cum se lucreaza ˇ cu phare, ispa si sapard · regulament financiar aplicabil bugetului uniunii...

februar ie 2004

CUM SE LUCREAZACU PHARE, ISPA

SI SAPARD

ˇ

¸

Introducere 1

Phare 2

Ispa 9

Licitaœii æi proceduri de acordare a contractelor

în cazul programelor Phare æi Ispa 15

Sapard 24

Glosar de termeni 34

Surse de informare referitoare la programele

Uniunii Europene 39

Sumar

Cum se lucreazacu Phare, Ispa Si Sapard

ˇ

¸

1

Aceastå broæurå îæi propune så vinå în ajutorul firmelor, organizaœiilor æi persoanelor fizice interesate så participe lalicitaœii sau apeluri de propuneri de proiecte în cadrul programelor de asistenœå financiarå de pre-aderare ale UniuniiEuropene pentru România: Phare, Ispa æi Sapard.

Broæura prezintå modul de funcœionare a acestor programe, actorii cheie implicaœi în implementarea lor æi procedurilepe baza cårora se deruleazå. Sunt prezentate, de asemenea, schimbårile generate de intrarea în vigoare a nouluiRegulament financiar aplicabil bugetului Uniunii Europene (din iunie 2002) æi a Noului Ghid Practic pentru contractelede asistenœå externå finanœate de Comisia Europeanå (iunie 2003).

Publicaœia descrie regulile de organizare a licitaœiilor æi de acordare a contractelor æi specificå cine este eligibil såparticipe într-un contract. Îæi gåsesc råspunsul aici întrebåri frecvente, cum ar fi:

• ce tipuri de contracte sunt finanœate?• cine acordå contractele?• ce conœine un dosar de licitaœie?• ce documente trebuie så furnizeze un participant la licitaœie?• cine poate participa la o licitaœie? • care sunt criteriile de evaluare a ofertelor depuse?• ce oferte sunt acceptate?

În final, broæura oferå detalii despre sursele de informare cu privire la programele Uniunii Europene, cum ar fi Centrelede Informare ale Comisiei Europene din Bucureæti æi Bruxelles, centrele de informare EUROPA din România æi adresede Internet relevante pentru cele trei instrumente financiare.

1.1 Descriere generalå a instrumentelor de pre-aderare ale Uniunii Europene

Începând cu anul 2000, Uniunea Europeanå sprijinå statele candidate din Europa Centralå æi de Est1) în eforturileacestora de pregåtire pentru aderare prin trei instrumente financiare: Phare, Ispa æi Sapard.

Phare a fost creat la începutul anului 1989 pentru Polonia æi Ungaria, primele douå œåri din regiune care au renunœatla comunism æi economia centralizatå. Scopul såu era de a ajuta aceste douå œåri în procesul de tranziœie de la regimulcomunist la cel democratic (de aici æi numele såu: Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy - PoloniaUngaria Ajutor pentru Reconstrucœia Economiei).

Pe måsurå ce alte state din centrul æi estul Europei au trecut la un regim democratic, acestea au fost incluse, deasemenea, în program. Astfel, în 1996, 13 state primeau fonduri nerambursabile Phare: 10 state candidate (Bulgaria,Republica Cehå, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia æi Slovenia), Albania, Bosnia-Herœegovina æi Fosta Republicå Iugoslavå Macedonia.

Din 2000, cele trei state din partea vesticå a Balcanilor au fost incluse în programul CARDS (Asistenœå Comunitaråpentru Reconstrucœia, Dezvoltarea æi Stabilitatea Balcanilor), Phare devenind un instrument concentrat exclusiv pesusœinerea procesului de aderare a celor 10 state candidate din Europa Centralå æi de Est.

1. Introducere

1) Bulgaria, Republica Cehå, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia.


ˇ

¸

2

Celelalte trei œåri candidate (Cipru, Malta æi Turcia) beneficiazå æi ele de asistenœå de pre-aderare din partea Uniunii,dar prin intermediul unor instrumente separate. Firme din aceste trei œåri pot participa înså la licitaœii legate deproiectele Phare.

Phare se concentreazå pe trei domenii principale:

1. consolidarea administraœiei æi instituœiilor publice din statele candidate, pentru ca acestea så poatå funcœionaeficient în cadrul Uniunii („Dezvoltare instituœionalå”);

2. sprijinirea statelor candidate în efortul investiœional de aliniere a activitåœilor industriale æi a infrastructurii lastandardele UE („Investiœii pentru sprijinirea aplicårii legislaœiei comunitare”);

3. promovarea coeziunii economice æi sociale („Investiœii în coeziune economicå æi socialå”).

Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare)finanœeazå în perioada 2000-2006 proiecte în domeniul infrastructurii de transport æi de mediu. Programul urmåreætealinierea la standardele de mediu ale Uniunii Europene, extinderea æi conectarea reœelelor de transport ale Românieicu cele trans-europene æi familiarizarea œårilor beneficiare cu politicile æi procedurile aplicate de Fondurile Structuraleæi de Coeziune.

În ceea ce priveæte mediul, domeniile de interes sunt urmåtoarele:

- rezerva de apå potabilå;- tratarea apelor reziduale;- administrarea deæeurilor solide æi a celor periculoase;- poluarea aerului.

În domeniul transporturilor, Ispa finanœeazå reabilitarea æi dezvoltarea de cåi ferate, drumuri, porturi æi aeroporturi.

Sapard (Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development - Programul Special de Pre-aderarepentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå) sprijinå România pentru participarea la Politica Agricolå Comunå (PAC) æiPiaœa Internå a Uniunii Europene. Mai concret, obiectivele programului sunt: îmbunåtåœirea vieœii comunitåœilor rurale,crearea unui sector competitiv de producere æi prelucrare a produselor agricole, crearea de locuri de muncå în mediulrural, asigurarea de venituri adecvate locuitorilor din zonele rurale æi asigurarea unei dezvoltåri durabile a acestorregiuni.

2.1 Rolul programului

Lansarea celorlalte douå instrumente de pre-aderare (Sapard æi Ispa) a determinat redefinirea rolului programuluiPhare pentru evitarea suprapunerii cu acestea. Astfel, din 2000, Phare sprijinå œårile candidate în eforturile lor deadoptare a acquis-ului comunitar (legislaœia Uniunii Europene) æi de consolidare a instituœiilor însårcinate cu aplicareaæi urmårirea respectårii acestuia. Obiectivul final este de a întåri instituœiile democratice, administraœia publicå æiorganizaœiile responsabile cu implementarea efectivå æi eficientå a legislaœiei comunitare.

Aæa cum menœionam anterior, Phare se concentreazå pe trei domenii cheie: • dezvoltare instituœionalå;• investiœii pentru sprijinirea aplicårii legislaœiei comunitare;• investiœii în coeziune economicå æi socialå.

2. PHARE


ˇ

¸

3

2.1.1 Dezvoltarea instituœionalå

Întårirea capacitåœii instituœionale æi administrative a œårilor candidate este o cerinœå cheie pentru a putea devenimembre ale Uniunii, situaœie în care vor trebui så adopte, så aplice æi så urmåreascå respectarea acquis-ului comunitar.Scopul dezvoltårii instituœionale este de a ajuta œårile candidate så creeze bazele instituœionale necesare aderårii.Acest tip de sprijin reprezintå aproximativ 30% din bugetul Phare în fiecare œarå candidatå.

Dezvoltarea instituœionalå nu este legatå numai de armonizarea legislaœiei œårii candidate cu cea a Uniunii Europene.Se referå, de asemenea, æi la modul în care legislaœia este puså în practicå æi respectatå. Acesta implicå pregåtireaunui numår mare de funcœionari publici, oficiali æi experœi, de la judecåtori æi inspectori financiari pânå la inspectori deprotecœia mediului æi statisticieni. Un instrument foarte important în acest sens este înfråœirea instituœionalå („twinning”).Concentratå iniœial pe patru domenii cheie ale acquis-ului (agriculturå, mediu, finanœe, justiœie æi afaceri interne),înfråœirea instituœionalå acoperå acum întregul acquis.

Ea implicå detaæarea unor funcœionari publici din statele membre ale Uniunii Europene în cele candidate pentru operioadå de cel puœin un an. Aceætia sunt cunoscuœi sub numele de consilieri de pre-aderare. În unele domenii cheie,ei sunt singura surså de expertizå necesarå. În alte cazuri, pe lângå expertiza furnizatå de consilierul de pre-aderare,sunt combinate o varietate de resurse, incluzând expertiza pe termen scurt, stagii de formare profesionalå æi furnizareade servicii (ex: traducere æi interpretare).

Proiectele de înfråœire instituœionalå (twinning) sunt realizate de administraœiile publice sau organisme mandatate deacestea æi nu fac obiectul procedurilor de licitaœie comercialå. Administraœiile statelor membre sunt invitate, prinintermediul unei reœele de Puncte Naœionale de Contact pentru twinning, så propunå oferte de asistenœå care så vinåîn întâmpinarea nevoilor identificate prin proiectele de acest tip. Ofertele sunt trimise statelor candidate æi dupåconsultåri între toate pårœile implicate, statul candidat alege oferta cea mai potrivitå nevoilor sale. În unele cazuri, îæipot uni forœele douå sau chiar trei state membre pentru a oferi acest tip de asistenœå.

Din 2001, twinning-ul clasic este completat de proiecte similare pe termen scurt („twinning light”) de maxim 6 luni dezile. Spre deosebire de twinning-ul clasic, acesta nu presupune detaæarea permanentå a unor experœi din administraœiastatelor membre.

Dezvoltarea instituœionalå se poate realiza nu numai prin înfråœirea instituœionalå, ci æi prin intermediul contractelor deservicii obœinute de pe piaœa de consultanœå.

Alåturi de înfråœirea instituœionalå, alte douå mecanisme importante de consolidare instituœionalå sunt:• furnizarea expertizei în domeniul acquis-ului prin TAIEX 2)

• reforma administraœiei publice æi a organismelor de reglementare prin programul SIGMA 3) (iniœiativå comunåComisia Europeanå - OCDE pentru a ajuta œårile din Europa Centralå æi de Est în eforturile de a-æi modernizaadministraœia publicå).

2.1.2 Investiœii pentru sprijinirea aplicårii legislaœiei comunitare

Adoptarea acquis-ului comunitar trebuie så fie însoœitå de o aplicare adecvatå a acestuia. Acest lucru înseamnå cåadministraœiile statelor candidate trebuie så dispunå de o infrastructurå care så le permitå så aplice legislaœia la fel caîn Uniunea Europeanå. Acest lucru necesitå investiœii destul de mari.

Câteva exemple de astfel de investiœii sunt: achiziœionarea de echipamente æi software pentru dezvoltarea sistemelorinformatice din ministere, agenœii guvernamentale sau alte instituœii publice, achiziœionarea de echipamente necesare

2) Biroul de Schimburi de Asistenœå Tehnicå æi Informaœii.3) Sprijin pentru Îmbunåtåœirea Managementului æi Guvernårii în œårile din Europa Centralå æi de Est.


ˇ

¸

4

pentru organizarea de campanii publice de informare sau alte activitåœi de relaœii publice, echiparea laboratoarelor decontrol sau a birourilor locale (ex: laboratoarele de control sanitar-veterinar, laboratoarele de control a calitåœii vinului),achiziœionarea de echipamente de supraveghere a traficului rutier æi asigurare a securitåœii acestuia, achiziœionarea deechipamente pentru supravegherea æi controlul frontierelor, æi exemplele pot continua.

Acolo unde este vorba de investiœii de anvergurå, Phare nu poate furniza decât o micå parte din necesarul finanœårii,dar poate juca un rol catalizator în mobilizarea co-finanœårii împreunå cu œårile partenere æi instituœiile financiareinternaœionale (Banca Europeanå pentru Reconstrucœie æi Dezvoltare, Banca Europeanå de Investiœii, Banca Mondialå).

2.1.3 Investiœii pentru coeziune economicå æi socialå

Nu în ultimul rând, aproximativ o treime din fonduri contribuie direct la dezvoltarea zonelor mai puœin avansate. Suntfinanœate proiecte de investiœii în domenii cheie precum susœinerea sectorului privat, dezvoltarea resurselor umane,eficienœa energeticå, dezvoltarea infrastructurii locale æi/sau regionale, servicii sociale, servicii turistice etc. Scopulacestor investiœii este crearea de locuri de muncå, creæterea nivelului competitivitåœii æi în general o mai bunå calitate avieœii pentru locuitorii acestor regiuni. În Uniune existå, de altfel, o politicå a solidaritåœii cu regiunile mai puœin dezvoltateæi cu oamenii care tråiesc acolo. Aceasta este o politicå pe care România o va aplica æi de care va beneficia dupåaderare. Æi pentru aceasta este nevoie de o perioadå de pregåtire. Acesta este al doilea obiectiv al alocårii unor astfelde fonduri: familiarizarea cu procedurile pe baza cårora se finanœeazå proiecte prin intermediul Fondurilor Structurale.

Fondurile Phare pentru ultimele douå obiective sunt folosite pentru contracte de lucråri æi de furnizare de bunuri.Alocarea acestora se face prin licitaœii publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii æi pe Internet. Firmele interesate trebuieså urmåreascå Jurnalul Oficial æi paginile de Internet ale Comisiei Europene.

2.2. Expertiza oferitå

Datå fiind gama largå a sectoarelor æi prioritåœilor urmårite de cåtre programul Phare în toate œårile partenere, nu existåun profil standard al expertului, ci numai un contract tip pentru furnizarea expertizei necesare în fiecare caz. Expertizapoate fi furnizatå de cåtre firme internaœionale æi organizaœii, federaœii europene, institute naœionale, universitåœi sau alœifurnizori de servicii educaœionale, cabinete de consultanœå, ONG-uri æi persoane fizice, indiferent de mårimea sau statutullor juridic.

Este evident, totuæi, cå pentru a fi eligibili într-un mediu din ce în ce mai specializat, potenœialii parteneri trebuie såîndeplineascå câteva criterii de bazå:• trebuie så furnizeze cea mai bunå practicå a Uniunii Europene, ceea ce înseamnå cå, în måsura posibilului, trebuie

så cumuleze experienœå din mai multe State Membre; • în cazul proiectelor de lucråri, trebuie så-æi demonstreze experienœa prin lucråri realizate anterior;• în cazul bunurilor, trebuie så fie capabili så furnizeze bunurile specificate la cel mai bun preœ posibil.

2.3 Cum se stabileæte ceea ce se finanœeazå

Acest proces numit pprrooggrraammaarree se deruleazå între Comisia Europeanå prin Direcœia Generalå pentru Extindere æiDelegaœia sa în România, æi respectiv Guvernul României prin Ministerul Integrårii Europene.

Programarea are la bazå mai multe documente strategice: Parteneriatul pentru Aderare (PA), Programul Naœionalpentru Adoptarea Acquis-ului comunitar (PNAA), Planul Naœional de Dezvoltare (PND) æi mai recent Foaia deparcurs pentru România æi Bulgaria. În acelaæi timp, este avutå în vedere æi suma de bani alocatå de Comisie æiaprobatå de Parlamentul European æi Consiliul Uniunii Europene. La aceasta, trebuie adåugatå æi co-finanœarea dinresurse bugetare naœionale. Alocaœia financiarå anualå este stabilitå de Comisie în principal în funcœie de populaœia æiPIB-ul œårii candidate, dar æi de performanœelor anterioare, necesitåœi, capacitatea de absorbœie æi progreseleînregistrate în pregåtirea pentru aderare.


ˇ

¸

5

Parteneriatul pentru Aderare (PA), adoptat începând cu 1998 de cåtre Comisia Europeanå pentru fiecare œaråcandidatå, conœine o evaluare a Uniunii Europene a domeniilor prioritare în care fiecare stat candidat trebuie så facåprogrese în vederea aderårii. PA descrie de asemenea modalitåœile prin care Uniunea sprijinå aceastå pregåtire. Deci,PA furnizeazå un cadru unic pentru programarea prioritåœilor fiecårei œåri candidate, precum æi a mijloacelor financiaredisponibile pentru realizarea acestora.

Programul Naœional pentru Adoptarea Acquis-ului comunitar (PNAA), elaborat de cåtre Guvernul României oferådetalii despre proiectele propuse în vederea atingerii prioritåœilor stabilite în PA, împreunå cu finanœarea necesaråpentru fiecare dintre domeniile de activitate propuse. PNAA completeazå PA prin faptul cå include un calendar deatingere a prioritåœilor æi obiectivelor æi acolo unde este posibil æi relevant indicå æi resursele umane æi financiarenecesare.

Planul Naœional de Dezvoltare (PND), elaborat de cåtre Guvernul României stabileæte prioritåœile pentru promovareacoeziunii economice æi sociale.

Foaia de parcurs adoptatå în decembrie 2002 (de cåtre Consiliul European de la Copenhaga) identificå principalii paæicare mai trebuie fåcuœi pentru aderare, mai precis în vederea respectårii criteriilor stabilite la Copenhaga (1993) æiMadrid (1995). Fiecare œarå este judecatå pe baza propriilor sale progrese. Luând în considerare elementelemenœionate anterior, foaia de parcurs indicå æi sporirea progresivå a sprijinului financiar acordat României: cu 20% în2004 faœå de 2003, 30% în 2005 æi 40% în 2006.

