introducere – implementarea programului sapard în...

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD

RAPORT ANUAL PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD ÎN ROMÂNIA

ÎN ANUL 2008

Versiune revizuită

ROMÂNIA

Septembrie, 2009

Raport Anual privind implementarea Programului SAPARD în România în anul 2008

CUPRINS

REZUMAT ADMINISTRATIV -------------------------------------------------------------------------------------- 6 Introducere----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 17 Capitolul I - Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora------------ 23 asupra implementării Programului SAPARD ------------------------------------------------------------- 23 I. 1 Cadrul instituţional şi politic din România ----------------------------------------------------------- 23 I.2 Caracteristicile structurale ale economiei din România şi evoluţia macro economică 23 I. 3 Evoluţia demografică şi caracteristicile populaţiei din România----------------------------- 26 I. 4 Politica agricolă şi de dezvoltare rurală în România---------------------------------------------- 27 Capitolul al II-lea - Evaluarea progresului implementării priorităţilor, măsurilor şi sub-măsurilor din cadrul Programului SAPARD -------------------------------------------------------------- 31 II. 1 Cadru general ------------------------------------------------------------------------------------------------- 31 II. 2 Analiza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor SAPARD------------------- 34 II. 2.1 Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” - proiecte necalamitate----------------------------------------------------------------------------------------------- 34 II. 2.2 Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”------------------------------------------------------------------------------------------------------- 36 II. 2.3 Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” - proiecte necalamitate - 36 II. 2.4 Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” - proiecte necalamitate------------------------ 38 II. 2.5 Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” ----------------------------------------------- 40 II. 2.6 Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 41 II. 2.7 Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” - proiecte necalamitate----------------------------------------- 42 II. 2.8 Măsura 3.5 „Silvicultură”---------------------------------------------------------------------------------- 44 II. 2.9 Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” ------------------------------------------------ 44 II. 2.10 Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”------------------------------------------------------------------------ 45 II. 3 Cheltuielile pe măsuri -------------------------------------------------------------------------------------- 45 II. 3.1 Proiecte plătite ------------------------------------------------------------------------------------- 45 II. 3.2 Proiecte aprobate ------------------------------------------------------------------------------------------- 53 II. 3.3 Proiecte finalizate ------------------------------------------------------------------------------------------- 57 II. 3.4 Sectoare sensibile ------------------------------------------------------------------------------------------ 58 II. 3.5 Proiecte sancţionate şi reziliate ------------------------------------------------------------------------- 63

2


II . 4 Gradul de realizare a obiectivelor Programului--------------------------------------------------- 67 II. 4.1 Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” - 67 II. 4.2 Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”------------------------------------------------------------------------------------------------------- 70 II. 4.3 Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” ------------------------------- 70 II. 4.4 Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” ------------------------------------------------------ 73 II. 4.5 Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” ------------------------------------------------------------------------ 74 II. 4.6 Măsura 3.5 „Silvicultură”---------------------------------------------------------------------------------- 76 II. 5 Concluzii privind diferenţele înregistrate în implementarea proiectelor între regiuni, măsuri, submăsuri------------------------------------------------------------------------------------- 76 Capitolul al III-lea - Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei implementării Programului SAPARD -------------------------------------------------------------------------------------------101 III. 1 Activităţile Autorităţii de Management--------------------------------------------------------------101 III. 2 Activităţile Fondului Naţional --------------------------------------------------------------------------103 III. 2.1 Aspecte financiare privind implementarea Programului SAPARD ------------------------- 103 III. 2.2 Monitorizarea acreditării în anul 2008---------------------------------------------------------- 106 III. 2.3 Lichidarea conturilor --------------------------------------------------------------------------------------109 III. 2.4 Rapoarte de nereguli ----------------------------------------------------------------------------- 110 III. 3 Activităţile Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit -------------------------110 III. 3.1 Misiuni de audit efectuate de Direcţia Audit Intern------------------------------------------------111 III. 3.2 Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă ---------------------------------118 III. 4 Activităţile Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD --------------------124 III. 5 Sistemul de monitorizare şi evaluare ---------------------------------------------------------------125 III. 6 Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD ---------------------------------------------------------------------126 III. 7 Asigurarea publicităţii Programului SAPARD în România -----------------------------------131 III. 8 Utilizarea asistenţei tehnice ----------------------------------------------------------------------------134 III. 9 Respectarea principiului complementarităţii fondurilor comunitare faţă de fondurile naţionale -----------------------------------------------------------------------------------------------135 Capitolul al IV-lea - Coordonarea Programului SAPARD cu alte instrumente financiare de sprijin internaţional ------------------------------------------------------------------------------------------139 IV.1 Cadru general------------------------------------------------------------------------------------------------139 IV. 2 Asistenţă acordată prin Programul PHARE-------------------------------------------------------139 IV. 3 Alte instrumente financiare ----------------------------------------------------------------------------142 IV. 3.1 Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA------------------------142 IV. 3.2 Proiecte finanţate prin Banca Mondială -------------------------------------------------------------144

3


Acronime

aprox. – aproximativ AFA – Acord Anual de Finanţare AM – Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD ANCA – Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă ANIF - Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare ANPA – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură ANSVSA - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor APDRP – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit APIA – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură BEI – Banca Europeană de Investiţii BIRD – Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare buc. – bucăţi cca. – circa CE – Comunitatea Europeană CM – Comitetul de Monitorizare CMM – Comitetul Mixt de Monitorizare Comitet STAR – Comitetul pentru Structuri Agricole şi Rurale CRPDRP – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit DADR – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală DAI – Direcţia de Audit Intern DAPI – Direcţia Audit Public Intern DC – Direcţia Coordonare DCA – Direcţia de Control şi Antifraudă DG Agri – Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – Comisia Europeană DGDR – AM PNDR – Direcţia Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR DLAF – Departamentul pentru Luptă Antifraudă DNA – Direcţia Naţională Anticorupţie DPP – Direcţia Plăţi Proiecte DSC – Direcţia Selectare Contractare DST – Drept Special de Tragere DSVSA – Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă FEOGA – Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă FIDA – Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă FN – Fondul Naţional ha. – hectar HG – Hotărârea Guvernului hl. – hectolitru IC – Centrul de Informare IFN – Instituţii Financiare Non-bancare

4


ISPA – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare kg. – kilogram lit. – litera MAPDR – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale MAFA – Acord Multi-Anual de Finanţare MAI – Ministerul Administraţiei şi Internelor MFP - Ministerul Finanţelor Publice mil. – milion mld. – miliard MM – Ministerul Mediului MO – Monitorul Oficial MS – Ministerul Sănătăţii MTI – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii nr. – număr OJCA – Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă OJPDRP – Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit OUAI - Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii OUG – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pct. – punct PHARE – Polonia şi Ungaria, Asistenţă pentru Dezvoltare Economică PIB – Produsul Intern Brut PNADR – Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 POP – Programul Operaţional pentru Pescuit RNAF – Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării SAPARD – Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală SC – Serviciul Contractare SCP – Serviciul Contabilizare Plăţi SES – Serviciul Evaluare Selectare SMER – Serviciul Monitorizare, Evaluare, Raportare SPP - Staţie de punere sub presiune STD – Serviciul Tehnic Delegat UE – Uniunea Europeană UMP – Unitatea de Management al Proiectului USD – Dolar SUA t.- tonă

5


REZUMAT ADMINISTRATIV Conform prevederilor art. 8, Secţiunea B din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene (MAFA), semnat la Bruxelles, în data de 2 februarie 2001 (Acord ratificat prin Legea nr. 316/2001 publicată în M.O. nr. 362/2001), România are obligaţia de a întocmi şi prezenta Comisiei Europene, în termen de 6 luni de la sfârşitul fiecărui an calendaristic, Raportul anual de implementare a Programului SAPARD pentru anul anterior. În acest sens, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD, în strânsă colaborare cu instituţiile implicate în implementarea Programului, elaborează raportul mai sus menţionat şi îl supune, pentru analiză şi aprobare, membrilor Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, anterior înaintării acestuia Comisiei Europene. Prezentul Raport acoperă perioada de implementare 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2008. Implementarea Programului SAPARD în România are la bază Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, elaborat de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi aprobat prin Decizia CE (2000) nr. 3742 din 12 decembrie 2000. Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării Programului SAPARD Referitor la evoluţia macro-economică şi caracteristicele structurale ale economiei româneşti se constată că, produsul intern brut (PIB) a crescut de la 412.761,5 milioane lei în 2007, atingând valoarea de 503.958,7 milioane lei în anul 2008. Rata anuală de creştere a PIB-ului a fost de 7,1% în 2008 faţă de 6,2 % în 2007. Ponderea sectorului privat în PIB a avut o involuţie, acest indicator reprezentând în 2008 70,8% din total, faţă de 72,2% în anul 2007. Rata medie anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere în anul 2008, ajungând la 7,85%, faţă de 4,8% cât s-a înregistrat în 2007. Rata şomajului în anul 2008 a fost în creştere faţă de anul precedent, ajungând la sfârşitul anului 2008 la 4,4%, faţă de 4,1% în anul 2007. În anul 2008, ponderea sectorului privat din agricultură, silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului a atins un nivel de 94,2% din valoarea adăugată brută a sectorului. În ceea ce priveşte evoluţia producţiei ramurii agricole faţă de anul precedent, se observă creşteri în anii 2003 (+7,5), 2004 (+18,1%), 2006 (+2,4%), precum şi în anul 2008 (+21,7%). La data de 1 iulie 2008, populaţia României a fost de 21,50 milioane locuitori, din care populaţia rurală reprezentând 44,9% din populaţia ţării.

6


Structura pe vârste a populaţiei confirmă continuarea lentă, dar sigură a procesului de îmbătrânire demografică, cu valori mai accentuate în mediul rural. Populaţia feminină este mai îmbătrânită decât cea masculină, îndeosebi în mediul rural. Vârsta medie a populaţiei, cu valori mai mari la populaţia feminină, a crescut comparativ cu anul 2007, în ambele medii. În privinţa nivelului de educaţie în trimestrul III 2008, 62,4% din populaţia de 15 ani şi peste are cel puţin un nivel de instruire mediu (52,7% sunt absolvenţi ai formei de învăţământ mediu şi 9,7% ai învăţământului superior), iar 37,7% din populaţia de 15 ani şi peste are un nivel scăzut de educaţie. Există diferenţe între structura pe niveluri de educaţie a populaţiei din mediul urban şi din rural. Astfel, se constată o mai mare concentrare a populaţiei de 15 ani şi peste cu un nivel ridicat de educaţie în mediul urban (76,9% din persoane au studii medii sau superioare) faţă de mediul rural, unde predomină populaţia cu un nivel scăzut de educaţie (55,8% au studii primare, gimnaziale sau nu au absolvit nici o şcoală). Cea mai accentuată diferenţiere se constată în cazul absolvenţilor învăţământului superior, a căror pondere este de aproape 8 ori mai mare în urban decât în rural. Evaluarea progresului implementării priorităţilor, măsurilor şi sub-măsurilor din cadrul Programului SAPARD Pentru măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, pe parcursul celor 48 de sesiuni desfăşurate în perioada august 2002 - iulie 2006, au fost depuse 736 proiecte şi au fost contractate 466 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 1.248.222,502 mii Lei, respectiv 345,143 mil. Euro. În cadrul măsurii 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada mai - octombrie 2006, din cele 20 proiecte depuse, au fost contractate 20 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 129.428,687 mii Lei, respectiv 36,104 mil. Euro. Pe parcursul celor 9 sesiuni care s-au desfăşurat în perioada august – noiembrie 2002 şi în perioada aprilie – august 2006, pentru măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, din cele 781 proiecte depuse, au fost contractate 762 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 2.106.678,208 mii Lei. Din numărul total de proiecte aprobate pentru măsura 2.1, aproximativ 50% aparţin Submăsurii „Drumuri în zonele rurale” (380 proiecte aprobate, 36% sunt pe Submăsura de „Alimentare cu apă” (273 proiecte aprobate), 11% sunt proiecte aprobate pentru „Submăsura privind canalizarea” (87 proiecte aprobate) şi 3% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura privind lucrările de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor (22 proiecte aprobate). Pe parcursul celor 32 sesiuni desfăşurate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, în cadrul măsurii 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, au fost depuse 2.984 proiecte şi au fost contractate 1.921 de proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 834.372,636 mii Lei, respectiv 231,323 mil. Euro.

7


Aproximativ 62% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Culturi de câmp (1.190 proiecte aprobate), vizând, cu preponderenţă, achiziţia de utilaje şi echipamente independente. Pentru măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie - noiembrie 2006, au fost depuse 4 proiecte, acestea fiind contractate cu o valoare eligibilă totală aprobată de 304,608 mii Lei, respectiv 0,086 mil. Euro. Aproximativ 75% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Lapte (3 proiecte aprobate). Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie - noiembrie 2006, în cadrul măsurii 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” au fost depuse 48 proiecte, din care s-au contractat 47 de proiecte cu o valoare eligibilă totală aprobată de 764,719 mii Lei, respectiv 0,217 mil. Euro. Cele 47 de proiecte contractate vizează tipuri de activităţi privind conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale. Pentru măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, pe parcursul celor 32 de sesiuni desfăşurate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, din cele 1.658 proiecte depuse, au fost contractate 1.080 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 251.672,724 mii Lei, respectiv 69,610 mil. Euro. Aproximativ 60% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura „Turism rural” (643 proiecte aprobate). De asemenea, submăsura „Alte activităţi” deţine o pondere de 31% (335 contracte) din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 3.4, investiţiile preponderente fiind orientate către apicultură (214 contracte reprezentând 64% din total submăsură) şi într-o mai mică măsură către creşterea melcilor şi broaştelor (88 contracte reprezentând 26% din total submăsură). Pe parcursul celor 3 de sesiuni desfăşurate în perioada mai - iulie 2006, în cadrul măsurii 3.5 „Silvicultură”, din cele 158 proiecte depuse, au fost contractate 114 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 236.504,634 mii Lei, respectiv 66,677 mil. Euro. În ceea ce priveşte măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, până la sfârşitul anului 2008, au fost aprobate 5 proiecte în valoare 10.521,610 mii lei, reprezentând 2,901 mil. Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005. Până la sfârşitul anului 2008, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate 10 proiecte în valoare 5.214,570 mii Lei, reprezentând 1,374 mil. Euro. Prin proiectele aprobate se asigură asistenţă tehnică pentru întâlnirile Comitetului de Monitorizare (1 proiect), seminarii naţionale (2 proiecte), informare şi campanii publicitare (2 proiecte), realizarea de studii pregătitoare pentru alte măsuri (3 proiecte) şi realizarea evaluării intermediare a Programului (2 proiecte).

8


Până la data de 31 decembrie 2008, valoarea proiectelor plătite pe măsuri a fost de 1.278,744 mil. Euro, respectiv 254,030 mil. Euro în anul 2008, din care:

• 340,683 mil. Euro pentru măsura 1.1, reprezentând 26,64% din totalul plăţilor efectuate;




• În anul 2008 au fost demarate plăţile pentru măsura 3.2. Plăţile efectuate au fost în valoare de 0,029 mil. Euro, reprezentând 0,002% din totalul plăţilor efectuate;





• 1,424 mil. Euro pentru măsura 4.2, reprezentând 0,11% din totalul plăţilor efectuate.

În privinţa proiectelor aprobate, până la data de 31 decembrie 2008, au fost aprobate 4.414 proiecte cu o valoare publică de 1.322,391 mil. Euro, pe măsurile de investiţii, din care 10,56% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 0,45% reprezintă contracte pe măsura 1.2, 17,26% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 43,52% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.1, 0,09% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.2, 1,07% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.3, 24,47% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.4, respectiv, 2,58% sunt proiectele contractate pe măsura 3.5. Valoarea publică contractată aferentă contractelor pe măsura 1.1 a fost de 345,143 mil. Euro, reprezentând 26,10% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 1.2, valoarea publică contractată a fost de 36,104 mil. Euro, respectiv 2,73% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 573,231 mil. Euro, respectiv 43,35% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 231,323 mil. Euro, respectiv 17,49% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.2 valoarea publică contractată a fost de 0,086 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.3 valoarea publică contractată a fost de 0,217 mil. Euro, respectiv 0,02% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.4 valoarea publică contractată a fost de 69,610 mil. Euro, respectiv 5,26% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.5, valoarea publică contractată a fost de 66,677 mil. Euro, respectiv 5,04% din totalul angajamentelor APDRP. De asemenea, până la data de 31 decembrie 2008, au fost aprobate 120 proiecte calamitate cu o valoare publică de 73,846 mil. Euro, pe măsurile de investiţii, din care 2,50% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 69,17% reprezintă contracte pe măsura

9


2.1, 25,83% reprezintă contracte pe măsura 3.1, respectiv, 2,50% sunt proiectele contractate pe măsura 3.4. Valoarea publică contractată aferentă contractelor calamitate pe măsura 1.1 a fost de 6,315 mil. Euro, reprezentând 8,55% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 59,898 mil. Euro, respectiv 81,11% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 7,183 mil. Euro, respectiv 9,73% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.4, valoarea publică contractată a fost de 0,450 mil. Euro, respectiv 0,61% din totalul angajamentelor APDRP. Astfel, per total program, la finalul anului 2008, suma totală angajată (1.400,512 mil. euro), reflectă un grad de angajare de 92,05% în raport cu alocările 2000-2006. Până la 31 decembrie 2008, au fost finalizate 3.965 proiecte, din care 430 proiecte pe măsura 1.1, din care 1 proiect finalizat fiind calamitat, 6 proiecte pe măsura 1.2, 749 proiecte pe măsura 2.1 din care 50 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.807 proiecte pe măsura 3.1, din care 31 proiecte finalizate fiind calamitate, 902 proiecte pe măsura 3.4 din care 2 proiecte finalizate fiind calamitate, 56 proiecte pe măsura 3.5, 5 proiecte pe măsura 4.1, iar pe măsura 4.2 s-au finalizat 10 proiecte. Din totalul de 3.965 proiecte, în cursul anului 2008, a fost finalizat un număr de 777 proiecte, din care: 120 proiecte pe măsura 1.1, 6 proiecte pe măsura 1.2, 148 proiecte pe măsura 2.1, 184 proiecte pe măsura 3.1, 289 proiecte pe măsura 3.4, 26 proiecte pe măsura 3.5, 3 proiecte pe măsura 4.1 şi 1 proiect pe măsura 4.2. Până la 31 decembrie 2008, conform datelor oficiale au fost reziliate şi sancţionate datorită iregularităţilor 806 proiecte, dintre care 99 proiecte pe măsura 1.1, 2 proiecte pe măsura 1.2, 228 proiecte pe măsura 2.1, 168 proiecte pe măsura 3.1, 45 proiecte pe măsura 3.3, 247 proiecte pe măsura 3.4, 6 proiecte pe măsura 3.5, 2 proiecte pe măsura 4.1 şi 9 proiecte pe măsura 4.2. Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei implementării Programului SAPARD Conform funcţiilor sale specifice, în cursul anului 2008, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD (AM) a desfăşurat o serie de activităţi pentru eficientizarea implementării Programului, asigurând coordonarea monitorizării şi raportării. Având în vedere că potrivit art. 2 din Acordul Multianual de Finanţare, contribuţia financiară a CE se stabileşte prin acordurile anuale de finanţare, AM a întreprins demersurile necesare pentru încheierea, ratificarea şi notificarea ratificării Acordului de modificare a Acordului Anual de Finanţare 2006. Astfel, în data de 4 decembrie 2008, s-a semnat la Bucureşti şi, respectiv Bruxelles, Acordul dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, pentru modificarea Acordului Anual de Finanţare 2006. Prin acest acord a fost prelungit termenul de valabilitate a angajamentului financiar al Comunităţii pentru anul 2006 până la 31 decembrie 2009, permiţând astfel, evitarea dezangajării fondurilor alocate României prin Programul SAPARD pentru anul 2006.

10


În anul 2008, Autoritatea de Management a organizat cea de-a şaisprezecea reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, în data de 25 noiembrie. Aprobarea, de către membrii Comitetului de Monitorizare, în procedură scrisă a Raportului anual SAPARD 2007, a fost asimilată unei întâlniri de lucru şi considerată cea de-a cincisprezecea reuniune. Autoritatea de Management a asigurat secretariatul întâlnirilor Comitetului şi a menţinut un contact permanent cu organismele reprezentate în cadrul Comitetului, în vederea identificării problemelor cu care acestea se confruntă. Conform art. 8 – Secţiunea B din MAFA, Autoritatea de Management a elaborat Raportul anual privind implementarea Programului SAPARD în România pentru anul 2007, pe care l-a supus aprobării membrilor Comitetului de Monitorizare, în procedură scrisă, în data de 16 iunie 2008. Raportul a fost transmis spre aprobare, Comisiei Europene, în data de 20 iunie 2008. De asemenea, AM SAPARD a supus aprobării membrilor Comitetului de Monitorizare modificarea PNADR, în sensul realocării în cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, pentru anul 2006 a unei sume de 45,00 milioane euro din contribuţia CE de la zone calamitate la zone necalamitate, fără modificarea sumei alocate iniţial acestei măsuri, şi anume suma de 524,81 milioane euro. De asemenea, AM a propus suplimentarea cu 0,1 milioane euro contribuţie CE la măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”, pentru anul 2005, prin redistribuire de la măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” pentru ca nivelul alocării financiare să corespundă nivelului sumei prevăzute prin programul de achiziţii pentru această măsură. Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice a transmis Comisiei Europene – DG Agri, în anul 2008, Declaraţii de cheltuieli şi cereri de plată în valoare de 152.050.058,27 Euro. În conformitate cu Declaraţia suplimentară de cheltuieli şi cererea de plată nr. 36 cu termen de raportare 30 noiembrie 2008, valoarea totală a cheltuielilor din fonduri SAPARD ale Uniunii Europene de la începutul Programului până la data de 31.11.2008 este de 909.963.876,79 Euro. Această sumă include şi suma de 685.167,89 Euro reprezentând plăţi efectuate din dobânda acumulată în contul Euro SAPARD. În anul 2008, Comisia Europeană a rambursat Fondului Naţional o valoare totală de 10.549.598,00 Euro din total sume solicitate în 2008. Diferenţa dintre suma solicitată şi cea transferată de 141.500.460,27 Euro va face obiectul transferurilor de la Comisia Europeană din bugetul aferent anului 2009 după implementarea Planului de acţiune pentru implementarea recomandărilor DG AGRI ca urmare a misiunii de monitorizare din 3-13 iunie 2008. Datorită epuizării fondurilor disponibile din contul Euro SAPARD, determinată de diferenţa de timp dintre utilizarea lor şi rambursarea de către Comisia Europeană, precum şi din cauza suspendării plăţilor de către CE, Fondul Naţional a transferat Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit o sumă de 141.629.043,84

11


Euro. La data de 31.12.2008 trebuia reîntregit contul de indisponibilităţi temporare cu suma de 117.663.669,13 Euro. Această sumă urmează a fi returnată bugetului de stat imediat după ce vor fi reluate de CE plăţile către România. În conformitate cu prevederile art. 6 al Regulamentului (CE) nr. 248/2007 privind măsurile referitoare la acordurile de finanţare multianuale şi acordurile de finanţare anuale încheiate pe baza Programului SAPARD, precum şi la tranziţia de la Programul SAPARD la programele de dezvoltare rurală, Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării (RNAF) a informat de îndată Comisia Europeană despre orice modificare propusă în implementarea Programului SAPARD în anul 2008. Ca urmare a constatărilor transmise de către auditorii CE - DG AGRI, ca rezultat al misiunii de monitorizare a Programului SAPARD în România, în perioada 3-13 iunie 2008, au fost suspendate plăţile naţionale către beneficiari, RNAF impunând Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit câteva condiţii minimale pentru reluarea acestor plăţi cu fonduri de la bugetul de stat. Acestea vizau, în principal, îmbunătăţirea procedurilor APDRP dar şi asigurarea unui număr suficient de personal instruit astfel încât să se asigure că numărul mare de cereri de plată înregistrate la APDRP în perioada de suspendare a plăţilor vor fi procesate în timp şi la o calitate corespunzătoare. Numai după îndeplinirea acestora şi comunicarea Instrucţiunii nr. 118 la CE, în data de 25.09.2008, au fost reluate plăţile naţionale din fonduri de la bugetul de stat către beneficiarii Programului SAPARD. Activităţile şi misiunile de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în cursul anului 2008 s-au desfăşurat în conformitate cu Planul Anual de Audit pe 2008 şi Planul Strategic de Audit pentru perioada 2008-2010 pentru Programul SAPARD şi au cuprins verificări cu privire la:

• Modul de respectare a procedurilor aferente implementării măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 („100% Re-performance”) şi urmărirea recomandărilor aferente acestor verificări;

• Integritatea, acurateţea şi veridicitatea conturilor contabile ale Agenţiei pe anii 2006 şi 2007;

• Modul de respectare a procedurii de achiziţii publice pentru proiectele aferente măsurii 2.1 din regiunile afectate de calamităţi;

• Evaluarea aplicaţiei informatice PROSYS; • Evaluarea modului de stabilire a procedurii de achiziţii publice (G3 ACP),

aplicabile pentru achiziţiile desfăşurate în anul 2007 de beneficiarii măsurilor 1.2 şi 2.1;

• Identificarea cauzelor care au determinat apariţia unor diferenţe între evidenţele direcţiilor Agenţiei pentru proiectele finanţate prin Programul SAPARD;

• Evaluarea pistei de audit pentru instrucţiunile şi circularele emise în vederea modificării procedurilor pentru implementarea Programului SAPARD;

• Evaluarea Manualului de proceduri de înregistrare şi recuperare datorii G8 IRD;

• Evaluarea propunerilor de modificare a procedurii de efectuare plăţi, G6 – EP;

• Evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor elaborate pentru implementarea Programului SAPARD în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 63/ 2008;

12


• Evaluarea propunerilor de modificare şi completare a procedurilor elaborate pentru implementarea Programului SAPARD în conformitate cu recomandările Comisiei Europene din adresa nr. 16.859/ 09.07.2008;

• Urmărirea recomandărilor şi observaţiilor formulate de către entităţile externe abilitate, şi anume: Curtea Europeană a Auditorilor, auditorii Comisiei Europene, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Audit Public Intern, Departamentul de Control al Guvernului, Direcţia Generală de Inspecţii Tehnice şi Control din cadrul MAPDR.

În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, Direcţiei de Audit din cadrul MAPDR, auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Audit Public Intern şi Comisiei Europene. Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2008 se referă la următoarele deficienţe:

• Efectuarea unei plăţi în exces; • Nerespectarea principiului bunei gestionări financiare (sound financial

management), conform prevederilor MAFA, Secţiunea B, art. 4; • Completarea şi/ sau clarificarea procedurilor de achiziţii; • Necorelarea manualului de proceduri G8 – IRD cu alte proceduri APDRP

elaborate pentru Programul SAPARD ori alte documente din legislaţia naţională;

• Nerespectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare cu privire la achiziţiile publice;

• Lipsa adoptării de măsuri asiguratorii; • Utilizarea unui manual de proceduri care nu respectă cerinţele Comisiei

Europene; • Prevederi procedurale incomplete; • Comunicarea deficitară.

Direcţia Control şi Antifraudă (DCA), aflată în subordinea directă a directorului general al APDRP, efectuează, conform procedurii acreditate, verificări tehnice şi financiare ale proiectelor privind certificarea, conformitatea, eligibilitatea, selecţia şi plăţile, menţinerea eligibilităţii pe o perioadă de 5 ani, dar şi controlul intern, în scopul prevenirii fraudei şi asigurării utilizării corespunzătoare a fondurilor, cu respectarea cerinţelor de calitate impuse prin proiect. Principalele activităţi de control au constat în:

I. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie; II. Verificarea proiectelor după ultima plată (verificare ex-post).

13


Activităţile Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD În perioada 2001 – 2008, s-au desfăşurat şaisprezece reuniuni ale Comitetului de Monitorizare, dintre acestea, ultimele două în cursul anului 2008. În cursul anului 2008 a fost organizată o întâlnire a Comitetului de Monitorizare şi, respectiv o procedură scrisă de aprobare a Raportului Anual. În urma consultărilor cu oficialii Comisiei Europene, s-a convenit ca aprobarea Raportului anual privind implementarea Programului SAPARD în România în anul 2007 de către membrii Comitetului de Monitorizare, în procedură scrisă, să fie echivalentă cu o întâlnire a Comitetului de Monitorizare, respectiv cea de-a XV-a reuniune a Comitetului de Monitorizare. Sistemul de monitorizare şi evaluare Monitorizarea derulării Programului SAPARD se realizează cu ajutorul indicatorilor corespunzători caracterului specific al asistenţei şi situaţiei socio-economice, structurale şi de mediu din România. La nivelul APDRP, indicatorii de monitorizare sunt grupaţi astfel: indicatori regionali, indicatori de monitorizare financiară şi indicatori de realizare. Pentru asigurarea unui sistem eficient de urmărire şi evidenţiere a stadiului implementării Programului SAPARD s-au realizat o serie de acţiuni pentru monitorizare, concretizate în diverse situaţii şi analize zilnice, săptămânale şi/sau lunare privind colectarea informaţiilor şi a indicatorilor în diverse etape pe care le parcurge proiectul: depunere, selecţie, notificare, contractare, depunere cerere de plată, autorizare plată şi plata efectivă a tranşei. Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD În scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului au fost întreprinse următoarele:

• Acţiuni vizând îmbunătăţirea procedurilor (îmbunătăţirea sistemului de control intern referitor la gestionarea instrucţiunilor, modificarea procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii publici ai Programului SAPARD, etc.).

• Acţiuni privind crearea unei baze de date care să conţină absolut toate proiectele ce au fost depuse în cadrul Programului SAPARD. La 31 august 2008 a fost demarată procedura de încărcare a bazei cu toate informaţiile, astfel încât la momentul de faţă baza de date SAPARD conţine toate proiectele depuse în cadrul Programului SAPARD, conţine actele adiţionale aferente fiecărui proiect şi de asemenea conţine toate tranşele de plată (inclusiv toate informaţiile aferente ordinului de plată cu care s-a făcut efectuat tranzacţia respectivă).

• Măsuri vizând baza materială - în cursul anului 2008 au fost realizate achiziţii din bugetul propriu în sumă totală de 3.543,6 mii lei, venite să completeze baza materială existentă.

• Măsuri privind asigurarea personalului necesar (în baza O.U.G nr. 65/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, precum şi

14


pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), APDRP are un număr de 1.613 posturi din care 1.461 posturi sunt ocupate şi 152 sunt vacante. La data de 31.12.2008 gradul de ocupare a posturilor a fost de 90%.

• Măsuri de pregătire a personalului – au vizat pregătirea profesională a personalului APDRP, consolidarea competenţelor profesionale în raport cu cerinţele postului şi cu strategia de dezvoltare a Agenţiei în următoarele domenii: securitatea informaţiei, măsuri de dezvoltare rurală privind evaluarea, contractarea, autorizarea şi contabilizarea plăţilor, recuperarea debitelor, legislaţie, management, comunicare şi aplicarea unitară a procedurilor de lucru aferente Programului SAPARD şi FEADR. Numărul de angajaţi incluşi în programe de pregătire a fost de 1.400.

• Măsuri privind cadrul legislativ. Asigurarea Publicităţii Programului SAPARD în România Activitatea de promovare a Programului SAPARD în cursul anului 2008 s-a realizat în principal prin prezentarea stadiului implementării Programului prin comunicate de presă şi materiale de informare a publicului, a proiectelor de succes realizate cu fonduri SAPARD şi în cadrul evenimentelor publice de profil. În acest sens, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întreprins o serie de acţiuni de informare şi anume:

• Prezentarea modelelor de proiecte realizate prin SAPARD; • Elaborarea şi distribuirea materialelor informative; • Participarea la evenimente de promovare şi popularizare; • Completarea şi actualizarea site-ului APDRP.

Informaţiile furnizate de către departamentul de specialitate (Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media – DPCRMM) şi de către responsabilii de promovare de la nivel regional şi judeţean au avut ca subiect procesul de derulare şi de efectuare a plăţilor Programului SAPARD, concomitent cu promovarea detaliilor privind accesarea şi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Astfel, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a acordat o atenţie deosebită acestui tip de comunicare, asigurând mediatizarea Programului SAPARD şi a FEADR prin: comunicate de presă şi comunicare eficientă cu mass-media. Utilizarea asistenţei tehnice În ceea ce priveşte măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, până la sfârşitul anului 2008, au fost aprobate cele 5 proiecte contractate în decursul anului 2005, în valoare 13.287,55 mii lei, reprezentând 3,65 mil. Euro. De asemenea, până la sfârşitul anului 2008, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate alte 10 proiecte în valoare 5.839,98 mii lei, reprezentând 1,54 mil. Euro.

15


Respectarea principiului complementarităţii fondurilor comunitare faţă de fondurile naţionale Conform prevederilor art. 3 „Complementaritatea şi asistenţa tehnică” din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 privind ajutorul financiar al Comunităţii destinat măsurilor de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în ţările candidate din centrul şi estul Europei, în perioada de preaderare, „acţiunea Comunităţii completează acţiunile naţionale corespunzătoare sau contribuie la acestea”. Faţă de aceste prevederi, Guvernul României promovează o politică de sprijin a producătorilor agricoli. Pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic în baza programelor de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, din bugetul aprobat pe anul 2008 pentru MAPDR, a fost alocată suma de 3.127.090.019 lei, destinată plăţii sprijinului acordat de stat producătorilor agricoli. Coordonarea Programului SAPARD cu alte instrumente financiare de sprijin internaţional Pentru coordonarea Programului cu alte instrumente financiare şi în vederea evitării suprapunerilor şi asigurării transparenţei utilizării instrumentelor cu finanţare internaţională, România a creat structurile necesare pentru asigurarea coordonării, informării şi monitorizării asistenţei financiare internaţionale. În ceea ce priveşte asistenţa tehnică furnizată prin Programul PHARE, în anul 2008 Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a beneficiat de o serie de proiecte privind:

• Pregătirea personalului Autorităţii de Management şi a organismelor implicate în procesul de programare şi în stabilirea sistemului de implementare;

• Pregătirea personalului instituţiilor implicate în pregătirea şi implementarea Programului pentru Dezvoltare Rurală şi Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 precum şi în activităţile de comunicare ale organismelor responsabile pentru implementarea programelor;

• Asistenţă Tehnică pentru elaborarea software-ului necesar implementării fondurilor de dezvoltare rurală şi pescuit;

• Stabilirea structurilor adecvate pentru asigurarea absorbţiei fondurilor europene pentru dezvoltare rurală şi pescuit după aderare.

Totodată, prin intermediul altor instrumente financiare de sprijin internaţional sunt finanţate următoarele proiecte:

• Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA; • Proiectul privind „Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii” finanţat prin

BIRD; • Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în

Agricultură” (MAKIS) finanţat prin Banca Mondială.

16


Introducere În termen de 6 luni de la sfârşitul fiecărui an calendaristic, România are obligaţia de a întocmi şi prezenta Comisiei Europene, în conformitate cu prevederile art. 8, Secţiunea B din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene (MAFA), semnat la Bruxelles, în data de 2 februarie 2001 (Acord ratificat prin Legea nr. 316/2001 publicată în M.O. nr. 362/2001), Raportul anual de implementare a Programului SAPARD pentru anul anterior. Anterior înaintării Comisiei Europene, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD, în colaborare cu instituţiile implicate în implementarea Programului, elaborează raportul pe care îl supune, pentru analiză şi aprobare, membrilor Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD. Până în prezent, România a elaborat cinci rapoarte anuale de implementare a Programului SAPARD, primul dintre acestea acoperind perioada de implementare 1 august 2002 – 31 decembrie 2003, al doilea: 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2004, al treilea: 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2005, al patrulea: 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2006, iar al cincilea: 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2007. Raportul Anual de Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2007 a fost transmis de către Autoritatea de Management membrilor Comitetului de Monitorizare pentru analiză în data de 5 iunie 2008 şi a fost aprobat de către aceştia, în procedură scrisă, în data de 16 iunie 2008. Raportul a fost înaintat Comisiei Europene, conform prevederilor MAFA, în data de 20 iunie 2008. În urma analizei în cadrul serviciilor Comisiei, Autoritatea de Management a primit o serie de observaţii şi comentarii cu privire la textul Raportului, prin scrisoarea nr. SV/fa D(2009)4569 din data de 14 aprilie 2009. După completarea şi clarificarea aspectelor ridicate de către Comisie, versiunea consolidată a Raportului Anual de Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2007 urmează a fi transmisă Comisiei Europene. Raportul Anual de implementare a Programului SAPARD în România aferent anului 2008 acoperă perioada de implementare 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2008 şi, conform dispoziţiilor art. 8, pct. 5, Secţiunea B din MAFA, cuprinde informaţii referitoare la:

• schimbările intervenite în condiţiile generale cu relevanţă în implementarea Programului, în special, principalele tendinţe socio-economice, schimbări ale politicilor naţionale, regionale sau sectoriale şi, dacă este cazul, implicaţiile acestora în consecvenţa asistenţei SAPARD cu cea provenind din alte instrumente financiare ale Comunităţii;

• stadiul implementării priorităţilor şi măsurilor cu privire la atingerea obiectivelor Programului, ceea ce permite o cuantificare a indicatorilor fizici şi a indicatorilor de rezultat, precum şi a impactului Programului;

17


• etapele parcurse de Autoritatea de Management, de APDRP (fosta Agenţie SAPARD), dacă este cazul, şi de Comitetul de Monitorizare în vederea asistării asigurării calităţii şi eficienţei implementării;

• etapele parcurse în vederea asigurării coordonării întregii asistenţe comunitare pentru perioada de pre-aderare;

• tabele financiare care prezintă o detaliere a cheltuielilor pe măsuri şi, dacă este cazul, pe submăsuri.

Implementarea Programului SAPARD în România Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - SAPARD reprezintă o contribuţie financiară a Comunităţii Europene (CE), pentru perioada de pre-aderare, stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 din 21 iunie 1999, privind sprijinul Comunităţii pentru măsurile de pre-aderare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în ţările candidate din centrul şi estul Europei.

Conform prevederilor art. 1(2) din Regulamentul (CE) nr. 1268/1999, sprijinul acordat de Comunitate pentru perioada 2000 – 2006 vizează acţiuni menite să contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:

a) implementarea acquis-ului comunitar privind Politica Agricolă Comună şi politicile conexe;

b) soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a sectorului agricol şi a zonelor rurale din statele candidate.

Rolul Programului SAPARD este acela de a crea cadrul necesar implementării unei agriculturi performante şi unei dezvoltări durabile a zonelor rurale în statele candidate. Programul SAPARD favorizează preluarea acquis-ului comunitar şi adaptarea progresivă a mecanismelor de piaţă la principiile care guvernează Politica Agricolă Comună. În acelasi timp, Programul SAPARD acordă statelor candidate responsabilităţi depline în ceea ce priveşte gestionarea proiectelor de investiţii, începând cu etapa de selectare şi până la efectuarea plăţilor, în vederea acumulării de experienţă în implementarea normelor şi practicilor UE şi pentru gestionarea corespunzătoare a fondurilor post-aderare. Prin Decizia Comisiei (CE) nr. 595 /1999, în baza unor criterii reprezentative pentru toate ţările candidate (suprafaţa agricolă, populaţia ocupată în agricultură, produsul intern brut, situaţia teritorială specială, zone defavorizate), au fost stabilite alocările anuale indicative acordate statelor aplicante, iar în cazul României contribuţia financiară comunitară a reprezentat aproximativ 151 milioane Euro/an (preţuri/1999). La baza implementării Programului SAPARD în România se află Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR) elaborat de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) în conformitate cu Decizia (CE) nr. 3742/2000 din 12 decembrie 2000.

18


PNADR clasifică priorităţile României privind dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pe patru axe:

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi competitivitatea produselor agricole prelucrate;

Prioritatea 2: Îmbunătăţirea infrastructurilor de dezvoltare rurală şi agricultură;

Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale; Prioritatea 4: Dezvoltarea resurselor umane.

În România, aceste axe prioritare sunt susţinute prin 11 măsuri (dintr-un total de 15 prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999) considerate de autorităţile române ca fiind relevante pentru priorităţile de dezvoltare rurală, după cum urmează:

Măsura 1.1 “Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”;

Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”;

Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”; Măsura 2.2 „Managementul resurselor de apă”; Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”; Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”;

Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”;

Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”;

Măsura 3.5 „Silvicultură”;

Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”;

Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”. Implementarea acestor măsuri din PNADR a debutat la data de 31 iulie 2002, Comisia Europeană adoptând Decizia (CE) nr. 638/2002, prin care a conferit autorităţilor de resort din România, managementul asistenţei SAPARD pentru primele trei măsuri, respectiv, măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”; măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” şi măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”. La data de 5 decembrie 2003, Comisia Europeană a emis Decizia (CE) nr. 846/2003 de conferire a managementului asistenţei financiare SAPARD pentru încă trei măsuri şi anume: măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”; măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” şi măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”.

