Daniela Mihaela Dumitru HANGAN TUDOR ALÃMÎIE

FINANÅE ÆI FISCALITATE

Manual pentru clasa a XI-a

Filiera tehnologicã, profil Servicii, ruta directã, calificarea profesionalã:

Tehnician în administraåie

Editura CD PressBucureæti, Str. Ienãchiåã Vãcãrescu nr. 18, sector 4Cod 040157Tel.: (021) 337.37.17, 337.37.27, 337.37.37Fax: (021) 337.37.57e-mail: office@cdpress.ro

©Copyright CD Press, 2006

Descrierea CIP a Bibliotecii Naåionale a RomânieiHANGAN, DANIELA

Finanåe æi fiscalitate: manual pentru filiera tehnologicã,profil Servicii, calificarea Tehnician în administraåie: clasa a XI-a/Daniela Hangan, Mihaela Tudor, Dumitru Alãmîie Bucureæti: CD Press, 2006

ISBN (10) 973-7989-56-2; ISBN (13) 978-973-7989-56-7

I. Tudor, MihaelaII. Alãmîie, Dumitru

336(075.35)

Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaåiei æi Cercetãrii nr. 4742/21.07.2006 æi esterealizat în conformitate cu programa analiticã aprobatã prin Ordinul Ministrului Educaåiei æi Cercetãriinr. 3172 din 30.01.2006.

Editor: COSTIN DIACONESCURedactor-æef: Carmen BIRTARedactor: Alina RÃDULESCUTehnoredactare: Mihaela STOICACorecturã: Mãlina TROFIN, Oana DONÅU,

Anca SAPOVICI, Luciana PUIUCopertã: Valeriu STIHI

ReferenåiProf. univ. dr. Alexandru TA±NADIProf. gr. I Viorica DORIN

În climatul actual din åara noastrã, de afirmare treptatã amecanismului pieåei libere, finanåele publice joacã un rol impor-tant în activitatea economico-socialã.

Pentru a pune în evidenåã mecanismele æi relaåiile prinintermediul cãrora are loc mobilizarea æi redirecåionarea uneipãråi din produsul intern brut, care genereazã relaåii financiare, afost elaborat manualul „Finanåe æi fiscalitate“.

El se adreseazã elevilor de clasa a XI-a de la liceul tehno-logic, având calificarea „Tehnician în administraåie“, care vor do-bândi noåiuni financiare æi de fiscalitate. În structura sa, manualulabordeazã competenåele specializate ce contribuie la formareaprofesionalã a elevilor, oferindu-le posibilitatea ca dupã parcurge-rea conåinuturilor sã analizeze veniturile publice, sã caracterizezecheltuielile publice æi sã analizeze controlul financiar.

Temele de evaluare propuse în manual corespund cu celeprevãzute în Standardul de Pregãtire Profesionalã.

■ Autorii ■

Cuvânt înainte

1. Identificarea veniturilor bugetare

Formarea finanåelor este rezultatul unui proces istoric complex, de lungã duratã,care a fost determinat de evoluåia vieåii sociale, de apariåia æi dezvoltarea comunitãåilorumane, a proprietãåii private, a foråelor de producåie æi a relaåiilor marfã – bani, de apariåiastatului æi a mecanismului foråei publice, cu scopul asigurãrii condiåiilor necesare acu-mulãrii de mijloace în vederea îndeplinirii funcåiilor sale.

Odatã cu formarea statului au apãrut æi primele forme de finanåe: ■ Veniturile publice (dãri, tributuri, biruri, impozite, taxe etc.);■ Cheltuieli publice (pentru întreåinerea aparatului de stat, cheltuieli socio-culturale, chel-

tuieli militare etc.).Existenåa finanåelor este strâns legatã de existenåa statului, de utilizarea banilor æi a

formelor valorice în repartiåia venitului naåional. Statul, pentru îndeplinirea funcåiilor æi sarcinilor sale, mobilizeazã o parte din produ-

sul intern brut. ~n procesul mobilizãrii, repartizãrii æi utilizãrii fondurilor bãneæti ale statu-lui se nasc relaåii sociale de repartiåie între stat, pe de o parte, æi diferitele categorii sociale(agenåi economici, populaåie), pe de altã parte.

Relaåiile financiare contribuie la îndeplinirea æi exercitarea funcåiilor æi sarcinilor sta-tului. Mijloacele prin care relaåiile financiare îæi îndeplinesc aceastã menire poartã numelede funcåii ale acestora.

Finanåele publice îndeplinesc douã funcåii:1. funcåia de repartiåie care cunoaæte douã faze, legate între ele:

■ constituirea (mobilizarea) fondurilor;■ distribuirea fondurilor.

2. funcåia de controlNecesitatea obiectivã a celor douã funcåii rezultã din urmãtoarele:

● pentru a-æi exercita æi îndeplini funcåiile æi sarcinile, statul are nevoie de fonduri bãneæticare se constituie în procesul repartiåiei produsului intern brut, prin intermediul relaåiilorfinanciare;

● este necesar un control riguros asupra modului de desfãæurare a activitãåii economico-sociale pentru obåinerea unor efecte utile.

1. Funcåia de repartiåieSe manifestã în procesul repartiåiei produsului social æi constã în:

1. mobilizarea resurselor æi formarea fondurilor bãneæti la dispoziåia statului;2. distribuirea acestora.

1) La constituirea fondurilor financiare publice contribuie:◗ regiile autonome æi societãåile comerciale cu capital de stat;◗ instituåiile publice æi unitãåile din subordinea acestora;◗ organizaåiile cooperatiste æi asociaåiile cu scop lucrativ;◗ societãåile comerciale cu capital privat æi mixt;◗ populaåia;◗ persoanele juridice æi fizice rezidente în strãinãtate.

4

VENITURILE PUBLICEI

Relaåii

■ mobilizare

■ repartizarea fondurilor bãneæti

sunt relaåii de repartizarea produsuluiintern brut

2) Distribuirea fondurilor financiare publice determinã relaåiile financiare între statæi persoanele fizice sau juridice beneficiare ale resurselor.

Distribuirea resurselor financiare reprezintã, de fapt, dimensionarea volumului chel-tuielilor publice pe destinaåii pentru:a) învãåãmânt, sãnãtate, culturã;b) asigurãri sociale æi protecåie socialã;c) gospodãrire comunalã æi locuinåe;d) opere naåionale;e) ordine publicã;f) acåiuni economice;g) datorie publicã;h) alte acåiuni.

2. Funcåia de controlFuncåia de control a finanåelor publice este îndeplinitã concomitent cu funcåia de repar-

tiåie, însã are o sferã de manifestare mult mai largã decât aceasta, cuprinzând nu numai consti-tuirea æi repartizarea fondurilor din economia naåionalã, ci æi gestionarea eficientã a resurselor.

Controlul financiar se exercitã în åara noastrã de cãtre:■ Parlamentul æi Guvernul României;■ organele Curåii de Conturi;■ organele Ministerului Finanåelor;■ organele specializate ale ministerelor, departamentelor, întreprinderilor de stat æi

instituåiilor publice;■ direcåiile generale ale finanåelor publice judeåene æi ale controlului financiar;■ Garda Financiarã.

~n raport cu realizarea actelor economico-sociale æi financiare existã trei forme decontrol financiar:1. Controlul financiar preventiv;2. Controlul operativ curent (concomitent);3. Controlul posterior (post–operativ);

Sistemul veniturilor bugetare este alcãtuit din totalitatea resurselor bãneæti, instituiteprin lege, care contribuie la constituirea fondurilor financiare ale statului.

Impunerea reprezintã un ansamblu de mãsuri æi operaåiuni care au ca scop stabilireaimpozitului ce revine în sarcina unei persoane fizice sau juridice.

Impunerea are atât un aspect politic, cât æi unul de naturã tehnicã fiscalã. Sub aspect politic, prin impunere se urmãreæte ca fiecare impozit sã îndeplineascã

anumite cerinåe, sã corespundã obiectivelor social–economice, sã fie în concordanåã cuanumite principii.

5

■ impozite;■ taxe;■ amenzi penale;■ contribuåii pentru asigurã-

rile sociale;■ redevenåe æi chirii;

■ vãrsãminte din veniturileinstituåiilor;

■ venituri din valorificareaunor bunuri proprietatede stat;

■ rambursãri ale împrumu-turilor de stat acordate;

■ împrumuturi de stat pri-mite de la persoane fizicesau juridice;

■ dobânzi;■ donaåii;■ alte venituri.

~n procesul mobilizãrii resurselor financiare publice finanåele îmbracã urmãtoarele forme:

Aspectul tehnic fiscal se referã la metodele æi tehnicile folosite pentru determinareabazei impozabile æi a sumei impozitului. Formatorul unor astfel de principii a fost AdamSmith, reprezentantul de frunte al economiei politice clasice din a doua parte a secolului alXVIII-lea æi primul sfert al secolului al XIX-lea, care considerã cã la baza politicii fiscale astatului trebuie sã stea mai multe principii, æi anume:1. Principiul justei impuneri (echitãåii fiscale) – presupune impunerea diferenåiatã a veni-

turilor æi a averii, stabilirea unui minim de venit impozabil, precum æi impunerea tuturorpãturilor æi claselor sociale care realizeazã venituri din diverse surse sau posedã un anu-mit fel de avere.

Enunåarea acestui principiu avea ca scop anularea privilegiilor de care se bucurau no-bilii æi clerul, cu privire la impozitele directe æi participarea tuturor supuæilor statului la alcã-tuirea cheltuielilor publice în raport cu veniturile obåinute.2. Principiul certitudinii impunerii – presupune ca mãrimea impozitelor datorate de fiecare

persoanã sã fie certã, æi nu arbitrarã, iar termenele, modalitãåile æi sumele efective dato-rate sã fie clare, precise, pentru a putea fi cunoscute æi respectate de fiecare plãtitor.

3. Principiul comoditãåii perceperii impozitelor – presupune ca impozitele sã fie perceputela termenele æi în modul cel mai favorabil pentru contribuabil.

4. Principiul randamentului impozitelor – urmãreæte ca încasarea impozitelor sã se realizezecu cheltuieli cât mai mici, iar impozitele sã fie cât mai puåin apãsãtoare pentru plãtitori.

1.1. Clasificarea veniturilor publice

Veniturile publice se pot clasifica din mai multe puncte de vedere:

6

VENITURILE PUBLICEI

1. Din punctulde vedere alapartenenåeiveniturilor lacomponentelebugetului pu-blic naåional

2. ~n funcåie deritmicitateaîncasãrii veniturilor la buget

3. Din punctulde vedere alconåinutuluieconomic

■ Venituri care se încaseazã la bugetul de stat;■ Venituri care se încaseazã la bugetul local;■ Venituri care alimenteazã bugetul asigurãrilor sociale de stat.

■ Venituri ordinare – sunt acele venituri la care statul apeleazã înmod obiænuit æi care se încaseazã cu o anumitã regularitate la buget:a) venituri curente

● venituri fiscale – directe æi indirecte;● venituri nefiscale.

b) venituri de capital■ Venituri extraordinare – sunt acele venituri la care statul recurge

în situaåii excepåionale pentru a face faåã unor cheltuieli publiceneprevãzute, de exemplu: împrumuturile de stat interne æi exter-ne, transferurile, ajutoarele æi donaåiile din strãinãtate, sume rezul-tate din valorificarea peste graniåã a bunurilor statului etc.

■ Venituri bugetare care au conåinut fiscal, adicã sunt impozite,taxe, ca de exemplu: pe profit, pe salarii, TVA etc.;

■ Venituri bugetare care nu au conåinut fiscal (nefiscale), ca de e-xemplu: taxe consulare, taxe pentru folosirea drumurilor publice.

Schematizat, clasificarea veniturilor publice se prezintã astfel:

7

I. Venituricuprinse în bugetulde stat

II. Veni-turi cu-prinse înbugetelelocale

III. Veni-turi cu-prinse înbugetulasigurãri-lor socialede stat:

A. Venituri fiscale

B. Venituri nefiscale

1. Venituri curente

2. Venituri din capital

1. Venituri curente

2. Venituri din capital

A. Venituri fiscale

B. Venituri nefiscale

■ Contribuåia pentru asigurãrile sociale de stat;■ Alte contribuåii.

■ Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului.

■ Impozite directe: ● impozit pe profit;● impozit pe salarii;● impozit pe venit.

■ Impozite indirecte: ● TVA;● Accize;● Taxe vamale;● Monopoluri fiscale etc.

■ Impozite directe:● Impozite æi taxe de la populaåie (im-

pozit pe clãdiri, terenuri, pe venitulliber-profesioniætilor, meseriaæilor);

● Impozit pe clãdiri æi terenuri, de lapersoane juridice;

● Taxa pentru folosirea terenului pro-prietate de stat etc.

■ Impozite indirecte:● Impozit pe spectacole;● Taxa de timbru.

■ Vãrsãminte din profitul net al regiilorautonome;

■ Vãrsãminte de la instituåiile publice;■ Taxe consulare;■ Taxe pentru brevete, invenåii etc.

■ Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului;■ ~ncasãri din rambursarea împrumuturilor acordate;■ Donaåii æi sponsorizãri.

■ Contribuåii pentru bilete de tratament æi odihnã;■ Sume rezultate din lichidarea debitelor din anii ante-

riori;■ Majorãri, amenzi pentru neplata la termen a contri-

buåiei;■ Excedentul bugetului anului precedent.

A. Venituri fiscale

B. Venituri nefiscale

■ Vãrsãminte de la instituåii publice;■ Venituri din concesiuni etc.

1.2. Impozitele æi taxele

Impozitele reprezintã preluarea unei pãråi din veniturile æi/sau averea persoanelor fizi-ce sau juridice la dispoziåia statului în vederea constituirii resurselor financiare publice nece-sare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Statul are dreptul de a institui impozite prin organele puterii legislative, respectivprin Parlament æi, uneori, în anumite condiåii, prin instituåiile publice locale.

Impozitele au un caracter obligatoriu, se acordã cu titlu nerambursabil æi fãrã o contra-prestaåie directã din partea statului.

Caracterul obligatoriu al impozitelor presupune ca toate persoanele fizice æi/sau juri-dice care realizeazã venituri dintr-o anumitã sursã sau posedã un anumit gen de avere sãparticipe prin impozite la constituirea fondurilor generale ale societãåii.

Impozitele sunt plãåi cãtre stat care se fac cu titlu definitiv æi nerambursabil, în sensul cãodatã fãcute în scopul formãrii fondurilor generale ale societãåii, ele sunt utilizate numai la fi-nanåarea unor acåiuni æi obiective necesare tuturor membrilor societãåii, æi nu la finanåarea unorinterese individuale sau de grup.

Impozitul este o prelevare fãrã contraprestaåie sau fãrã vreun echivalent, în sensul cãel se plãteæte în momentul æi la termenele prevãzute de lege, fãrã obligaåia din partea statu-lui de a presta plãtitorului un echivalent direct æi imediat.

Rolul impozitelor se manifestã pe plan financiar, economic æi social.a) Pe plan financiar impozitul constituie principalul mijloc de asigurare a veniturilor buge-

tului statului æi a bugetelor locale.b) ~n plan economic impozitul reprezintã un element component al mecanismului economi-

co – financiar, acåionând ca un instrument de încurajare sau de formare a unei activitãåieconomice, de creætere sau de reducere a cantitãåii sau consumului unui anumit produs,de impulsionare sau de îngrãdire a comeråului exterior etc.

c) Pe plan social, prin intermediul impozitelor statul procedeazã la redistribuirea unei pãråiimportante din PIB între persoane fizice æi juridice.

Alãturi de impozite, taxele constituie cea de-a doua categorie principalã de veniturila bugetul de stat.

Taxa reprezintã plata efectuatã de cãtre persoane fizice sau juridice pentru serviciileprestate acestora de cãtre stat.

Taxele sunt încasate de la persoane care solicitã o anumitã activitate din partea unor institu-åii ale statului sau care beneficiazã de servicii publice, altele decât cele cu caracter productiv.

8

VENITURILE PUBLICEI

Deosebiri între impozite æi taxe

a) Taxele reprezintã contribuåii pentru aco-perirea cheltuielilor necesare serviciilorsolicitate de diferite persoane, pe când im-pozitele se întrebuinåeazã pentru acope-rirea cheltuielilor generale ale societãåii;

b) Taxele reprezintã plãåi fãcute de persoanefizice sau juridice pentru servicii sau lu-crãri efectuate în mod direct æi imediat decãtre stat acestora, pe când în cazul impo-zitului statul nu este obligat sã presteze un

echivalent direct sau imediat plãtitorului;c) Mãrimea taxei depinde de felul æi de cos-

tul serviciului prestat, în timp ce cuantu-mul impozitului se determinã în funcåiede natura æi volumul venitului impozabilsau al averii;

d) Termenele de platã ale taxelor se fixeazãde regulã în momentul solicitãrii prestãriiserviciului, în timp ce pentru impozite ter-menele de platã se stabilesc în prealabil.

~n legislaåia financiarã actualã a mai multor state, pe lângã impozite æi taxe, este re-glatã o categorie intermediarã între acestea, cunoscutã sub denumirea de contribuåie.

Contribuåiile reprezintã prelevãri obligatorii cãtre stat de la anumiåi contribuabilicare beneficiazã de unele servicii publice æi care aduc beneficii unor cetãåeni, fãrã ca ei sãfi solicitat acest serviciu. ~n cadrul contribuåiilor, un rol important îl au contribuåiile socialecare sunt suportate de angajator æi de angajaåi æi care au destinaåie specialã pentru aju-torarea anumitor categorii (ajutor de boalã, pensii, æomaj etc.)

Clasificarea impozitelorImpozitele se pot clasifica dupã mai multe criterii:

1. dupã trãsãturile de formã æi fond;2. dupã obiectul impunerii;3. dupã scopul urmãrit de stat la introducerea lor;4. dupã frecvenåa cu care se realizeazã;5. dupã structura organizatoricã a statelor.

9

a) Impozitele directe – sunt impozite nominale încasate de la fiecare persoanã fizicã sau ju-ridicã, în funcåie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevãzutede lege æi la o datã stabilitã. Impozitele directe se împart în:■ impozite reale – se stabilesc în legãturã cu un anumit obiect material (terenuri,

clãdiri, fabrici, magazine etc.), fãrã a se åine seama de venitu-rile pe care acestea le aduc sau de situaåia personalã a plãtito-rului impozitului, ca de exemplu: impozitul financiar, impozi-tul pe clãdiri, impozitul pe activitãåi industriale, comerciale æiprofesii libere etc.;

■ impozite personale – sunt impozite subiective, se stabilesc asupra veniturilor sauaverii subiectului impozabil, åinând cont æi de situaåia persona-lã a acestuia.

b) Impozitele indirecte – se încaseazã cu prilejul vânzãrii unor bunuri æi al prestãrii unor ser-vicii, întrucât ele se regãsesc în preåul de vânzare al acestora. ~n categoria impozitelorindirecte se includ: TVA, accize, taxe vamale, venituri de la monopolurile fiscale, taxe detimbru æi de înregistrare etc.

a) impozite financiare – sunt introduse cu sco-pul obåinerii de venituri necesare acopeririicheltuielilor statului;

b) impozite de ordine – sunt introduse cu sco-pul limitãrii unei anumite acåiuni (ex.: limi-tarea consumului unor produse cu efectnociv asupra sãnãtãåii consumatorilor),având caracter nefiscal.

a) impozit pe venit;b) impozit pe avere;c) impozit pe consum (pe cheltuieli).

a) impozite directe;b) impozite indirecte.

1. Dupã trãsãturile de formã æide fond

2. Dupã obiectul impunerii

3. ~n funcåie de scopul urmãritde stat la introducerea lor

Schemã recapitulativãImpozitele reprezintã preluarea unei pãråi din veniturile æi/sau averea persoanelor

fizice sau juridice la dispoziåia statului, în vederea constituirii resurselor financiare publicenecesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Dreptul de a institui impozite îl are statul prin organele puterii legislative, respectivprin Parlament æi uneori, în anumite condiåii, prin instituåiile publice locale.

Impozitele au un caracter obligatoriu, se acordã cu titlu nerambursabil æi fãrã o contra-prestaåie directã din partea statului.

10

VENITURILE PUBLICEI

Taxa reprezintã plata efectuatã de cãtre persoane fizice sau juridice pentru serviciileprestate acestora de cãtre stat.

a) în statele de tip federal:■ impozite federale;■ impozite ale statelor, provinciilor sau

regiunilor membre ale unei federaåii;■ impozite locale.

b) în statele de tip unitar: ■ impozite ale administraåiei centrale de stat;■ impozite ale organelor administraåiei locale.

a) impozite permanente (ordinare) – se înca-seazã periodic;

b) impozite incidentale – se încaseazã o sin-gurã datã.

4. Dupã frecvenåa cu care se realizeazã

5. Dupã structura organizato-ricã a statelor

a) impozite directe;b) impozite indirecte.

1. Dupã trãsãturile de formã æide fond

a) impozite în statele de tip federal;b) impozite în statele de tip unitar.

5. Dupã structura organizato-ricã a statelor

a) impozite permanente (ordinare);b) impozite incidentale.

4. Dupã frecvenåa cu care se re-alizeazã

a) impozite financiare;b) impozite de ordine.

3. ~n funcåie de scopul urmãritde stat la introducerea lor

a) impozit pe venit;b) impozit pe avere;c) impozit pe consum (pe cheltuieli).

2. Dupã obiectul impunerii

Întrebãri æi temeI. 1. Ce reprezintã impozitul?

2. Ce reprezintã taxa?3. Care sunt deosebirile dintre impozite æi taxe?4. Ce reprezintã contribuåiile?5. Precizaåi ce rol au impozitele pe plan financiar, economic æi social.6. Cum se clasificã impozitele?

II. Completaåi spaåiile punctate:1. Taxele reprezintã plãåi fãcute de persoane fizice sau juridice pentru …………………………

în mod …………………….. de cãtre stat acestora, pe când în cazul impozitului statul nueste obligat sã ………………… un echivalent direct sau imediat …………………..

2. Caracterul …………………. al impozitelor presupune ca toate persoanele fizice æi/saujuridice care realizeazã …………………. dintr-o anumitã sursã sau posedã un anumit gende avere sã participe prin ………….. la constituirea …………………. generale ale societãåii.

3. Impozitele indirecte se încaseazã cu prilejul vânzãrii unor …………………………………întrucât, ele se regãsesc în ………………………. al acestora.

III. Teste grilã

11

1. Impozitele:a) sunt datorate în valoare absolutã, în

cuantum egal de cãtre toåi contribua-bilii;

b) reprezintã cheltuieli pentru stat;c) au un caracter facultativ pentru toåi

contribuabilii;d) sunt achitate numai de cãtre persoa-

nele juridice;e) au caracter nerambursabil.

2. Dupã regularitatea cu care se încaseazã labuget, resursele financiare se împart în:a) resurse ordinare æi resurse extraordi-

nare;b) resurse ordinare æi resurse curente;c) resurse extraordinare æi resurse inci-

dentale;d) venituri fiscale æi venituri nefiscale;e) venituri fiscale æi resurse curente.

3. Dupã trãsãturile de formã æi fond, impo-zitele sunt:a) directe æi indirecte;b) pe venit, pe avere æi pe consum;c) financiare æi de ordine;d) permanente æi incidentale;e) federale æi locale.

4. Dupã obiectul impunerii, impozitele sunt:a) directe æi indirecte;b) pe venit, pe avere æi pe consum;c) financiare æi de ordine;d) permanente æi incidentale;e) federale æi locale.

5. Dupã scopul urmãrit, impozitele sunt:a) directe æi indirecte;b) pe venit, pe avere æi pe consum;c) financiare æi de ordine;d) permanente æi incidentale;e) federale æi locale.

1.3. ~mprumuturile de stat, ajutoare æi donaåii

Pentru completarea resurselor financiare publice, statul poate apela æi la împrumu-turi contractate de la diveræi creditori.

~mprumuturile de stat reprezintã înåelegerea dintre persoane fizice æi/sau juridice, pede o parte, æi stat pe de altã parte, prin care aceætia consimt sã punã la dispoziåia statului osumã de bani, sub formã de împrumut pe o perioadã determinatã, iar acesta din urmã se anga-jeazã sã o ramburseze, la termenul stabilit æi sã achite dobânda æi alte costuri aferente.

Plasarea împrumuturilor de stat pe piaåã se poate face prin:■ subscripåie publicã: realizatã prin grija Ministerului Finanåelor Publice sau a altor insti-

tuåii abilitate. Subscrierea poate avea loc fie la ghiæeele statului (trezorerii, administraåiifinanciare), fie la ghiæeele instituåiilor financiare publice sau private. ~n funcåie de modulde repartizare a titlurilor, împrumuturile pot fi:1. cu nivel nelimitat (creditorii pot cumpãra oricâte titluri doresc);2. cu nivel limitat (guvernul fixeazã un plafon global al împrumutului).

■ vânzarea cãtre bãnci:1. banca poate prelua în comision obligaåiile împrumutului, statul intrând în posesia su-

melor, pe mãsura plasãrii titlurilor de cãtre bancã;

12

VENITURILE PUBLICEI

Caracteristicile împrumuturilor de stat

1. ~mprumuturile de stat au caracter con-tractual, adicã:

■ exprimã acordul de voinåã al pãråilor;■ persoanele interesate de împrumuturile

de stat pot sã accepte sau sã refuze con-diåiile stabilite de stat, dar nu pot pre-tinde sã li se asigure un tratament prefe-renåial faåã de ceilalåi subscriitori;

■ organele de decizie ale statului stabilesccondiåiile de emisiune æi de rambursare aîmprumutului;

2. ~mprumuturile de stat au caracter ram-bursabil, adicã se restituie, la termenulfixat, persoanelor fizice sau juridice carel-au acordat;

3. ~mprumuturile de stat sunt purtãtoarede dobândã.

Elementele împrumuturilor de stat

■ denumirea împrumutului: poate fi legatãde destinaåia acestuia („împrumutul sta-bilizãrii“) sau poate cuprinde anul con-tractãrii, nivelul dobânzii sau forma pecare o îmbracã împrumutul („împrumutde stat 7%“);

■ valoarea nominalã, realã;■ termenul de rambursare, în funcåie de

care împrumuturile se clasificã în:1. împrumuturi pe termen scurt

(pânã la 1 an);2. împrumuturi pe termen mediu

(1–5 ani);3. împrumuturi pe termen lung

(peste 5 ani).

Pentru contractarea împrumuturilor pe ter-men scurt se emit înscrisuri publice subforma certificatelor de trezorerie, iar pen-tru contractarea împrumuturilor pe termenmediu æi lung se emit bilete de tezaur, obli-gaåiuni de stat, obligaåiuni municipale etc.■ dobânda: preåul pe care îl plãteæte statul

creditorilor sãi pentru folosirea sumeiîmprumutate; ea îmbracã forma unui ve-nit proporåional cu valoarea nominalã.

Pe lângã dobândã, creditorii pot beneficiaæi de alte avantaje: prime de rambursare,privilegii fiscale, plata impozitelor, privi-legii juridice.

2. banca poate cumpãra efectiv titlurile împrumutului de stat, pe care se angajeazã sã leplaseze pe piaåã, câætigul sãu fiind diferenåa dintre preåul la care vinde înscrisurile cã-tre populaåie æi cel la care au fost achiziåionate de cãtre stat.

■ vânzarea la bursã: sunt plasate înscrisurile unui împrumut nou atunci când statul doreæteca acesta sã treacã neobservat, în sensul cã vânzarea se face prin intermediul agenåilor debursã, iar cumpãrãtorii nu ætiu dacã înscrisurile care fac obiectul tranzacåiilor la bursãsunt ale unui împrumut vechi sau ale unui împrumut nou.

Rambursarea împrumuturilor de stat reprezintã operaåiunea de rãscumpãrare a titlu-rilor de la deåinãtorii acestora. Rambursarea se poate realiza:■ prin anuitãåi constante, în cote progresive sau regresive;■ prin tragere la soråi: se utilizeazã în cazul în care numãrul deåinãtorilor este mare;■ prin rãscumpãrare la bursã;■ prin amortizare indirectã din cauza deprecierii monetare.

Rambursarea împrumuturilor de stat se efectueazã pe seama:● fondului special de amortizare (fond cu destinaåie specialã, constituit la dispoziåia casei de

amortizare, din care se efectueazã cheltuielile cu plata dobânzilor æi rambursarea împru-mutului);

● resursele prevãzute în bugetul de stat cu aceastã destinaåie (venituri bugetare ordinare);● excedentele bugetare.

Pe lângã împrumuturile de stat, alte venituri extraordinare la care statul poaterecurge în situaåii excepåionale pentru a face faåã cheltuielilor publice sunt æi ajutoarele æidonaåiile din strãinãtate, sponsorizãrile, transferurile etc.

Schemã recapitulativã~mprumuturile de stat, ajutoarele æi donaåiile sunt destinate acoperirii golurilor tem-

porare de trezorerie, precum æi a deficitului bugetar.

13

■ caracter contractual;■ caracter rambursabil;■ purtãtoare de dobândã.

Caracteristicile împrumuturilor de stat

■ denumirea împrumutului;■ valoarea nominalã;■ termenul de rambursare;■ dobânda.

Elementele împrumuturilor de stat

■ subscripåie publicã;■ vânzarea cãtre bãnci;■ vânzarea la bursã.

Plasarea împrumuturilor pe piaåã seface prin

■ anuitãåi constante;■ tragere la soråi;■ rãscumpãrare la bursã;■ amortizare indirectã.

Rambursarea împrumuturilor de stat seface prin

Întrebãri æi teme:I. 1. Ce sunt împrumuturile de stat?

2. Care sunt elementele împrumuturilor de stat?3. Cum se realizeazã plasarea împrumuturilor de stat pe piaåã?4. Cum se realizeazã rambursarea împrumuturilor de stat?5. Care este destinaåia ajutoarelor, donaåiilor, sponsorizãrilor?

II. Completaåi spaåiile punctate de mai jos:1. ~mprumuturile de stat reprezintã înåelegerea dintre…………….......….………………. pe de o

parte, æi stat pe de altã parte, prin care aceætia consimt sã punã la dispoziåia ……………..o sumã de bani, sub formã de ……….........……, pe o perioadã ………....…….., iar acesta dinurmã se angajeazã sã o ramburseze, la termenul ……..……. æi sã achite ……..……………..æialte costuri aferente.

2. ~n funcåie de termenul de rambursare, împrumuturile se clasificã în: împrumuturi petermen scurt (pânã la…..); împrumuturi pe termen …….. (1-5 ani); împrumuturi pe ter-men lung (peste ….. ani).

III. Test grilã

1.4. Veniturile proprii ale societãåilor ce aparåin statului

Finanåele regiilor autonome æi ale societãåilor comerciale constituite cu aportulautoritãåilor administraåiei publice reprezintã acea parte componentã a finanåelor care re-flectã procesele de mobilizare æi utilizare a unor resurse bãneæti, în vederea furnizãrii ser-viciilor publice corespunzãtoare fiecãrei entitãåi economice.

14

VENITURILE PUBLICEI

1. Statul apeleazã la împrumuturi:a) pentru a acoperi nevoile de resurse

generate de cheltuielile publice caresunt mai mari decât veniturile;

b) pentru a contrabalansa excedentulbugetar;

c) pentru Ministerul Finanåelor Publice;d) toate rãspunsurile de mai sus;e) niciunul dintre rãspunsurile de mai sus.

2. ~mprumuturile de stat au caracter:a) nerambursabil;b) obligatoriu;c) contractual;d) paråial rambursabil;e) toate rãspunsurile de mai sus.

3. Printre elementele împrumuturilor destat nu se numãrã:a) denumirea împrumutului;

b) denumirea subscriitorului;c) valoarea nominalã a împrumutului;d) rata dobânzii;e) termenul de rambursare.

4. Pentru împrumuturile pe termen scurt nuse emit:a) bonuri de tezaur;b) obligaåiuni;c) poliåe de tezaur;d) certificate de datorie;e) certificate de impozite.

5. Când statul doreæte ca un nou împrumutde stat sã treacã neobservat, apeleazã la:a) subscriere publicã;b) plasarea cãtre bãnci;c) bursã;d) toate rãspunsurile de mai sus;e) niciunul dintre rãspunsurile de mai sus.

Pe baza resurselor bãneæti mobilizate æi utilizate de regiile autonome æi de societãåilecomerciale constituite cu aportul autoritãåilor administraåiei publice se asigurã furnizareaserviciilor æi a activitãåilor pentru satisfacerea cerinåelor cetãåenilor åãrii.

Dreptul de proprietate publicã aparåine statului sau unitãåilor administrativ-teritori-ale asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.Acesta este alcãtuit din bunurile prevãzute la art. 135, alin. (4) din Constituåie, din cele sta-bilite în anexa prezentatã în Legea 213/1998, care sunt de uz sau de interes public æi suntdobândite de stat sau de unitãåile administrativ-teritoriale.

Domeniul privat al statului sau al unitãåilor administrativ-teritoriale este alcãtuit dinbunuri aflate în proprietatea lor æi care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestorastatul sau unitãåile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privatã.

Bunurile proprietate publicã pot fi:■ date în administrare regiilor autonome ori instituåiilor publice;■ concesionate ori închiriate.

Concesionarea bunurilor, activitãåile sau serviciile publice sunt reglementate æi orga-nizate prin Legea 219/1998.

Concesionarea se efectueazã în baza unui contract prin care o persoanã, numitã conce-dent, transmite pentru o perioadã determinatã, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, nu-mitã concesionar, care acåioneazã pe riscul æi pe rãspunderea sa, dreptul æi obligaåia de exploa-tare a unui bun, a unei activitãåi sau a unui serviciu public, în schimbul unei redevenåe.

Prin redevenåã se înåelege orice sumã ce trebuie plãtitã în bani sau în naturã pentrufolosirea sau dreptul de folosinåã a oricãruia dintre urmãtoarele:a) drept de autor asupra unei lucrãri literare, artistice sau ætiinåifice, inclusiv dreptul de

autor asupra software-ului, filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziu-ne, precum æi efectuarea de înregistrãri audio, video;

b) orice brevet, invenåie, inovaåie, licenåã, marcã de comerå sau de fabricã, francizã, proiect,desen, model, plan, schiåã, formulã secretã sau procedeu de fabricaåie;

c) orice transmisiuni, inclusiv cãtre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibreoptice sau tehnologii similare;

d) orice echipament industrial, comercial sau ætiinåific, orice bun mobil, mijloc de transportsau container;

e) orice know-how;f) numele sau imaginea oricãrei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o

persoanã fizicã;g) orice sumã ce trebuie plãtitã în bani sau în naturã pentru dreptul de a înregistra sau

transmite sub orice formã spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activitãåisimilare.

15

Veniturile proprii ale instituåiilor æi serviciilor publice pot rezulta din:

■ taxe;■ chirii;■ prestaåii editoriale;■ valorificãri de produse

din activitãåi proprii;■ valorificarea unor bunuri

confiscate;

■ vânzarea unor bunuriaparåinând domeniuluiprivat;

■ vânzarea de active;■ redevenåe încasate,

concesionarea sau în-chirierea unor bunuri

aparåinând domeniuluipublic;

■ tarife pentru manifestãriculturale æi sportive, con-cursuri artistice, publica-åii, concursuri artistice,studii, proiecte.

