Violenta in relatia de cuplu:aspect psiho-sociale

Introducere-expunera la violenta reprezinta una din cele mai importante

cauze,care genereaza degradarea calitatii vietii fiintei umane,implicand

costuri sociale-economice,pshice si umane majore.

In contextul prevalentei problematici,aceiasi organizatie realizeaza o

tiplogie a violentei,care se maifesta la 3 nivele-personal, interpersonal si

colectiv.In ceea ce priveste primul nivel,diferitele forme de manifestare a

violentei,vizeaza comportamenul suicidal(suicidal behaviour),si diferite

tipuri de abuzuri indreptate inpotriva propriei persoane(self-abuz).

La nivel inteerpersonal violenta se maifesta in familie(violenta asupra

copilului,partenerulu si a persoanelor in varsta),si comunitate(acte de

violenta provocate de cunostinte).

In ceea ce privseste nivelul colectiv,violenta vizeaza contextul

social,politic si economic.Gravitatea fenomenului,atat din punct de vedere

al diferitelor forme de manifestare,cat si al consecintelor,este manifestata in

specialdin cauza interferarii si influentarii reciproce,in sens negativ,ale

celor trei nivele-personal,interpersonal si colectiv.Iata de ce interventia

asupra unui nivel,de exemplu nivelul interpersoanl nu poate genera efecte

curative,decat daca se actioneaza si asupra celorllate doua.Actiunea asupra

unui singur nivel,determina o abordare focalizata pe termen scurt,fara

realizarea unei diagnoze,de tip holisitc,singura in masura sa

creoneze,preventia,interventia si diminuarea prevalentei fenomenului.

Cunoasterea tipologiei violentei permite cercetattorilor,specialistilor si

factorilor de decizie sa actioneze,astfel incat focalizarea pe un anumit

model sa genereze o interventie conexa si asuprsa celorlalte.In cele ce

urmeaza vom analiza cauzele,consecintele,si tipurile de interventie

sociala,in raport cu violenta manifestata la nivel interpersonal,in familie

asupra partenerului.

Definirea violentei dintre parteneri intimi

Sociologul Herbert Blumer mentiona ca o problema sociala nu exista

pentru societate decat in conditile in care este recunoscuta de

aceasta,conditile sociale pot fi igonorate la un moment dat,fara a exista

schimbarea in structura,dar,intr-o anumita perioada ceea ce a fost ignorat

poate genera mari si grave motive de ingrijorare.Afirmatia sociologului este

relevanta,pentru analizarea unei problematici precum cea a viloentei dintre

parteneri care,din cauza abordari intr-o maniera conservatoare si

traditionalista,a atras atentia asupra gravelor consecinte pe care le genereaza

abaia la inceputul anilor.In prezent,schimbarile care exista in raport cu acest

aspect se datoreaza cu siguranta psihologilor si asistentilor sociali,care au

reusit sa demonstreze faptul ca problemele vietii private reprezinta

probleme sociale care nu pot fi prevenite si solutionate,decat cu si prin

societate.

Definirea viloentei in cuplu(intimate partner violence)necesita

realizarea unor precizari conceptuale in vedera stabiliri termenilor si

abordarii problematicii in contextul elementelor pe care se

fundamenteaza.Din acest punct de vedere incepand cu anii 70 utilizarea

conceptului de „violenta impotriva femei”,a vizat analiza unei „varietati de

comportamente incuzand acte de violenta cu caracter

emotional,sexual,fizic,crima,mutilarea genitala,urmarirea excesiva,hartuirea

sexuala si prostitutia”.

In raport cu termenii utilizati in abordarea problematicii violentei din

relatia de cuplu se impun o serie de precizari.Miscarea feminista din anii 70

a adus in atentia opiniei publice termenii ca „maltratarea sotiei”(battered

wife),”abuzul asupra sotiei/logodnicei(spouse abuse).