19


În cursul anului 2006, au fost acreditate ultimele patru măsuri din PNADR1, respectiv 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” şi 3.5 „Silvicultură”, ulterior transmiterii către Comisia Europeană, în 30.01.2006, a versiunii finale a manualului de proceduri pentru implementarea acestora. Decizia (CE) nr. 298/2006 de conferire a managementului asistenţei pentru măsurile menţionate anterior a fost adoptată în data de 20 aprilie 2006. Pentru definirea regulilor şi a condiţiilor de management a Programului SAPARD în România, Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat la Bruxelles, la 2 februarie 2001, Acordul Multianual de Finanţare SAPARD (MAFA). Acest acord a fost ratificat prin Legea nr. 316/2001 (M.O. nr. 362/5 iulie 2001). În conformitate cu prevederile MAFA, angajamentul financiar al Comunităţii Europene, precum şi perioada de valabilitate a acestui angajament, sunt stabilite anual, în Acordurile Anuale de Finanţare. În acest sens, au fost încheiate între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, Acordurile Anuale de Finanţare (AFA), aferente anilor 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 şi 2006, astfel:

• AFA 2000 semnat la 27 februarie 2001 şi ratificat prin Legea nr. 317/2001,

publicată în M.O. nr. 338/26.06.2001 care prevede o contribuţie financiară de 153.214.194 Euro;

• AFA 2001 semnat la 30 ianuarie 2002 şi ratificat prin Legea nr. 416/2002, publicată în M.O. nr. 508/15.07.2002 care prevede o contribuţie financiară de 156.328.303 Euro;

• AFA 2002 semnat la 1 aprilie 2003 şi ratificat prin O.U.G. nr. 26/2003, publicată în M.O. nr. 283/23.04.2003 care prevede o contribuţie financiară de 160.630.119 Euro;

• AFA 2003 semnat la 31 iulie 2003 şi ratificat prin Legea nr. 496/2003, publicată în M.O. nr. 843/26.11.2003 care prevede o contribuţie financiară de 162.223.385 Euro. Acest acord a fost modificat prin AFA 2003/II semnat la 24 decembrie 2004 şi ratificat prin Legea nr. 258/2005 publicată în M.O. nr. 861/23.09.2005 care prevede creşterea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene la 163.339.076 Euro;

• AFA 2004 semnat la 12 mai 2005 şi ratificat prin Legea nr. 265/2005 publicată în M.O. 920/14.10.2005 care prevede o contribuţie financiară de 157.640.000 Euro. AFA 2004 introduce în Acordul Multianual de Finanţare prevederile din Regulamentul Consiliului nr. 2008/2004 privind noile limite cu privire la ratele de ajutor, stabilind că, în privinţa investiţiilor în proiecte, cu excepţia celor de infrastructură care nu generează venit net substanţial, cumularea ajutorului public acordat din toate sursele nu poate depăşi 50% din totalul costurilor eligibile. Sunt introduse prevederi referitoare la

1 În urma consultării părţii comunitare, autorităţile române au decis să nu mai implementeze măsura 2.2, MAPDR propunând completarea măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” cu o nouă submăsură „Infrastructură pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor”.

20


posibilitatea acordării de subvenţii de natură să faciliteze accesul la credite acordate prin alte instrumente, care nu trebuie luate în considerare la aplicarea limitelor de ajutor. Alte modificări ale MAFA constau în aplicarea manualului privind „Regulile şi procedurile pentru contractele de servicii, bunuri şi lucrări finanţate de la bugetul Comunităţii Europene în contextul cooperării cu ţările terţe” pentru toate procedurile de achiziţii publice iniţiate de la intrarea în vigoare a acordului. Acest Acord a fost modificat prin AFA 2004/II semnat la 7 iulie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 25/2006 publicată în M.O. nr. 205/06.03.2006 care prevede creşterea contribuţiei financiare a CE, pentru anul 2004, la 158.690.000 Euro.

• AFA 2005 semnat la 29 decembrie 2005 la Bucureşti şi la 3 ianuarie 2006, la Bruxelles, care prevede o contribuţie financiară de 175.210.000 Euro. Modificările aduse Acordului Multianual de Finanţare prin AFA 2005 se referă la modificarea regulilor financiare privind achiziţiile publice, în concordanţă cu noul Regulament Financiar în vigoare în Comunitatea Europeană, precum şi la introducerea unor reguli specifice de reducere a cofinanţării comunitare pentru cazurile în care perioada dintre primirea documentelor justificative cerute pentru executarea plăţii de către Agenţia SAPARD şi emiterea ordinului de plată depăşeşte trei luni. De asemenea, prin AFA 2005 se prevede obligativitatea utilizării de către România a sistemului de raportare contabil şi financiar conform standardelor internaţionale de contabilitate şi audit acceptate.

• Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat în data de 31 octombrie 2006, la Bucureşti şi, respectiv la Bruxelles, Acordul Anual de Finanţare 2006 (AFA 2006). A fost ratificată prin Legea nr. 66/2007 publicată în M.O. nr. 228/03.04.2007. AFA 2006 a intrat în vigoare la data de 12 aprilie 2007, data la care Comisia Europeană a primit notificarea oficială privind ratificarea Acordului de către România. Prevederile cuprinse în AFA 2006 se referă atât la stabilirea angajamentului financiar al Comunităţii pentru România, pentru anul 2006, cât şi la modificarea Acordului Multianual de Finanţare şi a Acordurilor Anuale de Finanţare pentru anii 2000-2005. Astfel, contribuţia anuală maximă acordată României pentru anul 2006 a fost de 192.374.000 Euro. Acordul prevede, de asemenea, prelungirea termenului limită de valabilitate a angajamentelor financiare stabilite prin Acordurile Anuale de Finanţare 2003, 2004 şi 2005, până la 31 decembrie 2007 pentru AFA 2003 şi 2004, şi respectiv , până la 31 decembrie 2008, pentru AFA 2005. Totodată, AFA 2006 conţine o prevedere care este introdusă şi în art. 3 al Acordurilor Anuale de Finanţare 2000-2005 conform căreia nici un contract care implică fonduri comunitare aferente AFA 2000-2006 nu va fi încheiat de către APDRP cu vreun beneficiar după data la care România începe încheierea de contracte prin FEADR. AFA 2006 prevede şi modificarea Acordului Multianual de Finanţare, atât prin introducerea unor noi dispoziţii referitoare la Secţiunea A, B şi F din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare, cât şi prin adăugarea unei noi Secţiuni H, care are ca scop stabilirea regulilor privind accesul la asistenţa externă din partea Comunităţii.

21


• Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat în data de 4 decembrie 2008, la Bucureşti şi, respectiv la Bruxelles, Acordul dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, pentru modificarea Acordului Anual de Finanţare 2006. Acesta a fost ratificat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 213/2008 (M.O. nr. 842/15.12.2008) şi aprobat prin Legea nr. 82/2009 publicată în M.O. nr. 230/08.04.2009.

AFA 2006/II a intrat în vigoare la data de 13 ianuarie 2009, dată la care Comisia Europeană a transmis notificarea oficială privind îndeplinirea tuturor formalităţilor necesare pentru ratificarea Acordului. Prin acest acord se prelungeşte termenul de valabilitate a angajamentului financiar al Comunităţii până la 31 decembrie 2009, permiţând astfel, evitarea dezangajării fondurilor alocate României prin Programul SAPARD pentru anul 2006.

22


Capitolul I

Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării Programului SAPARD

I. 1 Cadrul instituţional şi politic din România La sfârşitul anului 2008 s-au produs anumite schimbări la nivelul instituţiilor publice. Astfel, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale (M.O. nr. 882/24.12.2008) a fost modificată structura şi componenţa Guvernului României. În acest sens, la începutul anului 2009, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a fost supus unei reorganizări, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial nr. 38/21.01.2009. I. 2 Caracteristicile structurale ale economiei din România şi evoluţia macro economică Între anii 2002-2008, economia românească a înregistrat o importantă creştere economică, dezinflaţia şi scăderea ratei şomajului înregistrată la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă confirmând progresele realizate spre o dezvoltare economică durabilă. Produsul intern brut (PIB) a crescut în 2008, atingând valoarea de 503.958,7 milioane lei, de la 412.761,5 milioane lei în 2007. Rata anuală de creştere a PIB-ului a fost de 7,1% în 2008 faţă de 6,2% în 2007. Ponderea sectorului privat în PIB a avut o involuţie, acest indicator reprezentând 70,8% din total, faţă de 72,2%, în anul 2007. Rata medie anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere în anul 2008, ajungând la 7,85%, faţă de 4,8% cât s-a înregistrat în 2007. Rata şomajului în anul 2008 a fost în creştere faţă de anul precedent, ajungând la sfârşitul anului 2008 la 4,4%, faţă de 4,1% în anul 2007. În perioada 2002-2007 s-a observat o scădere a ratei şomajului înregistrată la agenţiile de ocupare a forţei de muncă.

23


Pe ansamblul gospodăriilor, în trimestrul al III-lea 2008, veniturile totale2, în termeni nominali, au fost de 743,19 lei lunar pe o persoană, în creştere cu 165,48 lei faţă de anul 2007. Veniturile gospodăriilor de agricultori au fost mai mari cu 109,89 lei comparativ cu anul 2007. Principalii indicatori macroeconomici aferenţi perioadei 2002-2008 sunt prezentaţi în Tabelul I. 1.

Tabelul I. 1

Principalii indicatori macroeconomici pentru perioada 2002– 2008 Conturi naţionale

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 20071) 20082) PIB - milioane lei preţuri curente 152.017,0 197.427

,6 247.368,0 288.954,6 344.650,6 412.761,5 503.958,7

PIB/loc – lei 6.974,9 9.084,0 11.413,5 13.362,8 15.967,6 19.164,7 23.435,1 Ponderea sectorului privat în PIB (%) 69,4 67,7 71,5 70,1 71,6 72,2 70,8

Rata anuală de creştere a PIB (an precedent = 100), %

5,1 5,2 8,5 4,2 7,9 6,2 7,1

Rata medie anuală a inflaţiei (%) 22,5 15,3 11,9 9,0 6,6 4,8 7,85

Forţă de muncă Rata şomajului 5) la 31 decembrie, % 8,4 7,4 6,3 5,9 5,2 4,1 4,4

Venit mediu lunar pe o persoană – lei

Total 228,77 283,91 368,03 412,55 473,29 577,71 743,193) Rural 194,54 246,02 326,2 339,73 375,75 465,71 596,183)

Gospodării de agricultori 155,82 200,46 286,89 293,77 307,36 382,38 492,273)

Ponderarea valorii adăugate brute în PIB în perioada 2002-2008

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 20071) 20082) Industrie 27,0 24,7 24,9 24,8 24,5 23,9 22,9 Agricultură, silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului

11,4 11,6 12,6 8,4 7,8 5,7 6,5

Construcţii 5,7 5,7 5,9 6,5 7,4 8,9 10,5

Servicii 4) 46,0 47,0 45,9 48,6 48,6 50,2 49,5

*Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 3) Datele se referă la trimestrul al III-lea 2008 4) Cuprinde activitatea de comerţ, transporturi, poştă şi telecomunicaţii, turism, hoteluri şi restaurante, administraţie publică şi apărare,

învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi alte servicii prestate agenţilor economici şi populaţiei. 5) Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

2Cuprind veniturile din salarii, agricultură, activităţi neagricole independente, prestaţii sociale, proprietate, vânzări de active din patrimoniul gospodăriei şi alte venituri băneşti, precum şi veniturile în natură (evaluate în lei).

24


În anul 2008, ponderea sectorului privat din agricultură, silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului a atins un nivel de 94,2% din valoarea adăugată brută a sectorului. În ceea ce priveşte evoluţia producţiei ramurii agricole faţă de anul precedent, se observă creşteri în anii 2003 (+7,5), 2004 (+18,1%), 2006 (+2,4%), precum şi în anul 2008 (+21,7%). La producţia animală în anul 2008 se constată o scădere de 5,2%, în timp ce la producţia vegetală se contată o creştere faţă de anul precedent de circa 39,6%. În Tabelul I. 2 sunt prezentate principalele informaţii privind evoluţia agriculturii în perioada 2002-2008.

Tabelul I. 2

Agricultura şi dezvoltarea rurală: datele de bază (anii 2002-2008)

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20082) Ponderea sectorului privat din agricultură, silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului în VAB a ramurii (%)

98,3 98,0 97,7 96,9 96,7 94,11) 94,22)

Producţia ramurii agricole – milioane lei preţuri curente Total 31.585 40.412 55.314 46.540 50.650 47.700 67.389 - Vegetală 18.084 25.919 38.097 27.959 31.327 28.723 45.626 - Animală 13.139 14.118 16.825 18.186 18.849 18.292 21.056 - Servicii agricole 362 375 392 395 474 685 707 Indicii producţiei ramurii agricole (anul precedent = 100) - % Total 96,5 107,5 118,1 86,9 102,4 82,3 121,7 - Vegetală 88,7 110,0 126,8 82,5 102,2 71,3 139,6 - Animală 110,2 104,6 102,9 96,9 102,4 99,4 94,8 - Servicii agricole 91,1 84,7 86,4 86,0 107,0 132,5 91,9 Evoluţia efectivelor de animale - mii capete 3) Bovine – total 2.877,8 2.897,1 2.808,1 2.861,7 2.933,5 2.818,9 2.698,7 - vaci, juninci şi bivoliţe 1.759,3 1.756,7 1.755,5 1.812,0 1.809,8 1.732,2 1.519,7 Porcine – total 5.058,2 5.145,5 6.494,7 6.622,3 6.814,6 6.564,9 6.149,2 - scroafe de prăsilă 361,6 334,8 425,7 494,5 520,4 442,4 397,8 Ovine şi caprine – total 7.945,4 8.124,9 8.086,0 8.297,7 8.405,6 9.334,3 10.497,2 Cabaline – total 879,4 896,9 839,6 834,0 804,8 862,4 810,4 Păsări – total 77.378,9 76.616,3 87.014,4 86.552,2 84.990,6 82.035,6 84.568,0

- păsări ouătoare 44.666,5 44.121,8 51.888,9 49.724,5 50.278,2 45.207,9 40.766,0 Familii de albine - mii familii 781,2 840,0 888,2 888,2 891,0 982,4 1.003,5 *Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 3) Efectivele de animale sunt la 1 decembrie în anii 2004, 2005, 2006, 2007 şi 2008 şi la 31 decembrie pentru perioada 2002 - 2003.

25


I. 3 Evoluţia demografică şi caracteristicile populaţiei din România La data de 1 iulie 2008, populaţia României a fost de 21,50 milioane locuitori, populaţia rurală reprezentând 44,9% din populaţia ţării. Valorile negative ale sporului natural conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe au făcut ca populaţia României să se reducă continuu (-33,121 mii locuitori în perioada 1 iulie 2007 - 1 iulie 2008). În anul 2008 scăderea s-a realizat pe seama reducerii populaţiei din mediul urban (- 42,331 mii persoane faţă de 2007). În anul 2008 populaţia din mediul rural a crescut cu 9,21 mii persoane faţă de anul 2007. Structura pe vârste a populaţiei confirmă continuarea lentă, dar sigură a procesului de îmbătrânire demografică, cu valori mai accentuate în mediul rural. Populaţia feminină este mai îmbătrânită decât cea masculină, îndeosebi în mediul rural. Vârsta medie a populaţiei, cu valori mai mari la populaţia feminină, a crescut comparativ cu anul 2007, în ambele medii (Tabelul I.3).

Tabelul I.3

Populaţia la 1 Iulie1) (număr) Populaţia şi densitatea 2003 2004 2005 2006 2007 2008 România 21.733.556 21.673.328 21.623.849 21.584.365 21.537.563 21.504.442

Rural - date absolute 10.133.399 9.777.730 9.743.952 9.670.427 9.659.904 9.669.114

- % 46,6 45,1 45,1 44,8 44,8 44,9

Densitatea (loc/Km2) 2003 2004 2005 2006 2007 2008 România 91,2 90,9 90,7 90,5 90,3 90,4

Rural - date absolute 47,7 47,1 47,0 46,6 46,5 46,6

1)Date calculate pe baza Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 18 martie 2002.

România din care: Rural Structura populaţiei pe

grupe de vârstă

0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi peste 0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi

peste

2003 16,7 69,0 14,3 18,7 63,0 18,3 2004 16,1 69,4 14,5 18,3 63,2 18,5 2005 15,6 69,6 14,8 17,8 63,4 18,8 2006 15,4 69,8 14,8 17,7 63,6 18,7 2007 15,3 69,9 14,8 17,4 63,9 18,7 2008 15,2 69,9 14,9 17,4 64,0 18,6

2003 2004 2005 Vârsta medie a

populaţiei Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin România 38,1 36,7 39,4 38,3 36,9 39,7 38,6 37,1 39,9

Rural 39,0 37,4 40,7 39,3 37,6 40,9 39,4 37,7 41,0 2006 2007 2008 Vârsta medie a

populaţiei Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin România 38,8 37,3 40,1 39,0 37,6 40,4 39,2 37,8 40,7

Rural 39,6 37,9 41,2 39,8 38,1 41,4 39,9 38,3 41,6

*Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României

26


În privinţa nivelului de educaţie în trimestrul III 2008, 62,4% din populaţia de 15 ani şi peste are cel puţin un nivel de instruire mediu (52,7% sunt absolvenţi ai formei de învăţământ mediu şi 9,7% ai învăţământului superior), iar 37,7% din populaţia de 15 ani şi peste are un nivel scăzut de educaţie. Există diferenţe între structura pe niveluri de educaţie a populaţiei din mediul urban şi din rural. Astfel, se constată o mai mare concentrare a populaţiei de 15 ani şi peste cu un nivel ridicat de educaţie în mediul urban (76,9% din persoane au studii medii sau superioare) faţă de mediul rural, unde predomină populaţia cu un nivel scăzut de educaţie (55,8% au studii primare, gimnaziale sau nu au absolvit nici o şcoală). Cea mai accentuată diferenţiere se constată în cazul absolvenţilor învăţământului superior, a căror pondere este de aproape 8 ori mai mare în urban decât în rural. I. 4 Politica agricolă şi de dezvoltare rurală în România Începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, obiectivul principal al României îl constituie consolidarea progreselor şi reformelor realizate, pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare. În acest sens pentru sectorul de dezvoltare rurală, România va continua implementarea Programului SAPARD, dar în acelaşi timp a demarat implementarea noului program naţional de dezvoltare rurală, care beneficiază de o alocare financiară comunitară de aproximativ 8 mld. Euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). În privinţa formelor de sprijin direct, în anul 2008 acestea au fost stabilite pentru producătorii agricoli, prin prime şi subvenţii, în vederea creşterii cantitative şi calitative a producţiei agricole şi s-au stabilit modul de implementare, condiţiile specifice şi criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, precum şi cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă, al plăţilor naţionale directe complementare, al plăţilor pentru culturi energetice şi al plăţilor separate pentru zahăr, care se acordă în agricultură, în sectorul vegetal. Astfel, s-a acordat sprijin SAPS, pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, lupin dulce şi linte), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil, păşuni naturale, fâneţe, culturi permanente (pomi, vii), teren necultivat. Plăţile naţionale complementare, decuplate de producţie, s-au acordat pentru culturile de: grâu şi secară, orz, orzoaică, ovăz, porumb şi sorg, orez, floarea soarelui, rapiţă, soia convenţională, sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe, cartofi, plante medicinale şi aromatice, legume de câmp şi solarii, legume de seră, alte culturi arabile iar cele decuplate de producţie pentru in şi cânepă pentru fibră, hamei şi tutun.

27


Sprijinul pentru sfecla de zahăr destinată producţiei de zahăr şi pentru culturi energetice destinate producţiei de biocombustibili a fost asigurat prin schemele de plată separate. Având în vedere necesitatea reluării ciclului de producţie cu aplicarea tehnologiei specifice fiecărei culturi agricole şi lipsa resurselor financiare ale producătorilor agricoli s-a acordat sprijin financiar de 1 leu/litru pentru achiziţionarea motorinei necesare înfiinţării culturilor din anul 2008. Tot în acest context, pentru reducerea accizei la motorină utilizată la lucrările mecanizate în agricultură, în urma consultărilor iniţiate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale cu Ministerul Finanţelor Publice, pentru motorina achiziţionată în perioada august - decembrie 2008 în vederea utilizării în agricultură la efectuarea lucrărilor agricole mecanizate în anul 2008 s-a aplicat o acciză redusă, de 80,971 euro/1.000 litri, respectiv de 0,27 lei/litru. Pentru înfiinţarea culturilor din toamna anului 2008, a fost acordat un ajutor de minimis pentru circa 1,4 milioane ha. Producţia marfă a fost susţinută la culturile de sfeclă de zahăr, orez, in şi cânepă pentru fibră şi soia, iar pentru procesarea primară a tulpinilor de in şi de cânepă pentru fibre în anul de piaţă 2008 – 2009 s-a acordat ajutor comunitar. Urmare a fenomenelor meteorologice din perioada iulie-august 2008, înregistrate în unele zone geografice, a fost declarată starea de calamitate naturală în agricultură pentru culturile însămânţate în toamna anului 2007 şi în primăvara anului 2008, şi s-a stabilit nivelul maxim al sumei ce poate fi acordată ca despăgubire. În sectorul legume-fructe, sprijinul a fost direcţionat către implementarea Sistemului de Bune Practici EUREPGAP, legume şi ciuperci în spaţii climatizate, legume şi fructe destinate procesării industriale, ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi fructelor pentru livrare în stare proaspătă, cheltuieli de depozitare a produselor agricole. Pentru producătorii din sectorul legume fructe şi agricultură ecologică s-au acordat ajutoare de minimis. De asemenea, a fost elaborat cadrul legal pentru acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume. Pentru viticultori s-au alocat sume pentru autorizarea plantaţiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin DOC, certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată, tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi vin, inclusiv pentru vinuri DOC. Tot pentru sectorul vitivinicol, a fost creat cadrul legal pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri comunitare pentru promovarea pe pieţe terţe, restructurarea şi reconversia podgoriilor, asigurarea recoltei, folosirea mustului de struguri concentrat, investiţii, prima de defrişare. Au mai beneficiat de sprijin producătorii de cartof pentru industrializare, hamei, plante medicinale şi aromatice, flori, plante dendrologice şi ornamentale.

28


Au fost stabilite speciile şi valoarea ajutorului financiar pentru producţia internă de seminţe şi material săditor, certificate oficial, destinată pentru însămânţare sau plantare în campaniile agricole din toamna anului 2008 şi primăvara anului 2009. S-au susţinut tratamentele fitosanitare de interes naţional la culturile de cereale păioase, cartof, viţă de vie, pomicultură şi aliniamente. În sectorul zootehnic, au fost acordate plăţile naţionale directe complementare pentru bovine, ovine şi caprine. Crescătorii de animale care au îndeplinit anumite condiţii au primit de la bugetul de stat, sprijin financiar pentru achiziţionarea de berbeci şi/sau ţapi pentru reproducţie, în cuantum de 60% din preţul de achiziţie (dar nu mai mult de 1.000 lei) al fiecărui exemplar. A fost susţinută ameliorarea populaţiilor de animale (prin conducerea registrelor genealogice pentru bovine şi ovine, efectuarea controlului oficial al performanţelor de producţie la ovine şi caprine, introducerea, la nivelul fermelor, a tehnicilor, biotehnologiilor şi practicilor moderne de reproducţie la speciile de animale, respectiv achiziţia de containere pentru conservarea materialului seminal congelat, susţinerea cheltuielilor de testare a masculilor de reproducţie, efectuarea analizei calităţii produselor animaliere în vederea evaluării genetice a animalelor, elaborarea şi întreţinerea sistemului informatic, constituirea bazelor de date şi estimarea valorii de ameliorare a animalelor) precum şi îmbunătăţirea calităţii produselor de origine animală (prin susţinerea financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor, susţinerea producţiilor de carne şi ouă consum, a laptelui conform livrat şi a familiilor de albine). Apicultorii au mai fost sprijiniţi în vederea achiziţionării de medicamente în vederea combaterii varoozei şi repopulării stupilor prin achiziţionarea mătcilor din rasa autohtonă. Crescătorii de viermi de mătase au primit ajutor comunitar pentru fiecare cutie de ouă de viermi de mătase utilizată (cel puţin 20.000 de ouă). Au fost finanţate programele de conservare şi utilizare a populaţiilor de animale în stare critică, în pericol de dispariţie şi a celor vulnerabile, pe specii şi rase şi s-a susţinut patrimoniul genetic la cabaline. Au fost acordate despăgubiri pentru lichidarea focarelor de boli transmisibile şi s-au susţinut cheltuielile pentru neutralizarea deşeurilor de origine animală. Asociaţiile din agricultură constituite conform OG nr. 26/2000 au fost sprijinite în vederea participării la organizaţiile constituite la nivelul Uniunii Europene, cu plata integrală a cotizaţiilor necesare. Pe baza Legii nr. 150/2004 a creditului pentru producţie, s-au stabilit granturile pentru creditele de producţie pe anul 2008 în baza căruia s-au acordat fonduri publice în valoare de 50 mil. lei. Creditele agricole contractate în anul 2008 au beneficiat de o contribuţie medie de 17% din fonduri publice, din volumul creditelor acordate, contribuţie majorată la 30% pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2008.

29


Pentru Programul de creştere a competitivităţii produselor alimentare, în anul 2008 au fost aprobate 120 proiecte şi s-a alocat suma totală de 21 mil. lei. În domeniul cercetării agricole, au fost depuse 64 proiecte în cadrul planului sectorial de cercetare, au fost susţinute investiţiile iar prin Schema competitivă de granturi s-au semnat 33 acorduri de grant. Cadrul legislativ Pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară, în ceea ce priveşte agricultura şi dezvoltarea rurală, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2008, au fost elaborate şi adoptate o serie de acte normative, cele mai importante dintre acestea fiind următoarele:

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 213/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului Anual de Finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 (M.O. nr. 842 din 15.12.2008);

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 65/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (M.O. nr. 418 din 04.06.2008);

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului. nr. 104/2008 pentru modificarea art. 5 din O.U.G. nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD (M.O. nr. 658/18.09.2008);

• Hotărârea Guvernului nr. 688/2008 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare (M.O. nr. 493/02.07.2008);

• Ordonanţa Guvernului nr. 20/2008 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător (M.O. nr. 613 /20.08.2008).

30


Capitolul al II-lea

Evaluarea progresului implementării priorităţilor, măsurilor şi sub-măsurilor din cadrul Programului SAPARD

II. 1 Cadru general Pentru cele 10 măsuri acreditate din cadrul Programului SAPARD, în cursul anului 2008 s-a continuat implementarea proiectelor contractate, efectuându-se un număr de 1.898 tranşe de plată către beneficiarii Programului SAPARD, cu o valoare totală de 254,030 milioane euro. Astfel, la finalul anului 2008 valoarea totală a angajamentelor financiare prin Programul SAPARD se cifrează la valoarea de 1.400,512 milioane euro, rezultând într-un grad de acoperire de sută la sută a AFA pentru anii 2000-2005 inclusiv, şi de 50,65% pentru AFA 2006. În ceea ce priveşte consumul fondurilor alocate, la finalul anului 2008 valoarea totală a plăţilor efectuate către beneficiarii Programului SAPARD se cifrează la 1.278,744 milioane euro, ceea ce rezultă într-un grad de consum de 100% pentru AFA 2000 – 2005 inclusiv şi de 0,94% pentru AFA 2006 (Tabel II.1).

Tabel II.1

Alocare Suma alocată (mil. Euro) Angajat Consumat

Termen consumare

fonduri AFA 2000 204,235 100% 100% Consumat

AFA 2001 208,420 100% 100% Consumat

AFA 2002 214,164 100% 100% Consumat

AFA 2003 217,776 100% 100% Consumat

AFA 2004 211,578 100% 100% Consumat

AFA 2005 220,264 100% 100% Consumat

AFA 2006 245,013 124,076 mil. euro 50,64 %

2,31 mil. euro 0,94%

Decembrie 2009*

Total 1.521,450 mil. euro

1.400,512 mil. euro

92,05%

1.278,744 mil. euro

84,05%

* AFA 2006 = n+3 Notă: Cuantumul alocărilor reflectă valoarea publică – contribuţie CE şi contribuţia naţională Per total program, la finalul anului 2008, suma totală angajată (1.400,512 mil. euro), reflectă un grad de angajare de 92,05% în raport cu alocările 2000-2006.

31


Defalcat pe măsuri, situaţia angajărilor în cadrul Programului SAPARD se prezintă astfel (Tabel II.2):

• pe măsura 1.1, valoarea publică contractată aferentă contractelor a fost de 351,458 mil. Euro, respectiv 25,09% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD;

• pe măsura 1.2, valoarea publică contractată a fost de 36,104 mil. Euro, respectiv 2,58% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD;








• pe măsura 4.2, valoarea publică contractată a fost de 1,374 mil. Euro, respectiv 0,10% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD.

Tabel II.2

2007 2008

MĂSURA Nr. proiecte angajate la

data de 31.12.2007

Sumele angajate la data de 31.12.2007

(mil. euro)

Nr. proiecte angajate la

data de 31.12.2008

Sumele angajate la data de 31.12.2008

(mil. euro) Măsura 1.1 485 370,878 469 351,458 Măsura 1.2 20 37,613 20 36,104Măsura 2.1 850 658,621 845 633,129 Măsura 3.1 2.018 251,088 1.952 238,506 Măsura 3.2* 4 0,187 4 0,086 Măsura 3.3* 47 0,869 47 0,217 Măsura 3.4 1.148 76,544 1.083 70,060Măsura 3.5 117 74,263 114 66,677 Măsura 4.1 5 3,649 5 2,901Măsura 4.2 10 1,537 10 1,374

TOTAL 4.704 1.475,249 4.549 1.400, 512

* Pentru măsurile 3.2 şi 3.3, valorile contractate sunt mai mici decât cele raportate anterior, datorită faptului că în raportările anterioare a fost considerată ca fiind contractată, suma aferentă întregii perioade de implementare (2007 - 2011). Având în vedere că în evidenţele Serviciului Contabilizare Plăţi şi Serviciul Contractare sunt considerate ca angajate doar sumele aferente anilor 2007 şi 2008, s-a operat şi în evidenţele Serviciului Monitorizare, Evaluare, Raportare acest mod de a considera eşalonat sumele angajate, urmând ca acestea să fie actualizate odată cu semnarea actelor adiţionale corespunzătoare fiecărui an.

32


În ceea ce priveşte plăţile efectuate către beneficiari, suma totală înregistrată la finalul anului 2008 (1.278,744 milioane euro) rezultă într-un grad de consumare de 84,05% în raport cu alocările 2000-2006. Situaţia pe măsuri se prezintă după cum urmează (Tabel II.3):





• În anul 2008 au fost demarate plăţile pentru măsura 3.2. Plăţile efectuate au fost în valoare de 0,029 mil. Euro, reprezentând 0,002% din totalul plăţilor efectuate;





• 1,424 mil. Euro pentru măsura 4.2, reprezentând 0,11% din totalul plăţilor efectuate.

Tabel II.3

2007 2008

MĂSURA Nr. plăţi la data de 31.12.2007

Valoarea plăţilor la data de 31.12.2007 (mil. euro)

Nr. plăţi la data de 31.12.2008

Valoarea plăţilor la data de 31.12.2008

(mil. euro)

Măsura 1.1 1.330 284,622 1.594 340,683Măsura 1.2 6 1,346 41 17,853Măsura 2.1 2.490 479,316 3.043 578,747 Măsura 3.1 2.837 198,658 3.169 229,412Măsura 3.2 0 0 3 0,029 Măsura 3.3 47 0,182 48 0,187 Măsura 3.4 1.941 50,558 2.448 64,832Măsura 3.5 66 6,8169 261 42,548

Măsura 4.1** 8 1,800 15 3,028 Măsura 4.2** 21 1,408 22 1,424

TOTAL 8.746 1.024,714 10.644 1.278,744 ** Pentru măsurile 4.1 si 4.2, valoarea plăţilor în lei este egală cu valoarea contractelor semnate în lei. Pentru exprimarea în euro a valorii contractelor şi respectiv a plăţilor, s-au folosit cursuri de schimb diferite. Din această cauză apar diferenţe între valorile totale plătite exprimate în euro şi valorile contractelor exprimate în euro.

33


II. 2 Analiza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor SAPARD II. 2.1 Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” - proiecte necalamitate Pe parcursul celor 48 de sesiuni desfăşurate în perioada august 2002 - iulie 2006, din cele 736 proiecte depuse, au fost contractate 466 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 1.248.222,502 mii Lei, respectiv 345,143 mil. Euro. Aproximativ 43% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează sectorului carne, produse din carne şi ouă, vizând preponderent îmbunătăţirea standardelor de procesare pentru unităţile mixte (141 proiecte aprobate), pentru abatoare (54 proiecte aprobate), pentru unităţile procesare porc (2 proiecte aprobate), unităţile procesare păsări (4 proiecte aprobate) şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi ambalare ouă (1 proiect aprobat). De asemenea, sectorul lapte şi produse lactate deţine o pondere de 20% din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 1.1, fiind, în principal, orientat spre unităţile de procesare a laptelui, pentru care au fost aprobate 89 proiecte. Graficul de mai jos (Graficul II.1) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează: lapte şi produse lactate (1), carne, produse din carne şi ouă (2), fructe, legume şi cartofi (3), vin (4), peşte (5), cereale (6) şi oleaginoase (7).

Grafic II.1

Numar proiecte depuse, respinse si aprobate Masura 1.1

174

305

70 65

22

1

95

4 011

21

2 5 0 0 6 0 0

92

202

41 45

181

64

3 00

50

100

150

200

250

300

350

Lapte si produselactate

Carne si produsedin carne si oua-

din care

Fructe, legume sicartofi

Vin Peste Plante textile Cereale Oleaginoase Zahar

Submasura

Num

ar P

roie

cte

DepuseRespinseAprobate

34


Din punct de vedere al obiectivului, proiectele aprobate vizează, în principal, îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedeelor de procesare (aprox. 45%) şi realizarea de noi investiţii în capacităţi de prelucrare, depozitare şi marketing (aprox. 36%). Diferenţa de 19% proiecte aprobate pentru măsura 1.1, reprezintă proiecte care au ca obiectiv alinierea la standardele Uniunii Europene privind igiena alimentară, calitatea produselor alimentare şi mediul, îmbunătăţirea prezentării şi pregătirii produselor, îmbunătăţirea şi controlul calităţii producţiei şi adoptarea de tehnologii pentru produsele noi, pentru îmbunătăţirea ambalării, îmbunătăţirea capacităţilor de înmagazinare, îmbunătăţirea calităţii monitorizării, o mai bună utilizare şi eliminare a produselor secundare sau a reziduurilor rezultate în urma procesării, şi altele. II. 2.1.1 Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” – proiecte calamitate Pe parcursul celor 3 sesiuni desfăşurate în perioada mai 2006 - iulie 2006, din cele 4 proiecte depuse, au fost contractate 3 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 22.296,097 mii Lei, respectiv 6,315 mil. Euro. Cele 3 proiecte contractate aparţin submăsurii cereale (2) şi submăsurii carne, produse din carne şi ouă (1), iar din punct de vedere al obiectivului acestea vizează îmbunătăţirea capacităţilor de înmagazinare, îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedurilor de procesare şi noi investiţii în capacităţi de prelucrare, înmagazinare şi marketing. Graficul de mai jos (Graficul II.2) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează:

Grafic II.2

Numar proiecte depuse, respinse si aprobate Masura 1.1(Calamitate)

0

2

0 0 0 0

2

0 00 0 0 0 0 0 0 0 00

1

0 0 0 0

2

0 00

0,5

1

1,5

2

2,5

Lapte si produselactate

Carne si produsedin carne si oua-

din care

Fructe, legume sicartofi

Vin Peste Plante textile Cereale Oleaginoase Zahar

Submasura

Num

ar P

roie

cte


35


II. 2.2 Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada mai 2006 - octombrie 2006, din cele 20 proiecte depuse, au fost contractate 20 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 129.428,687 mii Lei, respectiv 36,104 mil. Euro. În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare o deţine submăsura control sanitar – veterinar cu 85% (17 proiecte aprobate), submăsura Control fitosanitar deţine o pondere de 10% (2 proiecte aprobate), iar submăsura Controlul calităţii produselor alimentare deţine o pondere de 5%. Cele 20 proiecte contractate vizează extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea cu echipamente şi aparatură specifică (18 proiecte) şi reţeaua informaţională naţională, achiziţionare de mijloace informatice specifice (2 proiecte). Graficul de mai jos (Graficul II.3) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.2, în perioada de referinţă:

Grafic II.3 Numar proiecte depuse, respinse si aprobate Masura 1.2

17

2

1

0 0 0

17

2

1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

control sanitar-veterinar control fitosanitar controlul calitatii produselor alimentare

Submasura

Num

ar P

roie

cte


II. 2.3 Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” - proiecte necalamitate Pe parcursul celor 9 sesiuni care s-au desfăşurat în perioada august – noiembrie 2002 şi în perioada aprilie – august 2006, pentru măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, din cele 781 proiecte depuse, au fost contractate 762 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 2.106.678,208 mii Lei.

36


Situaţia proiectelor depuse, a celor respinse şi contractate, pe submăsuri, este prezentată în Graficul de mai jos (Graficul II.4).

Grafic II.4


390

278

89

24

48 41

7 0

380

273

87

22

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Drumuri in zonele rurale Aprovizionarea cu apa potabila prin reţelecentralizate in zonele rurale

Canalizare in sistem centralizat in zonelerurale

Lucrări de prevenire şi de protecţieîmpotriva inundaţiilor

Submasuri

Num

ar P

roie

cte


Din numărul total de proiecte aprobate pentru măsura 2.1, aproximativ 50% aparţin Submăsurii Drumuri în zonele rurale (380 proiecte aprobate, 36% sunt pe Submăsura de Alimentare cu apă (273 proiecte aprobate), 11% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura privind canalizarea (87 proiecte aprobate) şi 3% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura privind lucrările de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor (22 proiecte aprobate). Dacă în cazul Submăsurii Drumuri, 93% din proiecte vizează modernizarea drumurilor existente, în cazul Submăsurilor privind Alimentarea cu apă şi Canalizarea, 67% şi, respectiv, 82% din numărul de proiecte aprobate vizează executarea de lucrări noi. II. 2.3.1 Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” – proiecte calamitate Pe parcursul celor 4 sesiuni care s-au desfăşurat în perioada aprilie – iulie 2006, pentru măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, din cele 96 proiecte depuse, au fost contractate 83 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 213.989,272 mii Lei, respectiv 59,898 mil. Euro. Situaţia proiectelor calamitate depuse, respinse şi contractate, pe submăsuri, este prezentată în Graficul de mai jos (Graficul II. 5).

37


Grafic II.5

Numar proiecte depuse, respinse si aprobate Masura 2.1(Calamitat)

70

22

40

10

30 0

60

19

40

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Drumuri in zonele rurale Aprovizionarea cu apa potabila prin reţelecentralizate in zonele rurale

Canalizare in sistem centralizat in zonelerurale

Lucrări de prevenire şi de protecţieîmpotriva inundaţiilor

Submasuri

Num

ar P

roie

cte


Din numărul total de proiecte calamitate aprobate pentru măsura 2.1, aproximativ 72% aparţin Submăsurii „Drumuri în zonele rurale” (60 proiecte aprobate), 23% sunt pe Submăsura de „Alimentare cu apă” (19 proiecte aprobate) şi 5% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura „Canalizare în sistem centralizat” (4 proiecte aprobate). Dacă în cazul Submăsurii „Drumuri”, 83% din proiecte vizează modernizarea drumurilor existente, în cazul Submăsurii privind alimentarea cu apă 63% din numărul de proiecte aprobate vizează executarea de lucrări noi, iar în ceea ce priveşte Submăsura de canalizare, 50% din proiecte vizează refacerea sistemelor de canalizare. II. 2.4 Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” - proiecte necalamitate Pe parcursul celor 32 sesiuni desfăşurate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, din cele 2.984 proiecte depuse, au fost contractate 1.921 de proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 834.372,636 mii Lei, respectiv 231,323 mil. Euro Aproximativ 62% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura „Culturi de câmp” (1.190 proiecte aprobate), vizând, cu preponderenţă, achiziţia de utilaje şi echipamente independente. De asemenea, Submăsura „Animale pentru lapte”, deţine o pondere de 12% (229 contracte) din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 3.1, investiţiile fiind, în principal, orientate către construcţia de grajduri pentru vaci şi bivoliţe (71% din investiţiile pe această submăsură, respectiv, 163 de contracte) şi numai în proporţie de 12%, respectiv, 28 proiecte contractate vizează achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată.