Dupã caz, sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor propri-etate publicã se fac venit la bugetul de stat sau la bugetele locale.

~n cazul în care contractul de închiriere se încheie de cãtre titularul dreptului deadministrare, acesta are dreptul sã încaseze din chirie o cotã-parte între 20 æi 50%, stabilitã,dupã caz, prin hotãrâre a guvernului, a consiliului judeåean, a Consiliului General al Muni-cipiului Bucureæti sau a consiliului local prin care s-a aprobat închirierea.

Întrebãri æi teme:I. 1. Care este definiåia finanåelor regiilor autonome æi ale societãåilor comerciale?

2. Enumeraåi categoriile de venituri proprii ale instituåiilor æi serviciilor publice.3. Definiåi concesiunea.4. Definiåi redevenåa.

II. Sã se calculeze redevenåa pentru serviciul public de alimentare cu apã æi canalizare, pebaza urmãtoarelor date:– cantitate de apã – 150.000 mc;– preå/mc – 1.4500 lei/mc;– cantitate canalizare mc/an – 30.000 mc/an;– preå/mc – 0,6000 lei/mc;– redevenåa anualã – 1,2%.

16

VENITURILE PUBLICEIBunuri, activitãåi sau servicii publice ce pot face obiectul unei concesiuni

a) transporturile publice;b) autostrãzile, podurile æi tunelurile rutie-

re cu taxã de trecere;c) infrastructurile rutiere, feroviare, portu-

are æi aeroportuare civile;d) construcåia de hidrocentrale noi æi ex-

ploatarea acestora, inclusiv a celoraflate în conservare;

e) serviciile poætale;f) spectrul de frecvenåe æi reåelele de trans-

port æi de distribuåie pentru telecomuni-caåii;

g) activitãåile economice legate de cursuri-le de ape naturale æi artificiale, lucrãrilede gospodãrire a apelor aferente aces-tora, staåiile æi instalaåiile de mãsurãtorihidrologice, meteorologice æi de calitatea apelor æi amenajãrile piscicole;

h) terenurile proprietate publicã, plajele,cheiurile æi zonele libere;

i) reåelele de transport æi de distribuåie aenergiei electrice æi termice;

j) reåelele de transport prin conducte æi dedistribuåie a petrolului æi gazelor com-bustibile;

k) reåelele de transport æi de distribuåie pu-blicã a apei potabile;

l) exploatarea zãcãmintelor minerale æi asubstanåelor solide æi fluide;

m) exploatarea surselor termale;n) resursele naturale ale zonei economice

maritime æi ale platoului continental;o) bazele sportive, locurile de recreere, in-

stituåiile profesioniste de spectacole;p) unitãåile medico-sanitare, secåiile sau la-

boratoarele din structura acestora, pre-cum æi serviciile medicale auxiliare;

r) activitãåile economice legate de punereaîn valoare a monumentelor æi siturilor is-torice;

s) colectarea, depozitarea æi valorificareadeæeurilor;

t) orice alte bunuri, activitãåi sau serviciipublice care nu sunt interzise prin legiorganice speciale.

2. Elementele impozitului

Reprezintã acele componente care contribuie la stabilirea mãrimii lui, a sursei, amodului de aæezare æi a momentului datorãrii sale. Ele au o importanåã definitorie în sta-bilirea legalitãåii perceperilor æi a cuantumului obligaåiei fiscale.

1. Denumirea impozitului – reflectã natura economicã a impozitului respectiv æi este pre-vãzutã chiar în titlul actului normativ, întrucât „Impozitele, taxele æi orice alte venituriale bugetului de stat æi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat se stabilesc numai prinlege“ (art. 138 din Constituåia României).

2. Plãtitorul impozitului (subiectul, contribuabilul) – este persoana fizicã sau juridicã obli-gatã prin lege la plata acestuia (ex.: la impozitul pe salariu plãtitorul impozitului esteangajatul; la impozitul pe profit plãtitorul impozitului este agentul economic; la impozi-tul pe succesiuni plãtitorul impozitului este moætenitorul etc.).

3. Suportatorul impozitului (destinatarul) – este acea persoanã care suportã efectiv impozi-tul. Nu întotdeauna suportatorul este acelaæi cu subiectul impozitului. De exemplu, în ca-zul impozitului pe salarii, salariatul este subiectul æi este æi suportatorul impozitului; încazul TVA-ului, subiectul este agentul economic iar suportatorul este cumpãrãtorul, de-oarece TVA-ul este inclus în preåul bunurilor æi serviciilor.

4. Obiectul impozabil – este reprezentat de materia supusã impozitãrii. ~n cazul impozitelordirecte, obiectul impozabil este venitul sau averea (de ex.: obiectul impozabil la impozi-tul pe profit este profitul, la impozitul pe salarii este salariul), iar în cazul impozitelorindirecte, obiectul impunerii poate fi produsul care face obiectul vânzãrii, serviciul pre-stat, bunul importat etc. (în cazul accizelor, obiectul impozabil îl constituie produsele delarg consum considerate de lux æi unele chiar nocive).

5. Sursa impozitului – aratã din ce anume se plãteæte impozitul: din venit sau din avere. ~nunele situaåii, obiectul impozabil æi sursa impozitului se confundã, alteori însã acesteasunt douã fenomene separate. Astfel, în cazul impozitului pe profit, pe salarii etc., obiec-tul æi sursa coincid, plata impozitului determinând diminuarea corespunzãtoare a venitu-lui. ~n schimb, la impozitul pe clãdiri obiectul impozabil îl constituie valoarea clãdirii, iarsursa de platã a impozitului o constituie veniturile realizate de proprietarii clãdirilor.

17

1. denumirea impozitului;2. plãtitorul impozitului

(subiectul, contribuabilul);3. suportatorul impozitului

(destinatarul);4. obiectul impozabil;5. sursa impozitului;

6. unitatea de impunere;7. cota de impunere;8. modul de impunere

æi percepere a impozitului(asieta);

9. termenele de platã;10. sancåiunile.

Pentru ca prin impozite sã se realizeze obiectivele financiare, economice æi sociale urmãrite de cãtre stat la introducerea lor,

este necesar ca orice act normativ sã cuprindã urmãtoarele elemente:

6. Unitatea de impunere – reprezintã unitatea de mãsurã folositã pentru exprimarea dimen-siunii obiectului impozabil. Drept unitate de impunere putem întâlni: unitatea monetarãîn cazul impozitului pe salarii; m2 în cazul impozitului pe clãdiri; ha de teren, la impozi-tul funciar; buc./kg/l etc. la unele taxe de consumaåii.

7. Cota de impunere – reprezintã suma sau procentul care se aplicã asupra bazei impozabileæi serveæte la calcularea impozitului. Cuantumul impozitului depinde de volumul bazeiimpozabile æi de mãrimea cotelor de impunere. Cotele de impunere sunt diferenåiate înfuncåie de natura, de mãrimea venitului impozabil æi de categoriile de plãtitori.

Cotele de impunere sunt de mai multe feluri:a) cote fixe – sunt stabilite în sumã fixã (egalã), indiferent de mãrimea venitului impozabil,

a averii sau de situaåia socialã a plãtitorului. Aceste cote se aplicã atunci când bazele im-pozabile sunt exprimate în unitãåi naturale (m2, ha etc.)

b) cote procentuale – reprezintã un anumit procent din suta de lei venit impozabil æi se apli-cã numai bazelor impozabile exprimate valoric.Cotele procentuale pot fi:■ cote proporåionale – sunt acele cote al cãror procent rãmâne neschimbat indiferent de

mãrimea bazei impozabile. Aceastã cotã se utilizeazã la impozitarea profitului agentu-lui economic;

■ cote progresive – sunt acele cote al cãror procent creæte pe mãsura creæterii venitului impo-zabil, fie într-un ritm constant, fie într-unul variabil. Ele se prezintã sub douã forme:

● cote progresive simple (globale) – presupun ca întregul venit impozabil sã fie impuscu aceeaæi cotã care creæte, cu cât venitul este mai mare;

● cote progresive compuse (pe tranæe) – aceastã cotã crescutã acåioneazã numai îninteriorul tranæei respective, æi nu asupra întregului venit;

■ cote regresive – sunt acele cote al cãror procent se micæoreazã pe mãsura creæterii ve-nitului impozabil, în scopul avantajãrii contribuabilului.

8. Modul de impunere æi percepere al impozitului (asieta) – reprezintã totalitatea mãsurilorpe care le iau organele fiscale în legãturã cu fiecare subiect impozabil, pentru identifica-rea obiectului impozabil, stabilirea mãrimii materiei impozabile æi determinarea impozi-tului datorat statului.

A. Stabilirea obiectului impozabil – presupune constatarea æi evaluarea materieiimpozabile. Materia impozabilã se poate evalua apelând la trei metode:1. Metoda evaluãrii directe2. Metoda evaluãrii indirecte3. Metoda normativã

18

VENITURILE PUBLICEI

Aæezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operaåiuni succesive:

A. Stabilirea obiectului impozabil;B. Determinarea sumei impozitului;C. Perceperea impozitului.

1. Metoda evaluãrii directe – ba-zatã pe probe (registru, acte)

a) evaluarea pe baza declaraåiei unei teråe persoane;b) evaluarea pe baza declaraåiei contribuabilului.

Acest model cunoaæte douã variante de realizare:1a) Evaluarea pe baza declaraåiei unei teråe persoane – constã în stabilirea obiectului impoza-

bil pe baza declaraåiei scrise datã de cãtre persoanele care cunosc mãrimea materiei im-pozabile æi care au obligaåia prin lege de a o declara organelor fiscale. De exemplu, agen-tul economic declarã salariile plãtite angajaåilor sãi, chiriaæii declarã chiria achitatã pro-prietarului etc. Aceastã modalitate de evaluare prezintã avantajul cã eliminã în cea maimare parte posibilitatea sustragerii de la impunere a unei pãråi din materia impozabilãdeoarece teråa persoanã care declarã venituri nu este interesatã sã ascundã adevãrul, darare o aplicabilitate limitatã, deoarece se poate folosi numai în cazul anumitor venituri.

1b) Evaluarea pe baza declaraåiei contribuabilului – constã în furnizarea direct de cãtre con-tribuabil, pe propria rãspundere, a elementelor privind situaåia fiscalã. Pentru aceasta,contribuabilul este obligat sã åinã o evidenåã strictã a activitãåii sale, din care sã rezultecheltuielile efectuate æi veniturile realizate, sã încheie bilanåul contabil, sã întocmeascãæi sã înainteze organelor fiscale o declaraåie de impunere din care sã rezulte veniturile,averea, valoarea succesiunii etc., pentru a i se putea determina mãrimea materiei impo-zabile. Aceastã modalitate de evaluare are o aplicabilitate mai largã, însã prezintã deza-vantajul cã se poate sustrage de la impunere o parte însemnatã din materia impozabilãprin întocmirea unor declaraåii false.

Aceastã metodã cunoaæte trei variante de realizare:2a) Evaluarea pe baza indiciilor exterioare ale obiectului impozabil – are la bazã indiciile æi

se aplicã în cazul impozitelor reale (funciar, pe clãdiri); d[ o imagine aproximativã asu-pra valorii obiectului supus impozitãrii, fãrã a se åine seama de persoana care deåineobiectul respectiv. De exemplu, în cazul impozitului funciar erau folosite drept criteriide impunere: suprafaåa de teren, numãrul animalelor din gospodãrii, cantitatea de sã-mânåã utilizatã etc. La impozitul pe clãdiri se åinea cont de urmãtoarele criterii: numã-rul æi destinaåia camerelor, numãrul uæilor æi al ferestrelor, chiria rezumatã etc. Aceastãevaluare este simplã æi puåin costisitoare, însã prezintã dezavantajul cã nu permite stabi-lirea exactã a bazei impozabile, fãcând ca impunerea sã devinã inechitabilã;

2b) Evaluarea forfetarã – constã în determinarea valorii impozabile de cãtre organele fiscalede comun acord cu contribuabilul, ceea ce duce la stabilirea inexactã a valorii obiectuluiimpozabil;

2c) Evaluarea administrativã – constã în determinarea valorii impozabile de cãtre organele fis-cale pe baza datelor pe care le deåin. ~n legislaåia românã este prevãzut dreptul organelorfiscale de a determina obligaåiile fiscale prin estimare atunci când contribuabilul nu faceel însuæi acest lucru.

Metoda normativã de evaluare a materiei impozabile constã în determinarea bazeiimpozabile de cãtre însãæi legea care reglementeazã impozitul respectiv dupã anumitenorme, stabilind venituri impozabile nete, ceea ce înseamnã cã legiuitorul a avut în vederecheltuielile efectuate de contribuabil pentru obåinerea venitului net respectiv.

19

2. Metoda evaluãrii indirecte – bazatãpe prezumåii

3. Metoda normativã – având la bazãînsãæi legea care reglementeazãimpozitul respectiv

a) evaluarea pe baza indiciilor exterioare;b) evaluarea forfetarã;c) evaluarea administrativã.

B. Determinarea sumei impozituluiDupã stabilirea obiectului impozabil se trece la calcularea impozitului propriu-zis,

calculul putând fi fãcut fie de plãtitorul impozitului, fie de organul fiscal însãrcinat cu deter-minarea impozitului.

C. Perceperea impozituluiOdatã stabilitã mãrimea impozitului se trece la încasarea lui, proces care cuprinde

ansamblul de operaåiuni prin care impozitul este încasat de organele fiscale însãrcinate cuaceste atribuåii. De-a lungul timpului au fost utilizate mai multe metode de percepere aimpozitelor datorate statului: s-au colectat de cãtre unul dintre contribuabilii fiecãrei localitãåi;s-au încasat prin intermediul unor concesionari (arendaæi); s-au perceput de cãtre aparatulspecializat al statului. ~n prezent, în condiåiile existenåei unui astfel de aparat, perceperea im-pozitelor se efectueazã prin urmãtoarele metode:

9. Termenele de platã – indicã data pânã la care impozitul trebuie plãtit statului.Termenele de platã sunt prevãzute de fiecare act normativ instituitor de venituri

bugetare. La fixarea acestor termene se au în vedere atât perioadele de realizare a venituri-lor din care se plãtesc impozitele, cât æi necesitatea alimentãrii continue a bugetului statu-lui cu resurse bãneæti.

De asemenea, statul poate acorda înlesniri companiilor naåionale, societãåilor comer-ciale æi întreprinderilor private reprezentând scutiri, reduceri, bonificaåii, compensãri saurestituiri de sume plãtite în plus, amânãri, eæalonãri, reeæalonãri etc. de la plata impoziteloræi a altor venituri bugetare.

Contribuabilii au obligaåia sã åinã o evidenåã corectã asupra activitãåii lor, sã depunãîn termen la organele fiscale declaraåiile de impunere, bilanåul contabil, contul de profit æipierdere, alte documente solicitate etc.

10. Sancåiuni – se aplicã persoanelor fizice æi/sau juridice care nu-æi achitã obligaåiile fiscalela termenele stabilite. Neachitarea impozitului pânã la termenul stabilit prin lege atragedupã sine sancåiuni cum sunt: majorãri de întârziere, penalitãåi, amenzi, executãri silite,sancåiuni penale.

20

VENITURILE PUBLICEI

a) Metoda plãåii directe – prin care agenåiieconomici determinã singuri baza impo-zabilã, în concordanåã cu prevederile le-gale, calculeazã impozitul aferent æi îl vi-reazã bugetului de stat sau bugetelorlocale la termenele legale.~ncasarea impozitelor de cãtre organele

fiscale direct de la plãtitori cunoaæte douãvariante de realizare: ● când plãtitorul este obligat sã se deplase-

ze la sediul organelor fiscale pentru a-æiplãti impozitul;

● când organul fiscal are obligaåia de a sedeplasa la domiciliul contribuabililorpentru a le solicita sã achite impozitul.

b) Stopajul la sursã – constã în aceea cã im-pozitul este reåinut æi vãrsat la stat de cã-tre o teråã persoanã. De exemplu, în ca-zul impozitului pe salarii, acesta este re-åinut æi virat de cãtre agentul economicsau instituåia la care salariatul lucreazã;

c) Metoda aplicãrii de timbre fiscale – seaplicã în cazul taxelor datorate statuluipentru acåiunile în justiåie æi, de aseme-nea, pentru taxele privind eliberarea, le-galizarea æi autentificarea diferiteloracte, certificate de cãtre notariatele pu-blice æi de cãtre alte organe ale adminis-traåiei de stat.

Întrebãri æi temeI. 1. Care este deosebirea dintre plãtitorul impozitului æi suportatorul impozitului?

2. Prin ce se caracterizeazã metoda evaluãrii directe?3. Care sunt tipurile de cote procentuale?4. Cum se realizeazã perceperea impozitului?5. Ce sancåiuni pot fi aplicate persoanelor care nu-æi achitã obligaåiile fiscale la termen?

II. Completaåi spaåiile punctate:1. Cotele regresive sunt acele cote al cãror …........................………… se micæoreazã pe

mãsura …………………… venitului impozabil, în scopul avantajãrii ……............……………….2. Evaluarea forfetarã constã în determinarea ………………………… de cãtre organele fiscale

de comun acord cu ………………………, ceea ce duce la stabilirea ……………… a valorii……………………….

III. Test grilã

Elemen-te care definesc impozi-tul

1. denumirea impozitului – reflectã natura economicã a impozitului;2. plãtitorul impozitului (subiectul, contribuabilul) – persoanã fizicã sau juri-

dicã obligatã prin lege la efectuarea plãåii;3. suportatorul impozitului (destinatarul) – persoana care suportã efectiv im-

pozitul;4. obiectul impozabil – venitul sau averea supusã impunerii;5. sursa impozitului – venitul sau averea din care se plãteæte impozitul;6. unitatea de impunere – unitatea monetarã, liniarã, de volum, de greutate;7. cota de impunere – suma fixã sau procentul aferent unitãåii de impunere;8. modul de impunere æi percepere a impozitului (asieta) – mãsurile luate de

organele fiscale în scopul identificãrii obiectului impozabil æi mãrimiiimpozitului;

9. termenele de platã – data pânã la care poate fi achitat impozitul;10. sancåiunile – amenzi, penalitãåi, majorãri de întârziere.

1. Printre elementele impozitului nu se numãrã:a) plãtitorul;b) suportatorul;c) încasatorul;d) unitatea de impunere;e) asieta.

2. Nu este unitate de impunere:a) gradul alcoolic;b) kilogramul;c) leul;d) gradul celsius;e) bucata.

3. Referitor la cotele procentuale progresiveputem spune urmãtoarele:a) se modificã pe mãsurã ce suferã schim-

bãri baza de calcul;b) pot fi cote progresive simple;c) pot fi cote regresive;d) pot fi cote progresive compuse (pe

tranæe);e) progresivitatea simplã este mai costisi-

toare pentru contribuabil decât progre-sivitatea pe tranæe.

Care dintre afirmaåiile de mai sus sunt false?4. Cotele progresive sunt cote:

a) fixe;b) procentuale;c) regresive;d) proporåionale;e) stabilite.

5. Determinarea valorii impozabile de cãtreorganele fiscale pe baza datelor pe care ledeåin reprezintã evaluarea:a) forfetarã;b) administrativã;c) pe baza indicatorilor externi;d) pe baza declaraåiei contribuabilului;e) pe baza declaraåiei unei teråe persoane.

21

Schemã recapitulativã

3. Impozitele directe

Caracterizarea generalã a impozitelor directeCea mai veche formã de impunere este reprezentatã de impozitele directe. Acestea au

cunoscut în decursul timpului transformãri semnificative, în funcåie de nivelul de dezvoltareeconomicã.

Astfel, în primele decenii ale secolului al XX–lea, impozitele stabilite pe obiecte materia-le sau pe diferite activitãåi comerciale sau industriale (adicã impozitele de tip real) au fost trep-tat înlocuite cu impozite stabilite pe diferite venituri – rentã, salarii, profit – sau pe avere mobili-arã sau imobiliarã (adicã impozitele de tip personal), care au condus la extinderea impuneriiprin aducerea printre plãtitorii de impozite a åãranilor, muncitorilor æi funcåionarilor.

Deoarece impozitele directe sunt nominative æi au un cuantum æi termen de platã cu-noscute în prealabil, ele constituie un venit sigur pentru stat, pe care acesta se poate bazaîn diverse situaåii, fiind preferabile impozitelor indirecte.

Impozitele reale au fost aplicate cu preponderenåã în perioada capitalismului premo-nopolist, când pãmântul constituia elementul de bazã al bogãåiei æi principalul mijloc deproducåie. ~n unele åãri a fost introdus impozitul funciar, iar pentru stabilirea mãrimii im-pozitului se aveau în vedere criterii cum ar fi: suprafaåa terenurilor, numãrul animalelor demuncã, preåul pãmântului.

~nsã aceste criterii nu permiteau stabilirea realã æi corectã a sumelor de platã, deoa-rece se luau în considerare numai anumiåi factori care influenåau nivelul producåiei agri-cole. Ca urmare, un pas important în modificarea æi îmbunãtãåirea aplicãrii impozitului fun-ciar l-a constituit introducerea cadastrului. El reprezintã un act de descriere æi inventarierea bunurilor din fiecare localitate, cu precizarea suprafeåei de teren, a valorii fiecãrei parcelede teren æi a veniturilor obåinute pe terenurile respective.

Clãdirile devin, alãturi de pãmânt, un alt element al averii imobiliare, ceea ce face caæi asupra acestora sã se instituie un impozit – impozitul pe clãdiri.

Determinarea acestui impozit se fãcea pe baza unor criterii exterioare, cum ar fi: nu-mãrul æi destinaåia camerelor, suprafaåa construitã, numãrul uæilor æi al ferestrelor, chiria etc.

Aceste criterii nu permiteau o impunere echitabilã, deoarece se aplicau indirect æiizolat, neoferind o imagine completã asupra mãrimii obiectului impozabil.

Ca urmare a dezvoltãrii manufacturilor, fabricilor, comeråului æi profesiilor libere, a cres-cut æi numãrul meæteæugarilor, industriaæilor, comercianåilor æi liber-profesioniætilor. Pentru im-punerea acestora s-a introdus impozitul pe veniturile din activitãåile industriale, comerciale æi dinprofesii libere, acestea stabilindu-se tot dupã unele criterii exterioare, ca de exemplu: mãrimealocalitãåii în care se desfãæoarã activitatea, natura întreprinderilor (atelier, fabricã, comerå), mã-rimea capitalului, numãrul muncitorilor etc. Nici în acest caz impozitul nu era stabilit în funcåiede capacitatea contributivã a plãtitorului.

Dezvoltarea sistemului de credit, a bãncilor æi a comeråului cu hârtii de valoare a de-terminat apariåia unei categorii de populaåie care se ocupã cu plasarea capitalurilor bãneæti,deåinute în operaåii speculative. Aceastã activitate atrage instituirea impozitului pe capita-

22

VENITURILE PUBLICEI

Impozitele reale

■ impozitul funciar;■ impozitul pe cl[diri;■ impozitul pe veniturile din activitãåile industriale, comerciale;■ impozitul din profesii libere;■ impozitul pe capitalurile bãneæti.

lurile bãneæti, care se stabileæte fie în funcåie de valoarea dobânzii plãtite cãtre debitor pen-tru capitalul împrumutat, fie în funcåie de valoarea dobânzii încasate de cãtre creditor.

~ntrucât niciuna din pãråi nu era interesatã sã declare organelor fiscale valoarea realã asumelor încasate sau plãtite, impozitul pe capitalurile bãneæti a avut un randament fiscal scãzut.

Anumite impozite reale se practicã æi astãzi în unele åãri în curs de dezvoltare, chiardacã se considerã cã nu ar fi productive din cauza cotelor de impunere scãzute æi a siste-mului de impunere care nu cuprinde întreaga materie impozabilã, oferind numeroase po-sibilitãåi de evaziune.

Trecerea de la impozitele reale la cele personale s-a fãcut treptat, începând cu a douajumãtate a secolului al XIX-lea æi continuând pânã în primele decenii ale secolului al XX-lea, datoritã mai multor cauze: ■ neplata niciunui fel de impozit de cãtre muncitorii lipsiåi de proprietãåi funciare, clãdiri

sau capitaluri mobiliare;■ creæterea cheltuielilor publice;■ inechitatea impozitãrii indirecte a contribuabililor cu venituri mici;■ randamentul fiscal scãzut al impozitelor reale.

Impozitul pe venit a apãrut în acea treaptã de dezvoltare a societãåii când veniturile di-feritelor clase sociale erau suficient de diferenåiate. Prin introducerea acestor impozite s-amãrit simåitor numãrul contribuabililor care nu aveau proprietãåi aducãtoare de venituri, darcare realizau venituri din muncã, îndeosebi sub forma salariului (muncitorii æi funcåionarii),sub forma profiturilor (industriaæii, comercianåii æi bancherii) sau sub formã de rentã (pro-prietarii funciari).

Practica a consacrat impozite pe venit distincte pentru persoanele fizice, respectivpentru cele juridice.

Impozitul pe avere constituie impozit strâns legat de dreptul de proprietate asupraanumitor bunuri mobile sau imobile.

~n practica financiarã sunt cunoscute urmãtoarele forme de impozite pe avere:a) impozite asupra averii propriu-zise – se aplicã fie asupra întregii averi imobile æi mobile a

unui subiect, fie asupra anumitor forme de averi imobile;b) impozite asupra circulaåiei averii – obiectul impunerii îl constituie trecerea dreptului de

proprietate asupra anumitor bunuri de la o persoanã la alta;c) impozite pe sporul de avere – obiectul impunerii îl constituie sporul de valoare pe care l-au

înregistrat anumite bunuri în decursul unei anumite perioade de timp.

3.1. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit reprezintã unul dintre principalele venituri bugetare cu o pondere re-lativ mare în totalul impozitelor directe. Impozitul pe profit se plãteæte la bugetul de stat de cãtre:a) persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obåinut din orice sursã, atât din Româ-

nia, cât æi din strãinãtate (regii autonome, companii naåionale, societãåi naåionale, comercialeæi agricole, organizaåii cooperatiste, instituåii financiare de credit etc.);

b) persoane juridice strãine care desfãæoarã activitãåi printr-un sediu permanent în Româ-nia, pentru profitul aferent acestui sediu permanent.

Sediul permanent poate fi: un birou, o sucursalã, o agenåie, o fabricã, un magazin, ominã, un atelier, un æantier, numai dacã au o duratã de funcåionare mai mare de 12 luni;

Impozitele personale ■ impozitul pe venit;■ impozitul pe avere.

23

24

VENITURILE PUBLICEIc) persoanele juridice æi fizice strãine care desfãæoarã activitãåi în România, ca parteneri,

într-o asociere care nu dã naætere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultatedin activitãåile desfãæurate în România;

d) persoanele juridice strãine care realizeazã venituri din proprietãåi imobiliare sau în legã-turã cu acestea situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participaredeåinute la o persoanã juridicã românã;

e) persoanele fizice rezidente, asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile reali-zate atât în România, cât æi în strãinãtate din asocieri fãrã personalitate juridicã.

Sunt scutiåi de la plata impozitului pe profit urmãtorii contribuabili:a) trezoreria statului;b) instituåiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii æi disponi-

bilitãåile realizate æi utilizate, dacã legea nu prevede altfel;c) persoanele juridice române care plãtesc impozit pe veniturile microîntreprinderilor;d) fundaåiile române;e) cultele religioase, pentru veniturile obåinute din producerea æi valorificarea obiectelor æi

produselor necesare activitãåii de cult;f) instituåiile de învãåãmânt particular acreditate, precum æi cele autorizate potrivit legii;g) asociaåiile de proprietari constituite ca persoane juridice, pentru veniturile obåinute din

activitãåi economice, care sunt utilizate pentru îmbunãtãåirea confortului æi eficienåeiclãdirii, pentru întreåinerea æi repararea proprietãåii comune.

h) fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;i) Banca Naåionalã a României;j) organizaåiile nonprofit, organizaåiile sindicale æi organizaåiile patronale sunt scutite de la

plata impozitului pe profit pentru urmãtoarele tipuri de venituri:■ cotizaåiile æi taxele de înscriere ale membrilor;■ contribuåiile bãneæti sau în naturã ale membrilor æi simpatizanåilor;■ taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaåiei în vigoare;■ venituri obåinute din participarea la competiåii æi demonstraåii sportive;■ donaåiile æi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;■ veniturile pentru care se datoreazã impozit pe spectacole;■ resursele obåinute din fonduri publice sau din finanåãri nerambursabile;■ venituri din strângeri de fonduri, serbãri, tombole, conferinåe etc;■ veniturile obåinute din reclamã æi publicitate realizate de organizaåiile nonprofit de

utilitate publicã;■ veniturile din activitãåi economice realizate pânã la nivelul echivalentului în lei a

15.000 de euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutitede la plata impozitului pe profit.

■ persoanele care au obåinutînainte de 1 iulie 2003 cer-tificatul permanent de in-vestitor în zona defavori-zatã, pe perioada existen-åei zonei defavorizate;

■ unitãåile destinate persoa-nelor cu handicap sunt scu-

tite de la plata impozituluipe profit dacã minim 75%din sumele obåinute prin scu-tire se reinvestesc pentruachiziåia de maæini, utilaje,instalaåii, echipament teh-nologic æi amenajarea locu-rilor de muncã protejate;

■ veniturile realizate din a-plicarea unei investiåii bre-vetate în România;

■ veniturile realizate dinpracticarea apiculturii;

■ alte excepåii, potrivit Titlu-lui II, art. 38 Codul Fiscal.

Cota de impozit pe profit care se aplicã asupra profitului impozabil este de 16%, cu urmãtoarele excepåii

25

Calculul profitului impozabilProfitul impozabil se calculeazã ca diferenåã între veniturile realizate din orice sursã

æi cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scadveniturile neimpozabile æi se adaugã cheltuielile nedeductibile, dupã formulele:

Profit = total – total – venituri + cheltuieli impozabil venituri cheltuieli neimpozabile nedeductibile

sau

Profit impozabil = profit contabil – elemente deductibile fiscale + elemente nedeductibile fiscale

Veniturile neimpozabile (elementele deductibile fiscale) sunt:■ dividendele primite de cãtre o persoanã juridicã românã de la o altã persoanã românã

sau strãinã;■ diferenåele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încor-

porãrii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune.

Cheltuielile nedeductibile sunt:■ cheltuieli cu impozitul pe profit;■ amenzile, confiscãrile, majorãrile de întârziere æi penalitãåile datorate cãtre autoritãåile

române, altele decât cele prevãzute în contractele economice;■ cheltuieli de protocol care depãæesc limita de 2% aplicatã diferenåei rezultate dintre tota-

lul veniturilor impozabile æi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai pu-åin cheltuielile cu impozitul pe profit æi cheltuielile de protocol;

■ cheltuieli cu deplasarea care depãæesc de douã ori æi jumãtate limita nivelului legal stabi-lit pentru instituåiile publice;

■ sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legalã, cu excep-åia celor create de bãnci, a rezervelor tehnice ale societãåilor de asigurare æi reasigurare,precum æi a fondului de rezervã, în limita de 5% din profitul contabil anual, pânã cândacesta va atinge 20% din capitalul social subscris æi vãrsat;

■ sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale;■ cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor lipsã din gestiune sau degradate æi neim-

putabile;■ cheltuieli de asigurare care nu privesc activele corporale æi necorporale ale contribua-

bilului, inclusiv asigurãrile de viaåã ale personalului angajat;■ cheltuieli înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc con-

diåiile de document justificativ;■ cheltuieli de sponsorizare æi/sau mecenat efectuate potrivit legii. Contribuabilii care efec-

tueazã sponsorizãri æi/sau acte de mecenat scad din impozitul pe profit datorat sumeleaferente, dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiåii:1. sunt în limita a 3 % din cifra de afaceri;2. nu depãæesc mai mult de 20% din impozitul datorat.

■ cheltuieli cu serviciile, inclusiv management sau consultanåã, în situaåia în care nu suntjustificate de un contract scris æi pentru care prestatorii nu pot fi verificaåi;

■ alte cheltuieli nedeductibile.

26

VENITURILE PUBLICEIPlata impozitului pe profit æi depunerea declaraåiilor fiscale

Contribuabilii au obligaåia sã depunã o declaraåie anualã de impozit pe profit pânã latermenul prevãzut pentru depunerea situaåiilor financiare. ~n cursul anului fiscal contribua-bilii au obligaåia de a depune declaraåia de impunere pânã la termenul de platã al impozitu-lui pe profit, inclusiv.

Dacã organul fiscal constatã cã stabilirea impozitului pe profit nu a fost fãcutã legal,acesta face un calcul æi comunicã în scris contribuabilului modul de stabilire a impozitului.

Pentru neplata în termen a impozitului pe profit se datoreazã majorãri de întârziere.~n afarã de majorãri, se pot aplica æi amenzi contravenåionale sau se poate trece la execu-

tarea silitã a agentului economic, care constã în virarea sumei datorate direct din contulcontribuabilului în contul bugetului de stat. ~n cazuri de abateri grave se aplicã pedepse penale.

AplicaåieSe cunosc urmãtoarele date referitoare la situaåia societãåii comerciale „Arial“ S.R.L. la sfâr-æitul lunii mai:● total venituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10.000 lei ● total cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7.500 lei● dividende de la alte societãåi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .600 lei ● amenzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .500 lei● impozit pe profit datorat la buget pânã la sfâræitul lunii aprilie . . . . . . . . . . . . . .160 lei● cota impozitului pe profit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 %

Sã se determine:1. profitul contabil;2. profitul impozabil;3. impozitul pe profit datorat la sfâræitul lunii mai;4. impozitul pe profit datorat pentru luna mai.

Rezolvare:1. profitul contabil = 10.000 – 7.500 = 2.500 lei2. profitul impozabil = 2.500 – 600+ 500 + 160 = 2.560 lei3. impozitul pe profit datorat la sfâræitul lunii mai = 2.560 x 16% = 409,6 lei4. impozitul pe profit datorat pentru luna mai = 409,6 – 160 = 249,6 lei

Contribuabilii Termenul de plat[ æi depunerea declaraåiei fiscaleAgenåi economici ■ plata impozitului se efectueazã trimestrial, pânã la data de 25,

inclusiv, a primei luni din trimestrul urmãtor;■ contribuabilii care au definitivat pânã la data de 15 februarie

închiderea exerciåiului finaciar anterior plãtesc æi depun decla-raåia anualã aferentã impozitului pe profit pânã la data de 15februarie, inclusiv, în anul urmãtor;

■ în cazul persoanelor juridice care îæi înceteazã activitatea deimpunere a declaraåiei æi platã a impozitului pe profit, plata serealizeazã cu 10 zile înainte de data înregistrãrii încetãrii exis-tenåei persoanei juridice la Registrul Comeråului.

Organizaåiile nonprofit ■ plãtesc impozitul pe profit anual, pânã la data de 15 februarie, in-clusiv, a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul.