Pe baza acestor documente, au loc consultåri între Comisie æi Guvern pentru stabilirea listei de proiecte care vor fifinanœate din bugetul alocat fiecårui an. Dupå ce cele douå pårœi ajung la un acord are loc elaborarea unei PropuneriFinanciare cuprinzând lista proiectelor æi detalii despre acestea. Aceasta este supuså aprobårii Comitetului deManagement al Programului Phare, format din reprezentanœi ai statelor membre ale Uniunii. Dupå obœinerea opinieifavorabile din partea Comitetului, Comisia Europeanå emite Decizia de Finanœare æi se semneazå un Memorandumde Finanœare (MF) între Comisie æi Guvern, acesta reprezentând baza legalå pentru aplicarea programului. Odatå cusemnarea MF poate så înceapå implementarea programelor.

Concomitent are loc elaborarea fiæelor de proiect, documente în care este detaliat modul de punere în aplicare a proiectelor.

Pânå la sfâræitul anului 2003 (inclusiv) programarea fondurilor s-a fåcut pe o bazå anualå. Pentru perioada 2004-2006,s-a decis ca programarea fondurilor så devinå în linii mari multi-anualå din urmåtoarele considerente: pregåtirea pentruaderare este un proces care se desfåæoarå el însuæi într-o perspectivå multi-anualå æi resursele financiare disponibilepentru România cresc substanœial începând cu 2004. Opt sectoare prioritare au fost identificate pentru programareamulti-anualå: reforma administraœiei publice, finanœe, agriculturå, mediu, justiœie, administrarea frontierelor, minoritåœi æicoeziune economicå æi socialå. Pentru celelalte sectoare, programarea continuå så se facå anual.

2.4 Implementarea programelor Phare

În România, programul Phare este implementat în cadrul Sistemului de Implementare Descentralizatå (SID). În esenœå,sistemul implicå transferul responsabilitåœii administrårii programului (licitaœii, contractåri æi plåœi) autoritåœilor dinRomânia, dar sub supravegherea Comisiei Europene prin Delegaœia sa din Bucureæti.

Ca urmare, potenœialii contractanœi trebuie så se orienteze acum cåtre Autoritåœile de Implementare din întreaga œarå æicele patru Agenœii de Implementare (care se ocupå de licitaœii æi contractare).

2.4.1 Informaœii generale

Cu toate cå autoritåœile româneæti sunt responsabile pentru procesele de licitaœie æi contractare, Comisia råmâne înultimå instanœå responsabilå pentru utilizarea corectå a fondurilor. Pregåtirea pentru sarcina de administrare afondurilor Uniunii Europene dupå aderare implicå construirea unei relaœii între Comisie æi autoritåœile româneæti în care

6

responsabilitatea este împårœitå. La fel se întâmplå în ceea ce priveæte relaœia existentå în statele membre ale UniuniiEuropene faœå de Fondurile Structurale.

De aceea, implementarea programelor este astfel orientatå încât så încurajeze implicarea instituœiilor care dupåaderare vor fi responsabile cu implementarea Fondurilor Structurale.

2.4.2 Structuri-cheie

2.4.2.1 Administrarea programului Phare în cadrul Comisiei Europene

UUnniittaatteeaa RRoommâânniiaa ddiinn ccaaddrruull DDiirreeccttoorraattuulluuii BB aall DDiirreeccœœiieeii GGeenneerraallee ““EExxttiinnddeerree”” ((UUnniittaatteeaa PPhhaarree)),, OOffiicciiuull ddee ccooooppeerraarreeEEuurrooppeeAAiidd ææii DDeelleeggaaœœiiaa ddiinn RRoommâânniiaa sunt responsabile pentru programul Phare în cadrul Comisiei Europene.

UUnniittaatteeaa RRoommâânniiaa asigurå coordonarea exerciœiului de programare, prezideazå Comitetul Mixt de Monitorizare Phareæi este consultatå asupra aspectelor importante privind punerea în aplicare a programelor. Ca urmare a descentralizåriicrescânde a aplicårii programului în œårile candidate, supravegherea Comisiei este exercitatå din ce în ce mai mult prinintermediul Delegaœiei sale din œara respectivå.

EEuurrooppeeAAiidd are responsabilitate generalå de punere în aplicare a ansamblului instrumentelor de ajutor extern aleComisiei Europene, finanœate din bugetul comunitar æi Fondul European de Dezvoltare.

Pentru Phare, aceste responsabilitåœi au fost descentralizate cåtre Delegaœiile Comisiei, putând fi gestionate maieficient la nivelul acestora.

EuropeAid are în continuare rolul de a publica toate documentele legate de punerea în aplicare a programelor, asigurândastfel transparenœa procesului de licitaœie æi participarea cât mai largå. EuropeAid asigurå de asemenea æi publicarearezultatelor licitaœiilor. Site-ul creat special în acest sens este: http://europa.eu.int/comm/EuropeAid/index.htm).

EuropeAid a coordonat æi procesul de elaborare a Ghidului Practic (PRAG) æi, recent, de revizuire a acestuia dupådoi ani de funcœionare practicå. Acest lucru a presupus consultarea atât a Direcœiei Generale pentru Extindere, cât æia altor Direcœii Generale din Comisie, implicate în derularea programelor de asistenœå externå ale Uniunii.

DDeelleeggaaœœiiaa este responsabilå cu monitorizarea modului în care programele sunt aplicate; responsabilitatea gestionåriifondurilor aparœine Guvernului României. Monitorizarea este de douå tipuri: tehnicå æi financiarå. Cea tehnicåpresupune: întâlniri lunare cu instituœiile beneficiare; participarea cu observatori în comitetele de coordonare, vizite peteren, participarea la diferite activitåœi din cadrul proiectelor, participarea la comitetele de monitorizare a programelor.Cea financiarå presupune controlul preventiv (ex-ante) al tuturor operaœiunilor financiare (licitaœii, contracte, plåœi).

2.4.2.2 Administrarea programului Phare în cadrul Guvernului României:

În scopul implementårii programului Phare, în România funcœioneazå urmåtoarele structuri:

(a) Fondul Naœional (FN) administreazå fondurile alocate României. Apariœia FN, în cadrul Ministerului FinanœelorPublice, de care se ocupå Responsabilul Naœional cu Autorizarea Finanœårii Phare (NAO - National AuthorisingOfficer) a fost gânditå pentru a contribui la creæterea transparenœei utilizårii fondurilor, pentru a reduce numårulstructurilor paralele însårcinate cu managementul financiar, pentru a evita dispersarea fondurilor, pentru a întårirolul de coordonator al României în utilizarea fondurilor Phare alocate acesteia æi pentru a corela asistenœa dinpartea Uniunii cu co-finanœarea provenitå de la bugetul naœional.

(b) Autoritåœile de Implementare (ministere / agenœii guvernamentale), conduse de un Responsabil de Program(SPO - Senior Programme Officer), råspund de partea tehnicå a aplicårii programului, inclusiv monitorizareaimplementårii proiectelor æi planificarea asistenœei. În interiorul fiecårei Autoritåœi de Implementare funcœioneazå oUnitate de Implementare a Proiectelor (UIP) cu rol tehnic în coordonarea proiectelor.


ˇ

¸


ˇ

¸

7

(c) În ceea ce priveæte organizarea licitaœiilor, încheierea contractelor æi executarea plåœilor pentru fiecare program,acestea sunt realizate de cåtre Agenœiile de Implementare (Autoritåœile de contractare).

Pentru cea mai mare parte a proiectelor, Agenœia de Implementare este OOffiicciiuull ddee PPllååœœii ææii CCoonnttrraaccttaarree PPhhaarree ((OOPPCCPP))..În România, OPCP a fost înfiinœat prin HG 865/1997 æi funcœioneazå în cadrul Ministerului Finanœelor Publice din anul1998. Atribuœiile OPCP au fost statuate în Memorandumul de Înœelegere semnat de Comisia Europeanå æi GuvernulRomâniei la 16 iulie 1998. Astfel, OPCP este responsabil cu:

• aspectele procedurale æi administrative privind bugetul proiectelor;• organizarea æi supervizarea licitaœiilor;• încheierea æi administrarea contractelor;• executarea plåœilor;• raportarea financiarå legatå de achiziœionarea de servicii, bunuri æi lucråri în cadrul programelor Phare.

OPCP executå managementul financiar æi administrativ al proiectelor, respectând regulile, reglementårile æi procedurilede achiziœii descrise în Manualul Sistemului de Implementare Descentralizatå (Manualul SID), Ghidul Practic pentruProceduri Contractuale pentru Phare, Ispa æi Sapard pentru proiectele lansate dupå 1 ianuarie 2001 æi Ghidul Practicpentru contracte de asistenœå externå finanœate de Comisia Europeanå pentru proiectele lansate dupå 1 iunie 2003.

OPCP încheie cu Fondul Naœional Acorduri de Finanœare, care så asigure finanœarea proiectelor gestionate æi œineevidenœa strictå a sumelor transferate de la FN æi a celor plåtite în beneficiul fiecårui program æi proiect.

Pentru programele de coeziune economicå æi socialå, Agenœia de Implementare este MMiinniisstteerruull IInntteeggrråårriiii EEuurrooppeennee((MMIIEE)) care a preluat aceastå atribuœie de la fostul Minister al Dezvoltårii æi Prognozei. MIE are în acest domeniuaceleaæi funcœii ca æi OPCP.

2.4.3 Actori-cheie

Coordonatorul Naœional al Asistenœei (NAC - National Aid Coordinator) este responsabil cu asigurarea uneilegåturi strânse între procesul de aderare æi utilizarea fondurilor Phare. Acesta råspunde æi de programarea fondurilorPhare, de la pregåtire pânå la semnarea memorandumurilor financiare anuale, în colaborare cu ResponsabilulNaœional cu Autorizarea finanœårii Phare (NAO), ministerele în cauzå æi în consultare cu Comisia Europeanå.

Responsabil Naœional cu Autorizarea finanœårii Phare (NAO) este numit de Guvern. Conduce Fondul Naœional æiare responsabilitatea de a administra din punct de vedere financiar fondurile Phare. El îi numeæte, în consultare cuNAC, pe Responsabilii cu Autorizarea Programului (PAO - Programme Authorising Officer) care conduc fiecareAgenœie de Implementare (AI). PAO este responsabil pentru administrarea financiarå a programului / programelor caretrebuie implementat(e) de cåtre Agenœiile de Implementare.

Comitetul Mixt de Monitorizare (CMM), este format din NAO, NAC æi reprezentanœi ai Comisiei Europene. Seîntruneæte o datå pe an æi trece în revistå toate proiectele finanœate prin Phare. CMM analizeazå progresul programelorîn sensul îndeplinirii condiœiilor aderårii æi, dacå este necesar, recomandå schimbåri de prioritåœi sau realocare defonduri Phare pentru a asigura îndeplinirea acestor condiœii.

Activitatea CMM este sprijinitå de sub-comitete sectoriale de monitorizare formate din reprezentanœi ai NAC, PAO æiai Comisiei Europene, care trec în revistå în detaliu progresele înregistrate de programele din sectorul respectiv.Aceste sub-comitete raporteazå CMM æi pregåtesc un raport general asupra tuturor programelor înainte de fiecareîntâlnire anualå a CMM.

8


ˇ

¸

FON

DU

L N

AŒI

ON

AL

CO

NTR

OL

(EX-

AN

TE 5)

/EX

-PO

ST6)) /

AU

DIT

4) Ministerul Integrårii Europene5) Înainte de contractare6) Dupå contractare

- Organisme de Controlale Guvernului RO

- Comisia Europeanå(inclusiv DCE)

- Curtea Europeanåde Audit

- Companii independente de audit

man

agem

ent f

inan

ciar

PROPUNERE FINANCIARÅ

Minister X1

Minister X2

...Minister Xn

Programare

PNAA1)

Aprobare

(format din reprezentanœiai Statelor Membre)

(sau 3 ani - în cazuri particulare)(sau 4 ani - în cazuri particulare)

PA2)

PHARE - Ciclu de implementareMinisterul Integrårii

Europene - MIECoordonator Naœional

al Asistenœei (NAC)

Direcœia Generalå Extindere,inclusiv Delegaœia Comisiei

Europene (DCE)

Comitetul de Management Phare

MEMORANDUMDE FINANŒARE

Perioada de contractare: 2 aniPerioada de platå: 3 ani

Pregåtirea detaliilorde implementare

Autoritåœi de implementare (AI)PAO

Pregåtirea detaliilorde implementare

Autoritåœi de implementare (AI)

SEMNAREA CONTRACTULUI+ Anunœarea publicå

a rezultatelorAutoritåœi de Contractare

IMPLEMENTAREAcontractelor

AI/ACBeneficiari finali (granturi)

EVALUAREA OFERTELORfåcutå de un Comitet de Evaluare

numit de AC

LANSAREA LICITAŒIILORAutoritåœi de Contractare (AC)

(OPCP 3), MIE 4))

MO

NITO

RIZA

RE

- AI

- DCE

- MIE

1. Evaluarea aprobatå de AC2. Evaluarea aprobatå de DCE

1) Planul Naœional pentru Adoptarea Acquis-ului2) Parteneriatul de Aderare3) Oficiul de Plåœi æi Contractare Phare


ˇ

¸

9

2.5. Tipuri de contracte folosite în proiectele Phare

Existå patru tipuri de contracte folosite în implementarea programelor Phare:

2.5.1 Contracte de servicii

Contractele de servicii sunt contracte care oferå asistenœå tehnicå, studii, know-how, instruire, etc. Noœiunea de“furnizor de servicii” se referå la orice persoanå fizicå sau juridicå care oferå servicii.

2.5.2. Contracte de furnizare de bunuri

Contractele de furnizare de bunuri implicå proiectarea, producerea, livrarea, asamblarea æi comandarea de bunuri, pelângå alte activitåœi specificate în contract, spre exemplu servicii de întreœinere, reparaœii, instalare, instruire, precum æiservicii post-vânzare. “Furnizorul” poate fi orice persoanå fizicå sau juridicå care furnizeazå bunuri.

2.5.3 Contracte de lucråri

Contractele de lucråri finanœeazå lucråri de inginerie (infrastructurå, construcœii etc). “Contractantul” poate fi oricepersoanå fizicå sau juridicå care desfåæoarå aceste lucråri.

2.5.4 Granturi (ajutoare financiare nerambursabile)

Ajutorul financiar nerambursabil este o platå de naturå necomercialå efectuatå de Agenœia de Implementare cåtre unanume beneficiar, în vederea realizårii unor obiective compatibile cu politicile Uniunii Europene. Ajutorul financiarnerambursabil se acordå în baza unui proiect propus de solicitant (potenœialul beneficiar).

3.1 Rolul programului

Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) estecel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea œårilor candidate în procesul de aderarela Uniunea Europeanå. Ispa oferå sprijin financiar în vederea alinierii standardelor de mediu ale României la cele aleUniunii Europene, urmåreæte extinderea æi conectarea reœelelor de transport ale României cu cele trans-europene æiare în vedere familiarizarea œårilor beneficiare cu politicile æi procedurile aplicate în cadrul Fondurilor Structurale æi deCoeziune ale Uniunii Europene.

Programul Ispa a demarat la 1 ianuarie 2000 æi se deruleazå în cele 10 œåri candidate sau viitoare membre ale Uniuniisituate în Centrul æi Estul Europei: Bulgaria, Republica Cehå, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România,Slovacia, Slovenia.

Ca urmare a aprobårii de cåtre Consiliul UE a Regulamentului Ispa (nr. 1267, din iunie 1999), Comisia Europeanå apropus o alocare indicativå a resurselor Ispa pentru fiecare œarå beneficiarå.

România primeæte între 20 æi 26% din bugetul total anual de 1.040 milioane EURO, disponibil pentru perioada 2000-2006 pentru toate cele 10 state incluse în program. Mai concret, este vorba de o sumå între 207 æi 280 milioane EURO

3. Ispa


ˇ

¸

10

anual, situându-se pe locul doi, dupå Polonia, în ceea ce priveæte dimensiunea fondurilor alocate. Este de aæteptat såse ajungå la o valoare medie de 240 milioane EURO anual, împårœitå aproximativ egal între proiectele de infrastructuråde transport æi cele de mediu.

Bulgaria 8.0% - 12.0%

Republica Cehå 5.5% - 8.0%

Estonia 2.0% - 3.5%

Ungaria 7.0% - 10.0%

Lituania 4.0% - 6.0%

Letonia 3.5% - 5.5%

Polonia 30.0% - 37.0%

România 20.0% - 26.0%

Slovenia 1.0% - 2.0%

Slovacia 3.5% - 5.5%

Ispa finanœeazå atât proiecte de investiœii în domeniul mediului æi transportului, cât æi proiecte de asistenœå tehnicåpentru pregåtirea proiectelor ce urmeazå a fi finanœate.

3.1.1 Mediu

În ceea ce priveæte protecœia mediului, obiectivul Ispa este så sprijine œårile beneficiare în alinierea standardelor UEdin domeniul protecœiei mediului. Din acest punct de vedere, Ispa se va concentra asupra aplicårii directivelor deprotecœie a mediului care necesitå cele mai mari costuri de implementare. Acestea se referå la urmåtoarele domenii:

• rezerva de apå potabilå;• tratarea apelor reziduale;• administrarea deæeurilor solide æi a celor periculoase;• poluarea aerului.

Implementarea acestor directive este strâns legatå de îmbunåtåœirea sånåtåœii æi a calitåœii vieœii cetåœenilor, având unimpact pozitiv direct asupra coeziunii economice æi sociale din œårile beneficiare.