38


Corespunzător celor două submăsuri la care se face referire mai sus, 325 de agricultori tineri, (55% din total) sunt beneficiari ai investiţiilor pe culturile de câmp în timp ce 75 de agricultori tineri, (13%), sunt beneficiari ai investiţiilor pentru animale de lapte. Graficul de mai jos (Graficul II.6) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează: Culturi de câmp (1), Horticultură (2), Viticultură (3), Pomicultură (4), Sere (5), Animale pentru lapte (6), Creştere şi îngrăşare taurine (7), Creştere oi/capre (8), Îngrăşare berbecuţi (9), Porcine (10), Păsări (11), Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări (12).

Grafic II.6


1.750

84 70 82 126

525

17 39 11

16989

2235 1 3 3 4 17 0 1 0 6 2 0

1.190

76 63 72 44

229

16 31 1090 82

180

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

1.800

2.000

Culturi decamp

Horticultura Viticultura Pomicultura Sere Animalepentru lapte

Creştere şiîngrăşare

taurine

Creştereoi/capre

Îngrăşareberbecuţi

Porcine Păsări Alte tipuri deferme

vegetale,animale şi

păsări

Submasuri

Num

ar P

roie

cte


II. 2.4.1 Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”- proiecte calamitate Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada martie 2006 - iulie 2006, din cele 45 proiecte depuse, au fost contractate 31 de proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 25.476,492 mii Lei, respectiv 7,183 mil. Euro. Graficul de mai jos (Graficul II.7) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.1, în perioada de referinţă:

39


Grafic II.7


31

0 0 01

11

01

0 0 01

20 0 0 0

3

01

0 0 0 0

27

0 0 0 0

3

0 0 0 0 01

0

5

10

15

20

25

30

35

Culturi decamp

Horticultura Viticultura Pomicultura Sere Animalepentru lapte

Creştere şiîngrăşare

taurine

Creştereoi/capre

Îngrăşareberbecuţi

Porcine Păsări Alte tipuri deferme

vegetale,animale şi

păsări

Submasuri

Num

ar P

roie

cte


Aproximativ 87% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura „Culturi de câmp” (27 proiecte aprobate), vizând, cu preponderenţă, achiziţia de utilaje şi echipamente independente. II. 2.5 Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie 2006 - noiembrie 2006, au fost depuse 4 proiecte, acestea fiind contractate cu o valoare eligibilă totală aprobată de 304,608 mii Lei, respectiv 0,086 mil. Euro. Aproximativ 75% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura „Lapte” (3 proiecte aprobate). Graficul de mai jos (Graficul II. 8) prezintă situaţia proiectelor depuse şi aprobate pentru măsura 3.2, în perioada de referinţă:

40


Grafic II.8


0 0 0 0 0 0 0 0

3

0 0

1

0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0

3

0 0

1

0 00

1

1

2

2

3

3

4

Cereale siplante

tehnice

Plantemedicinale

si aromatice

Culturispecializate

(Tutun,Hamei)

Legume si cartofi

Fructe,inclusiv

struguri demasa

Struguri devin

Ciuperci Flori siplante

ornamentale

Lapte Carne Oua deconsum

Miere dealbine siproduseapicole

Produsepescaresti

Produsesilvice

Submasuri

Num

ar P

roie

cte


II. 2.6 Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie 2006 - noiembrie 2006, au fost depuse 48 proiecte, din care s-au contractat 47 de proiecte cu o valoare eligibilă totală aprobată de 764,719 mii Lei, respectiv 0,217 mil. Euro. Cele 47 de proiecte contractate vizează tipuri de activităţi privind conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale. Graficul de mai jos (Graficul II.9) prezintă situaţia proiectelor depuse şi aprobate pentru măsura 3.3, în perioada de referinţă:

41


Grafic II.9


1

47

01 0 00

47

00

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii Conservarea biodiversităţii prin practici agricoletradiţionale

Agricultura ecologică

Submasuri

Num

ar P

roie

cte


II. 2.7 Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” - proiecte necalamitate Pe parcursul celor 32 de sesiuni desfăşurate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, din cele 1.658 proiecte depuse, au fost contractate 1.080 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 251.672,724 mii Lei, respectiv 69,610 mil. Euro. Aproximativ 60% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Turism rural (643 proiecte aprobate). De asemenea, submăsura „Alte activităţi” deţine o pondere de 31% (335 contracte) din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 3.4, investiţiile preponderente fiind orientate către apicultură (214 contracte reprezentând 64% din total submăsură) şi într-o mai mică măsură către creşterea melcilor şi broaştelor (88 contracte reprezentând 26% din total submăsură). Graficul II.10 prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.4 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată: Turism rural (1), Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural (2), Activităţi meşteşugăreşti (3), Acvacultură (4), Alte activităţi (5) - Melci şi broaşte, Apicultura, Ciuperci, Procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi.

42


Grafic II.10 Numar proiecte depuse, respinse si aprobate Masura 3.4

2

877

179

33 51

159

1

289

518 7 10

579 2 7 8 0 2 5 0 0 02

643

6418 17

88

1

214

24 6 2 10

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

Serviciiagricole

Turism rural Alte tipuri deactivitati

turistice inspatiul rural

Activităţimeşteşugăreşti

Acvacultura Melci si broaste Sericicultura Apicultura Ciuperci Procesareafructelor depadure si de

arbustifructiferi

Procesareaplantelor

medicinale siaromatice

Procesarea, lanivelul fermei, a

produselortradiţionale

atestate şi/sauecologicecertificate

Submasuri

Num

ar P

roie

cte


II. 2.7.1 Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” – proiecte calamitate Pe parcursul celor 2 de sesiuni desfăşurate în perioada iunie - iulie 2006, din cele 7 proiecte depuse, au fost contractate 3 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 1.644,780 mii Lei, respectiv 0,450 mil. Euro. Graficul II.11 prezintă situaţia proiectelor calamitate depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.4 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată:

Grafic II.11


0

4

2

0 0 0 0

1

0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00

3

0 0 0 0 0 0 0 0 0 00

1

1

2

2

3

3

4

4

5

Serviciiagricole

Turism rural Alte tipuri deactivitati

turistice inspatiul rural

Activităţimeşteşugăreşti

Acvacultura Melci si broaste Sericicultura Apicultura Ciuperci Procesareafructelor depadure si de

arbustifructiferi

Procesareaplantelor

medicinale siaromatice

Procesarea, lanivelul fermei, a

produselortradiţionale

atestate şi/sauecologicecertificate

Submasuri

Num

ar P

roie

cte


43


II. 2.8 Măsura 3.5 „Silvicultură” Pe parcursul celor 3 de sesiuni desfăşurate în perioada mai - iulie 2006, din cele 158 proiecte depuse, au fost contractate 114 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 236.504,634 mii Lei, respectiv 66,677 mil. Euro. În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare este deţinută de investiţiile pe drumuri forestiere cu 68% (76 proiecte aprobate). Graficul II.12 prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.5 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată:

Grafic II.12


3 1

38

116

00 0 1

34

03 1

34

76

00

20

40

60

80

100

120

140

Impaduriri Pepiniere Investitii pentru imbunatatireaprelucrarii primare a lemnului si amarketigului produselor forestiere

Drumuri forestiere Gospodarire de paduri

Submasuri

Num

ar P

roie

cte


II. 2.9 Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” În ceea ce priveşte măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, până la sfârşitul anului 2008, au fost aprobate 5 proiecte în valoare 10.521,610 mii Lei, reprezentând 2,901 mil. Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005. Prin proiectele aprobate se asigură îmbunătăţirea pregătirii profesionale pentru practici de producţie, pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile economic, tehnic şi juridic, diversificarea sau reconversia diferitelor activităţi în spaţiul rural, procesarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice, protecţia mediului.

44


II. 2.10 Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” Până la sfârşitul anului 2008, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate 10 proiecte în valoare 5.214,570 mii Lei, reprezentând 1,374 mil. Euro. Prin proiectele aprobate se asigură asistenţă tehnică pentru întâlnirile Comitetului de Monitorizare (1 proiect), seminarii naţionale (2 proiecte), informare şi campanii publicitare (2 proiecte), realizarea de studii pregătitoare pentru alte măsuri (3 proiecte) şi realizarea evaluării intermediare a Programului (2 proiecte). II. 3 Cheltuielile pe măsuri II. 3.1 Proiecte plătite Până la data de 31 decembrie 2008, valoarea proiectelor plătite pe măsuri a fost de 1.278,744 mil. Euro, respectiv 254,030 mil. Euro în anul 2008, din care:

• 340,683 mil. Euro pentru măsura 1.1, respectiv 56,060 mil. Euro în anul 2008. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2008 evidenţiază o creştere cu 20% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2007; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 1.1, 4,518 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate;

• 17,853 mil. Euro pentru măsura 1.2, respectiv 16,506 mil. Euro în anul 2008. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2008 evidenţiază o creştere cu 1.226% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2007.



• 0,029 mil. Euro pentru măsura 3.2, plăţi efectuate în cursul anului 2008; • 0,187 mil. Euro pentru măsura 3.3, respectiv 0,005 mil. Euro în anul 2008.

Valoarea plăţilor efectuate în anul 2008 evidenţiază o creştere cu 2% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2007;

• 64,832 mil. Euro pentru măsura 3.4, respectiv 14,273 mil. Euro în anul 2008. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2008 reflectă o creştere cu 28% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2007; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 3.4, 0,420 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate;

• 42,548 mil. Euro pentru măsura 3.5, respectiv 35,728 mil. Euro în anul 2008. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2008 evidenţiază o creştere cu 524% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2007.

• 3,028 mil. Euro pentru măsura 4.1, respectiv 1,228 mil. Euro în anul 2008. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2008 evidenţiază o creştere cu 68% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2007;

45


• 1,424 mil. Euro pentru măsura 4.2, respectiv 0,016 mil. Euro în anul 2008. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2008 evidenţiază o creştere cu 1% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2007.

Graficul II.13 prezintă situaţia comparativă pe măsuri. Valorile sunt exprimate în mil. Euro.

Grafic II.13

340,6

8

56,06

17,85 16

,51

578,7

5

99,43

229,4

1

30,75

0,03

0,03

0,19

0,00

64,83

14,27

42,55 35

,73

3,03

1,23

1,42 0,0

2

0,00

100,00

200,00

300,00

400,00

500,00

600,00

Mili

oane

EU

RO

Masura 1.1 Masura 1.2 Masura 2.1 Masura 3.1 Masura 3.2 Masura 3.3 Masura 3.4 Masura 3.5 Masura 4.1 Masura 4.2

Grafic comparativ pe ani privind situatia pe masuri a platilor efectuate

2003-20072008

În ceea ce priveşte distribuţia cheltuielilor totale pe fiecare submăsură în parte, situaţia se prezintă ca în graficele de mai jos. Valorile sunt exprimate în mil. Euro.

Grafic II.14

17 4 , 6 7

4 9 , 9 9

3 5 , 4 1

3 , 4 7

2 9 , 7 0 3 1, 6 9

10 , 5 0

0 , 0 0 0 , 7 3

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

140,00

160,00

180,00

Car ne Lapte si pr oduselactate

Cer eale Seminteoleaginoase

Vin Fr ucte si legume Peste si pr odusepiscicole

Zahar Plante texti le

M A SU R A 1.1 - V aloare p ro iect e Plat it e pe submasuri

Valoare proiecte Plat ite (M il Euro)

46


Grafic II.15

1, 9 6

0 , 0 0

2 , 5 6

0 , 0 0 0 , 0 0 0 , 0 0 0 , 0 0 0 , 0 0 0 , 0 0

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

Car ne Lapte si pr oduselactate

Cer eale Seminteoleaginoase

Vin Fr ucte si legume Peste si pr odusepiscicole

Zahar Plante texti le

M A SU R A 1.1 - V alo are p ro iect e Plat it e p e sub masuri( C alamit at )

Valoare proiecte Platite (MilEuro)

Grafic II.16

14,92

1,31 1,62

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

16,00

C o nt ro l sanit ar- vet er inar C o nt ro l f i t o sanit ar C o nt ro lul cali t at i ip roduselo r al iment are

M A SU R A 1.2 - V aloare p ro iect e Plat i t e pe submasuri


47


Grafic II.17

274,34

161,69

70,26

22,54

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

Drumuri în zone rurale Alimentare cu apă în sistemcentralizat în zonele rurale

Canalizări în sistem centralizat înzonele rurale

Lucrări de prevenire ş i deprotecţie împotriva inundaţiilor

M AS URA 2 . 1 - Va l oa r e pr oi e c t e pl a t i t e pe subma sur i

Valoare proiect e Plat it e (Mil Euro)

Grafic II.18

39,77

9,08

1,06

0,000,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

45,00

Drumuri î n zone rurale Aliment are cu apă î n sist emcent ralizat î n zonele rurale

Canalizăr i î n sist em cent ralizatî n zonele rurale

Lucrăr i de prevenire ş i deprot ecţie î mpot r iva inundaţiilor

M AS URA 2 . 1 - Va l oa r e pr oi e c t e pl a t i t e pe subma sur i( Ca l a mi t a t )

Valoare proiect e Plat it e (Mil Euro)

48


Grafic II.19

106,34

3,14 7,74 5,33 5,45

28,45

3,16 2,72 1,96

28,49 26,41

2,69

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

Cul tur i de

camp

Hor t i cul tur a

(di n car e di n

f l or i cul tur a

1,5%)

V i t i cul tur a Pomi cul tur a Ser e Fer me de vaci

de

l apte/ bi vol i te

Cr ester e si

i ngr asar e de

taur i ne

Fer me de

oi / capr e

Ingr asator i i

de ber becut i

Fer me de

por c i

Fer me de

pasar i

A l te f er me

vegetal e


Valoare proiecte Platite (Mil Euro)

Grafic II.20

6,52

0,00

0,00

0,00

0,11

0,63

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00 0,2

7

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

Cul tur i de

camp

Hor t i cul tur a

(di n car e di n

f l or i cul tur a

1,5%)

V i t i cul tur a Pomi cul tur a Ser e Fer me de vaci

de

l apte/ bi vol i te

Cr ester e s i

i ngr asar e de

taur i ne

Fer me de

oi / capr e

Ingr asator i i

de ber becut i

Fer me de

por ci

Fer me de

pasar i

A l te f er me

vegetal e

M A SU R A 3 .1 - V alo are p ro iect e p lat it e p e sub masuri( C alamit at )


49


Grafic II.21

0,00

0,00

0,00 0,0

0

0,03

0,00

0, 00

0, 01

0, 01

0, 02

0, 02

0, 03

0, 03

C ereale sip lant e t ehnice

Leg ume si cart o f i

St ruguri devin

C iuperci Lap t e C arne

MASURA 3.2- Valoare proiecte platite pe submasuri


Grafic II.22

0,00

0,19

0,00

-0,03

0,02

0,07

0,12

0,17

0,22

Conservarea solului şi protecţ iaîmpotriva eroziunii

Conservarea biodiversităţ ii prinpract ici agricole tradiţ ionale

Agricultura ecologică

M A SU R A 3 .3 - V alo are p ro iect e p lat i t e p e sub masuri


50


Grafic II.23

0,20

50,89

4,77

1,17

1,49

0,87

0,02 2,6

11,6

00,5

60,1

90,0

4

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

Ser vici iagr icole

Tur ism r ur al Al te tipur i detur ism

Activi tăţimeşteşugăr eşti

Acvacul tur a Melci sibr oaste

Ser icicul tur a Apicul tur a Cr ester eaciuper ci lor

Pr ocesar eaf r uctelorar buşti lorf r ucti f er i

Pr ocesar eaplantelor

medicinale

Pr ocesar ea, lanivelul f er mei ,a pr oduselortr adi ţionale



Grafic II.24

0,00

0,42

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

0,45

Ser vici iagr icole

Tur ism r ur al Al te tipur i detur ism

Activi tăţimeşteşugăr eşti

Acvacul tur a Melci sibr oaste

Ser icicul tur a Apicul tur a Cr ester eaciuper ci lor

Pr ocesar eaf r uctelorar buşti lorf r ucti f er i

Pr ocesar eaplantelor

medicinale

Pr ocesar ea, lanivelul f er mei ,a pr oduselortr adi ţionale

M AS URA 3 . 4 - Va l oa r e pr oi e c t e pl a t i t e pe subma sur i( Ca l a mi t a t )


51


Grafic II.25

0,09 0,02

6,39

36,04

0,00

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

Impaduriri Pepiniere Invest it ii pentruimbunatat irea

prelucrariiprimare a lemnuluisi a market igului

produselorforest iere

Drumuriforest iere

Gospodarire depaduri

M A SU R A 3 .5- V aloare p ro iect e p lat it e pe submasuri


Grafic II.26

3,03

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

Imbunat at irea pregat ir ii prof esionale

MASURA 4.1 - Valoare proiecte platite


52


Grafic II.27

1,42

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

1,40

1,60

Asistenta tehnica

MASURA 4.2 - Valoare proiecte platite


II. 3.2 Proiecte aprobate Până la data de 31 decembrie 2008, au fost aprobate 4.414 proiecte cu o valoare publică de 1.322,391 mil. Euro, pe măsurile de investiţii, din care 10,56% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 0,45% reprezintă contracte pe măsura 1.2, 17,26% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 43,52% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.1, 0,09% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.2, 1,07% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.3, 24,47% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.4, respectiv, 2,58% sunt proiectele contractate pe măsura 3.5. Valoarea publică contractată aferentă contractelor pe măsura 1.1 a fost de 345,143 mil. Euro, reprezentând 26,10% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 1.2, valoarea publică contractată a fost de 36,104 mil. Euro, respectiv 2,73% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 573,231 mil. Euro, respectiv 43,35% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 231,323 mil. Euro, respectiv 17,49% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.2 valoarea publică contractată a fost de 0,086 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.3 valoarea publică contractată a fost de 0,217 mil. Euro, respectiv 0,02% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.4 valoarea publică contractată a fost de 69,610 mil. Euro, respectiv 5,26% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.5, valoarea publică contractată a fost de 66,677 mil. Euro, respectiv 5,04% din totalul angajamentelor APDRP.

53


54

De asemenea, până la data de 31 decembrie 2008, au fost aprobate 120 proiecte calamitate cu o valoare publică de 73,846 mil. Euro, pe măsurile de investiţii, din care 2,50% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 69,17% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 25,83% reprezintă contracte pe măsura 3.1, respectiv, 2,50% sunt proiectele contractate pe măsura 3.4. Valoarea publică contractată aferentă contractelor calamitate pe măsura 1.1 a fost de 6,315 mil. Euro, reprezentând 8,55% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 59,898 mil. Euro, respectiv 81,11% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 7,183 mil. Euro, respectiv 9,73% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.4, valoarea publică contractată a fost de 0,450 mil. Euro, respectiv 0,61% din totalul angajamentelor APDRP. Detaliile referitoare la proiectele aprobate (cod proiect, beneficiar, valoare proiect) sunt prezentate în Anexa nr. 3 - Proiecte aprobate.


Tabel. II.4 Tabel centralizator proiecte aprobate

M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.2 M 3.3 M 3.4 M 3.5

Regiunea Nr.

Proiecte Valoare contractată

(Euro) Nr.


(Euro) Nr.


(Euro) Nr.

Proiecte

Valoare contractată

(Euro)

Nr. Proiecte


(Euro)

Nr. Proiecte


(Euro)

Nr. Proiecte


(Euro)

Nr. Proiecte


(Euro)

1 Nord-Est Iaşi 74 48.163.233,08 3 5.774.260,79 203 156.604.367,36 309 34.887.545,62 0 0,00 0 0,00 180 12.398.983,45 17 7.583.449,27

2 Sud Est Constanta 81 51.344.138,78 2 3.954.047,25 125 88.341.828,77 476 45.633.305,64 1 10.781,46 0 0,00 87 4.892.082,66 0 0,00

3 Sud Muntenia Târgovişte

71 59.434.178,95 2 3.899.125,15 147 115.334.036,41 366 53.382.336,39 0 0,00 0 0,00 73 4.481.801,58 2 493.422,63

4 Sud Vest Oltenia Craiova

29 25.408.513,67 2 3.570.292,30 104 71.122.556,63 122 17.111.642,91 0 0,00 0 0,00 148 6.288.989,21 5 2.970.918,36

5 Vest Timişoara 44 43.489.929,87 2 3.668.794,11 56 41.116.122,14 218 26.280.812,65 0 0,00 0 0,00 89 5.716.802,27 18 11.771.021,15

6 Nord -Vest Satu Mare 58 31.641.958,76 2 3.135.310,80 59 46.163.791,86 242 29.587.482,19 0 0,00 0 0,00 145 9.684.441,63 34 22.169.692,41

7 Centru Alba Iulia 81 58.352.273,52 3 5.631.578,93 61 48.642.272,70 167 21.122.523,55 3 75.114,60 47 216.864,73 347 25.600.960,68 38 21.688.179,90

8 Bucureşti Ilfov 28 27.309.166,61 4 6.470.111,27 7 5.906.045,86 21 3.317.410,55 0 0,00 0 0,00 11 545.998,69 0 0,00

TOTAL 466 345.143.393,25 20 36.103.520,61 762 573.231.021,72 1.921 231.323.059,50 4 85.896,06 47 216.864,73 1.080 69.610.060,17 114 66.676.683,72

* Conversia în Euro s-a realizat la cursul existent la data semnării raportului de selecţie.

55


Tabel II.5 Tabel centralizator proiecte aprobate calamitate

1 Nord-Est Iaşi 0 0,00 17 12.525.944,83 2 233.900,35 0 0,00

2 Sud Est Constanta 0 0,00 12 6.230.830,22 0 0,00 0 0,00

3 Sud Muntenia Târgovişte

0 0,00 17 13.238.770,04 2 739.400,66 0 0,00

4 Sud Vest Oltenia Craiova

1 319.003,84 16 11.876.574,87 1 45.862,94 0 0,00

5 Vest Timişoara 1 2.998.638,42 1 999.896,96 23 5.303.128,49 0 0,00

6 Nord -Vest Satu Mare

0 0,00 8 6.305.676,76 0 0,00 0 0,00

7 Centru Alba Iulia 1 2.997.437,24 9 6.425.418,26 3 861.025,94 3 450.000,00

8 Bucureşti Ilfov 0 0,00 3 2.294.682,76 0 0,00 0 0,00

TOTAL 3 6.315.079,50 83 59.897.794,69 31 7.183.318,39 3 450.000,00

Regiunea

M 1.1 M 2.1 M 3.1 M 3.4

Nr. ProiecteValoare contractată

(Euro) Nr. ProiecteValoare contractată

(Euro) Nr. ProiecteValoare

contractată (Euro) Nr. ProiecteValoare contractată

(Euro)

56


II. 3.3 Proiecte finalizate Până la 31 decembrie 2008, au fost finalizate 3.965 proiecte, din care 430 proiecte pe măsura 1.1, din care 1 proiect finalizat fiind calamitat, 6 proiecte pe măsura 1.2, 749 proiecte pe măsura 2.1 din care 50 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.807 proiecte pe măsura 3.1, din care 31 proiecte finalizate fiind calamitate, 902 proiecte pe măsura 3.4 din care 2 proiecte finalizate fiind calamitate, 56 proiecte pe măsura 3.5, 5 proiecte pe măsura 4.1, iar pe măsura 4.2 s-au finalizat 10 proiecte. Din totalul de 3.965 proiecte, în cursul anului 2008, a fost finalizat un număr de 777 proiecte, din care: 120 proiecte pe măsura 1.1, 6 proiecte pe măsura 1.2, 148 proiecte pe măsura 2.1, 184 proiecte pe măsura 3.1, 289 proiecte pe măsura 3.4, 26 proiecte pe măsura 3.5, 3 proiecte pe măsura 4.1 şi 1 proiect pe măsura 4.2. Pentru întregul Program, la finalul anului 2008, se înregistra următoarea situaţie a proiectelor finalizate:

Pentru măsura 1.1, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea:

• Lapte şi produse lactate – 89 proiecte; • Carne, produse din carne şi ouă – 182 proiecte; • Fructe, legume şi cartofi – 39 proiecte; • Vin - 42 proiecte; • Peşte – 16 proiecte; • Plante textile – 1 proiect; • Cereale – 58 proiecte din care 1 proiect fiind calamitat; • Oleaginoase – 3 proiecte.

Pentru măsura 1.2, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este

următoarea: • Control sanitar-veterinar– 4 proiecte; • Control fitosanitar – 1 proiect; • Controlul calităţii produselor alimentare – 1 proiect.


următoarea: • Drumuri în zona rurală – 396 proiecte din care 40 proiecte calamitate; • Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zona rurală – 259

proiecte din care 10 proiecte calamitate; • Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale – 77 proiecte; • Lucrări de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor – 17 proiecte.


următoarea: • Culturi de câmp – 1.197 proiecte, din care 27 proiecte fiind calamitate; • Horticultură – 76 proiecte; • Viticultură – 62 proiecte; • Pomicultură - 71 proiecte; • Sere – 42 proiecte; • Animale pentru lapte – 163 proiecte, din care 3 proiecte fiind calamitate;

57


58

• Creştere şi îngrăşare taurine – 13 proiecte; • Creştere oi /capre – 15 proiecte; • Îngrăşare berbecuţi – 8 proiecte; • Porcine – 73 proiecte; • Păsări – 73 proiecte; • Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări – 14 proiecte, din care 1

proiect fiind calamitat.

Pentru măsura 3.4, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea:

• Servicii agricole – 2 proiecte; • Turism rural – 502 proiecte, din care 2 proiecte fiind calamitate; • Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural – 49 proiecte; • Activităţi meşteşugăreşti – 17 proiecte; • Acvacultură – 13 proiecte; • Melci şi broaşte – 81 proiecte; • Sericicultură – 1 proiect; • Apicultură – 207 proiecte; • Ciuperci – 21 proiecte; • Procesarea fructelor de pădure şi arbuşti fructiferi – 6 proiecte; • Procesarea plantelor medicinale şi aromatice – 2 proiecte; • Procesarea la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate – 1 proiect.


următoarea: • Împăduriri – 3 proiecte; • Pepiniere – 1 proiect; • Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a

marketingului produselor forestiere – 30 proiecte; • Drumuri forestiere – 22 proiecte.

Pe măsura 4.1 s-au finalizat 5 proiecte. Pentru măsura 4.2, distribuţia pe categorii de cheltuieli a proiectelor finalizate

este următoarea: • Întâlnirile Comitetului de Monitorizare – 1 proiect; • Informare şi campanii publicitare – 2 proiecte; • Seminarii – 2 proiecte; • Studii pregătitoare pentru alte măsuri – 3 proiecte; • Evaluarea intermediară – 2 proiecte.

Menţionăm că au fost încadrate în monitorizare ca fiind proiecte finalizate, acele proiecte cu grad de realizare 100% şi pentru care s-a efectuat plata finală. Informaţii detaliate sunt prezentate în tabelele de monitorizare anexate (Anexa nr. 2) care conţin indicatorii de monitorizare. II. 3.4 Sectoare sensibile Situaţia proiectelor care au primit finanţare SAPARD şi care implică investiţii în sectoarele sensibile se prezintă conform tabelului de mai jos (Tabelul II.6):


Tabel II. 6

Sectoarele sensibile - pentru investiţiile în îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole

Perioada 1 August 2002 - 31 Decembrie 2008

Sector Activitate /produs Unitate de referinţă

Capacitate naţională1 în

2004

Capacitatea sprijinită prin

SAPARD începând cu 2000*

Total capacitate naţională

începând cu 20003

Total 000 tone/an 728,500 421,050 mixt 000 tone/an 203,913 suine 000 tone/an 39,784 bovine 000 tone/an 33,922 ovine 000 tone/an 2,700

Carne Capacitate de abatorizare pentru:

păsări 000 tone/an 140,731 Ouă Capacitate de ambalare Milioane ouă/an

Capacitate de utilizare globală 000 hl/an 18.667,700 4.460,888 Capacitate de producere a laptelui de consum 000 hl/an 962,989

degresat 000 tone/an 0,322 Capacitate de producere a laptelui praf, din care: integral 000 tone/an 0,326 Capacitate de producere a brânzeturilor (pe sortimente) 000 tone/an 42,627

Capacitate de producere a untului 000 tone/an 1,952 Capacitate de producere a cazeinei 000 tone/an 0,000

praf 000 tone/an 1,080

Lapte

Capacitate de producere a zerului, din care: lichid 000 tone/an 256,830

cartofi 000 tone/an 0,000 porumb 000 tone/an 0,000 grâu 000 tone/an 0,000

Amidon Capacitate de producere a amidonului din:

alte cereale 000 tone/an 0,000

59


grâu comun 000 tone/an 293,607 grâu dur 000 tone/an 0,000 orez 000 tone/an 0,000 Morărit Capacitate de măcinare a:

alte cereale 000 tone/an 91,625 Malţ Capacitate de producere a malţului 000 tone/an 0,000

capacitate zilnică tone/zi 10,885 0,000

Zahăr Capacitate de producere a zahărului: pe campanie 000

tone/campanie 0,000

Total hectolitri/an 19.195.000,000 464.644,589 vin soiuri nobile (QWPSR4)

hectolitri/an

277.890,019 Vin

Capacitate de producere a vinului, din care:

vin de masă hectolitri/an 186.754,570

* Sunt luate în considerare capacităţile nou înfiinţate şi creşterile de capacitate din cadrul proiectelor de modernizare. Capacităţile menţionate în această coloană nu sunt identice cu cele din tabelul 6.a.1.1. Aceasta deoarece în tabelul 6.a.1.1 sunt contabilizate capacităţile totale implicate din proiectele contractate în timp ce în acest tabel sunt contabilizate pentru proiectele contractate pentru investiţiile noi capacităţile totale implicate şi pentru modernizări este contabilizată doar diferenţa dintre capacitatea care se va obţine la sfârşitul proiectului şi capacitatea existentă când s-au solicitat fonduri SAPARD. 1 - Conceptul de "capacitate" care se va utiliza trebuie să fie acelaşi pentru coloanele aferente. 2 - Dacă nu sunt disponibile informaţii pentru anul 2000, a se indica cele mai recente date specificând anul de referinţă. 3 - Se ia în considerare capacitatea sprijinită prin SAPARD, creşterea capacităţii realizată fără asistenţă SAPARD şi închiderile de capacităţi.

60


Tabel II.7

Sectoarele sensibile - pentru investiţiile în îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole – pentru proiectele calamitate

Perioada 1 Aprilie 2006 - 31 Decembrie 2008

Sector Activitate /produs Unitate de referinţă

Capacitate naţională1 în

2004

Capacitatea sprijinită prin

SAPARD începând cu

2000*

Total capacitate naţională

începând cu 20003

Total 000 tone/an 11,250 mixt 000 tone/an 11,250 suine 000 tone/an 0,000 bovine 000 tone/an 0,000 ovine 000 tone/an 0,000

Carne Capacitate de abatorizare pentru:

păsări 000 tone/an 0,000Capacitate de ambalare Ouă Milioane ouă/an Capacitate de utilizare globală 000 hl/an 0,000 Capacitate de producere a laptelui de consum 000 hl/an 0,000

degresat 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a laptelui praf, din care: integral 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a brânzeturilor (pe sortimente) 000 tone/an 0,000 Lapte

Capacitate de producere a untului 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a cazeinei 000 tone/an 0,000

praf 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a zerului, din care: lichid 000 tone/an 0,000

cartofi 000 tone/an 0,000 porumb 000 tone/an 0,000 grâu 000 tone/an 0,000 Amidon Capacitate de producere a

amidonului din: alte cereale 000 tone/an 0,000

61


62

grâu comun 000 tone/an 4,875 grâu dur 000 tone/an 0,000 orez 000 tone/an 0,000 Morărit Capacitate de măcinare a:

alte cereale 000 tone/an 0,800 Malţ Capacitate de producere a malţului 000 tone/an 0,000

capacitate zilnică tone/zi 0,000

Zahăr Capacitate de producere a zahărului: pe campanie 000

tone/campanie 0,000

Total hectolitri/an 0,000 vin soiuri nobile (QWPSR4) hectolitri/an 0,000

Vin Capacitate de producere a vinului, din care:

vin de masă hectolitri/an 0,000

*Sunt luate în considerare capacităţile nou înfiinţate şi creşterile de capacitate din cadrul proiectelor de modernizare. Capacităţile menţionate în această coloană nu sunt identice cu cele din tabelul 6.a.1.1. Aceasta deoarece în tabelul 6.a.1.1 sunt contabilizate capacităţile totale implicate din proiectele contractate în timp ce în acest tabel sunt contabilizate pentru proiectele contractate pentru investiţiile noi capacităţile totale implicate şi pentru modernizări este contabilizată doar diferenţa dintre capacitatea care se va obţine la sfârşitul proiectului şi capacitatea existentă când s-au solicitat fonduri SAPARD. 1 - Conceptul de "capacitate" care se va utiliza trebuie să fie acelaşi pentru coloanele aferente. 2 - Dacă nu sunt disponibile informaţii pentru anul 2000, a se indica cele mai recente date specificând anul de referinţă. 3 - Se ia în considerare capacitatea sprijinită prin SAPARD, creşterea capacităţii realizată fără asistenţă SAPARD şi închiderile de capacităţi.


II. 3.5 Proiecte sancţionate şi reziliate Până la 31 decembrie 2008, conform datelor oficiale au fost reziliate şi sancţionate datorită iregularităţilor 806 proiecte, dintre care 99 proiecte pe măsura 1.1, 2 proiecte pe măsura 1.2, 228 proiecte pe măsura 2.1, 168 proiecte pe măsura 3.1, 45 proiecte pe măsura 3.3, 247 proiecte pe măsura 3.4, 6 proiecte pe măsura 3.5, 2 proiecte pe măsura 4.1 şi 9 proiecte pe măsura 4.2. Pe măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, au fost reziliate 50 de contracte de finanţare, la cererea beneficiarilor sau din diverse motive. Pentru 11 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 6.706,532 mii Lei. În decursul anului 2008 s-au reziliat 16 proiecte pe această măsură. Alte 49 proiecte au fost sancţionate (din care 28 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2008), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea sancţiunilor totalizând 19.025,688 mii Lei. Pe măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor pentru realizarea controlului calităţii, veterinar şi fitosanitar pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” au fost sancţionate 2 proiecte (din care 1 proiect a fost sancţionat în decursul anului 2008), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, în valoare de 0,220 mii Lei. Pe măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, s-au reziliat 19 contracte de finanţare cu APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor. Pentru 6 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 19.027,939 mii Lei. În decursul anului 2008 s-au reziliat 5 proiecte pe această măsură. Alte 209 proiecte au fost sancţionate (din care 32 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2008), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea sancţiunilor totalizând 31.321,520 mii Lei. Pe măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, s-au reziliat 132 contracte de finanţare cu APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor, 66 beneficiari solicitând rezilierea contractelor în cursul anului 2008. Pentru 9 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 1.507,078 mii Lei. Alte 36 proiecte au fost sancţionate (din care 17 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2008), valoarea sancţiunilor totalizând 3.665,483 mii Lei. Pe măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” au fost sancţionate 45 proiecte (în decursul anului 2008), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectului, în valoare de 580,126 mii Lei. Pe măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, s-au reziliat 188 contracte de

63


finanţare cu APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor, 65 beneficiari solicitând rezilierea contractelor în cursul anului 2008. Pentru 32 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractelor, în valoare de 4.104,564 mii Lei. Alte 59 proiecte au fost sancţionate (din care 30 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2008), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea sancţiunilor totalizând 5.508,790 mii Lei. Pe măsura 3.5 „Silvicultură” au fost reziliate 4 contracte, la cererea beneficiarilor sau din diverse motive, pentru care nu se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului. În decursul anului 2008 s-au reziliat 3 proiecte pe această măsură. Au fost sancţionate 2 proiecte în decursul anului 2008, valoarea sancţiunilor totalizând 127,704 mii Lei. Pe măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” au fost reziliate 2 contracte. În ceea ce priveşte măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”, au fost reziliate 9 proiecte. Ca urmare a discuţiilor din cadrul celei de-a XVII-a reuniuni a Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD din data de 9 iulie 2009, care au avut ca subiect conţinutul Raportului Anual de Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2008, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a centralizat motivele care au stat la baza rezilierii unui număr semnificativ de proiecte contractate de la data finalizării contractării în cadrul Programului SAPARD până în prezent. În urma colectării datelor deţinute de către structurile teritoriale ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, s-a constatat că de la data finalizării contractării în cadrul Programului SAPARD (31 iulie 2007) până în prezent, s-au reziliat 271 de contracte, în valoare totală de 45.946.435,80 Euro. Centralizarea cuprinde atât informaţii furnizate de autorităţile române responsabile de implementarea Programului SAPARD, respectiv Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cât şi de reprezentanţii membrilor Comitetului de Monitorizare şi ai beneficiarilor Programului. Astfel, au fost identificate cauze comune ale rezilierii proiectelor care au fost evidenţiate atât de membrii Comitetului de Monitorizare, cât şi de APDRP. Majoritatea cauzelor ţin de incapacitatea beneficiarilor de a duce la bun sfârşit proiectul, cât şi de problemele administrative cu care aceştia s-au confruntat. Printre principalele cauze, identificate de autorităţile române, care au condus la rezilierea proiectelor mai sus menţionate se numără următoarele:

64


I. Cauze identificate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

neîncadrarea în termenul de execuţie al investiţiei de către beneficiari din cauza lipsei cofinanţării:

• lipsa sursei proprii de finanţare; • neacordarea de credite de către instituţiile financiare sau neacordarea

garanţiei necesare obţinerii creditului de către fondurile de garantare;

nerespectarea obligaţiilor contractuale de către beneficiari: • depăşirea termenului de depunere a dosarelor de achiziţie; • modificarea soluţiei tehnice, comparativ cu cea prevăzută iniţial în

cadrul cererii de finanţare, fără aprobarea autorităţii contractante; • nerespectarea proiectului tehnic în executarea lucrărilor; • nerespectarea criteriilor de eligibilitate pe toată durata contractului, unul

din cele mai importante fiind lipsa dreptului de proprietate asupra terenurilor sau clădirilor, unii beneficiari depunând documente false sau contracte care şi-au pierdut valabilitatea în timp;

• nerespectarea procedurilor de achiziţie sau nerespectarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie pe parcursul perioadei de monitorizare ex – post a proiectelor. În timpul verificărilor pe teren efectuate pe parcursul perioadei de monitorizare a proiectelor, de către experţii din cadrul Direcţiei de Control şi Anti-fraudă a APDRP s-a constatat că beneficiarii nu au respectat obligaţiile contractuale încheiate cu Agenţia SAPARD. (ex. fie nu au respectat graficul de execuţie a lucrărilor conform proiectului tehnic aprobat, fie nu au respectat lucrările conform proiectului tehnic aprobat);

datorită contextului economic actual şi al crizei economice societăţile care au beneficiat de fonduri comunitare prin Programul SAPARD şi care s-au angajat prin contract să funcţioneze minim 5 ani (perioada de monitorizare) se află în imposibilitatea continuării activităţii;

imposibilitatea anumitor beneficiari de a implementa proiecte datorită problemelor financiare determinate de insuficienţa fondurilor pentru finalizarea proiectelor, de noile condiţii de creditare impuse de bănci, de dobânzile şi cursul de schimb prea mari, a reprezentat o altă cauză a rezilierii proiectelor la cererea beneficiarului, cu acordul părţilor;

litigii (ex: între constructor şi furnizori; între beneficiar şi bancă; litigii privind proprietatea; executarea silită; conflictul de interese; anularea în instanţă a autorizaţiei de construcţie);

depăşirea termenului contractual pentru derularea procedurii de achiziţii pe măsura 3.1;

imposibilitatea beneficiarilor de a mai implementa proiecte, aceştia intrând în procedura de insolvenţă şi faliment.

Notă: O parte din cauzele rezilierilor prezentate mai sus au fost identificate atât de APDRP cât şi de reprezentanţii beneficiarilor şi ai membrilor Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD.