Societãåile bancare æi ■ au obligaåia de a plãti impozitul pe profit lunar pânã la data de 25,Banca Naåionalã inclusiv, a lunii urmãtoare celei pentru care se calculeazã impo-a României zitul.

27

Lecturã suplimentarãFacilitãåi fiscale acordate:

■ Contribuabilii care îæi desfãæoarã activitatea în zona liberã pe bazã de licenåã æi care pânãla data de 1 iulie 2002 au realizat investiåii în zona liberã, în active corporale amortizabi-le, utilizate în industria prelucrãtoare, în valoare de cel puåin 1.000.000 dolari SUA, bene-ficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la 31 decembrie 2006;

■ Contribuabilii implicaåi în producerea de filme cinematografice, înscriæi în registrul cine-matografic, beneficiazã pânã la data de 31 decembrie 2006 de scutirea de la plata impozi-tului pe profit a cotei-pãråi din profitul reinvestit în domeniul cinematografiei sau de re-ducerea impozitului pe profit în proporåie de 20%, în cazul în care se creeazã noi locuride muncã æi se asigurã creæterea numãrului scriptic de angajaåi, cu cel puåin 10% faåã deanul financiar precedent;

■ Tot pânã la data de 31 decembrie 2006 urmãtoarele venituri sunt neimpozabile:● veniturile realizate din aplicarea unei invenåii brevetate în România, inclusiv din fabri-

carea produsului sau aplicarea procesului pe o perioadã de 5 ani;● veniturile realizate din aplicarea apiculturii;● pentru investiåiile directe cu impact semnificativ în economie contribuabilii pot dedu-

ce o cotã suplimentarã de 20% din valoarea acestora; ■ Alte facilitãåi.

3.2. Impozitarea microîntreprinderilor

Relansarea economiei naåionale bazatã pe sporirea ratei investiåiilor, participarea sem-nificativã a capitalului naåional æi atragerea resurselor externe, mai ales sub forma investiåiilordirecte, au impus ca acåiune din partea statului aplicarea unor mãsuri de naturã fiscalã. Printreacestea se regãsesc æi cele de revizuire æi simplificare a sistemului de impozite æi de colectarea acestora în sensul stimulãrii muncii, economisirilor æi investiåiilor, prin elaborarea unor actenormative care reglementeazã impunerea microîntreprinderilor, stimulând întreprinzãtoriiprivaåi pentru înfiinåarea æi dezvoltarea întreprinderilor mici æi mijlocii.

Excepåie de la aceste prevederi fac persoanele juridice române care:■ desfãæoarã activitãåi în domeniul bancar;■ desfãæoarã activitãåi în domeniul asigurãrilor æi reasigurãrilor, al pieåei de capital, cu ex-

cepåia persoanelor juridice care desfãæoarã activitãåi de intermediere în aceste domenii;■ desfãæoarã activitãåi în domeniul jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;■ capitalului social este deåinut de un acåionar sau asociat persoanã juridicã cu peste 250

de angajaåi.Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%.

a) este producãtoare de bunuri materiale,presteazã servicii sau/æi desfãæoarã acti-vitate de comerå;

b) are de la 1 pânã la 9 salariaåi, inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depãæit echi-valentul în lei a 100.000 euro, inclusiv;

d) capitalul social al persoanei juridice estedeåinut de persoane, altele decât statul,autoritãåile locale æi instituåiile publice.

O microîntreprindere este o persoanã juridicã românã care îndeplineæte, cumulativ, urmãtoarele condiåii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

28

VENITURILE PUBLICEI

■ este producãtoare de bunuri materiale, presteazã ser-vicii sau/æi desfãæoarã activitate de comerå;

■ are de la 1 pânã la 9 salariaåi, inclusiv;■ a realizat venituri care nu au depãæit echivalentul în

lei a 100.000 euro, inclusiv;■ capitalul social al persoanei juridice este deåinut de

persoane, altele decât statul, autoritãåile locale æi in-stituåiile publice.

Cota de impozit pe veni-turile microîntreprinderi-lor este de 3%. O microîn-treprindere este o persoa-nã juridicã românã careîndeplineæte, cumulativ,urmãtoarele condiåii, ladata de 31 decembrie aanului fiscal precedent

AplicaåieSe cunosc urmãtoarele date referitoare la situaåia S.C. „Arial“ S.R.L. la sfâræitul luniidecembrie 2005:

■ are ca obiect de activitate comercializarea mãrfurilor alimentare în magazine specializate■ la 31 decembrie 2004 avea 5 salariaåi æi o cifrã de afaceri de . . . . . . . . . . . . . 70.000 lei■ total venituri oct. 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.000 lei■ total venituri nov. 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19.000 lei■ total venituri dec. 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24.000 lei

Sã se calculeze impozitul pe venit datorat în trimestrul IV, în cazul în care societateaîndeplineæte condiåiile impuse microîntreprinderilor.

Rezolvare:~ntrucât sunt îndeplinite cumulativ toate condiåiile, societatea comercialã „Arial“

SRL este microîntreprindere æi calculeazã impozitul pe venit aferent trimestrului IV al anu-lui 2005 astfel:■ Total venituri trimestrul IV = 12.000 + 19.000 + 24.000 = 55.000 lei;■ Impozit pe venit = 55.000 x 3% = 1.650 lei;■ ~n luna februarie 2006 societatea va avea de virat suma de 1.650 lei reprezentând impozi-

tul pe venitul microîntreprinderii, aferent trimestrului IV al anului 2005.

Schemã recapitulativã

■ persoanele juridice române, pentru profitul impozabilobåinut din orice sursã, atât din România, cât æi din strã-inãtate;

■ persoane juridice strãine care desfãæoarã activitãåi prin-tr-un sediu permanent în România, pentru profitul afe-rent acestui sediu permanent;

■ persoanele juridice æi fizice strãine care desfãæoarã acti-vitãåi în România, ca parteneri într-o asociere care nu dãnaætere unei persoane juridice, pentru toate veniturilerezultate din activitãåile desfãæurate în România;

■ persoanele juridice strãine care realizeazã venituri din/sau în legãturã cu proprietãåi imobiliare situate în Ro-mânia sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de partici-pare deåinute la o persoanã juridicã românã;

■ persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridiceromâne, pentru veniturile realizate atât în România, câtæi în strãinãtate din asocieri fãrã personalitate juridicã.

Impozitul pe profit se plãteæte la bugetul de stat de cãtre

Cota de impozit pe profit este de 16%.

29

Întrebãri æi temeI. 1. Precizaåi ce categorii de contribuabili sunt obligate la plata impozitului pe profit.

2. Care este cota pentru impozitul pe profit?3. Cum se determinã profitul impozabil?4. Care sunt condiåiile pentru ca o persoanã juridicã românã sã fie microîntreprindere?5. Care este cota de impozit pentru veniturile microîntreprinderilor?

II. Test grilã

III. 1. Se cunosc urmãtoarele date referitoare la situaåia societãåii comerciale „ALFA“S.R.L. la sfâræitul lunii martie:

■ total venituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17.000 lei ■ total cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.500 lei■ dividende de la alte societãåi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 400 lei ■ amenzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 lei■ cota impozitului pe profit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 %

Sã se determine:■ profitul contabil;■ profitul impozabil;

1. Nu intrã în categoria contribuabililor, încazul impozitului pe profit:a) persoanele juridice române, pentru

profitul obåinut din orice sursã, atâtîn România, cât æi în strãinãtate;

b) persoanele juridice strãine, pentruprofitul realizat în România prin in-termediul unui sediu permanent;

c) persoanele fizice sau juridice strãinecare participã, pe baza unui contractde asociere care nu dã naætere uneipersoane juridice, la realizarea de ac-tivitãåi în România, pentru toate veni-turile realizate din acea activitate;

d) asocierile dintre persoane fizice æipersoane juridice române, pentru ve-niturile realizate atât în România, câtæi în strãinãtate;

e) trezoreria statului.2. Impozitul realizat de BNR este impozitat

prin aplicarea unei cote de:a) 38%;b) 80%;c) 25%;d) 100%;e) 16%.

3. Profitul impozabil:

a) se calculeazã aplicând indicele preåu-rilor la venitul mediu realizat pe eco-nomie pentru sectorul respectiv la1000 de lei capital în anul anterior;

b) se calculeazã scãzând din veniturileobåinute cheltuielile efectuate de fir-ma respectivã;

c) este influenåat de cheltuielile nede-ductibile;

d) creæte pe mãsurã ce nu sunt declarateveniturile realizate;

e) reprezintã profitul net care rãmâne ladispoziåia agentului economic.

4. Cota de impozitare pentru microîntre-prinderi este:a) 16%;b) 5%;c) 10%;d) 3%;e) 1%.

5. Rãspunderea pentru calculul impozitelordatorate revine:a) contribuabilului;b) statului;c) celui care primeæte declaraåia;d) acåionarilor;e) niciunuia dintre cei de mai sus.

30

VENITURILE PUBLICEI2. Sã se determine impozitul pe profit la S.C. „Demmo“ S.R.L. ætiind cã:■ total venituri – 40.000 lei, din care dividende primite de la alte societãåi – 5.000 lei;■ total cheltuieli – 25.000 lei, din care amenzi æi penalitãåi – 3.000 lei.

3. Se cunosc urmãtoarele date referitoare la situaåia S.C. „Minerva“ S.R.L. la sfâræitul luniidecembrie 2005:

■ are ca obiect de activitate prestãri servicii transport;■ la 31 decembrie 2004 avea 6 salariaåi æi o cifrã de afaceri de . . . . . . . . . . . . . 50.000 lei■ total venituri oct. 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.000 lei■ total venituri nov. 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.000 lei■ total venituri dec. 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18.000 lei

Sã se calculeze impozitul pe venit datorat în trimestrul IV, în cazul în care societateaîndeplineæte condiåiile impuse microîntreprinderilor.

3.3. Impozitul pe salarii

Impozitul pe salariu reprezintã un alt venit bugetar, întâlnit adesea la agenåii econo-mici. Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani æi/sau naturã obåinute deo persoanã care desfãæoarã o activitate în baza unui contract individual de muncã, indife-rent de perioada la care referã, de denumirea veniturilor sau de forma sub care se acordã,inclusiv indemnizaåia pentru incapacitate temporarã de muncã.

Perceperea impozitului pe salarii urmãreæte participarea salariaåilor la realizarea venitu-rilor bugetare æi asigurarea echitãåii în sfera participãrii acestora la formarea veniturilor buge-tare. Subiectul impozitului pe salariu îl constituie persoanele fizice române æi strãine carerealizeazã venituri sub formã de salarii æi alte drepturi sociale pe teritoriul României.

Venitul brut din salarii reprezintã suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare locde realizare a venitului.

Venitul net din salariu se determinã prin deducerea din venitul brut a urmãtoarelorcheltuieli:

■ Indemnizaåii din activitãåile desfãæurateca urmare a unei funcåii de demnitate pu-blicã;

■ Indemnizaåiile din activitãåi desfãæurateca urmare a unei funcåii alese în cadrulpersoanelor juridice fãrã scop lucrativ;

■ Drepturile de soldã lunarã, indemnizaåi-ile, prime, premii, sporuri æi alte drepturiale cadrelor militare;

■ Indemnizaåia lunarã brutã, precum æisuma din profitul net ce revin administra-torilor la companii/societãåi naåionale,societãåi comerciale la care statul este ac-åionar majoritar;

■ Sumele primite de membrii fondatori aisocietãåilor comerciale constituite prinsubscripåie publicã;

■ Sume primite de reprezentanåii AdunãriiGenerale a Acåionarilor, ai Consiliului deAdministraåie æi de membri ai comisieide cenzori;

■ Sumele primite de reprezentanåii organi-zaåiilor tripartite;

■ Indemnizaåia lunarã a asociatului unic, lanivelul valorii înscrise în declaraåia deasigurãri sociale;

■ Alte drepturi æi indemnizaåii de naturã sa-larialã.

În vederea impunerii se asimileazã salariilor urmãtoarele:

31

a) Contribuåia salariaåilor la asigurãrile sociale, pentru protecåia socialã a æomerilor, pentruasigurãrile de sãnãtate, precum æi alte contribuåii obligatorii stabilite prin lege;

b) Deducerea personalã de bazã acordatã pentru fiecare lunã a perioadei impozabile, numaipentru veniturile din salarii la locul unde se aflã funcåia de bazã.

Deducerea personalã se acordã pentru persoanele fizice care au un venit lunar brutde pânã la 1.000 lei, inclusiv, astfel:■ pentru contribuabilii care nu au persoane în întreåinere – 250 lei;■ pentru contribuabilii care au o persoanã în întreåinere – 350 lei;■ pentru contribuabilii care au douã persoane în întreåinere – 450 lei;■ pentru contribuabilii care au trei persoane în întreåinere – 550 lei;■ pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreåinere – 650 lei;■ pentru contribuabilii care realizeazã venituri brute lunare cuprinse între 1.001 lei æi 3.000

de lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faåã de cele de mai sus æi sunt stabiliteprin Ordinul Ministerului Finanåelor Publice nr. 1016/18.07.2005.

Pentru contribuabilii care realizeazã venituri brute lunare din salarii de peste 3.000de lei nu se acordã deducere personalã.

Impozitul lunar se determinã astfel:1. la locul unde se aflã funcåia de bazã, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul,

determinatã ca diferenåã între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitulbrut a contribuåiilor obligatorii aferente unei luni;

2. pentru veniturile obåinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei decalcul determinatã ca diferenåã între venitul brut æi contribuåiile obligatorii pe fiecare locde realizare a acestora.

Impozitul pe salarii se calculeazã æi se reåine la sursã de cãtre plãtitorii de venituri.

Obligaåiile plãtitorilor de venituri æi ale contribuabililor● Plãtitorii de salarii æi de venituri asimilate salariilor au obligaåia de a calcula æi de a reåine

impozitul aferent fiecãrei luni (metoda stopajului la sursã), la data efectuãrii plãåii aces-tor venituri, precum æi de a-l vira la bugetul de stat la termenul stabilit pentru ultima platãa drepturilor sociale efectuate pentru fiecare lunã;

● Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaåiilor cuprinse în fazafiscalã respectivã; FF1, „Fiæã fiscalã 1“ (pentru venituri din salarii la funcåia de bazã);FF2, „Fiæa fiscalã 2“ (pentru venituri din salarii, altele decât cele de la funcåia de bazã);

● Fiæa fiscalã va fi completatã de cãtre plãtitorul de venituri cu datele personale ale contribu-abilului, menåiuni referitoare la deducerile personale, veniturile din salariile obåinute æi im-pozitul reåinut æi virat în cursul anului, precum æi rezultatul impozitului plãtit pe venitul anualsub formã de salarii.

AplicaåieSã se calculeze salariul net pe luna aprilie, al unui pensionar cu contract de muncã

paråial, de 5 ore/zi, ætiind cã: salariul de încadrare este de 500 lei, prima de Paæti reprezen-tând 50% din salariul de bazã, avans salariu 200 lei. Salariatul nu are persoane în întreåinere.

Luna aprilie a avut19 zile lucrãtoare, iar salariatul a fost în concediu de odihnã 14 zile.Calcul drepturi bãneæti:

a) calcul venituri brute1. ore lucrate (5 x 5 = 25) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .132 lei2. zile concediu odihnã – 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 368 lei

3. prima de Paæti (50% x 500 lei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250 leiSalariul brut (1+2+3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 750 lei

b) deduceri din veniturile brute1. contribuåia la asigurãrile sociale (9,5% x 750) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 lei2. ajutorul de æomaj (1%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0 lei3. fondul de sãnãtate (6,5% x 750) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 leiTotal deduceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 leic) venit net . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 630 leid) deduceri personale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250 leie) venit impozabil (c-d) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380 leif) impozit calculat æi reåinut (380 x 16%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 leig) salariul net de platã (630-61) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 569 leih) avans . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 leii) rest de platã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369 leiObservaåie: în exemplul de mai sus nu s-a reåinut æomajul (1%), deoarece salariatul este pen-

sionar.

Schemã recapitulativã:Perceperea impozitului pe salarii urmãreæte participarea salariaåilor la realizarea ve-

niturilor bugetare.Subiectul impozitului pe salariu îl constituie persoanele fizice române æi strãine care

realizeazã venituri sub formã de salarii æi alte drepturi sociale pe teritoriul României.Venitul brut din salarii reprezintã suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc

de realizare a venitului.

Pentru veniturile obåinute în celelalte cazuri, impozitul lunar se determinã prin apli-carea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinatã ca diferenåã între venitul brut æi con-tribuåiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Impozitul pe salarii se calculeazã æi se reåine la sursã de cãtre plãtitorii de venituri.

Întrebãri æi teme:I. 1. Ce categorii de venituri sunt asimilate salariilor?

2. Cum se determinã venitul net din salarii?3. Cum se determinã impozitul pe salarii?4. Care sunt obligaåiile plãtitorilor de venituri æi ale contribuabililor?

II. Test gril[

32

VENITURILE PUBLICEI

Venitul net din salariu sedeterminã prin deduce-rea din venitul brut a ur-mãtoarelor cheltuieli

■ Contribuåia salariaåilor la asigurãrile sociale, pentru pro-tecåia socialã a æomerilor, pentru asigurãrile de sãnãtate,precum æi alte contribuåii obligatorii stabilite prin lege;

■ Deducerea personalã de bazã acordatã pentru fiecarelunã a perioadei impozabile numai pentru veniturile dinsalarii la locul unde se aflã funcåia de bazã.

1. Subiecåii impunerii sunt: a) Persoanele juridice care realizeazã profit;b) Firmele care au angajaåi persoane fizice;

c) Acåionarii pentru dividende;d) Persoanele fizice care realizeazã veni-

turi sub formã de salarii;

III. Veniturile lunare ale unei persoane angajate cu carte de muncã la o societate comer-cialã, în luna mai 2006 sunt: salariul de încadrare – 800 de lei, spor vechime – 10%.Contribuåiile pentru asigurãrile sociale cuprind: contribuåia salariaåilor la asigurãrilesociale – 9,5%, contribuåia salariatului la fondul de æomaj – 1%, fond de sãnãtate –6,5%. Salariatul nu are nici copii, nici persoane în întreåinere. Sã se determine: a) impozitul pe salariu;

b) salariul net pentru luna mai.

3.4. Impozitul pe dividende

Dividendul este orice distribuire fãcutã de o persoanã juridicã, în bani sau/æi în na-turã, în favoarea acåionarilor sau a asociaåilor, din profitul net stabilit pe baza bilanåuluicontabil anual æi a contului de profit æi pierdere.

Veniturile sub formã de dividende distribuite se impun cu o cotã de 10% din sumaacestora.

Obligaåia calculãrii, reåinerii æi virãrii impozitului pe veniturile sub formã de dividen-de revine persoanelor juridice, odatã cu plata dividendelor cãtre acåionari sau asociaåi.

Impozitul care trebuie reåinut se plãteæte la bugetul de stat pânã la data de 25, inclu-siv, a lunii urmãtoare celei în care se plãteæte dividendul. ~n cazul în care dividendele distri-buite nu au fost plãtite pânã la sfâræitul anului în care s-au aprobat situaåiile financiare anu-ale, impozitul pe dividende se plãteæte pânã la data de 31 decembrie a anului respectiv.

AplicaåieSocietatea comercialã „Arial“ S.R.L. are asociat în persoana dlui Georgescu, cãruia

îi sunt repartizate la sfâræitul anului 2005 urmãtoarele sume:■ dividende brute repartizate asociatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.000 lei■ dividende brute plãtite la 1.09.2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.500 lei■ dividende brute neridicate la 31.12.2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.500 lei

e) Niciuna dintre categoriile de mai sus.2. Contribuabilii, în cazul impozitului pe sa-

larii, sunt:a) Numai persoane fizice române;b) Numai persoane juridice române;c) Numai persoane fizice strãine;d) Persoane fizice române sau strãine;e) Persoane fizice sau juridice române

sau strãine.3. Obiectul impunerii în cazul impozitului pe

salarii îl constituie:a) Numai salariile realizate pe teritoriul

României;b) Salariile realizate în strãinãtate de cã-

tre rezidenåii altor åãri;c) Salariile realizate pe teritoriul Româ-

niei, precum æi salariile primite din sauîn strãinãtate de cãtre persoanele careîæi desfãæoarã activitatea în România;

d) Numai salariile primite în bani în åarãsau în/din strãinãtate;

e) Numai bunurile primite sub formã desalarii de cãtre cetãåenii României.

4. Cotele de impunere în cazul impozituluipe salarii sunt:a) Progresive pe tranæe de venit;b) Regresive pe tranæe de venit;c) Proporåionale;d) Cotã unicã;e) Veniturile sub formã de salarii se im-

poziteazã prin aplicarea unei sumefixe asupra tuturor veniturilor.

5. Impozitul pe salarii se calculeazã:a) Bilunar;b) Lunar;c) Trimestrial;d) Semestrial;e) Anual.

33

VENITURILE PUBLICEI

34

Sã se calculeze impozitul pe dividende.■ impozit pe venitul din dividende scadent la 1.09.2005

3.500 lei x 10% = 350 lei■ impozit pe venitul din dividende scadent la 31.12.2005

1.500 lei x 10% = 150 lei■ total impozit pe dividende

350 lei + 150 lei = 500 lei

TemãSocietatea comercialã „Minerva“ S.R.L. are asociat în persoana dlui Popescu Cã-

tãlin, cãruia îi sunt repartizate la sfâræitul anului 2005 urmãtoarele sume:■ dividende brute repartizate asociatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.000 lei■ dividende brute plãtite la 1.09.2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 4.700 lei■ dividende brute neridicate la 31.12.2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.500 lei

Sã se calculeze impozitul pe dividende.

Lecturã suplimentarã Impozitul pe venitul anual global reprezintã suma datoratã de o persoanã fizicã pen-

tru veniturile realizate într-un an fiscal, determinatã prin aplicarea cotelor de impunere asu-pra venitului anual global impozabil.

Orice persoanã fizicã având domiciliul în Rom]nia are obligaåia de a plãti impozitpentru veniturile obåinute at]t în Rom]nia, c]t æi în strãinãtate.

Veniturile din activitãåi independente:■ Veniturile comerciale = veniturile contribuabililor din comerå, prestãri de servicii, precum

æi din practicarea unei meserii.■ Veniturile din profesii libere = veniturile obåinute din exercitarea profesiilor de medic, avo-

cat, notar, expert-contabil, contabil autorizat, arhitect sau alte profesii asemãnãtoare.■ Veniturile din drepturi de proprietate intelectualã = veniturile provenite din brevete de in-

venåii, desene æi modele, mostre, mãrci de fabricã æi de comerå, know-how, alte venituri.

● Venitul brut din drepturi de proprietate intelectualã reprezintã totalitatea încasãrilor în baniæi/sau echivalentul în lei al venitului în naturã din drepturi de proprietate intelectualã.

● Venitul net din activitãåi independente se determinã pe baza datelor din contabilitateîn partidã simplã, ca diferenåã între venitul brut æi cheltuielile aferente deductibile.

● Venitul net se determinã prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de40% din venitul brut.

● Venitul net din drepturi de autor aferent operelor de artã monumentalã se determinãprin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 50%, aplicatã la venitul brut.

~n cazul veniturilor obåinute din drepturi de proprietate intelectualã se aplicã o cotã deimpunere de 10% la venitul brut.

■ veniturile din activitãåi independente; ■ veniturile din salarii;■ veniturile din cedarea folosinåei bunurilor;■ venituri din dividende;

■ venituri din pensii pentru suma ce depã-æeæte prevederile legale;

■ venituri din activitãåi agricole;■ alte venituri (ex.: din jocuri de noroc).

Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit

35

Veniturile din cedarea folosinåei bunurilor sunt veniturile în bani æi/sau în naturã, pro-venind din cedarea folosinåei bunurilor mobile æi imobile, obåinute de cãtre proprietar,uzufructuar sau alt deåinãtor legal. Ele se stabilesc pe baza contractului încheiat între pãråi,în formã scrisã æi înregistrat la organul fiscal competent.

Venitul brut se stabileæte pe baza chiriei sau a arendei prevãzute în contract. Venitulnet se determinã prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli deductibile de30%, aplicatã la venitul brut.

Venitul net din cedarea folosinåei bunurilor imobile cu destinaåii de locuinåã se deter-minã prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli deductibile de 50%, aplicatãasupra venitului brut. Acest venit nu se globalizeazã, impozitul rezultat fiind impozit final.

Venituri din pensiiEste impozabilã totalitatea veniturilor nete încasate cu titlu de pensie, pentru partea

ce depãæeæte limitele prevãzute de lege, respectiv 900 de lei.

Venitul brut reprezintã sumele plãtite cu titlu de pensii de asigurãri sociale de stat,pensii plãtite din bugetul de stat, pensii suplimentare.

Venitul net din pensie reprezintã diferenåa dintre venitul brut æi contribuåia pentruasigurãrile sociale de sãnãtate.

Impozitul pe venitul din pensii se calculeazã æi se vireazã lunar de cãtre unitãåile plãti-toare ale acestor venituri, prin aplicarea baremului lunar prevãzut de lege asupra venituluiimpozabil lunar din pensii, determinat prin deducerea din suma veniturilor nete a unei sumefixe neimpozabile stabilite prin lege.

Venituri din activitãåi agricole

Veniturile brute din activitãåi agricole sunt veniturile din urmãtoarele activitãåi:a) cultivarea æi valorificarea florilor, legumelor æi zarzavaturilor, în sere æi solare æi/sau

în sistem irigat;b) cultivarea æi valorificarea arbuætilor, plantelor decorative æi ciupercilor;c) exploatarea pepinierelor viticole æi pomicole æi altele asemenea.

Venitul net dintr-o activitate agricolã se stabileæte pe bazã de norme de venit. Nor-mele de venit se stabilesc de cãtre direcåiile teritoriale de specialitate ale MinisteruluiAgriculturii, Pãdurilor æi Dezvoltãrii Rurale æi se aprobã de cãtre direcåiile generale alefinanåelor publice teritoriale ale Ministerului Finanåelor Publice.

Impozitul pe venitul net din activitãåi agricole se calculeazã atât prin aplicarea uneicote de 16% asupra venitului net, determinat pe bazã de norme de venit, c]t æi în sistem real,impozitul fiind final.

Alte venituriAceastã categorie cuprinde veniturile obåinute din jocurile de noroc, veniturile din pre-

mii, precum æi alte venituri.

Venitul sub formã de premii dintr-un singur concurs se impune, prin reåinerea lasursã, cu o cotã de 16% aplicatã asupra venitului net.

Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reåinere la sursã, cu o cotã de 20% apli-catã asupra venitului net care nu depãæeæte cuantumul de 10.000 de lei. Obligaåia calculã-rii, reåinerii æi virãrii impozitului revine plãtitorilor de venituri.

VENITURILE PUBLICEI

36

Nu sunt impozabile veniturile obåinute din premii æi din jocuri de noroc, în bani æi/saunaturã, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în valoare de 600 de lei pentru fiecare con-curs sau joc de noroc, realizate de acelaæi organizator sau plãtitor într-o singurã zi.

Impozitul calculat æi reåinut în momentul plãåii este impozitul final.

Veniturile din dividende æi veniturile din jocurile de noroc, din transferul drepturilor deproprietate asupra veniturilor mobiliare æi din activitãåile agricole, precum æi alte venituri nusunt incluse în venitul anual impozabil.

Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedeazã astfel:a) se calculeazã venitul net/pierderea fiscalã pentru activitatea desfãæuratã în cadrul fiecãrei

categorii de venit supuse globalizãrii;b) se însumeazã veniturile nete, av]ndu-se în vedere æi pierderile admise la compensare pen-

tru anul fiscal de impunere. Din rezultatul obåinut se deduc, în ordine, pierderile fiscalereportate, acestea reprezent]nd venitul anual global;

c) din venitul anual global se scad deducerile personale, rezult]nd venitul anual impozabil.Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de cãtre organul fiscal

competent, pe baza declaraåiei de venit, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului netanual impozabil din anul fiscal respectiv.

Contribuabilii nu sunt obligaåi sã depunã declaraåia de venit la organul fiscal com-petent dacã:● obåin numai venituri sub formã de salarii, pentru activitãåi desfãæurate în Rom]nia;● obåin numai venituri din investiåii, pensii, venituri din activitãåi agricole, venituri din pre-

mii æi din jocuri de noroc, venituri din alte surse.Contribuabilii pot dispune asupra destinaåiei unei sume reprezent]nd p]nã la 2% din

impozitul pe venitul net anual impozabil datorat pentru sponsorizarea entitãåilor nonprofit.

4. Impozitele indirecte

Caracterizarea generalã a impozitelor indirecteImpozitele æi taxele constituie componente tot mai importante ale vieåii economice, prin

intermediul cãrora statul îæi procurã resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice,de a cãror realizare depinde îndeplinirea funcåiilor sale.

Impozitele indirecte se percep de la toåi cei care consumã bunuri din categoria celorimpuse sau beneficiazã de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea sau situaåia personalãa acestora. Fiind percepute în cote proporåionale asupra valorii mãrfurilor vândute æi a serviciilorprestate ori în sume fixe pe unitatea de mãsurã, impozitele indirecte creeazã impresia falsã cã arfi suportate în aceeaæi mãsurã de toate pãturile sociale, cã ar asigura o repartiåie echitabilã asarcinilor fiscale.

Deæi cota impozitului indirect perceput la vânzarea unei anumite mãrfi este micã, indife-rent dacã cumpãrãtorul acesteia este muncitor, åãran, industriaæ sau comerciant, raportat însã laîntregul venit, impozitul indirect capãtã un caracter regresiv. Aæadar, cu cât o persoanã realizeazãvenituri mai mici, cu atât suportã pe calea impozitului pe consum o sarcinã fiscalã mai mare.

Venitulanual global

impozabil

venituri din activitãåi independente

venituri din salarii

venituri din cedarea folosinåei bunurilor æi a veniturilor de aceeaæi naturã

pierderilefiscale

reportate æi deducerile

personale

=+

+–[ ]

Toate impozitele directe æi indirecte contribuie la scãderea nivelului de trai al populaåiei,dar în mod diferit. Astfel, în timp ce impozitele directe duc la scãderea veniturilor nominale alediferitelor categorii sociale, impozitele indirecte micæoreazã puterea de cumpãrare.

~n åãrile dezvoltate, de regulã, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilorfiscale ale statului este mai mic decât cel al impozitelor directe.

~n åãrile în curs de dezvoltare, însã, ponderea impozitelor indirecte o devanseazã pecea a impozitelor directe, în totalul veniturilor fiscale ale statului, din cauza:■ randamentului scãzut al impozitelor pe venit æi al celor pe avere;■ comoditãåii æi costului relativ redus al perceperii acestora (reclamã, cheltuieli modice de

aæezare, percepere æi urmãrire);■ caracterului lor mai voalat – fiind cuprinse în preåul de vânzare al bunurilor æi serviciilor,

nemulåumirea cumpãrãtorilor se îndreaptã asupra agenåilor economici æi nu asupra statu-lui, care l-a instituit.

La impozitele indirecte nu este vorba de o constrângere politicã, ca în cazul impozi-telor directe, ci de una de ordin economic.

~n perioadele în care economia înregistreazã un curs ascendent, impozitele indirecteau un randament fiscal ridicat, în schimb, în perioada de crizã æi de presiune, când produc-åia æi consumul cresc mai lent, încasãrile din impozitele indirecte urmeazã aceeaæi evoluåie,periclitând echilibrul bugetar.

~n România, în perioada 1998-2002 se observã o tendinåã de creætere a impozitelor in-directe atât în mãrime absolutã, cât æi relativã, dupã cum se constatã din graficul de mai jos.

Creæterea în mãrime absolutã se datoreazã atât creæterii nivelului preåurilor, dar æi in-flaåiei, situatã la o cotã ridicatã. Creæterea relativã a impozitelor indirecte se datoreazã fap-tului cã veniturile manifestã o tendinåã de scãdere æi, deci trebuie acoperite necesitãåile fi-nanciare ale statului prin impozite indirecte, astfel: de la 59,27% în anul 1998 la 78,79% înanul 2000, scãzând apoi la 65,57% în anul 2001.

Impozitele indirecte se pot prezenta sub mai multe forme, cum ar fi: taxa pe valoareadãugatã; accize; taxe vamale; alte impozite indirecte (ex.: taxa de timbru).

Ponderea categoriilor de impozite indirecte din total impozite indirecte se prezintã în tabelul de mai jos, conform legii anuale bugetare (în perioada 1998-2002)Impozite indirecte 1998 1999 2000 2001 * prognozat 2002TVA 57,92% 51,86% 51,72% 49,67% 50,81%Accize 23,12% 28,29% 33,56% 31,54% 31,27%Taxe vamale 15,71% 16,14% 11,46% 10,37% 7,78%Alte impozite indirecte 3.25% 3,71% 3,56% 8,42% 10,14%

37

Ponderea importurilor directe în veniturile totale ale bugetului de stat al României æi în PIB, în perioada 1998-2002100

80

60

40

20

01998 1999 2000 2001 2002

VT PIB

Toate impozitele directe æi indirecte contribuie la scãderea nivelului de trai al populaåiei,dar în mod diferit. Astfel, în timp ce impozitele directe duc la scãderea veniturilor nominale alediferitelor categorii sociale, impozitele indirecte micæoreazã puterea de cumpãrare.

~n åãrile dezvoltate, de regulã, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilorfiscale ale statului este mai mic decât cel al impozitelor directe.

~n åãrile în curs de dezvoltare, însã, ponderea impozitelor indirecte o devanseazã pecea a impozitelor directe, în totalul veniturilor fiscale ale statului, din cauza:■ randamentului scãzut al impozitelor pe venit æi al celor pe avere;■ comoditãåii æi costului relativ redus al perceperii acestora (reclamã, cheltuieli modice de

aæezare, percepere æi urmãrire);■ caracterului lor mai voalat – fiind cuprinse în preåul de vânzare al bunurilor æi serviciilor,

nemulåumirea cumpãrãtorilor se îndreaptã asupra agenåilor economici æi nu asupra statu-lui, care l-a instituit.

La impozitele indirecte nu este vorba de o constrângere politicã, ca în cazul impozi-telor directe, ci de una de ordin economic.

~n perioadele în care economia înregistreazã un curs ascendent, impozitele indirecteau un randament fiscal ridicat, în schimb, în perioada de crizã æi de presiune, când produc-åia æi consumul cresc mai lent, încasãrile din impozitele indirecte urmeazã aceeaæi evoluåie,periclitând echilibrul bugetar.

~n România, în perioada 1998-2002 se observã o tendinåã de creætere a impozitelor in-directe atât în mãrime absolutã, cât æi relativã, dupã cum se constatã din graficul de mai jos.

Creæterea în mãrime absolutã se datoreazã atât creæterii nivelului preåurilor, dar æi in-flaåiei, situatã la o cotã ridicatã. Creæterea relativã a impozitelor indirecte se datoreazã fap-tului cã veniturile manifestã o tendinåã de scãdere æi, deci trebuie acoperite necesitãåile fi-nanciare ale statului prin impozite indirecte, astfel: de la 59,27% în anul 1998 la 78,79% înanul 2000, scãzând apoi la 65,57% în anul 2001.