3.1.2 Transporturi

Construirea æi reabilitarea infrastructurii în œårile candidate æi legarea la reœelele de transport ale Uniunii reprezintåelemente-cheie ale strategiilor de dezvoltare economicå în œårile candidate. Acestea sunt cruciale pentru integrarea cusucces a acestor œåri pe piaœa internå comunitarå æi pentru promovarea eficacitåœii æi eficienœei pe aceastå piaœå.

În domeniul transporturilor, Ispa încurajeazå finanœarea proiectelor care permit œårilor candidate så întruneascåobiectivele Parteneriatului de Aderare. Acest lucru presupune:

• extinderea reœelelor de transport trans-europene în vederea asigurårii de legåturi bune între UniuneaEuropeanå æi œårile candidate, de interconexiuni între reœelele naœionale æi de legåturi cu reœelele detransport trans-europene;

• sprijinirea unor forme durabile ale circulaœiei persoanelor æi a bunurilor, în special proiectele de interespentru Uniunea Europeanå.

Ispa contribuie la finanœarea reabilitårii æi dezvoltårii cåilor ferate, drumurilor, porturilor æi aeroporturilor, œinând cont decerinœele impuse pentru un transport durabil æi inter-modal.


ˇ

¸

11

3.1.3 Asistenœå tehnicå

Bugetul Ispa poate fi folosit æi pentru finanœarea de studii pregåtitoare æi asistenœå tehnicå. În acest sens, trebuie såexiste o legåturå clarå între aceste studii æi investiœiile finanœate prin programul Ispa. Asistenœa tehnicå este foarteimportantå atât în asigurarea unui nivel calitativ ridicat al proiectelor propuse, cât æi în pregåtirea, administrarea æievaluarea impactului acestora.


În vederea implementårii programului Ispa, autoritåœile române au fost solicitate så pregåteascå strategii care såidentifice zonele prioritare de intervenœie în domeniul transportului æi al mediului æi care så constituie un reper importantîn procesul de selecœie a proiectelor. Aceste strategii sunt revizuite periodic æi trimise pentru avizare Comisiei Europene.

În conformitate cu aceste strategii, autoritåœile române au rolul de a asigura portofoliul de proiecte care så acopere înîntregime suma alocatå pentru cei æapte ani de funcœionare a programului Ispa în România (2000-2006), pentruambele domenii, transport æi mediu.

Accesarea fondurilor Ispa presupune urmåtoarele etape:

a) Beneficiarii trebuie så depunå propunerile de proiecte pentru evaluare celor douå Ministere responsabile de celedouå sectoare, transport æi mediu, respectiv Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor æi Mediului æi MinisterulTransporturilor, Construcœiilor æi Turismului.

b) Cele douå ministere verificå proiectele æi compatibilitatea acestora cu documentele strategice pentru aceste douåsectoare æi, dacå este cazul, elaboreazå dosarul de solicitare de fonduri Ispa.

c) Dosarul de finanœare Ispa este apoi trimis Ministerului Integrårii Europene (coordonator al asistenœei de pre-aderare în cadrul Guvernului României), care-l trimite mai departe Direcœiei Generale pentru Dezvoltare Regionalå(DG REGIO) din cadrul Comisiei Europene.

d) Dosarele de finanœare sunt examinate de cåtre serviciile Comisiei æi, dacå este necesar, se poate discuta cu œaracandidatå pentru obœinerea de informaœii suplimentare. Propunerile acceptate de DG REGIO sunt supuse pentruaprobare Comitetului de Management pentru Ispa, format din reprezentanœi ai statelor membre ale Uniunii.

e) Dacå se primeæte o opinie favorabilå din partea Comitetului de Management Ispa, Comisia Europeanå aprobåproiectul æi elaboreazå un Memorandum de Înœelegere care este semnat de cåtre œara candidatå æi de cåtreComisie. Acest document stabileæte condiœiile pe baza cårora are loc finanœarea proiectului propus.

3.3 Implementarea programelor Ispa

3.3.1 Informaœii generale

În România, programul Ispa se deruleazå conform sistemului de implementare descentralizatå (SID). În esenœå,sistemul implicå transferul responsabilitåœii administrårii programului (licitaœii, contractåri æi plåœi) autoritåœilorromâneæti, sub supravegherea Comisiei Europene - supraveghere care presupune controlul preventiv (ex-ante)exercitat de Delegaœia Comisiei Europene în România, de-a lungul întregului proces de licitaœie, pânå la etapa finalåde semnare a contractelor.

Prin acest sistem, responsabilitatea pentru implementarea programelor Ispa aparœine Autoritåœilor Contractante(Agenœiilor de Implementare Ispa prezentate mai jos). Ca urmare, potenœialii contractanœi trebuie så se adresezeexclusiv Autoritåœilor Contractante (Agenœiile de Implementare) din România.

12

3.3.2 Structuri-cheie

3.3.2.1 Administrarea programului Ispa în cadrul Comisiei Europene

Direcœia Ispa din cadrul Direcœiei Generale Politicå Regionalå este responsabilå pentru programul Ispa în cadrulComisiei Europene æi este în permanentå legåturå cu Delegaœia Comisiei Europene. În acest sens, Direcœia Ispa seocupå de programarea, analiza, monitorizarea æi controlul ulterior al proiectelor.

3.3.2.2 Administrarea programului Ispa în cadrul Guvernului României

În scopul implementårii programului Ispa, în România funcœioneazå urmåtoarele structuri:

(a) Fondul Naœional (FN) care are rolul de a administra fondurile alocate. Apariœia FN în cadrul Ministerului FinanœelorPublice are rolul de a consolida rolul de coordonator al României în utilizarea fondurilor Ispa alocate acesteia, dea contribui la creæterea transparenœei utilizårii fondurilor, de a reduce numårul structurilor însårcinate cumanagementul financiar æi de a evita dispersarea fondurilor.

(b) patru Agenœii de Implementare (de Contractare) care råspund de implementarea programului:

• Oficiul de Plåœi æi Contractare Phare (OPCP), care este responsabil æi pentru managementul proiectelorIspa din sectorul de mediu: organizarea licitaœiilor, încheierea contractelor æi executarea plåœilor. Monitorizareade zi cu zi a implementårii æi alte aspecte tehnice legate de aceasta råmân în sarcina beneficiarilor finali aiasistenœei.

În exercitarea atribuœiilor sale, OPCP colaboreazå cu instituœiile beneficiare ale asistenœei comunitare, caresunt responsabile integral pentru partea tehnicå a implementårii proiectelor, inclusiv planificarea asistenœei æimonitorizarea implementårii. OPCP încheie cu Fondul Naœional (FN) Acorduri de Finanœare, care så asigurefinanœarea proiectelor gestionate æi œine evidenœa strictå a sumelor transferate de la FN æi a celor plåtite înbeneficiul fiecårui program sau proiect. OPCP semneazå cu fiecare Beneficiar Final pentru fiecare måsuråIspa un acord de implementare care specificå responsabilitatea pårœilor implicate în derularea proiectului.

• Administraœia Naœionalå a Drumurilor (AND) este responsabilå pentru managementul proiectelor Ispa îndomeniul drumurilor, atât pentru pregåtirea proiectelor, cât æi pentru organizarea licitaœiilor, încheiereacontractelor æi executarea plåœilor. AND råspunde de asemenea æi de monitorizarea æi aspectele tehnicelegate de implementarea proiectelor.

• Compania Naœionalå CFR S.A. este responsabilå pentru managementul proiectelor Ispa în domeniul cåilorferate, atât pentru pregåtirea proiectelor, organizarea licitaœiilor, încheierea contractelor æi executarea plåœilor,cât æi pentru monitorizarea æi aspectele tehnice legate de implementarea proiectelor.

• Agenœia de Implementare a proiectelor pentru Dunåre este responsabilå pentru managementul proiectelorIspa în domeniul îmbunåtåœirii navigabilitåœii pe fluviul Dunårea, atât pentru pregåtirea proiectelor, organizarealicitaœiilor, încheierea contractelor æi executarea plåœilor, cât æi pentru monitorizarea æi aspectele tehnice legatede implementarea proiectelor.

Ultimele trei Agenœii menœionate anterior colaboreazå strâns cu Ministerul Transporturilor, Construcœiilor æi Turismului(MTCT) care coordoneazå componenta de transport a programului Ispa, atât în etapa de programare, cât æi în cea deimplementare.


ˇ

¸


ˇ

¸

13

Ispa

- C

iclu

de

impl

emen

tare

Min

iste

rul T

rans

port

urilo

rC

onst

rucœ

iilor

æi T

uris

mul

ui

Min

iste

rul I

nteg

rårii

Euro

pene

- M

IED

irecœ

ia G

ener

alå

Reg

io,

eval

uare

pro

iect

Com

itetu

l de

Man

agem

ent I

spa

MEM

OR

AN

DU

M D

E FI

NA

NŒA

RE

Des

fåæu

rare

lici

taœii

Sem

nare

con

trac

te

Ben

efic

iari

final

i - U

nitå

œi de

impl

emen

tare

Ispa

la n

ivel

loca

l(e

xem

plu

- Reg

iile

Aut

onom

e de

Apå

)

IMPL

EMEN

TAR

EA C

ON

TRA

CTE

LOR

Age

nœii

de Im

plem

enta

re Is

pa (A

I)(O

PCP,

AN

D, C

FR S

A, A

I pen

tru

proi

ecte

le D

unår

ii)

FONDUL NAŒIONALmanagement financiar

Min

iste

rul A

gric

ultu

rii,

Pådu

rilor

, Ape

lor

æi M

ediu

lui

PRO

PUN

ERE

PRO

IEC

T Is

pa

Doc

umen

te s

trat

egic

eC

erer

e Is

pa

Opi

nia

favo

rabi

lå

1)O

ficiu

l de

Plåœ

i æi C

ontr

acta

re P

hare

2)A

dmin

istr

aœia

Naœ

iona

lå a

Dru

mur

ilor

3)C

ompa

nia

Naœ

iona

lå d

e C

åi F

erat

e4)

Age

nœia

de

Impl

emen

tare

a p

roie

ctel

or p

entr

u D

unår

e


ˇ

¸

3.3.3 Actori-cheie

Coordonatorul Naœional Ispa (NIC) este reprezentat de Ministrul Integrårii Europene, acesta fiind principalulinterlocutor al Comisiei Europene în acest domeniu. Acesta este, de asemenea, responsabil cu coordonarea pregåtiriicererilor de finanœare pânå la aprobarea acestora de cåtre Comisia Europeanå. NIC semneazå æi coordoneazåimplementarea Memorandumurilor de Finanœare aferente måsurilor Ispa, în strânså cooperare cu ResponsabilulNaœional cu Autorizarea (NAO), ministerele de resort æi agenœiile de implementare (OPCP, AND, CFR æi AI pentruproiectele Dunårii).

Responsabilul Naœional cu Autorizarea finanœårii (NAO) conduce Fondul Naœional din cadrul Ministerului FinanœelorPublice æi administreazå din punct de vedere financiar fondurile Ispa. El este responsabil pentru numirea (de comunacord cu NIC) a unor Responsabili Sectoriali cu Autorizarea (SAO) care så conducå fiecare Agenœie de Implementare(AI) a proiectelor Ispa.

Responsabilii Sectoriali cu Autorizarea (SAO) se ocupå de administrarea financiarå a programului care trebuieimplementat de cåtre Agenœiile de Implementare, incluzând organizarea licitaœiilor, contractarea, plåœile æimonitorizarea implementårii.

Comitetul de Monitorizare Ispa (IMC), este format din reprezentanœi ai NIC, NAO, SAO, beneficiarii finali aiproiectelor æi Comisia Europeanå. Comitetul se întruneæte de douå ori pe an æi analizeazå stadiul implementårii tuturormåsurilor finanœate de Ispa. IMC analizeazå progresul programelor în sensul îndeplinirii obiectivelor stabilite prinMemorandumuri de Finanœare (FM) între Comisia Europeanå æi Guvernul României.

3.4 Co-finanœarea Ispa

În vederea aprobårii de cåtre Comitetul de Management al Programului Ispa a proiectelor propuse, beneficiarul trebuieså asigure obligatoriu o co-finanœare de minim 25%, fondurile putând proveni de la beneficiar (din bugete centrale saulocale), din credite etc.

Din acest motiv, în paralel cu pregåtirea proiectelor, s-au fåcut paæi importanœi pentru a implica Instituœii FinanciareInternaœionale (IFI) în proiectele Ispa pentru România. Pânå în momentul de faœå, douå IFI au råspuns pozitiv:

- Banca Europeanå pentru Reconstrucœie æi Dezvoltare (BERD). Conducerea BERD a aprobat Facilitatea deCreditare pentru Mediul Urban, în valoare de 80 milioane EURO pentru România, menitå så ofere municipalitåœilorselectate co-finanœåri fårå garanœie suveranå pentru asistenœa nerambursabilå Ispa.

- Banca Europeanå pentru Investiœii (BEI). Aceasta acordå împrumuturi (în sistem de garantare suveranå)proiectelor Ispa în cadrul unui program similar de creditare, special dezvoltat de bancå.

3.5 Tipurile de contracte folosite în proiectele Ispa

3.5.1 Contracte de servicii

Contractele de servicii sunt contracte care oferå asistenœå tehnicå, studii, know-how, instruire, etc. Noœiunea de“furnizor de servicii” se referå la orice persoanå fizicå sau juridicå care oferå servicii.

3.5.2 Contracte de furnizare de bunuri

Contractele de furnizare de bunuri implicå proiectarea, producerea, livrarea æi asamblarea de bunuri, pe lângå alteactivitåœi specificate în contract, spre exemplu servicii de întreœinere, reparaœii, instalare, instruire, precum æi serviciipost-vânzare. “Furnizorul” poate fi orice persoanå fizicå sau juridicå care furnizeazå bunuri.

14


ˇ

¸

15

3.5.3 Contracte de lucråri

Contractele de lucråri finanœeazå lucråri de construcœii (infrastructurå, construcœia de structuri, etc.). “Contractantul”poate fi orice persoanå fizicå sau juridicå care desfåæoarå aceste lucråri.

Informaœii complete despre procedurile de licitaœie se gåsesc la adresa:http://www.europa.eu.int/comm/europaid/tender/gestion/index_en.htm

În cadrul programelor Phare æi Ispa desfåæurarea licitaœiilor æi acordarea contractelor se face conform GhiduluiPractic pentru Proceduri Contractuale aplicat contractelor finanœate din bugetul general al Uniunii Europene încontextul acœiunilor externe (PRAG). Ele sunt derulate în sistemul de implementare descentralizatå (SID), ceea ceînseamnå cå autoritåœile româneæti sunt responsabile cu punerea în aplicare a programelor. Comisia exercitå înså uncontrol preventiv pânå la semnarea contractelor, ea fiind în ultimå instanœå responsabilå în faœa Statelor Membre cuprivire la modul în care banii sunt cheltuiœi.

4.1 Derularea licitaœiilor

Presupune urmåtoarele etape:

4.1.1 Publicarea anunœului de licitaœie

Pentru a asigura o cât mai largå participare la licitaœii æi pentru transparenœå, anunœurile de licitaœie în cadrulprogramelor Phare æi Ispa se publicå în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (pentru licitaœiile la nivel internaœional) æiîn œara beneficiarå (pentru ambele tipuri de licitaœii - naœionale æi internaœionale), precum æi pe site-ul OficiuluiEuropeAid din cadrul Comisiei Europene (http://europa.eu.int/comm/EuropeAid/index.htm).Anunœul precizeazå Autoritatea Contractantå, scopul licitaœiei, termenul limitå de depunere a ofertelor æi adresa deunde poate fi obœinut dosarul de licitaœie.

4.1.2 Elaborarea dosarului de licitaœie

Dosarul de licitaœie conœine informaœii asupra scopului licitaœiei de proiecte, regulile privind eligibilitatea solicitanœilor,proiectelor æi costurilor, precum æi criteriile de evaluare, menœiuni cu privire la documentele ce trebuie anexate,informaœii asupra procesului de evaluare (calendarul provizoriu al evaluårii), condiœiile contractuale aplicate celor carevor câætiga licitaœia.

4.1.3 Depunerea ofertelor

Ofertele trebuie depuse în conformitate cu cerinœele din dosarul de licitaœie, la sediul Autoritåœii Contractante, nu maitârziu decât data æi timpul precizate în anunœul de licitaœie sau în invitaœia de participare la licitaœie.

4. Licitaœii æi proceduri de acordarea contractelor în cazulprogramelor Phare æi Ispa

16

4.1.4 Evaluarea proiectelor

Ofertele sunt evaluate de un Comitet de Evaluare numit de Autoritatea Contractantå æi aprobat de Delegaœia ComisieiEuropene în România. Comitetul de evaluare cuprinde un preæedinte (fårå drept de vot), un Secretar (fårå drept devot) un numår impar de membri cu drept de vot (minim trei) æi eventual observatori (fårå drept de vot). Membrii cu dreptde vot trebuie så aibå cunoætinœele tehnice necesare pentru a realiza evaluarea.

Atât membrii Comitetului de Evaluare, cât æi eventualii observatori semneazå declaraœii de imparœialitate æiconfidenœialitate. Orice membru al Comitetului care are un potenœial conflict de interese în raport cu activitatea deevaluare trebuie så declare de îndatå acest lucru æi så renunœe la calitatea sa de participant la procesul de evaluare.

Procesul de evaluare cuprinde urmåtoarele etape:

• Depunerea æi înregistrarea ofertelor - Autoritatea Contractantå le înregistreazå în ordinea venirii æi înmâneazåconfirmarea de primire celui care a depus oferta. Ofertele råmân sigilate pânå la momentul sesiunii dedeschidere.

