adunarea generala.Dreptul se exercita personal sau prin reprezentare .Legea 31/1990 prevede ca actionarii nu vor putea fi reprezentati in adunarea generala decat prin alti actionari in baza unei procuri speciale in afara de cazul cand in actul constitutiv s-au prevazut alfel.Persoanele juridice participa prin reprezentantii lor la adunarea generala .Curs 3 Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari sub sanctiunea nulitatii hotararii daca fara votul acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta .Principiile reglementate de lege pentru societatea pe actiuni si pentru societatea in comandita pe actiuni isi pot gasi aplicarea si in cazul celorlalte forme de societate .Desfasurarea sedintei Sedinta adunarii generale se va tine in ziua ,ora si locul aratate in convocare.Sedinta se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie ,respectiv al directoratului sau de catre acela care ii tine locul.Adunarea Generala va alege dintre actionarii prezenti unul pana la trei secretari ,care vor verifica lista de prezenta a actionarilor ,indicand capitalul social pe care-l reprezinta fiecare proces-verbal intocmit de secretarul tehnic pentru constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea Adunarii Generale.Pentru celelalte forme de societati ,Adunarea Generala este condusa de unul dintre administratorii societatii si se desfasoara pe baza acelorasi principii.Dreptul de vot si exercitarea luiAcesta este strans legat de participarea la capitalul social. Orice actiune achitata da dreptul la un vot in Adunarea Generala (daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel).Nu au drept de vot actionarii care detin actiuni preferetiale cu dividend prioritar fara drept de vot in Adunarea Generala.Pentru S.R.L. regulile se aplica prin analogie.Pentru societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla ,legea nu prevede reguli cu privire la dreptul de vot ceea ce inseamna ca acesta va trebui reglementat prin contractul de societate.Pentru a-si exercita dreptul de vot in Adunarea Generala ,asociatii trebuie sa faca dovada calitatii lor.Restrictii ale dreptului de vot1. Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea dreptului de vot intr-un anumit fel este nula.2. In cazul in care exista un conflict de interese intre asociat si societate ,asociatul este obligat sa se abtina de la vot ,in ca contrar ,el va raspunde pentru danele produse prin votul sau cu ajutorul caruia s-a intrunit majoritatea ceruta de lege.3. Legea interzice administratorilor (administratorii asociati) sa voteze descarcarea gestiunilor sau o problema in care persoana administratorului ar fi in discutie. Ei pot sa voteze situatia financiara si contul de profit si pierderi daca fiind posesorii a cel putin o jumatate din capitalul social nu poate forma majoritatea legala fara votul lor.Adoptarea hotararilorHotararile se iau prin vot deschis.Votul secret este obligatoriu :a. pentru alegerea membrilor consiliului de administratie sau a consiliului de supraveghere a cenzorilor sau a auditorilor interni ;b. pentru revocarea lor ;c. pentru hotararile referitoare la raspunderea administratorilor.Procesul-verbal al sedintei Lucrarile adunarii generale trebuie consemnate intr-un proces-verbal semnat de presedinte si secretar.Continutul procesului-verbalVa cuprinde mentiuni cu privire la indeplinirea formalitatilor de convocare ,data si locul adunarii ,actionarii prezenti ,precum si dezbaterile in rezumat si hotararile luate.La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare si lista de prezenta a actionarilor.Procesul-verbal va fi trecut in Registrul Adunarii Generale.Hotararile Adunarii GeneraleHotararile luate de Adunarea Generala cu respectarea legii si a actului constitutiv sunt obligatorii pentru toti asociatii.Pentru societatea pe actiuni si societatea in cmandita pe actiuni ,legea prevede in mod expres ca hotararile sunt obligatorii pentru actionarii care nu au participat la luarea lor sau pentru cei care au votat impotriva.Publicitatea privind hotararile Pentru a fi opozabila tertilor ,hotararile Adunarii Generale trebuie publicate in conditiile legii.Pentru societatile pe actiuni si societatile in comandita pe actiuni in termen de 15 zile ,hotararile trebuie depuse la Oficiul Registrului Comertului pentru a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial.Pentru celelalte forme de societate ,legea nu prevede o asemenea cerinta.Anularea hoararilor Hotararile Adunarii Generale adoptate cu incalcarea legii ,ori a actelor constitutive pot fi anulate pe cale judecatoreasca.In caz de nulitate absoluta ,oricine are dreptul sa o ceara ,iar actiunea este inprescriptibila.Dreptul de a ataca hotararile apartine si administratorului societatii ,dar nu cele care privesc revocarea lor din functie.Actiunea in anulare reglementata de Legea 31/1990 ,priveste atat cauze de nulitate relativa cat si cele de nulitate absoluta.Cererea de anulare se poate face in termen de 15 zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial.Termenul de 15 zile este un termen de prescriptie.Competenta de solutionare apartine tribunalului in a carei raza teritoriala isi are sediul societatea. Reclamantul poate cere presedintelui instanei si suspendarea exercitarii hotararii atacate pe calea ordonantei presedintiale.Incuvintand suspendarea ,presedintele pate obliga pe reclamant la o cautiune.Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile dela pronuntare.Hotararea definitiva de anulare trebuie sa fie mentionata in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial. De la publicare ea devine opozabila tertilor.Administratorii societatii cu personalitate juridica Cu privire la administrarea societatii ,legea distinge in functie de forma de scietate astfel : pentru societatea in nume colectiv ,gestiunea este asigurata de unul sau mai multi administratori ;pentru societatea in comandita simpla administrarea societatii se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati ;pentru societatea pe actiuni ,societatea este administrata de unul sau mai multi administratori temporari si revocabili ;pentru societatea in comandita pe actiuni administratorii sunt numiti din randul actionarilor comanditati ;in S.R.L. administrarea este realizata de unul sau mai multi administratori.Curs 4Reguli generale privind administratorii