Impozitele indirecte se pot prezenta sub mai multe forme, cum ar fi: taxa pe valoareadãugatã; accize; taxe vamale; alte impozite indirecte (ex.: taxa de timbru).

Ponderea categoriilor de impozite indirecte din total impozite indirecte se prezintã în tabelul de mai jos, conform legii anuale bugetare (în perioada 1998-2002)Impozite indirecte 1998 1999 2000 2001 * prognozat 2002TVA 57,92% 51,86% 51,72% 49,67% 50,81%Accize 23,12% 28,29% 33,56% 31,54% 31,27%Taxe vamale 15,71% 16,14% 11,46% 10,37% 7,78%Alte impozite indirecte 3.25% 3,71% 3,56% 8,42% 10,14%

37

Ponderea importurilor directe în veniturile totale ale bugetului de stat al României æi în PIB, în perioada 1998-2002100

80

60

40

20

01998 1999 2000 2001 2002

VT PIB

4.1. Accizele

Accizele reprezintã taxe speciale de consumaåie, care se datoreazã bugetului de statpentru anumite produse din åarã æi din import, fiind incluse în preåul de vânzare al acestora.

Accizele constituie, ca importanåã, respectiv ca volum al încasãrilor, a doua sursã devenituri a bugetului de stat, aæa cum reiese din tabelul prezentat anterior. Ele se percep asu-pra produselor care se consumã în cantitãåi mari æi care nu pot fi înlocuite de consumatoricu altele de acelaæi tip. ~n acest mod accizele au un randament fiscal ridicat æi constant.

Plãtitorii accizelorPlãtitorii de accize pentru grupa 1 (alcool, distilate, bãuturi alcoolice, vinuri æi bere) sunt:

● persoanele juridice, asociaåiile familiale æi persoanele fizice autorizate care produc sauimportã aceste produse;

● agenåii economici autorizaåi care cumpãrã de la producãtorii individuali, persoane fizice,aceste produse pentru prelucrare æi/sau comercializare;

Plãtitorii de accize pentru grupa 2 (produse din tutun) sunt:● persoanele juridice, asociaåiile familiale æi persoanele fizice autorizate care produc sau

importã aceste produse;● agenåii economici care utilizeazã toate cantitãåile de produse obåinute din producåia pro-

prie sau din import.Plãtitorii de accize pentru grupa 3 (uleiuri minerale) sunt:

● agenåii economici producãtori sau importatori ai acestor produse.Plãtitorii de accize pentru grupa 4 (alte produse) sunt:

● persoanele juridice, asociaåiile familiale æi persoanele fizice autorizate care produc, im-portã æi comercializeazã aceste produse;

● agenåii economici care folosesc toate cantitãåile de produse obåinute din producåia pro-prie sau din import.

38

VENITURILE PUBLICEI

1) alcool, distilate, bãuturi alcoolice, vinuriæi bere:■ alcool etilic, distilate de origine agri-

colã æi bãuturi alcoolice distilate (åui-cã, rachiuri din fructe);

■ vinuri (liniætite, spumoase, speciale);■ bere;■ bãuturi fermentate, altele decât berea

æi vinul;■ produse intermediare (toate produsele

care au o concentraåie alcoolicã maimare de 1,2% în volum, dar care nu de-pãæeæte 22% în volum).

2) produse din tutun:■ åigarete;■ åigãri æi åigãrile de foi;■ tutunul pentru fumat.

3) uleiuri minerale:■ benzine cu plumb, benzine fãrã plumb,

motorinã;■ gaze petroliere lichefiate;■ uleiuri pentru motoare auto etc.

4) alte produse æi grupe de produse:■ cafea;■ articole de cristal;■ confecåii din blãnuri naturale;■ bijuterii din aur æi/sau platinã, cu ex-

cepåia verighetelor;■ autoturisme;■ parfumuri, ape de colonie, ape de toaletã;■ camere video;■ cuptoare cu microunde etc.

Accizele se percep asupra unor produse de larg consum considerate de lux æi unele chiar nocive, cum ar fi

În cazul produselor din grupele 1, 2 æi 4 agenåii economici plãtesc accize inclusivpentru cantitãåile de produse:◗ acordate acåionarilor ca dividende sau ca platã în naturã æi, dupã caz, persoanelor fizice;◗ consumate pentru reclamã æi pentru publicitate;◗ înstrãinate sub orice formã, cu sau fãrã titlu gratuit, ori utilizate în orice alt scop decât

comercializarea.Sunt scutite de la plata accizelor:

◗ produsele exportate direct sau prin agenåi economici care percep comision;◗ produsele comercializate prin magazinele autorizate (duty-free);◗ produsele în regim de tranzit sau în regim de import temporar;◗ produsele livrate la rezerva de stat æi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim;◗ bunurile de import provenite din donaåii sau finanåate direct din împrumuturi neram-

bursabile;◗ alcoolul etilic rafinat utilizat în producåia de medicamente, în producåia de oået alimen-

tar, în industria cosmeticã etc.Accizele se calculeazã diferenåiat în funcåie de grupa de produse la care se referã, ca de ex.:

■ pentru produsele petroliere, accizele sunt stabilite în echivalent euro/tona de produs;■ pentru åigarete, se datoreazã bugetului de stat o accizã specificã, stabilitã în echivalent

euro/1000 åigarete la care se adaugã o cotã procentualã aplicatã preåurilor maxime devânzare cu amãnuntul declarate etc.

Accizele se plãtesc în lei. Valoarea în lei a accizelor æi a impozitelor datorate buge-tului de stat, stabilite în echivalent euro pe unitatea de mãsurã, se determinã prin transfor-marea sumelor exprimate în euro la cursul de schimb al B.N.R. pentru ultima zi a fiecãreiluni. Acest curs se utilizeazã pentru calculul accizelor pentru toatã luna urmãtoare.

Plata accizelor se efectueazã lunar pânã la data de 25 a lunii urmãtoare, pe baza De-contului privind accizele æi a Declaraåiei de impunere, prin virament bancar sau numerar încontul bugetului de stat.

Pentru produsele din import plata se face la organele vamale, odatã cu plata taxelorvamale.

Neplata integral æi la termen a accizelor atrage majorãri de întârziere.

39

● pentru produsele din producåia internã –preåul producãtorului care nu poate fimai mic decât suma costurilor ocaziona-te de obåinerea produsului respectiv;

● pentru produsele din import – valoareaîn vamã, stabilitã conform legii, la carese adaugã taxe vamale æi alte taxe spe-ciale;

● pentru produsele provenite de la per-

soane fizice înregistrate ca agenåi eco-nomici, dar comercializate prin agenåieconomici – contravaloarea ce se cuvinedeponentului;

● pentru bunurile amanetate de la persoa-nele fizice æi devenite proprietatea case-lor de amanet – contravaloarea încasatãde casele de amanet la vânzarea bunuri-lor respective, mai puåin accizele.

Accizele preced TVA-ul æi se calculeazã o singurã datã prin aplicarea de cote procentuale proporåionale asupra bazei de impozitare, care reprezintã

AplicaåieUn agent economic produce într-un an 30.000 hl de bere îmbuteliatã în sticle de 1 litru, cutãrie alcoolicã 10% din volum. Cursul de schimb: 1 euro = 3,5101 lei.Care este acciza totalã datoratã statului?

Rezolvare:Acciza specificã se determinã dupã formula:

Acc = (Q x C x K x Cs) / 100

unde: Acc = mãrimea accizeiQ = cantitatea (în litri)C = concentraåia alcoolicãK = 1,20 euro / hl / grad alcoolicCs = cursul de shimb

Vom avea:Acc = (30.000 x 10% x 1,20 x 3,5101) / 100Acc = 126,36 lei

2. Un agent economic importã 100.000 de bucãåi de åigãri de foi. Cursul de schimb:1 euro = 3,5101 lei.

Determinaåi valoarea totalã a accizei.Rezolvare:

Acciza specificã pentru åigãri se determinã dupã formula:

Acc = (Q x K x Cs)

unde: Acc = mãrimea accizeiQ = cantitatea (în 1000 bucãåi)K = 6,50 euro/1000 bucãåiCs = cursul de schimb

Vom avea:Acc = 100 x 6,50 x 3,5101Acc = 2.281,56 lei

Schemã recapitulativã

Accizele reprezintã taxe speciale de consumaåie, care se datoreazã bugetului de statpentru anumite produse din åarã æi din import, fiind incluse în preåul de vânzare al acestora.

Accizele se percep asupra unor produse de larg consum considerate de lux æi unelechiar nocive.

Accizele preced TVA-ul æi se calculeazã o singurã datã, prin aplicarea de cote pro-centuale proporåionale asupra bazei de impozitare.

Plata accizelor se efectueazã lunar, pânã la data de 25 a lunii urmãtoare, pe baza De-contului privind accizele æi a Declaraåiei de impunere, prin virament bancar sau numerar,în contul bugetului de stat.

40

VENITURILE PUBLICEI

Impozitele indirecte sepot prezenta sub mai mul-te forme

■ taxa pe valoarea adãugatã;■ accize;■ taxe vamale;■ alte impozite indirecte (ex.: taxa de timbru).

Întrebãri æi teme:I. 1. Sub ce formã se prezintã impozitele indirecte?

2. Ce reprezintã accizele?3. Care sunt categoriile de produse asupra cãrora se percep accizele?4. Care sunt categoriile de produse scutite de la plata accizelor?5. Cum se calculeazã accizele?

II. Test grilã

III 1. Un agent economic produce într-un an 20.000 hl de bere îmbuteliatã în sticle de 1litru, cu tãrie alcoolicã 12% din volum. Cursul de schimb: 1 euro = 3,5101 lei,K=1,20/hl/grad alcoolicCare este acciza totalã datoratã statului?

2. Un agent economic importã 150.000 de bucãåi de åigãri de foi. Cursul de schimb: 1 euro = 3,5101 lei, K= 6,50 euro/1000 bucãåi.Determinaåi valoarea totalã a accizei.

41

1. ~n categoria impozitelor indirecte se in-clud:a) Taxa pe valoarea adãugatã, impozitul

pe spectacole, veniturile din amenzi,impozitul pe venitul agricol;

b) Taxele vamale, impozitul pe specta-cole, impozitul pe salarii, taxa asupramijloacelor de transport;

c) Taxele consulare, taxa pe valoareaadãugatã, penalitãåile æi majorãrilepentru veniturile nevãrsate la termen,impozitul pe profit;

d) Accizele, TVA-ul, taxele vamale, mo-nopolurile fiscale;

e) Taxa pe valoarea adãugatã, accizele,taxele vamale, contribuåia pentru pen-sia suplimentarã.

2. ~n cadrul impozitelor indirecte nu se includ:a) Taxa pe valoarea adãugatã;b) Accizele;c) Taxa asupra mijloacelor de transport;d) Taxa de timbru;e) Taxele vamale.

3. Accizele sunt:a) Impozite directe;b) Venituri nefiscale ale statului;c) Taxe speciale de consumaåie;d) Taxe de consumaåie care se aplicã va-

lorii adãugate;

e) Taxe de impozitare a profitului.4. Accizele pentru bãuturi alcoolice nu se

datoreazã de cãtre:a) Agenåii economici care produc sau

importã astfel de produse;b) Agenåii economici prestatori, pentru

toate cantitãåile de produse de acestgen, obåinute în sistem de prestãri deservicii;

c) Agenåii economici care cumpãrã dela persoanele fizice produse de acestgen supuse accizelor;

d) Persoane fizice care introduc în åarãalcool în cantitãåi mai mari decât li-mitele admise în regimul de taxe va-male;

e) Persoanele fizice care produc pentruconsum propriu bãuturi alcoolice.

5. ~n determinarea accizelor:a) Se åine cont de taxa pe valoarea adãu-

gatã;b) Se åine cont de valoarea pe care o au

bunurile în cazul vânzãrii cu amãnun-tul;

c) Se foloseæte o cotã unicã pentru toateprodusele;

d) Se åine cont de cumpãrãtor;e) Se calculeazã un preå mediu pentru

fiecare categorie de produse.

4.2. Taxa pe valoarea adãugatã

Taxa pe valoarea adãugatã este un impozit indirect asupra consumului, cu caracter ge-neral, care se stabileæte asupra operaåiilor privind transferul de bunuri æi a prestãrilor de ser-vicii cu platã; taxa pe valoarea adãugatã se aplicã æi/sau consumã.

Valoarea adãugatã reprezintã diferenåa dintre încasãrile obåinute din vânzarea bunu-rilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrãrilor æi plãåile efectuate pentru bunuri æi ser-vicii aferente aceleiaæi faze a circuitului economic.

Sistemul de funcåionare a TVA-ului are la bazã un principiu fundamental care constãîn aceea cã din taxa facturatã pentru bunurile livrate æi serviciile prestate se scade taxa aferen-tã bunurilor sau serviciilor achiziåionate sau executate în unitãåi proprii destinate realizãrii deoperaåii impozabile.

Plãtitorii de TVA

Operaåiunile impozabile:■ Livrãrile de bunuri, care constau în transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor

obåinute de proprietar cãtre beneficiar, direct sau prin cei care achiziåioneazã în numeleacestora, prin: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societãåii comerciale,predarea de cãtre agenåii economici a unor bunuri cu titlu gratuit etc.

Operaåiunile asimilate vânzãrilor:● Vânzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe bazã de contract, precum æi

închirierea unor bunuri cu clauza trecerii proprietãåii asupra bunurilor respective dupãplata ultimei rate sau la o anumitã datã stabilitã în contract;

● Preluarea de cãtre contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele societãåiicomerciale, pentru a fi utilizate în scopuri care nu fac legãturã cu activitatea economi-cã desfãæuratã de cãtre aceætia sau pentru a fi puse la dispoziåia altor persoane fizicesau juridice, în mod gratuit;

● Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, în schim-bul unei despãgubiri, în condiåiile legii;

● Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executãrii silite.

42

VENITURILE PUBLICEI

■ Contribuabilii înregistraåi la organele fis-cale ca plãtitori de TVA pentru livrãrilede bunuri mobile, transferul proprietãåiibunurilor imobiliare æi prestãrile de ser-vicii supuse TVA-ului;

■ Titularii operaåiunilor de import de bu-nuri, efectuate direct, prin comisionariîn vamã sau teråe persoane juridice careacåioneazã în numele æi din ordinul titu-larului operaåiunii de import;

■ Persoane fizice, pentru bunurile introduseîn åarã, potrivit Regulamentului Vamalaplicabil acestora;

■ Persoane juridice sau fizice cu sediul saucu domiciliul stabil în România, pentrubunurile de import închiriate, precum æipentru serviciile efectuate de prestatoricu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate,referitoare la: cesiuni æi concesiuni aledreptului de autor, de brevete, de mãrcide fabricã æi de comerå sau alte drepturisimilare; servicii de publicitate; presta-åiile consumatorilor, inginerilor, birouri-lor de studii, avocaåilor, experåilor con-tabili, prelucrarea de date æi furnizareade informaåii, operaåiuni bancare æi fi-nanciare, de asigurare æi reasigurare; pu-nerea la dispoziåie de personal etc.

TVA-ul datorat bugetului de stat se plãteæte de cãtre

■ Prestãrile de servicii efectuate pe teritoriul åãrii (lucrãri de construcåii-montaj, transportde persoane æi/sau mãrfuri, servicii de poætã sau telecomunicaåii, operaåiuni de leasing,operaåiuni de intermediere sau de comision, operaåiuni de publicitate, consulting, cerce-tãri, expertize, operaåiuni bancare, financiare, de asigurare etc.);

■ Transferul proprietãåii bunurilor imobile între contribuabili, precum æi între aceætia æi per-soanele fizice;

■ Importul de bunuri æi servicii;■ Serviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate, pentru care locul

prestãrii se considerã a fi în România, în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabiliteprin lege.

Baza de impozitare æi cotele de impunere ale TVA-uluiBaza de impozitare reprezintã contravaloarea bunurilor livrate æi a serviciilor prestate,

exclusiv TVA.Obligaåia de platã a TVA-ului ia naætere la data efectuãrii livrãrii de bunuri mobile, a

transferului proprietãåii bunurilor imobile æi/sau a prestãrii serviciilor.Pentru livrãrile de bunuri æi/sau prestãrile de servicii cu plata în rate obligaåia de

platã a TVA-ului intervine la data prevãzutã pentru plata ratelor. Baza de impozitare este determinatã de:

a) Preåurile negociate între vânzãtor æi cumpãrãtor, cuprinzând æi accizele stabilite de lege,precum æi alte cheltuieli datorate de cumpãrãtor pentru livrãrile de bunuri æi care nu aufost cuprinse în preå;

43

1. Livrãrile de bunuri æi prestãrile de servi-cii rezultate din activitatea specificã au-torizatã:a) spitalizarea, îngrijirile medicale, inclu-

siv cele veterinare, æi operaåiunile lega-te de acestea, desfãæurate în unitãåi au-torizate pentru astfel de activitãåi, indi-ferent de forma de organizare;

b) prestãri de servicii efectuate de cãtrestomatologi æi tehnicieni dentari;

c) prestãrile de îngrijire æi supraveghereefectuate de personal medical æi para-medical;

d) livrãri de organe æi sânge de proveni-enåã umanã;

e) activitatea de învãåãmânt, inclusiv ac-tivitatea cãminelor æi a cantinelor or-ganizate pe lângã aceste unitãåi, for-marea profesionalã a adulåilor, pre-cum æi prestãrile de servicii æi livrãrilede bunuri legate de acestea.

2. Operaåiunile de import: a) Bunurile din import, potrivit Tarifului

Vamal de Import al României;b) Mãrfurile importate æi comercializate

în regim de duty-free, prin magazinele

pentru servirea în exclusivitate a repre-zentanåelor diplomatice æi a personalu-lui acestora;

c) Materiile prime æi materialele impor-tate, destinate exclusiv realizãrii deproduse finite care sunt exportate întermen de 45 de zile de la data efec-tuãrii importului;

d) Bunurile introduse în åarã fãrã platataxelor vamale, potrivit regimului va-mal aplicabil persoanelor fizice;

e) Reparaåiile æi transformãrile la nave æiaeronave româneæti în strãinãtate;

f) Bunurile din import similare bunurilordin åarã scutite de TVA, potrivit legii;

g) Mijloacele de transport, mãrfurile æialte bunuri provenite din strãinãtate,care se introduc direct în zonele libere;

h) Licenåe de filme æi programe, drep-turi de transmisie, abonamente laagenåii externe etc.;

i) Importuri de bunuri efectuate de insti-tuåiile publice finanåate din împrumu-turi contractate de pe piaåa externã cugaranåie de stat.

Scutiri de la plata TVA-ului

b) Tarifele negociate pentru prestãrile de servicii;c) Preåurile de piaåã sau, în lipsa acestora, costurile de producåie ale bunurilor preluate din

activele societãåii de cãtre contribuabili pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legã-turã cu activitatea economicã desfãæuratã de acestea;

d) Valoarea în vamã, determinatã potrivit legii, la care se adaugã taxa vamalã, alte taxe æiaccizele datorate pentru bunurile importate;

e) Preåurile vânzãrilor efectuate din depozitele vãmii sau preåurile stabilite prin licitaåii;f) Preåurile de piaåã sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate de contribu-

abili în scopuri care nu au legãturã cu activitatea economicã desfãæuratã de acestea saupentru alte persoane fizice ori juridice, în mod gratuit.

Nu se cuprind în baza de impozitare:a) Remizele æi alte reduceri de preå acordate de furnizor direct clientului;b) Penalizãrile pentru neîndeplinirea totalã sau paråialã a obligaåiilor contractuale;c) Dobânzile percepute pentru plãåi cu întârziere, vânzãri cu plata în rate sau la termene de

peste 90 de zile, operaåiuni de leasing;d) Sumele achitate de furnizori sau prestatori în contul clientului æi care apoi se deconteazã

acestuia;e) Ambalajele (navete, sticle, borcane etc.) care circulã între furnizorii de marfã æi clienåi,

prin schimb, fãrã facturare.

Exigibilitatea este data începând de când se datoreazã TVA-ul, data de la care organulfiscal are dreptul sã pretindã plãtitorului achitarea TVA-ului.

TVA-ul se plãteæte pe baza Decontului privind TVA-ul, întocmit lunar, pânã la data de25 ale lunii urmãtoare, prin virament, CEC sau cu numerar, la organul fiscal competent saula bãncile comerciale, dupã caz.

Contribuabilii care realizeazã operaåiuni impozabile sunt obligaåi:■ Sã consemneze livrãrile de bunuri æi/sau prestãrile de servicii în facturi fiscale sau în do-

cumente legal aprobate æi sã completeze toate datele prevãzute de acestea;■ Sã åinã evidenåa contabilã, potrivit legii, fapt care sã permitã determinarea bazei de im-

pozitare æi TVA-ul facturat pentru livrãrile æi/sau prestãrile de servicii efectuate, precumæi cea deductibilã, aferentã intrãrilor;

■ Sã furnizeze organelor fiscale toate justificãrile necesare, în vederea stabilirii operaåiuni-lor impozabile efectuate atât la sediul principal, cât æi la subunitãåi.

44

VENITURILE PUBLICEI

~n România se aplicã urmãtoarele cote:A. Cota standard de 19% care se aplicã asu-

pra bazei de impozitare pentru oriceoperaåiune impozabilã care nu este scu-titã de taxa pe valoarea adãugatã æi carenu este supusã cotei reduse a taxei pevaloarea adãugatã;

B. Cota redusã de 9% pentru: a) Dreptul de intrare la castele, muzee,

case memoriale, monumente istorice,arheologice, grãdini zoologice æi bo-tanice, târguri æi expoziåii;

b) Livrarea de manuale æcolare, cãråi, ziareæi reviste, cu excepåia celor destinate ex-clusiv publicitãåii;

c) Livrãrile de proteze de orice fel, cu ex-cepåia protezelor dentare;

d) Livrãrile de produse ortopedice;e) Medicamente de uz uman æi veterinar;f) Cazarea în cadrul sectorului hotelier sau

al sectoarelor cu funcåie similarã, inclu-siv închirierea terenurilor amenajatepentru camping.

Cotele de impunere

Existã cinci tipuri de TVA:1. TVA-ul colectat reprezintã TVA-ul înscris distinct în facturile emise pentru bunuri æi ser-

vicii destinate realizãrii de operaåii impozabile, calculat astfel:

Valoarea mãrfii din facturile emise, fãrã TVA x 19%.

~n cazul încasãrilor în numerar

TVA-ul colectat este egal cu încasãri în numerar la sfâræitul zilei x19/119.

2. TVA-ul deductibil reprezintã TVA-ul înscris în facturile primite pentru bunuri æi serviciidestinate realizãrii de operaåii impozabile, calculat astfel:

Valoarea mãrfii din facturile primite, fãrã TVA x19%.

3. TVA-ul de platã calculat ca diferenåã între TVA-ul colectat æi TVA-ul deductibil, atuncicând TVA-ul colectat > TVA-ul deductibil.

4. TVA-ul de recuperat calculat ca diferenåã între TVA-ul deductibil æi TVA-ul colectat, atunci când TVA-ul deductibil > TVA-ul colectat.

5. TVA-ul neexigibil reprezintã TVA-ul înscris în facturile emise pentru bunuri sau serviciice urmeazã a fi plãtite, încasate în rate, precum æi TVA-ul inclus în preåul de vânzare cuamãnuntul la unitãåile economice ce au ca obiect de activitate comeråul cu amãnuntul,åinând evidenåa mãrfurilor din depozit la acest preå.

TVA-ul neexigibil åine evidenåa stocului de marfã pânã la vânzarea acestuia, când setransformã în TVA-ul colectat.

AplicaåieSocietatea comercialã „Arial“ S.R.L, cu sediul în localitatea Bucureæti, sector 3, str.

Aleea Florilor nr. 24, cod fiscal 14524129, nr. înreg. la Registrul ComeråuluiJ40/247926/2004 efectueazã în luna mai 2006 urmãtoarele operaåiuni:■ Cumpãrãri de mãrfuri (TVA 19%) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.000 lei■ Cumpãrãri de bunuri pentru nevoile agentului economic (TVA 19%) . . . . . . . . . 300 lei ■ Vânzãri de mãrfuri (TVA inclus) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24.000 lei

Sã se determine:1. TVA-ul colectat;2. TVA-ul deductibil;3. Sã se efectueze regularizarea TVA-ului æi sã se completeze Decontul de TVA.

Rezolvare:1. TVAc = 24.000 x 19/119 = 3.832 lei

Baza de impozitare = 24.000 – 3.832 = 20.168 lei2. TVAd mãrfuri = 8.000 x 19% = 1.520 lei

TVAd bunuri = 300 x19% = 57 lei Total TVAd = 1.520 +57 = 1.577 lei

3. TVA deductibil > TVA colectat ==> TVA de recuperatTVAr = 3.832 – 1.577 =2.255 lei

45

VENITURILE PUBLICEI

46

DATE DE IDENTIFICARE A PLÃTITORULUIDenumirea plãtitorului de T.VA S.C. ARIAL S.R.L.Codul fiscal al plãtitorului de TVA 14524129 Luat în evidenåã începând cu data de (ZZ/LL/AA) -------/ -------/ -------Judeåul / sectorul 3 Localitatea BUCUREÆTIStrada ALEEA FLORILOR Numãr 24 Bloc Scara Ap.Cod poætal Sector 3 Tel: Fax:

TAXA PE VALOAREA ADÃUGATÃ COLECTATÃ – lei –Denumirea indicatorilor Valoare TVA

1 Vânzãri în åarã Cota 19% 1 20.168 3.8322 Regularizãri 23 Export 34 Scutite cu drept de deducere 45 Scutite fãrã drept de deducere 56 TOTAL [(1)+(2)+(3)+(4)+(5)] 6 20.168 3.8327 PRORATA 7 100

TAXA PE VALOARE ADÃUGATÃ DEDUCTIBILÃ – lei –Denumirea indicatorilor Valoare TVA

8 Cumpãrãri pentru nevoile agentului economic 8 300 57cotã 19%

9 Regularizãri 910 TVA DEDUCTIBIL [(8)+(9)] 10 5711 TVA DEDUS (10) [(7)/100] 11 5712 Cumpãrãri supuse criteriilor specifice de exercitare 12 8.000 1.520

a dreptului de deducere13 Cumpãrãri scutite de TVA 1314 TOTAL TVA DE DEDUS [(11)+(12)] 14 1.57715 TOTAL [(8)+(9)+(12)+(13)] 15 8.30016 TVA de platã pentru luna de raportare [(6)-(14)] 1617 TVA de rambursare pentru luna de raportare [(14)-(6)] 17 2.25518 SUMA DE RAMBURSAT DIN LUNA

PRECEDENTÃ CELEI DE RAPORTARE 1819 SUMA DE PLATÃ DIN LUNA PRECEDENTÃ

CELEI DE RAPORTARE 1920 Suma pentru care s-a aprobat rambursarea

sau compensarea în luna de raportare 2021 Suma plãtitã în luna de raportare 2122 TVA compensat 2223 TVA efectiv restituit cumpãrãtorilor strãini 2324 Bonificaåie pentru plata în termenul legal 2425 TVA RÃMASÃ DE PLATÃ

[(16)+(19)-(17)-(18)+(20)-(21)+(22)-(23)-(24)] 2526 TVA RÃMASÃ DE RAMBURSAT

[(17)+(18)-(16)-(19)-(20)+(21)-(22)+ (23)+(24)] 26 2.255

Sub sancåiunile aplicate faptei de fals în acte publice declar cã datele din aceastã declaraåie sunt corecte æi complete.

Nume, prenume MARTIN ANDREEA

Funcåia ADMINISTRATOR

M.F. cod 14.13.01.02 Format A4/t1 + A4/t2Tipãrit la R.A. Imprimeria Naåionalã

DECLARAÅIA 300 DECONTprivind taxa pe valoarea adãugatã

pentru luna 05 anul 2006

Numãr. înreg. ………………………..Din data de …………………………..Loc rezervat pentru unitatea fiscalã

MFROMÂNIA

Semnãtura æi ætampila

Lecturã suplimentarãTaxa pe valoarea adãugatã apare pentru prima datã în Franåa, legea care induce denu-

mirea de taxã pe valoare adãugatã fiind adoptatã la data de 10 aprilie 1954. La nivelul Uni-unii Europene, la 11 aprilie 1967 au fost emise primele douã directive prin care diferitele im-pozite asupra cifrei de afaceri au fost înlocuite cu un sistem comun de taxã pe valoare adã-ugatã. Unul dintre motivele fundamentale care a stat la baza acestui sistem a fost necesita-tea unei neutralitãåi fiscale a schimburilor economice dintre statele membre. La data de 17mai 1977 se adoptã Directiva a 6-a privind TVA-ul, care armonizeazã sfera de aplicare aTVA-ului în cadrul Comunitãåii Europene. ~ncepând cu anul 1993, odatã cu formarea pieåeiunice, se trece la un sistem tranzitoriu al TVA-ului. Conform acestui sistem, regula generalãeste ca impozitarea sã se facã la locul unde îæi are sediul furnizorul bunului sau serviciului.

~n România taxa pe valoarea adãugatã a fost introdusã la 1 ianuarie 1993, iar în pre-zent este reglementatã prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, titlul VI.

Schemã recapitulativãTaxa pe valoarea adãugatã este un impozit indirect asupra consumului, cu caracter

general, care se stabileæte asupra operaåiilor privind transferul de bunuri æi prestãrilor de ser-vicii cu platã; taxa pe valoarea adãugatã se aplicã æi/sau consumã.

47

Cotele de impunere

Existã cinci tipuri deTVA

■ Cota standard de 19% care se aplicã asupra bazei deimpozitare pentru orice operaåiune impozabilã carenu este scutitã de taxa pe valoarea adãugatã æi care nueste supusã cotei reduse a taxei pe valoarea adãugatã;

■ Cota redusã de 9% pentru: a) Dreptul de intrare la castele, muzee, case memori-

ale, monumente istorice, arheologice, grãdini zoo-logice æi botanice, târguri æi expoziåii;

b) Livrarea de manuale æcolare, cãråi, ziare æi reviste,cu excepåia celor destinate exclusiv publicitãåii;

c) Livrãrile de proteze de orice fel, cu excepåia pro-tezelor dentare;

d) Livrãrile de produse ortopedice;e) Medicamente de uz uman æi veterinar;f) Cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sec-

toarelor cu funcåie similarã, inclusiv închiriereaterenurilor amenajate pentru camping.

■ TVA-ul colectat;■ TVA-ul deductibil; ■ TVA-ul de platã;■ TVA-ul de recuperat;■ TVA-ul neexigibil.

Întrebãri æi teme:I. 1. Precizaåi categoriile de contribuabili care sunt plãtitori de TVA.

2. Precizaåi care sunt cotele de impunere pentru TVA.3. Care sunt tipurile de TVA?

II. Test grilã

III. 1. Societatea comercialã „ALFA“ S.R.L, cu sediul în Bucureæti, str. Castanilor nr. 42,sector 2, cod fiscal 132578, nr. înregistrare la Registrul Comeråului J40/7895/2000,a efectuat urmãtoarele operaåiuni în luna aprilie 2006:

■ achiziåionare de materii prime – 6.000 lei, TVA inclus;■ achiziåionare de mãrfuri – 4.000 lei, TVA 19%;■ livrãri de bunuri – 10.000 lei, TVA inclus.

a) Sã se determine: TVA-ul colectat, TVA-ul deductibil.b) Sã se efectueze regularizarea TVA-ului æi sã se completeze Decontul de TVA.

2. Societatea comercialã „MINERVA“ S.R.L, cu sediul în Bucureæti, str. Fulgerului nr. 12,sector 4, cod fiscal 215468, nr. înregistrare la Registrul Comeråului J40/7555/2004, aefectuat urmãtoarele operaåiuni în luna mai 2006:

■ achiziåionare de mãrfuri – 8.000 lei, TVA 19%;■ prestãri servicii cãtre SC „MINERVA“ – 5.000 lei, TVA inclus;■ prestãri servicii de cãtre SC „MINERVA“ – 7.000, TVA inclus.

a) Sã se determine: TVA-ul colectat, TVA-ul deductibil.b) Sã se efectueze regularizarea TVA-ului æi sã se completeze Decontul de TVA.

48

VENITURILE PUBLICEI

1. Cotele de impozitare pentru taxa pe va-loarea adãugatã în România sunt:a) 22%, 11%;b) 19%, 11%; c) 22% æi 11%;d) 19%, 9%;e) 18,033% æi 9,909%;

2. Taxa pe valoarea adãugatã:a) Se aplicã asupra produsului numai în

åara în care acesta se consumã;b) Se aplicã asupra tuturor produselor,

fãrã excepåie;c) Se aplicã asupra produsului æi în åara

de fabricaåie, æi în åara unde acesta seconsumã;

d) Reprezintã o cheltuialã pentru buge-tul statului;

e) Este un impozit cu aplicare sezonierã.3. Suportatorul efectiv al taxei pe valoarea

adãugatã este:

a) Consumatorul intermediar;b) Consumatorul final;c) Statul;d) Importatorul;e) Åãranul, pentru bunurile din produc-

åie proprie.4. Taxa pe valoarea adãugatã:

a) Este o taxã parafiscalã;b) Este un impozit direct;c) Este un impozit indirect;d) Se aplicã asupra profitului brut;e) Este un impozit facultativ.

5. Diferenåa dintre TVA-ul deductibil æiTVA-ul de platã reprezintã:a) TVA de platã;b) TVA deductibil;c) TVA de recuperat;d) TVA colectat;e) TVA neexigibil.

4.3. Taxele vamale

Taxele vamale sunt percepute de cãtre stat asupra mãrfurilor, în momentul în careacestea trec graniåele vamale ale åãrii în scopul importului, exportului sau tranzitului.

Taxele vamale sunt venituri fiscale ale bugetului de stat, reprezentând totodatã æi un mijlocde stimulare a exportului, precum æi de lãrgire a cooperãrii economice cu alte state ale lumii.

Plãtitorii taxelor vamale sunt persoanele juridice în al cãror obiect de activitate suntprevãzute operaåiuni de import, precum æi persoanelor fizice autorizate sã efectueze astfel deoperaåiuni. Uniunea vamalã sau zona liberului schimb reprezintã un perimetru cuprinzândmai multe state care duc o politicã vamalã comunã cu exteriorul æi nu percep taxe vamale pen-tru statele membre.

Scutiri de taxe vamale:■ Bunurile strãine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;■ Ajutoare æi donaåii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de or-

ganizaåii æi asociaåii nonprofit, cu caracter umanitar sau cultural, ministere æi alte organeale administraåiei publice, sindicate æi partide politice, organizaåii, culturale, fundaåii, aso-ciaåii sau cluburi sportive, instituåii de învãåãmânt, fãrã a fi destinate sau folosite pentru

49

1. ~n raport cu obiectul impunerii existãtrei categorii de taxe vamale:a) Taxe vamale de import – sunt cele

mai frecvente, se instituie asupra im-portului de mãrfuri æi se calculeazãasupra valorii acestora, în momentulîn care ele trec frontiera åãrii impor-tatoare;

b) Taxe vamale de tranzit – se instituieasupra mãrfurilor care fac obiectulcomeråului exterior, cu ocazia treceriiacestora pe teritoriul unei teråe åãri.~n prezent, taxele vamale de tranzitnu se aplicã decât în cazuri rare, de-oarece statele sunt interesate de încu-rajarea tranzitului de mãrfuri, fiindcãde pe urma acestuia obåin încasãri învalutã, cum sunt: tarifele pentru folo-sirea cãilor ferate, taxele pentru utili-zarea drumurilor publice etc.

c) Taxe vamale de export – se întâlnescmai rar deoarece statele sunt intere-sate de încurajarea exportului de mãr-furi, deoarece constituie mijlocul celmai important de realizare a resurse-lor valutare.