• Æedinœa de pregåtire: preæedintele prezintå membrilor Comitetului de evaluare scopul general al licitaœiei,reaminteæte criteriile de selecœie, explicå procedura care trebuie urmatå, verificå faptul cå toœi membriiComitetului de evaluare sunt familiarizaœi cu grila de evaluare tehnicå.

• Respectarea cerinœelor formale - în cadrul acestei sesiuni se verificå dacå ofertele au fost primite la timp, dacåpachetele sunt sigilate, dacå plicul exterior conœine ambele oferte, cea tehnicå æi cea financiarå, dacå existåvreo cerere de retragere a unei oferte;

• Evaluarea conformitåœii administrative æi a eligibilitåœii (sesiune publicå cu excepœia contractelor de servicii æia celor de granturi) - Comitetul de evaluare analizeazå dosarele pentru a constata dacå ofertele sunt completeæi corecte (conformitate administrativå, mai precis dacå existå toate documentele cerute) æi dacå ofertantul æioferta sunt eligibili. Dacå anumite clarificåri sunt necesare, acestea sunt solicitate numai în scris.

În cazul contractelor de bunuri æi lucråri, se organizeazå o sesiune publicå de deschidere a ofertelor, unde se anunœåpublic numele participanœilor la licitaœie, preœurile ofertelor, depunerea garanœiilor de licitaœie.

• Evaluarea tehnicå constå în aprecierea de cåtre membrii Comitetului de evaluare a conformitåœii æi calitåœiitehnice a ofertelor.

Pentru achiziœii de bunuri æi lucråri, se verificå conformitatea ofertelor cu condiœiile tehnice prevåzute în dosarul de licitaœie.

Pentru servicii, evaluarea are loc pe baza grilei de evaluare incluså în dosarul de licitaœie. Asupra acestei grile nu sepot opera modificåri, odatå ce a fost publicatå. Fiecare membru poate acorda un punctaj de maxim 100 de puncte, înconcordanœå cu grila. Dacå în dosarul de licitaœie s-au prevåzut interviuri, Comisia de evaluare, dupå stabilireaconcluziilor preliminare æi înainte de încheierea evaluårii finale a ofertelor tehnice, decide intervievarea membrilorcheie ai echipei propuæi în oferta tehnicå (numai pentru ofertele care au realizat minimum 80 puncte).

În acest caz, experœii propuæi de ofertanœi sunt intervievaœi de Comitetul de evaluare, preferabil în mod colectiv, laintervale apropiate, care så permitå comparaœia. În baza acestor interviuri, Comitetul de evaluare, fårå modificareastructurii sau a ponderii criteriilor prevåzute în grila de evaluare tehnicå, decide, dacå este necesar, ajustareapunctajele ofertelor.

• Evaluarea financiarå


ˇ

¸


ˇ

¸

17

Dupå efectuarea evaluårii tehnice, se trece la evaluarea financiarå a ofertelor de licitaœie care au fost admise laevaluarea tehnicå.

Pentru achiziœii de bunuri æi lucråri, se alege oferta cea mai avantajoaså economic dintre cele corespunzåtoare dinpunct de vedere tehnic. Ofertele peste valoarea maximå a contractului sunt eliminate de la început.

Pentru contractele de servicii, în stabilirea evaluårii finale, evaluarea tehnicå reprezintå 80%, iar cea financiarå 20% dinpunctajul final.

Compararea ofertelor ia în calcul toate cheltuielile (taxe, costurile directe æi globale etc.) cu excepœia cheltuielilorrestituibile la prezentarea dovezii de platå.

• Alegerea ofertantului (ofertanœilor) calificat(œi) pentru execuœia contractului;• Aprobarea raportului de evaluare - recomandarea de acordare a contractului este înaintatå de cåtre

Autoritatea Contractantå spre aprobare Delegaœiei Comisiei Europene, care verificå corectitudinea aplicåriiprocedurilor de selecœie æi evaluare.

4.1.5 Acordarea contractului æi anunœarea câætigåtorului

Dupå ce raportul de evaluare este aprobat de cåtre Delegaœia Comisiei Europene, Autoritatea Contractantå îl anunœåpe candidatul câætigåtor æi pregåteæte contractul pentru a fi semnat. Contractul se redacteazå în trei exemplare, pecare Autoritatea Contractantå le semneazå æi le trimite apoi candidatului câætigåtor, care trebuie så le contrasemnezeæi så trimitå înapoi Autoritåœii Contractante, în cel mult 30 de zile, douå dintre acestea.

4.1.6 Publicarea rezultatelor

Dupå ce contractul este semnat, Autoritatea Contractantå îi informeazå pe ceilalœi candidaœi sau ofertanœi desprerezultatul evaluårii, precizând æi motivele deciziei luate. De asemenea, Autoritatea Contractantå pregåteæte anunœul deacordare a contractului, care este publicat pe Internet (site-ul Oficiului EuropeAid) sau în mass-media.

4.2 Criterii de eligibilitate æi principii generale

4.2.1 Reguli referitoare la naœionalitate æi origine

Naœionalitate: Contractele sunt deschise în mod egal tuturor persoanelor fizice æi juridice din Statele Membre aleUniunii Europene (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franœa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, MareaBritanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania) æi din œårile candidate la aderare din Europa Centralå æi de Est sauviitoare state membre (Bulgaria, România æi respectiv Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia æiUngaria). Celelalte trei œåri candidate, Cipru, Malta æi Turcia (care sunt incluse in programul MEDA 4)) pot de asemeneaså participe la licitaœiile Phare æi Ispa.

Origine: Toate bunurile, echipamentele, precum æi experœii angajaœi în cadrul unui contract finanœat prin Phare sau Ispatrebuie så provinå dintr-o œarå a Uniunii Europene sau candidatå la aderare, conform regulii referitoare la naœionalitate,enunœatå mai sus. La licitaœie, participanœii trebuie så specifice originea bunurilor. Contractanœii trebuie så prezinteAutoritåœii Contractante un certificat de origine, care trebuie så fie completat de autoritåœile competente din œara deorigine a furnizorului sau a bunurilor æi så corespundå acordurilor internaœionale semnate de œara respectivå.

Excepœii de la regulile referitoare la naœionalitate æi la origine:Astfel de derogåri pot fi acordate numai de Comisia Europeanå, de la caz la caz, dupå o analizå temeinicå ajustificårilor furnizate de Autoritatea Contractantå înainte ca procedura de licitaœie så fie lansatå.

4) Programul prin care Uniunea Europeanå oferå asistenœå œårilor partenere din zona mediteraneanå.

18

4.2.2 Criterii pentru excludere

Persoanele fizice sau juridice nu au dreptul så participe la licitaœii sau så încheie contracte dacå:

a) se aflå în stare de faliment sau lichidare, dacå afacerile lor sunt sub administrare judecåtoreascå, dacå auîncheiat anumite înœelegeri cu creditorii, dacå au suspendat activitåœile de afaceri etc. sau constituie obiectulunor proceduri de declarare a falimentului, lichidårii, de trecere sub administrare judecåtoreascå, sau legatede anumite înœelegeri cu creditorii;

b) au fost condamnate pentru grave abateri profesionale printr-o hotårâre judecåtoreascå definitivå; c) se fac vinovate de grave abateri profesionale, pe care Autoritatea Contractantå le poate demonstra prin orice

mijloc;d) nu æi-au îndeplinit obligaœiile de platå a contribuœiilor sociale sau a taxelor æi impozitelor în conformitate cu

reglementårile existente în œara în care îæi au sediul sau din œara în care îæi are sediul Autoritatea Contractantåsau din œara unde contractul urmeazå a fi pus în aplicare;

e) au fost condamnate prin hotårâre judecåtoreascå definitivå pentru fraudå, corupœie, implicare în activitåœicriminale æi alte activitåœi criminale în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii;

f) nu æi-au respectat obligaœiile legate de alt contract finanœat din fonduri comunitare;

Dacå este necesar, Autoritatea Contractantå poate consulta serviciile specializate ale Comisiei Europene în vedereaaprecierii situaœiei unor candidaœi sau ofertanœi.

Contractele nu pot fi acordate unui ofertant care în timpul licitaœiei:- este subiectul unui conflict de interese;- este vinovat de denaturare a informaœiilor furnizate Autoritåœii Contractante în timpul licitaœiei sau nu a reuæit

så furnizeze informaœiile cerute de aceasta.

4.2.3 Penalitåœi administrative æi financiare

Cei dovediœi a fi vinovaœi de furnizarea de declaraœii false sau neîndeplinirea obligaœiilor contractuale într-un angajamentprecedent pot suferi penalitåœi financiare între 2 æi 10% din valoarea contractului în discuœie, cu posibilitåœi de creæterela 4-20% în situaœii repetate în 5 ani. De asemenea, cei dovediœi a fi într-o astfel de situaœie vor fi excluæi de laadjudecarea de contracte finanœate din bugetul Uniunii pentru o perioadå de maxim 2 ani.

4.2.4 Vizibilitate æi publicitate

Contractanœii pentru servicii, lucråri æi bunuri în cadrul programelor / proiectelor finanœate din bugetul Uniunii Europenetrebuie så facå public faptul cå fondurile provin total sau parœial de la Uniunea Europeanå.

4.2.5 Alte principii generale

Concurenœa loialå: pentru a evita conflictele de interese, orice firmå (inclusiv firme din acelaæi grup constituit legal,alœi membri ai aceluiaæi consorœiu æi subcontractori) sau expert care contribuie la pregåtirea unui proiect nu va participala licitaœiile care utilizeazå rezultatele acestei activitåœi de pregåtire.

Principii de acordare a contractelor: procesul de acordare a contractului trebuie så respecte principiile transparenœeioperaœiunilor, proporœionalitåœii, tratamentului egal æi nediscriminårii.

Cea mai bunå valoare pentru bani: Trebuie så fie selectatå cea mai avantajoaså ofertå din punct de vedere economic.

Nu se va acœiona retroactiv: Contractele intrå în vigoare din data semnårii lor de cåtre ultimul semnatar. Nu se potdebloca fonduri æi nu se pot furniza servicii sau bunuri înainte de semnarea contractului. Toate contractele trebuie såconœinå datele exacte la care au fost semnate de pårœile contractante.


ˇ

¸


ˇ

¸

19

Utilizarea documentelor standard: Trebuie utilizate formatele standard pentru contracte æi documente care sefolosesc la licitaœie.

Arhivarea documentelor: Documentele scrise ale întregului proces de licitaœie æi contractare sunt confidenœiale æitrebuie påstrate de Beneficiar timp de æapte ani de la data ultimei plåœi în cadrul proiectului. Aceste documente trebuieså includå ofertele originale depuse în cadrul licitaœiilor, dosarele de licitaœie æi de corespondenœå aferentå, precum æitoate celelalte documente.

4.2.6 Clauze etice

Orice încercare a unui candidat sau participant la licitaœie de a obœine informaœii confidenœiale, de a încheia acorduriilegale cu concurenœii sau de a influenœa decizia Comitetului de evaluare sau a Autoritåœii Contractante în legåturå culicitaœia va conduce la respingerea candidaturii acestuia. Când îæi depun candidatura sau oferta, candidatul sauofertantul trebuie så declare cå nu sunt în situaœia de conflict de interes æi cå nu au nici o legåturå particularå cu alœiofertanœi sau candidaœi implicaœi în proiect 5). Orice schimbare a acestei situaœii în timpul aplicårii contractului trebuie såfie imediat anunœatå Autoritåœii Contractante.

Funcœionarii publici sau alœi oficiali din administraœia publicå a œårii beneficiare a asistenœei, indiferent de situaœia loradministrativå, nu pot fi angajaœi ca experœi de cåtre ofertanœi.

Contractantul trebuie så acœioneze tot timpul imparœial æi în concordanœå cu codul de conduitå specific profesiei sale.El nu trebuie så deœinå legåturi care så compromitå nici independenœa sa de acœiune, nici pe cea a angajaœilor såi.

Contractantul trebuie så respecte, pe toatå durata contractului, drepturile omului æi så nu aducå vreo ofensåobiceiurilor culturale, politice æi religioase ale œårii beneficiare a asistenœei.

Trebuie så påstreze confidenœialitatea æi secretul profesional pe toatå durata de desfåæurare a contractului æi dupå.

Autoritatea Contractantå îæi rezervå dreptul de a suspenda sau anula finanœarea proiectului în cazul în care sunt descoperitepractici corupte, de orice tip, în orice stadii ale procesului de acordare a contractului sau în timpul implementårii acestuia æidacå Autoritatea Contractantå nu reuæeæte så ia måsurile necesare remedierii situaœiei.

4.3 Proceduri de acordare a contractelor

SERVICII BUNURI LUCRÅRI

pânå la 5000 EURO pânå la 5000 EURO pânå la 5000 EUROLicitaœie cu o singura ofertå Licitaœie cu o singura ofertå Licitaœie cu o singura ofertå

între 5000 æi 200.000 EURO între 5000 æi 30.000 EURO între 5000 æi 300.000 EURO1. Contract cadru

2. Licitaœie competitivå negociatå Licitaœie competitivå negociatå Licitaœie competitivå negociatå

între 30.000 æi 150.000 EURO între 300.000 æi 5.000.000 EUROLicitaœie localå deschiså Licitaœie localå deschiså

peste 200.000 EURO peste 150.000 EURO peste 5.000.000 EUROLicitaœie internaœionalå restrânså Licitaœie internaœionalå deschiså Licitaœie internaœionalå deschiså

cu precalificare Licitaœie internaœionalå restrânså cuSunt invitaœi 4-8 furnizori de servicii precalificare (în cazuri excepœionale)

5) Nu fac parte dintr-o altå ofertå depuså în cadrul aceleaæi licitaœii.

20

4.3.1 Licitaœie cu o singurå ofertå

Beneficiarul poate acorda contracte pe baza unei singure oferte în cazul tuturor contractelor (de bunuri, servicii saulucråri) în valoare de maxim 5.000 de EURO.

4.3.2 Contract cadru

Se poate folosi pentru contractele de servicii cu o valoare cuprinså între 5.000 æi 200.000 EURO. Este vorba decontracte de asistenœå tehnicå, pe termen scurt æi cu o duratå de cel mult 12 luni, eæalonate pe cel mult 2 ani de zile.Acest tip de contract oferå acces la asistenœå tehnicå într-o perioadå de timp mult mai scurtå decât în cazul proceduriicompetitive negociate care este singura alternativå la acest tip de contract.

Existå o listå de firme precalificate de cåtre Comisia Europeanå pe diverse loturi corespunzåtoare diverselor sectoare.Aceastå listå este revizuitå de cåtre Comisie la fiecare 4 ani. Autoritatea Contractantå trimite, în funcœie de necesitåœiæi domeniul/sectorul vizat, cereri de oferte de servicii la trei firme de pe aceastå listå. Alegerea câætigåtorului se faceœinând cont de calitatea ofertei primite æi preœul cerut pentru aceasta. Se alege calitatea cea mai bunå a serviciilor înprimul rând æi nu oferta cu preœul cel mai scåzut.

4.3.3 Licitaœie competitivå negociatå

Beneficiarul poate acorda un contract printr-o procedurå competitivå negociatå, fårå publicarea unui anunœ de licitaœie,în urmåtoarele situaœii:

• pentru contracte de servicii de peste 5.000 de EURO æi pânå la 200.000 EURO (când contractul cadru nupoate fi utilizat pentru cå expertiza tehnicå necesarå nu este disponibilå prin contract cadru sau sectorulrespectiv nu este acoperit de un contract cadru);

• pentru contracte de furnizare de bunuri de peste 5.000 de EURO æi pânå la 30.000 EURO;• pentru contracte de lucråri de peste 5.000 de EURO æi pânå la 300.000 EURO.

Beneficiarul alcåtuieæte o listå cuprinzând cel puœin trei furnizori la alegerea sa (de servicii, bunuri sau lucråri, în funcœiede tipul de contract). Candidaœilor li se trimite o scrisoare de invitaœie de participare la licitaœie însoœitå de dosarul delicitaœie. Ei trebuie så-æi depunå oferta la Autoritatea Contractantå nu mai târziu de data specificatå în invitaœie.Candidaœii aleæi trebuie så aibå totuæi minim 30 de zile la dispoziœie pentru pregåtirea ofertei.

Ofertele se depun în douå plicuri, unul cu oferta tehnicå æi celålalt cu cea financiarå.

Sunt necesare cel puœin trei oferte corespunzåtoare din punct de vedere tehnic. Altfel, procedura se reia.

Ofertele sunt deschise æi evaluate de cåtre un Comitet de evaluare. La sfâræitul procedurii se alege oferta cea maiavantajoaså din punct de vedere economic.

4.3.4 Licitaœie internaœionalå restrânså cu precalificare

Licitaœia restrânså (cu precalificare) se utilizeazå pentru acordarea contractelor de servicii de minim 200.000 EUROsau în cazuri excepœionale pentru contractele de lucråri cu o valoare de peste 5.000.000 EURO (când proiectele suntde o anumitå specializare).

Anunœul de licitaœie trebuie publicat în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, pe Internet (via Delegaœia ComisieiEuropene în România) æi în mass-media cea mai potrivitå obiectivului contractului.