Acesti termeni au fost preluati de catre stiintele sociale,sistemul juridic

si cel de sanatate.Marele avantaj a constat in faptul ca s-a largit aria de

cercetare,astfel incat analiza violentei impotriva femei,a fost extinsa la

anlaiza cuplului si a familiei din care face parte.Acest tip de violenta este

intalnit atat in cazul relatilor heterosexuale si cat si in cazul relatilor de tip

homosexual.In ceea ce priveste analiza violentei intime in cuplurile

homosexuale”majoritatea studiilor inteprinse nu au fost publicate deoarece

au un caracter exploratoriu,nu sunt utilizate tehnici aleatorii,de esantionare

sau numarul subiectilor,ofera posibilitatea investigarii unui lot,nicidecum a

unui esantion reprezentativ.lipsa studiilor sa a numarului redus de cercetari

care a investigheze violenta intima in cuplurile de acelasi sex

demonstraeaza ignorarea acestei problematici intr-n context care, la randul

sau, genereaza controverse daca este analizat dintr-o perspectiva

conservatoare si traditionalista. Nu in ultimul rand, in paralel cu interventie

si suportul social ofeerit victimelor dar si agresorilor, furnizori de seervicii

sociale trebuie sa ofere informatii cu privire la prevalenta infectarii cu |HIV,

maladie care afecteaza intr-o proportie ingrijoratoare persoanele din

comunitatile gay.

Teorii explicative ale violentei dintre partenerii intimi

Toeriile explicative ale violentei dintre parteneri ofera raspunsuri la o

serie de intrebari specifice acestui domeniu – de ce un partener il abuzeaza

pe celalalt? Ce determina femeile agresate de soti sa mentina relatia cu

acesta? Care sunt motivele pentru care victimile refuza interventia

furnizorilor de serviciii sociale? Care sunt consecintele violentei dintre

parteneri?

Teoria biopsihosociala analizeaza violenta dintre parteneri land in

considerare trei perspective care pot fi analizate separat, oferind explicatii

focalizate.

Teoria schimbului sustine ca activitatile si actinile intreprinse de

oameni au la baza analiza cost-beneficiu.

Teoria resursei reprezinta o extensie a teoriei schimbului si postuleaza

faptl ca, intr-o relatie , raportul de putere, respectiv relatia dominator-

dominat sau relatia democratica nu exista.

Teoria investitiei – conform acestei teorii angajarea intr-o relatie este

perceputa in contextul „functiei anticipative” prin intermediul careia

partenerii isi aproximeaza nivelul de satisfactie pe care il provoaca relatia.

Forme de manifestare a violentei intime

Asaltul de natura fizica sau sexuala este insotit, de cele mai multe ori,

de violenta verbala,cu scopul intimidarii parteneruluiu,de izolare a victimei

fata de potentialele resurse care ii pot oferi suport social-

prietenii,familie,vecinii,de distrugere a bunurilor care apartin

victimei,amenintarii ce vizeaza persoane importante pentru victima in

special copii,controlul asupra

banilor,alimentelor,telefonului,deplasarii,etc.Astfel de actiuni inculd violul

marital,acte sado masochiste,tentative de omor,tortura fizica,acte frapante

de hartuire,ridiculizare si sfidare,pretexte impuse partenerului abuzat ca

actiunile sale simuleaza violenta nefiind altceva decat jocuri non

conformiste.

Abuzul partenerului impotriva femei poate consta in doua tipuri de

manifestare,in functie de intensitatea si frecventa acestuia.In acest context

stereotipurile si normele culturale determina o tolerare a fenomenului in

anumite circumstante,imbracand chiar un caracter de „normalitate”.Abuzul

partenerului impotriva femei care degenereza intr- violenta patologica

demonstrata din perspectiva medico-legala si avand drept consecinte

tulburari de stres,posttraumatic,sechele neuropsihice,acte de tortura fizica si

sexuala.Teoria ciclicitatii violentei cuprinde trei etape intalnite in

majoritatea cazurilor de violenta domestica-etapa de acumulare a

agresivitatii”etapa exploziva”,”etapa remuscarii sau a pocaintei”.Prima faza

este anicipata de o stare in care femeia este se simte dominata de partener

prin prisma exercitarii controlului acesteia,astfel incat nu are o imagine de

sine pozitiva.Acest teren este favorabil instaurarii unei relatii tensionate

care este alimentata de diferitii factori precum stresul provocat de prblemele

cotidiene sau de la locul de munca.Esecul femei de a realiza acest obiectiv

reprezinta pretextul care detrimina trecerea la urmatoarea exploziei

caracterizata printr-un acces de violenta ce poate dura cateva zile,pe

parcursul carora femeia poate suferi mai multe tipuri de abuz.In aceasta

faza comportamentul barbatului are un carcater incontrolabil,explicat in

contextul declansarilor,tensiunilor acumulate in prima faza.A treia faza se

caracterizeaza prin faptul ca agresorul are remuscari pentru actele de

violenta manifestata impotriva partenerei.