2. Dupã forma lor de exprimare, taxele va-male pot fi:a) Taxe vamale ad-valorem – se exprimã

ca procent din valoarea mãrfurilor im-portate;

b) Taxe vamale specifice – sunt stabiliteca sumã fixã pe unitatea fizicã demarfã importatã (ex.: tonã, bucatã);

c) Taxe vamale compuse – apar ca ocombinaåie a primelor douã.

3. Dupã modul de stabilire se împart în:a) Taxe vamale de import convenåionale

în condiåia clauzei naåiunii celei maifavorizate se aplicã la importul demãrfuri pe care o åarã a OrganizaåieiMondiale a Comeråului îl efectueazãdin åãrile membre sau din alte åãri cucare aceasta a încheiat acorduri bila-terale pe baza cãrora îæi acordã reci-proc „clauza naåiunii celei mai favo-rizate“;

b) Taxe vamale de import autonome – seaplicã la importul pe care o åarã îlefectueazã din åãri cu care nu are în-cheiate acorduri comerciale;

c) Taxe vamale de import preferenåiale –se aplicã în relaåiile comerciale dintreåãrile care fac parte din diferite uni-uni vamale cu caracter închis.

4. Dupã scopul impunerii:a) Taxe vamale cu caracter fiscal;b) Taxe vamale cu caracter protecåionist.

Clasificarea taxelor vamale

subvenåionarea campaniei electorale sau a unor activitãåi ce pot constitui ameninåãri lasiguranåa naåionalã;

■ Mostrele fãrã valoare comercialã, materiale publicitare de reclamã æi documentare;■ Importul urmãtoarelor categorii de bunuri:

● Bunuri de origine românã;● Bunurile reparate în strãinãtate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzã-

toare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanåie;● Bunurile care se înapoiazã în åarã ca urmare a unei expedieri eronate.

■ Alte bunuri prevãzute în legi sau în hotãrâri ale guvernului.

Baza de impozitare:Baza de impozitare o reprezintã valoarea în vamã a mãrfurilor importate.Valoarea mãrfii în vamã se determinã prin însumarea valorii mãrfii la sosirea în vamã,

a cheltuielilor de transport pe parcurs extern, a cheltuielilor de încãrcare, descãrcare æi demanipulare conexe transportului mãrfurilor, pe parcurs extern, a cheltuielilor de asigurare peparcurs extern.

Taxele vamale se aplicã la valoarea în vamã sub forma unor cote procentuale dinpreåul mãrfurilor importate.

Cotele de impunere sunt prevãzute în Tariful vamal de import. Pentru a se putea de-termina valoarea în vamã, importatorul este obligat sã depunã la biroul vãmii o declaraåiepentru valoarea în vamã, însoåit de facturi sau alte documente de platã a mãrfii æi a cheltu-ielilor pe parcurs extern, aferente acesteia (autorizaåia de import, documentul de transportal mãrfurilor, certificatul de origine, certificatul sanitar-veterinar pentru produsele de origineanimalã sau vegetalã etc.).

Persoanele fizice datoreazã taxe vamale pentru bunurile care nu se încadreazã în li-mitele cantitative æi valorice stabilite prin lege, astfel, la import se aplicã tariful vamal deimport, iar la export, o taxã vamalã unicã de 20% aplicatã la valoarea în vamã.

Liberul de vamã este documentul întocmit de organele vamale în urma constatãrii în-deplinirii condiåiilor, efectuãrii formalitãåilor de vãmuire, exercitãrii controlului vamal asupramãrfurilor existente în mijloacele de transport pentru care s-au depus documentele solicitatede vameæi, inclusiv încasarea taxelor vamale de import. Dupã obåinerea documentului Liberde vamã, mãrfurile pot fi descãrcate.

Schema de calcul a taxelor vamale, a accizelor æi a TVA-ului pentru produsele din import

50

VENITURILE PUBLICEI

Valoarea în vamã (va-loarea din facturã +cheltuielile de trans-port pe parcurs ex-tern + cheltuielile deasigurare) + taxe vamale

+ comision vamal

BAZA 1

BAZA 2 BAZA 3 + TVA valoareafacturii

+ accize

Aplicaåie:Un agent economic importã 400 de kg cafea solubilã la un preå de 1,5 USD/kg. Sã

se calculeze valoarea mãrfurilor intrate pe teritoriul României, ætiind cã:■ cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt de 120 USD;■ taxe vamale – 20%;■ comisionul vamal – 0,5%;■ cursul de schimb în momentul efectuãrii formalitãåilor de vãmuire este 1 USD = 2,9 lei;■ accizele datorate – 115%.

Rezolvare:Valoarea în vamã = [(400kg x 1,5 USD/kg) + 120 USD] x 2,9 lei/USD = 2.088 leiBaza 1 = 2.088 lei Taxe vamale =2.088 x 20% = 417,6 leiComision vamal = 2.088 x 1,5% = 31,32 leiBaza 2 = 2.088 + 417,6 + 31,32 = 2.536,92 leiAccize = 2.536,92 x 115% = 2.917,46 lei Baza 3 = 2.536,92+ 2.917,46 = 5.454,38 lei TVA = 5.454,38 x 19% = 1.036,33 lei Valoarea facturii = 5.454,38 + 1.036,33= 6.490,71 lei Preå unitar cu TVA = 6.490,71 : 400 = 16,23 lei/kg

Schemã recapitulativãTaxele vamale sunt percepute de cãtre stat asupra mãrfurilor în momentul în care

acestea trec graniåele vamale ale åãrii în scopul importului, exportului sau tranzitului. Clasificarea taxelor vamale:

Baza de impozitare o reprezintã valoarea în vamã a mãrfurilor importate.Valoarea mãrfii în vamã se determinã prin însumarea valorii mãrfii la sosirea în

vamã, a cheltuielilor de transport pe parcurs extern, a cheltuielilor de încãrcare, descãrcareæi de manipulare conexe transportului mãrfurilor pe parcurs extern, a cheltuielilor de asigu-rare pe parcurs extern.

Taxele vamale se aplicã la valoarea în vamã sub forma unor cote procentuale dinpreåul mãrfurilor importate. Cotele de impunere sunt prevãzute în Tariful vamal de import.

51

1. ~n raport cu obiectul impunerii

2. Dupã forma de exprimare

3. Dupã modul de stabilire

4. Dupã scopul impunerii

■ Taxe vamale de import; ■ Taxe vamale de tranzit;■ Taxe vamale de export.

■ Taxe vamale ad-valorem; ■ Taxe vamale specifice; ■ Taxe vamale compuse.

■ Taxe vamale de import convenåionale; ■ Taxe vamale de import autonome; ■ T axe vamale de import preferenåiale.

■ Taxe vamale cu caracter fiscal;■ Taxe vamale cu caracter protecåionist.

Întrebãri æi teme:I. 1. Ce reprezintã taxele vamale?

2. Cum se clasificã taxele vamale?3. Cine plãteæte taxe vamale?4. Precizaåi categoriile de bunuri scutite de la plata taxelor vamale.5. Cum se determinã valoarea mãrfii în vamã?6. Ce reprezintã liberul schimb?

II. Test gril[

Aplicaåii:1. Un agent economic importã 500 de kg cafea la un preå de 1,2 USD/kg. Sã se calculeze

valoarea mãrfurilor intrate pe teritoriul României, ætiind cã:■ cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt – 105 USD;■ taxe vamale – 20%;■ comisionul vamal – 0,5%;■ cursul de schimb în momentul efectuãrii formalitãåilor de vãmuire este 1 USD = 3,0 lei;■ accizele datorate – 115%.2. Un agent economic importã 200 l de vin la un preå de 2 euro/kg. Sã se calculeze valoa-

rea mãrfurilor intrate pe teritoriul României, ætiind cã:■ cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt de 135 euro;■ taxe vamale – 20%;■ comisionul vamal – 0,5%;■ cursul de schimb în momentul efectuãrii formalitãåilor de vãmuire este 1 euro= 3,42 lei;■ accizele datorate – 112%.

52

VENITURILE PUBLICEI

1. Taxele vamale de export:a) se instituie asupra tuturor bunurilor

exportate;b) se instituie numai asupra serviciilor;c) au rolul unui impozit de egalizare;d) protejeazã firmele din åãrile respective;e) se aplicã sporadic asupra unor mate-

rii prime.2. Taxa vamalã unicã aplicatã la export

este de:a) 25%;b) 40%;c) 35%;d) 20%;e) 19%.

3. Taxele vamale specifice se stabilesc ca:a) sumã fixã pe unitatea fizicã de marfã;b) procent din valoarea mãrfurilor

importate;c) sumã fixã pe unitatea fizicã de marfã

+ procent din valoarea mãrfurilorimportate;

d) procent din valoarea mãrfurilor laexport;

e) 20% din valoarea mãrfurilor.4. Taxele vamale ad-valorem se stabilesc ca:

a) sumã fixã pe unitatea fizicã de marfã;b) procent din valoarea mãrfurilor

importate;c) sumã fixã pe unitatea fizicã de marfã

+ procent din valoarea mãrfurilorimportate;

d) procent din valoarea mãrfurilor laexport;

e) 20% din valoarea mãrfurilor.

4.4. Taxele de timbru

Taxele de timbru reprezintã plãåile pe care le fac diferite persoane juridice æi/sau fizi-ce pentru serviciile prestate de cãtre anumite instituåii publice (instanåe judecãtoreæti, notaripublici, organele puterii legislative æi administrative de stat etc.).

Taxele de timbru se percep asupra urmãtoarelor categorii de acte æi servicii:■ Deschiderea de acåiuni æi introducerea de cereri la instanåele judecãtoreæti, la executorii

judecãtoreæti, la serviciile de publicitate imobiliarã;■ Exercitarea cãilor de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreæti;■ Cereri pentru eliberarea de copii de pe diferite acte;■ Prestarea de servicii de cãtre notarii publici – autentificarea anumitor acte;■ ~nregistrarea, rectificarea æi reconstituirea, la cerere, a actelor de stare civilã;■ Eliberarea æi viza unor acte de identitate æi cetãåenie;■ Eliberarea anumitor autorizaåii æi a paæapoartelor, a permiselor de conducere a autove-

hiculelor, a permiselor de vânãtoare æi de pescuit etc.

Taxele de timbru se plãtesc anticipat, în numerar sau prin virament.Taxele judecãtoreæti si notariale se încaseazã prin achiziåionarea æi aplicarea timbru-

lui fiscal.Vânzarea timbrului fiscal se face de cãtre instanåele judecãtoreæti, instituåiile subor-

donate Ministerului Justiåiei, de notarii publici sau de cãtre unitãåile autorizate sã vândãtimbre fiscale.

Sumele încasate din vânzarea timbrelor fiscale constituie venituri ale bugetului destat æi se cuprind distinct în bugetul Ministerului Justiåiei.

Lecturã suplimentarãDubla impunere reprezintã supunerea la impozit de douã sau mai multe ori a acele-

iaæi mase impozabile, în decursul aceluiaæi exerciåiu financiar, de cãtre douã autoritãåi fisca-le din åãri diferite.

Dubla impunere se manifestã exclusiv în cadrul impozitelor directe (cele pe venit sau pebunuri), afect]nd principiile echitãåii fiscale æi unicitãåii impunerii æi influenå]nd în mod directveniturile nominale æi reale ale contribuabililor (persoane fizice sau juridice). ~n cazul impozi-telor indirecte, nu se pune problema dublei impuneri, deoarece cetãåenii unui stat, atunci c]ndse aflã pe teritoriul altui stat, suportã, în calitate de cumpãrãtori, aceleaæi impozite cuprinse înpreåul mãrfurilor cumpãrate sau în tarifele serviciilor ca æi cetãåenii statului respectiv. Ei nu maiplãtesc în åara lor impozite indirecte similare cu cele incluse în preåul de cumpãrare al mãrfu-rilor sau serviciilor respective.

53

a) Taxe judecãtoreæti – se percep de cãtreinstanåele jurisdicåionale în legãturã cuacåiunile introduse în instanåe de cãtrepersoanele fizice æi juridice;

b) Taxele de notariat – se percep pentrueliberarea, legalizarea sau autentificareade diferite acte, certificate, copii etc.;

c) Taxe consulare – se încaseazã de cãtreconsulate pentru eliberarea de certifica-te de origine, acordarea de vize etc.

d) Taxe de administraåie – se percep de cã-tre diferite organe ale administraåiei destat în legãturã cu eliberãri de autoriza-åii, permise, avize, legitimaåii etc.

e) Taxe de înregistrare – se percep la vân-zãri de imobile, terenuri, la constituirea,fuzionarea sau dizolvarea societãåilor decapital, asupra operaåiunilor de vânzareæi cumpãrare la bursã.

Dupã natura lor, taxele pot fi clasificate astfel

Dubla impunere poate avea repercusiuni majore asupra dezvoltãrii economice bilate-rale. Pe plan internaåional sunt folosite pe scarã largã „Convenåii de evitare a dublei impu-neri“, convenåii ce stabilesc modalitãåile æi situaåiile în care douã autoritãåi fiscale autonomeau dreptul de a impune o anumitã materie impozabilã æi de a percepe impozit.

Impunerea veniturilor sau a averilor are la bazã urmãtoarele criterii:a) criteriul rezidenåei (criteriul domiciliului fiscal), acela potrivit cãruia face obiect al impo-

zitãrii totalitatea bunurilor æi a veniturilor persoanelor fizice sau juridice, rezidente într-oåarã, indiferent dacã acestea se obåin sau se aflã pe teritoriul åãrii sau în strãinãtate;

b) criteriul naåionalitãåii, acela care permite statului sã-æi impunã rezidenåii care posedãbunuri sau dob]ndesc venituri în statul respectiv, indiferent dacã aceætia locuiesc sau nuîn åara lor;

c) criteriul originii veniturilor (criteriul teritorial) stipuleazã cã impunerea veniturilor secalculeazã æi se încaseazã de cãtre autoritatea fiscalã din åara pe teritoriul cãreia au fostobåinute veniturile sau pe care se gãsesc bunurile, fãc]ndu-se abstracåie de rezidenåa saunaåionalitatea proprietarilor sau beneficiarilor. Pentru evitarea dublei impuneri, statelecare sunt interesate încheie convenåii sau acorduri bi/multilaterale.

Metode de evitare a dublei impuneri:1. Scutirea totalã reprezintã metoda prin care venitul realizat de rezidentul unei åãri în cea-

laltã åarã contractantã, în care venitul a fost impus, se deduce în întregime din venitultotal impozabil în åara de reæedinåã, venitul realizat æi impozitat în strãinãtate nemaiin-cluz]ndu-se astfel în venitul impozabil în statul de reæedinåã.

2. Imputarea este acel principiu care permite calcularea impozitului de cãtre statul de reæe-dinåã, plec]nd de la suma totalã a veniturilor subiectului impozabil, inclusiv asupra veni-turilor realizate din statul de origine æi care sunt impozabile numai în acest din urmã stat,deduc]ndu-se din suma impozitului astfel cuantificat impozitul plãtit în celãlalt stat.

3. Scutirea (exonerarea) progresivã constã în cumularea venitului realizat de rezidentulunui stat cu veniturile realizate de acesta în åara de reæedinåã æi aplicarea unei cote pro-gresive corespunzãtoare la venitul total.

4. Creditarea (impunerea) obiænuitã presupune scãderea directã din impozitul datorat în åarade reæedinåã a impozitului plãtit într-un stat strãin pentru venitul realizat pe teritoriul aces-

54

VENITURILE PUBLICEI

■ veniturile realizate din bunuri imobile seimpun în statul contractant în care sunt situate bunurile;

■ profitul obåinut de întreprinderea unuistat contractant este impus de autoritã-åile fiscale ale acestui stat;

■ beneficiile obåinute din exploatarea întrafic internaåional a navelor sau aerona-velor se impun în statul contractant încare este situatã conducerea efectivã aîntreprinderii;

■ veniturile realizate de acåionarii de la so-cietãåile de capital sub formã de dividen-de se impun:● parte în statul de origine, care are

drept limitat de impunere;● parte în statul de destinaåie;

■ veniturile realizate din practicarea unorprofesii libere (medici, arhitecåi, avocaåi,contabili) se impun:● în åara de origine a veniturilor, c]nd

beneficiarul are un sediu stabil pentruexecutarea profesiei libere;

● în åara al cãrui rezident este beneficia-rul veniturilor, c]nd nu au un domi-ciliu stabil pentru executarea profesieilibere;

■ veniturile din salarii si alte remuneraåiisimilare se impun în statul în care se des-fãæoarã activitatea retribuitã etc.

Impunerea veniturilor prin intermediul convenåiilor internaåionale oferã mai multe soluåii

tuia, însã numai p]nã la limita impozitului intern ce revine la un venit egal cu venitul reali-zat în strãinãtate.

5. Creditarea (impunerea) integralã constã în deducerea în totalitate din impozitul datoratîn åara de reæedinåã a impozitului plãtit în strãinãtate pentru veniturile realizate în afaragraniåelor åãrii, chiar æi în situaåiile în care impozitul plãtit în strãinãtate este mai maredec]t cel aferent aceluiaæi venit în åara de domiciliu.

5. Impozitele æi taxele locale

Impozitele æi taxele locale sunt urmãtoarele:a) impozitul pe clãdiri;b) impozitul pe teren;c) taxa asupra mijloacelor de transport;d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor æi autorizaåiilor;e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamã æi publicitate;f) impozitul pe spectacole;g) taxa hotelierã;h) taxe speciale;i) alte taxe locale.

a) Impozitul pe clãdiri este datorat anual de cãtre orice persoanã care are în propri-etate o clãdire situatã în România. Impozitul pe clãdiri se datoreazã cãtre bugetul local alunitãåii administrativ-teritoriale în care este amplasatã clãdirea.

Scutiri de la plata impozitului pe clãdiri:■ clãdirile instituåiilor publice;■ clãdirile considerate monumente istorice, de arhitecturã sau arheologice, muzee, case memoriale;■ lãcaæurile de cult, amenajãri funerare din cimitire, crematorii;■ clãdirile instituåiilor de învãåãmânt;■ clãdirile unitãåilor sanitare de interes naåional;■ clãdirile aflate în domeniul privat al statului æi în administrarea Regiei Autonome „Admi-

nistraåia Patrimoniului Protocolului de Stat“;■ alte construcåii speciale: sonde de åiåei, platforme de foraj marin, diguri, construcåii hidro-

metrice, oceanografice, hidrotehnice, terasamente etc.

55

● ~n cazul persoanelor fizice, impozitul peclãdiri se calculeazã prin aplicarea coteide impozitare la valoarea impozabilã aclãdirii. Cota de impozitare este de 0,2%pentru clãdirile situate în mediul urban æide 0,1% pentru clãdirile situate în mediulrural. Valoarea impozabilã a unei clãdiri sedeterminã prin înmulåirea suprafeåei con-struite desfãæurate a clãdirii, exprimatã înmetri pãtraåi, cu valorile stabilite de con-siliul local æi prevãzute în Codul fiscal.

● ~n cazul persoanelor juridice, impozitul peclãdiri se calculeazã prin aplicarea unei cotede impozitare asupra valorii de inventar aclãdirii. Cota de impozit se stabileæte prinhotãrâre a consiliului local æi poate fi cuprin-sã între 0,5 æi 1%. Dacã valoarea clãdirii afost recuperatã integral prin amortizare,valoarea impozabilã se reduce cu 15%.

Calculul impozitului pe clãdiri pentru persoane fizice pentru persoane juridice

Plata impozituluiImpozitul pe clãdiri se plãteæte anual, în patru rate egale, pânã la datele de 15 mar-

tie, 15 iunie, 15 septembrie æi 15 noiembrie. Pentru plata cu anticipaåie a impozitului peclãdire datorat pe întregul an de cãtre persoane fizice, pânã la data de 15 martie a anuluirespectiv, se acordã o bonificaåie de 10%.

b) Impozitul pe teren este datorat anual de cãtre orice persoanã care are în propri-etate un teren situat în România. Impozitul pe teren se datoreazã cãtre bugetul local alunitãåii administrativ-teritoriale în care este amplasat terenul.

Scutiri de la plata impozitului pe teren:■ terenul aferent unei clãdiri, pentru suprafaåa ocupatã de o clãdire;■ orice teren al unui cult religios;■ orice teren al unui cimitir, crematoriu;■ orice teren al unei instituåii de învãåãmânt;■ orice teren al unei unitãåi sanitare;■ orice teren al unei instituåii publice;■ orice teren ocupat de autostrãzi, drumuri europene, drumuri naåionale, drumuri princi-

pale etc;■ terenurile parcurilor industriale;■ terenurile trecute în proprietatea statului sau a unitãåilor administrativ-teritoriale.

Plata impozituluiImpozitul pe teren se plãteæte anual, în patru rate egale, pânã la datele de 15 martie, 15

iunie, 15 septembrie æi 15 noiembrie. Pentru plata cu anticipaåie a impozitului pe teren datoratpe întregul an, pânã la data de 15 martie a anului respectiv, se acordã o bonificaåie de 10%.

c) Taxa asupra mijloacelor de transport este datoratã de orice persoanã care are înproprietate un mijloc de transport ce trebuie înmatriculat în România. Taxa asupra mijloa-celor de transport se plãteæte la bugetul local al unitãåii administrativ-teritoriale la care tre-buie înmatriculat mijlocul de transport.

Scutiri de la plata taxelor asupra mijloacelor de transport:■ autoturismele, motocicletele cu ataæ æi motociclurile care aparåin persoanelor cu handi-

cap locomotor;■ navele fluviale de pasageri, bãrcile æi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizi-

ce cu domiciliul în Delta Dunãrii, Insula Mare a Brãilei æi Insula Balta Ialomiåei;■ mijloacele de transport ale instituåiilor publice;

56

VENITURILE PUBLICEI

● Impozitul pe teren se stabileæte luând în considerare numãrul de metri pãtraåi, rangullocalitãåii în care este amplasat terenul æi zona sau categoria de folosinåã a terenului.~n cazul unui teren amplasat intravilan, impozitul se stabileæte prin înmulåirea numãru-lui de metri pãtraåi ai terenului cu sumele corespunzãtoare stabilite de consiliul localæi prevãzute în Codul fiscal.

Calculul impozitului pe teren

● Se efectueaz[ în funcåie de tipul mijlocului de transport æi în funcåie de capacitateacilindricã, prin înmulåirea fiecãrui 500 cm3 sau fracåiune din aceasta cu sumele cores-punzãtoare stabilite de consiliul local æi prevãzute în Codul fiscal.

Calculul taxei pe mijlocul de transport

d) Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor æi autorizaåiilorTaxa pentru eliberarea certificatului de urbanism este egalã, în mediul urban, cu

suma stabilitã de consiliul local, în limitele precizate în Codul fiscal. Taxa pentru eliberareacertificatului de urbanism pentru o zonã ruralã este egalã cu 50% din taxa stabilitã pentrumediul urban.

Taxa pentru eliberarea unei autorizaåii de construire pentru o clãdire care urmeazã a fifolositã ca locuinåã sau anexã la locuinåã este de 0,5% din valoarea autorizatã a lucrãrilor deconstrucåii.

e) Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamã æi publicitateTaxa pentru serviciile de reclamã æi publicitate se plãteæte de cãtre orice persoanã care

beneficiazã de servicii de reclamã æi publicitate în România, în baza unui contract sau aunui alt fel de înåelegere încheiatã cu o altã persoanã.

Aceastã taxã se varsã la bugetul local, lunar, pânã la data de 10 a lunii urmãtoare celeiîn care a intrat în vigoare contractul de prestãrii servicii de reclamã æi publicitate.

Taxa pentru afiæaj în scop de reclamã æi publicitate se plãteæte de cãtre orice persoanãcare utilizeazã un panou, afiæaj pentru reclamã æi publicitate într-un loc public.

Valoarea acestei taxe se calculeazã anual, prin înmulåirea numãrului de metri pãtraåicu suma stabilitã de consiliul local æi se plãteæte anual, anticipat sau trimestrial, în patru rateegale, pânã la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, 15 noiembrie, inclusiv.

Scutiri:■ instituåii publice;■ afiæele, panourile din interiorul clãdirilor;■ afiæajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcåia lor,

realizãrii de reclamã æi publicitate.

f) Impozitul pe spectacole se datoreazã de cãtre orice persoanã care organizeazã ocompetiåie artisticã, sportivã sau distractivã în România.

Cota de impozit se determinã dupã cum urmeazã:● în cazul unui spectacol de teatru, balet, operã, operetã sau altã manifestare muzicalã,

film, spectacol de circ, competiåie sportivã internã sau internaåionalã, cota de impoziteste egalã cu 2%;

● în cazul oricãrei manifestãri artistice sau activitãåi distractive, cota de impozit este egalã cu 5%.Scutiri: impozitul pe spectacole nu se aplicã spectacolelor organizate în scop umanitar.Impozitul pe spectacole se plãteæte lunar, pânã la data de 15, inclusiv, a lunii urmã-

toare celei în care a avut loc spectacolul.

57

● Taxa se determinã prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de recla-mã æi publicitate. Cota taxei se stabileæte în consiliul local, fiind cuprinsã între 1 æi 3%.

Calculul taxei pentru servicii, reclamã æi publicitate

● Impozitul pe spectacole se calculeazã prin aplicarea cotei de impozit la suma încasatãdin vânzarea biletelor de intrare æi a abonamentelor.

Calculul impozitului pe spectacole

g) Taxa hotelierã se încaseazã de cãtre persoanele juridice prin intermediul cãrora serealizeazã cazarea, odatã cu luarea în evidenåã a persoanelor cazate. Unitatea de cazare areobligaåia de a vãrsa taxa colectatã la bugetul local al unitãåii administrativ-teritoriale în razacãreia este situatã aceasta.

Scutiri: ■ persoane fizice în vârstã de pânã la 18 ani, inclusiv;■ persoane fizice cu handicap sau invalide de gradul I sau II;■ pensionari sau studenåi;■ persoane fizice, pe durata satisfacerii stagiului militar;■ vãduvele de rãzboi.

Unitãåile de cazare au obligaåia de a vãrsa taxa hotelierã la bugetul local, lunar, pânãla data de 10, inclusiv, a lunii urmãtoare celei în care s-a colectat taxa hotelierã de la persoa-nele care au plãtit cazarea.

Aplicaåii1. Sã se calculeze impozitul pentru o clãdire situatã în mediul urban, ætiind cã:

■ clãdirea se aflã în proprietatea unei persoane fizice;■ suprafaåa clãdirii este de 100 m2;■ valoarea corespunzãtoare tipului de clãdire – 310 lei/ m2;■ coeficientul specific rangului zonei – 1,30;

Rezolvare:Imp. clãdire = 310 x 100 x 1,30 = 40.300 leiImp. clãdire = 40.300 x 0,2% = 80,6 lei

2. Sã se calculeze impozitul datorat pentru un spectacol de teatru, ætiind cã s-au vândutbilete în valoare de 5.000 de lei.

Rezolvare:Imp. spectacol = 5.000 x 2% = 100 lei.

Schemã recapitulativã

58

VENITURILE PUBLICEI

● Taxa se determinã prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare. Cota taxei se sta-bileæte de Consiliul local æi este cuprinsã între 0,5 æi 5% (poate varia în funcåie de clasacazãrii în hotel).

Calculul taxei hoteliere

Impoziteleæi taxele locale

■ impozitul pe clãdiri (este datorat anual de cãtre orice persoanã care are înproprietate o clãdire situatã în România);

■ impozitul pe teren (este datorat anual de cãtre orice persoanã care are înproprietate un teren situat în România);

■ taxa asupra mijloacelor de transport (datoratã de orice persoanã care areîn proprietate un mijloc de transport ce trebuie înmatriculat în România);

■ taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor æi autorizaåiilor;■ taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamã æi publicitate (se plãteæte de

cãtre orice persoanã care beneficiazã de servicii de reclamã æi publicitateîn România, în baza unui contract sau a unui alt fel de înåelegere încheiatãcu o altã persoanã sau de cãtre orice persoanã care utilizeazã un panou,afiæaj pentru reclamã æi publicitate într-un loc public).

Întrebãri æi teme:I. 1. Cine datoreazã impozitul pe teren?

2. Care sunt categoriile de persoane scutite de la plata taxei hoteliere?3. Cum se determinã impozitul pe spectacole?4. Cum se calculeazã taxa pentru mijloacele de transport?5. Când se plãteæte impozitul pe clãdire?

II. Test grilã

III. 1. Sã se calculeze impozitul pe o clãdire situatã în mediul rural, ætiind cã:■ acea clãdire se aflã în proprietatea unei persoane fizice;■ suprafaåa clãdirii este de 70 m2;■ valoarea corespunzãtoare tipului de clãdire – 140 lei/ m2;■ coeficientul specific rangului zonei – 1,15.

2. Sã se calculeze impozitul datorat pentru un meci de fotbal din campionatul intern,ætiind cã s-au vândut bilete în valoare de 12.000 de lei.

3. Sã se calculeze taxa hotelierã pentru o persoanã care a plãtit un tarif de cazare în va-loare de 400 de lei, cota taxei hoteliere fiind de 2,5%.

59

Impoziteleæi taxelelocale

■ impozitul pe spectacole (se datoreazã de cãtre orice persoanã careorganizeazã o competiåie artisticã, sportivã sau distractivã în Ro-mânia);

■ taxa hotelierã (se încaseazã de cãtre persoanele juridice prin inter-mediul cãrora se realizeazã cazarea, odatã cu luarea în evidenåã apersoanelor cazate);

■ taxe speciale;■ alte taxe locale.

1. Impozitul pe clãdire este datorat:a) anual;b) trimestrial;c) lunar;d) semestrial;e) pânã la 15 martie.

2. Pentru clãdirile situate în mediul ruralcota de impozit pentru persoane fiziceeste de:a) 0,3%;b) 0,2%;c) 0,1%;d) 0,4%;e) 0,5%.

3. Cota taxei hoteliere este cuprinsã între:a) 0,1% æi 1%;b) 0,5% æi 5%;

c) 0,3% æi 5%;d) 0,4% æi 3%e) 1,5% æi 5%.

4. Cota de impozit pentru competiåiile spor-tive interne æi internaåionale este de:a) 3%;b) 5%;c) 2%;d) 1%;e) 0,5%.

5. Taxa hotelierã se plãteæte:a) anual;b) trimestrial;c) lunar;d) semestrial;e) pânã la 15 martie.

59

Întrebãri æi teme:I. 1. Cine datoreazã impozitul pe teren?

2. Care sunt categoriile de persoane scutite de la plata taxei hoteliere?3. Cum se determinã impozitul pe spectacole?4. Cum se calculeazã taxa pentru mijloacele de transport?5. Când se plãteæte impozitul pe clãdire?

II. Test grilã

III. 1. Sã se calculeze impozitul pe o clãdire situatã în mediul rural, ætiind cã:■ acea clãdire se aflã în proprietatea unei persoane fizice;■ suprafaåa clãdirii este de 70 m2;■ valoarea corespunzãtoare tipului de clãdire – 140 lei/ m2;■ coeficientul specific rangului zonei – 1,15.

2. Sã se calculeze impozitul datorat pentru un meci de fotbal din campionatul intern,ætiind cã s-au vândut bilete în valoare de 12.000 de lei.

3. Sã se calculeze taxa hotelierã pentru o persoanã care a plãtit un tarif de cazare în va-loare de 400 de lei, cota taxei hoteliere fiind de 2,5%.

Impoziteleæi taxelelocale

■ impozitul pe spectacole (se datoreazã de cãtre orice persoanã careorganizeazã o competiåie artisticã, sportivã sau distractivã în Ro-mânia);

■ taxa hotelierã (se încaseazã de cãtre persoanele juridice prin inter-mediul cãrora se realizeazã cazarea, odatã cu luarea în evidenåã apersoanelor cazate);

■ taxe speciale;■ alte taxe locale.

1. Impozitul pe clãdire este datorat:a) anual;b) trimestrial;c) lunar;d) semestrial;e) pânã la 15 martie.

2. Pentru clãdirile situate în mediul ruralcota de impozit pentru persoane fiziceeste de:a) 0,3%;b) 0,2%;c) 0,1%;d) 0,4%;e) 0,5%.

3. Cota taxei hoteliere este cuprinsã între:a) 0,1% æi 1%;b) 0,5% æi 5%;

c) 0,3% æi 5%;d) 0,4% æi 3%e) 1,5% æi 5%.

4. Cota de impozit pentru competiåiile spor-tive interne æi internaåionale este de:a) 3%;b) 5%;c) 2%;d) 1%;e) 0,5%.

5. Taxa hotelierã se plãteæte:a) anual;b) trimestrial;c) lunar;d) semestrial;e) pânã la 15 martie.

1. Clasificarea cheltuielilor publice

În vederea asigurãrii îndeplinirii funcåiilor statului sunt necesare resurse bãneæti, mo-bilizate prin intermediul relaåiilor financiare. Utilizarea resurselor bãneæti are loc prin inter-mediul cheltuielilor publice, statul acoperind necesitãåile publice de bunuri æi servicii.

Statul, printr-un sistem complex de organe æi instituåii, asigurã finanåarea obiectivelorîn cadrul sectorului public, atât în sfera nematerialã, cât æi în sfera producåiei materiale.

Cheltuielile publice exprimã relaåii economico-sociale în formã bãneascã, manifestateîntre stat, pe de o parte, æi persoane fizice æi juridice, pe de altã parte, în procesul repartizãriiæi utilizãrii resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcåiilor acestuia.

Categoria de cheltuieli publice este strâns legatã de ansamblul operaåiunilor de repar-tizare æi utilizare a fondurilor statului pentru finanåarea acåiunilor socioculturale, serviciipublice generale, ordine publicã internã, securitate socialã, acåiuni economice, apãrarenaåionalã etc.

Cheltuielile publice nu trebuie confundate cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice cuprind toate cheltuielile efectuate în sectorul public, atât de la

bugetul statului, cât æi din fondurile proprii ale regiilor autonome æi societãåilor comercialecu capital de stat æi ale instituåiilor publice etc. Aprobarea acestora se efectueazã de cãtreordonatorii de credite.

Cheltuielile bugetare reprezintã numai o parte a cheltuielilor publice, finanåate de labugetul de stat, bugetele locale æi bugetul asigurãrilor sociale de stat. Aprobarea acestora seefectueazã de cãtre Parlament sau de cãtre consiliile locale.