Anunœul trebuie så menœioneze subiectul contractului, Autoritatea Contractantå, bugetul maxim disponibil, calendarulestimat al activitåœilor æi criteriile de selecœie. Minim 30 de zile de la publicarea anunœului sunt acordate candidaœilorpentru depunerea cererilor de înscriere la licitaœie (denumite “exprimarea interesului”). Termenul limitå este ales înfuncœie de valoarea æi complexitatea contractului.


ˇ

¸


ˇ

¸

21

Stabilirea listelor scurte (precalificarea)Listele scurte sunt elaborate de un Comitet de evaluare ai cårui membri sunt numiœi de cåtre Autoritatea Contractantå.Comitetul este format dintr-un Preæedinte fårå drept de vot æi dintr-un numår impar de membri cu drept de vot (minimtrei æi care så aibå capacitatea tehnicå æi administrativå pentru o astfel de evaluare), plus un secretar fårå drept devot. Membrii Comitetului trebuie så semneze o Declaraœie de imparœialitate æi confidenœialitate (în care se angajeazåså îæi îndeplineascå responsabilitåœile cinstit æi corect, så fie independenœi de pårœile implicate în proces).

Procesul de selecœie constå în:• alcåtuirea unei liste lungi cu toate solicitårile primite;• eliminarea candidaœilor neeligibili;• verificarea situaœiei financiare a candidaœilor (exprimate de exemplu prin indicatori sau informaœii furnizate de

bilanœul contabil æi profitul pe ultimii trei ani);• verificarea capacitåœilor tehnice æi profesionale ale candidaœilor, utilizând criteriile de selecœie publicate în

anunœul pentru licitaœie (de ex.: numårul anual mediu de angajaœi, experienœa profesionalå a candidaœilor,serviciile similare prestate æi valoarea contractelor executate de aceætia în domenii relevante domeniuluicontractului în ultimii ani).

Lista scurtå trebuie så conœinå un minim de patru æi un maxim de opt candidaœi (dacå sunt mai puœin de 4 se anuleazålicitaœia, dacå sunt mai mult de 8 se aplicå formula „Cei mai buni” æi se introduc criterii suplimentare cum ar fi:performanœele în contracte anterioare, întâietate candidaœilor care s-au implicat anterior în proiecte majore la nivelinternaœional æi pentru contractul actual; consorœiile au întâietate în faœa firmelor individuale).

Întreaga procedurå este înregistratå într-un Raport referitor la lista scurtå care trebuie semnat de cåtre Preæedinte, decåtre membrii votanœi æi de cåtre Secretar.

Lista scurtå este publicatå pe Internet (site-ul EuropeAid), iar dosarul de licitaœie este trimis tuturor candidaœilorselectaœi pe lista scurtå. În acelaæi timp, Autoritatea Contractantå îi va informa în scris pe candidaœii respinæi.

În cadrul acestei proceduri trebuie så treacå cel puœin 50 de zile între data expedierii invitaœiilor cåtre participanœii lalicitaœie æi termenul limitå pentru primirea ofertelor (în situaœii excepœionale, aceastå perioadå poate fi scurtatå).

4.3.5. Licitaœie localå deschiså

Se foloseæte pentru:• contracte de furnizare de bunuri în valoare de cel puœin 30.000 EURO æi de cel mult 150.000 EURO;• contracte de lucråri de cel puœin 300.000 EURO æi de pânå la 5.000.000 EURO.

În acest caz, anunœul este publicat în mass-media din România æi trebuie så conœinå referiri la numårul dosarului æi la tipulcontractului, precum æi un minim de informaœii referitoare la bunurile (respectiv lucrårile) care urmeazå så fie furnizate,împreunå cu adresele de la care companiile pot obœine informaœii suplimentare (anunœul complet æi dosarul de licitaœie).

Comisia Europeanå publicå pe Internet anunœul unei astfel de proceduri (cuprinzând numårul dosarului de licitaœie, œarabeneficiarå, Autoritatea Contractantå æi tipul contractului), indicând adresa de unde firmele pot obœine informaœii suplimentare.

În cadrul acestei proceduri, trebuie så treacå cel puœin 30 de zile pentru contractele de furnizare de bunuri æi, respectiv,60 de zile pentru contractele de lucråri între data publicårii anunœului în preså æi termenul pentru primirea ofertelor.

4.3.6. Licitaœie internaœionalå deschiså

Se foloseæte pentru:• contracte de furnizare de bunuri în valoare de 150.000 EURO sau mai mult;• contracte de lucråri în valoare de 5.000.000 EURO sau mai mult.

Anunœul de licitaœie se publicå în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, pe pagina de Internet a Comisiei Europene(site-ul Europe Aid) æi în mass-media localå. El trebuie så identifice clar subiectul contractului æi Autoritatea

22

Contractantå. Trebuie så conœinå numårul dosarului æi tipul de contract, precum æi informaœii minimale în legåturå cubunurile (respectiv lucrårile) care urmeazå så fie furnizate (respectiv executate), alåturi de adresa de la care firmelepot obœine informaœii suplimentare (anunœul de licitaœie complet æi dosarul de licitaœie).

În cadrul acestei proceduri, trebuie så treacå cel puœin 60 de zile pentru contractele de furnizare de bunuri æi respectiv90 de zile pentru contractele de lucråri între data publicårii anunœului æi termenul pentru primirea ofertelor.

Autoritatea Contractantå va da dosarul de licitaœie, la cerere, viitorilor ofertanœi. Datoritå mårimii sale æi costurilor detipårire (la contractele de lucråri) acesta se furnizeazå, de regulå, contra cost. Dosarul trebuie så fie disponibil pentruconsultare la sediul Autoritåœii Contractante.

4.4 Dosarul de licitaœie

Dosarul de licitaœie trebuie så conœinå toate prevederile æi informaœiile de care cei invitaœi la licitaœie au nevoie pentrua-æi prezenta ofertele:

• procedurile care trebuie urmate; • documentele care trebuie prezentate; • condiœiile de eligibilitate;• criteriile de selecœie æi punctajele lor; • prevederile referitoare la subcontractare etc.

De asemenea, modul în care este redactat dosarul trebuie så permitå æi executarea adecvatå a contractului, precumæi desfåæurarea în bune condiœii a procedurii de licitaœie æi acordare a contractului.

Conœinutul dosarului de licitaœie diferå în funcœie de tipul de contract (servicii, bunuri sau lucråri). Printre documentelecare se regåsesc într-un dosar de licitaœie se numårå:

4.4.1 Instrucœiunile pentru participanœii la licitaœie:

• Tipul contractului (servicii, bunuri sau lucråri, dupå caz)• Criteriile de evaluare pentru licitaœie - grila de evaluare (æi orice alte sub-criterii) æi punctajele lor (în cazul

contractelor de servicii). Pentru contractele de bunuri æi lucråri, având în vedere marea varietate de bunuri saulucråri æi natura lor tehnicå, grila va avea un format DA/NU care så permitå o evaluare clarå a gradului în careoferta corespunde specificaœiilor tehnice.

• Dacå sunt prevåzute interviuri, locul æi data la care vor avea loc (de regulå, pentru contractele de servicii)• Dacå sunt permise mai multe variante de oferte.• Dacå, æi în ce proporœii, este permiså sub-contractarea (de ex. la contractele de servicii nu se poate

subcontracta, de regulå, mai mult de 30% din valoarea contractului) • Bugetul maxim disponibil pentru contract (pentru contractele de servicii)• Moneda ofertei (EURO æi/sau ROL)• Formatul care trebuie utilizat de cåtre bånci sau alte instituœii similare pentru furnizarea garanœiei de participare

la licitaœie (1-2% din bugetul disponibil pentru contractele de lucråri æi bunuri).

4.4.2 Lista scurtå a candidaœilor (numai în cazul licitaœiilor restrânse - vezi anterior), în urma procesuluide selecœie.

Scopul acesteia este anunœarea numelor candidaœilor selectaœi pe lista scurtå pentru licitaœie (se stipuleazå faptul cåaceætia nu pot forma alianœe sau realiza subcontractåri între ei).

4.4.3 Proiectul de contract æi anexele

Acestea includ:• Condiœiile specifice contractului faœå de condiœiile contractuale generale æi în faœa cårora prevaleazå în situaœie

de conflict;


ˇ

¸


ˇ

¸

23

• Termenii de referinœå pentru proiect (urmeazå så devinå anexå la contract) – pentru contractele de servicii;• O structurå generalå pentru Organizare æi metodologie realizatå de participanœii la licitaœie æi un format

standard pentru CV-urile personalului, care vor deveni anexå la contract – pentru contractele de servicii;• Formatul de buget, elaborat de participantul la licitaœie, care va deveni anexå la contract;• Formatul listei de articole (pentru contractele de lucråri);• Anexele tehnice, care conœin planuri æi specificaœii tehnice, precum æi un calendar estimativ pentru derularea

proiectului (în cazul contractelor de furnizare de bunuri æi de lucråri);• Formularul care trebuie utilizat de o bancå sau de o instituœie similarå pentru a oferi o garanœie pentru plata în

avans, pentru buna execuœie (în cazul contractelor de furnizare de bunuri æi de lucråri);• Orice informaœie contractualå suplimentarå (cum ar fi de exemplu aranjamente fiscale pentru contracte

finanœate din bugetul Uniunii).

4.4.4 Formatul ofertei de licitaœie

Dacå acest format nu este respectat, oferta de licitaœie va putea fi respinså.

Ofertele de licitaœie trebuie så fie trimise Autoritåœii Contractante la adresa æi pânå la termenul limitå specificate înscrisoarea de invitaœie la licitaœie.

Ofertele de licitaœie trebuie trimise într-un plic sigilat care så conœinå douå plicuri separate, unul cu oferta tehnicå æicelålalt cu oferta financiarå.

Oferta tehnicå trebuie så îndeplineascå specificaœiile tehnice din toate punctele de vedere.

Oferta financiarå trebuie så fie exprimatå în moneda solicitatå în dosarul de licitaœie æi prezentatå în formatul standardpentru a facilita comparaœia cu alte oferte financiare. Dacå acest format nu este respectat, oferta va putea fi respinså.

Perioada de valabilitate a ofertelor este fixatå la 90 de zile de la termenul limitå de depunere a acestora. În cazuriexcepœionale, înainte ca perioada de valabilitate a ofertelor så expire, Autoritatea Contractantå le poate cereparticipanœilor la licitaœie så prelungeascå perioada cu un anumit numår de zile, dar nu mai mult de 40 de zile.

Câætigåtorul licitaœiei trebuie så-æi menœinå oferta pentru încå 60 de zile de la data la care s-a anunœat acordareacontractului.

4.5 Anularea licitaœiei

Autoritatea Contractantå poate decide, înainte de semnarea contractului, anularea licitaœiei din urmåtoarele motive:- procedura de licitaœie a fost fårå succes: nu a fost primitå nici o ofertå corespunzåtoare din punct de vedere

financiar æi calitativ sau nu s-a primit nici o ofertå;- informaœia de naturå economicå æi tehnicå a fost modificatå substanœial;- circumstanœe excepœionale sau caz de forœå majorå fac imposibilå executarea contractului;- toate ofertele conforme din punct de vedere tehnic depåæesc resursele financiare disponibile pentru acest contract;- au fost nereguli în desfåæurarea procedurii (de ex. nu s-a respectat principiul concurenœei loiale).

Dacå o astfel de anulare se produce, ofertanœii vor fi informaœi în scris cât mai repede posibil cu privire la motivele careau stat la baza acestei decizii a Autoritåœii Contractante.

Dupå anulare, Autoritatea Contractantå are urmåtoarele posibilitåœi:- så lanseze o nouå licitaœie;- så deschidå negocieri cu unul sau mai mulœi ofertanœi care satisfac criteriile de selecœie æi au depus oferte

corespunzåtoare din punct de vedere tehnic (aceastå opœiune nu este valabilå pentru cazul în care s-audescoperit nereguli în desfåæurarea licitaœiei);

- neadjudecarea contractului.

24


ˇ

¸

5. Sapard

4.6 Modificarea contractelor

Contractele pot necesita anumite modificåri pe parcursul derulårii lor. Modificårile la contract se realizeazå printr-unadendum la contract, semnat de ambele pårœi sau prin ordin administrativ (pentru contractele de servicii atunci cândimpactul financiar este mai mic de 15% din bugetul iniœial disponibil).

Principii generale: • modificårile la contract pot fi efectuate numai pe durata execuœiei contractului æi nu au efect retroactiv;• adendumul nu trebuie så schimbe condiœiile de selecœie în baza cårora a fost acordat contractul;• preœurile unitare æi ratele onorariilor trebuie så fie identice cu cele din contractul iniœial, cu excepœia cazului în

care contractul iniœial prevede altfel;• scopul de bazå al contractului nu trebuie modificat.

Bugetul disponibil nu trebuie så fie depåæit. Nu se pot realiza prin adendum schimbåri majore, rezultând în modificårisemnificative ale specificaœiilor tehnice ale contractelor de bunuri æi lucråri.

5.1 Rolul programului. Activitåœi eligibile

Sapard reprezintå cel de-al treilea instrument de asistenœå financiarå din partea UE pentru statele candidate æiviitoarele state membre din Europa Centralå æi de Est în perioada 2000-2006. Programul sprijinå aceste œåri înprocesul de pregåtire pentru participarea la Politica Agricolå Comunå æi Piaœa Internå æi în rezolvarea problemelorspecifice legate de agriculturå æi o dezvoltare ruralå durabilå.

Bugetul total al programului Sapard (pentru toate cele zece state anterior menœionate) este de 540 milioane EUROanual. Alocarea fondurilor pentru fiecare stat în parte se bazeazå pe mai multe criterii: populaœia ruralå, suprafaœaagricolå, PIB/cap de locuitor la paritatea puterii de cumpårare æi situaœia specificå fiecårui stat în parte. Este importantde notat cå unele din aceste criterii sunt diferite de cele aplicate în cazul programelor Phare æi Ispa æi de aceea æialocårile pentru fiecare œarå sunt diferite.

Pe baza criteriilor anterior menœionate, Polonia primeæte cea mai mare sumå, respectiv 175 milioane EURO anual, iarSlovenia cea mai micå sumå æi anume 6,6 milioane EURO. Fondurile alocate anual pentru România prin intermediulacestui program sunt de 156 milioane EURO (în preœuri 2001), situându-se pe poziœia a doua dupå Polonia.

Alocarea financiarå din partea UE pentru fiecare œarå în cadrul programului Sapard

Œarå candidatå Buget anual (MEURO) în preœuri 2001

Bulgaria 54,128Republica Cehå 22,911Estonia 12,603Ungaria 39,517Letonia 22,688Lituania 30,976Polonia 175,170România 156,429Slovacia 18,992Slovenia 6,580TOTAL 540,0


ˇ

¸

25

Pentru atingerea obiectivelor mai sus menœionate, fiecare stat candidat sau viitor membru UE a adoptat un PlanNaœional pentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå (PNADR) în conformitate cu principiile utilizate de cåtre statelemembre. Conœinutul fiecårui program reflectå prioritåœile fiecårei autoritåœi naœionale în funcœie de circumstanœe æiprobleme specifice, dar în limitele stabilite prin Regulamentul Sapard.

Conform Regulamentului Sapard, Planul poate include måsuri privind urmåtoarele aspecte:• investiœii în exploataœii agricole;• îmbunåtåœirea procesului de producœie æi comercializare a produselor agricole æi piscicole;• îmbunåtåœirea calitåœii æi a standardelor privind sånåtatea produselor de origine vegetalå æi animalå; • metode de producœie care au în vedere protejarea mediului înconjuråtor æi conservarea peisajului natural;• dezvoltarea æi diversificarea activitåœilor economice;• crearea de grupuri de producåtori agricoli 6);• crearea de servicii de asistenœå æi de management al fermei;• renovarea æi dezvoltarea satelor, protejarea æi conservarea moætenirii rurale;• îmbunåtåœirea calitåœii terenurilor æi reparcelare;• crearea æi actualizarea registrelor funciare;• managementul resurselor de apå;• dezvoltarea æi îmbunåtåœirea infrastructurii rurale;• måsuri forestiere, inclusiv împådurirea suprafeœelor agricole, investiœii în holdinguri forestiere private æi

prelucrarea/comercializarea produselor forestiere;• îmbunåtåœirea pregåtirii profesionale;• asistenœå tehnicå, inclusiv studii care så contribuie la pregåtirea æi monitorizarea programului, precum æi la

publicitate æi informare.

Lista include un numår mare de måsuri similare cu cele finanœate în statele membre prin intermediul programelor UEdedicate agriculturii æi dezvoltårii rurale. Fac excepœie måsurile care au în vedere crearea capacitåœii de a aplicalegislaœia comunitarå (cum ar fi cele referitoare la crearea æi actualizarea registrelor funciare).

În România, în perioada 2000-2006, conform PNADR, vor fi finanœate proiecte în urmåtoarele domenii:

Axa 1: Îmbunåtåœirea competitivitåœii produselor agricole æi piscicole prelucrate:1.1 Îmbunåtåœirea procesului de producœie æi al marketingului produselor agricole æi piscicole;1.2 Îmbunåtåœirea calitåœii æi a standardelor privind sånåtatea produselor de origine vegetalå æi animalå;

Axa 2: Îmbunåtåœirea infrastructurii pentru dezvoltare ruralå æi agriculturå:2.1 Dezvoltarea æi îmbunåtåœirea infrastructurii rurale;2.2 Managementul resurselor de apå;

Axa 3: Dezvoltarea economicå a zonelor rurale:3.1 Investiœii în exploataœii agricole;3.2 Înfiinœarea de grupuri ale producåtorilor agricoli;3.3 Metode de producœie care au în vedere protejarea mediului înconjuråtor æi conservarea mediului natural; 3.4 Diversificarea economicå;3.5 Måsuri forestiere;

Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane:4.1 Îmbunåtåœirea pregåtirii profesionale;4.2 Asistenœå tehnicå, inclusiv studii care så contribuie la pregåtirea æi monitorizarea programului, precum æi la

publicitate æi informare.