65


II. Cauze identificate de reprezentanţii beneficiarilor şi ai membrilor

Comitetului de Monitorizare

probleme datorate relaţiei beneficiarului cu constructorul, şi anume: • nerespectarea termenelor de execuţie; • solicitări de bani suplimentari faţă de contractul semnat pentru a termina

lucrările; • condiţionarea beneficiarilor de a face plăţi în avans pentru continuarea

lucrărilor, chiar dacă în contract era prevăzut că plăţile nu se pot face decât pe baza situaţiilor de lucrări avizate de beneficiar;

creşterile costurilor proiectelor faţă de cât era estimat, iniţial, în bugetul

proiectului şi de multe ori peste posibilităţile beneficiarilor, datorită: • achiziţiei de servicii, bunuri, lucrări la valori mult mai ridicate decât pe

piaţă şi faţă de bugetul proiectului; • perioadelor mari de timp existente între depunerea proiectului,

semnarea contractului de finanţare, începerea proiectului şi finalizarea acestuia;

• devalorizarea Leului faţă de Euro;

accesarea de fonduri prin Programul SAPARD de către beneficiari care după aprobarea proiectelor nu le-au putut susţine financiar (ex. fermieri cu suprafeţe de teren mici de 5-10 ha au achiziţionat maşini şi utilaje în valoare de sute de mii de euro);

existenţa unor proiecte mari sau foarte mari de construcţii (unităţi de procesare, depozite, etc.) care au depăşit cu mult suma investiţiei, evaluarea iniţială fiind incorect efectuată;

supraevaluarea investiţiei, a veniturilor şi a cheltuielilor proiectului de anumite firme de consultanţă;

întârzierea plăţilor către beneficiari care au condus, în majoritatea cazurilor, la incapacitatea de plată din partea beneficiarilor către furnizorii de maşini sau echipamente sau către constructori;

rezilierea proiectelor de către beneficiari care au invocat birocraţia ridicată existentă la nivelul instituţiilor implicate în implementarea Programului SAPARD, precum şi interpretările eronate ale legii;

întârzieri mari în derularea contractelor, din motive obiective sau datorită capacităţii manageriale slabe a beneficiarilor;

lipsa de experienţă a beneficiarilor în derularea unor astfel de proiecte cu reguli extrem de stricte;

existenţa unui management defectuos în implementarea diferitelor etape ale unui proiect;

probleme legate de achiziţii – diferenţe de preţ la ofertă datorită depăşirii perioadei de valabilitatea a ofertei şi primirea greoaie a ofertelor datorită cererii mari;

existenţa unor criterii ridicate cu privire la capacităţile de procesare în domeniul zootehnic şi industriei alimentare a favorizat beneficiarii care dispuneau de fonduri suficiente;

66


inexistenţa unei politici clare de susţinere a micilor fermieri organizaţi în forme asociative pentru concentrarea şi pentru dezvoltarea unor unităţi eficiente de producţie în cadrul Programului SAPARD;

decalajul dintre dezvoltarea industriei şi zootehniei (furnizorul de materie primă) a reprezentat o altă cauză a rezilierii proiectelor SAPARD. Chiar dacă România dispune de o capacitate de abatorizare considerabilă aceasta se confruntă cu scăderea efectivelor de animale (bovine, porcine), ceea ce a mărit dependenţa de importul de carne şi a crescut competiţia pentru cumpărarea unui număr insuficient de animale, rezultând costuri mai mari, reducerea marjelor şi ieşirea unor operatori de pe piaţă, implicit renunţarea la proiecte SAPARD devenite inadecvate condiţiilor din piaţă;

efectele pestei porcine care prin menţinerea embargoului asupra cărnii de porc şi mai ales asupra produselor derivate a avut o influenţă negativă asupra procesării şi a exportului de astfel de produse. Acest lucru este accentuat şi de migraţia forţei de muncă în Europa care a redus numărul consumatorilor din ţară.

economia subterană rămâne un factor perturbator care influenţează prin concurenţă neloială piaţa operatorilor corecţi.

II . 4 Gradul de realizare a obiectivelor Programului II. 4.1 Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” Obiectivul general al măsurii este creşterea eficienţei procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, rezultând în produse de calitate care să contribuie la implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivităţii şi valorii adăugate a produselor şi la crearea de noi locuri de muncă. Investiţiile realizate în cadrul acestei măsuri trebuie să contribuie la: orientarea producţiei în acord cu tendinţele previzibile de piaţă, îmbunătăţirea sau raţionalizarea reţelelor de colectare şi comercializare en-gross, îmbunătăţirea prezentării şi condiţionării produselor agricole şi piscicole pe piaţă, creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii moderne, îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare cu respectarea cerinţelor minime ale siguranţei alimentare, promovarea metodelor de producţie care nu dăunează mediului, creşterea numărului de locuri de muncă în mediul rural, precum şi menţinerea celor existente. Datele privind investiţiile finanţate în perioada de referinţă per obiectivul principal al proiectului sunt prezentate în Anexa nr. 2 Tabele de monitorizare, respectiv tabelul a.1.1 şi a.3.1 calamitat. Capacităţile prevăzute a fi realizate sau modernizate prin această măsură, pentru proiectele necalamitate şi pentru cele calamitate sunt prezentate în tabelele de mai jos.

67


Tabel II. 8 Proiecte Necalamitate

Număr de proiecte Unitatea de referinţă pentru proiectele aprobate

Capacităţi implicate Sector Aprobate Unitate de

măsură Nouă Îmbunătăţită

Lapte şi produse lactate 92 hl/an 2.691.955 6.881.813

colectare lapte 2 hl/an 9.612 120.000din care unităţi procesare

lapte 89 hl/an 2.682.343 6.610.813

t/an 357.918 784.683Carne şi produse din carne şi ouă- din care: 202 mii buc

ouă/an 0 6.000

vită 0 t/an 0 0porc 2 ' 0 14.200oaie 0 ' 0 0păsări 4 ' 9.097 3.240

procesare

mixt 141 158.614 509.711

abatoare 54 ' 190.207 257.532

laboratoare 0 ' 0 0

Fructe, legume şi cartofi 41 ' 132.964 149.708proaspete 21 ' 125.659 27.729

din care: prelucrate 20 ' 7.305 121.979

Vin 45 ' 54.242 254.063laboratoare 5 ' 3.000 3.140

din care: capacităţi de depozitare 13 19.267 136.662

Peşte 18 ' 19.541 22.154

Plante textile 1 300 0

Cereale 64 ' 2.669.758

Oleaginoase 3 ' 0 252.600

Zahăr 0 ' 0TOTAL 466

Tabel II.9 Proiecte calamitate

Număr de proiecte Unitatea de referinţă pentru proiectele aprobate

Capacităţi implicate Sector Aprobate Unitate de

măsură Nouă Îmbunătăţită

Lapte şi produse lactate 0 hl/an 0,000 0,000 colectare lapte 0 hl/an 0,000 0,000

din care unităţi procesare lapte 0 hl/an 0,000 0,000

t/an 11.250,000 0,000 Carne şi produse din carne şi ouă- din care: 1 mii buc

ouă/an 0 0

68


vită 0 t/an 0,000 0,000 porc 0 ' 0,000 0,000 oaie 0 ' 0,000 0,000 păsări 0 ' 0,000 0,000

procesare

mixt 0 0,000 0,000 abatoare 1 ' 11.250,000 0,000 laboratoare 0 ' 0,000 0,000 Fructe, legume şi cartofi 0 ' 0,000 0,000

proaspete 0 ' 0,000 0,000 din care: prelucrate 0 ' 0,000 0,000

Vin 0 ' 0,000 0,000 laboratoare 0 ' 0,000 0,000

din care: capacităţi de depozitare 0 0,000 0,000

Peşte 0 ' 0,000 0,000 Plante textile 0 0,000 0,000 Cereale 2 ' 18.500,000 Oleaginoase 0 ' 0,000 0,000 Zahăr 0 ' 0,000 TOTAL 3

În ceea ce priveşte submăsura „Lapte şi produse lactate”, cea mai mare pondere a investiţiilor este orientată către unităţile de procesare lapte, pe ansamblul sectorului fiind prevăzute a fi realizate capacităţi noi de colectare şi procesare a laptelui de 2.691,955 mii hl/an şi îmbunătăţite capacităţi de 6.881,813 mii hl/an. În ceea ce priveşte submăsura „Carne, produse din carne şi ouă” va fi realizată o capacitate nouă de procesare de aproximativ 357,918 mii tone/an şi vor fi modernizate capacităţi în valoare de 784,683 mii tone/an şi 6.000 mii bucăţi de ouă/an, iar pentru proiectele calamitate va fi realizată o capacitate nouă de aproximativ 11,250 mii tone/an. Ponderea cea mai mare a capacităţilor se concentrează în sectorul de procesare de carne mixtă şi de abatorizare. Prin submăsura „Fructe, legume şi cartofi” sunt prevăzute a fi realizate capacităţi noi de 132,964 mii tone, cu precădere axate către depozitarea şi sortarea legumelor proaspete, în timp ce capacităţile îmbunătăţite, de 149,708 mii tone/an, sunt orientate în special către procesarea legumelor, fructelor şi cartofilor. Pe submăsura „Vin”, reprezentată prin 45 contracte, se preconizează crearea unei capacităţi noi de 54,242 mii tone/an şi îmbunătăţirea unei capacităţi de 254,063 mii tone/an. În sectorul „Pisciculturii”, se vor crea capacităţi noi de cca. 19,541 mii tone/an şi se vor îmbunătăţi capacităţile existente de circa 22,154 mii tone/an. Prin submăsura „Plante textile”, se vor crea capacităţi noi de cca. 0,300 mii tone/an. În ce priveşte „Cerealele”, prin proiectele contractate se vor îmbunătăţi capacităţile existente de circa 2.669,758 mii tone/an pentru proiectele necalamitate, şi circa 18,500 mii tone/an pentru proiectele calamitate.

69


Prin contractele finanţate pe submăsura „Oleaginoase”, se vor îmbunătăţi capacităţile existente de circa 252,600 mii tone/an. Datele complete privind capacităţile prevăzute a fi realizate sau modernizate sunt prezentate în Tabelele II.8 şi II.9. II. 4.2 Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” Capacităţile prevăzute a fi realizate prin această măsură, pentru proiectele aprobate sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul II.10

Capacitate Laboratoare Număr proiecte aprobate

nr. tipuri de analize control sanitar-veterinar 17 2.232

control fitosanitar 2 13controlul calităţii produselor alimentare 1 65

TOTAL 20 În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare o deţine numărul de tipuri de analize pentru controlul sanitar – veterinar, respectiv 2.232 tipuri de analize. Datele complete privind capacităţile prevăzute a fi realizate sunt prezentate în Tabelul II.10. II. 4.3 Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” Prin proiectele aprobate în perioada de referinţă pentru această măsură se prevede realizarea a 60,670 km de noi drumuri comunale, modernizarea a 2.392,594 km de drumuri comunale şi 67,898 km refăcuţi pentru drumurile calamitate, ponderea cea mai mare deţinând-o modernizarea drumurilor comunale, respectiv 95% din total lucrări. Pentru proiectele calamitate se prevede modernizarea a 259,450 km de drumuri comunale şi refacerea a 27,918 km pentru drumurile calamitate. În cazul submăsurii pentru alimentare cu apă, numai 27% din lucrările contractate reprezintă modernizări ale reţelelor deja existente, cea mai mare pondere a investiţiilor fiind orientată către executarea de lucrări noi de aprovizionare cu apă potabilă, cca. 3.669,075 km de conductă. Pentru refacerea sistemelor de alimentare cu apă potabilă pentru zonele calamitate se prevăd executarea a cca. 55,989 km de conductă.

70


Pentru proiectele calamitate se prevede executarea a 150,149 km noi de conductă, modernizarea a cca. 86,310 km de conductă şi refacerea a 12,337 km de conductă. În ceea ce priveşte submăsura de canalizare în sistem centralizat, aceasta îşi propune execuţia de lucrări pe un total de cca. 862,69 km de conducte din care execuţia de noi lucrări reprezentând 86%, modernizarea sistemelor existente reprezentând 14%; pentru refacerea sistemelor de canalizare se prevede a se realiza 0,200 km de conductă. Pentru proiectele calamitate din cadrul acestei submăsuri, se prevede realizarea a 5 km noi de conductă, modernizarea a 0,910 km de conductă şi refacerea a 6,100 km de conductă. Pentru submăsura de lucrări de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor se prevede realizarea a 111,425 km. Aceste procente sunt corelate cu situaţia infrastructurii rurale prezentate în secţiunea de diagnoză a PNADR. Implementarea submăsurilor pentru alimentare cu apă şi canalizare are impact asupra unui număr total de cca. 1,33 milioane locuitori, respectiv 0,05 milioane locuitori pentru proiectele calamitate. Datele complete privind tipul obiectivelor ce vor fi realizate prin măsura 2.1 sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Tabel II.11 Proiecte necalamitate

Unitatea de referinţă

Cantitate Acţiune Număr de proiecte aprobate Unitate de

măsură Proiecte aprobate

Proiecte finalizate

Proiecte în derulare

Drumuri în zonele rurale din care: 380 km 2.521,162 2.356,401 164,761

Construirea de noi drumuri comunale 10 km 60,670 61,652 -0,982

Modernizarea drumurilor comunale 352 km 2.392,594 2.241,366 151,228

Refacerea drumurilor calamitate 18 km 67,898 53,383 14,515

km de conducte 5.136,063 4.624,853 511,210Aprovizionarea cu apă potabilă

prin reţele centralizate în zonele rurale, din care:

273 nr. de locuitori

vizaţi 983.795 920.164 63.631

Executarea de noi lucrări de aprovizionare cu apă potabilă 184 km de

conducte 3.669,075 3.276,805 392,270

Extindere şi /sau modernizare 78 km de conducte 1.410,999 1.325,432 85,567

Refacere sisteme alimentare cu apă potabilă pentru zonele calamitate

11 km de conducte 55,989 22,616 33,373

Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale, din 87 km de

conducte 862,690 776,463 86,227

71


care: nr. de locuitori

vizaţi 340.788 320.831 19.957

Executarea unor noi lucrări de canalizare 71 km de

conducte 740,075 681,685 58,390

Extindere şi/sau modernizare 15 km de conducte 122,415 94,578 27,837

Refacere sisteme canalizare pentru zonele calamitate 1 km de

conducte 0,200 0,200 0,000

km 111,425 95,660 15,765Lucrări de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor 22

ha 6.022,180 3.333,750 2.688,430TOTAL 762


Unitatea de referinţă

Cantitate Acţiune Număr de proiecte aprobate Unitate de

măsură Proiecte aprobate

Proiecte finalizate

Proiecte în derulare

Drumuri în zonele rurale din care: 60 km 287,368 186,592 100,776

Construirea de noi drumuri comunale 0 km 0,000 0,000 0,000

Modernizarea drumurilor comunale 50 km 259,450 159,616 99,834

Refacerea drumurilor calamitate 10 km 27,918 26,976 0,942km de

conducte 248,796 153,634 95,162Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zonele rurale, din care:

19 nr. de locuitori

vizaţi 45.332 32.735 12.597

Executarea de noi lucrări de aprovizionare cu apă potabilă 12 km de

conducte 150,149 77,217 72,932

Extindere şi /sau modernizare 5 km de conducte 86,310 64,080 22,230

Refacere sisteme alimentare cu apă potabilă pentru zonele calamitate

2 km de conducte 12,337 12,337 0,00

km de conducte 12,010 0,000 12,010Canalizare în sistem

centralizat în zonele rurale, din care:

4 nr. de locuitori

vizaţi 8.327 0 8.327

Executarea unor noi lucrări de canalizare 1 km de

conducte 5,000 0,000 5,000

Extindere şi/sau modernizare 1 km de conducte 0,910 0,000 0,910

Refacere sisteme canalizare pentru zonele calamitate 2 km de

conducte 6,100 0,000 6,100

km 0,000 0,000 0,000Lucrări de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor 0

ha 0,000 0,000 0,000TOTAL 83

72


II. 4.4 Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” În urma investiţiilor aprobate pentru această măsură, în studiile de fezabilitate pentru proiectele contractate sunt prevăzute următoarele capacităţi (Tabelele II.13 şi II.14):

• modernizarea sau construcţia a 909 de grajduri şi alte construcţii în ferme; respectiv, 5 grajduri şi alte construcţii în ferme pentru proiectele calamitate;

• modernizarea a 16 sere pe o suprafaţă de 1,432 ha şi construcţia a 79 noi sere pe o suprafaţă de 20,299 ha.

• achiziţionarea a 8.414 utilaje şi echipamente, din care 99% sunt tractoare, combine şi alte echipamente, respectiv achiziţionarea a 244 de utilaje şi echipamente pentru proiectele calamitate;

• achiziţionarea a 9.894 capete de animale cu valoare genetică ridicată; • înfiinţarea sau modernizarea a 739,003 ha de plantaţii pomicole şi

1.003,130 ha plantaţii viticole.

Tabel II.13 Proiecte necalamitate Unitate de referinţă pentru

proiectele aprobate Cantitate / Suprafaţă Tip de investiţie

Număr de proiecte aprobate

Unitate de

măsură număr ha Construcţii 356 bucăţi 1.004 211,834

Grajduri pentru vaci/bivoliţe 163 bucăţi 324 37,422Îngrăşătorii porci 73 bucăţi 284 89,489Ferme pentru păsări 39 bucăţi 186 55,317Alte grajduri 20 bucăţi 69 5,131

Suprafaţa acoperită nou construită 36 bucăţi/ha 79 20,299Sere şi

echipamente adecvate Suprafaţa acoperită

modernizată 8 bucăţi/ha 16 1,432

din care:

Alte construcţii în fermă 17 bucăţi 46 2,743Utilaje şi echipamente independente 1.404 bucăţi 8.414 522.408,614

Tractoare, combine, alte echipamente 1.381 bucăţi 8.297 517.278,036Canalizare /instalaţii de tratare a apelor uzate 0 bucăţi 0 0,000

Instalaţii de irigat 20 bucăţi 75 5.105,372Instalaţii pentru procesarea complexă a furajelor pentru animale 3 bucăţi 42 25,205

din care:

Fose septice şi platforme gunoi de grajd 0 bucăţi 0 0,000Achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată 43 capete 9.894 967,005

Vaci de lapte /bivoliţe 28 capete 724 526,730Porci 1 capete 170 0,000din care: Oi / capre 14 capete 9.000 440,275

Plantaţii agricole: 64 ha 85 1.742,133 Pomicole 35 ha 39 739,003

din care: Viticole 29 ha 46 1.003,130

Şcoli viţă de vie 0 ha 0 0,000Altele 54 - 234 2.188,350TOTAL 1.921

73



Unitate de referinţă pentru proiectele

aprobate Cantitate /Suprafaţă

Tip de investiţie Număr de proiecte aprobate Unitate de

măsură număr ha Construcţii 3 bucăţi 5 0,192

Grajduri pentru vaci /bivoliţe 1 bucăţi 1 0,081Îngrăşătorii porci 0 bucăţi 0 0,000Ferme pentru păsări 0 bucăţi 0 0,000Alte grajduri 1 bucăţi 1 0,071

Suprafaţa acoperită nou construită 0 bucăţi /ha 0 0,000Sere şi

echipamente adecvate Suprafaţa acoperită

modernizată 0 bucăţi /ha 0 0,000

din care:

Alte construcţii în fermă 1 bucăţi 3 0,040

Utilaje şi echipamente independente 28 bucăţi 244 7.910,210

Tractoare, combine, alte echipamente 28 bucăţi 244 7.910,210Canalizare /instalaţii de tratare a apelor uzate 0 bucăţi 0 0,000

Instalaţii de irigat 0 bucăţi 0 0,000Instalaţii pentru procesarea complexă a furajelor pentru animale 0 bucăţi 0 0,000

din care:

Fose septice şi platforme gunoi de grajd 0 bucăţi 0 0,000

Achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată 0 capete 0 0,000

Vaci de lapte/bivoliţe 0 capete 0 0,000Porci 0 capete 0 0,000din care: Oi / capre 0 capete 0 0,000

Plantaţii agricole: 0 ha 0 0,000 Pomicole 0 ha 0 0,000

din care: Viticole 0 ha 0 0,000

Şcoli viţă de vie ha Altele 0 - 0 0,000TOTAL 31

II. 4.5 Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” În urma investiţiilor aprobate pentru această măsură, în studiile de fezabilitate, pentru proiectele contractate sunt menţionate următoarele capacităţi (Tabelele II.15 şi II.16):

• pentru cele 2 proiecte aprobate pe servicii agricole se înregistrează un număr de 6 organizaţii şi 8 persoane;

• modernizare sau creare de spaţii de cazare (10.246 paturi în turismul rural) precum şi 50 paturi pentru proiectele calamitate şi 1.284 pe alte tipuri de activităţi turistice în mediul rural;

• implicarea în activităţile meşteşugăreşti a 164 artizani;

74


• producerea şi procesarea a cca. 1.020,744 tone de produse de acvacultură, 520,154 tone de melci şi broaşte, 2.169,600 kg produse sericicultură, 1.366,897 tone de produse apicole, 3.842,384 tone de ciuperci, 2.628,720 tone fructe de pădure şi de arbuşti fructiferi şi 335,100 tone plante medicinale şi aromatice procesate;

• procesarea la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate a 38.607,000 hl/an şi a 196,000 t/an.

Tabel II.15 Proiecte necalamitate

Unitate de referinţă pentru proiectele aprobate Acţiuni

Număr de proiecte aprobate Unitate de măsură Cantitate

nr. organizaţii 6Servicii agricole 2 nr. persoane 8

Turism rural 643 nr. paturi 10.246

Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural 64 nr. paturi 1.284

Activităţi meşteşugăreşti 18 nr. artizani 164Acvacultură 17 tone/an 1.020,744Melci şi broaşte 88 tone/an 520,154Sericicultură 1 kg/an 2.169,600Apicultură 214 tone/an 1.366,897Ciuperci 24 tone/an 3.842,384Procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi 6 tone/an 2.628,720

Procesarea plantelor medicinale şi aromatice 2 tone/an 335,100

hl/an 38.607,000Procesarea la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate, din care:

1 tone/an 196,000

hl/an 0,000Procesare produse ecologice 0

tone/an 0,000hl/an 38.607,000

Procesare produse tradiţionale 1 tone/an 196,000

TOTAL 1.080


Unitate de referinţă pentru proiectele

aprobate Acţiuni Număr de proiecte aprobate Unitate de măsură Cantitate

nr. organizaţii 0 Servicii agricole 0

nr. persoane 0 Turism rural 3 nr. paturi 50 Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural 0 nr. paturi 0

Activităţi meşteşugăreşti 0 nr. artizani 0 Acvacultură 0 tone/an 0 Melci şi broaşte 0 tone/an 0 Sericicultură 0 kg/an 0

75


76

Apicultură 0 tone/an 0 Ciuperci 0 tone/an 0 Procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi 0 tone/an 0

Procesarea plantelor medicinale şi aromatice 0 tone/an 0

TOTAL 3 II. 4.6 Măsura 3.5 „Silvicultură” Capacităţile prevăzute a fi realizate prin această măsură, pentru proiectele aprobate sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel II.17

Unitate de referinţă pentru proiectele aprobate

Măsuri Număr

proiecte aprobate Unitate de

măsură Cantitate

ha 115,000Private 3 mii buc 468ha 0,000Împăduriri

Publice 0 mii buc 0Pepiniere 1 ha 4,500

Nr. buc, echipamente,

utilaje 207Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare

a lemnului şi a marketingului produselor forestiere

34

m3/an 736.251,000Private 1 km 20,700Drumuri forestiere din care Publice 75 km 594,415

nr. utilaje 0Gospodărire de păduri 0 nr. construcţii 00 nr. membrii 00 nr. utilaje 0din care

Asociaţii ale proprietarilor de păduri 0 nr. construcţii 0

TOTAL 114

II. 5 Concluzii privind diferenţele înregistrate în implementarea proiectelor între regiuni, măsuri, submăsuri Pentru întregul Program, la finalul anului 2008, suma totală angajată este de 1.400,512 mil. Euro, rezultând într-un grad de angajare de 92,05% în raport cu alocările 2000-2006 (Tabel II.18). În ceea ce priveşte plăţile efectuate, la 31 decembrie 2008 s-a înregistrat suma totală de 1.278,744 mil. Euro, rezultând un grad de consumare de 84,05% în raport cu alocările 2000-2006.


Tabel II.18

Sume alocate /angajate /plătite în cadrul Programului SAPARD la data de 31.12.2008 EURO

Gradul de angajare

Gradul de consumare

Măsura Alocare 2000-2006

Suma angajată (31.12.2008) % din

alocare 2000-2006

Suma plătită (31.12.2008) % din alocare

2000-2006

1.1 Procesare şi marketing 379.513.279,37 351.458.474,07 92,61 340.682.877,76 89,77

1.2 Îmbunătăţire structuri control 37.791.593,33 36.103.520,61 95,53 17.853.207,98 47,24

2.1 Infrastructura 678.160.438,67 633.128.822,81 93,36 578.747.114,10 85,34

3.1 Exploataţii agricole 259.072.564,55 238.506.378,09 92,06 229.412.305,88 88,55

3.2 Grupuri producători 1.000.000,00 85.896,06 8,59 29.372,98 2,94

3.3 Agromediu 1.849.504,00 216.864,73 11,73 186.720,87 10,10 3.4 Diversificare 84.220.533,41 70.060.061,80 83,19 64.832.277,75 76,98

3.5 Silvicultura 74.451.006,67 66.676.683,41 89,56 42.547.654,45 57,15

4.1 Pregătire profesională 3.949.238,67 2.901.044,70 73,46 3.028.493,43 76,69

4.2 Asistenţa 1.441.406,25 1.374.497,80 95,36 1.424.016,45 98,79

TOTAL 1.521.449.564,92 1.400.512.244,08 92,05 1.278.744.041,65 84,05

77


Efectuarea plăţilor către beneficiarii Programului SAPARD a început în luna septembrie 2003, situaţia plăţilor lunare efectuate în perioada septembrie 2003 –decembrie 2008 fiind prezentată în graficele de mai jos. Grafic II.28

Valoare Plati Efectuate M 1.1

0,74

0,56

0,55

1,74

1,05 1,37 1,53 1,

99 2,83

2,16 3,

21 4,05

3,30 3,45

0,00

4,81

3,67

2,04

1,71

1,05

2,57

3,73

1,21 2,

13 3,09

1,89

1,67

2,76

2,65

3,87

2,41 3,

005,

244,

36 4,93 5,17

8,21

9,63 10

,10

8,07

12,7

111

,27

10,0

814

,59

13,6

919

,17

15,8

520

,77

2,61

2,63

7,36

4,74

4,24 4,

683,

4915

,77

8,32

4,82

13,7

4

8,37

13,2

8

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

Sept

embr

ie 2

003

Oct

ombr

ie 2

003

Noi

embr

ie 2

003

Dec

embr

ie 2

003

Ianu

arie

200

4Fe

brua

rie

2004

Mar

tie 2

004

Apr

ilie

2004

Mai

200

4Iu

nie

2004

Iulie

200

4A

ugus

t 200

4Se

ptem

brie

200

4O

ctom

brie

200

4N

oiem

brie

200

4D

ecem

brie

200

4Ia

nuar

ie 2

005

Febr

uari

e 20

05M

artie

200

5A

prili

e 20

05M

ai 2

005

Iuni

e 20

05Iu

lie 2

005

Aug

ust 2

005

Sept

embr

ie 2

005

Oct

ombr

ie 2

005

Noi

embr

ie 2

005

Dec

embr

ie 2

005

Ianu

arie

200

6Fe

brua

rie

2006

Mar

tie 2

006

Apr

ilie

2006

Mai

200

6Iu

nie

2006

Iulie

200

6A

ugus

t 200

6Se

ptem

brie

200

6O

ctom

brie

200

6N

oiem

brie

200

6D

ecem

brie

200

6Ia

nuar

ie 2

007

Febr

uari

e 20

07M

artie

200

7A

prili

e 20

07M

ai 2

007

Iuni

e 20

07Iu

lie 2

007

Aug

ust 2

007

Sept

embr

ie 2

007

Oct

ombr

ie 2

007

Noi

embr

ie 2

007

Dec

embr

ie 2

007

Ianu

arie

200

8Fe

brua

rie

2008

Mar

tie 2

008

Apr

ilie

2008

Mai

200

8Iu

nie

2008

Oct

ombr

ie 2

008

Noi

embr

ie 2

008

Dec

embr

ie 2

008

Luni

Plat

i efe

ctua

te (m

ilioa

ne E

UR

O)

Grafic II.29


0,42

0,00

0,76

0,17

0,00

0,01

0,00

0,00

1,39

0,96

7,89

3,87

2,38

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

Sept

embr

ie 2

007

Oct

ombr

ie 2

007

Noi

embr

ie 2

007

Dec

embr

ie 2

007

Ianu

arie

200

8

Febr

uari

e 20

08

Mar

tie 2

008

Apr

ilie

2008

Mai

200

8

Iuni

e 20

08

Oct

ombr

ie 2

008

Noi

embr

ie 2

008

Dec

embr

ie 2

008

Luni

Plat

i efe

ctua

te (m

ilioa

ne E

UR

O)

78


Valoare Plati Efectuate M 2.10,

02 0,73 1,

681,

541,

17 2,15

7,94

4,84

8,51

17,4

336

,53

0,00

28,0

536

,00

5,69

2,34 4,

79 5,12

9,98 10

,36

15,5

28,

8312

,89

7,22 9,

478,

486,

765,

554,

277,

046,

814,

693,

98 4,53

2,52

2,33

2,05

0,78

0,31

0,40 2,

81 3,96

16,0

022

,10

6,92

4,58

3,69 4,03 5,

849,

054,

1840

,67

17,0

110

,39

8,35

17,5

58,

75

35,4

6

2,42

55,6

9

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

Oct

ombr

ie 2

003

Noi

embr

ie 2

003

Dec

embr

ie 2

003

Ianu

arie

200

4Fe

brua

rie

2004

Mar

tie 2

004

Apr

ilie

2004

Mai

200

4Iu

nie

2004

Iulie

200

4A

ugus

t 200

4Se

ptem

brie

200

4O

ctom

brie

200

4N

oiem

brie

200

4D

ecem

brie

200

4Ia

nuar

ie 2

005

Febr

uari

e 20

05M

artie

200

5A

prili

e 20

05M

ai 2

005

Iuni

e 20

05Iu

lie 2

005

Aug

ust 2

005

Sept

embr

ie 2

005

Oct

ombr

ie 2

005

Noi

embr

ie 2

005

Dec

embr

ie 2

005

Ianu

arie

200

6Fe

brua

rie

2006

Mar

tie 2

006

Apr

ilie

2006

Mai

200

6Iu

nie

2006

Iulie

200

6A

ugus

t 200

6Se

ptem

brie

200

6O

ctom

brie

200

6N

oiem

brie

200

6D

ecem

brie

200

6Ia

nuar

ie 2

007

Febr

uari

e 20

07M

artie

200

7A

prili

e 20

07M

ai 2

007

Iuni

e 20

07Iu

lie 2

007

Aug

ust 2

007

Sept

embr

ie 2

007

Oct

ombr

ie 2

007

Noi

embr

ie 2

007

Dec

embr

ie 2

007

Ianu

arie

200

8Fe

brua

rie

2008

Mar

tie 2

008

Apr

ilie

2008

Mai

200

8Iu

nie

2008

Oct

ombr

ie 2

008

Noi

embr

ie 2

008

Dec

embr

ie 2

008

Luni

Plat

i efe

ctua

te (m

ilioa

ne E

UR

O)

Grafic II.30

Grafic II.31


0,41

0,44 0,

930,

001,

38 1,98

0,99

0,89

0,58 0,

94 1,46 1,

973,

13 3,45 3,65

2,90

3,73

2,06

3,12

1,62 2,

17 2,91

5,41 6,

0211

,09

13,9

111

,80

9,70

11,9

97,

916,

005,

837,

825,

786,

697,

588,

66 9,11

2,59

0,86

2,39

2,13

3,53 3,65

1,07

10,8

54,

192,

08

15,0

6

5,00

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

16,00

Aug

ust 2

004

Oct

ombr

ie 2

004

Dec

embr

ie 2

004

Febr

uari

e 20

05

Apr

ilie

2005

Iuni

e 20

05

Aug

ust 2

005

Oct

ombr

ie 2

005

Dec

embr

ie 2

005

Febr

uari

e 20

06

Apr

ilie

2006

Iuni

e 20

06

Aug

ust 2

006

Oct

ombr

ie 2

006

Dec

embr

ie 2

006

Febr

uari

e 20

07

Apr

ilie

2007

Iuni

e 20

07

Aug

ust 2

007

Oct

ombr

ie 2

007

Dec

embr

ie 2

007

Febr

uari

e 20

08

Apr

ilie

2008

Iuni

e 20

08

Noi

embr

ie 2

008

Luni

Plat

i efe

ctua

te (m

ilioa

ne E

UR

O)

79


Grafic II.32

Valoare Plati Efectuate M 3.20,

00

0,00

0,02

0,01

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,01

0,01

0,02

0,02

0,03

Ianu

arie

200

8

Febr

uari

e 20

08

Mar

tie 2

008

Apr

ilie

2008

Mai

200

8

Iuni

e 20

08

Oct

ombr

ie 2

008

Noi

embr

ie 2

008

Dec

embr

ie 2

008

Luni

Plat

i efe

ctua

te (m

ilioa

ne E

UR

O)

Grafic II.33


0,01

0,17

0,01

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00 0,

00

0,00

0,00

0,00

0,02

0,04

0,06

0,08

0,10

0,12

0,14

0,16

0,18

Sept

embr

ie 2

007

Oct

ombr

ie 2

007

Noi

embr

ie 2

007

Dec

embr

ie 2

007

Ianu

arie

200

8

Febr

uari

e 20

08

Mar

tie 2

008

Apr

ilie

2008

Mai

200

8

Iuni

e 20

08

Oct

ombr

ie 2

008

Noi

embr

ie 2

008

Dec

embr

ie 2

008

Luni

Plat

i efe

ctua

te (m

ilioa

ne E

UR

O)

80


Grafic II.34


0,04

0,00 0,

18 0,31

0,27

0,26

0,13 0,

30 0,49

0,33 0,

440,

40 0,55

0,50

0,92

0,63

0,98

0,89

0,61 0,

750,

611,

33 1,39 1,

53

2,08

1,79 1,

942,

302,

621,

672,

391,

833,

122,

872,

622,

644,

28

1,22 1,

401,

060,

92 1,01

0,83

5,35

1,68

0,81

2,34

2,22

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

Oct

ombr

ie 2

004

Dec

embr

ie 2

004

Febr

uari

e 20

05

Apr

ilie

2005

Iuni

e 20

05

Aug

ust 2

005

Oct

ombr

ie 2

005

Dec

embr

ie 2

005

Febr

uari

e 20

06

Apr

ilie

2006

Iuni

e 20

06

Aug

ust 2

006

Oct

ombr

ie 2

006

Dec

embr

ie 2

006

Febr

uari

e 20

07

Apr

ilie

2007

Iuni

e 20

07

Aug

ust 2

007

Oct

ombr

ie 2

007

Dec

embr

ie 2

007

Febr

uari

e 20

08

Apr

ilie

2008

Iuni

e 20

08

Noi

embr

ie 2

008

Luni

Plat

i efe

ctua

te (m

ilioa

ne E

UR

O)

Grafic II.35


0,01 0,

55 0,86

0,44

0,42

1,64

0,72

0,55

0,24 0,

82

0,56

0,07 0,

55

0,27

0,22

3,05

1,18

15,1

6

8,75

6,50

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

16,00

Febr

uari

e 20

07

Mar

tie 2

007

Apr

ilie

2007

Mai

200

7

Iuni

e 20

07

Iulie

200

7

Aug

ust 2

007

Sept

embr

ie 2

007

Oct

ombr

ie 2

007

Noi

embr

ie 2

007

Dec

embr

ie 2

007

Ianu

arie

200

8

Febr

uari

e 20

08

Mar

tie 2

008

Apr

ilie

2008

Mai

200

8

Iuni

e 20

08

Oct

ombr

ie 2

008

Noi

embr

ie 2

008

Dec

embr

ie 2

008

Luni

Plat

i efe

ctua

te (m

ilioa

ne E

UR

O)

81


Grafic II.36


0,31

0,00

0,00

0,32

0,00

0,00

0,56

0,00

0,00

0,05

0,27 0,

29

0,13

0,00

0,05

0,50

0,00

0,00

0,55

0,00

0,00

0,00

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

Ianu

arie

200

7

Febr

uari

e 20

07

Mar

tie 2

007

Apr

ilie

2007

Mai

200

7

Iuni

e 20

07

Iulie

200

7

Aug

ust 2

007

Sept

embr

ie 2

007

Oct

ombr

ie 2

007

Noi

embr

ie 2

007

Dec

embr

ie 2

007

Ianu

arie

200

8

Febr

uari

e 20

08

Mar

tie 2

008

Apr

ilie

2008

Mai

200

8

Iuni

e 20

08

Oct

ombr

ie 2

008

Noi

embr

ie 2

008

Dec

embr

ie 2

008

Luni

Plat

i efe

ctua

te (m

ilioa

ne E

UR

O)


0,08

0,00

0,16

0,00

0,00

0,13

0,00

0,00

0,00

0,00

0,05

0,00

0,00

0,21

0,01

0,01

0,00

0,00

0,26

0,00

0,15

0,09

0,00

0,12

0,00

0,00

0,07

0,04

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00 0,

010,

00

0,00

0,00

0,02

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,00

0,000,00

0,00

0,00

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

Aug

ust 2

004

Oct

ombr

ie 2

004

Dec

embr

ie 2

004

Febr

uari

e 20

05

Apr

ilie

2005

Iuni

e 20

05

Aug

ust 2

005

Oct

ombr

ie 2

005

Dec

embr

ie 2

005

Febr

uari

e 20

06

Apr

ilie

2006

Iuni

e 20

06

Aug

ust 2

006

Oct

ombr

ie 2

006

Dec

embr

ie 2

006

Febr

uari

e 20

07

Apr

ilie

2007

Iuni

e 20

07

Aug

ust 2

007

Oct

ombr

ie 2

007

Dec

embr

ie 2

007

Febr

uari

e 20

08

Apr

ilie

2008

Iuni

e 20

08

Noi

embr

ie 2

008

Luni

Plat

i efe

ctua

te (m

ilioa

ne E

UR

O)

Grafic II.37

82


Analizând stadiul implementării proiectelor contractate, rezultă că din 4.549 proiecte contractate pe măsurile acreditate au fost finalizate 3.965. La 31 decembrie 2008, distribuţia celor 4.549 proiecte contractate (cu o valoare publică totală de 5.087.091.538,668 Lei, reprezentând 1.400.512.244,099 Euro) pe măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 este următoarea:

• 469 proiecte pe măsura 1.1; • 20 proiecte pe măsura 1.2; • 845 proiecte pe măsura 2.1; • 1.952 proiecte pe măsura 3.1; • 4 proiecte pe măsura 3.2; • 47 proiecte pe măsura 3.3; • 1.083 proiecte pe măsura 3.4; • 114 proiecte pe măsura 3.5; • 5 proiecte pe măsura 4.1; • 10 proiecte pe măsura 4.2.

Cele 3.965 proiecte finalizate sunt divizate pe măsuri după cum urmează:

• 430 proiecte pe măsura 1.1; • 6 proiecte pe măsura 1.2; • 749 proiecte pe măsura 2.1; • 1.807 proiecte pe măsura 3.1; • 902 proiecte pe măsura 3.4; • 56 proiecte pe măsura 3.5; • 5 proiecte pe măsura 4.1; • 10 proiecte pe măsura 4.2.

Din totalul de 1.521,450 mil. Euro reprezentând alocările financiare aferente Acordurilor Anuale de Finanţare 2000-2006, corespunzătoare măsurilor acreditate în cadrul Programului SAPARD, situaţia sumelor angajate şi a plăţilor efectuate se prezintă astfel:

• Valoarea proiectelor contractate 1.400,512 mil. Euro • Valoarea plăţilor efectuate 1.278,744 mil. Euro

Din analiza angajamentelor existente în acest moment, rezultă că 45% din totalul sumei angajate (1.400,512 mil. Euro) este reprezentată de angajamentele pe măsura 2.1, în valoare de 633,129 mil. Euro.

Făcând o comparaţie a stadiului submăsurilor implementate în cadrul Programului SAPARD, se observă că cea mai mare atractivitate o au următoarele submăsuri:

• Carne, produse din carne şi ouă (203 proiecte contractate) - măsura 1.1; • Lapte şi produse lactate (92 proiecte contractate) - măsura 1.1; • Culturi de câmp (1.217 proiecte contractate) - măsura 3.1; • Ferme de vaci de lapte şi bivoliţe (232 proiecte contractate) - măsura 3.1; • Turism rural (646 proiecte contractate) - măsura 3.4; • Alte activităţi (335 proiecte contractate) - măsura 3.4.