societatii1. Calitatea de administrator o poate avea o persoana fizica sau o persoana juridica.2. Conditiile cerute pentru numirea administratorului:a. capacitatea administratorului sa aiba capacitate de exercitiu deplina.b. onorabilitatea administratorului nu poate fi administartor o persoana care a fost condamnata pentru gestiune frauduloasa ,abuz de incredere, fals, uz de fals, dare sau luare de mita, precum si alte infractiuni prevazute de Legea 31/1990.c. cetatenia administratorului administratorul poate fi cetatean roman, dar poate fi si cetatean strain in conditiile prevazute de lege.d. calitatea de asociat a administratorului. In orice forma de societate, administratorul poate fi asociat sau neasociat sau terta persoana.Desemnarea asociatilor Sunt desemnati prin actul constitutiv sau ulterior de Adunarea Generala. Pentru societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si S.R.L., actul constitutiv trebuie sa prevada asociatii care administreaza si reprezinta societatea, datele lor de identificare, precum si puterile ce li sau conferit si daca ei le exercita impreuna sau separat. Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni, actul constitutiv trebuie sa cuprinda elementele de identificare a primilor membrii ai consiliului de administratie si dupa caz directorilor si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.Desemnarea administratrilor ulterioara de catre A.G.A. Pentru societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla, administratorii sunt alesi prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social. In societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni, administratorii sunt alesi de catre Adunarea Generala ordinara a actionarilor cu cvorumul si majoritatea prevazuta de lege. Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai consiliului de administratie sau de catre actionari. Persoanele nominalizate trebuie sa informeze Adunarea Generala cu privire la mandatele de administrator pe care le exercita. In S.R.L., administratorii sunt alesi de adunarea asociatilor cu votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale. Administratorul persoana juridica este numit prin actul constitutiv, ori ales de adunarea asociatilor.Durata functiei de administrator Prin actul constitutiv se prevede durata functiei de administrator la societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si S.R.L. Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor fi alesi pe termen de 4 ani sau daca nu au fost numiti prin contract sau statut, acesta va fi de 2 ani. La expirarea mandatului pot fi realesi.Publicarea numirii administratorilor Potrivit dispozitiilor Legii 26/1990, cererea de inmatriculare a unei societati trebuie sa arate administratorii societatii si puterile ce le-au fost conferite, aratandu-se totodata si care dintre ei reprezinta societatea. Depunerea semnaturii la Oficiul Registrului Comertului revine numai administratorilor careau fost imputerniciti sa reprezinte societatea. Termenul de depunere este de 15 zile, care curge de la data depunerii cererii la Oficiul Registului Comertului sau de la data alegerii administratorilor de catre Adunarea Generala.Remunerarea administratorilor Activitatea administratorilor este in principiu o activitate remunerata. Organul competent sa decida asupra remunerarii administratorilor este Adunarea Generala.Pentru societatile de persoane si S.R.L., legea se refera la o eventuala remunerare a administratorului. La societatile de capitaluri, legea prevede remunerarea administratorului cu sume fixe sau alte sume sau alte avantaje.Obligatiile administratorilor (posibil subiect de examen) Principalele obligatii:a. Obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii.b. Obligatia de a depune semnaturile lor la Registrul Comertului in cazul cand au fost desemnati reprezentanti ai societatii.c. Obligatia de a pastra actele privind constituirea societatii.d. Obligatia de a administra societatea, respectiv indeplinirea obiectului de activitate.e. Obligatia de a urmari efectuarea varsamintelor.f. Obligatia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere.g. Obligatia de a intocmi situatia financiara.h. Obligatia de a lua parte la adunarile generale, la consiliile de administratie si alte organe de conducere similare.i. Obligatia de a duce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Asociatilor.j. Obligatia de a indeplini indatoririle prevazute in actul constitutiv precum si indatoririle stabilite de lege.Puterile administratorilor (posibil subiect de examen) Administratorul societatii poate face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv. Administratorul este indereptatit sa reprezinte societatea in raporturile juridice cu alte societati. Limitele puterilor administratorului decurg din actul constitutiv sau din hotararea Adunarii Generale si din dispozitiile legii.Curs 5 Pentru societatile de capitaluri Legea 31/1990 prevede ca anumite acte juridice vor putea fi incheiate de administratori numai cu aprobarea Adunarii Generale extraordinare. Actele juridice de dobandire a unor bunuri de la un fondator sau actionar intr-o perioada de doi ani de la constituirea societatii a caror valoare depaseste 10% din valoarea contabila a activelor societatii vor fi suspuse aprobarii Adunarii Generale extraordinare. Puterea de reprezentare a societatii este distincta de puterea de a administra societatea. Puterea de reprezentare a societati exista numai cand a fost acordata in mod distinct administratorului. Rezulta ca prin vointa asociatilor, mandatul administratorului poate fi limitat la gestiunea interna sau sa cuprinda si puterea de reprezentare, caz in care administratorul este imputernicit sa angajeze societatea raporturile cu tertii. Distinctia are la baga principiul general potrivit caruia reprezentarea nu este de esenta mandatului ci numai de natura sa. Puterea de reprezentare a administratorului trebuie conferita in mod expres.Incetarea functiei de administratorFunctia inceteaza prin revocare, renuntarea administratorului, moartea, incapacitatea administratorului.1. Revocarea administratoruluia. pentru societatile de persoane si S.R.L., asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social, pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra puterii lor afara de cazul cand administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.b. in cazul societatilor de capitaluri administratorii sunt revocabili, revocarea se face prin hotararea Adunarii Generale (in adunare ordinara in conditiile de cvorum si majoritate, prevazute de lege pentru aceste societati. In toate cazurile, calitatea de administrator are caracter intuitu personae; revocarea administratorului este o revocare ad nutum; revocarea administratorului poate interveni oricand si independent de vreo culpa a sa. Pentru administratorul persoana juridica, acesta poate revoca pe reprezentantul sau persoana fizica, dar cu obligatia de a numi in acelasi timp un inlocuitor. Pe timpul cat dureaza madatul de administratorului, contractul de munca se suspenda ceea ce inseamna ca legea interzice posibilitatea sa aiba calitatea de angajat al societatii. Administratorul poate fi revocat oricand din functia, dar daca revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune interese.2. Renuntarea administratorului Prin renuntarea sau demisia administratorului, functia administratorului inceteaza daca revocarea are un caracter ad nutum si renuntarea are un caracter discretionar. In cazul cand exista un singur administrator si acesta doreste sa renune, el este obligat sa convoace Adunarea Generala ordinara pentru numirea unui alt administrator. In cazul in care, datorita renuntarii s-a cauzat un prejudiciu, societatea are dreptul la despagubiri. In toate cazurile de incetare a functiei administratorului trebuie indeplinite formalitatile de publicitate ca si in cazul numirii in functie. In caz contrar, societatea nu poate invoca fata de terti incetarea functiei.Raspunderea administratorului Administratorul raspunde personal fata de societate pentru prejudiciile aduse prin incalcarea legii, a mandatului primit sau prin culpa in administrarea societatii. Art. 73 din Legea 31/1990, prevede ca administratorul raspunde pentru prejudiciile cauzate prin actele sale patrimoniului societatii. Administratorul nu raspunde fata de terti, caci actele administratorului sunt actele societatii insasi, acestia avand posibilitatea sa se indrepte chiar impotriva societatii. Creditorii sociali au o actiune impotriva administratorilor care o vor putea exercita numai in cazul producerii insolventei prin administratorul judiciar sau prin lichidator.Natura juridica a raspunderii administratorului Natura juridica a administratorului este diferita de la caz la caz astfel:1. Administratorii raspund fata de societate pentru nerespectarea obligatiilor izvorate din contractul de mandat, deci este o raspundere contractuala.2. Administratorii raspund si pentru nerespectarea obligatiilor prevazute de lege, in acest caz poate fi o raspundere delictuala sau o raspundere penala. In cazul administratorului persoana juridica, pentru ca el deleaga o persoana fizica pentru a exercita functia aceasta are aceeasi raspundere ca si in cazul administratorului persoana fizica. In acest caz, raspunderea este conjuncta si nu solidara, ea avand un rol de garantie si nu inlocuieste raspunderea persoanei vinovate de raspunderea prejudiciului. Un alt caz de raspundere este cazul raspunderii solidare a administratorilor cu predecesorii lr imediati. Daca la inceperea mandatului administratorul constata ca predecesorul sau sau predecesorii sai au savarsit anumite fapte pagubitoare pentru societate si nu le-au adus la cunostinta celor indiduiti, atunci vor raspunde solidar cu acestia.Conditiile raspunderii Raspunderea administratorului pentru prejudiciile cauzate este reglementata de normele dreptului comun. Raspunderea poate fi contractuala sau delictuala, dar indiferent de forma ei, raspunderea are ca temei culpa administratorului. Astazi se vor aplica regulile art. 2018 N.C.C. astfel ca diligenta ce trebuie sa o depuna administratorul este cea a unui bun administrator.Criteriul bunului administrator se aplica cu mai mica sau cu mai mare riguare in functie de caracterul oneros sau gratuit al obligatiei. Mandatul administratorului este un act retribuit, inseamna ca raspunderea sa va fi apreciata in abstracto, ceea ce inseamna ca va raspunde indiferent de gradul culpei sale.Curs 6Cauzele de exonerare de raspundere Se vor aplica regulile de drept comun, dar si dispozitiile Legii 31/1990. Art. 144 alin.5 din Legea 31/1990, prevede ca in cazul pluralitatii administratorilor, respectiv actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, acestia raspund cand daunsa nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor. Directorii vor incunostiinta consiliul de administratie de toate neregulile constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor. Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati, daca avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia nu le comunica cenzorilor sau dupa caz auditorilor interni. In societatile care au mai multi administratori, raspunderea pentru actele savarsite sau pentru emisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze in Registrul Deciziilor cosniliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostiintat despre aceasta in scris pe cenzorii sau auditorii interni.Actiunea in raspundere Actiunea in raspundere impotriva administratorilor este actiune sociala, adica ea apartine societatii, iar nu asociatilor, deoarece prejudiciul a fost cauzat societatii. In mod exceptional ea poate fi introdusa si de actionari in numele societatii, daca datorita pozitiei administratorilor, societatea nu actioneaza pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin actele administratorului. Descarcarea administratorilor de gestiunea lor prin aprobarea situatiei financiare nu decide Adnunarea Generala din dreptul de a decide actionarea in justitie a administraorilor care prin actele lor au pagubit societatea. In situatia in care se ia decizia actionarii in judecata a unui administrator, Adunarea Generala va desemna in aceleasi conditii de cvorum si majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie. Momentul introducerii actiunii in justitie are ca efect incetarea mandatului administratorului impotriva caruia s-a pornit actiunea, iar Adunarea Generala va proceda la inlocuirea lui. Legea regementeaza aceasta actiune numai pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni, dar ea poate fi utilizata si la celelalte forme de societate.