Partenerul abuzator dezvolta,un sindrom al abuzului de putere si control

utilizand o sere de tehnici-intimidraea,constrangerea,dar deasemenea

recurge la o serie de strategii,distruge bunurile personale ale victimei sau pe

cele comun,dezvolta un comportament non verbal agresiv-mimica,atitudine

care ii declanseaza victimei o stare de frica sau chair panica.

Din punct de vedere economic sau emotional femeia este abuzata in

conditile in care partenerul o impiedica si nu o incurajeaza sa isi gaseasca

un loc de munca.Astfel de tehnici sunt consolidate in contextul in care

partenerul abuzator isi determina victima sa ii ceara o anumita suma de bani

care ulterior ii este sustrasa astfel incat o face sa se indoiasca de capacitatile

ei cognitive.Relatia victima abuztor a fost abordata prin dezvoltarea

conceptelor dihotomice „pastrare-evitare”.Aceste doua concepte sunt

responsabile pentru creearea acelei stari de confuzie care mentinuta o

perioada indelungata genereaza o impletire a aspectelor pozitive din relatie

cu cele negative.Dezavantajul consta in faptul ca femeile nu mai reusesc sa

identifice granitele dintre aceste aspecte,efectul consta intr-o dorinta de cele

mai multe ori utopica in aceste situatii-pastraea elementelor pozitive si

evitarea abuzlui.Exista mai multe forme de abuz exercitate de partener

impotriva femeii-abuzul fizic,sexual,emotional,economic si social.Abuzul

fizic debuteaza cu gesturi si acte dureroase indreptate impotriva femei sau a

persoanelor importante pentru aceasta.Abuzul sexual este in majoritatea

cazurilor de violenta domestica,precedat de cel fizic. In prima faza

abuzurile fizice ascund abuzurile sexuale constand in acte sado

masochiste,sodomie,sex oral,introducerea diverselor obiecte in

vagin,obligarea de a viziona filmelor pornografice in vederea asimilarii

tehnnicilor sexuale,obligarea partenerei sa se prostitueze,viol marital.

Abuzul emotional si cel psihologic sunt interrelationate avand o

prevalenta ridicata in toate formele de abuz exercitate de partenenerul

violent asupra femei.

Abuzul economic asurpa femei genereaza o mixtura a violentei

psihologice,economice si sociale.O manifestare in forma violentei

domestice concretizata prin obstructionarea interventiei financiare,controlul

banilor si al chetuielior,ignorarea parerii acesteia in ceea ce priveste nevoile

financiare cu care se confrunta familia,refuzul partenerului de a contribui la

bugetul familiei,inaccesul femei la proprile resurse financiare.

Politici si servici sociale centrate pe violenta dintre parteneri

 In paralel cu cresterea interesului pentru stidierea stiintifica a

fenomenului violentei intrafamiliale, in ultimele decenii au fost elaborate si

promovate diverse programe si strategii menite sa ofere  solutii pentru

atenuarea si eradicarea comportamentului violent in mediul social familial.

De asemenea, s-au derulat multiple campanii educationale, care au urmarit,

printre altele, o sensibilizare a opiniei publice in legatura cu aceasta

problema sociala grava. Aceste initiative apartin unor organizatii si institutii

cu caracter guvernamental, dar si ale societatii civile, care s-au implicat,

indeosebi, in actiunea de protejare a victimelor si de sanctionare

corespunzatoare a agresorilor.