Conåinutul economic al cheltuielilor publice se aflã în strânsã legãturã cu destinaåialor, deoarece: ■ exprimã consum definitiv de produs intern brut, reprezentând valoarea plãåilor pe care le

efectueazã instituåiile publice sub forma cheltuielilor curente;■ exprimã o avansare de produs intern brut, reprezentând participarea statului la finanåarea

formãrii brute de capital. În analiza cheltuielilor, indicatorul cel mai semnificativ de caracterizare a nivelului

æi dinamicii cheltuielilor publice este ponderea cheltuielilor publice în PIB. Mãrimea chel-tuielilor publice pe diferite activitãåi este reflectatã de ponderea fiecãrei categorii de chel-tuieli publice în totalul acestora.

60

CHELTUIELILE PUBLICEII

Principiile care stau la baza determinãrii cheltuielilor bugetareîn cadrul cheltuielilor publice

◗ efectuarea cheltuielilor bugetare este con-diåionatã de ponderea expresã æi aproba-rea nivelului acestora (de cãtre Parla-ment sau de cãtre consiliile locale) înconformitate cu legea finanåelor publice;

◗ finanåarea se efectueazã în funcåie de gra-dul de subordonare a instituåiilor sau ac-tivitãåile cu caracter bugetar (bugetul destat, bugetul asigurãrilor sociale de stat,bugetele locale, fondurile speciale);

◗ exercitarea controlului financiar cu ca-racter preventiv referitor la alocarea æiutilizarea resurselor financiare publice;

◗ utilizarea resurselor alocate este determi-natã de îndeplinirea condiåiilor legale, æinu de existenåa resurselor bãneæti;

◗ nerambursabilitatea sumelor alocate æicheltuite conform destinaåiilor pentrucare s-au aprobat aceste sume.

Prezentarea cheltuielilor publice în raport cu cheltuielile bugetare

Cheltuielile publice contribuie la:● repartizarea produsului naåional brut pentru dezvoltare æi consum, determinând creæte-

rea produsului naåional brut æi a avuåiei naåionale;● realizarea deflaåiei;● reducerea æomajului.

Cheltuielile publice sunt efectuate pe baza fondurilor constituite în afara bugetului.Cheltuielile bugetare sunt efectuate în funcåie de prevederile exprese cuprinse în bu-

get. În vederea efectuãrii acestora trebuie îndeplinite æi condiåiile legale.Indicatorii de exprimare a cheltuielilor publice pot fi grupaåi în trei categorii:

1. Indicatori privind nivelul cheltuielilor publicea. volumul cheltuielilor publice – exprimã totalitatea cheltuielilor publice prevãzute în

bugetele cuprinse în sistemul bugetar;

CPT = ΣCPTi

● în expresie nominalã – reprezintã cheltuielile publice exprimate în preåuri curente ale anu-lui de calcul;

CPTn = ΣCPTni

● în expresie realã – exprimã totalitatea cheltuielilor publice în preåuri constante ale uneiperioade de bazã;

CPTr = CPTn

IP

CPTn = valoarea nominalã;IP = indicele preåurilor de consum sau deflatorul PIB.

b. ponderea cheltuielilor publice în PIB – exprimã partea din PIB-ul realizat într-un an, ne-cesar[ pentru a acoperi nevoile colective ale societãåii;

%CPTPIB =CPT

× 100PIB

61

Cheltuielipublice

■ Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare consti-tuite în:◗ bugetul de stat;◗ bugetul asigurãrilor sociale de stat;◗ bugete locale;◗ bugetele instituåiilor publice autonome.

■ Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinaåie specialã.■ Cheltuieli acoperite exclusiv din resurse financiare publice

constituite în afara bugetului (instituåii publice autonome).■ Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei statului.■ Cheltuieli finanåate din alte surse decât cele bugetare:

◗ credite externe;◗ fonduri externe nerambursabile.

c. cheltuieli publice pe locuitor – suma alocatã fiecãrui locuitor în urma redistribuirii fon-durilor publice pe destinaåii, conform politicii financiare promovatã de stat.

CPloc.= CPT

Populaåie

2. Indicatori privind structura cheltuielilor publicePonderea fiecãrei categorii de cheltuieli în totalul cheltuielilor publice exprimã modul dealocare a cheltuielilor publice, în funcåie de importanåa nevoilor sociale.

gi = CPi × 100CPT

3. Indicatori privind dinamica cheltuielilor publicea. modificarea absolutã a cheltuielilor publice exprimã suma cu care se modificã volumul

cheltuielilor publice de la o perioadã la alta;

ΔCP = CP1 – CP0

◗ în expresie nominalã – reprezintã suma cu care se modificã volumul cheltuielilorpublice exprimate în preåurile curente ale perioadelor luate în considerare;

ΔCPn = CPn1– CPn0

◗ în expresie realã – exprimã suma cu care se modificã volumul cheltuielilor publiceexprimate în preåuri constante ale unei perioade de bazã, precum æi influenåeledeterminate de modificarea preåurilor;

ΔCPr = CPr1– CPr0

b. modificarea relativã a cheltuielilor publice – exprimã procentul cu care variazã cheltuielilepublice de la o perioadã la alta;

%ΔCP = CP1 – CP0 ×100

CP0

◗ în expresie nominalã – reprezintã modificarea procentualã a cheltuielilor publiceexprimate în preåuri curente ale perioadelor analizate;

%ΔCPn =CPn1

– CPn0 × 100CPn0

◗ în expresie realã – reprezintã modificarea procentualã a cheltuielilor publice expri-mate în preåuri constante;

%ΔCPr =CPr1

– CPr0CPr0

c. modificarea ponderii cheltuielilor publice în PIB – exprimã modificarea proporåiei de alo-care a PIB-ului destinatã acoperirii nevoilor colective;

62

CHELTUIELILE PUBLICEII

%ΔCPPIB = (CP1 – CP0 ) × 100PIB1 PIB0

d. modificarea cheltuielilor publice medii pe locuitor – exprimã modificarea gradului de alo-care a cheltuielilor publice pe cap de locuitor;

ΔCPloc. = CP1 – CP0

Populaåie1 Populaåie0

e. modificarea structurii cheltuielilor publice – exprimã modificarea alocãrii cheltuielilorpublice în funcåie de importanåa socialã;

%Δgi = (CPi1 –CPi0 ) × 100

CPT1 CPT0

f. indicatorul privind corespondenåa dintre modificarea cheltuielilor publice æi modificareaPIB-ului – indicatorul de corespondenåã poate lua urmãtoarele valori:

◗ > 1; ◗ = 1;◗ < 1.

g. elasticitatea cheltuielilor publice în raport cu PIB – exprimã modificarea procentualã acheltuielilor publice la modificarea cu 1% a produsului intern brut.

Factorii care influenåeazã creæterea cheltuielilor publice sunt:

Clasificaåia bugetarã cuprinde toate cheltuielile efectuate în sectorul public, atât dela bugetul statului, cât æi din fondurile proprii ale regiilor autonome æi societãåilor comer-ciale cu capital de stat æi ale instituåiilor de stat etc.

În literatura de specialitate se utilizeazã mai multe tipuri de clasificaåii ale cheltuielilorpublice:● administrativã;● economicã;● funcåionalã;● financiarã;● în funcåie de rolul lor în procesul reproducerii sociale;● gruparea folositã de organismele O.N.U.;● clasificaåii mixte sau combinate.

63

kCP1PIB =

CPl ×100CP0

PIBl ×100PIB0

=ICPIPIB

kCP1PIB =

CPl –CPo ×100CP0

PIBl –PIBo ×100PIB0

1. factori demografici;2. factori economici;3. factori sociali;4. urbanizarea;

5. factori militari;6. factori politici;7. factori de ordin istoric.

În România cheltuielile publice sunt clasificate astfel:1. Clasificaåie administrativãÎn funcåie de instituåiile prin care se efectueazã, cheltuielile publice se clasificã astfel:

◗ Ministere (departamente, agenåii guvernamentale);◗ Instituåii publice autonome;◗ Unitãåi administrativ-teritoriale etc.

Alocaåiile bugetare se stabilesc pe beneficiari:◗ Ministere æi alte instituåii centrale;◗ Judeåe;◗ Municipii;◗ Oraæe;◗ Comune etc.

Acest criteriu este folosit pentru repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatorii decredite bugetare.

Clasificaåia administrativã sau instituåionalã se utilizeazã la repartizarea fondurilorpublice în cadrul clasificaåiei funcåionale la nivelul ordonatorilor de credite:● ordonatori de credite principali (gradul I) – instituåii publice care nu sunt subordonate

altor instituåii;● ordonatori de credite secundari (gradul II);● ordonatori de credite teråiari (gradul III).

2. Clasificaåie economicã – scoate în evidenåã natura cheltuielilor finanåate pe seamaresurselor financiare publice. Cheltuielile publice sunt grupate în douã mari categorii:

A. Cheltuielile curente (de funcåionare) – sunt destinate sã asigure bunul mers al acti-vitãåii instituåiilor publice, finanåarea unor acåiuni publice, plãåile efectuate anumitor cate-gorii de persoane cu venituri insuficiente sau lipsite de venituri. Acestea reprezintã un con-sum definitiv de produs intern brut æi au la bazã ideea de contraprestaåie.

Ex.: ◗ plata de bunuri æi servicii efectuate de cãtre instituåiile publice (inclusiv drep-turile de personal);

◗ plata dobânzilor;◗ subvenåiile æi transferurile.

Cheltuielile de capital (de investiåii) - sunt sume alocate din bugetul de stat pentru re-alizarea unor bunuri publice cu caracter durabil, destinate sferei producåiei materiale sausferei nemateriale, cum ar fi:

◗ construirea unor noi întreprinderi;◗ construirea de autostrãzi;◗ construirea unor clãdiri administrative, æcoli, spitale etc.

B. Cheltuieli cu bunurile æi serviciile – aceste cheltuieli pot avea sau nu la bazã ocontraprestaåie în momentul æi în mãsura în care acestea se efectueazã de cãtre stat.

Ex.: ◗ cheltuieli privind plata bunurilor æi serviciilor, prestaåiilor æi a furniturilornecesare bunei funcåionãri a instituåiilor publice;

◗ achiziåii de mobilier, aparaturã æi echipamente.

64

CHELTUIELILE PUBLICEII

A.

◗ cheltuieli curente (de funcåionare);◗ cheltuieli de capital (de investiåii);

B.

◗ cheltuieli cu bunurile æi serviciile;◗ cheltuieli de transfer (de redistribuire).

Cheltuielile de transfer – reprezintã operaåiuni de redistribuire a unor sume de banide la buget la dispoziåia:◗ persoanelor juridice (instituåii cu activitãåi autofinanåate, întreprinderi productive);◗ persoanelor fizice (pensionari, æomeri, studenåi, elevi etc.);◗ bugetelor locale.

În categoria cheltuielilor de transfer intrã:◗ cheltuieli pentru asistenåã socialã: burse, pensii, ajutoare æi indemnizaåii definitive æi fãrã

contraprestaåie;◗ subvenåiile acordate de stat întreprinderilor publice sau întreprinderilor private aflate în difi-

cultate;◗ sumele alocate sectorului educativ æi cultural pentru acordarea de burse æi pentru spriji-

nul instituåiilor publice private;◗ dobânzile plãtite pentru împrumuturile interne æi externe contractate de cãtre stat;◗ cotizaåiile externe plãtite de cãtre stat la organizaåiile internaåionale.

În funcåie de conåinutul lor æi de legãturile pe care le implicã între diferitele verigi alesistemului bugetar, transferurile pot fi:■ consolidabile, efectuate între diferitele niveluri ale bugetelor;■ neconsolidabile, prin esenåa lor fiind cheltuieli de transfer.

Combinarea grupãrii cheltuielilor publice, cu cheltuielile de capital, cheltuielile pri-vind bunurile æi serviciile plãtite æi cheltuielile de transfer, permite definirea unei alte grupãri:◗ cheltuieli privind bunuri, care la rândul lor pot fi:

● cheltuieli curente;● cheltuieli de capital;

◗ cheltuieli de transfer, care cuprind:● cheltuieli privind crearea de venituri în bani (alocaåii, asistenåã socialã);● subvenåii acordate întreprinderilor productive sau instituåiilor pentru activitãåile auto-

finanåate, în vederea acoperirii care devanseazã veniturile obåinute pe seama preåuri-lor sau tarifelor;

● transferuri de capital.În Legea bugetului de stat pe anul 2006 (conform Ordinului nr. 1954/2005 al Minis-

terului Finanåelor), în cadrul clasificaåiei economice, cheltuielile publice se grupeazã astfel:

Clasificaåia economicã ajutã la detalierea cheltuielilor pe capitole, subcapitole, arti-cole de cheltuieli æi aliniate. Conturile în contabilitatea publicã, ce reflectã rezultatele exe-cuåiei bugetare, sunt definite tot pe structura clasificaåiei economice.

65

I. CHELTUIELI CURENTETITLUL I ◗ CHELTUIELI

DE PERSONALTITLUL II ◗ BUNURI ±I SERVICIITITLUL III ◗ DOB}NZITITLUL IV ◗ SUBVEN|IITITLUL V ◗ FONDURI DE REZERV{TITLUL VI ◗ TRANSFERURI ÎNTRE

UNIT{|I ALE ADMINIS-TRA|EI PUBLICE

TITLUL VII ◗ ALTE TRANSFERURITITLUL VIII ◗ ASISTEN|{ SOCIAL{TITLUL IX ◗ ALTE CHELTUIELI

II. CHELTUIELI DE CAPITALTITLUL X ◗ ACTIVE

NEFINANCIARETITLUL XI ◗ ACTIVE

FINANCIARETITLUL XII ◗ ÎMPRUMUTURITITLUL XIII ◗ RAMBURS{RI

DE CREDITETITLUL XIV ◗ REZERVEEXCEDENT/DEFICIT

CHELTUIELI – TOTAL

3. Clasificaåia funcåionalãCheltuielile sunt grupate dupã profilul activitãåii instituåiilor publice.Acest criteriu este important pentru repartizarea resurselor financiare publice pe

domenii de activitate, ramuri, sectoare de activitate. Instituåiile care funcåioneazã în diferitedomenii de activitate consumã resurse bugetare, iar conducãtorii lor sunt ordonatori de cre-dite bugetare. Acestea reflectã obiectivele politicii financiare ale statului.

La stabilirea acestor cheltuieli trebuie avute în vedere:■ numãrul de salariaåi;■ reåeaua de instituåii publice în funcåiune sau cele care urmeazã a se înfiinåa în noul exer-

ciåiu bugetar;■ politica financiarã a statului.

În funcåie de domeniul în care aceste cheltuieli sunt efectuate, se va åine seama de oserie de aspecte, conform Legii finanåelor publice:a) în domeniul social – utilizarea resurselor financiare ale statului pentru învãåãmânt, sãnã-

tate, ocrotire socialã, culturã, artã, tineret æi sport, menåinerea echilibrului ecologic,refacere æi ocrotire a mediului înconjurãtor;

b) în domeniul economic – realizarea unor investiåii æi altor acåiuni economice de interespublic, acordarea unor subvenåii æi alte mijloace stabilite potrivit legii;

c) susåinerea unor programe prioritare de cercetare, a cercetãrii fundamentale;d) asigurarea cerinåelor de apãrare a åãrii, respectarea ordinii publice æi siguranåei naåionale;e) finanåarea administraåiei publice centrale æi locale æi a altor cheltuieli prevãzute de lege;f) dobânzile aferente datoriei publice æi cheltuielile determinate de emisiunea æi plasarea valo-

rilor mobiliare necesare finanåãrii acestei datorii, precum æi riscul garanåiilor de stat.În cadrul clasificaåiei funcåionale, cheltuielile publice din Legea bugetului de stat pe anul

2006 (conform Ordinului nr. 1954/2005 al Ministerului Finanåelor) se grupeazã astfel:

66

CHELTUIELILE PUBLICEII

PARTEA ISERVICII

PUBLICE GENERALE■ Autoritãåi publice:

◗ Preæedinåia României;◗ Autoritãåi legislative;◗ Autoritãåi judecãtoreæti;◗ Alte organe ale autoritã-

åilor publice;◗ Autoritãåi executive.

PARTEA A II-AAPÃRARE, ORDINE PUBLICÃ ÆI SIGURANÅÃ NAÅIONALÃ

■ Apãrare naåionalã:◗ Administraåie centralã;◗ Apãrare naåionalã æi operaåiuni de menåinere a

pãcii;◗ Acåiuni de integrare euroatlanticã æi pentru consti-

tuirea foråei de reacåie rapidã;◗ Parteneriat pentru pace;◗ Plãåi compensatorii.

■ Ordine publicã æi siguranåã naåionalã:◗ Administraåie centralã;◗ Poliåie;◗ Protecåie æi pazã contra incendiilor;◗ Jandarmerie;◗ Siguranåã naåionalã;◗ Penitenciare;◗ Alte instituåii æi acåiuni.

67

■ Învãåãmânt:◗ Administraåie centralã;◗ Învãåãmânt preæcolar;◗ Învãåãmânt primar

æi gimnazial;◗ Învãåãmânt liceal;◗ Învãåãmânt superior;◗ Biblioteci centrale

universitare æi pedagogice;

◗ Internate, cãmine, cantine;

◗ Centre de calificare æi recalificare;

◗ Servicii publice descentralizate;

◗ Alte instituåii æi acåiuni de învãåãmânt.

■ Sãnãtate:◗ Administraåie centralã;◗ Spitale;◗ Creæe;◗ Centre de transfuzii

sanguine;◗ Centre de sãnãtate;◗ Servicii publice

descentralizate;◗ Alte instituåii æi acåiuni

sanitare;

■ Culturã, religie æi acåiuniprivind activitateasportivã æi de tineret:◗ Administraåie centralã;◗ Biblioteci publice

naåionale;◗ Muzee;

◗ Teatre æi instituåii profesioniste de spectacole æi concerte;

◗ Consolidarea æi restructurarea monu-mentelor istorice;

◗ Culte religioase;◗ Activitatea sportivã;◗ Activitatea de tineret;◗ Servicii publice

descentralizate;◗ Alte instituåii æi acåiuni.

■ Asistenåã socialã, alo-caåii, pensii, ajutoare æiindemnizaåii:◗ Alocaåii;◗ Pensii;◗ Ajutoare æi indemnizaåii.

PARTEA A III-ACHELTUIELI SOCIO-CULTURALE

PARTEA A IV-ASERVICII, DEZVOLTARE

PUBLICÃ, LOCUINÅE,MEDIU ÆI APE

■ Servicii æi dezvoltare publicã;

■ Mediu æi ape.

PARTEA A V-AACÅIUNI

ECONOMICE■ Industrie;■ Agriculturã

æi silviculturã;■ Transporturi

æi comunicaåii;■ Alte acåiuni

economice.

PARTEA A VI-AALTE ACÅIUNI

■ Cercetare ætiinåificã;■ Alte acåiuni.

PARTEA A VII-AREZERVE, EXCEDENT/DEFICIT

■ Rezerve;■ Fond de rezervã al Casei Naåionale de Pensii;■ Fond de rezervã al Casei Naåionale de Asigurãri de

Sãnãtate;■ Excedent;■ Deficit.

În bugetul de stat cheltuielile publice sunt înscrise conform principiului „cheltuielilesunt limite maxime“, iar nivelul cheltuielilor aprobate de parlament, ca limitã maximã,poartã denumirea de credite bugetare.

4. Alte criterii de clasificare a cheltuielilor publiceCheltuielile publice mai pot fi clasificate æi dupã alte criterii, astfel:

a) Din punctul de vedere al surselor de finanåare:◗ Cheltuieli publice bugetare (Cbs) – finanåate din: bugetul de stat, bugetele locale, buge-

tul asigurãrilor sociale de stat;◗ Intrãri anuale de credite externe (CRex);◗ Venituri proprii ale instituåiilor publice (Cvp);◗ Fonduri externe nerambursabile (Cfen).

Cheltuielile publice totale (Cpt) la nivelul administraåiei centrale se pot calcula pe bazarelaåiei:

Cpt = Cbs + CRex + Cvp + Cfen.

b) Din punctul de vedere al includerii lor în bugetul statului:◗ Cheltuieli curente, ordinare – se cuprind în buget cu regularitate, în fiecare an, fiind

determinate de întreåinerea instituåiilor;◗ Cheltuieli extraordinare – apar în mod întâmplãtor în bugetul statului, fiind destinate

acoperirii unor necesitãåi accidentale: secetã, inundaåii, cutremure, rãzboi etc., volumullor fiind imprevizibil.

c) Din punctul de vedere al conåinutului economic:◗ Cheltuieli destinate realizãrii reproducåiei sociale – se asigurã finanåarea regiilor auto-

nome æi a societãåilor comerciale cu capital de stat;◗ Cheltuieli destinate constituirii rezervelor materiale de stat – se finanåeazã anumite

situaåii æi disproporåii în economie;◗ Cheltuieli destinate sferei nemateriale – cuprind cheltuielile de capital efectuate pentru

procurarea mijloacelor fixe utilizate de instituåiile de învãåãmânt, de ocrotire a sãnãtã-åii, de culturã, de organele statului etc. æi cheltuieli curente pentru realizarea acåiunilorsocioculturale, cu organele statului, apãrarea naåionalã, ordinea publicã.

d) Din punctul de vedere al atribuåiilor statului:◗ Cheltuieli publice pentru acåiuni economice, pentru protecåia mediului æi cercetare,

dezvoltare;◗ Cheltuieli publice pentru acåiuni socioculturale;◗ Cheltuieli publice pentru asigurãrile sociale;◗ Cheltuieli pentru servicii publice generale, ordine publicã, siguranåã naåionalã æi apãrare.

Din punctul de vedere al structurii cheltuielile publice ale unei åãri pot fi analizate pediferite categorii, potrivit unui criteriu de clasificare. Cele mai importante grupãri sunt: ■ clasificaåia economicã;■ clasificaåia funcåionalã.

Determinarea structurii cheltuielilor publice este necesarã pentru a se stabili în ceproporåie au fost orientate resursele financiare ale statului destinate anumitor obiective:sociale, economice, administrative, militare etc., precum æi pentru urmãrirea în dinamicã amodificãrii opåiunilor bugetare sau extrabugetare ale statului.

68

CHELTUIELILE PUBLICEII

Stabilirea ponderii (greutãåii specifice) fiecãrei categorii de cheltuieli publice întotalul acestora se realizeazã pe baza relaåiei:

gsCpi = gsCpi × 100gsCpt

din care: gs = ponderea categoriei de cheltuieli publice i, în totalul cheltuielilor publice;gsCpi = cheltuieli publice ale grupãrii i;gsCpt = cheltuieli publice totale;i = 1… n grupãri de cheltuieli.

Structura funcåionalã a cheltuielilor bugetului central consolidat al României în perioada 1990-2001

(ani selecåionaåi)

Anul Total Servicii Apãrare Ordine Educaåie Sãnãtate Securitate Loc. Acåiuni Alte rapor- chel- publice internã gosp. econo- acåi-tãrii tuieli generale com. mice uni1990 100 1,3 10,3 1,7 2,7 8,6 31,4 - 38,3 5,21995 100 3,2 6,7 3,6 9,3 7,6 33,5 0,9 23,1 1,22000 100 3,4 4,9 7,1 10,6 12,9 28,2 0,8 14,0 0,12001 100 4,1 5,1 7,1 5,8 15,5 31,4 1,9 13,9 0,1

Date preluate din Government Finance Statistics Yearbook International Monetary Fund, 2001, 2002.

Din datele prezentate, se poate observa cã dupã ponderile cele mai mari deåinute decheltuielile cu securitatea socialã (28,2% – 2000; 33,5% – 1995) urmeazã cele ale acåiuniloreconomice, însã acestea înregistreazã o descreætere continuã (38,3% – 1990; 13,9% –2001), iar celelalte cheltuieli înregistreazã o pondere mai micã de 10%.

Schemã recapitulativãConåinutul economic æi criteriile de clasificare a cheltuielilor publice

69

■ indicatori privind nivelul cheltuielilor publice;■ indicatori privind structura cheltuielilor publice;■ indicatori privind dinamica cheltuielilor publice.

1. Definiåia cheltuielilor publice

2. Definiåia cheltuielilorbugetare

4. Indicatorii de exprimare a cheltuielilor publice

■ factori demografici;■ factori economici;■ factori sociali;■ urbanizarea;■ factori militari;■ factori politici;■ factori de ordin istoric.

5. Factori care influenåea-zã creæterea cheltuielilorpublice

3. Conåinutul economic al cheltuielilor publice

Întrebãri æi teme I. 1. Prezentaåi indicatorii de dinamicã.

2. Definiåi clasificaåia bugetarã.3. Prezentaåi criteriile de clasificare a cheltuielilor publice.4. Care sunt factorii care influenåeazã creæterea cheltuielilor publice?

II. Stabiliåi corespondenåa între termenii din coloana A æi definiåiile corespunzãtoare dincoloana B.

III. Test grilã

70

CHELTUIELILE PUBLICEII

6. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

■ administrative;■ economice;■ funcåionale;■ financiare;■ în funcåie de rolul lor în procesul repro-

ducerii sociale;■ gruparea folositã de organismele O.N.U.;■ clasificaåii mixte sau combinate.

B.■ gruparea veniturilor æi cheltuielilor bugetare într-o ordine

obligatorie æi dupã criterii unitare.■ gruparea cheltuielilor dupã destinaåia lor pentru a evalua

alocarea fondurilor publice unor activitãåi sau obiective caredefinesc necesitãåile publice.

■ cuprind toate cheltuielile efectuate în sectorul public, atât dela bugetul statului, cât æi din fondurile proprii ale regiilor au-tonome æi societãåile comerciale cu capital de stat, institu-åiilor de stat etc.

■ reprezintã numai o parte a cheltuielilor publice, finanåate de labugetul de stat, bugetele locale æi bugetul asigurãrilor sociale.

A. Cheltuielile publice

Cheltuielile bugetare

Clasificaåia bugetarã

Clasificaåia funcåionalã

1. Cheltuielile publice exprimã:a) relaåii economico-sociale în formã bã-

neascã;b) cheltuielile efectuate de stat pentru re-

facerea imaginii sale în strãinãtate;c) în toate cazurile exprimã un consum

definitiv de produs intern brut;d) în toate cazurile exprimã o avansare de

produs intern brut;e) totalitatea cheltuielilor care se efectu-

eazã la nivelul unui stat.2. O avansare de produs intern brut reprezintã:

a) împrumuturile primite de la organismeinternaåionale;

b) cheltuielile cu sãnãtatea;c) cheltuielile cu rambursarea împrumu-

turilor;

d) cheltuielile cu investiåiile;e) cheltuielile cu apãrarea.

3. Cheltuielile de transfer cu caracter econo-mic sunt:a) subvenåiile;b) bursele;c) alocaåiile de sprijin;d) ajutoarele sociale;e) pensiile.

4. Cheltuielile fãrã contraprestaåie au carac-ter de:a) subvenåii;b) alocare a unor venituri pentru care se

percepe dobândã;c) cheltuieli care se vor recupera în viitor;d) cheltuieli care nu au un caracter defini-

tiv;

IV. Se prezintã urmãtoarele date referitoare la situaåia cheltuielilor publice:

Indicatori Unitãåi de mãsurã Anul n+1 Anul n+2Cheltuieli publice totale mld. u.m. preåuri curente 77.000 106.000Cheltuieli pentru învãåãmânt mld. u.m. preåuri curente 22.260 26.740Cheltuieli pentru sãnãtate mld. u.m. preåuri curente 3.184 3.516Cheltuieli pentru ordine publicã mld. u.m. preåuri curente 6.710 8.400PIB mld. u.m. preåuri curente 368.300 520.000Curs de schimb u.m. naåionale/USD 10.900 18.200Populaåie mil. locuitori 25 26

V. Determinaåi:a. indicatorii de nivel pentru cheltuielile publice totale;b. indicatorii de dinamicã ai cheltuielilor publice totale;c. ponderea cheltuielilor publice pentru sãnãtate, învãåãmânt æi ordine publicã în raport

cu PIB æi în raport cu cheltuielile publice totale.

71

e) cheltuieli nefinanciare.5. Cheltuielile reale reprezintã:

a) cheltuieli pentru investiåii;b) un consum definitiv de produs intern

brut;c) cheltuieli care se achitã prin numerar;d) cheltuieli care se efectueazã pentru

construirea de drumuri æi poduri;e) niciuna din variantele de mai sus.

6. Indicatorul cel mai semnificativ de carac-terizare a nivelului æi dinamicii cheltuielilorpublice este:a) volumul cheltuielilor publice;b) creæterea nominalã a cheltuielilor pu-

blice;c) ponderea cheltuielilor publice în PIB;d) gradul de acoperire al cheltuielilor pu-

blice din împrumuturi.7. Factorii care influenåeazã creæterea cheltu-

ielilor publice sunt:a) demografici æi economici;b) sociali (urbanizarea);c) militari;d) de ordin istoric, politici;e) toåi factorii de mai sus.

8. Indicatorii de exprimare a cheltuielilor pu-blice pot fi grupaåi în trei categorii:a) indicatori privind nivelul cheltuielilor

publice;b) indicatori privind structura cheltuieli-

lor publice;c) indicatori privind dinamica cheltuieli-

lor publice;

d) indicatori privind nivelul cheltuielilorpublice; indicatori privind structuracheltuielilor publice; indicatori privinddinamica cheltuielilor publice;

e) indicatori privind clasificarea cheltuie-lilor publice.

9. În literatura de specialitate se utilizeazãmai multe tipuri de clasificaåii ale cheltuie-lilor publice:a) administrativã, economicã, funcåiona-

lã, financiarã;b) în funcåie de rolul lor în procesul repro-

ducerii sociale;c) gruparea folositã de organismele

O.N.U.;d) mixte sau combinate, administrativã,

economicã, funcåionalã, financiarã,gruparea folositã de organismeleO.N.U.;

e) cheltuielile publice nu se clasificã.10. Clasificaåia administrativã sau instituåio-

nalã se utilizeazã la repartizarea fondu-rilor publice în cadrul clasificaåiei funcåio-nale la nivelul ordonatorilor de credite:a) ordonatori de credite principali, or-

donatori de credite secundari, ordo-natori de credite teråiari;

b) ordonatori de credite principali; or-donatori de credite secundari;

c) ordonatori de credite teråiari;d) ordonatori de credite secundari;e) ordonatori de credite principali.

2. Prezentarea cheltuielilor publice2.1. Cheltuieli pentru finanåarea acåiunilor socioculturale2.1.1. Caracterizare generalã

Cheltuielile pentru acåiuni socioculturale cuprinse în bugetul statului sunt necesarepentru: ■ asigurarea instruirii;

■ pregãtirea foråei de muncã;■ ridicarea nivelului de culturã;■ ocrotirea sãnãtãåii cetãåenilor;■ asigurãrile æi asistenåa socialã.

Finanåarea anumitor acåiuni cu caracter socio-cultural urmãreæte satisfacerea nece-sitãåilor publice sociale care presupun realizarea a trei obiective:

1. Restrângerea ariei de nesiguranåã a vieåii indivizilor, astfel încât sã se asigure resurse-le necesare în caz de æomaj, boli, bãtrâneåe etc.;

2. Garantarea unui venit minim pentru toåi membrii societãåii;3. Asigurarea pentru toåi membrii societãåii a unor standarde de viaåã considerate mini-

me, prin intermediul serviciilor publice generale.

Cea mai mare parte a membrilor societãåii beneficiazã de acåiunile socioculturalefinanåate de stat pe baza unor programe sociale.

Cheltuielile socioculturale exercitã o influenåã asupra dezvoltãrii economice, deoa-rece au ca scop întreåinerea, refacerea æi dezvoltarea aptitudinilor fizice æi intelectuale aleoamenilor, asigurarea materialã a cetãåenilor inapåi de muncã, formarea profesionalã æi mo-ral-spiritualã a acestora.

Acåiunile socioculturale reprezintã servicii sociale, au un caracter productiv, care con-tribuie la dezvoltarea economico-socialã æi conduc la crearea de venit naåional. Între cheltu-ielile pentru acåiuni socioculturale æi cheltuielile pentru dezvoltare economicã existã relaåiide intercondiåionare, respectiv o dezvoltare economicã va avea ca rezultat o creætere a resur-selor financiare necesare pentru desfãæurarea unor activitãåi æi finanåarea unor acåiuni socio-culturale, iar acåiunile de învãåãmânt, sãnãtate, culturã, securitate socialã contribuie la instru-irea æi pregãtirea profesionalã a personalului, la pãstrarea stãrii de sãnãtate a populaåiei saula refacerea acesteia, ceea ce determinã la rândul sãu o creætere a productivitãåii muncii, odezvoltare a activitãåii economice æi sociale.

Cheltuielile pentru acåiuni socioculturale sunt considerate „investiåii în resurse uma-ne“, deoarece cuprind cheltuieli efectuate pentru creæterea æi dezvoltarea complexã a indi-vidului.

Sursele de finanåare a cheltuielilor pentru acåiuni socioculturale pot fi:● publice● private● interne● externe

72

CHELTUIELILE PUBLICEII

„Investiåiile de resurse umane“ cuprind:■ investiåia intelectualã;■ investiåia pentru sãnãtate;■ investiåia culturalã.

Sursele de finanåare:

a) Alocaåii bugetare pentru scopuri socioculturale.b) Cotizaåii sau contribuåii suportate de persoane fizice æi juridice pentru constituirea unor

fonduri financiare cu destinaåie socialã:■ bugetul asigurãrilor sociale;■ fondurile pentru asigurãri de sãnãtate; ■ fondurile pentru ajutor de æomaj.c) Fonduri proprii ale agenåilor economici destinate pregãtirii cadrelor, protecåiei muncii æi

acåiunilor socioculturale sportive;d) Veniturile proprii ale instituåiilor socioculturale obåinute din activitatea proprie, din pres-

tãri de servicii sau exploatarea unor bunuri;e) Veniturile populaåiei: taxe, contribuåii, cumpãrãri de cãråi, medicamente etc.;f) Fondurile organizaåiilor fãrã scop lucrativ: donaåii, subvenåii acordate de organizaåiile negu-

vernamentale, instituåiile de caritate, fundaåiile, asociaåiile, bisericile æi alte aæezãminte de cult;g) Ajutoare financiare externe sub forma unor credite rambursabile æi ajutoare nerambur-

sabile acordate de organisme internaåionale (UNESCO, UNICEF, Banca Mondialã,O.M.S.), organisme regionale (Uniunea Europeanã prin intermediul Fondului EuropeanSocial sau PHARE).

73

Investiåia presupune cheltuieli pentru învãåãmânt æi pregãtire profesionalã, efectuate în intelectualã scopul educaåiei, instruirii æi calificãrii foråei de muncã. Acestea reprezintã o

avansare de venit naåional pentru creæterea gradului de calificare a indivizilor;totodatã, au efecte pe termen lung, pe parcursul vieåii active a beneficiaruluiinvestiåiei.

Investiåia cuprinde cheltuieli pentru asigurarea asistenåei medicale æi pentru acåiuni de pentru prevenire æi conservare a stãrii de sãnãtate a membrilor societãåii. Aceasta repre-sãnãtate zintã un factor al dezvoltãrii economice æi sociale care determinã creæterea

demograficã, reducerea numãrului de zile de incapacitate temporarã de muncã,reîncadrarea în muncã a celor care au fost temporar bolnavi, creæterea capaci-tãåii de muncã.