Pluralitatea administratorilor la societatea pe actiuni1. Sistemul unicat de administrare Potrivit art.137 din Legea 31/1990 , societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind in totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. In cazul societatii pe actiuni al caror situatii financiare fac obiectul unei obligatii legale de auditare, legea prevede un numar minim de trei administratori. Consiliul de administratie este condus de un presedinte ales de consiliu dintre membrii sai. Prin actul constitutiv se poate prevedea ca presedintele consiliului de administratie este numit de Adunarea Generala ordinara a actionarilor care numeste consiliul de administratie. Durata madatului presedintelui nu poate depasi durata mandatului de administrator. Presedintele poate fi revocat oricand de organul care l-a numit. Consiliul de administratie este un organ colegial de administrare a societatii, in consecinta numai consiliul poate decide cu privire la actele de administrare date in competenta sa.Puterile consiliului de administratie Consiliul de administratie reprezinta societatea in raporturile cu tertii si in justitie. Potrivit legii in lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea actionand impreuna sau separat. O atare clauza este opozabila tertilor.

Functionarea consiliului de administratie El se intruneste cel putin o data la 3 luni. Intrunirea consiliului poate avea loc ori de cate ori este nevoie. Consiliul de administratie este convocat de presedintele consiliului care stabileste ordinea de zi asigura informarea membrilor cconsiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi. Consiliul de administratie este convocat si la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii sai sau a directorului general. Convocarea trebuie sa cuprinda data, locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi. Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie, legea cere prezenta a cel putin jumatate din membri consiliului daca prin actul constituiv nu se prevede un numar mai mare. Deciziile in cadrul consiliului se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea presedintelui consiliului se iau cu votul majoritatii membrilor consiliului. Deciziile condiliului de administratie considerate nelegale pot fi anulate prin hotararea Adunarii Generale a actionarilor. Potrivit art. 143 din Legea 31/1990, consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori. Consiliul de administratie numeste pe unul dintre directori in calitate de director general. In aceasta calitate poate fi numit si presedintele consiliului de administratie al societatii, daca acest lucru s-a prevazut in actul constitutiv ori a fost hotarat de Adunarea Generala a actionarilor. Calitatea de director o poate avea numai o persoana fizica. Directorul poate fi numit dintre administratori sau din afara cosniliului de administratie. Legea 31/1990 nu reglementeaza durata mandatului directorilor societatii, aceasta durata se stabileste prin actul constitutiv sau prin decizia consiliului de administratie in conditiile legii 31/1990. Directorii societatii exercita atributii de conducere a societatii. In ceea ce priveste puterea de reprezentare a societatii, aceasta apartine directorului general. Modul de organizare a activitatii directorilor societatii se stabileste prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administratie. Directorii au obligatia sa participe la adunarile generale, sunt obligati sa instiinteze consiliul de administratie asupra tuturor neregulilor constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor.Directorii societatii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie, daca revocarea survine fara justa cauza. Directorul respectiv este indreptatit la plata de daune interese.2. Sistemul dualist de administrareDirectoratul este format din unul sau mai multi membrii, numarul acestora fiind in totdeauna impar. Cand exista un singur membru acesta poarta denumirea de director general unic. Calitatea de membru al directoratului o poate avea numai o persoana fizica.Nu poate fi membru al directoratului persoana care nu poate fi fondator.Membrii directoratului nu pot fi concomitent membrii ai consiliului de supraveghere.Curs 7 Directoratul asigura conducerea societatii indeplinind toate actele necesare si utile realizarii obiectului de activitate al societatii, cu excepta celor prevazute de lege in sarcina Consiliului de Supraveghere si a Adunarii Generale a Asociatilor. Membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, in afara de cazul unei stipulatii contrare in actul constitutiv.Directoratul trebuie sa inregistreze la Registrul Comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea cu mentiunea daca ele actoneaza impreuna sau separat. Aceste persoane sunt obligate sa depuna la Registrul Comertului specimenul de semnatura in conditiile legii. Legea obliga membrii Directoratului sa participe la adunarile A.G.A. Directoratul este obligat ca cel putin o data la 3 luni sa prezinte un raport scris Consiliului de Supraveghere cu privire la conducerea societatii si la activitatea acesteia. Modul de lucru al membrilor Directoratului se stabileste prin hotararea Consiliului de Supraveghere.Directoratul ia decizii cu respectarea dispozitiilor legii 31/1990; pentru validitatea deciziilor Directoratului este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor Directoratului, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Deciziile in cadrul Directoratului se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Membrii Directoratului pot fi revocati oricand prin hotararea Consiliului de Supraveghere. Prin actul constitutiv se poate