6) Conform reglementårii europene, este vorba de grupuri de producåtori agricoli care organizeazå în comun activitåœi de servicii æicomercializare a produselor agricole.

26

5.2 . Expertiza oferitå prin programul Sapard

Sapard este un program de pre-aderare care co-finanœeazå activitåœi de investiœii, lucråri æi servicii în domeniul agriculturiiæi dezvoltårii rurale æi funcœioneazå pe principiul rambursårii unor cheltuieli executate de cåtre beneficiar în bazacontractului. Procedurile privind achiziœiile publice æi private se bazeazå pe specificaœiile Acordului Multianual de Finanœare.


Acest proces are la bazå PNADR 7), care se poate modifica în funcœie de condiœiile existente la un moment dat. Acestemodificåri trebuie aprobate de cåtre Comitetul de Monitorizare a Programului æi de cåtre Comisia Europeanå.

5.4 Implementarea programului Sapard

5.4.1 O abordare descentralizatå

Programul Sapard este implementat complet descentralizat, ceea ce implicå responsabilitatea exclusivå a autoritåœilordin statele candidate sau viitoare state membre în gestionarea fondurilor. O Agenœie Sapard a fost creatå în fiecaredintre aceste state.

Este pentru prima datå când Comisia aplicå un sistem complet descentralizat de administrare a unui program deasistenœå externå. Principala raœiune a acestei abordåri este de a oferi statelor candidate posibilitatea de a câætigaexperienœå în aplicarea regulilor æi procedurilor UE. Practic, Agenœiile Sapard opereazå într-o manierå similarå cuagenœiile de platå din statele membre (create în conformitate cu Fondul European pentru Orientare æi GarantareAgricolå - FEOGA) æi, dupå aderare, ele vor putea îndeplini acelaæi rol.

În plus, programul implicå un numår mare de proiecte (în multe state candidate s-a estimat cå se vor procesa anualmii de proiecte). Ar fi fost aproape imposibil, din punct de vedere administrativ, så se efectueze de cåtre Comisie overificare prealabilå a alocårii fondurilor (aæa cum se întâmplå cu Phare æi Ispa).

Agenœia Sapard (ca Autoritate Contractantå) este responsabilå cu activitatea de informare æi comunicare privind acestprogram, cu organizarea licitaœiilor æi cu contractarea, precum æi cu managementul administrativ æi financiar alacestuia. Agenœia Sapard ia toate decizille fårå aprobarea prealabilå a Comisiei. Uniunea Europeanå realizeazå doarun control ulterior (ex-post) asupra modului în care programul a fost derulat.

5.4.2 Trei pre-condiœii majore

România, ca æi celelalte state incluse în programul Sapard, a trebuit så îndeplineascå trei condiœii înainte de a începeimplementarea acestuia:

1. Aprobarea de cåtre Comitetul STAR 8) al Uniunii Europene a PNADR pe æapte ani. Acest plan include setul deprioritåœi, precum æi o strategie pentru dezvoltare ruralå æi o estimare a resurselor financiare necesare.

2. Acreditarea Agenœiei Sapard, acreditare acordatå de cåtre Comisia Europeanå înainte ca fondurile så fietransferate în România. Fondul Naœional a fost responsabil cu acreditarea naœionalå a Agenœiei Sapard.Agenœia are douå roluri: • så implementeze måsurile incluse în program; • så facå plåœi cåtre beneficiari.

3. Încheierea unui Acord Financiar Multianual (MAFA) æi respectiv a unui Acord Financiar Anual (AFA) cuComisia Europeanå. Acordul Financiar Multianual, documentul de bazå din punct de vedere juridic pentruprogramul Sapard, defineæte cadrul juridic al aplicårii acestuia.


ˇ

¸

7) Planul Naœional pentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå.8) Comitet de Management privind politicile agricole; funcœioneazå în cadrul Comisiei Europene


ˇ

¸

27

Acordul Financiar Anual stabileæte angajamentul financiar al Uniunii Europene pentru fiecare an, precum æi eventualemodificåri sau amendamente la cel Multianual.

5.4.3 Administrarea programului Sapard în cadrul Guvernului României

5.4.3.1 Structuri cheie

În scopul implementårii programului Sapard, conform MAFA 9), în fiecare œarå candidatå au fost create urmåtoarelestructuri:

(a) Autoritatea Competentå, în cazul României este vorba de Fondul Naœional (FN) din Ministerul Finanœelor Publice,sub autoritatea Responsabilului Naœional cu Autorizarea (NAO). FN este responsabil cu emiterea æi retragereaacreditårii Agenœiei Sapard, cu monitorizarea acesteia din punct de vedere al respectårii procedurilor pentru carea fost acreditatå æi cu numirea Organismului de Certificare a conturilor acesteia.

Fondul Naœional reprezintå, de asemenea, singura entitate financiarå prin care fondurile sunt transferate în România.Aceasta înseamnå cå FN este responsabil cu managementul financiar al programului, cu solicitarea æi primirea defonduri din partea Comisiei în baza angajamentelor anuale asumate de aceasta, precum æi cu raportarea financiaråcåtre aceasta.

În concluzie, din punct de vedere procedural, Fondul Naœional asigurå urmårirea implementårii programului æiråspunde în faœa Comisiei Europene pentru aceasta.

(b) Agenœia Sapard reprezintå organismul responsabil cu aplicarea tehnicå æi financiarå a programului, începând cuselecœia proiectelor æi pânå la plata finalå. Sarcinile acesteia se traduc prin îndeplinirea a douå mari funcœii: funcœiade implementare (selectare-contractare) æi funcœia de platå.

Funcœia de implementare a Agenœiei Sapard include:• lansarea apelurilor de proiecte æi primirea propunerilor de proiecte; • verificarea propunerilor de proiecte pentru aprobarea proiectelor pe baza termenilor æi condiœiilor de

eligibilitate precizate în PNADR (Planul National pentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå);• selectarea proiectelor pe baza criteriilor de selecœie stabilite în PNADR;• verificarea concordanœei cu Acordul Financiar Multianual;• stabilirea obligaœiilor contractuale între Agenœie æi beneficiarii finali ai fondurilor, inclusiv posibile sancœiuni în

eventualitatea în care aceætia nu-æi respectå obligaœiile asumate;• emiterea autorizaœiei de începere a lucrårilor; • executarea de controale pe teren în vederea stabilirii eligibilitåœii, atât înainte, cât æi in timpul derulårii proiectului;• urmårirea activitåœilor pentru a se asigura cå implementarea proiectelor progreseazå conform celor convenite

în contract;• raportarea progresului måsurilor implementate, pe baza unor indicatori specifici;• asigurarea cå beneficiarul este informat cu privire la contribuœia Uniunii Europene la proiectul såu æi cå

respectå criteriile de vizibilitate legate de acest aspect æi convenite în contract.

Funcœia de platå a Agenœiei Sapard include:• verificarea solicitårilor de platå;• executarea de controale pe teren pentru stabilirea eligibilitåœii plåœii;• autorizarea plåœii;• executarea plåœii;• contabilizarea angajamentelor æi a plåœilor;• controlul beneficiarilor dupå platå pentru a verifica în ce måsurå termenii æi condiœiile de eligibilitate continuå

så fie respectate (dacå acest lucru este cerut de obligaœiile contractuale dintre Agenœia Sapard æi beneficiarsau de prevederile Programului).

9) Acordul Financiar Multianual.

28

Fondul Naœional va face plåœile beneficiarilor selectaœi numai pe baza ordinului de platå emis de Agenœia Sapard.

În România, Agenœia Sapard are un sediu central în Bucureæti æi 8 birouri regionale în Iaæi, Constanœa, Târgoviæte,Craiova, Timiæoara, Satu-Mare, Alba-Iulia æi Bucureæti. Acestea sunt responsabile cu primirea propunerilor de proiecteæi selectarea proiectelor. Pentru måsura 1.1, proiectele cu o valoare mai mare de 100.000 EURO sunt evaluate æiselectate de cåtre sediul central al Agenœiei.

În România, pentru cele douå måsuri finanœate în prima fazå de derulare a programului, Agenœia Sapard a delegatanumite responsabilitåœi Ministerului Agriculturii (Direcœia Generalå pentru Dezvoltare Ruralå) æi MinisteruluiTransporturilor, Construcœiilor æi Turismului. Este vorba despre verificarea tehnicå a fezabilitåœii proiectelor æiverificarea la faœa locului a implementårii acestora. Aceste instituœii acœioneazå în cadrul programului Sapard, în calitatede Servicii Tehnice Delegate (STD).

(c) Organismul de certificare opereazå în mod independent faœå de Agenœia Sapard. Rolul såu este de a certificaconturile Agenœiei, de a raporta cu privire la sistemul de control æi management al programului æi de a verificaelementele de co-finanœare.

În cazul României, Curtea de Conturi reprezintå Organismul de Certificare æi are urmåtoarele funcœii:• verificarea existenœei æi corectitudinii co-finanœårii naœionale de 25%;• raportarea anualå cu privire la sistemele de management æi control ale Agenœiei Sapard;• eliberarea unui certificat privind contul anual al Agenœiei Sapard, precum æi pentru contul în EURO Sapard, în

ceea ce priveæte integralitatea, acurateœea æi veridicitatea acestor conturi.

5.4.3.2 Actori cheie

Coordonatorul Naœional al Asistenœei (NAC) este responsabil cu asigurarea coordonårii atât în ceea ce priveæteprogramarea alocårii fondurilor (pentru asigurarea unei legåturi strânse între procesul de aderare æi asistenœafinanciarå din partea UE), cât æi în ceea ce priveæte monitorizarea implementårii programelor UE. În România, NACeste reprezentat de Ministrul Integrårii Europene.

Responsabilul Naœional cu Autorizarea (NAO) reprezintå corespondentul financiar al NAC æi conduce FondulNaœional. El coordoneazå din punct de vedere financiar implementarea programelor UE, inclusiv Sapard. Este localizatîn Ministerul Finanœelor Publice.

Autoritatea de Management are rolul de a coordona din punct de vedere administrativ întregul dispozitiv deimplementare a programului Sapard. Autoritatea de Management trebuie så creeze un sistem care så înglobezeinformaœii financiare æi statistice despre modul în care programul este aplicat. Aceste date trebuie trimise Comitetuluide Monitorizare a Programului. Autoritatea de Management propune Comisiei Europene ajuståri ale Programului dupåaprobarea acestora de cåtre Comitetul de Monitorizare. Este, de asemenea, responsabilå æi cu elaborarea raportuluianual de implementare a programului æi transmiterea acestuia Comisiei Europene.

Autoritatea de Management råspunde de asemenea æi de pregåtirea æedinœelor Comitetului de Monitorizare. Aceastaimplicå pregåtirea agendei æi a documentelor care urmeazå så fie discutate. În România, Autoritatea de Managementeste localizatå în Ministerul Integrårii Europene.

Comitetul de Monitorizare a Programului reuneæte reprezentanœi ai autoritåœilor publice implicate în derulareaprogramului (Ministerul Integrårii Europene, Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor æi Mediului, MinisterulTransporturilor, Construcœiilor æi Turismului, Ministerul Educaœiei, Cercetårii æi Tineretului, Institutul Naœional deStatisticå, Fondul Naœional), precum æi reprezentanœi ai autoritåœilor profesionale agricole æi patronale din domeniul agro-alimentar (asociaœii ale fermierilor, Federaœia agricultorilor ecologici, Patronatul producåtorilor de lapte etc.). Rolul såueste de a urmåri implementarea programului în România æi de a-l adapta æi modifica atunci când este necesar. ComisiaEuropeanå participå ca observator fårå drept de vot la acest comitet.


ˇ

¸


ˇ

¸

29

5.4.4 Rolul Comisiei Europene în implementarea programului Sapard

În cadrul programului Sapard, rolul Comisiei Europene se limiteazå la furnizarea cadrului general procedural (conformreglementårilor comunitare existente în acest sens), la aprobarea PNADR, la repartizarea alocårilor bugetare privindcontribuœia anualå comunitarå la program, la verificarea îndeplinirii condiœiilor pentru acreditare æi conferireamanagementului programului instituœiilor naœionale desemnate pentru aceasta, monitorizarea respectårii procedurilordin pachetul de acreditare æi controlul ex-post financiar æi tehnic al aplicårii programului.

Întreaga responsabilitate privind implementarea tehnicå æi financiarå a programului este în sarcina guvernului României.

5.5 Derularea licitaœiilor de proiecte

5.5.1 Publicitatea licitaœiilor

Licitaœiile de propuneri de proiecte în cadrul programului Sapard se organizeazå numai la nivel naœional. Anunœurile delicitaœii sunt publicate în œara beneficiarå æi includ urmåtoarele elemente:

• numele programului, • Autoritatea Contractantå (Agenœia Sapard), • scopul licitaœiei,• bugetul aferent, • termenul limitå de depunere a propunerilor de proiecte, • adresa de unde poate fi procurat (în mod gratuit) pachetul informativ.

Potenœialii beneficiari sunt informaœi despre lansarea de licitaœii de proiecte prin anunœuri publice în mass-media, distribuireade broæuri de informare, seminarii, întâlniri cu potenœialii beneficiari, precum æi prin anunœuri pe site-urile Internet aleAgenœiei Sapard (www.sapard.ro) æi respectiv Delegaœiei Comisiei Europene în România (www.infoeuropa.ro).

5.5.2 Pachetul informativ

Pachetul informativ cuprinde Ghidul Solicitantului, inclusiv cererea de finanœare æi instrucœiuni de completare aacesteia, precum æi mai multe anexe (referitoare la lista solicitanœilor eligibili, lista impozitelor æi taxelor la caresolicitanœii nu trebuie så aibå restanœe, conœinutul cadru al studiului de fezabilitate, planul de afaceri etc.).

Ghidul conœine informaœii despre criteriile de eligibilitate a solicitanœilor, proiectelor æi cheltuielilor, procedurile de urmatîn cazul solicitårii unei finanœåri nerambursabile, cererea de finanœare æi documentele justificative, locul în care trebuiedepuså cererea de finanœare, termenul limitå de depunere a acesteia, criteriile de selecœie.

5.5.3 Depunerea æi conformitatea cererii de finanœare

Propunerile de proiecte vor fi depuse la Biroul Regional pentru Implementarea Programului Sapard (BRIPS) dinregiunea în care se va implementa proiectul. Ele trebuie depuse pânå la termenul limitå care figureazå în anunœulsesiunii cererii de proiecte.

Expertul BRIPS va verifica dacå condiœiile de conformitate administrativå pentru cererea de finanœare æi dosarul delicitaœie au fost respectate.

Pot exista douå situaœii:• cererea de finanœare este conformå. În acest caz, se va completa æi semna o fiæå de verificare a conformitåœii

care împreunå cu cele trei exemplare ale cererii de finanœare vor fi înregistrate sub acelaæi numår. O copie afiæei va fi înmânatå solicitantului æi ori de câte ori solicitantul se va adresa Agenœiei Sapard în legåturå cuproiectul såu, va trebui så menœioneze numårul de înregistrare specificat pe fiæa de verificare a conformitåœii.

• cererea de finanœare nu este conformå. În acest caz, va semna æi reprezentantul solicitantului fiæa deverificare a conformitåœii care va fi înregistratå. O copie a fiæei va fi înmânatå solicitantului, care va putea såcompleteze / modifice cererea de finanœare æi så o redepunå.

30

Aceeaæi cerere de finanœare poate fi declaratå neconformå de maxim trei ori pentru aceeaæi sesiune de cerere de proiecte.Dacå solicitantul se prezintå a patra oarå cu aceeaæi cerere de finanœare, aceasta nu va fi acceptatå spre verificare.

5.5.4 Evaluarea proiectelor

Proiectele conforme sunt evaluate de cåtre Serviciile Tehnice Delegate æi Agenœia Sapard. Procesul de evaluarecuprinde mai multe etape:

• verificarea eligibilitåœii: Evaluatorii verificå dacå proiectul æi solicitantul sunt eligibili conform condiœiilorprogramului. Criteriile de eligibilitate sunt condiœii obligatorii care trebuie så fie îndeplinite de cåtre solicitant æide cåtre proiect pentru a putea fi acceptat în calitate de candidat pentru acordarea finanœårii nerambursabile.

• verificarea pe teren a proiectelor. Experœii Serviciilor Tehnice Delegate æi, în anumite cazuri, ai AgenœieiSapard vor verifica la faœa locului dacå tot ceea ce a declarat solicitantul în cererea de finanœare este conformcu realitatea.

• întocmirea listei proiectelor selectate spre finanœare în urma procesului de evaluare æi aprobarea acesteiaîmpreunå cu raportul de selecœie de cåtre Agenœia Sapard.

5.5.5 Decizia Agenœiei Sapard de acordare a finanœårii

Solicitanœii vor fi informaœi în scris, de cåtre Agenœia Sapard, asupra deciziei luate cu privire la cererile lor de finanœare.