Investiåia cuprinde cheltuieli pentru acåiuni de culturã æi artã ce contribuie la creætereaculturalã nivelului de culturã æi educaåie a membrilor societãåii æi reprezintã, de aseme-

nea, un factor în dezvoltarea economicã æi socialã. Cheltuielile sunt efectuatepentru bunuri æi servicii cultural-artistice de care populaåia beneficiazã direct(filme, spectacole, emisiuni de televiziune æi radio) sau indirect (muzee, patri-moniul cultural, biblioteci).

Cheltuielile socioculturale pot fi grupate dupã destinaåia lor în:

● Salariile;● C.A.S.;● Cheltuieli cu reparaåiile;● Cheltuieli administrativ-gospodãreæti;● Medicamente etc.

Cheltuieli curente destinate întreåinerii æifuncåionãrii instituåiilor publice socioculturale

Cheltuieli de capital – pentru investiåii

● Construcåii destinate activitãåilorsocioculturale æi dotarea acestora cuinstalaåii æi aparaturã;

● Bunuri care asigurã creæterea produ-sului intern brut (creaåii artistice, pro-totipuri obåinute în cercetarea ætiinåi-ficã, aplicate în învãåãmânt etc.).

În vederea fundamentãrii cheltuielilor pentru acåiuni socioculturale se åine seama deindicatorii specifici stabiliåi pe bazele:■ normelor de consum specifice;■ normativelor valorice pentru fiecare tip de cheltuialã.

De asemenea, s-au elaborat tehnici, în scopul determinãrii rezultatelor acestora, aefectelor æi eficienåei, prin:■ analiza cost-beneficii;■ analiza cost-eficienåã; ■ planificare, programare, sistem bugetar – metoda raåionalizãrii opåiunilor bugetare.

În urma efectuãrii cheltuielilor pentru acåiuni socioculturale se obåin efecte:■ economice;■ sociale;■ umane etc.

Aprecierea eficienåei sau a eficacitãåii cheltuielilor publice prin acåiuni socioculturaleæi utilizarea fondurilor alocate în aceste scopuri sunt de competenåa factorilor de deciziepoliticã æi a celor executivi.

În acåiunile socioculturale eficienåa poate fi examinatã din punctul de vedere al:● acåiunii respective;● cheltuielilor efectuate pentru aceste acåiuni.

Eficienåa acåiunilor socioculturale reflectã calitatea activitãåii desfãæurate æi se exprimãprin eficienåa procesului de învãåãmânt, a activitãåii cultural-artistice, a activitãåii sanitare;aceasta se evidenåiazã ca o eficienåã internã.

Eficienåa cheltuielilor pentru acåiuni socioculturale este reflectatã de relaåia dintreefort, exprimat prin volumul cheltuielilor, æi efectul cheltuielilor, manifestat pe multiple pla-nuri: material, social, uman, cultural. Aceastã eficienåã este o eficienåã externã æi se exprimãatât prin indicatori sub formã materialã, cât æi sub formã valoricã.

Creæterea cheltuielilor pentru acåiuni socioculturale este determinatã æi condiåionatãde dezvoltarea economiei naåionale, însã la rândul lor aceste cheltuieli pot influenåa în bunãmãsurã realizarea acåiunilor economice. Odatã cu creæterea produsului naåional brut are locæi creæterea cheltuielilor pentru acåiuni socioculturale.

Volumul cheltuielilor pentru acåiuni socioculturale este influenåat æi de factorul demo-grafic æi de creæterea costului serviciilor sociale.

74

CHELTUIELILE PUBLICEII

Cheltuielile publice pentru acåiuni socioculturale cuprind subgrupe de cheltuieli de:a) învãåãmânt;b) sãnãtate;c) culturã, religie, acåiuni

sportive æi de tineret;

d) asistenåã socialã, alocaåii, pensii, ajutoareæi indemnizaåii;

e) asigurãri sociale de stat;

f) ajutorul de æomaj;g) alte cheltuieli sociocultu-

rale.

Schemã recapitulativã

75

■ sunt asigurate prin intermediul învãåãmântului,culturii, sãnãtãåii, protecåiei sociale etc.;

■ sunt investiåii pe termen lung;■ sunt necesare importante resurse financiare din

partea statului.

■ rol economic: ● stimuleazã producåia de bunuri æi servicii socioculturale;

● influenåeazã cererea de bunuri æi servicii socioculturale;

● influenåeazã consumul;

■ rol social: ● asigurã protecåia socialã;● asigurã educaåia æi instrucåia

populaåiei;● influenåeazã evoluåia demogra-

ficã;● asigurã asistenåã medicalã

indivizilor;● asigurã creæterea nivelului cul-

tural, artistic æi de civilizaåie.

■ factorul demografic;■ creæterea costului serviciilor sociale sau a

nivelului ajutoarelor, a alocaåiilor; ■ modul în care pot fi obåinute;■ gradul de dezvoltare economicã a åãrilor

respective.

■ învãåãmânt;■ sãnãtate;■ securitate socialã;■ culturã, religie, acåiuni sportive æi de tineret.

1. Cheltuielile publice pentruacåiuni socioculturale – suntnecesare pentru satisfacereanevoilor sociale æi suntîndreptate spre prestãri deservicii realizate astfel:

2. Nevoile sociale

3. Rolurile cheltuielilor publi-ce pentru acåiuni sociocul-turale

4. Volumul cheltuielilor publi-ce pentru acåiuni sociocul-turale este influenåat de:

5. Cheltuielile publice pentruacåiuni socioculturale cu-prind:

■ gratuit; ■ cu platã redusã;■ sub formã de transferuri bãneæti (alocaåii buge-

tare, pensii, indemnizaåii).

2.1.2. Cheltuieli publice pentru învãåãmânt

Cheltuielile pentru învãåãmânt deåin o pondere importantã în cadrul cheltuielilor pen-tru acåiuni socioculturale, învãåãmântul contribuind într-o mãsurã din ce în ce mai mare laprogresul societãåii. Acestea sunt destinate asigurãrii instruirii æi pregãtirii foråei de muncã.

Cheltuielile pentru învãåãmânt constituie un avans de produs intern brut, deoareceresursele bugetare folosite pentru învãåãmânt nu se consumã definitiv, ele se regãsesc în ni-velul pregãtirii profesionale a membrilor societãåii æi sunt considerate „investiåii intelec-tuale“, componentã a investiåiilor în resurse umane, care prezintã unele caracteristici faåãde investiåia materialã:■ investiåiile intelectuale sunt investiåii pe termen lung deoarece efectele lor apar dupã o pe-

rioadã relativ îndelungatã;■ termenul de recuperare al investiåiei intelectuale este mai scurt decât cel al investiåiei mate-

riale;■ la investiåiile intelectuale nu intervine uzura moralã ci, din contrã, ele oferã posibilitatea

adaptãrii continue æi permanente la dezvoltarea ætiinåei æi tehnicii;■ investiåia intelectualã este flexibilã, fiind mai puåin specializatã în raport cu investiåia ma-

terialã, care este destinatã unei stricte specializãri;■ efectele investiåiilor intelectuale sunt multiple, au caracter economico-social, uman æi

sunt mai dificil de modificat.Învãåãmântul contribuie la formarea æi dezvoltarea personalitãåii oamenilor, la instru-

irea æi perfecåionarea continuã a pregãtirii profesionale, ætiinåifice æi tehnice a viitorilor spe-cialiæti, având în vedere cã toåi cetãåenii României au dreptul la învãåãturã.

Creæterea cheltuielilor publice pentru învãåãmânt este determinatã de influenåa si-multanã a urmãtorilor factori: ● demografici;

● economici;● sociali;● politici.

76

CHELTUIELILE PUBLICEII

■ alocaåiile de la bugetul de stat, respectiv dela bugetele locale;

■ contribuåii ale populaåiei, sub forma taxeloræcolare æi alte cheltuieli pentru întreåinereaextraæcolarã a elevilor æi studenåilor;

■ împrumuturi;■ sponsorizãri, donaåii sau alte forme de aju-

tor primite de la întreprinderi, fundaåii, so-cietãåi de binefacere sau persoane fizice;

■ sume alocate de agenåii economici pentru

organizarea de cursuri de pregãtire profe-sionalã, de calificare a salariaåilor sau a vii-torilor salariaåi, acordarea de burse eleviloræi studenåilor;

■ venituri extrabugetare obåinute de institu-åiile de învãåãmânt (din cercetare ætiinåifi-cã, servicii pe linia educaåiei continue, dinînchirieri, alte activitãåi);

■ finanåãri externe;■ alte surse.

Sursele de finanåare a cheltuielilor publice pentru învãåãmânt sunt urmãtoarele

■ învãåãmântul preæcolar;■ învãåãmântul primar;■ învãåãmântul secundar (gimnazial, liceal,

profesional);■ învãåãmântul postliceal;

■ învãåãmântul superior;■ æcoli de artã æi meserii;■ educaåie permanentã;■ alte activitãåi.

Finanåarea învãåãmântului se realizeazã în raport cu sistemul naåional de învãåãmânt care cuprinde

Fondurile alocate pentru:■ învãåãmântul preuniversitar sunt de la bugetul de stat, respectiv de la bugetele locale, prin

primãrii;■ învãåãmântul superior este finanåat prin Ministerul Educaåiei, Cercetãrii æi Tineretului, pe

baza propunerilor avansate de Consiliul Naåional de Finanåare a Învãåãmântului Supe-rior, dar æi pe baza surselor gestionate în condiåiile autonomiei financiare universitare.

Cheltuielile pentru învãåãmânt cuprind, de asemenea, cheltuielile legate de organi-zarea æi desfãæurarea procesului de învãåãmânt, respectiv pentru: ● internate;● cãmine;● cantine studenåeæti;● manuale æcolare; ● excursii;● case de culturã ale studenåilor etc.

Dupã conåinutul economic, cheltuielile publice pentru învãåãmânt se pot grupa în:■ cheltuieli de capital (de investiåii) pentru construirea de unitãåi de învãåãmânt, dotarea

cu aparaturã, achiziåionarea de terenuri pentru construcåii æcolare;■ cheltuieli curente pentru întreåinerea æi funcåionarea unitãåilor de învãåãmânt. Acestea,

la rândul lor, se împart în: ● cheltuieli de personal:◗ salarii;◗ alte drepturi de personal.

● cheltuieli materiale æi servicii:◗ cheltuieli de întreåinere æi gospodãrire;◗ manuale;◗ transport;◗ reparaåii;

● cheltuieli reprezentând subvenåii æcolare æi transferuri:◗ burse;◗ subvenåii pentru unitãåi de învãåãmânt.

Evoluåia cheltuielilor publice pentru învãåãmânt în România, comparativ cu cea a PIB-ului æi a cheltuielilor socioculturale în perioada 1998–2002

– mld. lei –

Nr. Denumire1996 1997 1998 1999 2000 2002crt. indicator

1. PIB (mld. lei) 108.919,6 252.925,7 373.798,2 539.356,9 800.308,1 1.498.600,02. Ch. soc. cult.

17.546,6 41.089,9 65.446,1 22.974,7 138.425,4 262.833,6(mld. lei)3. Ch. publ. pt.

3.882,6 8.262,3 12.174,4 10.654,3 24.985,4 47.980,6învãå. (mld. lei)4. Ponderea ch.

pt. învãå. (%)5. ◗ în PIB 3,5 3,3 3,2 2,00 3,1 3,26. ◗ în total ch.

22,1 20,1 18,6 46,4 18,0 18,2soc. cult.

Sursa: Anuarul Statistic al României, publicat de Institutul Naåional de Statisticã, Bucureæti, 2002

77

Legea învãåãmântului nr. 84/1995 prevede ca „finanåarea învãåãmântului de stat sãse facã de la bugetul statului în limitele a cel puåin 4% din PIB“, în concordanåã cu urmã-toarele cerinåe: dezvoltarea învãåãmântului ca prioritate naåionalã pentru pregãtirea resur-selor umane la nivelul standardelor internaåionale; profesionalizarea resurselor umane înconcordanåã cu diversificarea pieåei muncii; dezvoltarea învãåãmântului de toate gradele;dezvoltarea învãåãmântului superior æi a cercetãrii ætiinåifice universitare pentru integrare înviaåa ætiinåificã mondialã.

În perioada 1998–2002 ponderea cheltuielilor pentru învãåãmânt s-a situat între 3%æi 3,5% din PIB, iar diferenåa rãmasã pânã la 4% a fost asiguratã din venituri proprii. În Ro-mânia învãåãmântul este de stat æi are caracter gratuit, iar din anul 1990 au apãrut æi insti-tuåii de învãåãmânt particular, care îæi desfãæoarã activitatea pe baza taxelor de æcolarizare.Conform prevederilor Legii învãåãmântului nr. 84/1995, „învãåãmântul particular constitu-ie o alternativã la învãåãmântul de stat sau îl completeazã“.

În România, conform Legii finanåelor publice nr. 500/2002 æi altor acte normative:■ instituåiile de învãåãmânt preuniversitare sunt finanåate din bugetele locale ale unitãåilor ad-

ministrativ-teritoriale, pe raza cãrora acestea îæi desfãæoarã activitatea, cu excepåia cheltu-ielilor privind: organizarea examenelor, concursurilor æi olimpiadelor naåionale, facilitãåi-lor acordate elevilor privind transportul pe calea feratã æi cu metroul, perfecåionarea pre-gãtirii profesionale a cadrelor didactice, burse pentru elevii din Republica Moldova æi pen-tru elevii strãini æi etnicii români din afara graniåelor åãrii, rambursãrile de credite externeæi dobânzile, proiecte de reformã aflate în derulare, cofinanåate de Guvernul României æide organisme internaåionale.

■ instituåiile de învãåãmânt superior sunt instituåii autofinanåate pe baza fondurilor primite dela bugetul de stat, a veniturilor proprii æi a altor surse (credite externe sau finanåãriexterne nerambursabile).

78

CHELTUIELILE PUBLICEII

Metodele de finanåare a instituåiilor de învãåãmânt preuniversitar sunt:

● finanåarea proporåionalã,pe baza numãrului deelevi æi a costului mediupe elev, în funcåie de pro-filul de învãåãmânt;

● finanåarea complementarã,în funcåie de necesitãåilede cheltuieli, de investiåii,reparaåii, dotãri;

● finanåare proprie în unitã-åile de învãåãmânt pre-

æcolar, respectiv venituridin activitatea de pro-ducåie, taxe, venituri dinînchirieri, donaåii, spon-sorizãri.

Metodele de finanåare a instituåiilor de învãåãmânt universitar sunt:

● finanåarea de bazã, realizat[ printr-un con-tract instituåional încheiat, care cuprindeæi fondul de burse, alte cheltuieli cu protec-åia socialã a studenåilor, investiåii. Finanåa-rea de bazã se asigurã în funcåie de numã-rul de studenåi æi doctoranzi admiæi la stu-dii fãrã taxã æi în funcåie de alåi indicatori.

● finanåarea complementarã se realizeazã pebaza unui contract complementar, prinsubvenåii pentru cazare æi masã, investiåii,cheltuieli de investiåii æi reparaåii capitale,fonduri alocate pe baze competiåionalepentru cercetare ætiinåificã universitarã.

În învãåãmântul superior pot fi acordate burse (de merit, de studiu, de cercetare, deajutor social, de performanåã) sau credite de studii (acordate de cãtre bãnci).

Pentru aprecierea eficienåei cheltuielilor cu învãåãmântul, o importanåã deosebitã pre-zintã planificarea financiarã a cheltuielilor pentru învãåãmânt, determinarea nivelului anual alacestora, a surselor de acoperire æi mai ales a modului lor de repartizare æi utilizare.

În vederea stabilirii volumului cheltuielilor publice se porneæte de la orientarea Guver-nului æi a altor organe de decizie în politica privind învãåãmântul, prezentatã în previziunileæi programele existente. Ministerul Educaåiei, Cercetãrii æi Turismului realizeazã o estimarea necesitãåilor de fonduri æi prezintã volumul global al cheltuielilor, atât pentru investiåii(„buget de echipamente“), cât æi pentru cheltuielile curente („buget de funcåionare“). Dinanul 2002 sunt aplicate programe bugetare care privesc acåiuni æi obiective din domeniulînvãåãmântului cu perioadã de realizare de 4-5 ani, cum ar fi: „Educaåia universitarã æi pre-universitarã“; „Asigurarea logisticii prin dotarea æcolilor cu calculatoare“ etc.

Lecturã suplimentarã„Dupã anul 2000 cheltuielile pentru învãåãmânt au suferit influenåa politicilor edu-

caåionale æi au apãrut noi scheme de finanåare. Este cazul unor reforme ale învãåãmântului saual stabilirii unor noi strategii în domeniul educaåional: de exemplu, în anul 2001 ComisiaComunitãåii Europene, întrunitã la Bruxelles, a definit o strategie coerentã æi mãsuri practicepentru a realiza educaåia æi instruirea pe toatã durata vieåii. Aceasta pune accent pe educaåie for-malã, nonformalã sau informalã; toåi cetãåenii au garantat accesul la educaåie æi formare profe-sionalã în toate etapele vieåii lor (æi nu numai în cadrul învãåãmântului obligatoriu) æi vor bene-ficia de cunoætinåe, calificãri æi competenåe într-o perspectivã personalã, civicã, socialã æi legatãde locurile de muncã. În privinåa resurselor de finanåare este necesarã creæterea volumului lor;aceastã creætere va trebui sã fie suportatã de autoritãåile publice în parteneriat cu ceilalåi partici-panåi, æi anume: agenåi economici, parteneri sociali æi persoane fizice“.

(Finanåe publice – Iulian Vãcãrel, Gh. D. Bistriceanu, Gabriela Anghelache, Maria Bodnar, Florian Bercea, Tatiana Moæteanu, Florin Georgescu –

Ed. Didacticã æi Pedagogicã, R.A. 2006)

2.1.3. Cheltuielile publice pentru culturã, religie, acåiuni sportive æi de tineret

Cultura contribuie la:■ crearea æi lãrgirea orizontului cultural;■ ridicarea gradului de educaåie æi civilizaåie;■ cultivarea gusturilor æi idealurilor morale æi estetice;■ educaåia spiritualã æi asigurarea condiåiei fizice prin activitãåile sportive desfãæurate.

79

Cheltuielile publice pentru culturã, religie, acåiuni sportive æi de tineret sunt efectuate de instituåiile æi pentru urmãtoarele activitãåi:

■ Instituåii culturale:◗ biblioteci; ◗ muzee; ◗ case de culturã; ◗ presã;

◗ edituri;■ Instituåii artistice:

◗ teatre;◗ instituåii muzicale;◗ case de filme;

■ Cultele;■ Acåiunile sportive æi de

tineret;■ Acåiunile pentru petrecerea

timpului liber.

Activitatea desfãæuratã de aceste instituåii se poate concretiza în:1. Bunuri materiale: cãråile, filmele, discurile, picturile æi sculpturile;2. Servicii culturale, spirituale, artistice, sportive: concertele, spectacolele de teatru,

operã, campionate sau concursuri sportive etc.Instituåiile cultural-artistice pot fi:

■ publice, de importanåã naåionalã sau localã (biblioteci, muzee, orchestre etc.); ■ proprietate privatã, aparåinând unor firme sau persoane particulare (teatre, edituri, echipe

sportive, ziare, posturi de televiziune, radio etc.).Instituåiile de culturã æi artã pot oferi servicii:

■ gratuite (biblioteci, muzee etc.), fiind finanåate integral de la bugetul de stat;■ cu platã (taxe, tarife sau preåuri): filarmonici, teatre, operã etc., primind de la bugetul sta-

tului subvenåii pentru acoperirea costurilor serviciilor prestate.În acelaæi timp, existã æi unele instituåii care realizeazã bunuri materiale sau servicii

din ale cãror preåuri (tarife) se obåin venituri, folosite pentru autofinanåarea activitãåilor pecare le desf[æoarã.

Cheltuielile publice pentru culturã, religie, acåiuni sportive æi de tineret, dupã conåi-nutul economic, sunt grupate în:

80

CHELTUIELILE PUBLICEII

Sursele de finanåare pentru cheltuielile publice pentru culturã, religie, acåiuni sportive æi de tineret

● Bugetul statului – alocarea bugetarã afondurilor necesare întreåinerii æi func-åionãrii instituåiei æi vãrsarea la buget aveniturilor realizate (ex.: Biblioteca Naåi-onalã, Oficiul Român pentru Drepturide Autor, Centrul Naåional de conser-vare æi valorificare a tradiåiilor æi creaåieipopulare) sau utilizarea veniturilor pro-prii pentru acoperirea unor proiecte,programe culturale æi sportive (CentrulNaåional Cinematografic, Editura Aca-demiei Române, ROMPRES);

● Venituri extrabugetare, proprii, ale insti-tuåiilor respective (ex.: Edituri, ArhivaNaåionalã de Filme, ARTEXIM);

● Venituri extrabugetare æi alocaåii de la bu-get (cluburi, complexe sportive, Societa-tea Românã de Radiodifuziune, Societa-tea Românã de Televiziune);

● Donaåii;● Sponsorizãri de la persoane fizice sau ju-

ridice;● Fonduri extrabugetare:

◗ Fondul Cinematografic Naåional – re-sursele extrabugetare ale acestui fondprovin din exploatarea æi administrarea

bunurilor din patrimoniul cinemato-grafiei, din activitãåi legate de difuza-rea filmelor, taxe æi contribuåii etc. Dinfondul constituit sunt acordate crediterambursabile cu sau fãrã dobândã, iarbeneficiarii acestor credite sunt persoa-ne juridice înscrise în Registrul Cine-matografic.

◗ Fondul Cultural Naåional – se constitu-ie din contribuåii între 1 æi 20%, calculateasupra încasãrilor realizate de agenåiieconomici care efectueazã operaåiuni cubunuri culturale (discuri, casete, repro-duceri de artã, CD-uri etc.), donaåii,sponsorizãri. Din acest fond sunt alo-cate sume pentru crearea, pãstrarea æipromovarea valorilor culturale naåionaleæi universale, derularea unor proiecte æiprograme culturale în åarã æi strãinãtate.

● Contribuåii æi transferuri (cultele religi-oase primesc contribuåii în completareamijloacelor bãneæti pentru acoperireasalariilor, pentru construcåii de noi lãca-æuri de cult, reparaåii etc.).

● Contribuåii externe;● Alte surse.

■ Cheltuieli de capital (de investiåii) pentru construirea de lãcaæuri de culturã, artã, cult,construcåii pentru activitãåi sportive, achiziåionarea de terenuri etc.;

■ Cheltuieli curente pentru întreåinerea æi funcåionarea instituåiilor socioculturale pot fi:● Cheltuieli de personal: ◗ salarii;

◗ alte drepturi de personal.● Cheltuieli materiale æi servicii: ◗ cheltuieli de întreåinere æi gospodãriri;

◗ fond de carte; ◗ transport; ◗ reparaåii.

● Cheltuieli reprezentând subvenåii, contribuåii, transferuri.Finanåarea instituåiilor de culturã æi artã se realizeazã sub forma alocaåiilor de la buge-

tul de stat, sub forma unor sume globale, care sunt destinate atât cheltuielilor curente, câtæi celor de capital.

Instituåiile publice întocmesc bugete de venituri æi cheltuieli în care prezintã distinctrepartizarea alocaåiilor globale în raport cu activitatea sau cu programele propuse. Soldurileanuale ale execuåiei acestor bugete pot fi raportate în anul urmãtor, cu excepåia alocaåiilorbugetare destinate anumitor activitãåi sau programe stabilite prin contracte æi nerealizate;prin acestea se vireazã la buget.

Un rol important la ora actualã în România pentru finanåarea instituåiilor publice deculturã, artã, religie æi pentru activitãåi sportive îl au sponsorizãrile.

Legea sponsorizãrii prevede posibilitatea ca orice persoanã (juridicã sau fizicã) caredesfãæoarã sau urmeazã sã desfãæoare o activitate cu caracter direct umanitar, filantropic,cultural, artistic, educativ, ætiinåific, religios sau sportiv poate beneficia de sponsorizãri. Larândul sãu, sponsorul beneficiazã de reducerea bazei de impozitare cu:● 10% pentru sponsorizãri în culturã, artã, învãåãmânt, sãnãtate, activitãåi umanitare, pro-

tecåia mediului;● 8% pentru activitãåi din domeniile educaåiei, drepturile omului, ætiinåã æi cercetare, filan-

tropie, întreåinere, restaurare æi punere în valoare a monumentelor istorice, sport (maipuåin fotbal);

● 5% pentru domeniile: religios, social æi comunitar, reprezentarea asociaåiilor profesio-nale, fotbal.

Cheltuieli pentru culturã, culte æi acåiuni cu activitate sportivã æi de tineret în România în perioada 1996–2002

– mld.lei –

Sursa: Anuarul Statistic al României

Ponderea acestor cheltuieli s-a menåinut în perioada 1996-2002 între 3,3 æi 7,5% din totalulcheltuielilor socioculturale, având o tendinåã de creætere a volumului absolut al acestor cheltuieli.

81

Nr. crt. Indicatori 1996 1997 1998 1999 2001 2002

1. Cheltuieli pentru cultur[, re-ligie, acåiuni cu activitãåi spor- 585,6 1.304,8 1.459,5 1.480,5 6.083,2 7915,9tive æi de tineret (mld. lei)

2. % în total cheltuieli publice 1,6 1,6 1,7 1,6 1,6 1,63. % în total cheltuieli 3,3 3,3 6,06 6,44 3,0 3,0

socioculturale4. % în PIB 0,5 0,5 0,4 0,3 00,5 0,5

Eficienåa activitãåilor cultural-educative, sportive, eficienåa socialã æi cea economicãse apreciazã în special urmãrind maximizarea efectelor la un volum dat de efort financiar.Efortul poate fi cuantificat æi este reprezentat de totalul cheltuielilor efectuate de societatepentru culturã, artã, activitãåi sportive. Efectele acestor acåiuni sunt în special nemateriale,resimåite indirect pe termen lung æi dificil de cuantificat. Unele pot fi direct determinate,mãsurate reprezentând bunuri sau servicii (producåie de carte, transmisiuni radio-tv, filme,spectacole etc.), a cãror valoare se exprimã prin intermediul preåurilor æi tarifelor folosite.Existã alte activitãåi din domeniul culturii (biblioteci, case de culturã etc.) ale cãror rezulta-tele obåinute prezintã aspecte nemateriale æi nu existã posibilitatea cuantificãrii lor.

Calcularea, analizarea æi urmãrirea unor indicatori specifici acestor activitãåi permit sta-bilirea unor concluzii cu privire la corelaåiile stabilite între dinamica acestora æi dinamicaresurselor financiare alocate. Indicatorii specifici pot fi:■ numãrul de biblioteci, case de culturã, muzee, teatre, sãli sportive;■ numãrul de vizitatori, spectatori, cititori;■ numãrul æi tirajele publicaåiilor producåiilor cinematografice;■ numãrul de manifestãri sportive etc.

2.1.4. Cheltuieli publice pentru sãnãtate

Cheltuielile destinate ocrotirii sãnãtãåii populaåiei urmãresc, pe de o parte, pre-venirea apariåiei æi combaterea unor boli care pot afecta întreaga populaåie, iar pe de altãparte, menåinerea capacitãåii foråei de muncã la un nivel cât mai apropiat de potenåialul ei.Ocrotirea sãnãtãåii nu este numai o problemã de asistenåã medicalã, ci æi o problemã cu unprofund caracter social.

Politica sanitarã este parte integrantã a politicii sociale. Instituåiile medicale în Ro-mânia pot fi de stat sau particulare.

În urma reformei realizate în domeniul sãnãtãåii, sursele de finanåare a cheltuielilorpublice pentru sãnãtate sunt:■ fondul de asigurãri sociale de sãnãtate;■ bugetul de stat;■ fondul special pentru sãnãtate;■ cheltuielile populaåiei pentru sãnãtate;■ cheltuielile unor organizaåii nonguvernamentale de caritate;■ resurse externe (Banca Mondialã, PHARE, Fondul de Dezvoltare Socialã etc.).

Principala sursã de finanåare o reprezintã Fondul de asigurãri sociale de sãnãtate,totalizând peste 80% din cheltuielile publice pentru sãnãtate.

82

CHELTUIELILE PUBLICEII

Cheltuielile publice pentru sãnãtate sunt destinate urmãtoarelor acåiuni

■ întreåinerea æi funcåiona-rea instituåiilor sanitare:spitale, dispensare, policli-nici, staåii de salvare etc.;

■ finanåarea unor acåiuni deprevenire a îmbolnãviri-lor, evitarea accidentelor

æi educaåia sanitarã;■ asigurarea unor mãsuri

pentru îmbunãtãåirea con-diåiilor de muncã æi de via-åã, care sã conducã la con-servarea æi întãrirea sãnã-tãåii publice;

■ realizarea unor acåiunipentru îngrijiri medicale apersoanelor în vârstã æi acelor care æi-au pierdutdefinitiv capacitatea demuncã.

Prin Bugetul de stat se asigurã finanåarea integralã sau paråialã (se completeazã veni-turile extrabugetare, provenite din sistemul de asigurãri de sãnãtate) pentru urmãtoarele:■ institutele æi centrele de sãnãtate publicã;■ direcåiile judeåene de sãnãtate publicã;■ academia de ætiinåe Medicale;■ instituåiile medico legale;■ centrele de medicinã preventivã;■ institutul Naåional de Medicinã Sportivã;■ serviciile de ambulanåã;■ programele naåionale de sãnãtate publicã ale Ministerului Sãnãtãåii (contribuie alãturi de fi-

nanåarea caselor de asigurãri de sãnãtate);■ institutele cu activitate de cercetare æi învãåãmânt sau care coordoneazã programe de sãnãtate.

Finanåarea cheltuielilor unitãåilor sanitare publice se realizeazã din:■ fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate pentru serviciile de bazã;■ bugetele locale pentru cheltuielile de întreåinere æi gospodãrire, reparaåii, consolidãri,

dotãri independente.Fondul special pentru sãnãtate se constituie în afara bugetului de stat, pe baza taxelor

stabilite asupra activitãåilor dãunãtoare sãnãtãåii suportate de persoanele juridice din înca-sãri, æi anume:● 10% pentru acåiuni publicitare la produsele din tutun, åigãri æi bãuturi alcoolice;● 2% pentru vânzarea de produse din tutun, åigãri æi bãuturi alcoolice;

În acest fond intrã æi o serie de venituri din activitatea unitãåilor sanitare (policlinicicu platã, taxe pentru examene medicale etc.).

Cheltuielile populaåiei pentru sãnãtate sunt cheltuieli efectuate pentru servicii medi-cale sau medicamente ce suplimenteazã acele cheltuieli acoperite din asigurãrile sociale desãnãtate. Populaåia poate încheia æi asigurãri facultative, private. Agenåii economici, de ase-menea, pot efectua cheltuieli pentru sãnãtate, prin organizarea unor cabinete medicale pro-prii sau prin efectuarea cheltuielilor de evaluare a stãrii de sãnãtate a salariaåilor.

Organizaåiile neguvernamentale pot contribui la realizarea unor acåiuni cu caracterfilantropic, caritabil.

Resursele externe servesc dotãrii cu aparaturã medicalã de performanåã.

2.1.5. Cheltuieli publice pentru securitate socialã

Conform Codului European de Securitate Socialã, în categoria cheltuielilor publicepentru securitate socialã sunt cuprinse atât asigurãrile sociale, cât æi asistenåa socialã.

Cheltuielile socioculturale sunt cheltuielile pentru acordarea de ajutoare, alocaåii, pen-sii, indemnizaåii unor persoane salariate sau nesalariate (invalizii, persoanele cu handicap,æomerii, femeile, copiii, tinerii, bãtrânii).

83

Cheltuielile publice pentru sãnãtate pot fi:

● cheltuieli de capital (de investiåii) pentruconstruirea unor unitãåi sanitare, procu-rarea de aparaturã æi echipamente medi-cale de performanåã;

● cheltuieli curente ale unitãåilor sanitare,finanåate integral sau paråial de la buge-tul de stat (salarii, alte drepturi de perso-nal, medicamente, hranã pentru bolnavi,cheltuieli administrativ-gospodãreæti).

Cheltuielile publice pentru asistenåã socialã de stat

Protecåia socialã – reprezintã ansamblul acåiunilor æi mãsurilor economice, sociale saude altã naturã, iniåiate de stat pentru a garanta membrilor societãåii apãrarea faåã de acåiuni alecãror efecte se rãsfrâng nefavorabil asupra acestora æi, de asemenea, ansamblul de acåiuni,decizii æi mãsuri întreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau înlãturarea unorevenimente considerate riscuri sociale, ce pot acåiona asupra condiåiilor de viaåã ale populaåiei.

Asistenåa socialã se realizeazã sub urmãtoarele forme:1. Alocaåia de stat pentru copii – este o formã principalã de protecåie socialã, de sprijin

bãnesc acordat lunar copiilor, indiferent dacã pãrinåii sunt sau nu salariaåi, având un caracteruniversal. Copiii primesc alocaåia în mod direct sau prin intermediul pãrinåilor, pânã la vârstade 16 ani sau 18 ani, dacã urmeazã o formã de învãåãmânt. Tinerii cu vârste pânã la 18 ani be-neficiazã de alocaåie de stat pânã la terminarea cursurilor învãåãmântului liceal sau profesio-nal. Tinerii în vârstã de peste 18 ani care repetã anul æcolar, nu beneficiazã de alocaåie de stat,cu excepåia celor care repetã din motive de sãnãtate, dovedite cu certificat medical. Nivelul alo-caåiei este fix, lunar, nu depinde de veniturile pãrinåilor sau ale susåinãtorilor legali æi se in-dexeazã odatã cu salariile, pensiile, bursele etc. (ex.: alocaåie de stat pentru copii 2001 –130.000 lei/copil, semestrul I 2002 – 150.000 lei/copil, semestrul II 2002 æi 180.000 lei/copil,de la 1.01.2005 – 225.000 lei/copil). Plata alocaåiei de stat pentru copiii între 0 æi 7 ani se reali-zeazã prin mandat poætal, la adresa de domiciliu a pãrinåilor, de cãtre Direcåia Generalã deMuncã, Solidaritate Socialã æi Familie. Pentru cei æcolarizaåi se efectueaz[ prin unitãåile de în-vãåãmânt. Plata alocaåiei de stat pentru copiii cu handicap se face prin oficiile poætale.

2. Alocaåia familialã complementarãBeneficiazã de alocaåia familialã complementarã familiile formate din soå, soåie æi

copiii în vârstã de pânã la 18 ani aflaåi în întreåinerea acestora. Alocaåia familialã comple-mentarã se acordã lunar familiilor, dacã acestea realizeazã venituri nete lunare pe membrude familie de pânã la 1,5 milioane de lei.