prevedea ca membrii Directoratului pot fi revocati si de Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor.Consiliul de supraveghereConform legii, Consiliul de Supraveghere este format din cel putin 3 si cel mult 11 membrii. Numarul membrilor este stabilit prin actul constitutiv.Calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere o poate avea o persoana fizica sau o persoana juridica. Persoana juridica numita in calitate de membru al Consiliului de Supraveghere are obligatia sa isi desemneze un reprezentant permanent persoana fizica. Acest reprezentant este supus acelorasi conditiis obligatii si are aceeasi raspundere civila si penala ca si un membru al Consiliului de Supraveghere persoana fizica.Membrii Consiliului de supraveghere sunt numiti de A.G.A. cu exceptia primilor membrii care sunt numiti prin actul constitutiv. Durata mandatului membrilor Consiliului de Supraveghere este stabilita prin actul constitutiv fara a putea depasi 4 ani. Remuneratia membrilor Consilului de Supraveghere este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotarare A.G.A. Principalele atributii ale Consiliului de Supraveghere sunt:a. exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre Directorat;b. numeste si revoca membrii Directoratului;c. verifica conformitatea cu legea, actul constitutiv si hotararile A.G.A. a operatiunilor de conducere a societatii;d. raporteaza cel putin o data pe an Adunarii Generale a Actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata. Ca organ colegial, Consiliul de Supraveghere functioneaza potrivit regulilor din actul constitutiv si Legii 31/1990. Consiliul de Supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni; consiliul este convocat de presedintele sau, care si prezideaza intrunirea Consiliului. Consiliul de Supraveghere este convocat oricand, la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii Consiliului sau ai Directoratului. Intrunirea trebuie sa aibe loc in cel mult 15 zile de la data cererii; daca presedintele nu da curs cererii de convocare a Consiliului, autorii cererii pot convoca ei insisi Consiliul stabilind si ordinea de zi a sedintei. La intrunirile Consiliului de Supraveghere pot fi convocati si membrii Directoratului care, insa nu au drept de vot in Consiliu. Pentru validitatea deciziilot Consiliului de Supraveghere este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor Consiliului daca prin actul constitutiv nu se prevede un numai mai mare. Deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Membrii Consiliului de Supraveghere pot fi revocati oricand de catre A.G.A. Hotararea se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.Dizolvarea si lichidarea societatilor Incetarea existentei unei societati presupune doua etape:1. dizolvarea;2. lichidarea societatii. Faza dizolvarii societatii cuprinde anumite operatiuni care declanseaza si pregatesc incetarea existentei societatii. In aceasta faza personalitatea juridica nu este afectata, insa dizolvarea pune capat activitatii normale a societatii. Faza lichidarii societatii cuprinde operatiunile de lichidare a patrimoniului societatii, plata creditorilor si impartirea soldului intre asociati. Si in aceasta faza societatea are personalitate juridica, dar ea este subordonata cerintelor lichidarii. Reglementare Legea 31/1990, insa legea prevede dreptul asociatilor ca in actul constitutiv sa prevada modul de dizolvare si lichidare al societatii.Curs 81. Dizolvarea societatilor Dizolvarea societatii priveste acele operatiuni care declanseaza acest proces si asigura premisele lichidarii patrimoniului social. Hotararea privind dizolvarea societatii este luata de Adunarea Generala a Asociatilor ori de instanta. Exceptional, dizolvarea societatii se produce in temeiul legii. Dizolvarea societatii priveste insasi societatea ca entitate juridica, iar nu incetarea actului constitutiv al societatii.Cauzele generale de dizolvarea a societatilor Acestea sunt prevazute in art. 227 si 237 din Legea 31/1990, acestea fiind cauzele generale de dizolvare a societatilor. Cauzele de dizolvare sunt cele prevazute de lege si cele prevazute in actul constitutiv.1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Daca in actul constitutiv se prevede durata societatii, la expirarea termeneului contractual, societatea se dizolva. Dizolvarea opereaza in temeiul legii, fara a fi nevoie de vreo alta formalitate. Asociatii trebuie consultati cu cel putin 3 luni inainte de expirarea termenului cu privire la eventuala prelungire a acestuia. Daca nu o fac administratorii la cererea oricarui asociat, tribunalul va putea decide prin incheiere efectuarea consultarii. Neefectuarea consultarii nu impiedica dizolvarea societatii la expirarea duratei prevazute in actul constitutiv.2. Imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia Daca se constata o imposibilitate a realizarii a obiectului de activitate propus, societatea isi pierde ratiunea pentru care exista, deci se dizolva. Acest efect se produce atunci cand imposibilitatea s-a ivit in cursul duratei societatii sau cand obiectul nu s-a realizat deloc. Daca obiectul societatii s-a realizat, atunci societatea se dizolva. Atat in cursul imposibilitatii obiectului de activitate cat si in cazul realizarii acestuia fiind chestiuni de fapt, trebuie dovedite.3. Declararea nulitatii Nerespectarea cerintelor legale privind constituirea societatii prevazute de art. 56 din Legea 31/1990, atrage nulitatea societatii. De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de declarare a nulitatii devenita irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Aceasta incetare a existentei echivaleaza cu dizolvarea societatii.