          Cercetarile sociologice asupra violentei domestice i-au condus pe

anumiti specialisti la concluzii elocvente si cercetari pertinente in legatura

cu manifestarile agresivitatii in viata de familie. “Cresterea gradului de

informare si constientizarea asupra implicatiilor nocive ale

comportamentului violent in mediul familial a atras atentia autoritatilor si a

determinat luarea din partea acestora a unor masuri oficiale in privinta

reglementarii conduitei in spatiul familiei. Astfel, au fost introduse o serie

de reforme la nivelul sistemului juridic, al sistemului medical, al unor

institutii capabile sa intervina operativ in cazuri de criza familiala ori sa

previna aceste cazuri.”

          Primul pas pentru reducerea violentei in familie este definirea

sociala a comportamentului violent (sub orice forma s-ar manifesta acesta)

drept problema care necesita corectie. Pe de o parte, atitudinea toleranta fata

de formele de violenta in familie creeaza un mediu propice pentru

manifestarea acestora. Pe de alta parte, acest mediu are efecte si la nivel de

masurare stiintifica a fenomenului: acesta este subestimat nu pentru ca

oamenilor le-ar fi frica sau rusine sa vorbeasca despre ceea ce se intampla

in familiile lor, sau numai din aceste motive, ci si pentru ca oamenii nu

definesc anumite violente drept fapte care, in ancheta, pot fi considerate

drept abuzuri, infractiuni.

          Politicile sociale interne si internationale privind familia au ca

principala strategie elaborarea si dezvoltarea unor programe si servicii

centrate pe problematica violentei domestice.

          “Modelele de abordare ale violentei domestice urmeaza doua

tendinte majore: promovarea modelului drepturilor omului si redefinirea

violentei domestice ca problema de sanatate publica. In baza primului

model mentionat, serviciile si progeamele vor fi centrate pe interventia

imediata, in vederea tratarii traumelor individuale si sociale create de

violenta domestica. Serviciile dezvoltate in acest context vor fi:

a)     servicii de interventie in criza – servicii sociale care ofera

victimelor violentei domestice consiliere in criza, suport imediat si

informatiile necesare contactarii altor servicii dupa depasirea fazei acute a

crizei;

b)    servicii de protectie sociala -  adapost de urgenta; protectia legii

(prin interventia serviciilor de politie); servicii de protectie si plasament de

urgenta, pentru copiii afectati de violenta domestica;

c)     consiliere pe termen lung – servicii terapeutice pentru victime si

pentru familie;

d)    sfat juridic;

e)     servicii de lobby/pledare a cauzei – organizate de si pentru

victimele violentei in familie, in vederea constientizarii factorului politic si

decizional asupra extinderii gravitatii problemei.

In ceea ce priveste cel de-al doilea model de abordare a violentei in

familie, acesta este centrat pe activitatea de prevenire, si, prin urmare,

dezvolta urmatoarele servicii:

a)servicii de informare si mediatizare cu privire la caracteristicile

violentei domestice, cauzele fenomenului si serviciile care abordeaza

aceasta problematica;

b)servicii de educare a tinerilor si familiilor;

c)consiliere premaritala.

Concluzie

Servicile de suport reprezinta retele de sprijin care au rolul de a sustine

femeia victima a violentei domestice pe parcursul procesului de

recuperare/reabilitare in cadrul caruia se pot indeplini una sau mai multe din

urmatoarele functii-functia emotional,cognitive sau informational si functia

de suport material/instrumental.Functia emotional reprezinta cea mai

importanta forma de suport social si ofera persoanei aflate in dificultate

confort psihologic si stima de sine implicand activitati precum-comunicarea

empatica,consiliere psihologica si sociala.Politicile sociale centrate pe

problematica violentei domestice au rolul de a promova masuri de natura

legislativa,economica si sociala in vederea cunoasterii si respectarii

drepturilor omului si a egalitatii de sansa dar in acelasi timp abordeaza

fenomenul in contextual sanatatii publice.Din perspectiva femeilor victim

exista o serie de obstacole commune-birocratia excesiva,frica de a apela la

aceste service,nerespectarea confidentialitatii,faptul ca se intervine decat in

momentul existentei unor abuzuri evidente.La toate aceste probleme cu care

aceste femei se confrunta solicitarea ajutorului politiei reprezinta o

corvoada in plus.