Decizia de respingere a unei cereri sau de a nu acorda ajutor financiar nerambursabil va fi fåcutå pe urmåtoarele baze:• cererea este incompletå sau nu este conformå cu condiœiile administrative impuse;• solicitantul nu este eligibil;• proiectul nu este eligibil (de exemplu, activitatea propuså nu este prevåzutå de Program, proiectul depåæeæte durata

maximå alocatå, costul total eligibil al proiectului sau contribuœia cerutå este mai mare decât maximul alocat etc.);• scorul total al criteriilor de selecœie al proiectului este mai mic decât cel al proiectelor selectate în cadrul

sumelor maxime disponibile pentru respectiva cerere de proiecte.

Proiectele declarate eligibile, dar care în urma procesului de selecœie nu au fost selectate, pot participa la urmåtoarelesesiuni de cereri de proiecte dupå ce îæi vor fi actualizat avizele expirate, în acelaæi regim cu proiectele înscrise lasesiunea respectivå.

5.5.6 Semnarea contractului

Dupå decizia de acordare a finanœårii nerambursabile, beneficiarului i se va propune un contract de finanœare, înconformitate cu contractul cadru de finanœare al Agenœiei Sapard anexat Ghidului Solicitantului.

5.5.7 Amendamente la contract

Orice modificare la contract trebuie så fie fåcutå printr-un act adiœional la contractul iniœial. Modificårile la contract potfi fåcute de cåtre beneficiar în baza unei note explicative ce poate fi solicitatå la BRIPS (Biroul Regional pentruImplementarea Programului Sapard).

5.6 Respectarea obligaœiilor contractuale de cåtre beneficiarul finanœårii

Beneficiarul este obligat så respecte prevederile contractuale pe întreaga perioadå de valabilitate a contractului,respectiv perioada de execuœie la care se adaugå 5 ani de la data ultimei plåœi. De asemenea, este obligat så respectecriteriile de eligibilitate æi selecœie înscrise în cererea de finanœare pe toatå aceastå perioadå.

Dacå beneficiarul nu respectå obligaœiile contractuale, Agenœia Sapard, în calitate de Autoritate Contractantå, îæirezervå dreptul de a întrerupe plåœile æi / sau de a rezilia contractul æi poate cere înapoierea integralå a sumelor dejaplåtite. Proiectul råmâne eligibil pentru co-finanœare numai dacå nu suferå o modificare substanœialå pe perioada devalabilitate a contractului.


ˇ

¸


ˇ

¸

31

Modificåri substanœiale la un proiect sunt acelea care: - afecteazå natura æi condiœiile de implementare sau oferå unei firme sau organism public un avantaj necuvenit; - rezultå dintr-o schimbare a naturii proprietåœii unui articol din infrastructurå sau o încetare ori schimbare a

localizårii activitåœii co-finanœate.

5.6.1 Nerespectarea obiectivelor

Sprijinul acordat va fi recuperat dacå investiœiile finanœate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau în cazul încare acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadå de 5 ani dupå finalizarea proiectului (data ultimei plåœi).

În cazul întreruperii contractului de cåtre beneficiar, Agenœia Sapard va înceta execuœia contractului, va solicitarambursarea sumelor deja plåtite æi va impune penalitåœi într-un procent prevåzut de lege.

În plus, Agenœia Sapard poate impune sancœiuni în eventualitatea în care beneficiarul nu îndeplineæte obligaœiilecontractuale, conform MAFA (Acordul Financiar Multianual), secœiunea A, art. 5, punctul 1.d.

5.6.2 Verificarea derulårii contractului æi a proiectului

Pe parcursul derulårii proiectului, serviciile delegate ale Agenœiei Sapard vor verifica la faœa locului modul deimplementare a proiectului. Aceste verificåri se fac în urma fiecårei cereri de platå adresatå de cåtre beneficiar,înaintea aprobårii acesteia.

În cazul în care la verificarea pe teren se constatå cå o parte a cheltuielilor efectuate de beneficiar nu sunt eligibile,plata se va face numai pentru cheltuielile eligibile.

5.6.3 Publicitate din partea beneficiarului

Beneficiarul unei finanœåri Sapard trebuie så specifice în orice material publicitar sau informativ cå proiectul a fostrealizat cu sprijinul Uniunii Europene prin Programul Sapard æi trebuie så respecte Manualul de Identitate Vizualå.

5.7 Licitaœii legate de implementarea proiectelor selectate pentrufinanœare în cadrul programului Sapard

În maximum 3 luni de la semnarea contractului de finanœare, beneficiarul privat trebuie så organizeze o cerere de ofertepentru achiziœiile prevåzute în proiect.

În cazul beneficiarilor publici, în maximum 8 luni de la semnarea contractului de finanœare, aceætia vor organiza licitaœiipentru achiziœiile publice prevåzute în proiect.

Trebuie respectate instrucœiunile de achiziœii pentru beneficiarii privaœi æi respectiv Manualul de Instrucœiuni privindachiziœiile publice pentru lucråri, bunuri æi servicii.

5.7.1 Tipurile de contracte folosite în implementarea proiectelor Sapard

Existå trei tipuri de contracte folosite în implementarea proiectelor aprobate în cadrul programului Sapard:

Contracte de servicii Contractele de servicii sunt contracte care oferå asistenœå tehnicå, studii, know-how, instruire, etc. Noœiunea de“furnizor de servicii” se referå la orice persoanå fizicå sau juridicå care oferå servicii.

Contracte de furnizare de bunuriContractele de furnizare de bunuri implicå proiectarea, producerea, livrarea, asamblarea æi comandarea de bunuri, pelângå alte activitåœi specificate în contract, spre exemplu servicii de întreœinere, reparaœii, instalare, instruire, precum æiservicii post-vânzare. “Furnizorul” poate fi orice persoanå fizicå sau juridicå care furnizeazå bunuri.

32

Contracte de lucråriContractele de lucråri finanœeazå lucråri de inginerie (infrastructurå, construcœii etc.). “Contractantul” poate fi oricepersoanå fizicå sau juridicå care desfåæoarå aceste lucråri.

5.7.2 Instrucœiuni de achiziœii pentru beneficiarii publici æi privaœi

5.7.2.1 Criterii de eligibilitate a contractelor æi principii generale

Prevederile care guverneazå modalitatea în care persoanele fizice sau juridice pot participa cu oferte pentruadjudecarea de contracte de achiziœii sunt denumite criterii de eligibilitate. Este obligatorie respectarea regulii privindnaœionalitatea persoanelor fizice æi juridice æi originea achiziœiilor.

Reguli referitoare la naœionalitate æi origine: vezi cap. 4.2.1

Regula naœionalitåœii se aplicå consultanœilor propuæi de furnizorii de servicii, care iau parte cu oferte sau contracte deservicii co-finanœate de Uniunea Europeanå.

Ofertanœii trebuie så declare œara lor de origine prin prezentarea de documente legale care intrå sub incidenœa legilorœårii respective. Dacå Autoritatea Contractantå suspecteazå cå un candidat /ofertant are numai un birou înregistratîntr-o œarå sau stat eligibil æi cå naœionalitatea candidatului /ofertantului este neeligibilå, atunci candidatul /ofertantultrebuie så demonstreze cå are legåturi efective æi continue cu economia œårii respective. Astfel se evitå acordarea decontracte unor firme a cåror naœionalitate este eligibilå, dar care au în œara eligibilå numai o „cåsuœå poætalå”.

5.7.2.2 Criterii pentru excludere

Persoanele fizice æi juridice nu au dreptul så participe la licitaœii æi så li se acorde contracte dacå:

(a) sunt insolvabile sau în stare de faliment sau lichidare, afacerile lor sunt administrate de un judecåtor sindic, suntîn încetare de plåœi æi au intrat într-un aranjament cu creditorii (reeæalonare de plåœi), au suspendat activitåœile deafaceri sau sunt în situaœii similare decurgând (prevåzute) din legislaœia naœionalå sau alte reglementari;

(b) fac obiectul unei acœiuni în justiœie de declarare a falimentului, lichidare, administrare de cåtre un judecåtor sindic,legate de un acord cu creditorii sau orice altå situaœie similarå prevåzutå de legislaœia naœionalå sau de altereglementåri;

(c) au fost condamnate pentru abateri profesionale printr-o acœiune judecåtoreascå care are putere de res judicata(decizie judecåtoreascå definitivå æi irevocabilå);

(d) sunt vinovate de o gravå greæealå profesionalå, pe care Autoritatea Contractantå o poate dovedi;(e) nu æi-au îndeplinit obligaœiile de platå a taxelor æi impozitelor conform prevederilor legale ale œårii unde îæi au

domiciliul;(f) nu æi-au îndeplinit obligaœiile de platå a contribuœiei la asigurårile sociale în concordanœå cu prevederile legale ale

œårii în care îæi au domiciliul;(g) sunt vinovate de prezentarea denaturatå a informaœiilor solicitate de autoritåœile contractante, ca o condiœie de

participare la invitaœia de ofertare sau contract;(h) au declarat cå au încålcat un contract (în sensul ca au produs insuccesul acestuia) urmare a obligaœiilor pe care

le-au avut într-un alt contract cu aceeaæi Autoritate Contractantå sau alt contract finanœat din fonduri comunitare;(i) se aflå în una din situaœiile care prevåd excluderea conform clauzelor de eticå în legåturå cu oferta æi contractul

(vezi mai jos).

5.7.2.3 Alte principii generale

Concurenœa loialå: Pentru a evita conflictele de interese, orice firmå sau expert care contribuie la pregåtirea unuiproiect nu va participa la licitaœiile care utilizeazå rezultatele acestei activitåœi de pregåtire.Transparenœå æi imparœialitate: Procesul de acordare a contractului trebuie så fie complet transparent æi imparœial.


ˇ

¸


ˇ

¸

33

Cea mai avantajoaså ofertå financiarå: Trebuie så fie selectatå cea mai avantajoaså ofertå din punct de vedere economic.Nu se va acœiona retroactiv: Contractele intrå în vigoare de la data semnårii lor de cåtre ultimul semnatar. Nu se potdebloca fonduri æi nu se pot furniza servicii sau bunuri înainte de semnarea contractului. Toate contractele trebuie såconœinå datele exacte la care au fost semnate de pårœile contractante.Arhivarea documentelor: Documentele scrise ale procedurilor de licitaœie æi contractare sunt confidenœiale æi trebuiepåstrate de Beneficiarul de asistenœå financiarå Sapard timp de cinci ani de la realizarea proiectului. Aceste documentetrebuie så includå ofertele originale depuse în cadrul licitaœiilor, alåturi de dosarele de licitaœie æi de corespondenœåaferentå, precum æi toate celelalte documente, conform prevederilor Art. 16 din cadrul Condiœiilor Generale pentruAcordarea Contractelor de Ajutor Financiar Nerambursabil.

5.7.2.4 Clauze etice

Orice încercare a unui candidat sau participant la licitaœie de a obœine informaœii confidenœiale, de a încheia acorduriilegale cu concurenœii sau de a influenœa decizia Autoritåœii Contractante în legåturå cu licitaœia va conduce larespingerea candidaturii acestuia.

Fårå autorizarea prealabilå scriså a Autoritåœii Contractante, un contractant æi personalul såu sau orice altå companiecu care contractantul este asociat sau are legåturi, nu va putea, nici måcar colateral sau pe bazå de subcontractare,så furnizeze alte servicii, så realizeze lucråri sau så furnizeze echipament pentru proiect. Aceastå interzicere se aplicå,de asemenea, pentru oricare alte programe sau proiecte care ar putea contribui, din cauza naturii contractului, laapariœia conflictului de interese între pårœile contractului.

Când se înainteazå o candidaturå sau ofertå, candidatul sau ofertantul trebuie så declare cå el nu este afectat deconflicte potenœiale de interese æi cå nu are, în particular, legåturå cu alœi ofertanœi sau pårœi implicate in proiect 10). Dacåastfel de situaœii ar apårea pe parcursul derulårii contractului, contractorul trebuie så informeze imediat AutoritateaContractantå.

Contractantul trebuie, tot timpul, så acœioneze onorabil æi imparœial în acord cu codul de conduitå profesionalå dindomeniul såu. El nu are voie så angajeze Autoritatea Contractantå în nici un mod fårå încuviinœarea scriså, prealabilå,a acesteia.

Pe durata contractului, contractantul æi personalul såu trebuie så respecte drepturile omului æi så încerce så nu încalcetradiœiile politice, culturale æi religioase ale œårii beneficiare.

Contractantul nu poate accepta plåœi în legåturå cu contractul decât cele în care este direct implicat. Contractantul æipersonalul såu nu vor exercita alte activitåœi æi nu vor accepta avantaje care contravin obligaœiilor sale faœå deAutoritatea Contractantå.

Contractantul æi personalul såu sunt obligaœi så påstreze secretul profesional pe toatå durata contractului æi dupåfinalizarea acestuia. Toate rapoartele întocmite sau primite de la contractant sunt confidenœiale.

Contractantul se va abœine de la orice legåturi care ar compromite independenœa sa sau a personalului såu. Dacåfurnizorul înceteazå så fie independent, Autoritatea Contractantå poate, indiferent de problemele provocate, sådispunå încetarea contractului fårå nici o altå notificare æi fårå ca furnizorul så pretindå compensaœii.

Comisia Europeanå îæi rezervå dreptul de a suspenda sau anula finanœarea proiectului dacå s-au descoperit practicide corupœie sau de orice fel, în orice etapå a derulårii procesului æi dacå Autoritatea Contractantå nu a reuæit så ia toatemåsurile necesare pentru remedierea acestei situaœii. În cazul acestei prevederi, prin “practici de corupœie” se înœelegeoferirea de mitå, cadouri, bacæiæuri sau comisioane de cåtre orice persoanå ca stimulent sau råsplatå pentru obœinereade facilitåœi privind contractul sau pentru implementarea unui contract deja încheiat cu Autoritatea Contractantå.

10) Nu participå într-o altå oferå depuså pentru aceeaæi licitaœie

34

Mai mult, toate dosarele de ofertare æi contractele pentru lucråri, bunuri æi servicii trebuie så includå o clauzå care såstipuleze cå ofertele vor fi respinse sau contractele anulate dacå se observå o creætere extraordinarå a cheltuielilor deregie în cadrul contractului.

Contractantul trebuie så furnizeze Comisiei Europene, la cererea acesteia, documentaœia privind condiœiile în care s-aexecutat contractul. Comisia poate efectua verificåri la faœa locului, pentru cazurile suspectate de cheltuieli de regieanormale.

Contractanœii care au plåtit cheltuieli de regie extraordinare la proiectele co-finanœate de Uniunea Europeanå suntsusceptibili, în funcœie de faptele gåsite, så li se anuleze contractele sau så fie excluæi pentru totdeauna de la primireade fonduri comunitare.

Nerespectarea uneia sau mai multora din clauzele de eticå poate conduce la excluderea candidaœilor, ofertanœilor saucontractanœilor de la alte contracte comunitare æi penalizarea acestora. Persoanele fizice sau firmele din domeniutrebuie så fie informate în scris asupra acestor aspecte.

5.8 Proceduri de achiziœii pentru beneficiarii privaœi

Pentru achiziœii de servicii, bunuri si lucråri, care valoreazå mai puœin de echivalentul în lei a 10.000 EURO, beneficiarulpoate acorda contractul pe baza unei oferte de la un singur furnizor.

Pentru achiziœii de servicii, bunuri æi lucråri, care valoreazå mai mult de echivalentul în lei a 10.000 EURO, beneficiariiprivaœi trebuie så obœinå oferte de la cel puœin 3 furnizori.

Beneficiarii privaœi depun ofertele originale la BRIPS (Biroul Regional pentru Implementarea Programului Sapard),acestea constituindu-se ca documente justificative la cererea de platå.

5.8.1 Adjudecarea contractelor de achiziœii

(în situaœia în care costul serviciilor, bunurilor æi lucrårilor depåæeæte echivalentul în lei a 10.000 EURO minim 3 oferte)

Perioada de valabilitate a ofertelor - Ofertanœii sunt legaœi prin ofertele lor pe perioada specificatå în ofertelerespective. Aceasta perioadå trebuie så fie suficientå pentru a permite Autoritåœii Contractante så examineze ofertele,så aprobe propunerea de adjudecare, så aleagå ofertantul câætigåtor æi så semneze contractul.

Trebuie parcurse urmåtoarele etape:

Primirea æi înregistrarea ofertelor - La primirea ofertelor, Autoritatea Contractantå trebuie så le înregistreze æi såemitå recipisa de primire pentru cele depuse direct sau prin curier.

Alegerea ofertantului câætigåtor - Autoritatea Contractantå va selecta oferta care permite cel mai bine realizareaobiectivelor proiectului propus prin studiul de fezabilitate æi planul de afaceri. Dupå alegerea ofertantului câætigåtor,Autoritatea Contractantå întocmeæte Raportul de adjudecare a contractului.

Semnarea contractului de achiziœii - Autoritatea Contractantå emite spre semnare, contractantului, contractul deachiziœie. Dacå ofertantul câætigåtor nu semneazå contractul în termenii stabiliœi, acesta pierde contractul. AutoritateaContractantå poate încheia contractul cu ofertantul imediat urmåtor.

Modificåri ale contractelor de achiziœii - Contractele de achiziœii pot necesita modificåri pe durata derulårii lor, dacåanumite circumstanœe de implementare schimbå condiœiile iniœiale din momentul semnårii contractului. Modificårile la


ˇ

¸


ˇ

¸

35

contract se realizeazå pe baza unui act adiœional la contractul iniœial semnat de ambele pårœi. Schimbårile de adresåæi de cont bancar vor fi notificate în scris de contractant Autoritåœii Contractante.