4. Hotararea Adunarii Asociatilor Societatea se dizolva in baza hotararii A.G.A. Asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele pentru care societatea urmeaza sa se dizolve. Un caz reglementat de lege priveste dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata societatii.5. Hotararea tribunalului Dizovlarea societatii prin hotararea tribunalului are loc atunci cand dizolvarea se poate realiza prin hotararea Adunarii Generale. Tribunalul poate hotari dizolvarea societatii pentru motive temeinice (neintelegerea dintre asociati care impiedica functionarea societatii).6. Falimentul societatii Societatea se dizolva cand este supusa procedurii insolventei, dizolvarea se pronunta de catre judecatorul sindic prin incheierea prin care se decide intrarea in insolventa. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatiiArt. 237 din Legea 31/1990 prevede ca societatea se dizolva in urmatoarele cazuri:a. societatea nu mai are organ de statutare sau acestea nu se mai pot intruni;b. societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Inactivitatea temporara nu duce la dizolvare dar trebuie adusa la cunostinta organului fiscal si inscrisa in Registrul Comertului. Durata nu poate depasi 3 ani. Cazurile de dizolvare a societatii, reglementate de art. 237 din Lege, privesc anumite situatii de fapt care conducla ideea incetarii activitatii. Dizolvarea se produce prin hotararea instantei judecatoresti.

Caile dizolvarii societatii (posibil subiect de examen)1. Dizolvarea de drept In acest caz, dizolvarea se produce de drept (ope legis) daca sunt indeplinite cerintele legii in acest sens. Legea 31/1990 reglementeaza situatia dizolvarii de drept a societatii in situatia expirarii termenului stabilit pentru durata societatii. Dizolvarea se produce de drept nefiind nevoie de vreo manifestare de vointa a asociatilor si nici o formalitate de publicitate. In acest caz, de litigiu orice persoana interesata poate cere tribunalului constatarea dizolvarii societatii, instanta urmand a constata dizolvarea si nu a pronuntat dizolvarea.2. Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor Societatea se dizolva si prin vointa asociatilor manifestata in cazul Adunarii Generale. Pentru dizolvarea societatii prin vointa asociatilor, trebuie respectate conditiile stabilite de lege pentru modificarea actului constitutiv. Hotararea privind dizolvarea societatii se ia cu respectarea conditiilor de cvorum si majoritate prevazute de lege pentru Adunarea Generala Extraordinara. Actul in forma ceruta de lege se depune la Oficiul Registrului Comertului si se publica in Monitorul Oficial. In cazul dizolvarii societatii, inaine de termenul fixat pentru durata sa, dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial. Se poate reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii dar trebuie respectate aceleasi conditii de cvorum si majoritate cerute de lege pentru Adunarea Generala Extraordinara. Revenirea este permisa atata timp cat nu s-a facut nici o repartitie intre activ intre asociati. Pentru societatile in nume colectiv, in comandita simpla si S.R.L., asociatii pot hotari in conditiile cerute pentru modificarea actului constitutiv odata cu dizolvarea si modul de lichidare al societatii. Pentru a putea fi posibila aceasta procedura, asociatii trebuie sa fie de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si sa asigure stingerea pasivului sau regularizarea lui cu consimtamantul creditorilor. 3. Dizolvarea pe cale judecatoreasca Societatea se poate dizolva prin hotararea tribunalului. In cazul falimentului, dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu procedura insolventei. Potrivit legii, orice asociat poate cere tribunalului pentru motive temeinice, dizolvarea societatii, Hotararea judecatorului privind dizolvarea societatii, trebuie inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial. Aceste formalitati trebuie indeplinite in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatorului a devenit irevocabila.Efectele dizolvarii Efectele dizolvarii privesc deschiderea procedurii lichidarii si interdictia unor operatiuni comerciale noi. Dizolvarea nu afecteaza personalitatea juridica a societatii, ea isi constinua existenta, dar numai pentru operatiunile de lichidare.Curs 9Deschiderea procedurii lichidarii Potrivit Legii 31/1990, dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Administratorii au obligatia de a convoca Adunarea Generala a Asociatilor pentru desemnarea lichidatorilor. In anumite cazuri, dizolvarea are loc fara lichidare ca in cazul fuziunii si divizarii societatii.Interdictia unor operatiuni comerciale noi Potrivit Legii 31/1990, administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni in perioada dizolvarii. Incalcarea interdictiei legale are drept consecinta raspunderea personala sau solidara a administratorului sau administratorilor pentru operatiunile intreprinse. Legea stabileste ca interdictia unor operatiuni noi se aplica dupa caz din ziua expirarii termenului fixat pentru duraa societatii, ori de la data cand dizolvarea a fost hotarata de Adunarea Asociatilor sau declarata prin hotararea judecatoreasca.2. Lichidarea societatilorNotiunea de lichidare a societatii Incetarea existentei societatii impune indeplinirea unor acte, care sa puna capat activitatii societatii si sa duca la incetarea statutului de persoana juridica a societatii. Aceste acte sunt indeplinite de catre lichidatori. Lichidarea societatii consta intr-un ansamblu de operatiuni care au ca scop terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii, incasarea creantelor societatii, transformarea bunurilor societatii in bani, plata datoriilor societatii si impartirea