83


O sinteză a stadiului măsurilor implementate de România, până la sfârşitul anului 2008, arată că pentru măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, valoarea publică contractată aferentă a fost de 351,458 mil. Euro, reprezentând 25% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 469 de proiecte contractate pentru măsura 1.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 1.198.020,714 mii Lei, reprezentând 340,683 mil. Euro (Tabel II.20) – 96,93% din valoarea contractată şi 89,77% din alocările PNADR 2000-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele II.19 şi II.20.

Tabel II.19

Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 1.1 până la data de 31.12.2008 Euro

SUBMĂSURA % din măsură

Alocare 2000 – 2006

Valoare proiecte contractate

Grad de consumare %

2000-2006

Carne 23 87.288.054,26 183.345.118,92 210,05 Lapte şi produse lactate 23 87.288.054,26 49.124.045,52 56,28 Cereale 10 37.951.327,94 42.532.635,45 112,07 Seminţe oleaginoase 3 11.385.398,38 3.104.913,10 27,27 Vin 9 34.156.195,14 29.860.511,78 87,42 Fructe şi legume 16 60.722.124,70 32.337.514,66 53,25 Peşte şi produse piscicole 6 22.770.796,76 10.485.589,31 46,05 Zahăr 4 15.180.531,17 0,00 0,00 Plante textile 6 22.770.796,76 668.145,32 2,93

TOTAL 100 379.513.279,37 351.458.474,07 92,61

Tabel II.20

Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 1.1 până la data de 31.12.2008 Euro


Alocare 2000 – 2006

Valoare plăţi efectuate

Grad de consumare %

2000-2006 Carne 23 87.288.054,26 176.635.540,50 202,36 Lapte şi produse lactate 23 87.288.054,26 49.986.050,02 57,27 Cereale 10 37.951.327,94 37.969.966,73 100,05 Seminţe oleaginoase 3 11.385.398,38 3.470.690,76 30,48 Vin 9 34.156.195,14 29.703.510,57 86,96 Fructe şi legume 16 60.722.124,70 31.692.369,84 52,19 Peşte şi produse piscicole 6 22.770.796,76 10.497.995,56 46,10 Zahăr 4 15.180.531,17 0,00 0,00 Plante textile 6 22.770.796,76 726.753,80 3,19

TOTAL 100 379.513.279,37 340.682.877,76 89,77

84


În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 1.1, Regiunea 7 Alba Iulia si Regiunea 2 Sud Est deţin cea mai mare pondere, respectiv 17,38% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 1 Nord – Est Iaşi deţine o pondere de aproximativ 15,88% în total proiecte aprobate, iar Regiunea 3 Sud Muntenia deţine o pondere de 15,24%. Astfel, aceste patru regiuni deţin 65,88% din totalul proiectelor aprobate, aspect care poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni includ zone cu tradiţie în producţia de lapte şi carne, sectoare care de altfel sunt preponderente în totalul proiectelor aprobate pentru măsura 1.1. Distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru 1.1 este prezentată în Graficul II.38.

Grafic II.38

Numar proiecte contractate si sume angajate pentru Masura 1.1 / Regiune

58

28

8171

81

74

29

44

173,55

113,99

98,79

214,26

187,38

93,18

211,86

155,22

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Regiunea 1 Regiunea 2 Regiunea 3 Regiunea 4 Regiunea 5 Regiunea 6 Regiunea 7 Regiunea 8

Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)

Numar Proiecte ContractateValoare sume angajate (Milioane RON)

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 1.1 este prezentată în Graficul II.39.

85


Grafic II.39

Numar proiecte contractate si sume angajate pentru Masura 1.1 / Regiune(Calamitate)

0 0000

1 11

0,000,000,000,00

1,11

10,5710,62

0,00

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)


În privinţa măsurii 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, se observă că valoarea publică contractată a fost de 36,104 mil. Euro, respectiv 2,58% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 20 proiecte contractate pentru măsura 1.2 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 65.668,548 mii Lei, reprezentând 17,853 mil. Euro – 49,45% din valoarea contractată şi 47,24% din alocările PNADR 2000-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele II.21 şi II.22.

Tabel II.21

Situaţia angajărilor efectuate pe Măsura 1.2 până la data de 31.12.2008 Euro


Alocare 2002 – 2006


Grad de consumare %

2002-2006

Control sanitar-veterinar - - 31.957.733,47 84,56

Control fitosanitar - - 2.498.202,44 6,61 Controlul calităţii produselor alimentare - - 1.647.584,70 4,36

TOTAL 100 37.791.593,33 36.103.520,61 95,53

86


Tabel II.22 Situaţia plăţilor efectuate pe Măsura 1.2 până la data de 31.12.2008 Euro


Alocare 2002 – 2006


Grad de consumare %

2002-2006

Control sanitar-veterinar - - 14.921.349,10 39,48

Control fitosanitar - - 1.312.027,77 3,47 Controlul calităţii produselor alimentare - - 1.619.831,10 4,29

TOTAL 100 37.791.593,33 17.853.207,98 47,24

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.2, ponderea cea mai mare o deţine Regiunea 8 Bucureşti Ilfov, respectiv 20% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 1 Nord Est deţine o pondere de 15% şi Regiunea 7 Alba Iulia deţine o pondere de 15% din total proiecte aprobate pe această măsură. Astfel, aceste trei regiuni deţin 50% din totalul proiectelor aprobate pe această măsură. În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.2, aceasta este prezentată în Graficul II.40.

Grafic II.40


2

3

4

22

3

2 2

20,61

11,62

23,20

14,1414,18

12,65

19,95

13,07

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)


În ceea ce priveşte măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, se observă că valoarea publică contractată a fost de 633,129 mil. Euro, respectiv 45,21% din totalul angajamentelor APDRP.

87


La finalul anului 2008, pentru această măsură valoarea totală a contractelor, respectiv 633,129 mil. Euro, raportată la sumele alocate prin AFA 2000-2006 reprezintă un grad de angajare de 93,36% (Tabel II.23). Pentru cele 845 proiecte contractate pentru măsura 2.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 2.174.805,375 mii Lei, reprezentând 578,747 mil. Euro (Tabel II.24) – 91,41% din valoarea contractată şi 85,34% din alocările PNADR 2000-2006.

Tabel II.23



Alocare 2000 - 2006


Grad de consumare

% 2000-2006

Drumuri în zonele rurale 50 339.080.219,17 339.882.909,91 100,24

Alimentare cu apă 35 237.356.153,42 187.123.263,33 78,84

Canalizare în zonele rurale 9,6 65.103.402,08 76.347.512,60 117,27

Infrastructura de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor

5,4 36.620.663,67 29.775.136,97 81,31

TOTAL 100 678.160.438,33 633.128.822,81 93,36

Tabel II.24 Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 2.1 până la data de 31.12.2008 Euro


Alocare 2000 - 2006


Grad de consumare

% 2000-2006

Drumuri în zonele rurale 50 339.080.219,17 314.117.719,05 92,64

Alimentare cu apă 35 237.356.153,42 170.772.141,99 71,95 Canalizare în zonele rurale 9,6 65.103.402,08 71.321.797,55 109,55

Infrastructura de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor

5,4 36.620.663,67 22.535.455,52 61,54

TOTAL 100 678.160.438,33 578.747.114,10 85,34 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate aprobate pentru această măsură, trei regiuni, respectiv Regiunea 1 Nord Est Iaşi (26,64%), Regiunea 2 Sud Est Constanţa (16,40%) şi Regiunea 3 Sud-Muntenia Târgovişte (19,29%), deţin împreună un procent de 62,33% din totalul proiectelor aprobate pentru această măsură. Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 2.1 este prezentată în Graficul II.41.

88


Grafic II.41


7

6159

147

125

203

104

56

570,30

22,74

177,14

420,09

318,89

264,03

182,33151,17

0

50

100

150

200

250


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

100,00

200,00

300,00

400,00

500,00

600,00

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)


În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate aprobate pentru această măsură, două regiuni, respectiv Regiunea 1 Nord Est Iaşi si Regiunea 3 Sud – Muntenia deţin o pondere de 20,48%, iar Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia deţine o pondere de 19,28% din totalul proiectelor calamitate aprobate. Astfel cele trei regiuni deţin o pondere de 60,24% din totalul proiectelor calamitate aprobate. Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 2.1 este prezentată în Graficul II.42.

Grafic II.42


(Calamitat)

3

9

8

17

12

17 16

1

44,70

8,11

22,51

47,41

22,26

42,48

23,01

3,520

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

45,00

50,00

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)


89


Pe măsura 3.1 „Investiţii în exploataţii agricole”, valoarea publică contractată a fost de 238,506 mil. Euro, respectiv 17,03% din totalul angajamentelor. Pentru cele 1.952 de proiecte contractate pentru măsura 3.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 800.831,047 mii Lei, reprezentând 229,412 mil. Euro (Tabel II.26) – 96,19% din valoarea contractată şi 88,55% din alocările PNADR 2002-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele II.25 şi II.26.

Tabel II.25



Alocare 2002-2006


Grad de consumare

% 2002-2006

Culturi de câmp 19 49.223.787,26 111.454.486,78 226,42 Horticultură (din care din floricultură 1,5%) 8 20.725.805,16 2.998.136,86 14,47

Viticultură 8 20.725.805,16 7.953.808,01 38,38 Pomicultură 8 20.725.805,16 5.216.312,30 25,17 Sere 4 10.362.902,58 5.333.991,00 51,47 Ferme de vaci de lapte/bivoliţe 14 36.270.159,04 32.089.824,42 88,47 Creştere şi îngrăşare de taurine 14 36.270.159,04 4.344.455,60 11,98 Ferme de oi/capre 3 7.772.176,94 4.300.602,36 55,33 Îngrăşătorii de berbecuţi 3 7.772.176,94 2.156.111,88 27,74 Ferme de porci 10 25.907.256,45 31.931.424,44 123,25 Ferme de păsări 5 12.953.628,23 27.745.554,10 214,19 Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor specializate în obţinerea de produse pentru consumul uman

4 10.362.902,58 2.981.670,34 28,77

TOTAL 100 259.072.564,55 238.506.378,09 92,06

Tabel II.26

Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 3.1 până la data de 31.12.2008 Euro


Alocare 2002-2006


Grad de consumare %

2002-2006

Culturi de câmp 19 49.223.787,26 112.854.925,39 229,27 Horticultură (din care din floricultură 1,5%) 8 20.725.805,16 3.138.607,69 15,14

Viticultură 8 20.725.805,16 7.738.594,07 37,34 Pomicultură 8 20.725.805,16 5.333.212,16 25,73 Sere 4 10.362.902,58 5.562.994,42 53,68 Ferme de vaci de lapte/bivoliţe 14 36.270.159,04 29.078.426,47 80,17

90


Creştere şi îngrăşare de taurine 14 36.270.159,04 3.161.876,46 8,72 Ferme de oi/capre 3 7.772.176,94 2.722.554,48 35,03 Îngrăşătorii de berbecuţi 3 7.772.176,94 1.956.771,00 25,18 Ferme de porci 10 25.907.256,45 28.493.785,05 109,98 Ferme de păsări 5 12.953.628,23 26.407.869,87 203,86 Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor specializate în obţinerea de produse pentru consumul uman

4 10.362.902,58 2.962.688,82 28,59

TOTAL 100 259.072.564,55 229.412.305,88 88,55 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 3.1, Regiunea 2 Sud Est deţine cea mai mare pondere, respectiv 24,78% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 3 Sud - Muntenia deţine o pondere de aproximativ 19,05% în total proiecte aprobate, iar Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine 16,09%. Astfel, aceste trei regiuni deţin 59,92% din totalul proiectelor aprobate, aspect care poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni conţin zone cu tradiţie în producţia de lapte. De altfel, aceste regiuni sunt preponderente şi în totalul proiectelor aprobate pentru măsura 1.1. Distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.1 este prezentată în Graficul II. 43.

Grafic II.43


21

167

242

366

476

309

122

218125,60

12,01

107,35

191,34

164,83

61,65

76,18

95,40

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)


În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 3.1, Regiunea 5 Vest Timişoara deţine cea mai mare pondere, respectiv 74,19% din total proiecte aprobate pe această măsură.

91


Distribuţia regională a proiectelor calamitate în cadrul măsurii 3.1 este prezentată în Graficul II. 44.

Grafic II.44

Numar proiecte contractate si sume angajate pentru Masura 3.1 / Regiune(Calamitat)

0

3020

2

1

23

0,830,00

0,00

2,64

0,00 0,16

3,07

18,77

0

5

10

15

20

25


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

16,00

18,00

20,00

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)


În privinţa măsurii 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, se observă că valoarea publică contractată a fost de 0,086 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 4 proiecte contractate pentru măsura 3.2 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 108,251 mii Lei, reprezentând 0,029 mil. Euro (Tabel II.28) – 34,20% din valoarea contractată şi 2,94% din alocările PNADR 2002-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele II.27 şi II.28.

Tabel II.27 Situaţia angajărilor efectuate pe Măsura 3.2 până la data de 31.12.2008 Euro


Alocare 2005-2006

Valoare proiecte

contractate

Grad de consumare

% 2005-2006

Cereale şi plante tehnice - - 0,00 0,00 Plante medicinale şi aromatice - - 0,00 0,00 Culturi specializate (Tutun, Hamei) - - 0,00 0,00

Legume şi cartofi - - 0,00 0,00 Fructe, inclusiv struguri de masă - - 0,00 0,00 Struguri de vin - - 0,00 0,00 Ciuperci - - 0,00 0,00

92


Flori şi plante ornamentale - - 0,00 0,00 Lapte - - 75.114,60 7,51 Carne - - 0,00 0,00 Ouă de consum - - 0,00 0,00 Miere de albine şi produse apicole - - 10.781,46 1,08

Produse pescăreşti - - 0,00 0,00 Produse silvice - - 0,00 0,00 TOTAL 100 1.000.000,00 85.896,06 8,59

Tabel II.28 Situaţia plăţilor efectuate pe Măsura 3.2 până la data de 31.12.2008 Euro


Alocare 2005-2006


Grad de consumare

% 2005-2006

Cereale şi plante tehnice - - 0,00 0,00 Plante medicinale şi aromatice - - 0,00 0,00 Culturi specializate (Tutun, Hamei) - - 0,00 0,00

Legume şi cartofi - - 0,00 0,00 Fructe, inclusiv struguri de masă - - 0,00 0,00 Struguri de vin - - 0,00 0,00 Ciuperci - - 0,00 0,00 Flori şi plante ornamentale - - 0,00 0,00 Lapte - - 29.372,98 2,94 Carne - - 0,00 0,00 Ouă de consum - - 0,00 0,00 Miere de albine şi produse apicole - - 0,00 0,00

Produse pescăreşti - - 0,00 0,00 Produse silvice - - 0,00 0,00 TOTAL 100 1.000.000,00 29.372,98 2,94

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.2, ponderea cea mai mare o deţine Regiunea 7 Alba Iulia, respectiv 75% din total proiecte aprobate pe această măsură.

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.2, aceasta este prezentată în Graficul II.45.

93


Grafic II.45


00

0

1

0 0

3

0

0,00

0,27

0,000,04 0,00 0,00 0,000,00

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)


În privinţa măsurii 3.3 „Metode agricole de producţie, proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, se observă că valoarea publică contractată a fost de 0,217 mil. Euro, respectiv 0,02% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 47 proiecte contractate pentru măsura 3.3 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 630,189 mii Lei, reprezentând 0,187 mil. Euro – 86,10% din valoarea contractată şi 10,10% din alocările PNADR 2000-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele II.29 şi II.30.

Tabel II.29 Situaţia angajărilor efectuate pe Măsura 3.3 până la data de 31.12.2008 Euro


Alocare 2005-2006

Valoare proiecte

contractate

Grad de consumare

% 2005-2006

Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii 40 739.801,60 0,00 0,00

Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale 20 369.900,80 216.864,73 58,63

Agricultura ecologică 40 739.801,60 0,00 0,00

TOTAL 100 1.849.504,00 216.864,73 11,73

94


Tabel II.30

Situaţia plăţilor efectuate pe Măsura 3.3 până la data de 31.12.2008 Euro


Alocare 2005-2006


Grad de consumare

% 2005-2006

Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii 40 739.801,60 0,00 0,00

Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale 20 369.900,80 186.720,87 50,48

Agricultura ecologică 40 739.801,60 0,00 0,00

TOTAL 100 1.849.504,00 186.720,87 10,10

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.3, aceasta este prezentată în Graficul II.46

Grafic II.46


0

47

0000 0 00,00 0,000,000,000,00 0,00

0,76

0,00

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

0,10

0,20

0,30

0,40

0,50

0,60

0,70

0,80

0,90

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)


În cadrul măsurii 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, valoarea publică contractată a fost de 70,060 mil. Euro, reprezentând 5,00% din totalul angajamentelor APDRP.

95


Pentru cele 1.083 de proiecte contractate pentru măsura 3.4 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 225.339,095 mii Lei, reprezentând 64,832 mil. Euro (Tabel II.32) – 92,54% din valoarea contractată şi 76,98% din alocările PNADR 2002- 2006.

Tabel II.31 Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 3.4 până la data de 31.12.2008 Euro


Alocare 2002-2006


Grad de consumare %

2002-2006

Servicii agricole 2 1.684.410,67 188.523,40 11,19 Turism rural 25 21.055.133,35 55.651.403,54 264,31 Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural 20 16.844.106,68 5.150.303,48 30,58

Meşteşuguri 10 8.422.053,34 1.209.733,25 14,36 Acvacultură 8 6.737.642,67 1.908.005,41 28,32 Alte activităţi 10 8.422.053,34 5.917.002,55 70,26 Procesarea la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi / sau ecologice certificate

25 21.055.133,35 35.090,19 0,17

TOTAL 100 84.220.533,41 70.060.061,80 83,19



Alocare 2002-2006


Grad de consumare %

2002-2006

Servicii agricole 2 1.684.410,67 203.213,87 12,06 Turism rural 25 21.055.133,35 51.307.470,79 243,68 Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural 20 16.844.106,68 4.772.591,75 28,33

Meşteşuguri 10 8.422.053,34 1.170.444,84 13,90 Acvacultură 8 6.737.642,67 1.493.783,84 22,17 Alte activităţi 10 8.422.053,34 5.848.305,15 69,44 Procesarea la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi / sau ecologice certificate

25 21.055.133,35 36.467,51 0,17

TOTAL 100 84.220.533,41 64.832.277,75 76,98 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 3.4, Regiunea 7 Centru Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 32,22% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine o pondere de aproximativ 16,57% în total proiecte aprobate, iar Regiunea 4 Sud Vest Oltenia deţine 13,70%. Astfel, aceste trei regiuni deţin 62,49% din totalul proiectelor aprobate, aspect care poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni conţin zone cu tradiţie în agroturism.

96


Distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.4 este prezentată în Graficul II.47.

Grafic II.47


145

11

348

7387

179

148

89

44,59

34,86

1,94

16,2417,70

22,50

93,09

20,76

0

50

100

150

200

250

300

350

400


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

90,00

100,00

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)


Distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 3.4 este prezentată în Graficul II.48.

Grafic II.48

Numar proiecte contractate si sume angajate pentru Masura 3.4 / Regiune(Calamitat)

00

3

000 0 00,000,000,00 0,000,00 0,00

1,64

0,00

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

1,40

1,60

1,80Va

loar

e su

me

anga

jate

(Mili

oane

RO

N)


97


În cadrul măsurii 3.5 „Silvicultură”, valoarea publică contractată a fost de 66,677 mil. Euro, respectiv 4,76% din totalul angajamentelor APDRP. Valoarea totală a contractelor încheiate pentru această măsură (66,677 mil. Euro) reprezintă 89,56% AFA 2002-2006 (Tabel II.33). Pentru cele 114 proiecte contractate pentru măsura 3.5 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 155.091,120 mii Lei, reprezentând 42,548 mil. Euro (Tabel II.34) – 63,81% din valoarea contractată şi 57,15% din alocările PNADR 2002- 2006.

Tabel II.33



Alocare 2003-2006

Valoare proiecte

contractate

Grad de consumare

% 2003-2006

Împăduriri 10 7.445.100,67 89.431,74 1,20 Pepiniere 5 3.722.550,33 23.892,09 0,64 Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a marketingului produselor forestiere

15 11.167.651,00 6.072.161,69 54,37

Drumuri forestiere 20 14.890.201,33 60.491.197,90 406,25 Gospodărire de păduri 50 37.225.503,33 0,00 0,00

TOTAL 100 74.451.006,67 66.676.683,41 89,56



Alocare 2003-2006

Valoare Plăţi efectuate

Grad de consumare

% 2003-2006

Împăduriri 10 7.445.100,67 87.185,99 1,17

Pepiniere 5 3.722.550,33 24.965,08 0,67 Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a marketingului produselor forestiere

15 11.167.651,00 6.392.262,52 57,24

Drumuri forestiere 20 14.890.201,33 36.043.240,85 242,06

Gospodărire de păduri 50 37.225.503,33 0,00 0,00

TOTAL 100 74.451.006,67 42.547.654,45 57,15 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.5, Regiunea 7 Centru Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 33,33% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 6 Nord Vest deţine o pondere de aproximativ 29,83% în total proiecte aprobate, în timp ce Regiunea 5 Vest România deţine o pondere de 15,79%. Astfel cele trei regiuni deţin o pondere de 78,95% din totalul proiectelor aprobate pe această măsură.

98


Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 3.5 este prezentată în Graficul II.49.

Grafic II.49 Numar proiecte contractate si sume angajate pentru Masura 3.5 / Regiune

0

34

18

5

17

02

38

0,00

27,04

78,20

42,05

77,02

10,47

0,00

1,730

5

10

15

20

25

30

35

40


Regiunea

Num

ar P

roie

cte

Con

trac

tate

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

90,00

Valo

are

sum

e an

gaja

te (M

ilioa

ne R

ON

)


Pentru măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” valoarea publică contractată a fost 2,901 mil. Euro, respectiv 0,21% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 5 proiecte contractate pentru măsura 4.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 10.521,610 mii Lei, reprezentând 3,028 mil. Euro (Tabel II.35 şi II.36) – 104,39% din valoarea contractată şi 76,69% din alocările PNADR 2002- 2006.

Tabel II.35


Măsura 4.1 Alocare 2002 - 2006


Grad de utilizare % 2002-2006

TOTAL 3.949.238,67 2.901.044,70 73,46


Măsura 4.1 Alocare 2002 - 2006 Valoare plăţi efectuate Grad de utilizare %

2002-2006

TOTAL 3.949.238,67 3.028.493,43 76,69

99


100

Pentru măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” valoarea publică contractată a fost 1,374 mil. Euro, respectiv 0,10% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 10 proiecte contractate pentru măsura 4.2 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 5.214,570 mii Lei, reprezentând 1,424 mil. Euro (103,60% din valoarea contractată şi 98,79% din alocările PNADR 2000 - 2006) (Tabel II.37).

Tabel II.37




Grad de utilizare % 2000-2006

TOTAL 1.441.406,25 1.374.497,80 95,36




Grad de consumare % 2000-2006

TOTAL 1.441.406,25 1.424.016,45 98,79


Capitolul al III-lea

Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei implementării Programului SAPARD

III. 1 Activităţile Autorităţii de Management

În conformitate cu prevederile art. 5-11 ale Secţiunii B, “Managementul, monitorizarea şi evaluarea programului”, din MAFA, Autoritatea de Management are atribuţii privind monitorizarea, raportarea anuală şi finală, organizarea evaluării intermediare şi ex-post a Programului SAPARD, fiind organismul responsabil pentru eficienţa şi corectitudinea coordonării şi raportării, privind monitorizarea şi evaluarea Programului SAPARD. Autoritatea de Management (AM) este organismul autorizat care propune Comisiei ajustarea Programului, după consultarea cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi, pe baza acordului membrilor Comitetului de Monitorizare. Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale îndeplineşte funcţia de autoritate de management pentru Programul SAPARD şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală prin Direcţia Generală Dezvoltare Rurală. Conform funcţiilor sale specifice, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a desfăşurat, în cursul anului 2008, activităţi pentru eficientizarea implementării Programului, asigurând coordonarea monitorizării şi raportării. În anul 2008, Autoritatea de Management a organizat cea de-a şaisprezecea reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD (CM), în data de 25 noiembrie. Aprobarea, de către membrii Comitetului de Monitorizare, în procedură scrisă a Raportului anual SAPARD 2007, a fost asimilată unei întâlniri de lucru a CM şi considerată cea de-a cincisprezecea reuniune. Autoritatea de Management a asigurat secretariatul întâlnirilor Comitetului şi a menţinut un contact permanent cu organismele reprezentate în cadrul Comitetului, în vederea identificării problemelor cu care acestea se confruntă. Ori de câte ori a considerat necesar, Autoritatea de Management a sesizat instituţiile implicate în implementarea Programului SAPARD asupra problemelor apărute, în vederea identificării soluţiilor corespunzătoare pentru remedierea acestora. Pentru a evita dezangajarea fondurilor Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a solicitat Comisiei Europene prelungirea termenului de valabilitate a sumelor alocate prin Acordul Anual de Finanţare 2006 de la n+2 la n+3.

101


În acest sens, Autoritatea de Management a transmis Comisiei Europene, prin adresa nr. 77787 din data de 18 aprilie 2008, solicitarea oficială de prelungire a valabilităţii AFA 2006. Comisia Europeană a transmis autorităţilor române punctul său de vedere cu privire la prelungirea valabilităţii AFA 2006 prin adresa nr. D(2008)1081 din data de 05.11.2008 menţionând totodată faptul că decizia de prelungire a termenului limită de dezangajare nu echivalează cu reluarea rambursărilor fondurilor de către Comisie; Comisia urmând a relua rambursarea contribuţiei comunitare doar în momentul în care serviciile acesteia vor primi raportul final de audit independent din partea NAO, ca urmare a revizuirii raportului şi a comentariilor suplimentare pe care NAO le-a formulat şi din care să reiasă faptul că planul de acţiune poate fi implementat. Având în vedere că potrivit art. 2 din Acordul Multianual de Finanţare, contribuţia financiară a CE se stabileşte prin acordurile anuale de finanţare, AM a întreprins demersurile necesare pentru încheierea, ratificarea şi notificarea ratificării Acordului de modificare a Acordului Anual de Finanţare 2006, acord care a fost semnat la data de 4 decembrie 2008. Pe tot parcursul anului 2008, Autoritatea de Management a desfăşurat activităţi de analizare şi prelucrare a informaţiilor statistice primite de la APDRP aferente Programului SAPARD. Aceste activităţi cuprind:

• verificarea, prelucrarea şi arhivarea raportărilor zilnice şi săptămânale transmise de către APDRP pe măsuri şi sub-măsuri privind gradul de angajare şi consumare al sumelor alocate şi stadiul fizic de realizare al proiectelor;

• verificarea, monitorizarea şi arhivarea Registrelor Dosarelor de Plată (DCP); • verificarea stadiului de implementare a proiectelor pe măsuri şi sub-măsuri la

nivel judeţean şi regional; • verificarea informaţiilor existente în informările lunare/trimestriale cu privire la

progresul implementării tehnice şi financiare a măsurilor şi sub-măsurilor, în raport cu angajamentele propuse să se realizeze în baza Acordurilor anuale de finanţare;

• elaborarea săptămânală a tabelelor de monitorizare pe măsuri şi sub-măsuri pentru informarea conducerii ministerului cu privire la stadiul absorbţiei fondurilor alocate prin program;

• fundamentarea propunerilor privind necesarul sumelor pentru asigurarea cofinanţării proiectelor prin program.

În cadrul celei de-a XVI-a reuniuni a CM, Autoritatea de Management a supus aprobării membrilor Comitetului de Monitorizare modificarea tabelului financiar a PNADR, în sensul realocării în cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, pentru anul 2006 a unei sume de 45,00 milioane euro din contribuţia CE aferentă zonelor calamitate către zonele necalamitate, fără modificarea sumei alocate iniţial (524,81 milioane euro) acestei măsuri. De asemenea, AM a propus suplimentarea cu 0,1 milioane euro contribuţie CE la măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”, pentru anul 2005, prin redistribuire de la măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” pentru ca nivelul alocării financiare să corespundă nivelului sumei prevăzute prin programul de achiziţii pentru această măsură.

102


În cursul anului 2008, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală a aprobat rapoartele finale de activitate pentru următoarele proiecte din cadrul măsurii 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”:

• Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind metodele agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural;

• Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor în domeniul producţiei vegetale şi creşterii animalelor;

• Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor în domeniul silviculturii.

De asemenea, a fost aprobat raportul final de activitate pentru proiectul „Organizarea şi pregătirea întâlnirilor Comitetului de Monitorizare în anul 2005, 2006 şi 2007”, din cadrul măsurii 4.2 „Asistenţă tehnică”. Având în vedere solicitarea Comisiei Europene privind elaborarea şi implementarea Planului de Acţiune, Autoritatea de Management a colaborat cu Fondul Naţional şi APDRP, monitorizând stadiul implementării planului de acţiune. De asemenea, a informat în mod constant cu privire la stadiul implementării programului prin transmiterea unor raportări bilunare privind valoarea contractelor/ plăţilor efectuate din contribuţia Comisiei Europene.

III. 2 Activităţile Fondului Naţional

III. 2.1 Aspecte financiare privind implementarea Programului SAPARD III. 2.1.1 Declaraţii de cheltuieli şi cereri de plată la Comisia Europeană În conformitate cu Declaraţia suplimentară de cheltuieli şi cererea de plată nr. 36 cu termen de raportare 30 noiembrie 2008, valoarea totală a cheltuielilor din fonduri SAPARD ale Uniunii Europene de la începutul Programului până la data de 31.11.2008 este de 909.963.876,79 Euro. Această sumă include şi suma de 685.167,89 Euro reprezentând plăţi efectuate din dobânda acumulată în contul Euro SAPARD şi care, conform recomandărilor CE, au fost incluse în tabelul A1 al Declaraţiei de cheltuieli şi al Cererii de plată nr. 36. Declaraţia de cheltuieli aferentă trimestrului IV 2008 a fost transmisă Comisiei Europene în data de 19 mai 2009. În 2008, Fondul Naţional a transmis Comisiei Europene – DG AGRI Declaraţii de cheltuieli şi cereri de plată în valoare de 152.050.058,27 Euro, după cum urmează:

• Declaraţia de Cheltuieli şi Cererea de plată nr. 33 aferentă trimestrului IV 2007, în valoare de 11.696.348,08 Euro, transmisă la Comisia Europeană pe data de 05.02.2008 prin adresa nr. 310280;

• Declaraţia de Cheltuieli şi Cererea de plată nr. 34 aferentă trimestrului I 2008, în valoare de 28.332.290,40 Euro, transmisă la Comisia Europeană în data de 12.06.2008 prin adresa nr. 313689;

• Declaraţia de Cheltuieli şi Cererea de plată nr. 35 aferentă trimestrului II şi III 2008, transmisă la Comisia Europeană în data de 03.11.2008 prin adresa nr. 316992; această Declaraţie nu a cuprins cheltuielile efectuate în perioada de raportare deoarece cheltuielile efectuate în trimestrul II 2008 trebuiau

103


reverificate conform manualelor de proceduri îmbunătăţite, iar în trimestrul III 2008 nu au fost efectuate plăţi;

• Declaraţia de Cheltuieli şi Cererea de plată nr. 36 aferentă lunilor octombrie şi noiembrie 2008, în valoare de 112.021.419,79 Euro, transmisă la Comisia Europeană în data de 18.12.2008 prin adresa nr. 318700.

În anul 2008, nu s-au mai efectuat plăţi din dobânda acumulată în contul Euro SAPARD. Dobânda acumulată în contul Euro SAPARD până la 31.12.2008 este în sumă de 2.087.624,27 Euro (dobânda acumulată în anul 2008 este de 649.575,25 Euro). III. 2.1.2 Rambursări de la Comisia Europeană În anul 2008, Comisia Europeană a rambursat Fondului Naţional o valoare totală de 10.549.598,00 Euro din total sume solicitate în 2008, aşa cum este arătat în tabelul prezentat mai jos:

Tabel III.1

Nr. declaraţie

Declaraţia de cheltuieli şi cererea

de plată Suma

solicitată

Data transmiterii la Comisia Europeană

Suma transferată de Comisia Europeană

Data transferului

33 Declaraţie de cheltuieli şi cerere de plată aferentă trim. IV 2007

11.696.348,08 05-feb-08 10.549.598,00 10-apr-2008

34

Declaraţie de cheltuieli şi cerere de plată aferentă trim. I 2008

28.332.290,40 12-iun-08

35

Declaraţie de cheltuieli şi cerere de plata aferentă trim.II şi III 2008

0 03-nov-08

36

Declaraţie de cheltuieli şi cerere de plată cu termen de raportare 30.11.2008

112.021.419,79 18-dec-08

TOTAL 152.050.058,27 10.549.598,00

Diferenţa dintre suma solicitată şi cea transferată de 141.500.460,27 Euro va face obiectul transferurilor de la Comisia Europeană din bugetul aferent anului 2009 după implementarea Planului de acţiune pentru implementarea recomandărilor DG AGRI ca urmare a misiunii de monitorizare din 3-13 iunie 2008. În plus, în 2008, CE a rambursat României cheltuieli efectuate şi declarate la CE în trimestrul III şi IV 2007, în valoare de 77.933.537,00 Euro. În concluzie, în anul 2008, au intrat în contul Euro SAPARD sume rambursate de CE în valoare totală de 88.483.135,00 Euro.

104


III. 2.1.3 Debite anulate în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei la MAFA Debitele anulate în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei la MAFA au fost menţionate în Tabelul A4 –„Debite anulate în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei la MAFA şi deduse din prezenta Declaraţie” (ataşată fiecărei Declaraţii de cheltuieli şi cerere de fonduri). Tabelul de mai jos prezintă debitele anulate în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei la MAFA, cu menţiunea că numai valoarea debitului aferentă contribuţiei UE a fost anulată şi dedusă din Declaraţiile de cheltuieli transmise la CE. În conformitate cu procedurile Fondului Naţional, contul Euro SAPARD a fost reîntregit cu sume de la bugetul de stat reprezentând valoarea debitului anulat aferentă contribuţiei UE. În ceea ce priveşte debitul nr. 114, deşi acesta a fost written-off, în scurt timp a fost recuperat de la beneficiar şi, în consecinţă, a fost dedus din Declaraţia de cheltuieli nr. 34 (la punctul 23 a Tabelului A2 – Debite recuperate).

Tabel III. 2

Nr. crt. Nr./Data debit Cod

neregulă Beneficiar Data

aprobării de către RNAF

Suma anulată aferentă

contribuţiei CE (lei)

Suma anulată aferentă

contribuţiei CE (Euro)

Declaraţia de cheltuieli şi cererea

de plată din care a fost

dedus

1 108/18.02.2006 192 CL Tuzla, jud. Constanţa

311248/ 28.02.2008 9.918,67 2.747,48

Decl. nr 34/2008, Tabel A4

2 110/24.02.2006 194 CL Bălăneşti, jud. Gorj

311776/ 24.03.2008 10.075,50 2.790,92


3 115/28.02.2006 199 CL Mahmudia, jud. Tulcea

311777/ 24.03.2008 64.031,82 17.736,85


4 114/28.02.2006 198 CL Golăeşti, jud. Iaşi

311778/ 24.03.2008 1.458,96 404,13


5 117/13.03.2006 201 CL Tartasesti, jud. Dâmboviţa

312036/ 11.04.2008 4.295,18 1.227,37

Decl. nr 36/2008 Tabel A4

6 118/22.03.2006 202 CL Sanmartin, jud. Bihor

312110/ 11.04.2008 329.119,87 94.047,68


7 121/10.04.2006 RO/06/019/S CL Brebu, jud. Prahova

312510/ 06.05.2008 57.762,75 16.409,41


8 123/14.04.2006 RO/06/021/S CL Susani, jud. Vâlcea

312517/ 07.05.2008 2.047.732,03 581.725,53


9 129/15.05.2006 RO/06/027/S PFA Maftei Tiberiu

313495/ 30.05.2008 11.250,00 3.237,41


10 144/19.07.2006 RO/06/042/S CL Pângăraţi, jud. Neamţ

314916/ 08.08.2008 14.358,91 4.003,82


11 153/12.09.2006 RO/06/053/S CL Săcelu, jud. Gorj

317196/ 24.10.2009 440.916,73 124.806,59


105


12 159/17.10.2006 RO/06/059/S CL Săcelu, jud. Gorj

317196/ 24.10.2008 1.212,75 342,58


13 161/25.10.2006 RO/06/061/S PFA Tamaş Iulian, jud.

Bacău

317868/ 27.11.2008 5.225,51 1.476,09


TOTAL 2.997.358,68 850.955,87

Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit i-a revenit în continuare obligaţia de a recupera aceste debite în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare, prescrierea dreptului de recuperare a debitului intervenind în condiţiile legislaţiei naţionale. Conform procedurii, Autoritatea de Certificare şi Plată (ACP) a reîntregit contul Euro SAPARD cu valoarea totală de 850.551,73 Euro (în această sumă nu este inclus şi debitul 114 pentru motivele menţionate mai sus) cu sume de la bugetul de stat. III. 2.1.4 Plăţi de la Fondul Naţional la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a pregătit şi transmis Fondului Naţional cereri de fonduri bilunare. În 2008, Fondul Naţional a transferat Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit o valoare totală de 193.744.487,56 Euro contribuţia Comisiei Europene pentru Programul SAPARD. III. 2.1.5 Utilizarea fondului de indisponibilităţi temporare Datorită epuizării fondurilor disponibile din contul Euro SAPARD, determinată de diferenţa de timp dintre utilizarea lor şi rambursarea de către Comisia Europeană precum şi a suspendării plăţilor de către CE, Fondul Naţional a transferat Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit o sumă de 141.629.043,84 Euro. La data de 31.12.2008 contul de indisponibilităţi temporare trebuia reîntregit cu suma de 117.663.669,13 Euro. Această sumă urmează a fi returnată bugetului de stat imediat după ce vor fi reluate de CE plăţile către România. III. 2.2 Monitorizarea acreditării în anul 2008 III. 2.2.1 Comunicarea modificărilor de proceduri ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, respectiv a Fondului Naţional către Comisia Europeană În conformitate cu prevederile art. 6 al Regulamentului (CE) nr. 248/2007 privind măsurile referitoare la acordurile de finanţare multianuale şi acordurile de finanţare anuale încheiate pe baza Programului SAPARD, precum şi la tranziţia de la Programul SAPARD la programele de dezvoltare rurală, Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării (RNAF) a informat de îndată Comisia Europeană despre orice modificare propusă în implementarea Programului SAPARD în anul 2008.

106


În urma misiunii de monitorizare efectuată de DG AGRI în luna iunie 2008 şi ca urmare a recomandărilor privind „consolidarea rolului Autorităţii Competente de monitorizare a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit”, Fondul Naţional a iniţiat o serie de măsuri prin modificarea propriilor proceduri, astfel: a) Instrucţiunea 21 – pentru modificarea manualelor de proceduri ale FN, aprobată de RNAF şi transmisă spre informare la CE în data de 24.09.2008 cu scrisoarea nr. 319183. Prin această instrucţiune s-a completat procedura existentă cu o listă de verificare a propunerilor APDRP pentru modificarea procedurilor şi a structurii organizatorice şi o îmbunătăţire a procedurii de aprobare de către RNAF a acestor modificări propuse de APDRP. De asemenea, în vederea monitorizării menţinerii criteriilor de acreditare, lunar APDRP transmite Fondului Naţional rapoartele de supervizare a Centrelor Regionale şi Oficiilor Judeţene şi trimestrial, stadiul implementării recomandărilor din rapoartele de audit. Mai mult, Direcţia Audit Public Intern (DAPI) din cadrul MFP va efectua în acest sens două misiuni de audit pe an privind menţinerea criteriilor de acreditare de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. În plus, a fost stabilit un sistem de întâlniri lunare cu conducerea şi/sau experţii APDRP astfel încât să fie identificate din timp eventualele deficienţe şi să se stabilească măsurile necesare pentru rezolvarea acestora. Ca urmare a acestor modificări, a fost completat Acordul semnat la Bucureşti la data de 19.06.2002 între Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării, oficial care conduce Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice din România şi Agenţia SAPARD. b) Instrucţiunea 22 – pentru modificarea manualelor de proceduri ale FN, aprobată de RNAF şi comunicată CE în data de 04.11.2008 cu scrisoarea nr. 317370, prin care a fost actualizată cu prevederile legale în vigoare referitoare la numirea şi promovarea funcţionarilor publici procedura FN referitoare la resursele umane. c) Instrucţiunea 23 - pentru modificarea manualelor de proceduri ale Fondului Naţional, aprobată de RNAF şi comunicată CE în data de 07.10.2008 cu scrisoarea nr. 316613, prin care s-au introdus prevederile necesare pentru plata de la bugetul de stat a depăşirilor plafoanelor financiare stabilite în fişele tehnice din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). În anul 2008 a fost transmisă Comisiei Europene o singură instrucţiune de modificare a manualelor de proceduri ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi anume Instrucţiunea 118 de modificare a tuturor manualelor de proceduri ale APDRP. Aceasta a fost elaborată pentru implementarea recomandărilor DG AGRI în urma misiunii de monitorizare din 3-13.06.2009. Trebuie precizat că această instrucţiune a fost evaluată atât de Direcţia de Audit Intern din cadrul APDRP cât şi de FN precum şi de DAPI, în conformitate cu noile proceduri ale FN (respectiv Instrucţiunea 21). În baza avizului favorabil al DAI, DAPI şi FN, RNAF a aprobat această instrucţiune. Totodată, au fost aprobate şi Manualele de proceduri consolidate cu Instrucţiunile anterioare, inclusiv Instrucţiunea 118, emise de APDRP. Instrucţiunea 118 împreună cu Manualele de proceduri consolidate au fost transmise la CE în data de 25.09.2008 cu scrisoarea nr. 316295.