5.9 Proceduri de achiziœii pentru beneficiarii publici

Principiul de bazå care guverneazå acordarea contractelor este ofertarea competitivå. Scopul acesteia vizeazåasigurarea transparenœei operaœiunilor, obœinerea calitåœii dorite a serviciilor, bunurilor æi lucrårilor æi eficientizareautilizårii fondurilor. Reglementårile aplicabile obligå Autoritatea Contractantå så garanteze cea mai largå participare,în mod egal, la ofertare æi contractare.

5.9.1 Categoriile de proceduri pentru achiziœii publice

Valoarea de referinœå pentru stabilirea tipului de procedurå de cåtre beneficiarul public, va fi valoarea în lei acontractului, transformatå în EURO la cursul de referinœå calculat de Banca Naœionalå a României, în ziua începeriiprocedurii de licitaœie.

Condiœiile de derulare a diferitelor categorii de licitaœii sunt cele descrise la capitolele 4.3.- 4.6.

În cazul contractelor hibride cuprinzând o combinaœie de lucråri, bunuri si servicii, Autoritatea Contractantå în acord cuAgenœia Sapard - Serviciul de Achiziœii publice, stabileæte procedura care va fi folositå. Aceasta depinde decomponenta predominantå (lucråri, bunuri, servicii), evaluare care va fi fåcutå pe baza valorilor æi a importanœeistrategice relative a contractului în ansamblu.

Nici un contract nu poate fi divizat pentru a se sustrage de la aceste reguli. Daca existå dubii privind modul de estimarea valorii unui contract æi de stabilire a procedurii de licitaœie, Autoritatea Contractantå trebuie så consulte AgenœiaSapard – Serviciul de achiziœii publice asupra acestui aspect înainte de a trece la procedurile de achiziœionare.

SERVICII BUNURI LUCRÅRI

pânå la 5000 EURO pânå la 5000 EURO pânå la 5000 EUROLicitaœie cu o singura ofertå Licitaœie cu o singura ofertå Licitaœie cu o singura ofertå

între 5000 æi 200.000 EURO între 5000 æi 30.000 EURO între 5000 æi 300.000 EUROLicitaœie competitivå negociatå Licitaœie competitivå negociatå Licitaœie competitivå negociatå

între 30.000 æi 150.000 EURO între 300.000 æi 5.000.000 EUROLicitaœie localå deschiså Licitaœie localå deschiså

peste 200.000 EURO peste 150.000 EURO peste 5.000.000 EUROLicitaœie restrânså cu precalificare Licitaœie internaœionalå deschiså Licitaœie internaœionalå deschiså

Sunt invitaœi 4-8 furnizori de servicii Licitaœie restrânså de ofertare(în cazuri excepœionale)

36

Phare

l Acquis comunitar - legislaœia Uniunii Europene æi practicile instituœionale de urmårire a aplicårii æirespectårii ei.

l Agenœii de implementare (AI) - structuri în interiorul ministerelor sau ataæate acestora, care råspund deimplementarea tehnicå a proiectelor finanœate de Uniunea Europeanå.

l Banca Europeanå pentru Reconstrucœie æi Dezvoltare (BERD) - bancå al cårei mandat este de afinanœa proiecte de investiœii în œårile aflate în procesul de tranziœie cåtre democraœie æi economie de piaœå (laora actualå - 27 state din Europa Centralå æi de Est pânå în Asia Centralå).

l Banca Europeanå de Investiœii (BEI) - instituœia de investiœii a Uniunii Europene, creatå în 1957 cumisiunea de a contribui la dezvoltarea echilibratå æi la coeziunea economicå æi socialå a statelor membre aleUniunii. În prezent, poate acorda finanœare æi pentru proiecte de investiœii din afara Uniunii în cadrul politiciieuropene de ajutor æi cooperare pentru dezvoltare.

l Beneficiar - instituœia care beneficiazå de programul Uniunii Europene (minister, agenœie guvermanentalå etc.).

l Comitetul Mixt de Monitorizare (CMM) - analizeazå progresul programelor în sensul îndepliniriicondiœiilor aderårii æi, dacå este necesar, recomandå schimbåri de prioritåœi sau realocarea fondurilor Pharepentru a asigura îndeplinirea acestor condiœii.

l EuropeAid: Oficiul de Cooperare EuropeAid pentru gestionarea ajutorului extern (începând cu 1 ianuarie2001, el fiind succesor al SCR - Serviciul Comun RELEX).

l Responsabilul Naœional cu Autorizarea finanœårii - NAO (National Authorising Officer) - conduceFondul Naœional æi are responsabilitatea de a administra din punct de vedere financiar fondurile provenite dela Uniunea Europeanå.

l Coordonatorul Naœional al Asistenœei - NAC (National Assistance Coordinator) - esteresponsabil cu asigurarea unei legåturi strânse între procesul de aderare æi utilizarea fondurilor comunitare.Este de asemenea responsabil cu stabilirea prioritåœilor acestor finanœåri.

l Oficiul de Plåœi æi Contractare Phare (OPCP) - funcœioneazå în cadrul Ministerului Finanœelor Publiceæi este responsabil cu aspectele procedurale æi administrative privind bugetul proiectelor, organizarea æisupervizarea licitaœiilor, încheierea æi administrarea contractelor, executarea plåœilor, raportarea financiarå,legate de achiziœionarea de servicii, bunuri æi lucråri în cadrul programelor Uniunii Europene.

l Parteneriatul de Aderare (PA) - documentul care stabileæte pentru fiecare œarå candidatå domeniileprioritare în care aceasta trebuie så facå progrese în vederea pregåtirii pentru aderare.

l Planul Naœional de Dezvoltare (PND) - stabileæte prioritåœile pentru promovarea coeziunii economice æisociale în fiecare œarå candidatå.

l Programul Naœional de Adoptare a Acquis-ului (PNAA) - documentul elaborat de cåtre Guvern æi careoferå detalii despre proiectele œårii respective în vederea atingerii prioritåœilor stabilite în Parteneriatul pentruAderare.


ˇ

¸

6. Glosar de termeni


ˇ

¸

37

l SIGMA - Sprijin pentru Îmbunåtåœirea Guvernårii æi Managementului în œårile din Europa Centralå æi de Est:este o iniœiativå comunå OCDE (Organizaœia pentru Cooperare æi Dezvoltare Economicå) – UE, finanœatå înprincipal prin Phare pentru a contribui la reforma administraœiei publice din œårile candidate.

l TAIEX - Birou de Schimburi de Asistenœå Tehnicå æi Informaœii: este un birou al Comisiei Europene carefurnizeazå asistenœå statelor candidate în ceea ce priveæte armonizarea legislativå. Serviciile sale suntcomplementare cu cele oferite prin Phare sau prin alte programe de asistenœå tehnicå.

l TACIS - Asistenœå Tehnicå pentru Comunitatea Statelor Independente: programul de cooperare tehnicå æifinanciarå al Uniunii Europene pentru statele care aparœin Comunitåœii Statelor Independente (13 state:Armenia, Azerbaidjan, Bielorusia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîstan, Moldova, Mongolia, Rusia, Tadjikistan,Turkmenistan, Ucraina æi Uzbekistan).

Ispa

l Împrumut fårå garanœie suveranå: împrumutul acordat fårå garanœia statului, autoritåœile locale fiindresponsabile pentru rambursarea creditului.

l Împrumut cu garanœie suveranå: împrumut garantat de stat; în cazul în care autoritåœile locale nu potrambursa creditul, statul este obligat la rambursarea acestuia.

l Autoritåœi Contractante: Agenœiile de Implementare Ispa.

l Fondurile structurale: instrumente prin care Uniunea Europeanå acordå asistenœå financiarånerambursabilå pentru coeziune economicå æi socialå în statele membre (4 astfel de instrumente: FondulEuropean de Dezvoltare Regionalå, Fondul Social European, Fondul European pentru Orientare æi GarantareAgricolå, Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului).

l Oficiul de Plåœi æi Contractare Phare: instituœia responsabilå cu managementul tuturor proiectelor Ispadin sectorul de mediu, în particular pentru organizarea licitaœiilor, încheierea contractelor æi executarea plåœilor.

l FIDIC - International Federation of Consulting Engineers: Federaœia Internaœionalå a InginerilorConsultanœi - în cazul contractelor de lucråri pentru Ispa se aplicå condiœiile generale de contract FIDIC ce potfi gåsite pe site-ul Internet www.fidic.org.

l NIC - Coordonatorul Naœional Ispa.

l NAO - Responsabil Naœional cu Autorizarea fondurilor.

l SAO - Responsabili Sectoriali cu Autorizarea.

l IMC - Ispa Monitoring Committee - Comitetul de Monitorizare Ispa este format din reprezentanœi ai NIC,NAO, SAO, beneficiarii finali æi Comisia Europeanå. Comitetul se întruneæte de douå ori pe an æi analizeazåstadiul implementårii tuturor måsurilor finanœate de Ispa.

Sapard

l Autoritatea competentå: organismul din România care conferå, monitorizeazå æi retrage acreditareaAgenœiei Sapard æi care numeæte un Organism de Certificare. În România acesta este Fondul Naœional, dincadrul Ministerului Finanœelor Publice.

38

l Agenœia Sapard: organismul care îndeplineæte funcœiile de implementare æi de platå ale programuluiSapard. Doar o singurå Agenœie Sapard poate fi acreditatå în fiecare œarå candidatå la un moment dat.

l Autoritate Contractantå (AC): Agenœia Sapard sau beneficiar (public sau privat) al unui contract finanœatprin programul Sapard.

l Birourile Regionale Sapard: unitåœi teritoriale de implementare a programului Sapard. Sunt in numår deopt, câte unul pentru fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. Se gåsesc la Timiæoara, Satu-Mare, Alba Iulia, Iaæi, Târgoviæte, Bucureæti, Craiova æi Constanœa. Solicitanœii vor depune dosarele definanœare la Biroul Regional din zona unde urmeazå så se deruleze proiectul propus.

l Candidat: orice persoanå fizicå, juridicå sau grup, (care sunt pe lista scurtå) - care participå în nume propriula procedura internaœionalå restrictivå.

l Comisia de evaluare: o comisie formatå dintr-un numår impar de membri (cel puœin 3) posedândcapacitåœile tehnice æi administrative necesare pentru a da o decizie profesionalå asupra ofertelor.

l Conflict de interese: orice eveniment/situaœie care influenœeazå capacitatea candidatului, ofertantului saucontractanœilor de a-æi exprima o opinie profesionalå obiectivå æi imparœialå sau care îl împiedicå la un anumitmoment de a acorda prioritate intereselor AC; orice consideraœii privind posibilele contracte de viitor sauconflicte cu alte angajamente actuale sau trecute ale unui candidat, ofertant sau contractant. Aceste restricœiise aplicå, de asemenea, subcontractanœilor æi angajaœilor candidatului, ofertantului sau contractorului.

l Contul EURO Sapard: contul deschis de Responsabilul Naœional cu Autorizarea într-o instituœie financiaråsau la trezorerie. Acest cont este creat exclusiv pentru plåœile din cadrul programului Sapard, nu face obiectulvreunei taxe sau vreunui impozit æi este purtåtor de dobândå în condiœii normale.

l Contract de achiziœie: un contract încheiat între un furnizor de servicii, bunuri æi lucråri, pe de o parte æiAutoritatea Contractantå, pe de altå parte.

l Contract hibrid: un contract încheiat între AC æi un furnizor de servicii, firmå de construcœii sau furnizor debunuri (utilaje, etc.) acoperind douå sau mai multe din urmåtoarele: lucråri, bunuri æi servicii.

l Contractant: ofertantul selecœionat la sfâræitul procedurii de adjudecare a unui contract.

l Dosarul de licitaœie: dosarul elaborat de AC incluzând toate documentele necesare pentru depunereaofertei de cåtre potenœialii ofertanœi.

l Fondul Naœional: organismul numit de România æi aflat sub coordonarea Responsabilului Naœional cuAutorizarea, care acœioneazå în calitate de Autoritate Competentå pentru programul Sapard.

l Ofertantul: orice persoanå fizicå sau juridicå sau grup care depune în nume propriu o ofertå în vedereaadjudecårii unui contract.

l Organismul de certificare: organismul operaœional independent de Agenœia Sapard æi care ateståconturile Agenœiei Sapard, raporteazå cu privire la sistemele de management æi control æi verificå elementelede co-finanœare naœionalå (în România. Curtea de Conturi).


ˇ

¸


ˇ

¸

39

Programele Uniunii Europene pe Internet

Informaœii despre toate programele finanœate de Uniunea Europeanå pot fi gåsite pe pagina Direcœiei Generalepentru Extindere a Comisiei Europene:http://europa.eu.int/comm/enlargement/financial_assistance.htm

În ceea ce priveæte situaœia curentå a programelor Phare, Ispa æi Sapard derulate în România, informaœii pot fi gåsite

pe pagina de Internet a Delegaœiei Comisiei Europene în România:http://www.infoeuropa.ro

Pe pagina de Internet a EuropeAid, pot fi gåsite descrierea detaliatå a procedurilor Phare æi Ispa æi anunœurile de

licitaœii pentru acordarea contractelor Phare æi Ispa. Tot pe Internet poate fi gåsitå æi lista contractelor pentru care se

vor lansa licitaœii în viitorul apropiat. Fiecare anunœ de licitaœie conœine o descriere a proiectului, experienœa cerutå,

bugetul æi data începerii proiectului.

http://europa.eu.int/comm/EuropeAid/index.htm

http://ted.publications.eu.int - Tenders Electronic Daily de unde se pot afla informaœii despre oportunitåœi de contracte

“Ghidul practic de proceduri pentru contractele de asistenœå externå finanœate din bugetul ComunitåœiiEuropene”, manualul editat de Comisia Europeanå conœine regulile care trebuie respectate pentru licitaœii æi

contractare pentru toate proiectele Phare æi Ispa, începând cu 1 iunie 2003. Poate fi gåsit în versiune electronicå la

urmåtoarele adrese :

http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm

http://www.infoeuropa.ro

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene include informaœii legate de contracte æi programe Phare, precum æi rezumatele

Memorandumurilor Financiare (sunt publicate în JO în seria S). Aceste rezumate prezintå activitåœile ce urmeazå a fi

finanœate æi bugetele lor. Ele dau primul semnal privind viitoarele oportunitåœi de licitare.

Licitaœiile Phare pentru bunuri æi lucråri deschise tuturor celor interesaœi, sunt de asemenea anunœate în JO, seria S, la

fel ca æi rezultatele licitaœiilor.

Vizitaœi JO la: http://www.europa.eu.int/documents/eur-lex/index_en.htm pentru a obœine informaœii legate de programe

æi contracte Phare, licitaœii æi rezultatele lor.

În ceea ce priveæte programul Ispa, informaœii atât despre Regulamentul Ispa 1267/99 æi formularele pentru cererile

de finanœare, cât æi despre proiectele de mediu æi cele de transport, pot fi gåsite la urmåtoarea adreså:

http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy/funds/ispa/ispa_en.htm,

dar æi pe pagina de Internet a Direcœiei Generale Politicå Regionalå (DG Regio) din cadrul Comisiei Europene:

7. Surse de informare referitoarela programele Uniunii Europene

40

http://europa.eu.int/comm/regional_policy/index_en.htm

http://inforegio.eu.int

Manualul Ispa elaborat de DG REGIO 11) poate fi gåsit la adresa:

http://europa.eu.int/comm/regional_policy/funds/download/manu_en.pdf

Manualul FIDIC, care poate fi folosit pentru contractele de lucråri Ispa, se gåseæte în versiune electronicå la:

www.fidic.org

Pentru programul Sapard derulat în România, informaœii pot fi gåsite pe:

site-ul Agenœiei Naœionale Sapard:

http://www.sapard.ro

site-ul Direcœiei Generale Agriculturå din cadrul Comisiei Europene:

http://www.europa.eu.int/comm/agriculture/external/enlarge/index_en.htm

Descrierea Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene:

http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l04000.htm

Cele 10 PNADR (Planul Naœional pentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå) adoptate pentru cele 10 state candidate sau

viitoare state membre pot fi gåsite pe site-ul Internet al Direcœiei Generale pentru Agriculturå din cadrul Comisiei

Europene:

www.europa.eu.int./comm/agriculture/external/enlarge/countries/index_en.htm

Rapoarte privind sectorul agricol în œårile care beneficiazå de asistenœa Sapard pot fi gåsite la:

http://europa.eu.int/comm/agriculture/external/enlarge/publi/index_en.htm

Programele UE la Centrele de Informare ale Comisiei Europene:

Centrul de Informare al Comisiei Europene în RomâniaCalea Victoriei, nr.88, Bucureæti,

Tel/Fax:0040/21/315.34.70

E-mail: [email protected]

http://www.infoeuropa.ro

Program cu publicul: 11:00-17:00 (de luni pânå vineri)

Centrul de Informare despre ExtindereRue Montoyer 19 / Montoyerstraat 19

B- 1000 Bruxelles / Brussel

Tel.: (322) 545.90.10

Fax: (322) 545.90.11

E-mail: [email protected]

Program cu publicul: 9.30-18.00 (de luni pânå vineri)


ˇ

¸

11) Direcœia Generalå “Politicå regionalå” din cadrul Comisiei Europene.

cum se lucreaza ˇ cu phare, ispa si sapard · regulament financiar aplicabil bugetului uniunii...

Documents