activului intre asociati. Operatiunile de lichidare a societatii sunt reglementate de dispozitiile Legii 31/1990 si totodata se vor aplica si regulile stabilite in actul constitutiv in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea.Principiile generale ale lichidarii societatii1. Personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii; In faza de lichidare, societatea continua sa beneficieze de personalitate juridica, dar numai pentru nevoile societatii. Societatea isi conserva atributiile de identificare, insa toate actele care emana de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare. Patrimoniul societatii exista in continuare. Administratorii isi inceteaza activitatea pentru ca sunt inlocuiti de lichidatori, cenzorii sau auditorii interni isi continua activitatea controland modul in care lichidatorii organizeaza si conduc operatiunile de lichidare a societatii. 2. Lichidarea societatii se face in interesul asociatilor; Asociatii nu vor primi nicio suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creantelor creditorilor societatii.3. Lichidarea societatii este obligatorie, iar nu facultativa. Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Aceasta inseamna ca lichidarea este obligatorie si nu facultativa.Modificarile aduse pentru trecerea la faza de lichidare a societatii1. Modificarea obiectului si scopului societatii;Activitatea societatii nu va mai fi cea prevazuta in actul constitutiv ci se subsumeaza exigentelor lichidarii. Obiectul activitatii societatii se restrange.2. Inlocuirea administratorilor cu lichidatorii societatii;3. Predarea gestiunii societatii; Inlocuirea administratorului impune predarea gestiunii acestora catre lichidatori.Statutul lichidatorilor Sunt persoanele insarcinate sa organizeze si sa conduca operatiunile de lichidare a societatii.Calitatea de lichidator Poate fi persoana fizica sau o persoana juridica cu conditia sa fie lichidatori autorizati in conditiile legii.Numirea lichidatorilor Lichidatorii sunt numiti prin hotararea Adunarii Asociatilr sau prin hotararea instantei de judecata la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati. Solutionarea cererii se face cu citarea asociatilor si administratorilor in conditiile stabilite de lege. Impotriva hotararii instantei se poate declara recurs de catre asociati sau administratori in termen de 15 zile de la pronuntare. Hotararea de numire a lichidatorilor sau sentinta judecatoreasca trebuie depusa de catre asociati la Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial. Lichidatorii vor fi obligati sa-si depuna semnatura la Registrul Comertului. Din momentul intrarii in functie a lichidatorilor, acestia vor fi obligati sa incheie toate actele juridice necesare lichidarii. Orice act ulterior de schimbare a lichidatorilor trebuie sa respecte cerintele prevazute de lege pentru numirea lichidatorilor.Natura juridica a functiei lichidatorilor Lichidatorii sunt considerati mandatari ai societatii cu toate consecintele care decurg din aceasta calitate, mandatul lichidatorilor ca si cel al administratorilor are continut contractual si legal.Curs 10Obligatiile lichidatorilor 1. Intocmirea inventarului si intocmirea situatiei financiare.2. Primirea si pastrarea patrimoniului socieatii, a registrelor si actelor societatii.3. Tinerea registrului jurnal cu peratiunile lichidarii. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor societatii sau auditorului intern. Puterile lichidatorilor (posibil subiect de examen) Pe langa puterile conferite de catre asociati, art. 255 din Legea 31/1990, prevede si alte puteri pentru lichidatori:a. Lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operatiunile specifice etapei lichidarii societatii. Ei nu pot intreprinde noi operatiuni care nu sunt subordonate scopului lichidarii, in caz contrar ei vor raspunde personal si/sau solidar pentru executarea lor.b. Lichidatorii trebuie sa lichideze si sa incaseze creantele societatii. Pentru creantele incasate lichidatorii sunt in drept sa dea chitanta.c. Lichidatorii sunt in drept sa vanda prin licitatie publica bunurile mobile si imobile apartinand societatii. Sumele obtinute din vanzare sunt destinate a indestula in primul rand creditorii sociali si aopi satisfacerea drepturilor asociatilor. Art. 256 din Legea 31/1990, prevede ca nu se poate plati nicio suma de bani in contul partilor sociale ce li s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creditorilor societatii.d. Lichidatorii pot sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare lichidarii. Legea are in vedere numai obligatiile necesare lichidarii si care nu sunt pagubitoare pentru patrimoniul societatii. Bunurile societatii nu vor putea fi ipotecate daca exista dispozitii in acest sens in actul constitutiv sau in actul de numirea al lichidatorilor. In absenta unor astfel de dispozitii, ipotecarea bunurilor societatii se va putea face cu avizul cenzorilor sau auditorilor si autorizarea instantei judecatoresti.e. Lichidatorii sunt in drept sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul lichidarii. La data intrarii in functie a lichidatorilor, nicio actiune nu se poate exercita pentru societate sau in contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor. Lichidatorii pot face tranzactii in conditiile legii.Raspunderea lichidatorilor Legea 31/1990, prevede ca lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii societatii. Ei au raspundere civila, contractuala, delictuala si penala. Raspunderea lichidatorilor se angajeaza potrivit dispozitiilor stabilite de lege pentru raspunderea administratorilor care se aplica in mod corespunzator.Lichidarea activului si activului societatii.Scopul operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii este prefacerea bunurilor societatii in bani si achitarea datoriilor societatii. Eventualul activ net se repartizeaza asociatiei. Lichidarea activului societatii (posibil subiect de examen) Operatiunile de lichidare a activului societatii cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti.1. Transformarea bunurilor societatii in bani Se realizeaza pe calea licitatiei publice. Lichidatorii pot vinde orice bun imobil sau mobil care apartine societatii pe calea licitatiei publice. In principiu trebuie scoase la licitatie toate bunurile societatii, dar anumite bunuri ar putea fi sustrase vanzarii la licitatie publica daca prin actul constitutiv s-a stabilit ca anumite bunuri vor reveni in contul partilor ce li s-ar cuveni asciatilor care le-au adus ca aport in societate. Solutia se intemeiaza pe dispozitiile Legii 31/1990 care prevede dreptul societatii de a hotari prin contract de societate regulile de lichidare a societatii.Curs 112. Incasarea creantelor Lichidatorii au obligatia de a incasa creantele de la debitorii societatii.Actiunile lichidatorilor In situatia in care fondurile societatii realizate din vanzarea la licitatie a bunurilor societatii nu sunt indestulatoare pentru plata creantelor societatii, lichidatorii au obligatia sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele daca acestia erau obligati sa le procure ori sa le efectueze in calitatea lor de asociati. Fondurile necesare platii creantelor societatii pot fi asigurate si prin contractarea de imprumuturi neipotecare si obligatii cambiale in conditiile Legii 31/1990.Lichidarea pasivului Prin lichidarea pasivului societatii se intelege plata datoriilor societatii de catre creditorii sai. Operatiunea de lichidare se realizeaza de catre lichidatori in conditiile legii. Plata datoriilor fata de creditorii sociali se face cu sumele de bani rezultate din lichidarea activului societatii. Datoriile societatii pot fi achitate de catre lichidatori si cu banii lor personali, dar in acest caz ei au dreptul la restituirea sumelor achitate. Plata datoriilor se face la scadenta si integral.Actiunile creditorilor1. Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii.2. Apoi, in subsidiar, creditorii societatii au o actiune impotriva asociatilor pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din cea a aportului la capitalul social. Aceasta actiune are ca obiect plata sumelor de bani datorate ca aport de catre asociati.3. Creditorii sociali pot actiona in subsidiar si pe asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale.Temeiul acestei actiuni il constituie dispozitiile art. 3 din Legea 31/1990 si priveste pe asociatii societatii in nume colectiv si asociatii comanditati din societatea in comandita simpla si societatea in comandita pe actiuni. Rezulta ca aceasta actiune are un caracter subsidiar atat fata de actiunea impotriva lichidatorilor cat si fata de actiunea contra asociatilor pentru plata sumelor datorate ca aport. Lichidarea nu impiedica declansarea procedurii insolventei, deci cand societatea a incetat platile pentru datoriile sale comerciale, ea poate fi supusa procedurii insolventei.Drepturile asociatilor cuvenite din lichidarea societatii La dizolvarea si apoi la lichidarea societatii, asociatii sunt indreptatiti sa li se restituie valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii sau ocazia majorarii capitalului social precum si sa primeasca partea ce li se cuvine din eventualele beneficii, ramasa nedistribuita. Asemenea drepturi pot fi valorificate numai dupa ce au fost achitate toate datoriile fata de creditorii societatii si numai daca a mai ramas un sold activ. Legea 31/1990 prevede: lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creditorilor societatii. Prin derogare de la aceasta regula, legea prevede ca asociatii vor putea cere lichidatorilor ca sumele realizate prin operatiunile de lichidare sa fi depuse intr-un cont la o banca si sa se faca repartizarea asupra actionarilor sau partilor sociale chiar in timpul lichidarii. Este posibila o asemenea cerere numai daca afara de ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii scadente sau care vor ajunge la scadenta mai ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul sumelor depuse. Impotriva deciziei lichidatorilor privind repartizarea sumelor de bani pentru satisfacerea drepturilor asociatilor, creditorii societatii pot face opozitie la instant judecaoreasca in conditiile art. 62 din Legea 31/1990. Lichidatorii care fac plati asociatilor cu nerespectarea acestor dispozitii legale sunt sanctionati penal in conditiile Legii 31/1990. Intocmirea situatiei financiare finale si repartizarea activului net intre asociati Dupa terminarea operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara finala pentru a contesta reultatele lichidarii precum si proiectul de repartizare a activului net intre asociati. Situatia financiara consemneaza pe de parte sumele de bani rezultate din vanzarea la licitatie publica a bunurilor societatii si din incasarea creantelor societatii sip e de alta parte sumele de bani achitate pentru plata datoriilor societatii. Situatia financiara consta in eventualul net ca diferenta intre activul si pasivul societatii. Activul net reprezinta sura din care sunt satisfacute drepturile asociatilor rezultate din lichidare. In mod normal, activul net ar trebui sa serveasca, iar rambursarea valorilor aporturilor asociatilor, iar restul care reprezinta beneficial net sa fie repartizat intre asociati proportional cu participarea la capitalul social. Cele doua operatiuni sunt contopite pentru simplificarea lor si intregul active net este repartizat asociatilor.

34