107


De asemenea, ca urmare a recomandărilor DG AGRI, RNAF a aprobat softul contabil PROSYS al APDRP, în baza Raportului expertului independent (Deloitte) privind „Auditul softului contabil PROSYS al APDRP” prin care se ofereau asigurări că acesta este elaborat şi funcţionează conform standardelor de contabilitate internaţional acceptate şi în conformitate cu standardele minime de securitate a informaţiei. CE a fost informată asupra acestei aprobări şi i-a fost transmis Raportul de Audit Deloitte în data 28.11.2008 cu scrisoarea nr. 317385. Ca urmare a constatărilor transmise de către auditorii CE - DG AGRI, ca rezultat al misiunii de monitorizare a Programului SAPARD în România, în perioada 3-13 iunie 2008, au fost suspendate plăţile naţionale către beneficiari, RNAF impunând Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit câteva condiţii minimale pentru reluarea acestor plăţi cu fonduri de la bugetul de stat. Acestea vizau, în principal, îmbunătăţirea procedurilor APDRP dar şi asigurarea unui număr suficient de personal instruit astfel încât să se asigure că numărul mare de cereri de plată înregistrate la APDRP în perioada de suspendare a plăţilor vor fi procesate în timp şi la o calitate corespunzătoare. Numai după îndeplinirea acestora şi comunicarea Instrucţiunii nr. 118 la CE, în data de 25.09.2008, au fost reluate plăţile naţionale din fonduri de la bugetul de stat către beneficiarii Programului SAPARD. III. 2.2.2 Misiuni de audit la solicitarea RNAF Misiuni de audit intern În perioada 15.01.2008-15.03.2008, Direcţia de Audit Public Intern (DAPI) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, a efectuat o misiune de audit privind Instrucţiunea 104 emisă de APDRP care a evaluat conformitatea acestei Instrucţiuni cu prevederile MAFA. Opinia auditorilor a fost aceea că Instrucţiunea 104 nu încalcă prevederile art. 5(1), Secţiunea A din anexa la MAFA şi prin aplicarea ei nu au fost aduse atingeri intereselor financiare ale CE. La solicitarea RNAF, DAPI a efectuat în perioada 01-10.09.2008 o misiune de audit privind „Auditarea modului de aplicare al instrucţiunilor şi circularelor emise de către APDRP” prin care i s-a confirmat RNAF că nu se poate obţine asigurarea că instrucţiunile APDRP au fost aplicate după comunicarea la CE au fost emise circulare care aveau prevederi specifice instrucţiunilor. DAPI a făcut recomandări pentru APDRP care, pe lângă cele ale CE, au condus la îmbunătăţirea manualului de metodologie al APDRP. De asemenea, pentru implementarea recomandării CE privind asigurarea de către Fondul Naţional că toate proiectele au fost aprobate sau respinse în conformitate cu procedurile aprobate, RNAF a solicitat DAPI o misiune de audit privind aplicarea instrucţiunilor şi circularelor emise de APDRP, misiune care s-a desfăşurat în perioada 01.09-10.10.2008. Obiectivul specific al misiunii de audit intern a fost acela de a evalua posibilul impact al instrucţiunilor şi circularelor emise de APDRP asupra implementării Programului SAPARD. În urma acestei misiuni s-au stabilit instrucţiunile şi circularele care aveau conţinut specific instrucţiunilor cu potenţial impact financiar asupra proiectelor.

108


Misiuni de audit extern De asemenea, în urma solicitării Comisiei Europene, RNAF a solicitat Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României să efectueze o misiune de audit prin care să confirme RNAF că Planul de acţiuni pentru implementarea recomandărilor DG AGRI în urma misiunii de monitorizare din 3-13.06.2009 a fost implementat. Autoritatea de Audit a acceptat şi a desfăşurat misiunea de audit în perioada 01.09-04.11.2008 finalizată cu Raportul de Audit prin care a fost emisă opinia conform căreia recomandările CE au fost implementate în conformitate cu Planul de acţiuni, dar se impune întărirea controlului asupra corectitudinii şi completitudinii informaţiilor cuprinse în baza de date cu proiectele SAPARD respinse/contractate/plătite/anulate şi asupra acurateţei şi veridicităţii înregistrărilor din Registrul debitorilor şi Registrul debitelor anulate, iar ACP trebuie să monitorizeze activităţile cu respectarea criteriilor de acreditare. În baza acestui raport, RNAF a considerat Planul de acţiuni implementat dar, având în vedere că există încă anumite aspecte neimplementate, va solicita Autorităţii de Audit o misiune de follow-up. Raportul a fost transmis CE în data de 07.11.2008 cu scrisoarea nr. 317471.

III. 2.3 Lichidarea conturilor III. 2.3.1 Decizia de lichidare a conturilor pentru anul 2007 În conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare, Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării a transmis Comisiei Europene “Declaraţia anuală a conturilor pentru anul 2007” însoţită de Certificatul şi Raportul de Audit pentru 2007 al Organismului de Certificare, în data de 12 mai 2008 cu scrisoarea nr. 311807. Ca urmare a solicitărilor de clarificări ale CE din scrisoarea nr. 17426/15.07.2008, Autoritatea de Audit a emis un nou Certificat de Audit pentru anul financiar 2007 care a fost transmis CE în data 17 noiembrie 2008 cu scrisoarea nr. 317787. III. 2.3.2 Decizia de conformitate În anul 2008 au continuat procedurile prevăzute de MAFA referitoare la Decizia de conformitate pentru anii financiari 2006 şi 2007, pentru care autorităţile române au pregătit şi au transmis Comisiei Europene informaţii suplimentare şi explicaţii referitoare la constatările CE în urma misiunilor de audit. 1. În data de 31.01.2008, RNAF împreună cu reprezentanţi FN şi ai APDRP au participat la Bruxelles la întâlnirea bilaterală pentru clarificarea aspectelor divergente referitoare la constatările CE - DG AGRI în urma misiunii din 18-22.09.2006. Ulterior au mai fost transmise CE informaţii suplimentare în data 12 mai 2008 cu scrisoarea nr. 312050. 2. În data de 01.04.2008, reprezentanţi ai FN şi APDRP au participat la Bruxelles la întâlnirea bilaterală pentru clarificarea aspectelor divergente referitoare la constatările şi recomandările din Certificatul de Audit emis de Autoritatea de Audit pentru anul financiar 2006. Ulterior au mai fost transmise CE informaţii suplimentare în data 26 mai 2008 cu scrisoarea nr. 312788.

109


3. În data de 16.10.2008 reprezentanţi ai FN şi APDRP au participat la Bruxelles la întâlnirea bilaterală pentru clarificarea aspectelor divergente referitoare la constatările DG AGRI ca urmare a anchetei DG AGRI RDG/2007/022 pentru măsurile 1.1, 2.1, 3.1.

III. 2.4 Rapoarte de nereguli Rapoartele de nereguli ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării a transmis Rapoartele trimestriale de nereguli către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), în conformitate cu Acordul Multianual de Finanţare şi protocolul semnat cu acest organism, după cum urmează:

• Raportul de nereguli pentru trimestrul I 2008, transmis de RNAF la DLAF pe data de 16.05.2008 şi de DLAF la OLAF pe data de 29.05.2008;

• Raportul de nereguli pentru trimestrul II 2008, transmis de RNAF la DLAF pe data de 19.08.2008 şi de DLAF la OLAF pe data de 28.08.2008;

• Raportul de nereguli pentru trimestrul III 2008, transmis de RNAF la DLAF pe data de 17.11.2008 şi de DLAF la OLAF pe data de 28.11.2008;

• Raportul de nereguli pentru trimestrul IV 2008, transmis de RNAF la DLAF pe data de 27.02.2009 şi de DLAF la OLAF pe data de 27.02.2009.

De asemenea, atunci când au fost primite sesizări atât din partea Departamentului pentru Luptă Antifraudă, a auditului intern al Fondului Naţional sau din partea altor persoane fizice, cu privire la posibilitatea existenţei unor nereguli în obţinerea, gestionarea sau utilizarea fondurilor Programului SAPARD, atât cele provenite din Bugetul Uniunii Europene cât şi din cofinanţarea aferentă, s-a solicitat Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit să întreprindă toate măsurile necesare pentru verificarea informaţiilor şi, dacă era cazul, recuperarea sumelor stabilite ca debite în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare. III. 3 Activităţile Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit În cursul anului 2008, activitatea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a fost focalizată pe atingerea a două obiective principale, respectiv continuarea procesului de construcţie instituţională necesar funcţionării ca agenţie de plată pentru proiectele de dezvoltare rurală finanţate din FEADR, precum şi, în egală măsură, continuarea implementării Programului SAPARD. Pentru realizarea ambelor obiective, APDRP a urmărit dezvoltarea resurselor umane alocate, creşterea nivelului de instruire, elaborarea şi ajustarea procedurilor de lucru specifice, îmbunătăţirea bazei materiale şi a locaţiilor de desfăşurare a activităţii.

110


III. 3.1 Misiuni de audit efectuate de Direcţia Audit Intern În anul 2008 Direcţia Audit Intern a desfăşurat următoarele tipuri de activităţi/ misiuni de audit:

Misiuni de audit efectuate conform Planului anual de audit pentru 2008; Misiuni de audit ad-hoc solicitate de către Directorul General al Agenţiei; Misiuni de audit ad-hoc privind urmărirea recomandărilor auditorilor externi; Alte activităţi de urmărire, evaluare şi monitorizare.

Misiunile de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern în cursul anului 2008 au cuprins verificări referitoare la:

• Modul de respectare a procedurilor aferente implementării Măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 („100% Re-performance”) şi urmărirea recomandărilor aferente acestor verificări;

• Integritatea, acurateţea şi veridicitatea conturilor contabile ale Agenţiei pe anii 2006 şi 2007;

• Modul de respectare a procedurii de achiziţii publice pentru proiectele aferente Măsurii 2.1 din regiunile afectate de calamităţi;

• Evaluarea aplicaţiei informatice PROSYS; • Evaluarea modului de stabilire a procedurii de achiziţii publice (G3 ACP),

aplicabile pentru achiziţiile desfăşurate în anul 2007 de beneficiarii Măsurilor 1.2 şi 2.1;

• Identificarea cauzelor care au determinat apariţia unor diferenţe între evidenţele direcţiilor Agenţiei pentru proiectele finanţate prin Programul SAPARD;

• Evaluarea pistei de audit pentru instrucţiunile şi circularele emise în vederea modificării procedurilor pentru implementarea Programului SAPARD;

• Evaluarea Manualului de proceduri de înregistrare şi recuperare datorii G8 IRD;

• Evaluarea propunerilor de modificare a procedurii de efectuare plăţi, G6 – EP;

• Evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor elaborate pentru implementarea Programului SAPARD în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 63/ 2008;

• Evaluarea propunerilor de modificare şi completare a procedurilor elaborate pentru implementarea Programului SAPARD în conformitate cu recomandările Comisiei Europene din adresa nr. 16.859/ 09.07.2008;

• Urmărirea recomandărilor şi observaţiilor formulate de către entităţile externe abilitate, şi anume: Curtea Europeană a Auditorilor, auditorii Comisiei Europene, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Audit Public Intern, Departamentul de Control al Guvernului, Direcţia Generală de Inspecţii Tehnice şi Control din cadrul MAPDR.

Activităţile desfăşurate în anul 2008 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi executate conform Planului anual pentru 2008 şi Planului strategic de audit intern pentru perioada 2008 – 2010 pentru Programul SAPARD, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:

111


• Structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 sunt funcţionale, astfel cum au fost ele prevăzute în proceduri;

• Obiectivele Agenţiei sunt realizate la standardele cerute şi sunt în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul Multianual de Finanţare dintre Comunitatea Europeană şi România pentru SAPARD;

• Procedurile Agenţiei sunt respectate de către personalul Agenţiei; • Interesele financiare ale Comisiei Europene sunt protejate; • Controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările

premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionează şi oferă o asigurare rezonabilă asupra proceselor;

• Proiectele sunt evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul implementării tehnice, cât şi în stadiul implementării financiare;

• Concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de plată sunt corecte.

În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, Direcţiei de Audit din cadrul MAPDR, auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, Ministerului Finanţelor Publice – Direcţia Audit Public Intern şi Comisiei Europene. Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2008 se referă la următoarele deficienţe: Efectuarea unei plăţi în exces S-a constatat că în cazul unei cereri de plată pentru măsura 1.2 depusă la CRPDRP Timiş a fost aprobată la plată o sumă mai mare decât cea cuvenită. S-a recomandat să se ţină cont de suma constatată ca plătită necuvenit prin scăderea acesteia din tranşa de plată următoare sau constituirea de debit pentru recuperarea sumei. Recomandarea cu nivel înalt de importanţă a fost implementată prin constituirea unui debit pentru plata în exces şi recuperarea acestuia. Nerespectarea principiului bunei gestionări financiare (sound financial management), conform prevederilor MAFA, Secţiunea B, art. 4 Pentru un număr de 3 proiecte din Regiunea 3 Târgovişte şi pentru toate proiectele din Regiunea 4 Craiova s-a identificat efectuarea de verificări incomplete sau neefectuarea verificărilor cu privire la rezonabilitatea preţurilor materialelor şi lucrărilor. S-au recomandat următoarele:

• consultarea bazei de date de către experţii Centrelor Regionale 3 Târgovişte şi 4 Craiova, iar în cazul în care nu regăsesc preţurile pentru anumite servicii/ materiale/ lucrări experţii verificatori să se informeze din alte surse, ataşându-le ca documente justificative, şi să menţioneze în Fişa de verificare a contractului modalitatea de comparaţie a rezonabilităţii preţurilor pentru proiectele verificate;

112


• realizarea de propuneri periodice de completare/ modificare/ actualizare DSC – SA şi CRPDRP a bazei de date cu preţurile de referinţă ale materialelor/ lucrărilor/ serviciilor care nu se regăsesc sau pentru care experţii verificatori constată că nu sunt rezonabile;

• reverificarea rezonabilităţii de către experţii DSC – SA pentru proiectele din Regiunea 4 a preţurilor din oferta declarată câştigătoare, iar în cazul în care se constată că acestea nu sunt rezonabile să se procedeze la neavizarea contractelor de lucrări/ servicii sau reducerea corespunzătoare a valorii acestuia.

În baza răspunsurilor primite, opinia auditului referitoare la recomandările formulate este următoarea:

• recomandarea referitoare la consultarea bazei de date cu preţurile de referinţă nu a fost implementată;

• recomandarea referitoare la realizarea de propuneri periodice de completare/ modificare/ actualizare de către personalul DSC – SA şi CRPDRP a bazei de date cu preţurile de referinţă ale materialelor/ lucrărilor/ serviciilor care nu se regăsesc sau pentru care experţii verificatori constată că nu sunt rezonabile se va urmări pentru proiectele depuse pentru FEADR;

• recomandarea referitoare la reverificarea de către experţii DSC – SA a proiectelor din Regiunea 4 nu a fost agreată.

Completarea şi/ sau clarificarea procedurilor de achiziţii În Circulara nr. 164/ 30.08.2006 prin care s-a completat procedura de achiziţii publice G3-ACP, versiunea 010 cu „Alternativa 3 – licitarea la pachet a serviciilor de proiectare şi a execuţiei lucrărilor” se menţionează că „documentaţia pentru oferta financiară de lucrări va fi întocmită în preţuri unitare defalcate pe material, manoperă, utilaj şi transport fără a exista un proiect tehnic”. Menţionăm că în circulară nu se menţionează următoarele:

• termenul în care trebuie realizat şi înaintat proiectul tehnic la Centrul Regional;

• persoanele responsabile şi termenele în care trebuie să se realizeze verificarea concordanţei dintre oferta declarată câştigătoare şi proiectul tehnic.

S-a recomandat ca, pentru proiectele cărora le sunt aplicabile prevederile Circularei nr. 164/30.08.2006, conducerea DSC să stabilească şi să informeze Centrele Regionale şi beneficiarii cu privire la:

• termenul în care trebuie realizat şi înaintat proiectul tehnic la Centrul Regional astfel încât să se respecte termenele de realizare a investiţiilor din cererile de finanţare;

• persoanele responsabile şi termenele în care trebuie să se realizeze verificarea concordanţei dintre oferta câştigătoare şi proiectul tehnic.

Opinia auditului:

Recomandarea a fost considerată închisă având în vedere că la data emiterii raportului de audit erau finalizate procedurile de achiziţii publice pentru măsura 2.1 în proporţie de 94%, deşi nu au fost întreprinse măsuri pentru implementarea ei.

113


Necorelarea manualului de proceduri G8 – IRD cu alte proceduri APDRP elaborate pentru Programul SAPARD ori alte documente din legislaţia naţională Există necorelări între Manualul de proceduri G8 – IRD şi Manualul de proceduri pentru control şi antifraudă G9 – CA sub următoarele aspecte:

• situaţia suspendării plăţii; • efectuarea de către DCA a controlului preliminar, respectiv a verificărilor cu

privire la sesizările din partea organismelor cu atribuţii de control/ investigaţie;

• competenţa exclusivă a DCA de a analiza neregulile primite atât din interiorul, cât şi din exteriorul APDRP, actualizarea procedurii cu legislaţia naţională referitoare la recuperarea creanţelor şi cu prevederile Circularei nr. 152/2006, întocmirea de documente care nu mai sunt necesare desfăşurării fluxului.

S-a recomandat corelarea prevederilor din cele două manuale pentru aplicarea unitară a procedurilor, respectiv nedublarea activităţilor. Recomandarea formulată a fost implementată. Nerespectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare cu privire la achiziţiile publice S-a constatat că pentru 5 proiecte aferente măsurii 2.1, respectiv 8 proiecte aferente măsurii 1.2, pentru care unele proceduri de achiziţii au fost demarate după data de 01.01.2007 (anunţ de participare în 2007) nu au fost aplicate prevederile legislaţiei naţionale cu privire la achiziţiile publice, nefiind astfel respectate prevederile MAFA şi notificările Comisiei Europene în ceea ce priveşte regulile aplicabile după data aderării României la Uniunea Europeană. S-a recomandat să se excludă din declaraţia de cheltuieli sumele deja plătite pentru achiziţiile aferente proiectelor în cauză cât şi neincluderea în declaraţie a sumelor viitoare pentru achiziţiile care urmează a fi plătite. Recomandarea nu a fost implementată. Lipsa adoptării de măsuri asiguratorii S-a constatat că APDRP a decis anularea licitaţiilor aflate în derulare conform manualului elaborat pe baza manualului Comisiei pentru 5 beneficiari publici şi reluarea acestora conform prevederilor legislaţiei naţionale fără a elabora un plan de monitorizare pentru derularea proiectelor pentru a se încadra în termenele contractuale stabilite. S-a recomandat să se monitorizeze îndeaproape derularea acestor proiecte astfel încât să se asigure finalizarea acestora în termenele stabilite iniţial prin contractul de finanţare. Recomandarea formulată a fost implementată. Utilizarea unui manual de proceduri care nu respectă cerinţele Comisiei Europene S-a constatat că până la sfârşitul lunii februarie 2007 nu a fost întocmit manualul de proceduri privind achiziţiile publice conform OUG nr. 34/2006, deşi Agenţia a fost informată de către Comisia Europeană prin scrisoarea nr. 35029/ 22.12.2006 că prevederile Regulamentului de tranziţie de la Programul SAPARD la Programele de dezvoltare rurală post – aderare privind procedurile de achiziţie publică vor fi aplicabile retroactiv începând cu data aderării precum şi faptul că forma draft a

114


regulamentului incluzând clauza de aplicare retroactivă a fost avizată pozitiv în Comitetul STAR din noiembrie 2006. S-a recomandat ca pe viitor să se analizeze modificările legislative din momentul existenţei primelor informaţii cu privire la aceste modificări şi impactul acestora asupra procedurilor existente pentru a preîntâmpina situaţii similare. Recomandarea nu a fost agreată. Prevederi procedurale incomplete S-a constatat că prevederile procedurale în ceea ce priveşte introducerea, identificarea şi corectarea operativă a informaţiilor eronate sau incomplete în sistem sunt inconsistente. S-a constatat faptul că prevederile procedurale doar vizează eliminarea posibilităţii procesării electronice a unor informaţii eronate însă, în fapt, nu există un cadru adecvat care să diminueze rata erorilor cauzate de introducerea unor informaţii eronate sau incomplete. Calitatea informaţiei prezentată în format electronic a fost influenţată de gradul de acoperire a unor necesităţi specifice:

- procesul de gestionare a informaţiilor din sistem, mai exact organizarea, exploatarea şi protejarea corespunzătore a acestora;

- supervizarea activităţii de introducere, extragere şi raportare a informaţiilor, în sensul lipsei de supervizare a conformităţii datelor introduse în sistem cu documentele primare.

S-a recomandat să se stabilească norme procedurale specifice asigurării calităţii informaţiei introduse în sistem, care să asigure în mod real acurateţea, integritatea, completitudinea, consistenţa şi încrederea în informaţiile provenite din zonele de colectare. Recomandarea nu a fost implementată. Prevederi procedurale incomplete S-a constatat că DC - SMER colectează, prelucrează, centralizează şi transmite diferite informaţii către entităţi din cadrul APDRP şi către AM, deşi nu există prevederi procedurale în acest sens. Aceste informaţii colectate de la nivel regional şi prelucrate de către DC - SMER sunt primite doar în format electronic şi nu există certitudinea că acestea sunt corect culese şi supervizate. S-a recomandat luarea măsurilor pentru includerea în procedura DC - SMER a unor prevederi care să acopere activităţile pe care le desfăşoară acum în afara prevederilor procedurale. Recomandarea formulată a fost implementată. Prevederi procedurale incomplete S-au identificat următoarele deficienţe în modul de derulare a reconcilierilor lunare cu privire la contractele şi actele adiţionale încheiate de Agenţie, astfel:

• serviciile implicate în derularea reconcilierilor (DSC-SC, DPP-SCP, DC-SMER, DAT) nu completează un formular unic de reconcilieri;

• reconcilierea dintre DC-SMER şi DSC-SC se efectuează prin preluarea de către DC-SMER a bazelor de date transmise de DSC-SC şi compararea cu

115


sumele din cadrul DC-SMER – sume preluate tot de la DSC-SC, fără a mai exista o sursă independentă de comparare a sumelor cu privire la contracte;

• explicarea diferenţelor este realizată de DC-SMER şi vizează rotunjirile valorilor contractelor generate de denominare, însă aceste diferenţe devin de ordinul zecilor de lei cu riscul de a se înmulţi, fapt care nu se sesizează în reconcilierile DSC-SC cu DPP-SCP;

• o altă explicaţie a diferenţelor rezultate din reconcilierile DC-SMER şi DSC-SC vizează contractele reziliate care sunt preluate în baza de date de către DC-SMER în luna în care rezilierea a fost efectuată iar de către DSC-SC şi DPP-SCP în momentul primirii înştiinţării de către DPP a efectuării rezilierii;

• existenţa diferenţelor în cadrul reconcilierilor pentru contractele reziliate este şi din cauza transmiterii cu întârziere a înştiinţărilor cu privire la rezilieri fapt datorat timpului relativ mare cu care se operează dezangajarea sumelor provenite din rezilieri (semnarea de către SCFPP, ordonator de credite etc);

• înregistrările în baza de date a DSC-SC a contractelor, actelor adiţionale, contractelor reziliate sau operarea dezangajărilor de sume nu se efectuează în momentul primirii documentelor aferente ci spre sfârşitul lunii de reconciliere sau la o anumită perioadă de timp, de către o singură persoană din cadrul serviciului, fapt care afectează operativitatea acestei activităţi şi poate genera erori independente de voinţa expertului responsabil;

• reconcilierea dintre DSC-SC şi DC-SMER se efectuează pe rulajul lunii aferente reconcilierii (intrările curente) fără a se efectua şi o reconciliere a valorilor globale ale contractelor din cadrul Programului SAPARD existând riscul ca în cazul strecurării unei greşeli într-o lună anterioară să nu fie descoperită;

• reconcilierea contractelor şi a actelor adiţionale (CP 18.J.1.) dintre SCP, DSC şi DAT excede cadrului procedural deoarece în cazul listelor cu contractele şi actele adiţionale care fac obiectul reconcilierilor nu se face dovada însuşirii acestora, prin semnătură, de către persoanele responsabile din cadrul părţilor implicate sau nu sunt menţionate numele semnatarilor.

S-au recomandat următoarele: 1. Să se efectueze reconcilieri între toate cele trei servicii implicate în procesul

raportărilor cu privire la sumele contractate în cadrul Programului SAPARD (DSC-SC, DPP-SCP, DC-SMER), în cadrul unui formular unic în care să se explice diferenţele rezultate şi acestea să fie însuşite de cei trei semnatari. În acest mod toate cele trei servicii vor cunoaşte ce diferenţe pot exista cu privire la sumele contractate în cadrul Programului SAPARD şi nu doar între serviciile care se reconciliază, aşa cum este în prezent (DC-SMER şi DSC-SC sau DSC-SC şi DC-SMER). De asemenea, s-a recomandat ca reconcilierile să fie efectuate atât lunar, pe intrările curente, dar şi pe sumele globale înregistrate de la începutul Programului până în prezent.

2. În cazul în care diferenţele din reconcilieri rezultate din rotunjiri ale valorilor contractelor datorate denominării tind să devină semnificative, se recomandă luarea măsurilor pentru identificarea contractelor care generează aceste diferenţe şi corectarea sumelor în toate bazele de date existente la nivelul APDRP.

3. Să se stabilească cu exactitate momentul în care trebuie operată în bazele de date înregistrarea cu privire la contractele reziliate pentru a nu mai exista astfel de diferenţe în cadrul reconcilierilor ţinându-se seama şi de decalajul generat de semnarea şi aprobarea „Propunerii de angajare a unei cheltuieli”.

116


4. Pentru operativitatea înregistrării în baza de date a DSC-SC şi efectuarea reconcilierilor cu privire la sumele contractate este necesară alocarea mai multor experţi pentru această activitate.

5. S-a recomandat ca toate raportările întocmite la nivelul serviciilor/ direcţiilor să cuprindă funcţia, numele şi semnătura persoanelor implicate.

În baza răspunsurilor primite, opinia auditului referitoare la recomandările formulate este următoarea:

1. Recomandare neimplementată; 2. Recomandare implementată; 3. Recomandare neimplementată; 4. Recomandare neimplementată; 5. Recomandare implementată.

Prevederi procedurale incomplete S-a constatat că după plata ultimei tranşe efectuate către beneficiar şi în cazul în care există o diferenţă între valoarea contractată şi valoarea totală plătită, în lipsa unui document prin care să se efectueze dezangajarea sumei rămase, există o perioadă foarte mare în care suma rămâne indisponibilă pentru a fi reangajată pentru alte contracte. S-a recomandat luarea măsurilor pentru scurtarea termenului în care se efectuează dezangajarea sumelor neutilizate prin urmărirea termenului de contestaţie a beneficiarilor şi demararea procedurii de dezangajare a acestor sume. S-a considerat recomandarea închisă pentru implementarea SAPARD deoarece gradul de absorbţie al fondurilor nu mai poate fi afectat. Prevederi procedurale incomplete În ceea ce priveşte întocmirea „Declaraţiei de cheltuieli” s-au constatat următoarele deficienţe:

• Este întocmită manual prin culegerea informaţiilor direct din documentele justificative existând riscul omiterii unor înregistrări sau înscrierii unor cifre care nu sunt de actualitate;

• Este întocmită de către o singură persoană (Şeful SCP), fără să existe o dovadă cu privire la supervizarea acesteia.

Această constatare a mai fost reiterată cu ocazia altor misiuni de audit când au fost constatate o serie de erori în Declaraţiile de cheltuieli. S-au recomandat următoarele: 1. Implicarea mai multor persoane în întocmirea Declaraţiei de cheltuieli pentru

asigurarea unui nivel corespunzător de control şi expertiză. 2. Introducerea unei raportări care să stea la baza Declaraţiei de cheltuieli care să fie

oferită de către softul contabil pe baza informaţiilor din contabilitate. În baza răspunsurilor primite, opinia auditului referitoare la recomandările formulate este următoarea:

1. Recomandare implementată; 2. Recomandare parţial implementată întrucât softul utilizat nu generează

Declaraţia de cheltuieli.

117


Comunicarea deficitară În privinţa utilizării procedurilor de autorizare plăţi s-a constatat că sunt utilizate versiuni diferite ale acestor proceduri la nivelul OJ şi CR (CRPDRP – 11.06.2007, OJPDRP – 17.09.2007 - cea oficială), cauzate de comunicarea ineficientă a modificărilor procedurale operate în timp la nivelul APDRP, a modificărilor efectuate cu track changes, a folosirii procedurilor postate pe domeniul comun fileserver alocat Serviciului Metodologie. De asemenea, nu există un tabel de luare la cunoştinţă de către experţii CR şi OJ cu privire la modificările procedurale. S-a recomandat îmbunătăţirea atât a procesului de comunicare şi transmitere de documente între entităţile de la nivelul APDRP cât şi întărirea controlului intern. Recomandare parţial implementată. III. 3.2 Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă Direcţia Control şi Antifraudă (DCA), aflată în subordinea directă a directorului general al APDRP, efectuează, conform procedurii acreditate, verificări tehnice şi financiare ale proiectelor privind certificarea, conformitatea, eligibilitatea, selecţia şi plăţile, menţinerea eligibilităţii pe o perioadă de 5 ani, dar şi controlul intern, în scopul prevenirii fraudei şi asigurării utilizării corespunzătoare a fondurilor, cu respectarea cerinţelor de calitate impuse prin proiect. Principalele activităţi de control au constat în:

I. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie; II. Verificarea proiectelor după ultima plată (verificare ex-post).

A. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie

1. Controlul pe eşantion a proiectelor înainte şi după prima plată; 2. Soluţionarea, în limita competenţelor ce îi revin, a petiţiilor, sesizărilor,

reclamaţiilor şi notificărilor venite din interiorul APDRP, de la beneficiari, persoane fizice sau juridice, instituţii implicate, mass-media sau ca urmare a autosesizării, inclusiv pe cele vizând calitatea lucrărilor realizate pe măsura 2.1, cât şi a celorlalte măsuri;

3. Analizarea şi monitorizarea neregularităţilor primite de la celelalte direcţii/servicii angrenate în activitatea de verificare şi control şi raportarea acestora Comisiei Europene prin Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

4. Analizarea, verificarea documentară şi după caz pe teren, a sesizărilor/solicitărilor primite de la alte organisme de control, OLAF, DLAF, DNA.

Totodată, în anul 2008, Direcţia Control şi Antifraudă, prin consilierii săi, a făcut parte din:

• Comisii de verificare a modului de implementare a unor proiecte, în vederea stabilirii prejudiciului şi întocmirii Procesului Verbal de Constatare cu valoare de titlu de creanţă şi de titlu executoriu, în baza O.G. nr. 79/2003 (aproximativ 35 procese de control);

118


• Comisii de soluţionare a contestaţiilor la procesele verbale (aproximativ 40 contestaţii) şi emiterea Deciziilor finale în conformitate cu prevederile OG nr. 79/2003.

1. Controlul pe eşantion Controlul pe eşantion s-a stabilit pe baza „metodei analizei de risc”, din procedura de control şi antifraudă, pe un procent de 5% din valoarea totală eligibilă contractată pe măsura 3.1 şi pe un procent de 10% din valoarea totală eligibilă contractată pe măsurile 2.1 şi 3.5. Determinarea eşantionului s-a făcut pentru fiecare CRPDRP în parte pe baza numărului total de proiecte contractate şi mărimea valorilor acestor proiecte, ţinând cont şi de prevederea din procedura de control ca:

• 30% din proiectele cuprinse în eşantion să fie controlate înainte de prima plată şi

• 70% să fie verificate după efectuarea primei plăţi. 1.1. Controlul pe eşantion pe măsura 3.1

Iniţial au fost luate în calcul toate cele 1.508 proiecte contractate în perioada octombrie 2005 – iunie 2007, rezultând un număr de 76 proiecte de verificat defalcate în două etape:

• 27 proiecte în etapa I în perioada 10.09.2007 – 15.12.2007 • 49 proiecte în etapa II în perioada 15.03.2008 – 15.07.2008

În cadrul celei de a II-a etape, s-au identificat proiectele finalizate în număr de 1.020 şi s-a constatat că au mai rămas nefinalizate un număr de 368 proiecte. Verificând şi proiectele cuprinse în eşantionul stabilit în august 2007, s-a constatat că, din cele 49 de proiecte, un număr de 19 proiecte au fost finalizate, rezultând un număr de 30 proiecte de verificat. Misiunile de control stabilite pentru proiectele cuprinse în eşantionul de verificat în etapa a II a, măsura 3.1 s-au desfăşurat în conformitate cu Planul de control aprobat şi înregistrat la APDRP Bucureşti sub nr. 3556/01.03.2007. Trebuie menţionat ca unul dintre proiecte, s-a reziliat după aprobarea Planului de control, nefiind nevoie de efectuarea controlului. În urma verificării celor 29 proiecte rămase din planul de control aprobat, situaţia se prezintă astfel:

a) Proiecte la care nu au fost descoperite nereguli sau la care neregulile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare – 27 proiecte, respectiv 93,10% ;

b) Proiecte la care au fost descoperite nereguli cu implicaţii financiare – 2 proiecte, respectiv 6,90 %.

Observaţie: S-au considerat neregularităţi cu implicaţii financiare doar neregularităţile care au presupus constituirea unui debit în urma controlului.

119


1.2. Controlul pe eşantion pe măsura 2.1

Pentru stabilirea eşantionului pe măsura 2.1. au fost luate în calcul toate cele 252 proiecte contractate în perioada 01.01.2006 – 31.05.2008, rezultând un număr de 26 proiecte, respectiv 10,32%. Controlul pe teren al acestor proiecte s-a desfăşurat în perioada septembrie-noiembrie 2008, în conformitate cu Planul de control aprobat şi înregistrat la APDRP Bucureşti sub nr. 15963/28.08.2008.

În urma verificării celor 26 proiecte s-au încheiat rapoarte de control aprobate de directorul general, pentru toate proiectele, situaţia prezentându-se astfel:

a) Proiecte la care nu au fost descoperite nereguli sau la care neregulile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare - 23 proiecte, respectiv 88,5%;

b) Proiecte la care au fost descoperite nereguli cu implicaţii financiare - 3 proiecte, respectiv 11,5%; Raportând valoarea debitelor constituite de 259.262,17 lei la valoarea totală eligibilă a celor 26 proiecte din eşantion de 145.068.889,0 lei, rezultă că debitele constituite reprezintă un procent de 0,17%.

Observaţie: S-au considerat neregularităţi cu implicaţii financiare doar neregularităţile care au presupus constituirea unui debit în urma controlului. Cazurile în care la tranşele de plată efectuate până în momentul controlului (3 din 5 tranşe de plată), au fost decontate valori reprezentând cote ce nu au fost incluse în oferta câştigătoare, urmându-se a se efectua recalcularea pentru toate tranşele de către CRPDRP implicat şi să se reţină din ultima tranşă de plată suma aferentă cotelor din încheierea de deviz, inclusiv cheltuielile care decurg din această recalculare (cheltuieli indirecte, profit, TVA), au fost considerate în acest moment neregularităţi fără implicaţii financiare. În aceste cazuri valoarea maximă plătită în plus se ridică la circa 179.800 lei (circa 2,5% din valoarea totală eligibilă însumată a celor 2 proiecte de 7.191.928 lei) care reprezintă un procent de 0,12% din valoarea totală eligibilă a celor 26 proiecte din eşantion. Astfel, rezultă că debitele constituite reprezintă un procent de 0,17%, care este mult mai mic decât cel rezultat din numărul de proiecte cu nereguli financiare din totalul eşantionului, respectiv de 11,5%. 1.3. Controlul pe eşantion pe măsura 3.5 Pentru stabilirea eşantionului pe măsura 3.5 au fost luate în calcul toate cele 116 proiecte contractate în perioada 01.01.2006 – 31.05.2008, rezultând un număr de 13 proiecte, respectiv 11,21%. Controlul pe teren al acestor proiecte s-a desfăşurat în perioada septembrie-noiembrie 2008, în conformitate cu Planul de control aprobat şi înregistrat la APDRP Bucureşti sub nr. 15962/28.08.2008. Pentru cele 13 de proiecte verificate documentar şi pe teren s-au întocmit rapoarte de control aprobate de Directorul general şi pentru care situaţia se prezintă în felul următor:

a) Proiecte la care nu au fost descoperite nereguli sau la care neregulile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare - 13 proiecte, respectiv 100%;

b) Proiecte la care au fost descoperite nereguli cu implicaţii financiare – 0 proiecte, respectiv 0%;

120


Trebuie menţionat că, s-au considerat neregularităţi cu implicaţii financiare doar acelea care au presupus declanşarea procedurii de recuperare debite. Cazul în care din verificarea situaţiilor de lucrări întocmite de constructor a rezultat că la tranşele II şi III (la momentul controlului erau efectuate III din V plăţi) constructorul a inclus în încheierea de deviz şi o altă cotă (contribuţie către bugetul de stat) care nu a fost cuprinsă în oferta câştigătoare, urmându-se a se efectua de către CRPDRP recalcularea situaţiilor de lucrări conform încheierii de deviz din ofertă şi reţinerea sumelor aferente, ţinând cont de influenţa cotei respective asupra cheltuielilor indirecte, profitului şi TVA-ului din următoarea tranşă de plată, a fost considerat în acest moment neregularitate fără implicaţii financiare. În cazul neregularităţilor datorate ca urmare a descoperirii unor neconcordanţe sau erori, au fost înştiinţate direcţiile şi birourile regionale implicate în vederea remedierii acestora.

2. Contestaţii, reclamaţii şi sesizări DCA a soluţionat 34 de sesizări, reclamaţii şi contestaţii privind: modul de desfăşurare şi de adjudecare a licitaţiilor de bunuri, nereguli în executarea lucrărilor, calitatea lucrărilor, divergenţa între CRPDRP-SAP referitoare la un conflict de interese la nivel de achiziţii servicii de proiectare, aprobarea de acte adiţionale, plata cu numerar a facturilor aferente execuţiei de lucrări, nerespectarea proiectului tehnic în execuţia lucrărilor, suspiciuni de fraude, suprafinanţare, lipsa actelor de proprietate pe terenul pe care s-a executat investiţia, nerespectarea distanţelor minim admise faţă de vecinătăţi, pentru care s-au întocmit:

• 20 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor; • 14 adrese de răspuns fără întocmire de rapoarte de control.

În urma rapoartelor de control, s-au întocmit şi transmis :

• Scrisori de răspuns către petenţi; • Scrisori de informare către consiliile locale aferente autorităţilor care au

făcut sesizarea; • Transmiterea concluziilor investigaţiilor DCA către CRPDRP-urile implicate; • Transmiterea către CRPDRP-uri a unor note privind obligativitatea

verificării ducerii la îndeplinire de către beneficiari a măsurilor propuse de Direcţia Control şi Antifraudă şi informarea DCA cu privire la aceste verificări.

Toate aceste sesizări au fost întocmite şi transmise la DCA de către:

• Direcţiile din cadrul APDRP; • Instituţiile de administraţie publică centrală şi locală (Ministerul Agriculturii,

Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, DNA, Garda Financiară, Curtea de Conturi, etc.)

• Societăţile comerciale participante în calitate de ofertant la procedura de achiziţie publică;

• Persoanele fizice (locuitori ai comunelor beneficiare ale Programului SAPARD);

• Articole apărute în presă.

121


În vederea soluţionării acestor sesizări s-au efectuat: • control documentar; • control pe teren, care a constat în: examen fizic şi măsurători, săpături şi

prelevare probe (existent nisip), examinare vizuală a acestora, verificarea utilajelor achiziţionate, etc.

Măsurile propuse de Direcţia Control şi Antifraudă şi transmise entităţilor implicate au constat în:

• anularea licitaţiei şi reluarea procedurii de achiziţii conform OG nr. 34/2006; • refacerea lucrărilor degradate; • constituire debit (suprafinanţare, plata cu numerar a unor facturi, lucrări

diriginte de şantier); • rezilierea contractului (nerespectarea criteriilor de eligibilitate); • transmiterea spre cercetare DLAF (suspiciuni de fals în documente). În

funcţie de rezultatele investigaţiilor DLAF se vor lua măsurile necesare; • analizarea documentelor contabile aferente contractului de execuţie lucrări,

de către Garda Financiară. Dacă proiectele nu au prezentat nereguli în urma controalelor DCA, s-a propus continuarea implementării proiectelor. 3. Analiza şi monitorizarea neregularităţilor În anul 2008, s-au întocmit şi înregistrat un număr de 94 de neregularităţi cu implicaţii financiare în urma analizării Notelor de descoperire a unei neregularităţi, transmise de către direcţii din cadrul APDRP şi /sau CRPDRP-uri şi a întocmirii Proceselor Verbale de constatare. Dintre acestea, 40 au fost debite constituite ca urmare a controalelor efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă. 4. Analizarea şi verificarea sesizărilor/solicitărilor primite de la alte organisme de control

- a fost transmisă la solicitarea DLAF, DNA şi IGP documentaţia de la 72 proiecte SAPARD;

- au fost formulate 124 răspunsuri la solicitarea OLAF, DNA, DLAF, IGP, GF, Ministerul Administraţiei şi Internelor. Pentru acestea 14 proiecte au fost verificate şi în teren ca urmare a solicitării DNA, OLAF, respectiv CE;

- au fost instrumentate 11 Note de informare primite de la DLAF; - au fost verificate documentar 42 proiecte pe măsura 1.1 ca urmare a

recomandărilor CE (DG AGRI şi OLAF). B. Verificarea proiectelor după ultima plată (Controlul ex-post) Pe parcursul anului 2008, controlul ex-post s-a derulat în baza a două planuri de control:

a. Plan control ex-post nr. 1.350/ 25.01.2008; b. Plan control ex-post nr. 13.904/ 05.08.2008.

Mai jos se prezintă situaţia centralizată a proiectelor verificate ex-post pe teren de către Direcţia Control şi Antifraudă în cursul anului 2008, conform celor două Planuri de control:

122


Măsura

Număr proiecte verificate conform Planului de control ex-post nr. 1.350/

25.01.2008

Număr proiecte verificate conform planului de control

ex-post, semestrul II-an 2008 nr. 13.904/ 05.08.2008

Total

1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole

5 proiecte 5 proiecte 10 proiecte

2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale


3.1 Investiţii în exploataţii agricole 15 proiecte 7 proiecte 22 proiecte

3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice


Total 29 proiecte 32 proiecte 61 proiecte

În concluzie menţionăm faptul că în anul 2008, Direcţia Control şi Antifraudă – Serviciul Control Ex-post a verificat pe teren, în conformitate cu cele două planuri de control, 61 proiecte finalizate distribuite pe măsuri astfel:

• Măsura 1.1 – 10 proiecte; • Măsura 2.1 – 19 proiecte; • Măsura 3.1 – 22 proiecte; • Măsura 3.4 – 10 proiecte.

Referitor la cele 61 proiecte verificate ex-post pe teren în anul 2008 s-au constatat următoarele:

• la 10 dintre proiecte (16,39%) nu s-au constatat deficienţe; • la 29 (47,54%) dintre proiecte la data controlului pe teren s-au constatat

deficienţe, pentru care ulterior controlului beneficiarii au făcut dovada remedierii deficienţelor constatate;

• la 20 (32,79%) dintre proiecte la data controlului pe teren s-au constatat deficienţe (exemplu: panouri publicitare necorespunzătoare, autorizaţii de mediu şi sanitare nevizate, schimbarea responsabilului legal/tehnic fără înştiinţarea APDRP, investiţia SAPARD nu era evidenţiată distinct în documentele financiar-contabile, etc.) care nu au fost remediate încă, drept pentru care aceste proiecte sunt încă în monitorizarea APDRP;

• în cazul a 2 proiecte (3,28%) dintre proiectele verificate, s-a declanşat procedura de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil.

Direcţia Control şi Antifraudă consideră că neregularităţile semnalate mai sus nu influenţează eligibilitatea proiectelor, cu excepţia a două proiecte pentru care s-a declanşat procedura de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil. În cazul proiectelor aflate sub monitorizare, în situaţia în care beneficiarii nu aduc la îndeplinire solicitările APDRP conform clauzelor contractuale, se va declanşa procedura de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil.

123


III. 4 Activităţile Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD a fost înfiinţat conform prevederilor art. 7, Secţiunea B din MAFA, având ca obiectiv principal asigurarea eficienţei şi calităţii implementării Programului SAPARD. Comitetul de Monitorizare SAPARD a fost constituit prin Decizia Primului Ministru nr. 271/04.05.2001 şi are rolul de a examina rezultatele Programului, atingerea obiectivelor stabilite pentru diversele măsuri, progresul utilizării alocărilor financiare pentru măsuri, precum şi de a aproba rapoartele de implementare anuale şi final, înainte de transmiterea acestora Comisiei Europene şi de a examina evaluarea intermediară a Programului SAPARD. De asemenea, Comitetul de Monitorizare poate propune Comisiei, prin intermediul Autorităţii de Management, orice amendament sau revizuire a Programului pentru facilitarea atingerii obiectivelor Programului. Ca structură, Comitetul de Monitorizare este un organism colectiv alcătuit din reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor autorităţi publice, precum şi ai unor asociaţii profesionale sau organizaţii non-guvernamentale. În cadrul Comitetului participă, în calitate de observatori, şi oficiali ai Comisiei Europene. Funcţia de preşedinte al Comitetului de Monitorizare este îndeplinită de către ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, iar secretariatul Comitetului de Monitorizare este asigurat de către Serviciul Evaluare, Raportare din cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – MAPDR. Comitetul de Monitorizare îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, regulament care a fost adoptat în cadrul primei reuniuni a Comitetului din data de 28.11.2001. În perioada 2001 – 2008, s-au desfăşurat şaisprezece reuniuni ale Comitetului de Monitorizare, dintre acestea, ultimele două în cursul anului 2008. În cursul anului 2008 a fost organizată o întâlnire a Comitetului de Monitorizare şi, respectiv o procedură scrisă de aprobare a Raportului Anual. În urma consultărilor cu oficialii Comisiei Europene, s-a convenit ca aprobarea de către membrii Comitetului de Monitorizare, în procedură scrisă, a Raportului anual privind implementarea Programului SAPARD în România în anul 2007 să fie echivalentă cu o întâlnire a Comitetului de Monitorizare, respectiv cea de-a XV-a reuniune a Comitetului de Monitorizare. Raportul anual privind implementarea Programului SAPARD în România în anul 2007 a fost supus aprobării membrilor CM, în data de 5 iunie 2008, acesta fiind aprobat de către membrii Comitetului de Monitorizare, în procedură scrisă, în data de 16 iunie 2008 şi transmis Comisiei Europene în data de 20 iunie 2008. Cea de-a şaisprezecea reuniune a Comitetului de Monitorizare a avut loc în data de 25 noiembrie 2008 la Bucureşti. În cadrul întâlnirii au fost prezentate aspecte referitoare la:

• progresul implementării Programului; • controalele efectuate şi modul de soluţionare a sesizărilor primite de către

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;

124


• propunerile de modificare a tabelului financiar din PNADR - realocări în cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”;

• implementarea măsurilor prevăzute în Planul de Acţiune pentru implementarea observaţiilor şi recomandărilor Comisiei Europene în urma misiunii de audit din perioada 3 - 13 iunie 2008;

• Raportul de audit emis de Autoritatea de Audit privind implementarea corespunzătoare a Planului de acţiune;

• poziţia Comisiei Europene privind solicitările României de prelungire a termenului de valabilitate al AFA 2006.

În cadrul reuniunii din 25 noiembrie 2008, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a propus în urma solicitării APDRP modificarea tabelului financiar din PNADR, respectiv realocarea în cadrul măsurii 2.1 a 45,00 milioane Euro din contribuţia CE de la zone calamitate la zone necalamitate, fără modificarea sumei alocate iniţial acestei măsuri, şi anume suma de 524,81 milioane Euro. În motivarea acestei propuneri, Autoritatea de Management a precizat că în perioada 2000-2006, pentru măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” - zone necalamitate suma contractată a fost de 575,56 milioane Euro din care contribuţie UE 431,67 milioane Euro faţă de 516,27 milioane Euro cât a fost alocat iniţial şi în timp ce pentru zone calamitate suma contractată a fost de 60,76 milioane Euro din care contribuţie UE 51,64 milioane Euro faţă de 161,89 milioane Euro alocate iniţial. A rezultat, astfel, o depăşire a valorii publice contractate pentru zone necalamitate de 59,29 milioane Euro şi o economie pentru zonele calamitate de 101,13 milioane Euro. De asemenea, a fost suplimentată cu 0,1 milioane Euro contribuţia CE pentru măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”, pentru anul 2005, prin redistribuire de la măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” pentru ca nivelul alocării financiare să corespundă nivelului sumei prevăzute prin programul de achiziţii pentru această măsură. În cadrul reuniunii Comitetului de Monitorizare din noiembrie 2008 s-a discutat modalitatea returnării întregii sume a dobânzii acumulate în contul Euro SAPARD înapoi Comisiei, în conformitate cu prevederile art. 10(3) Secţiunea A a Anexei la Acordul Multi-Anual de Finanţare, totodată subliniindu-se şi necesitatea unei întâlniri cu reprezentanţii Comisiei Europene în vederea clarificării acestor aspecte şi stabilirii procedurii de returnare a dobânzii.

III. 5 Sistemul de monitorizare şi evaluare Monitorizarea derulării Programului SAPARD se realizează cu ajutorul indicatorilor corespunzători caracterului specific al asistenţei şi situaţiei socio-economice, structurale şi de mediu din România. La nivelul APDRP, indicatorii de monitorizare sunt grupaţi astfel: indicatori regionali, indicatori de monitorizare financiară şi indicatori de realizare.

125


Indicatorii regionali oferă informaţii referitoare la localizarea sprijinului SAPARD în funcţie de regiunile de dezvoltare din România şi sunt utili pentru a evidenţia corelarea Programului SAPARD cu strategiile de dezvoltare regională. Indicatorii de monitorizare financiară evidenţiază gradul de execuţie a alocărilor financiare, reliefând, pentru întregul Program, dar şi pe fiecare măsură, cheltuielile totale eligibile programate, angajate şi executate. Aceşti indicatori pot fi folosiţi ca instrument pentru programarea alocărilor la nivel naţional şi regional. De asemenea, indicatorii scot în evidenţă şi anumite deficienţe care pot surveni pe parcursul implementării Programului, pe fluxul financiar alocări - angajamente - plăţi. Indicatorii de realizare măsoară efectele directe obţinute prin activităţile derulate în cadrul fiecărei măsuri din Program, cuantificând obiectivele operaţionale ale măsurilor. De exemplu, numărul de proiecte aprobate, capacităţile implicate, cheltuielile eligibile, contribuţia publică plătită beneficiarilor pentru realizarea investiţiilor în capacităţi de prelucrare, înmagazinare şi marketing (măsura 1.1) sau pentru modernizarea drumurilor comunale (măsura 2.1) sunt indicatori de realizare. Monitorizarea presupune colaborarea actorilor implicaţi în acest proces la nivel regional şi naţional. La nivel local, experţii responsabili cu monitorizarea din cadrul Centrelor Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ale Programului SAPARD colectează lunar datele primare şi completează tabelele de monitorizare cu indicatori regionali. Tabelele de monitorizare cu indicatori regionali se transmit la sediul central, unde se centralizează şi, pe baza acestora, se obţin indicatorii de monitorizare la nivel naţional. Tabelele de monitorizare aprobate de către conducerea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit se transmit ulterior Autorităţii de Management care le înaintează Comisiei Europene în vederea pregătirii reuniunilor Comitetelor de Monitorizare. Informaţii detaliate sunt prezentate în Anexele „Indicatori de monitorizare” (Tabele financiare - Anexa 1, Tabele de monitorizare – Anexa 2, Proiecte aprobate – Anexa 3). Pentru asigurarea unui sistem eficient de urmărire şi evidenţiere a stadiului implementării Programului SAPARD s-au realizat o serie de acţiuni pentru monitorizare, concretizate în diverse situaţii zilnice, săptămânale sau lunare privind colectarea informaţiilor şi a indicatorilor în diverse etape pe care le parcurge proiectul: depunere, selecţie, notificare, contractare, depunere cerere de plată, autorizare plată şi plata efectivă a tranşei. III. 6 Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD III. 6.1 Acţiuni vizând îmbunătăţirea procedurilor În urma scrisorii de observaţii AGRI J 5/GK/DG/D(2008)20525, Agenţia a iniţiat în luna iulie procesul de consolidare a manualelor de proceduri utilizate în cadrul Programului SAPARD, în vederea completării acestora cu observaţiile auditorilor CE.

126


Astfel, în data de 26 septembrie 2008, a fost emisă Instrucţiunea 118, care a fost comunicată imediat Ministerului Finanţelor Publice – Autoritatea de Certificare şi Plată. Toate recomandările experţilor CE au fost discutate, iar propunerile de modificare au fost introduse în versiunea consolidată a procedurilor SAPARD cu toate instrucţiunile emise până în prezent. În cadrul manualului de metodologie s-a îmbunătăţit sistemul de control intern referitor la gestionarea instrucţiunilor, capitolul “Modificarea procedurilor acreditate prin instrucţiuni” în care s-a adăugat un capitol referitor la metodologia de transmitere, aplicare şi urmărire a instrucţiunilor de către CRPDRP-uri şi OJPDRP-uri. Referitor la modelul standard al instrucţiunilor şi fluxul de transmitere al acestora, la nivelul APDRP se aplică prevederile procedurii de metodologie, cu menţiuni specifice referitoare la:

• Înfiinţarea la nivelul CRPDRP şi OJPDRP a unor registre specifice de înregistrare a instrucţiunilor, cu indicarea formatului standard de registre în cadrul procedurii;

• Transmiterea, spre aplicare a instrucţiunilor, către CRPDRP şi OJPDRP, cu adresa semnată de către Directorul General al APDRP pentru completarea pistei de audit;

• Completarea la nivelul CRPDRP/OJPDRP/APDRP a două noi formulare: - Raport de instruire privind manualul/ instrucţiunea nr…/data; - Nota de confirmare a primirii manualului/ instrucţiunii.

De asemenea, există un registru electronic de evidenţă a instrucţiunilor în care se regăsesc informaţii cu privire la instituţiile unde s-a transmis instrucţiunea, data transmiterii, data primirii răspunsului de la CE, manualul de procedură acreditat etc., precum şi un registru pe suport de hârtie cu instrucţiuni, datele de identificare ale fiecărei instrucţiuni. Acest registru electronic a fost îmbunătăţit prin adăugarea a două noi rubrici referitoare la numărul şi data adresei de transmitere a instrucţiunii la centrele regionale şi oficiile judeţene, precum şi data de aplicare a instrucţiunii. În cadrul Serviciului Achiziţii a fost elaborată Instrucţiunea nr. 118/26.09.2008 de modificare a procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii publici ai Programului SAPARD prin care se includ în Manualul acreditat toate instrucţiunile şi circularele emise anterior. În paralel cu activitatea de control, Direcţia Control şi Antifraudă a lucrat la:

• îmbunătăţirea procedurii de control pe SAPARD ca urmare a recomandărilor DG AGRI făcute în Scrisoarea de observaţii din iulie 2008 emisă ca urmare a misiunii DG AGRI din iunie 2008;

• elaborarea Planului de acţiune solicitat de Comisia Europeană (CE). Acest lucru a însemnat:

- modificarea procedurii de control ca urmare a neacceptării CE a prevederilor Instrucţiunii 105;

127


- elaborarea unui eşantion majorat la 15% pentru proiectele nefinalizate până la 30.11.2008;

- participarea la numeroase întâlniri avute cu Autoritatea de Certificare şi Plată (ACP) şi Autoritatea de Management (AM).

III. 6.2 Serviciul IT În decursul anului 2008 serviciul IT a demarat crearea unei baze de date care să conţină absolut toate proiectele ce au fost depuse în cadrul Programului SAPARD. La 31 august 2008 s-a demarat procedura de încărcare a bazei cu toate informaţiile, astfel încât la momentul de faţă baza de date SAPARD conţine toate proiectele depuse în cadrul Programului SAPARD, conţine actele adiţionale aferente fiecărui proiect şi de asemenea conţine toate tranşele de plată (inclusiv toate informaţiile aferente ordinului de plată cu care s-a făcut efectuat tranzacţia respectivă). Obiectivele sistemului informatic sunt:

• realizarea unei baze de date conformă cu cerinţele primite de la Comisia Europeană;

• proiectarea şi realizarea machetelor de culegere a informaţiilor necesare din dosarele solicitărilor de finanţare şi din dosarele proiectelor depuse;

• realizarea procedurilor de salvare/restaurare a datelor; • realizarea politicilor de asigurare a securităţii datelor şi a accesului la baza

de date, realizarea şi asigurarea unui mecanism de acordare a drepturilor de acces la nivel de utilizator;

• asigurarea formatului de export al bazei de date către Comisia Europeană; • realizarea unei evidenţe zilnice a datelor introduse în baza de date; • proiectarea, realizarea şi dezvoltarea unor rapoarte de monitorizare a

procesului de încărcare date. Introducerea informaţiilor în cadrul bazei de date este realizată de experţii Direcţiei Contractare şi ai Direcţiei Plăţi Proiecte (la nivel central) şi de către experţii SVCF şi SVCP (la nivel regional). Experţii au drepturi fie de introducere date, fie de vizualizare conform unor decizii date de Directorul General al APDRP, în funcţie de necesităţile fiecărui birou în parte. În vederea operării în cadrul bazei de date SAPARD, toţi experţii au fost pregătiţi prin intermediul unor training-uri de către experţii IT responsabili cu administrarea bazei de date. De asemenea, fost creat şi un manual de operare care are scopul de a da posibilitatea personalului agenţiei să înţeleagă totalitatea procedurilor de prelucrare automată a datelor. Acest lucru este necesar pentru a da asigurări că produsul este conform cu standardele din domeniu şi/sau specificaţiile tehnice ale bazei de date. Este responsabilitatea tuturor angajaţilor să se asigure de aplicarea şi eficienţa prevederilor manualului. Acesta se află în posesia tuturor experţilor ce operează în cadrul bazei de date. În funcţie de modificările aduse bazei de date, manualul este completat periodic de către Direcţiile a căror interfaţă este modificată. Manualul prezintă pe larg domeniul de aplicare, categoriile de utilizatori şi responsabilii de proces, definirea intrărilor în sistem, proceduri privind încărcarea bazei de date şi actualizarea acesteia, rapoarte de ieşire, întreţinerea bazei de date. În posesia Direcţiei Resurse Umane există suportul de training, fişele de prezenţă la curs şi evaluările tuturor experţilor pregătiţi.

128


III. 6.3 Măsuri vizând baza materială În vederea asigurării bazei materiale necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime, în cursul anului 2008, pe lângă cheltuielile curente de funcţionare, au fost realizate achiziţii din bugetul propriu în sumă totală de 3.543,6 mii lei, venite să completeze baza materială existentă, întreţinerea acesteia, precum şi alte solicitări apărute, după cum urmează:

• Servere - 3 buc; • Staţii de lucru pentru noi angajaţi– 127 buc; • Receptoare GPS pentru măsurători pe teren -11 buc; • Periferice informatice (swich, hard-disk); • Soft pentru baza de date proiecte SAPARD, precum şi servicii de asistenţă

al acestuia; • Lucrări de consolidare, amenajare şi reabilitare sediu CRPDRP Satu Mare; • Lucrări de reparaţii, recompartimentări, igienizări sedii precum şi amenajări

spaţii de arhivare pentru toţi solicitanţii; • Mobilier birouri pentru noile angajări şi completări la dotarea existentă; • Piese de schimb şi subansambluri pentru imprimante, copiatoare, fax-uri şi

alte periferice informatice; • Servicii de mentenanţă pentru perifericele informatice, pentru centrală

telefonică, pentru aplicaţii informatice; • Rechizite, papetărie, birotică şi alte consumabile de birou; • Rafturi metalice pentru arhivă în completare la dotarea existentă: • Servicii de legătorie şi arhivare documente; • Servicii de consultanţă în vederea acreditarii Agenţiei conform standardului

ISO 27 001; • Punerea la dispoziţia personalului a mijloacelor de transport, precum şi a

materialelor solicitate pentru efectuarea controalelor pe teren, în toate zonele ţării unde s-au desfăşurat astfel de acţiuni.

III. 6.4 Măsuri privind asigurarea personalului necesar Începând cu luna iulie 2008, în baza O.U.G nr. 65/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, numărul de posturi al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a fost suplimentat cu 350 de posturi. De asemenea, a fost emis Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 152 din 4 iulie 2008 privind aprobarea structurii organizatorice, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a numărului de posturi pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Numărul de posturi aprobat a fost de 1.613, repartizarea acestuia pe cele 3 nivele de organizare ale Agenţiei fiind următoarea:

la nivel central: 323 posturi; la nivel regional: 451 posturi; la nivel judeţean: 839 posturi.

129


La data de 31.12.2008 gradul de ocupare a posturilor este 90%. Din numărul total de 1.613 de posturi aprobat, 1.461 posturi sunt ocupate, iar 152 posturi sunt vacante, repartizate după cum urmează:

la nivel central: din 323 posturi aprobate sunt ocupate 277 posturi, iar 46 de posturi sunt vacante.

la nivel regional: din 451 de posturi aprobate sunt ocupate 405 posturi, iar 46 posturi sunt vacante.

la nivel judeţean: din 839 de posturi aprobate sunt ocupate 779 posturi, iar 60 posturi sunt vacante.

La nivel central în cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă a fost suplimentat numărul de posturi cu 15 posturi pentru asigurarea efectuării eficiente a controlului ex-post. La nivel regional a fost suplimentat numărul de posturi cu 17 posturi pentru experţii cu atribuţii ex-post. Repartizarea personalului pe nivele conform atribuţiilor este următoarea:

Atribuţii Nivel de organizare Nr. personal

SAPARD FEADR

CENTRAL 323 53 270

REGIONAL 451 155 296

JUDEŢEAN 839 239 600

TOTAL 1.613 447 1.166

Măsuri de pregătire a personalului

Pregătirea profesională a personalului APDRP a vizat consolidarea competenţelor profesionale în raport cu cerinţele postului şi cu strategia de dezvoltare a Agenţiei în următoarele domenii: securitatea informaţiei, măsuri de dezvoltare rurală privind evaluarea, contractarea, autorizarea şi contabilizarea plăţilor, recuperarea debitelor, legislaţie, management, comunicare şi aplicarea unitară a procedurilor de lucru aferente Programului SAPARD şi FEADR. 1.400 de angajaţi au fost incluşi în programe de pregătire. Personalul cu atribuţii SAPARD a beneficiat de training intern, în timp ce personalul cu atribuţii FEADR a beneficiat atât de training intern privind modul de aplicare a procedurilor de lucru cât şi de sesiuni de pregătire în cadrul:

• Proiectului de Twinning RO2006/IB/AG/02 "Organizarea structurilor corespunzătoare care să asigure absorbţia fondurilor europene pe dezvoltare rurală, după aderare";

• Programului Phare 2005 "Instruirea personalului din cadrul instituţiilor implicate în derularea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi a Programului Operaţional pentru Pescuit, precum şi a potenţialilor beneficiari";

• Programului Phare RO 2004/016-772.03.02.01.02 "Pregătire pentru personalul Autorităţii de Management şi al celorlalte instituţii implicate în procesul de programare şi implementare a sistemului privind FEADR şi FEP".

130


III. 7 Asigurarea publicităţii Programului SAPARD în România Activitatea de promovare a Programului SAPARD în cursul anului 2008 s-a realizat în principal prin prezentarea stadiului implementării Programului prin comunicate de presă şi materiale de informare a publicului, a proiectelor de succes realizate cu fonduri SAPARD şi în cadrul evenimentelor publice de profil. Având în vedere faptul că începând din anul 2007 nu se mai pot depune proiecte de investiţii pentru finanţare prin Programul SAPARD, în cursul anului 2008 Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) nu a iniţiat campanii de promovare sau popularizare, activitatea specifică bazându-se pe acţiuni de informare privind derularea Programului SAPARD. În acest sens, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întreprins o serie de acţiuni de informare şi anume:

• Prezentarea modelelor de proiecte realizate prin SAPARD; • Elaborarea şi distribuirea materialelor informative; • Participarea la evenimente de promovare şi popularizare; • Completarea şi actualizarea site-ului APDRP.

Informarea potenţialilor beneficiari În anul 2008 experţii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit de la nivel central, regional şi judeţean au oferit informaţii către 9.400 de potenţiali beneficiari prin intermediul discuţiilor directe, telefonice, prin e-mail şi scrisori. Informaţiile furnizate de către departamentul de specialitate (Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media – DPCRMM) şi de către responsabilii de promovare de la nivel regional şi judeţean au avut ca subiect, pe lângă accesarea şi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, şi derularea Programului SAPARD, mai exact la procesul de efectuare a plăţilor. Ponderea lunară a celor care au solicitat informaţii despre fondurile nerambursabile este de peste 40 persoane – zilnic. În decursul anului 2008 au fost oferite informaţii către potenţialii beneficiari, astfel: ponderea cea mai mare având-o informările de tipul comunicării directe telefonice 6.000, urmând apoi cele pe suport de hârtie 2.000 şi cele directe la sediu peste 1.400. De asemenea, au fost acordate informaţii privind stadiul efectuării plăţilor prin Programul SAPARD, proiectele SAPARD de succes şi implementarea Programului SAPARD în România, în cadrul evenimentelor publice de profil. Astfel, APDRP a participat la 999 de acţiuni la care au participat 25.202 persoane.

131


S-a observat, în urma discuţiilor purtate cu ocazia derulării acţiunilor de informare, că o bună parte dintre potenţialii beneficiari ai FEADR sunt deja pregătiţi pentru a accesa fondurile europene şi datorită faptului că au fost promovate exemple cu investiţiile de succes derulate prin intermediul Programului SAPARD. Elaborarea şi distribuirea materialelor informative Publicitatea Programului SAPARD a fost asigurată în cursul anului 2008 prin materiale informative, în cadrul cărora au fost prezentate proiectele de succes realizate cu fonduri europene SAPARD. În acest sens a fost elaborat şi transmis un Newsletter APDRP către mass-media şi către publicul ţintă al APDRP – beneficiari ai Programului SAPARD, potenţiali beneficiari FEADR şi FEP; lideri de opinie locali; instituţii publice cu care APDRP colaborează; instituţii de învăţământ (ASE, ASAS, INCDIF etc.); asociaţii, patronate, organizaţii de profil agroindustrial; persoane fizice şi juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agriculturii sau dezvoltării rurale; instituţii publice judeţene şi comunale (primării, consilii judeţene, prefecturi). În Newsletter-ul APDRP au fost prezentate aspecte şi dificultăţi de ordin tehnic legate de accesarea Programului, soluţiile găsite pentru rezolvarea lor dar şi prezentări ale proiectelor de succes realizate de beneficiarii fondurilor nerambursabile oferite prin Programul SAPARD. Au fost realizate 3 Newsletter-e APDRP în lunile martie, mai şi iunie 2008. Participarea la evenimente de promovare şi popularizare Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a participat şi a asigurat reprezentarea Programelor SAPARD şi PNDR prin intermediul Direcţiei Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass - Media (DPCRMM) la cele mai importante evenimente specializate de promovare şi popularizare organizate de către Preşedinţia României, MAPDR, Camera de Comerţ şi Industrie a României, Romexpo.

132


În cadrul acestor evenimente, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a prezentat oportunităţile oferite prin SAPARD şi FEADR, a distribuit materiale informative şi a oferit informaţii detaliate către publicul-ţintă despre modul de obţinere a fondurilor nerambursabile. Evenimentele de importanţă majoră la care a participat APDRP au fost:

• Seminarii tematice privind finanţările europene organizate în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIRB);

• Consfătuiri naţionale cu privire la posibilităţile de finanţare FEADR – organizate de Prefecturi şi Consilii Judeţene;

• Târgul internaţional pentru agricultură INDAGRA Farm şi INDAGRA Food – Romexpo;

• Târgul pentru agricultură FINAGRA 2008; • Târgul internaţional pentru agricultură „Săptămâna Verde 2008 – Berlin; • Târgul „Rustica Românie” şi Târgul „Europlant Protection”; • Seminarii de informare şi perfecţionare profesională a reprezentanţilor

autorităţilor locale – organizate de Eurocom; • Târgul naţional de finanţare în turism – organizat de MTI; • Târgul de finanţare pentru IMM – TIMM 2008; • Târgul de finanţare PROFINN; • Manifestări organizate de Ambasadele străine – Olanda, Turcia, Austria.

Mediatizarea Programului SAPARD Informarea potenţialilor beneficiari prin mass-media a fost deosebit de eficientă datorită credibilităţii de care se bucură mass-media în rândul publicului şi a numărului foarte mare de receptori care primesc informaţia într-un timp foarte scurt. Astfel, chiar dacă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a început în 2008 implementarea FEADR, a continuat să acorde o atenţie deosebită mediatizării Programului SAPARD prin:

Comunicate de presă: • Au fost trimise către mass-media 4 comunicate de presă, în care s-a

făcut referire la planul de acţiune întreprins pentru reluarea plăţilor, către beneficiarii Programului SAPARD, cât şi la modalităţile prin care aceste plăţi au fost reluate. Toate aceste comunicate au fost preluate în totalitate de către presă, cu referiri pozitive.

Comunicare eficientă cu mass-media:

• Unul dintre cele mai importante obiective ale segmentului de comunicare mediatică este menţinerea unei comunicări permanente cu mass-media prin intermedierea contactului dintre aceasta şi conducerea APDRP şi prin informarea rapidă şi completă a jurnaliştilor;

• Au fost trimise către mass-media (agenţii de presă şi televiziuni) peste 20 de răspunsuri la solicitările jurnaliştilor. Majoritatea acestor răspunsuri au făcut referire la implementarea cu succes a proiectelor SAPARD, la clarificări asupra unor aspecte tehnice legate de implementarea acestora cât şi la numărul şi valoarea tuturor proiectelor SAPARD finalizate, punându-se uneori accent pe ierarhizarea regiunilor de dezvoltare ale ţării.

133


În urma răspunsurilor către jurnalişti, au fost solicitate şi realizate materiale difuzate în cadrul buletinelor de ştiri ale televiziunilor cu acoperire naţională (ProTV, Antena1, Realitatea TV), interviuri de televiziune (TVR, Money Channel) cât şi interviuri radiofonice (Radio Antena Satelor, Radio România Actualităţi), majoritatea acestora având referiri pozitive. III. 8 Utilizarea asistenţei tehnice Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” În ceea ce priveşte măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, până la sfârşitul anului 2008, au fost aprobate 5 proiecte în valoare 13.287,55 mii lei reprezentând 3,65 mil. Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005. Prin proiectele aprobate se asigură îmbunătăţirea pregătirii profesionale pentru practici de producţie, pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile economic, tehnic şi juridic, diversificarea sau reconversia diferitelor activităţi în spaţiul rural, procesarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice, protecţia mediului şi înfiinţarea grupurilor de producători şi pentru promovarea obiectivelor, principiilor şi modalităţii de funcţionare a acestora, precum şi pregătirea membrilor grupurilor de producători recunoscute, în vederea îmbunătăţirii activităţii acestora. Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură, fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 10.521,61 mii lei, reprezentând 3,03 milioane Euro. Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” Până la sfârşitul anului 2008, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate 10 proiecte în valoare 5.839,98 mii lei, reprezentând 1,54 mil. Euro. Prin proiectele aprobate se asigură asistenţă tehnică pentru întâlnirile Comitetului de Monitorizare (1 proiect), seminarii naţionale (2 proiecte), informare şi campanii publicitare (2 proiecte), realizarea de studii pregătitoare pentru alte măsuri (2 proiecte), crearea bazei de date cu preturi de referinţă (1 proiect) şi realizarea evaluării intermediare a Programului (2 proiecte). Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură, fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 5.214,57 mii lei, reprezentând 1,42 milioane Euro.

134


III. 9 Respectarea principiului complementarităţii fondurilor comunitare faţă de fondurile naţionale Conform prevederilor art. 3 „Complementaritatea şi asistenţa tehnică” din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 privind ajutorul financiar al Comunităţii destinat măsurilor de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în ţările candidate din centrul şi estul Europei, în perioada de preaderare, „acţiunea Comunităţii completează acţiunile naţionale corespunzătoare sau contribuie la acestea”. Faţă de aceste prevederi, Guvernul României promovează o politică de sprijin a producătorilor agricoli. Pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier în baza programelor de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, din bugetul aprobat pe anul 2008 pentru MAPDR, a fost alocată suma de 3.127.090.019 lei, destinată plăţii sprijinului acordat de stat producătorilor agricoli. Destinaţia acestor fonduri a fost următoarea:

♦ 461.295.430 lei, reprezentând sprijinul acordat producătorilor agricoli, sub formă de bonuri valorice, pentru achiziţionarea de motorină, seminţe, îngrăşăminte chimice şi pesticide pentru înfiinţarea culturilor din toamna anului 2007 în baza O.U.G. nr.123/2006 şi H.G. nr. 871/2007, modificată prin H.G. nr.492/2008;

♦ 143.970.395 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli

din sectorul zootehnic în anul 2007, în baza O.U.G. nr. 123/2006 şi H.G. nr.141/2007, din care:

- porcine clasificate clasa E 35.909.760 lei - porcine clasificate clasa U 12.750.400 lei - bovine 1.196.300 lei - scrofiţe 1.966.200 lei - pui 40.282.862 lei - lapte 45.755.791 lei - familii albine 5.001.980 lei - combatere varooză 901.152 lei - repopulare în stupi 15.900 lei - test disecţie 88.790 lei

♦ 318.510.595 lei, reprezentând plăţi naţionale directe complementare în sectorul

zootehnic în anul 2007 conform O.M. nr. 295/2007 şi H.G. nr. 985/2007, din care:

- bovine 259.834.170 lei (din care tranşa I 252.868.500 lei) - ovine şi caprine 58.545.105 lei (din care tranşa II 43.122.980 lei)


din sectorul zootehnic în anul 2008, în baza O.U.G. nr. 123/2006 şi H.G. nr.3/2008, din care:

- porcine clasificate clasa E 125.330.700 lei - porcine clasificate clasa U 30.396.150 lei - bovine 2.664.550 lei

135


- scrofiţe 4.894.425 lei - pui 190.286.083 lei - ouă 39.999.523 lei - lapte vacă 165.405.386 lei - familii albine 11.000.000 lei

♦ 476.170.825 lei, reprezentând plăţi naţionale directe complementare în sectorul

zootehnic în anul 2008, respectiv bovine, conform O.M. nr. 295/2007 şi H.G. nr. 1230/2008, din care 443.343.600 lei pentru bovine şi 32.827.225 lei pentru ovine;


din sectorul vegetal în anul 2007, în baza O.U.G. nr.123/2006 şi H.G. nr.463/2007, modificată prin H.G. nr. 570/2008, din care:

- funcţionare grupuri producători 240.000 lei - implementare sistem EUREPGAG 92.051 lei - legume seră 1.533.590 lei - ciuperci 329.729 lei - legume şi fructe pentru industrializare 6.063.769 lei - sectorul viticol 375.192 lei - cartofi pentru industrializare 1.420.075 lei - plante medicinale şi aromatice 41.932 lei - flori, plante dendrologice şi ornamentale 84.650 lei

♦ 16.595.263 lei, reprezentând asigurarea stării de funcţionare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare în anul 2007, în baza O.U.G. nr. 123/2006 şi H.G. nr. 463/2007;


din sectorul vegetal în anul 2008, în baza O.U.G. nr.123/2006 şi H.G. nr. 570/2008, din care:

- implementare sistem EUREPGAG 42.496 lei - legume seră 19.972.266 lei - ciuperci de cultură 3.527.799 lei - legume şi fructe pentru industrializare 5.728.234 lei - achiziţii ambalaje pentru legume 985.470 lei - achiziţii ambalaje pentru fructe 283.787 lei - sectorul viticol 21.286.398 lei - cartofi pentru industrializare 1.449.181 lei - plante medicinale şi aromatice 3.539.816 lei - flori, plante dendrologice şi ornamentale 60.975 lei

♦ 106.393.190 lei, reprezentând sprijinul financiar pentru achiziţionarea motorinei

vederea efectuării lucrărilor agricole mecanice de înfiinţare a culturilor agricole în primăvara şi toamna anului 2008 în baza H.G. nr. 277/2008, modificată prin H.G. nr.829/2008 şi H.G. nr.1154/2008 şi O.M. nr. 174/2008, O.M. nr. 485/2008, O.M. nr. 568/2008, O.M. nr. 174/2008;

136


♦ 15.794.545 lei, reprezentând ajutorul financiar pentru seminţele sau materialul săditor folosite pentru însămânţare sau plantare în anul de vânzare 2007/2008, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1611/2006;

♦ 91.604.529 lei, reprezentând fonduri publice acordate producătorilor agricoli,

conform Legii Creditului Agricol nr.150/2003;

♦ 31.409.891 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli pentru producţia de sfeclă de zahăr şi orez realizată în anul 2007, conform prevederilor H.G. nr. 1577/2007, din care:

- 19.692.279 lei pentru sfecla de zahăr (656.409 t); - 11.717.612 pentru orez (23.435 t).


pentru cantitatea de 105.040 t. producţie soia realizată în anul 2007, conform prevederilor H.G. nr.1576/2007;


conform schemei “Ajutor de minimis pentru înfiinţarea culturilor agricole în toamna anului 2008” potrivit prevederilor H.G. nr.1153/2008:

- grâu 181.467.201 lei - rapiţă 29.469.380 lei - orz/orzoaică 18.320.795 lei - alte culturi 4.210.886 lei

♦ 45.184.921 lei, reprezentând asigurarea stării de funcţionare a infrastructurii de

îmbunătăţiri funciare în anul 2008, în baza O.U.G. nr. 123/2006 şi H.G. nr. 420/2008;

♦ 12.407 lei, reprezentând susţinerea asociaţiilor din agricultură în vederea

participării la organizaţiile constituite la nivelul UE, conform prevederilor H.G. nr. 545/2007;

♦ 600.000 lei, reprezentând susţinerea asociaţiilor din agricultură în vederea

participării la organizaţiile constituite la nivelul UE, conform prevederilor H.G. nr. 401/2008;

♦ 1.893.272 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru achiziţia în anul

2007 a materialului seminal congelat provenit de la tauri atestaţi şi autorizaţi oficial, folosit la însămânţare artificială, conform prevederilor O.M. nr. 641/2007;

♦ 2.082.835 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru achiziţia în anul

2008 a materialului seminal congelat provenit de la tauri atestaţi şi autorizaţi oficial, folosit la însămânţare artificială, conform prevederilor O.M. nr. 66/2008;

♦ 100.000.000 lei, reprezentând stimularea investiţiilor în agricultură, conform

prevederilor Legii nr. 231/2005, alocându-se astfel pentru această acţiune 78,04% din suma prevăzută în bugetul MAPDR pe anul 2008 (128.131.515 lei);

137


♦ 298.222.526 lei, reprezentând cofinanţare nerambursabilă de la bugetul de stat pentru proiecte de investiţii din cadrul Programului SAPARD conform O.U.G. nr. 59/2006;

♦ 2.389.912 lei, reprezentând măsurile SAPARD 4.1 şi 4.2 (asistenţă tehnică şi

pregătire profesională);

♦ 38.095.506 lei, reprezentând sprijinul direct acordat pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală, conform prevederilor H.G. nr.1211/2005;

♦ 17.438.046 lei, reprezentând despăgubiri acordate pentru animalele sacrificate

în vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1415/2004, stabilite la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală;

♦ 20.731.203 lei, despăgubiri acordate ca urmare a fenomenelor meteorologice

din toamna anului 2006 şi primăvara anului 2007 (secetă excesivă) conform prevederilor H.G. nr. 636/2007 cu modificările şi completările ulterioare;

♦ 31.804.802 lei, reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2007,

acordată în conformitate cu prevederile titlului XI din Legea nr. 247/2005;

♦ 4.160.144 lei, reprezentând finanţarea de la bugetul de stat a unor măsuri pentru conservarea şi utilizarea resurselor genetice animale în stare critică, în pericol de dispariţie şi a celor vulnerabile conform O.U.G. nr.194/2005, din care:

- 199.309 lei, pentru anul 2007, conform O.U.G. nr. 194/2005, H.G. 853/2007 şi a O.M. nr.767/2007;

- 3.960.835 lei, pentru anul 2008, conform H.G. nr. 822/2008 şi O.M. nr. 582/2008.

♦ 267.737 lei, pentru subvenţionarea în procent de 50% din valoarea primelor de

asigurare aferente contractelor de asigurare a producţiilor agricole încheiate de producătorii agricoli cu societăţile de asigurare, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 74/2003.

138


Capitolul al IV-lea

Coordonarea Programului SAPARD cu alte instrumente financiare de sprijin internaţional

IV.1 Cadru general În conformitate cu prevederile art. 1 – secţiunea C din MAFA, Comisia Europeană şi România trebuie să asigure coordonarea asistenţei dintre SAPARD şi instrumentele de preaderare ISPA, PHARE şi asistenţa de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), precum şi alte instrumente financiare internaţionale. România are obligaţia, potrivit dispoziţiilor MAFA, ca în cazul în care un proiect SAPARD, datorită naturii sale, este în întregime sau parţial potenţial eligibil pentru asistenţă în cadrul unuia dintre celelalte instrumente menţionate, să evite orice risc ca această cheltuială să fie suportată mai mult decât o dată. În vederea evitării suprapunerilor şi asigurării transparenţei utilizării instrumentelor cu finanţare internaţională, România a creat structurile necesare pentru asigurarea coordonării, informării şi monitorizării asistenţei financiare internaţionale. Comisia Europeană analizează cu regularitate progresele înregistrate de România în utilizarea fondurilor alocate prin cele trei instrumente financiare de pre-aderare PHARE, ISPA şi SAPARD. În acest scop se organizează anual reuniuni ale Comitetului Mixt de Monitorizare (CMM) la care participă atât reprezentanţi ai Comisiei Europene cât şi ai autorităţilor române implicate în managementul fondurilor de pre-aderare. CMM este responsabil de supervizarea progresului programelor de asistenţă financiară comunitară (PHARE, ISPA, SAPARD). În anul 2008, Comitetul Mixt de Monitorizare s-a întrunit o singură dată, în data de 10 iunie 2008. În scopul evitării dublei finanţări, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit colaborează cu instituţiile furnizoare de finanţare pentru proiecte similare celor finanţate prin Programul SAPARD, în scopul identificării şi eliminării posibilităţii apariţiei de situaţii de dublă finanţare. IV. 2 Asistenţă acordată prin Programul PHARE În ceea ce priveşte asistenţa tehnică furnizată prin programele PHARE, în anul 2008 Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a beneficiat de o serie de proiecte, după cum urmează:

139


IV.2.1 RO 2004/016-772.03. 02.01.02 EuropeAid/122610/D/SER/RO - Pregătirea personalului Autorităţii de Management şi a organismelor implicate în procesul de programare şi în stabilirea sistemului de implementare Buget: 500.000 Euro Valoarea Contractului de Servicii: 499.400 Euro Perioada de implementare: 13 luni Obiectivul proiectului îl constituie îmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale ale personalului instituţiilor implicate în implementarea programelor de dezvoltare rurală şi pescuit 2007-2013, prin asistenţă tehnică şi instruire, pentru îndeplinirea cererilor legislaţiei Uniunii Europene. Rezultate proiectului au fost următoarele:

• Elaborarea unui plan detaliat de training pe o durata de 3 ani, în colaborare cu autorităţile române, ce acoperă personalul ce va fi implicat în implementarea PNDR şi POP;

• Instruirea a 134 persoane la nivel naţional, din cadrul Autorităţii de Management pentru PNDR, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi din cadrul instituţiilor cu responsabilităţi orizontale pentru FEADR şi FEP;

• Instruirea a 575 persoane la nivelul structurilor regionale / judeţene din cadrul Autorităţii de Management pentru PNDR, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit, cât şi din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, la nivel regional / judeţean.

Contractul a fost semnat în data de 30.11.2006. Proiectul s-a încheiat în data de 09.02.2008. IV.2.2 RO 2005/017-553.03.02.01 - Pregătirea personalului instituţiilor implicate în pregătirea şi implementarea Programului pentru Dezvoltare Rurală şi Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 şi activităţi de comunicare ale organismelor responsabile pentru implementarea programelor Buget: 800.000 Euro Valoarea Contractului de Servicii: 797.920 Euro Perioada de implementare: 10 luni Obiectivele proiectului:

• instruirea tuturor angajaţilor APIA, APDRP şi ai celor două Autorităţi de Management responsabili cu funcţiile de implementare şi plată pentru Programele de Dezvoltare Rurală şi de Pescuit;

• instruirea viitorilor membri ai Comitetelor de Monitorizare pentru Programele de Dezvoltare Rurală şi de Pescuit;

• pregătirea de informaţii detaliate pentru principalii actori implicaţi şi pentru potenţialii beneficiari ai Programelor de Dezvoltare Rurală (PDR) şi de Pescuit (POP) privind oportunităţile de finanţare disponibile şi procedurile administrative care trebuie urmate.

140


Rezultatele proiectului sunt următoarele: • furnizarea de training introductiv şi intermediar privind diverse aspecte ale

implementării PDR şi POP pentru diferitele instituţii implicate; • realizarea a două seminarii pentru organismele şi principalii actori implicaţi

privind PDR şi POP; • realizarea de materiale de informare de înaltă calitate – broşuri, ghiduri

detaliate, pagini web, afişe etc. – pentru a sprijini implementarea PDR şi POP în România.

Contractul a fost semnat în data de 30.11.2007, iar activităţile au demarat în data de 24.01.2008. Proiectul s-a finalizat. IV.2.3 RO 2005/017-553.03.02.03 - Asistenţă Tehnică pentru elaborarea software-ului necesar implementării fondurilor de dezvoltare rurală şi pescuit Buget: 4.000.000 Euro Valoarea Contractului de Servicii: 2.499.998 Euro Perioada de implementare: 31.11.2007 – 31.09.2008 Specificaţiile tehnice au fost elaborate în cadrul proiectului Contract Cadru ROSU 41, forma finală incluzând toate observaţiile formulate de beneficiari. Obiectivul proiectului îl constituie echiparea instituţiilor implicate în implementarea programelor de dezvoltare rurală şi pescuit (Autoritatea de Management, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi organismele delegate) cu software-ul necesar Managementului Sistemului Informatic pentru operarea eficientă la toate nivelele de management şi în toate etapele (programare, licitaţie, contractare, monitorizare, evaluare, audit, control şi proceduri orizontale). Rezultate aşteptate:

• analiza cerinţelor utilizatorului (funcţii şi date); • definirea cerinţelor utilizatorului. Cerinţele trebuie captate/ interpretate/

completate de către Contractor într-un document ce va fi completat interactiv pe tot parcursul proiectului;

• documentul privind elaborarea aplicaţiei software – arhitectura detaliată a sistemului şi specificaţii de funcţionare;

• crearea unei baze de date incluzând diagrame relaţionale detaliate şi corecte; • un set de unităţi testate, sistem testat şi module de aplicaţie implementate; • un set de unităţi testate, sistem testat şi module de interfaţă implementate; • un set de unităţi testate, sistem testat şi module de conversie a datelor

implementate. Modulele de conversie a datelor implementate vor fi realizate în scopul integrării datelor aflate în diferite formate (spre exemplu tip MS Office, .pdf şi altele);

• documentaţie tehnică de referinţă pentru aplicaţia software şi modulele de conversie a datelor;

• medii de configurare a software-ului pentru dezvoltarea, testarea, testul pentru acceptanţă a utilizatorului şi a versiunilor de producţie ale aplicaţiei;

• planuri şi rezultate privind testarea unităţilor şi sistemelor; • instruirea utilizatorului, incluzând materiale de instruire şi lucrări practice; şi

141


• documentarea utilizatorului incluzând ghidul utilizatorului şi manualul utilizatorului.

Contractul de Servicii a fost semnat în data de 31.11.2007. Proiectul s-a finalizat în data de 27 februarie 2009 şi s-a depus Raportul Final la APDRP, în vederea analizei şi avizării. IV.2.4 PHARE Twinning Project RO 2006/IB/AG/02 - Stabilirea structurilor adecvate pentru asigurarea absorbţiei fondurilor europene pentru dezvoltare rurală şi pescuit după aderare Buget: 750.000 Euro Valoarea Contractului de Servicii: 750.000 Euro Perioada de implementare: 10.10.2007 – 10.01.2009 Obiectivul proiectului îl constituie îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor necesare României, după aderare. Au fost obţinute următoarele rezultate:

• întărirea capacităţii instituţionale a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi îmbunătăţirea cadrului operaţional pe baza legislaţiei şi a capacităţii personalului;

• instruirea personalului de la nivel central, regional şi judeţean cu privire la manualele operaţionale;

• instruirea personalului Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în concordanţă cu Politica Agricolă Comună şi cu strategia de dezvoltare rurală;

• dezvoltarea sistemului şi funcţionalitatea acestuia pe deplin. Contractul a fost semnat în data de 10.10.2007, iar activităţile au demarat în data de 3.12.2007. Proiectul s-a finalizat. IV. 3 Alte instrumente financiare IV. 3.1 Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA România, reprezentată prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA) au semnat, la 10 mai 1999, la Roma, Acordul de împrumut privind proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 115/1999, aprobată prin Legea nr. 25/2000. Obiectivul principal al Acordului îl reprezintă creşterea veniturilor gospodăriilor şi îmbunătăţirea nivelului de trai ale comunităţilor mai sărace din mediul rural montan, precum şi crearea de noi locuri de muncă în mediul rural. Valoarea finanţării asigurată prin acest program este de 12,4 mil. DST (Drept Special de Tragere), în echivalent 16,4 mil. USD, împrumut ce trebuie rambursat începând cu 1 iunie 2004 până la 1 decembrie 2018.

142


Programul a fost finalizat la data de 31 decembrie 2006, ultima dată de tragere a fondurilor fiind 30 iunie 2007.Începând cu anul 2007 Programul FIDA se derulează sub formă de credit tip revolving până în anul 2018. Până la sfârşitul anului 2008 au fost încheiate un număr de 117 contracte, cu o valoare a creditelor de 4.771.408 USD, fiind create totodată şi 243 noi locuri de muncă. În anul 2008 au fost înregistrate un număr de 29 contracte încheiate, valoarea totală a creditelor fiind de 883.856 USD. De asemenea, în anul 2008 au fost create 55 noi locuri de muncă. De asemenea, valoarea totală a investiţiilor a fost de 9.875.596 USD. Programul se derulează în 15 judeţe ale ţării: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara, Sălaj, Sibiu, Covasna, Harghita, Bacău, Buzău, Vâlcea, Vrancea, Neamţ şi Suceava. Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească solicitantul pentru a derula un proiect sunt următoarele:

• să locuiască în zona de aplicabilitate a proiectului; • să-şi poată dovedi solvabilitatea; • să dovedească competenţă tehnică faţă de scopul împrumutului.

Acţiunile finanţate în cadrul Programului vizează:

• Investiţii care vizează dezvoltarea, modernizarea şi retehnologizarea unor capacităţi mici şi mijlocii de prelucrare a laptelui, cărnii, prin echiparea cu utilaje specifice;

• Achiziţionarea de animale pentru efective matcă de reproducţie, construirea unor adăposturi moderne care să asigure condiţii optime de creştere a animalelor;

• Dotarea gospodăriilor cu utilaje şi maşini agricole specifice; • Agroturism – modernizarea construcţiilor existente, cu păstrarea arhitecturii

tradiţionale a zonei, realizarea unei compartimentări corespunzătoare în interiorul locuinţelor;

• Activităţi meşteşugăreşti şi de artizanat tradiţionale; • Producţie agricolă, concretizată în:

- înfiinţarea culturilor vegetale - lucrări mecanice, achiziţionarea de sămânţă, îngrăşăminte, carburanţi, etc.

- fermele zootehnice - achiziţionarea de nutreţuri concentrate, vitamine, premixuri, etc.

Implementarea programului se realizează de către Unitatea de Coordonare a Proiectului (UCP) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru PNDR care monitorizează implementarea proiectului şi Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cele 15 judeţe care acordă consultanţă potenţialilor beneficiari ai Programului FIDA.

143


IV. 3.2 Proiecte finanţate prin Banca Mondială Proiectul privind „Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii” – scopul proiectului îl constituie: reducerea riscului la secetă, creşterea eficienţei economice a irigaţiilor, îmbunătăţirea managementului irigaţiei, îmbunătăţirea randamentelor hidraulice şi energetice din sistemele de irigaţii, implicarea beneficiarilor în managementul şi reabilitarea sistemelor de irigaţii. În data de 26 august 2003 a fost semnat Acordul de Împrumut de către Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului “Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii” iar Parlamentul României a ratificat acest acord în luna februarie 2004. Perioada de implementare a proiectului este 2004 – 2011. Proiectul va fi implementat de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurală, prin Unitatea de Management a Proiectului.

Costul total al proiectului este de 102,947 milioane USD şi va fi acoperit din următoarele surse:

• BIRD - 80,000 mil. USD • Guvernul României, de la bugetul de stat - 20,622 mil. USD • Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) - 2,325 mil. USD

Componentele proiectului sunt următoarele: Componenta 1. Reabilitarea sistemelor de irigaţii

(a) Reabilitarea infrastructurii principale Prin infrastructura principală de irigaţii apa este preluată din sursă şi transportată până la staţiile de pompare de punere subpresiune şi este formată din priza de apă (gravitaţională sau staţie de pompare de alimentare), staţii de repompare, reţeaua de canale de transport şi distribuţie a apei şi structurile de control pentru distribuţia apei. Prin proiect se va reabilita infrastructura principală de irigaţii, în 2 faze:

(a1). Sistemele de irigaţii Sadova Corabia (jud. Olt şi Dolj), suprafaţa deservită de 40.310 ha şi Terasa Nicoresti Tecuci (jud. Galaţi), suprafaţa deservită de 11.030 ha;

(a2). Sistemele de irigaţii Terasa Viziru, Terasa Brăilei (jud. Brăila), Câmpia Covurlui (jud. Galaţi), Fantanele Sagu şi Semlac Pereg (jud. Arad). Suprafaţa deservită: 100.000 ha)

(b) Echipamente de măsurare a apei

Instalarea a circa 300 de debitmetre în staţiile de pompare de punere subpresiune care aparţin OUAI-urilor care au contract încheiat cu ANIF pentru livrarea apei de irigaţie.

(c) Reabilitarea infrastructurii amenajărilor interioare care aparţine OUAI

(c1) Reabilitare pe baza de proiect tehnic – proiectul tehnic – 100% contribuţie OUAI, lucrări – 5% contribuţie OUAI

- staţiile de pompare de punere sub presiune (agregate de

pompare, conducte de aspiraţie şi refulare, instalaţii electrice);

144


- intervenţii la reţeaua de conducte îngropate (înlocuiri tronsoane de conductă sparte, armături – vane, hidranţi, etc.)

(c2) Reparaţii la infrastructura amenajării interioare de irigaţii prin înlocuirea pieselor uzate/deteriorate cu unele noi – expertiză tehnică – 100% contribuţia OUAI, piese de schimb – 10% contribuţie OUAI.

Componenta 2. Sprijin pentru reforma instituţională a sectorului de îmbunătăţiri funciare

(a) Sprijin pentru Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) (a1) Dotarea cu tehnică de calcul (a2) Proiectarea şi implementarea unui sistem de management al

informaţiilor (SMI)

(b) Sprijin pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Sprijinul constă în dotarea Oficiului de Reglementare a OUAI şi a Direcţiei de Îmbunătăţiri Funciare cu tehnică de calcul şi asistenţă tehnică.

(c) Analiza economică a sectorului de irigaţii

Studiu pentru stabilirea sistemelor de irigaţii/părţi de sisteme de irigaţii viabile economic pentru direcţionarea cu prioritate a investiţiilor de reabilitare către aceste zone.

(d) Sprijin pentru OUAI

Instruire şi dotarea OUAI cu tehnică de calcul, echipamente de udare şi mijloace de transport (motorete) pentru urmărirea udărilor în câmp şi intervenţii rapide la infrastructura de irigaţii din proprietatea acestora. Componenta 3. Tehnologii pentru Reducerea Consumului Energetic în managementul irigaţiei în amenajările interioare Această componentă a proiectului se concentrează asupra posibilităţii de economisire a energiei prin utilizarea agregatelor de pompare de presiune joasă şi a echipamentului de udare de joasă presiune şi amenajarea unui câmp pilot dotat cu asemenea echipamente. Componenta 4. Sprijin pentru implementarea Proiectului Prin această componentă se finanţează funcţionarea Unităţii de Management a Proiectului: personal, echipamente de tehnică de calcul şi de birou, mijloace de transport, birouri şi asistenţă tehnică pentru implementarea proiectului. În anul 2008, conform planului de acţiune, activitatea a fost concentrată pe reabilitarea infrastructurii de irigaţie şi pe sprijinul acordat OUAI pentru îmbunătăţirea infrastructurii de irigaţie din amenajările interioare care sunt în proprietatea acestora. A. Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţie 1. Reabilitarea infrastructurii principale din sistemele de irigaţii Sadova Corabia şi Terasa Nicoreşti Tecuci (40.000 ha şi respectiv 10.000 ha)

145


1.1. Reabilitarea staţiilor principale de irigaţii L1, PN, PS şi stăvilarul R0 la Dunăre. Aceste lucrări au fost finalizate în data de 30.07.2008, respectându-se termenul de finalizare 1.2. Reabilitarea reţelei de canale şi desecare din sistemul Sadova Corabia (termen de finalizare – martie 2010) a) Reţeaua de canale de irigaţie – refacere impermeabilizare şi construcţii hidrotehnice aferente (22 canale - 190 km )

• au fost finalizate 5 canale, cu o lungime de 60 km, şi având o valoare de 13,7 milioane lei;

• lucrările în curs de finalizare (17 canale – 130 km) au un grad de finalizare de 70%; şi o valoare de 29,1 milioane lei din care decontată 20,4 milioane lei;

• lucrările de construcţii hidrotehnice au fost realizate în proporţie de 100% şi au o valoare de 5,1 milioane lei.

b) Canale de desecare – decolmatări şi curăţire de vegetaţie ierboasă şi lemnoasă (40 canale – 180 km)

• au fost finalizate 18 canale (81 km) cu o valoare de 2,7 milioane lei.

c) Refacerea perdelelor forestiere de protecţie – plantari pentru refacerea densităţii arborilor – 113 ha.

• lucrările au fost finalizate în proporţie de 100%, şi au o valoare de 0,87 milioane lei.

1.3. Reabilitarea infrastructurii de irigaţii şi desecare din sistemul Terasa Nicoreşti Tecuci În data de 30.04.2008 a avut loc recepţia la terminarea lucrărilor, cu 3 luni în devans faţă de termenul contractual. 1.4. Studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru faza a II-a de reabilitare – cca. 100.000 ha (sistemele de irigaţii Terasa Viziru şi Terasa Brăilei – jud. Brăila, Câmpia Covurlui – jud. Galaţi, Fantanele Sagu şi Semlac Pereg – jud. Arad) Indicatorii tehnico-economici conform studiilor de fezabilitate au fost aprobaţi de către Guvern în decembrie 2008.

• proiectul tehnic pentru sistemul Terasa Viziru a fost finalizat; valoarea estimată a lucrărilor fiind de 50 mil. lei;

• proiectul tehnic pentru sistemul Terasa Brăila – subsistem SPA km 166 a fost de asemenea finalizat. Valoarea estimată a lucrărilor fiind de 13,2 mil. lei.

1.5. Reabilitarea a 2 staţii de pompare principale (SPA km 221 şi SRP01 în sistemul Terasa Viziru)

• contractul este depus la direcţiile de specialitate din MAPDR pentru avizare şi semnare.

• valoarea lucrărilor este de 9,6 mil. lei.

146


B. Sprijin pentru Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) b.1. Debitmetre pentru staţiile de punere sub presiune (SPP) din proprietatea OUAI

• s-a planificat realizarea a 300 debitmetre; • au fost realizate 151 debitmetre pentru 48 OUAI – 126 SPP –uri, în valoare

de 2,0 mil. lei; • în pregătire se află realizarea a 150 debitmetre pentru 75 OUAI, cu o

valoare estimată de 4,0 mil. lei. b.2 Reabilitarea infrastructurii din amenajările interioare de irigaţii care aparţin OUAI b.2.a Reabilitare pe baza de proiect tehnic (100% contribuţie OUAI pentru proiect şi 5% contribuţie pentru lucrări)

• a fost planificată reabilitarea a 11 OUAI, cu o valoare de 8,4 mil. lei • s-au realizat reabilitări în cadrul a 5 OUAI din sistemul Sadova Corabia, în

valoare de 4,44 mil. lei; • urmează a se finaliza până în luna mai 2009 reabilitarea a 6 OUAI din

sistemul Terasa Nicoreşti Tecuci cu o valoare de 3,98 mil. lei.

b.2.b Reparaţii (piese de schimb) pe bază de expertiză tehnică (100% contribuţie OUAI pentru expertiză şi 10% contribuţie pentru piese de schimb)

• s-au planificat reparaţii la 50 OUAI, în valoare de 51 milioane lei; • în cadrul a 4 OUAI au fost finalizate lucrări în valoare de 3,05 mil. lei; • în curs de licitaţie se află lucrările a 46 OUAI, având o valoare estimată de

47 mil. lei. b.3. Achiziţia de echipamente de irigaţie (10% contribuţie OUAI)

• a fost planificată achiziţia a 1500 instalaţii pentru 100 de OUAI; • s-au realizat 595 echipamente de udare pentru 62 OUAI, cu o valoare de

6,3 mil. lei; • se află în pregătire un pachet de 350 instalaţii în valoare de 11,3 milioane

lei. b.4. Echipamente IT (10% contribuţie OUAI)

• s-a planificat achiziţionarea a 100 seturi/OUAI (1 set: 1 calculator+1 imprimantă + 1 copiator +1 fax);

• au fost achiziţionate 53 seturi, valoarea totală a bunurilor fiind de 0,5 milioane lei;

• în pregătire se află 47 seturi pentru 47 OUAI, cu o valoare estimată de 0,45 milioane lei.

b.5. Motorete pentru supravegherea udărilor în câmp şi pentru intervenţii

• a fost planificată achiziţionarea a 140 motorete pentru 70 OUAI; • au fost achiziţionate 78 motorete pentru 54 OUAI, cu o valoare de 0,25 mil.

lei; • se află în curs licitaţia pentru 62 motorete, având o valoare estimată de 0,3

mil. lei.

147


Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS) este implementat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) şi de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) prin Unităţile de Management a Proiectului (UMP) ale MAPDR şi ANSVSA. Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, privind finanţarea proiectului a fost semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005. Acordul a fost ratificat prin Legea nr. 170/2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 526/21 iunie 2005. La data de 24 iunie 2005 a fost anunţată intrarea în efectivitate a proiectului. Valoarea totală a proiectului este de 59,88 milioane Euro din care 41,4 milioane Euro din împrumutul la Banca Mondială 4758-Ro şi 18,48 milioane Euro din contribuţia Guvernului României. Lansarea oficială a proiectului a avut loc la 22 septembrie 2005. Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” se axează pe trei componente prioritare din domeniul integrării europene, respectiv siguranţa alimentară, cercetarea agricolă şi sistemul de informare şi extensie. Obiectivul principal este acordarea de asistenţă Guvernului României pentru îmbunătăţirea competitivităţii fermierilor şi a procesatorilor agricoli în contextul procesului de integrare în Uniunea Europeană. Acest obiectiv va fi realizat prin întărirea capacităţii instituţionale a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor fito-sanitare, modernizarea sistemului naţional de cercetare agricolă şi îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă şi instruire. Astfel se va asigura accesul comunităţii agricole la tehnologii de producţie şi la informaţii relevante în vederea atingerii standardelor Uniunii Europene. Principalii beneficiari ai proiectului vor fi fermierii mici şi mijlocii, care au potenţialul de a-şi transforma activitatea în ferme comerciale. Proiectul este implementat pe parcursul a cinci ani şi are trei componente:

A. Consolidarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi a unităţilor fitosanitare;

B. Sprijinirea cercetării agricole; C. Sprijinirea sistemului de consultanţă şi informare.

A. Consolidarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi a unităţilor fitosanitare A.1 Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANSVSA Prin această subcomponentă se urmăreşte îmbunătăţirea sistemului de comunicare, precum şi dezvoltarea sistemului de conştientizare a publicului şi sprijinirea biroului de presă din cadrul ANSVSA.

Îmbunătăţirea sistemului de comunicare prin dezvoltarea infrastructurii IT Astfel, au fost alcătuiţi termenii de referinţă privind serviciile de consultanţă aferente pregătirii caietelor de sarcini pentru platforma IT a Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, care au fost aprobaţi de ANSVSA la 25 martie 2008 şi ulterior au fost transmişi Băncii Mondiale pentru „no objection”. Banca Mondială a făcut anumite comentarii pe baza cărora DGSA a revizuit termenii de referinţă, urmând a aviza documentul.

148


Dezvoltarea sistemului de conştientizare a publicului

A.2 Îmbunătăţirea reţelei naţionale şi regionale de laboratoare veterinare În cadrul acestei subcomponente proiectul prevede fonduri pentru construirea unei noi clădiri pentru Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, care să corespundă normelor UE şi dotarea cu echipamente a Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti, Braşov şi Prahova. Prin proiectul MAKIS sunt alocate 2 mil. Euro pentru construirea noii clădiri, dar costul real se estimează a fi mult mai mare. În timpul misiunii de supervizare a Băncii Mondiale, care a avut loc în perioada 26 mai - 6 iunie 2008, a fost discutată posibilitatea realocării unui procent semnificativ al fondurilor rămase din proiect în cadrul componentei implementate de ANSVSA pentru construcţia clădirii. Urmează ca UMP-ANSVSA, după primirea avizului departamentelor tehnice şi a coordonatorului de proiect, să înainteze Ministerului Finanţelor Publice cererea de realocare a fondurilor şi notele de fundamentare pentru noile activităţi. Toate echipamentele prevăzute prin proiectul MAKIS pentru dotarea DSVSA Bucureşti şi Braşov au fost achiziţionate şi recepţionate de beneficiari. Licitaţiile pentru echipamentele solicitate de DSVSA Prahova au fost amânate până la finalizarea lucrărilor de reabilitare a clădirii (cu fonduri SAPARD). A.3 Consolidarea Posturilor de Inspecţie la Frontieră: Otopeni, Constanţa Nord şi Sud - subcomponentă finalizată A.4 Derularea unui program pentru demonstrarea cerinţelor Uniunii Europene în domeniul bunăstării animalelor În cadrul acestei subcomponente proiectul prevede realizarea de instruiri şi demonstraţii privind cerinţele UE în domeniul bunăstării animalelor. UMP-ANSVSA a făcut demersurile necesare şi a obţinut aprobarea Băncii Mondiale pentru organizarea unui prim curs pentru 45 specialişti, în judeţul Alba. Au fost realizate toate aranjamentele logistice necesare (februarie 2008), dar din cauza suprapunerii acestei acţiuni cu o serie de vizite din partea Comisiei Europene, conducerea ANSVSA a decis amânarea instruirii. ANSVSA nu a stabilit o altă data pentru desfăşurarea acestei instruiri. A.5 Consolidarea a două laboratoare naţionale de referinţă şi a laboratoarelor regionale fitosanitare din subordinea MAPDR prin completarea echipamentului de laborator şi IT necesar pentru acreditare Proiectul prevede achiziţionarea de echipamente pentru Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară (LCCF) şi Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante şi Produse Vegetale (LCCRPPPV), precum şi pentru agenţia fitosanitară din MAPDR şi laboratoarele regionale. Echipamentele prevăzute pentru cele două laboratoare LCCF şi LCCRPPPV au fost achiziţionate integral şi livrate beneficiarilor. Contractul pentru construcţia staţiei de decontaminare a apelor reziduale la LCCF se află în derulare, termenul de execuţie fiind de şase luni. Finalizarea staţiei de decontaminare a apei este prevăzută pentru prima decadă a anului 2009.

149


A.6 Instruiri În cadrul acestei subcomponente este prevăzută instruirea personalului ANSVSA şi a celui fitosanitar din MAPDR în instituţii din Uniunea Europeană. B. Sprijinirea Cercetării Agricole B.1 Înfiinţarea Laboratoarelor Naţionale de Referinţă

Laboratorul Naţional de Referinţă privind detectarea Organismelor Modificate Genetic din cadrul INCDBH Ştefăneşti

Subcomponenta are ca obiectiv înfiinţarea unui laborator, acreditat RENAR, de detectare a Organismelor Modificate Genetic din cadrul INCDBH Ştefăneşti. În perioada 24-27 iunie 2008, trei cercetători din cadrul laboratorului au participat la „Prima conferinţa globală privind organismele modificate genetic”, organizată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, la Como, Italia. De asemenea, în perioada 16-18 noiembrie 2008, s-a efectuat auditul RENAR, una din etapele obligatorii ale procesului de acreditare, care prevede analizarea documentaţiei, a înregistrărilor efectuate în laborator, a modului de realizare a probelor şi a celor două încercări pentru care s-a cerut acreditarea (determinări calitative şi cantitative la probe de soia şi porumb). Conform raportului echipei de auditori au fost identificate o serie de probleme pentru remedierea cărora INCDBH Ştefăneşti a elaborat, în decembrie 2008, un plan de acţiuni care urmează a fi implementat începând cu luna ianuarie 2009.

Laboratorul Naţional de Referinţă pentru implementarea directivelor UE privind nitraţii (91/676/EEC) şi nămolurile orăşeneşti (86/278/EEC) din cadrul ICPA Bucureşti

Această subcomponentă are ca obiectiv înfiinţarea unui laborator naţional de referinţă pentru implementarea directivelor UE privind nitraţii, respectiv nămolurilor orăşeneşti la ICPA Bucureşti.

• Personalul din cadrul institutului a participat la instruiri, conferinţe şi vizite de lucru, astfel:

• în perioada 1 - 4 iulie 2008, 3 cercetători au participat la “Green5, Conference for a Sustainable Development”, care a avut loc la Vilnius, Lituania.

• în perioada 6-10 iulie 2008, 2 cercetători au participat la o vizită de studiu, la Ministerul Federal pentru Agricultură, Silvicultură, Managementul Mediului şi al Apelor din Viena, Austria, privind implementarea Directivei Nitraţilor;

• în perioada 16-20 septembrie 2008, 3 cercetătoare au participat la cursul „Sol şi apă freatică - cercetare şi remediere din punct de vedere al protecţiei mediului”, organizat de Van Walt Ltd, Marea Britanie;

• în perioada 20-24 octombrie 2008, 3 cercetători au participat, în Olanda, la conferinţa internaţională „Remedierea solului, sedimentelor şi apei freatice – tehnologii biologice, chimice şi fizice: unde suntem acum şi spre ce ne îndreptăm” unde au prezentat 3 lucrări ştiinţifice;

150


• în perioada 26 octombrie-1 noiembrie 2008, 2 cercetători au participat la cursul „GIS: elemente fundamentale” organizat de Cranfield University, Bedford, UK;

• în perioada 23-27 noiembrie 2008, 3 cercetători au participat la al 17-lea Simpozion Internaţional CIEC 2008 în Egipt.

B.2 Programul de reformă Prin intermediul proiectului MAKIS sunt sprijinite următoarele institute naţionale pentru implementarea unor programe de reformă: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea; Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov; Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti – Argeş; Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti; Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală – IBNA Baloteşti. În ceea ce priveşte lucrările de reabilitare şi stadiul implementării planului de instruire au fost obţinute următoarele rezultate:

IBNA Baloteşti Lucrări de renovare/reabilitare Institutul şi-a intabulat facilităţile care urmează a fi renovate/reabilitate: clădirea principală, laboratorul de fiziologie a nutriţiei şi reţeaua de gaze. În decembrie 2008, UMP-MAKIS a transmis Băncii Mondiale spre aprobare termenii de referinţă pentru contractarea unei firme de consultanţă care să elaboreze proiectul tehnic şi studiul de fezabilitate pentru reabilitarea clădirii principale precum şi a reţelei de gaze. Instruiri În perioada 25-26 septembrie 2008, IBNA Baloteşti a organizat, cu sprijinul proiectului MAKIS, al VII-lea Simpozion Internaţional de Biologie şi Nutriţie Animală.

INCDA Fundulea Lucrări de renovare/reabilitare Institutul a obţinut certificatul de urbanism pentru facilităţile care urmează să fie reabilitate prin proiectul MAKIS. În mai 2008 a fost semnat un contract cu o companie de consultanţă pentru pregătirea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi care să sprijine institutul în obţinerea autorizaţiilor de construcţie. Termenii de referinţă pentru reabilitarea clădirii, elaboraţi pe baza proiectului tehnic şi a studiului de fezabilitate, au fost transmişi Băncii Mondiale spre aprobare în decembrie 2008. Instruiri În perioada 26 mai - 27 iunie 2008, 5 tineri cercetători au participat, la CIMMYT (International Maize and Wheat Improvement Center) din Mexic, la cursul „Bazele sistemelor de cultură durabile şi productive”.

151


INCDSZ Braşov Instruiri

• în perioada 15 octombrie -13 decembrie 2008, un cercetător a participat la cursul de pregătire profesională privind utilizarea tehnologiei PCR, organizat de NEIKER, Instituto Vasco de Investigación y Desarrollo Agrario, Bilbao, Spania;

• în perioada 28 noiembrie - 10 decembrie 2008, 2 cercetători au participat la Congresul internaţional ALAP 2008, organizat de Asociaţia Cartofului din America Latină în Mar del Plata, Argentina.

ICPA Bucureşti Lucrări de renovare/reabilitare În cadrul planului de reformă este prevăzută construirea unei noi clădiri a institutului în care urmează să funcţioneze şi Laboratorul Naţional de Referinţă pentru implementarea directivelor UE privind nitraţii (91/676/EEC) şi nămolurile orăşeneşti (86/278/EEC). În mai 2008, ICPA Bucureşti a obţinut certificatul de urbanism pentru clădirea nouă a laboratorului, iar în iulie 2008, a fost contractată o firmă de consultanţă pentru efectuarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic pentru noua clădire. B.3 Schema Competitivă de Granturi din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Obiectivul acestei subcomponente este implementarea în cadrul MAPDR a unei Scheme Competitive de Granturi pentru finanţarea de proiecte de cercetare aplicativă şi extensie, urmărind modelul implementat cu succes în cadrul proiectului „Sprijinirea Serviciilor din Agricultură”. Schema Competitivă de Granturi este administrată de Unitatea Tehnică din cadrul MAPDR cu sprijinul UMP-MAKIS. Până la finele anului 2008 au fost lansate 5 licitaţii de proiecte (martie 2007, august 2007, ianuarie 2008, februarie 2008, august 2008), dintre care primele patru au fost finalizate prin semnarea acordurilor de grant, cea de-a cincea fiind în stadiul negocierii acordurilor de grant. Notele conceptuale, respectiv propunerile de proiect au fost analizate de evaluatori tehnici şi economici independenţi, iar cele care au îndeplinit baremul de punctaj au fost discutate şi după caz aprobate de CISCG. În total au fost semnate 34 de acorduri de grant (licitaţia 1 - 10 proiecte, licitaţia 2 - 10 proiecte, licitaţia 3 - 10 proiecte, licitaţia 4 - 4 proiecte), unul dintre acestea fiind anulat prin decizia CISCG. La începutul anului 2009 urmează a fi lansată licitaţia 6 pentru alocarea integrală a fondurilor prevăzute pentru CISCG. UMP-MAKIS a acordat asistenţă UTSCG privind toate aspectele legate de implementarea Schemei Competitive de Granturi şi în special cele legate de managementul financiar, achiziţii, monitorizare-evaluare (inclusiv sistemul informatic de management al informaţiei).

152


C. Sprijinirea Sistemului de Consultanţă şi Informare Obiectivul acestei componente este îmbunătăţirea capacităţii consultanţilor agricoli, a specialiştilor din domeniul siguranţei alimentare şi a cercetătorilor de a răspunde mai bine nevoilor fermierilor şi procesatorilor, respectiv creşterea accesului fermierilor şi procesatorilor la cunoştinţe privind tehnologiile de producţie, controlul calităţii, siguranţa alimentară, procesare şi marketing în condiţiile respectării cerinţelor Uniunii Europene. C.1 Înfiinţarea unui Centru de Pregătire şi Informare (CPI) În cadrul acestei componente este prevăzută înfiinţarea a patru centre de pregătire şi informare pentru consultanţi agricoli, inspectori în siguranţa alimentelor şi cercetători agricoli. Pentru coordonarea CPI a fost înfiinţat un Consiliului Consultativ format din 11 membri reprezentanţi ai: MAPDR, UMP-MAKIS, ANCA, ASAS, ANSVSA, universităţilor agricole (4 reprezentanţi), Asociaţia Fermierilor din România, sectorul privat. În mai 2008 a fost semnat un act adiţional la contractul pilot pentru instruirea a încă 660 de consultanţi agricoli şi 100 de inspectori în siguranţa alimentelor. Până la finele anului 2008 au mai fost instruiţi 240 de consultanţi agricoli şi 100 de inspectori în siguranţa alimentelor. Până la finele anului 2008, au fost instruiţi la CPI Cluj 40 de consultanţi agricoli, 40 de cercetători agricoli şi 20 de inspectori în siguranţa alimentelor, respectiv la CPI Timişoara au fost instruiţi 20 de consultanţi agricoli. C.2 Consolidarea serviciilor de consultanţă agricolă

Activităţi de dezvoltare pe bază contractuală În cadrul acestei componente este prevăzută derularea unor campanii de informare a fermierilor şi a agro-producătorilor. Pentru sprijinirea programului „Fermierul” a fost editat pliantul „Programul Fermierul pe înţelesul tuturor: 5 paşi importanţi de urmat!” (10.000 de exemplare) şi „Îndrumarul Programului Fermierul” (10.000 de exemplare). MAPDR a solicitat UMP-MAKIS sprijin pentru derularea unor campanii de informare pentru fermieri privind măsurile din cadrul pilonului 2 PAC Înfiinţarea Grupurilor de Producători şi Măsuri de agro-mediu, respectiv campania de informare dezvoltată de APIA privind Schema de Plăţi Unice pe Suprafaţă şi Plăţile Directe Naţionale Complementare aplicabile prin Pilonul 1 PAC. Campania privind cele două măsuri din cadrul pilonului 2 PAC s-a desfăşurat prin producţia şi difuzarea de spoturi audio-video şi de pliante, iar pentru campania APIA prin publicarea a 150.000 de fluturaşi informativi cu privire la completarea aplicaţiilor la Schema de Plăţi Unice pe Suprafaţă şi a 250.000 exemplare ale „Ghidului pentru fermieri-schema plăţilor pe suprafaţă”.

153


154

Pentru Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media din cadrul APDRP a fost tipărită broşura „Ai aflat despre finanţările nerambursabile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală?” (10.000 exemplare). Strategia de promovare şi comunicare a PNDR a fost sprijinită prin editarea a trei buletine informative (a câte 1.000 exemplare) referitoare la măsurile prioritare.

Îmbunătăţirea sistemului public de consultanţă existent Situaţia sistemului public de consultanţă agricolă a fost discutată cu ocazia celor 6 conferinţe (cu durata a 2 zile/eveniment), cu tema „Rolul camerelor agricole în modernizarea agriculturii româneşti” organizate în perioada 18 iulie - 23 august 2008, la Botoşani, Brăila, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu şi Arad. La solicitarea Ministrului Agriculturii prin proiectul MAKIS este acordat sprijin pentru elaborarea „Standardelor de Fermă”. „Standardele de fermă” sunt specificaţii tehnice conform cerinţelor UE pentru: adăposturi pentru animale (grajduri), sisteme de depozitare a furajelor şi platforme de colectare a gunoiului de grajd. Pentru elaborarea „Standardelor de fermă” a fost organizată o selecţie de consultanţi. Rezultatele evaluării combinate tehnico-financiare au fost aprobate de Banca Mondială, urmând ca în primul trimestru al anului 2009 să fie semnat contractul cu firma câştigătoare. V. Anexe: tabele de financiare, tabele de monitorizare; proiecte aprobate.

introducere – implementarea programului sapard în...

Documents