Beneficiazã de alocaåie de susåinere familiile formate dintr-o singurã persoanã, careare în întreåinere copii în vârstã de pânã la 18 ani; acestea sunt denumite familii mo-noparentale. Alocaåia familialã complementarã æi alocaåia de susåinere sunt forme de spri-jin cu destinaåie specialã acordate, din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii,Solidaritãåii Sociale æi Familiei æi nu se iau în considerare la stabilirea altor drepturi. Plata

84

CHELTUIELILE PUBLICEII

Asistenåa socialã determinã o serie de cheltuieli finanåate de la bugetul statului pentru ocrotirea æi susåinerea materialã a:

■ sãracilor;■ familiilor æi persoanelor în

vârstã æi fãrã venituri;■ handicapaåilor;

■ invalizilor de rãzboi;■ eroilor martiri;■ invalizilor, rãniåilor æi urma-

æilor celor cãzuåi în Revolu-åia din Decembrie 1989;

■ deåinuåilor politici;■ magistraåilor înlãturaåi din

justiåie pe motive politice;■ emigranåilor æi refugiaåilor

etc.

Mãsuri de protecåie socialã:

■ facilitãåi fiscale;■ asistenåã socialã;■ asigurãri sociale;■ ajutor de æomaj;

■ compensaåii bãneæti acor-date persoanelor cu veni-turi fixe, pentru creætereapreåurilor la mãrfuri nece-sare populaåiei;

■ subvenåionarea unor pro-duse sau servicii destinatepopulaåiei;

■ asigurarea de noi locuri demuncã.

drepturilor pentru alocaåia familialã complementarã sau alocaåia de susåinere se asigurã decãtre direcåiile pentru dialog, familie æi solidaritate socialã judeåene.

3. Alocaåia suplimentarã – se acordã femeilor care au în întreåinere doi sau mai mulåicopii în vârstã de pânã la 16 sau 18 ani, dacã aceætia urmeazã cursurile de zi ale unei insti-tuåii de învãåãmânt. Aceasta se indexeazã periodic.

4. Ajutoarele sociale – sume de bani acordate lunar persoanelor fãrã venituri sau cu veni-turi foarte reduse, calculate pe familie. Acestea se mai acordã persoanelor singure, în cazul încare veniturile nete lunare au un nivel care se situeazã sub anumite limite stabilite, indexate peri-odic prin hotãrâre de Guvern. În acest sens, s-a adoptat Legea 416/2001 privind venitul minimgarantat. Asigurarea venitului minim garantat implicã respectarea unor principii moderne alereformei în domeniul asistenåei sociale, care au în vedere respectarea demnitãåii umane, preve-nirea æi combaterea tendinåelor de discriminare, marginalizare æi excludere socialã, precum æiasigurarea flexibilitãåii în acordarea de sprijin material potrivit nevoilor reale individuale.

Venitul minim garantat se asigurã de cãtre consiliile locale prin acordarea unui ajutorsocial al cãrui cuantum lunar este determinat ca diferenåã între nivelul prevãzut de lege æi veni-tul net lunar realizat de familie (format din alocaåiile pentru copii, indemnizaåiile de æomaj, bur-se, venituri din proprietãåi, alte venituri). Persoanele apte de muncã din familiile care benefici-azã de venitul minim garantat sunt obligate sã desfãæoare activitãåi sau lucrãri în interesul co-munitãåii, cel mult 72 de ore de muncã. Aceste persoane beneficiazã, de asemenea, æi de unajutor pentru încãlzirea locuinåei, pentru perioada sezonului rece.

Familiile æi persoanele singure cu venituri nete lunare pânã la nivelul venitului minimgarantat beneficiazã de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie, încazul în care cel puåin un membru al familiei dovedeæte cã lucreazã pe bazã de contractindividual de muncã sau convenåie civilã de prestãri de servicii.

5. Ajutor pentru soåiile de militari în termen care satisfac serviciul militar obligatoriu,dar nu realizeazã venituri sau acestea sunt mai mici decât salariul de bazã minim brut peåarã, beneficiazã, la cerere, de ajutor social lunar, dacã se gãsesc în una dintre urmãtoarelesituaåii: sunt gravide, începând cu luna a patra de sarcinã; au copii în întreåinere, în vârstãde pânã la 7 ani; sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate. Stabilirea æi plata ajutoru-lui social pentru soåiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu se realizeazã de cãtrecentrele militare judeåene sau ale sectoarelor municipiului Bucureæti (în anul 2006 cuantu-mul ajutorului social este de 195 de lei). Ajutorul social lunar prevãzut se indexeazã prinhotãrâre a Guvernului.

6. Organizarea pe plan local a unor servicii sociale pentru persoane vârstnice defa-vorizate (masa la domiciliu, centre de zi etc.).

7. Ajutor special pentru persoanele cu handicap – persoanele adulte cu handicap benefi-ciazã de un ajutor lunar în valoare de 50% din salariul minim brut pe economie, indexat; deasemenea, nevãzãtorii beneficiazã de o alocaåie socialã care nu exclude existenåa altor venituri.

85

Nivelul lunar al venitului minim garantat pentru anul 2006 este de:

■ 166 lei (RON) pentru familiile formate din 2 persoane;

■ 231 lei (RON) pentru familiile formate din 3 persoane;

■ 287 lei (RON) pentru familiile formate din 4 persoane;

■ 341 lei (RON) pentru familiile formate din 5 persoane;

■ câte 23 lei (RON) fiecare altã persoanãpeste numãrul de 5 persoane;

■ în situaåia persoanelor singure, nivelullunar al venitului minim garantat este de92 de lei (RON).

Pentru copiii cu handicap se acordã o alocaåie de stat majoratã cu 100%, iar persoanele careau în îngrijire un copil cu handicap beneficiazã de un salariu lunar la nivelul salariului minimbrut pe economie. Persoanele cu handicap beneficiazã de o serie de scutiri, de gratuitãåi latransport, de reduceri (la transport, la costul biletelor la spectacole, muzee, la plata taxelor ra-dio, TV, telefon, la plata unor taxe vamale la aparate medicale). Copiii cu handicap benefici-azã de pregãtire æcolarã la domiciliu, locuri gratuite în tabere, gratuitãåi la transport, la mani-festãri culturale, sportive. De asemenea, agenåii economici care angajeazã personal cu handi-cap beneficiazã de o serie de facilitãåi, subvenåii de la bugetul de stat. Sursele de finanåare pen-tru protecåie socialã a persoanelor cu handicap sunt: bugetul de stat sau bugetele locale, bugetulasigurãrilor sociale, fondul special pentru asigurãri sociale de sãnãtate, donaåii, alte venituri.

8. Pensii, indemnizaåii, drepturi acordate orfanilor, vãduvelor de rãzboi, invalizilor,persoanelor persecutate politic, eroilor martiri, urmaæilor æi rãniåilor în timpul Revoluåiei dinDecembrie 1989.

În anul 1989 a luat fiinåã un organism de interes public, æi anume Fondul Român deDezvoltare Socialã, care are ca scop finanåarea de proiecte în comunitãåi rurale sãrace æifinanåarea de proiecte pentru grupurile dezavantajate din mediul urban. Resursele Fonduluiprovin de la organismele internaåionale, din sponsorizãri, donaåii, din alocaåii de la bugetul destat æi de bugetele locale.

Alocaåii æi alte ajutoare acordate populaåiei în perioada 1996-19991996 1997 1998 1999

De la bugetul de stat 636.449 2.933.114 4.545.694 4.795.153Alocaåii de stat pentru copii 636.215 2.932.714 4.544.998 4.794.786Ajutoare pentru soåiile de militari în termen 234 400 396 367Indemnizaåii de naætere – – – –Ajutoare pentru mamele cu mai mulåi copii – – – –De la bugetele locale 164.604 149.395 142.993 151.114Ajutor social 152.868 126.856 112.405 106.130Indemnizaåii de naætere 10.482 19.104 26.988 35.362Ajutoare de urgenåã 1.254 3.435 3.600 9.622

Sursa: Anuarul Statistic al României

Cheltuieli pentru ajutorul de æomajAsigurarea persoanelor prin ajutorul de æomaj reprezintã o formã de susåinere materialã

în caz de disponibilizare fãrã ocupaåie. Este totodatã o importantã formã de protecåie socialãrespectiv o sumã de bani care se stabileæte æi se acordã lunar, diferenåiat, pe categorii de per-soane æi vechime în muncã. Ajutorul de æomaj se acordã totodatã æomerilor æi urmãreæte com-baterea efectelor sociale ale æomajului, încadrarea sau reîncadrarea în muncã a persoanelor încãutarea unui loc de muncã, sprijinirea persoanelor aparåinând unor categorii defavorizate alepopulaåiei, asigurarea egalitãåii æanselor pe piaåa muncii, stimularea æomerilor în vederea ocu-pãrii unui loc de muncã, creæterea mobilitãåii foråei de muncã în cadrul economiei naåionale.

Mãsurile necesare în vederea aplicãrii politicii sociale privind æomerii pot fi grupateîn douã mari categorii:1. mãsuri pasive – constau în acordarea de asigurãri de æomaj precum æi în acordarea de

plãåi compensatorii (pentru salariaåii care sunt disponibilizaåi prin concedieri colectiveefectuate în procesele de restructurare, reorganizare, privatizare sau lichidare de cãtrecompanii naåionale, regii autonome, societãåi comerciale);

86

CHELTUIELILE PUBLICEII

2. mãsuri active – sunt mãsurile care conduc la crearea de noi locuri de muncã, la recon-versie profesionalã sau cele prin care se oferã facilitãåi pentru cei care angajeazã æomeri.

O persoanã se aflã în situaåia de æomaj, conform Legii privind sistemul asigurãrilor pen-tru æomaj æi stimularea ocupãrii foråei de muncã nr. 76/2002, dacã întruneæte simultan urmã-toarele condiåii:■ are un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni;■ starea de sãnãtate æi capacitãåile fizice æi psihice o fac aptã pentru prestarea unei

munci;■ nu are loc de muncã, nu realizeazã venituri sau realizeazã din activitãåi autorizate, potri-

vit legii, venituri;■ sunt înregistraåi la agenåia pentru ocuparea foråei de muncã.

Asiguraåii pot fi:● Cetãåeni români care sunt încadraåi în muncã sau realizeazã venituri în România;● Cetãåeni români care lucreazã în strãinãtate;● Strãini care, pe perioada în care au domiciliul sau reæedinåa în România, sunt încadraåi

în muncã sau realizeazã venituri. ScutiriConform art. 80 din Legea nr. 76/2002 cu modificãrile æi completãrile ulterioare, pot

beneficia de urmãtoarele categorii de scutiri: ■ angajatorii care încadreazã în muncã pe duratã nedeterminatã absolvenåi ai unor instituåii

de învãåãmânt; ei sunt scutiåi, pe o perioadã de 12 luni, de plata contribuåiei datorate labugetul asigurãrilor pentru æomaj, aferentã absolvenåilor încadraåi, æi primesc lunar, peaceastã perioadã, pentru fiecare absolvent:a) un salariu de bazã minim brut pe åarã, în vigoare la data încadrãrii în muncã, pentru

absolvenåii ciclului inferior al liceului sau ai æcolilor de arte æi meserii;b) 1,2 salarii de bazã minime brute pe åarã, în vigoare la data încadrãrii în muncã, pen-

tru absolvenåii de învãåãmânt secundar superior sau de învãåãmânt postliceal;c) 1,5 salarii de bazã minime brute pe åarã, în vigoare la data încadrãrii în muncã, pen-

tru absolvenåii de învãåãmânt superior.■ angajatorii care încadreazã în muncã pe duratã nedeterminatã absolvenåi din rândul per-

soanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele prevãzute mai suspe o perioadã de 18 luni.

■ nu beneficiazã de celelalte douã categorii de scutiri angajatorii care au obligaåia, potrivit legii,de a încadra în muncã absolvenåi ai instituåiilor de învãåãmânt, pentru absolvenåii din aceastãcategorie.

Bugetul asigurãrilor sociale pentru æomaj este format din veniturile æi cheltuielile sis-temului asigurãrilor pentru æomaj, aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.

87

Sursele de formare a veniturilor bugetului asigurãrilor de æomaj sunt:

■ Contribuåiile angajatoriloræi ale persoanelor juridice;

■ Contribuåiile datorate depersoanele care încheiecontract de asigurare pen-tru æomaj;

■ Contribuåiile individualeale persoanelor care desfã-æoarã activitãåi pe bazã decontract individual demuncã sau cu convenåiecivilã, funcåionarii publici,

militarii angajaåi pe bazãde contract;

■ Subvenåii de la bugetul destat;

■ Alte surse.

Contribuåia de la bugetul asigurãrilor pentru æomaj trebuie plãtitã astfel:▲ Angajatorii:

■ o cotã de 2,5% aplicatã fondului total de salarii brute lunare.▲ Angajaåii:

■ o cotã de 1% aplicatã asupra salariului de bazã lunar brut sau veniturilor lunare brutepentru cei angajaåi cu contract individual de muncã;

■ cota de 3,5% aplicatã venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru æomaj,pentru persoanele asigurate, în baza contractului de asigurare.

▲ Termenul de platã a contribuåiei la bugetul asigurãrilor pentru æomaj este de cel mult 5zile de la: a) data stabilitã pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperaåiei

pe luna în curs (pentru angajatorii care efectueazã plata acestor drepturi o singurã datãpe lunã);

b) data stabilitã pentru plata celei de-a doua chenzine;c) data stabilitã prin contractul de asigurare pentru æomaj;

▲ Sursele constituite în cadrul bugetului asigurãrilor pentru æomaj sunt necesare pentru aco-perirea cheltuielilor privind:a) plata indemnizaåiilor pentru æomaj;b) plata contribuåiei pentru asigurãrile sociale de stat æi a contribuåiilor asigurãrilor

sociale de sãnãtate pentru beneficiarii indemnizaåiilor de æomaj;c) plãåile compensatorii;d) plata taxelor, a comisioanelor æi alte cheltuieli;e) finanåarea mãsurilor pentru stimularea acoperirii necesarului de foråã de muncã æi a

mãsurilor pentru prevenirea æomajului;f) finanåarea serviciilor de formare profesionalã pentru persoanele aflate în cãutarea unui loc de

muncã;g) realizarea unor programe privind stimularea ocupãrii foråei de muncã;h) efectuarea unor studii, rapoarte, analize privind piaåa muncii;i) organizarea æi funcåionarea Agenåiei Naåionale pentru ocuparea Foråei de Muncã.

Din bugetul asigurãrilor pentru æomaj sunt stimulaåi æi angajatorii, pentru încadrareaîn muncã a æomerilor prin subvenåionarea locurilor de muncã, acordarea de credite pentrucrearea de noi locuri de muncã sau acordarea unor facilitãåi.▲ În sistemul asigurãrilor pentru æomaj sunt asigurate obligatorii:

a) persoanele care desfãæoarã activitãåi pe bazã de contract individual de muncã sau per-soanele care desfãæoarã activitãåi pe bazã de convenåie civilã de prestãri de servicii,care realizeazã un venit brut pe un an calendaristic echivalent cu nouã salarii de bazãminime brute pe åarã;

b) funcåionarii publici;c) militarii angajaåi pe bazã de contract;d) persoanele care au raport de muncã în calitate de membru cooperator;e) persoanele care sunt numite în cadrul autoritãåii executive, legislative, judecãtoreæti

sau desfãæoarã activitãåi în funcåii elective.

88

CHELTUIELILE PUBLICEII

■ Asociatul unic, asociaåii;■ Administratorii care au încheiat contracte

potrivit legii;■ Membrii asociaåiei familiale;

■ Persoanele autorizate sã desfãæoare activitãåiindependente;

■ Cetãåeni români care lucreazã în strãinãtate;■ Alte persoane.

Se pot asigura în sistemul asigurãrilor pentru æomaj:

Intrã în categoria æomerilor persoanele care îndeplinesc urmãtoarele condiåii:■ sunt absolvenåii unei instituåii de învãåãmânt, au vârsta de minim 18 ani æi în minim 60 de

zile de la absolvire nu au reuæit sã se încadreze în muncã potrivit pregãtirii profesionale;■ sunt absolvenåii unor æcoli speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolvenåii

unor instituåii de învãåãmânt, în vârstã de 16 ani;■ sunt lipsite de susåinãtorii legali sau susåinãtorii lor legali dovedesc cã sunt în imposibili-

tatea de a presta obligaåia legalã de întreåinere a minorilor;■ persoane aflate înainte de efectuarea stagiului militar care nu au fost încadrate în muncã

æi care într-o perioadã de 30 de zile de la lãsarea la vatrã nu s-au putut încadra în muncã.Indemnizaåia de æomaj – se acordã pe perioade stabilite diferenåiat, în funcåie de sta-

giul de cotizare, între 6 æi 12 luni. Nivelul indemnizaåiei de æomaj este o sumã fixã, neimpo-zabilã, lunarã, care reprezintã 75% din salariul de bazã minim brut pe åarã, în vigoare la datastabilirii acestuia.

Indemnizaåia de æomaj se acordã æomerilor pe o perioadã stabilitã diferenåiat, în func-åie de stagiul de cotizare:

● 6 luni pentru o persoanã cu vechime în muncã între 1 æi 5 ani;● 9 luni pentru persoane cu o vechime în muncã între 5 æi 10 ani;● 12 luni pentru persoane cu o vechime în muncã de peste 10 ani.

Nu beneficiazã de indemnizaåia de æomaj:■ persoanele care, la data solicitãrii dreptului, refuzã un loc de muncã potrivit pregãtirii sau

nivelului studiilor, situat la o distanåã de cel mult 50 de km de locul de domiciliu saurefuzã participarea la servicii pentru stimularea ocupãrii foråei de muncã æi de formareprofesionalã, oferite de agenåiile pentru ocuparea foråei de muncã;

■ absolvenåii care, la data solicitãrii dreptului, urmeazã o formã de învãåãmânt.Plata indemnizaåiilor de æomaj acordate beneficiarilor înceteazã, dupã cum urmeazã:

■ la data încadrãrii în muncã pentru o perioadã mai mare de 12 luni;■ la data la care se realizeazã venituri lunare mai mari decât indemnizaåia de æomaj;■ la 90 de zile de la data emiterii autorizaåiei de funcåionare pentru a desfãæura activitãåi in-

dependente sau a certificatului de înmatriculare pentru societatea comercialã;■ la data refuzului nejustificat de a se încadra într-un loc de muncã situat la o distanåã de

cel mult 50 de km de locul de domiciliu;■ la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupãrii æi de

formare profesionalã sau la data întreruperii acestora din motive imputabile persoanei;■ dacã perioada de pensionare pentru invaliditate depãæeæte 12 luni;■ la data plecãrii în strãinãtate a beneficiarului pentru o perioadã mai mare de 3 luni;■ la data îndeplinirii condiåiilor de pensionare pentru limitã de vârstã.

89

● persoane care au devenit æomeri;● persoane care nu au putut ocupa un loc de

muncã dupã absolvirea unei instituåii deînvãåãmânt sau dupã satisfacerea stagiuluimilitar;

● persoane care ocupã un loc de muncã æidoresc schimbarea acestuia;

● persoane care au obåinut statutul de re-fugiat sau altã formã de protecåie inter-naåionalã;

● strãini care au fost încadraåi în muncã sauau realizat venituri în România;

● persoane care nu au putut ocupa un loc demuncã dupã eliberarea din detenåie.

Beneficiarii ajutorului de æomaj sunt persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã; acestea pot fi:

Aplicaåie

Schemã recapitulativã

90

CHELTUIELILE PUBLICEIISuspendarea plãåii indemnizaåiei de æomaj apare în urmãtoarele cazuri:

a) dacã nu se prezintã lunar laagenåia pentru ocupareaforåei de muncã pentru aprimi sprijin în vederea în-cadrãrii în muncã;

b) pe perioada îndepliniriiobligaåiilor militare;

c) la data încadrãrii în muncãcu contract individual demuncã pe perioadã deter-minatã, mai micã de 12luni;

d) la data plecãrii din åarã peo perioadã mai micã de trei

luni, la cererea persoanei;e) pe perioada în care este

arestat preventiv sau pen-tru executarea unei pedep-se de pânã la 12 luni;

f) la data pensionãrii pentruinvaliditate;

g) pe perioada acordãrii in-demnizaåiilor pentru inca-pacitate temporarã demuncã, a indemnizaåiilorde maternitate æi a indem-nizaåiilor pentru creætereacopilului pânã la împli-

nirea vârstei de 2 ani, res-pectiv 3 ani pentru copilulcu handicap;

h) pe perioada acordãrii plãåi-lor compensatorii conformlegii;

i) pe perioada incapacitãåiitemporare de muncã, maimare de 3 zile, cauzatã deaccidente survenite în pe-rioada cursurilor de califi-care, recalificare, perfec-åionare sau alte forme depregãtire profesionalã.

O societate comercialã care are încadraåitrei salariaåi cu contract de muncã æi cu unsalariu brut lunar de 330 de lei mai anga-jeazã un absolvent de liceu, înainte ca acestasã împlineascã un an de la terminarea studii-lor, cu un salariu brut lunar de 330 de lei. ◗ Societatea comercialã încheie Convenåia

cu AMOFM în data de 12.04.2006, datade la care va beneficia de subvenåie timpde un an de zile.

◗ Total fond de salarii: 4 salariaåi × 330 lei = 1320 lei;

◗ Numãr ore lucrãtoare în luna aprilie2006: 19 zile × 8 ore/zi = 152 ore;

◗ Numãrul orelor efectiv lucrate: 96 ore;

◗ Contribuåie datoratã de asiguraåi: 12 lei(conform statului de platã);

◗ Contribuåia datoratã de angajator: 1320 × 2,5% = 33 lei;

◗ Subvenåia cuvenitã pentru timpul efectivlucrat: 330 × 1,2 : 152 × 96 = 250 lei;

◗ Sume plãtite: 330 : 152 × 96 = 208 lei;◗ Scutire de la plata contribuåiei datorate de

angajator, cf. art. 80 din Legea 76/2002:208 × 2,5% = 5 lei;

◗ Subvenåie de primit de la AMOFM (sescade din subvenåia cuvenitã pentru tim-pul efectiv lucrat contribuåia datoratã deangajator æi se adaugã scutirea con-tribuåiei pentru absolvent): 250 – 33 + 5 = 222 lei.

1. Cheltuielile publice pentru acåi-uni socioculturale – sunt nece-sare pentru satisfacerea nevoi-lor sociale, sunt îndreptate spreprestãri de servicii realizate înmod

2. Nevoile sociale

■ gratuit; ■ cu platã redusã;■ sub formã de transferuri bãneæti (alocaåii

bugetare, pensii, indemnizaåii).

■ sunt asigurate prin intermediul învãåãmântu-lui, culturii, sãnãtãåii, protecåiei sociale etc.;

■ sunt investiåii pe termen lung;■ sunt necesare importante resurse financiare

din partea statului.

Întrebãri æi temeI. 1. Enumeraåi cheltuielile publice pentru acåiuni socioculturale.

2. Precizaåi cum se realizeazã finanåarea instituåiilor de culturã æi artã.3. Finanåarea anumitor acåiuni cu caracter sociocultural urmãreæte satisfacerea necesitã-

åilor publice sociale. Precizaåi care sunt cele trei obiective realizate pe baza acestei fi-nanåãri.

4. Care sunt sursele de finanåare a cheltuielilor publice pentru învãåãmânt?5. Precizaåi cum se pot clasifica cheltuielile de învãåãmânt dupã conåinutul economic.6. Enumeraåi sursele de finanåare pentru cheltuielile publice pentru culturã, religie, acåi-

uni sportive æi de tineret.7. Precizaåi care sunt categoriile de persoane pentru care sunt efectuate cheltuielile pu-

blice pentru asistenåã socialã de stat.8. Enumeraåi care sunt cheltuielile finanåate din sursele constituite în cadrul bugetului

asigurãrilor pentru æomaj.

91

3. Rolul cheltuielilor pu-blice pentru acåiunisocioculturale

4. Volumul cheltuielilorpublice pentru acåiunisocioculturale esteinfluenåat de

■ rol economic ● stimuleazã producåia de bunuriæi servicii socio-culturale;

● influenåeazã cererea de bunuriæi servicii socioculturale;

● influenåeazã consumul.■ rol social ● asigurã protecåia socialã;

● asigurã educaåia æi instrucåia popu-laåiei;

● influenåeazã evoluåia demograficã;● asigurã asistenåã medicalã indi-

vizilor;● asigurã creæterea nivelului cultural,

artistic æi de civilizaåie.

■ factorul demografic;■ creæterea costului serviciilor sociale sau a

nivelului ajutoarelor, a alocaåiilor æi de modulîn care pot fi obåinute;

■ gradul de dezvoltare economicã a åãrilor respec-tive.

5. Cheltuielile publicepentru acåiuni socio-culturale cuprind

■ învãåãmânt;■ sãnãtate;■ securitate socialã;■ culturã, religie, acåiuni sportive æi de tineret.

6. Sursele de finanåareaferente cheltuielilorpublice pentru acåiunisocioculturale.

II. Stabiliåi corespondenåa între termenii din coloana A æi definiåiile corespunzãtoare dincoloana B

III. Completaåi spaåiile libere corespunzãtoare formelor de asistenåã socialã:1. ……………………………………… este o formã principalã de protecåie socialã, de sprijin

bãnesc acordat lunar copiilor, indiferent dacã pãrinåii sunt sau nu salariaåi, având uncaracter universal. Copii primesc alocaåia în mod direct sau prin intermediul pãrin-åilor, pânã la vârsta de 16 ani sau 18 ani, dacã urmeazã o formã de învãåãmânt.

2 ………………………………………. sume de bani acordate lunar persoanelor fãrã venituri oricu venituri foarte mici (calculate pe familie) sau persoanelor singure, în cazul în careveniturile nete lunare au un nivel care se situeazã sub anumite limite stabilite.

3. ............................................................... se acordã femeilor care au în întreåinere doisau mai mulåi copii în vârstã de pânã la 16 sau 18 ani, dacã aceætia urmeazã cursurilede zi ale unei instituåii de învãåãmânt.

IV. Test grilã

92

CHELTUIELILE PUBLICEII

B. ■ cheltuieli pentru acåiuni de culturã æi artã care contribuie la

creæterea nivelului de culturã æi educaåie al membrilor soci-etãåii æi reprezintã, de asemenea, un factor în dezvoltarea eco-nomicã æi socialã.

■ reflectã calitatea activitãåii desfãæurate æi se exprimã prin efi-cienåa procesului de învãåãmânt, a activitãåii cultural-artistice,a activitãåii sanitare; ea se evidenåiazã ca o eficienåã internã.

■ reprezintã servicii sociale, au un caracter productiv, care con-tribuie la dezvoltarea economico-socialã æi conduc la creareade venit naåional.

■ reprezintã ansamblul acåiunilor æi mãsurilor economice,sociale sau de altã naturã, iniåiate de stat pentru a garantamembrilor societãåii apãrarea faåã de acåiuni ale cãror efectese rãsfrâng nefavorabil asupra acestora æi, de asemenea, an-samblul de acåiuni, decizii æi mãsuri întreprinse de societatepentru prevenirea, diminuarea sau înlãturarea unor eveni-mente considerate riscuri sociale, ce pot influenåa condiåiilede viaåã ale populaåiei.

A.Protecåia socialã

Acåiunilesocioculturale

Investiåia culturalã

Eficienåa acåiunilorsocioculturale

1. Precizaåi care sunt variantele corecteprivind mãsurile de protecåie socialã:a) facilitãåi fiscale, asistenåã socialã, aju-

tor de æomaj;b) coordonare;c) redistribuire de resurse financiare.

2. Metodele de finanåare a instituåiilor de în-vãåãmânt preuniversitar sunt urmãtoa-rele:

a) finanåarea de bazã, finanåarea com-plementarã;

b) finanåarea proporåionalã, finanåareacomplementarã, finanåare proprie;

c) facilitãåi fiscale.3. Precizaåi care sunt cotele acordate pentru

reducerea bazei de impozitare în cazulfinanåãrii instituåiilor publice de culturã,artã, religie æi pentru activitãåi sportive

V. Precizaåi care dintre definiåiile prezentate mai jos sunt adevãrate æi care sunt false:1. Investiåia intelectualã reprezintã cheltuieli pentru învãåãmânt æi pregãtire profesionalã,

efectuate în scopul educaåiei, instruirii æi calificãrii foråei de muncã. 2. Cheltuielile pentru ocrotirea sãnãtãåii populaåiei reprezintã o formã de susåinere mate-

rialã în caz de disponibilizare.3. Cheltuielile pentru învãåãmânt sunt destinate asigurãrii instruirii æi pregãtirii foråei de

muncã.4. Investiåia pentru sãnãtate cuprinde cheltuieli pentru asigurarea asistenåei medicale æi a

celor pentru acåiuni de prevenire æi conservare a stãrii de sãnãtate a membrilor socie-tãåii.

VI. O societate comercialã are încadraåi doi salariaåi cu contract de muncã æi cu un salariubrut lunar de 1000 de lei. Se cere:

■ calculul fondului total de salarii pentru 2 salariaåi.■ calculul contribuåiei la ajutorul de æomaj datoratã de angajator æi de asigurat.

93

prin intermediul sponsorizãrilor.a)10%, 8%, 3%;b) 9%, 19, 5%;c) 10%, 8%, 5%.

4. Alegeåi varianta corectã a cotelor de im-pozit aplicate fondului total de salariibrute lunare de cãtre angajator.a) 1%;b) 3,5%;c) 2,5%.

5. Precizaåi care sunt mãsurile necesare învederea aplicãrii politicii sociale privindæomerii:a) mãsuri fiscale; mãsuri de ajustare;b) mãsuri pasive; mãsuri active;c) nu sunt aplicate mãsuri de politicã so-

cialã.6. Cheltuielile populaåiei pentru sãnãtate

sunt destinate:a) serviciilor medicale sau medica-

mentelor ce suplimenteazã acele chel-tuieli acoperite din asigurãrile socialede sãnãtate;

b) educaåiei;c) apãrãrii naåionale.

7. Formele de asistenåã socialã sunt:a) învãåãmânt;b) activitãåi economice;c) alocaåie de stat pentru copii.

8. Cheltuielile socioculturale pot fi grupa-te dupã destinaåia lor în:a) cheltuieli excepåionale;b) cheltuieli curente æi de capital;c) cheltuieli de exploatare.

9. Volumul cheltuielilor pentru acåiuni so-cioculturale este influenåat de:a) factorul demografic æi creæterea cos-

tului serviciilor sociale;b) factorii de producåie;c) factorii climatici.

10. Fondul special pentru sãnãtate se con-stituie:a) din subvenåii;b) în afara bugetului de stat, pe baza

taxelor stabilite asupra activitãåilordãunãtoare sãnãtãåii suportate depersoanele juridice;

c) din fonduri extrabugetare.

93

V. Precizaåi care dintre definiåiile prezentate mai jos sunt adevãrate æi care sunt false:1. Investiåia intelectualã reprezintã cheltuieli pentru învãåãmânt æi pregãtire profesionalã,

efectuate în scopul educaåiei, instruirii æi calificãrii foråei de muncã. 2. Cheltuielile pentru ocrotirea sãnãtãåii populaåiei reprezintã o formã de susåinere mate-

rialã în caz de disponibilizare.3. Cheltuielile pentru învãåãmânt sunt destinate asigurãrii instruirii æi pregãtirii foråei de

muncã.4. Investiåia pentru sãnãtate cuprinde cheltuieli pentru asigurarea asistenåei medicale æi a

celor pentru acåiuni de prevenire æi conservare a stãrii de sãnãtate a membrilor socie-tãåii.

VI. O societate comercialã are încadraåi doi salariaåi cu contract de muncã æi cu un salariubrut lunar de 1000 de lei. Se cere:

■ calculul fondului total de salarii pentru 2 salariaåi.■ calculul contribuåiei la ajutorul de æomaj datoratã de angajator æi de asigurat.

prin intermediul sponsorizãrilor.a)10%, 8%, 3%;b) 9%, 19, 5%;c) 10%, 8%, 5%.

4. Alegeåi varianta corectã a cotelor de im-pozit aplicate fondului total de salariibrute lunare de cãtre angajator.a) 1%;b) 3,5%;c) 2,5%.

5. Precizaåi care sunt mãsurile necesare învederea aplicãrii politicii sociale privindæomerii:a) mãsuri fiscale; mãsuri de ajustare;b) mãsuri pasive; mãsuri active;c) nu sunt aplicate mãsuri de politicã so-

cialã.6. Cheltuielile populaåiei pentru sãnãtate

sunt destinate:a) serviciilor medicale sau medica-

mentelor ce suplimenteazã acele chel-tuieli acoperite din asigurãrile socialede sãnãtate;

b) educaåiei;c) apãrãrii naåionale.

7. Formele de asistenåã socialã sunt:a) învãåãmânt;b) activitãåi economice;c) alocaåie de stat pentru copii.

8. Cheltuielile socioculturale pot fi grupa-te dupã destinaåia lor în:a) cheltuieli excepåionale;b) cheltuieli curente æi de capital;c) cheltuieli de exploatare.

9. Volumul cheltuielilor pentru acåiuni so-cioculturale este influenåat de:a) factorul demografic æi creæterea cos-

tului serviciilor sociale;b) factorii de producåie;c) factorii climatici.

10. Fondul special pentru sãnãtate se con-stituie:a) din subvenåii;b) în afara bugetului de stat, pe baza

taxelor stabilite asupra activitãåilordãunãtoare sãnãtãåii suportate depersoanele juridice;

c) din fonduri extrabugetare.

2.2. Cheltuieli publice pentru sistemul asigurãrilor sociale

În România, primele forme ale asigurãrilor sociale au apãrut cãtre sfâræitul secoluluial XIX-lea æi începutul secolului al XX-lea, la iniåiativa lucrãtorilor din fabrici.

Necesitatea organizãrii ocrotirii cetãåenilor, sub diferite forme, a apãrut odatã cu dezvol-tarea foråelor de producåie æi a relaåiilor de producåie. Instituirea æi dezvoltarea asigurãrilor so-ciale au fost determinate de crearea æi dezvoltarea industriei. În trecut, în România, aceste asi-gurãri au cunoscut o oarecare dezvoltare, însã formele concrete de ocrotire a cetãåenilor æi afamiliilor lor n-au putut satisface pe deplin cerinåele de viaåã ale acestora. Asigurãrile socialedin åara noastrã s-au dezvoltat æi s-au perfecåionat, proces care continuã æi în prezent.

Necesitatea asigurãrilor sociale æi conåinutul economic al asigurãrilor sociale Necesitatea asigurãrilor sociale decurge din faptul cã cetãåenii participã la desfãæurarea

procesului de producåie æi la orice activitate utilã societãåii; salariaåii, cooperatorii agricoli, între-prinzãtorii particulari în anumite situaåii se pot afla în imposibilitatea de a mai presta o muncãîn condiåii normale. Deoarece indivizii pot sã ajungã în imposibilitatea de a mai munci, de a-æimai dobândi prin muncã bunurile æi serviciile necesare traiului lor æi al familiilor lor (din cauzaaccidentelor, bolilor, maternitãåii, invaliditãåii, atingerii anumitor limite de vârstã etc.) este nece-sar ca statul, companiile naåionale, regiile autonome, societãåile comerciale, organizaåiile coope-ratiste, asociaåiile, întreprinderile private, întreprinzãtorii particulari etc. sã ia din timp mãsuripentru a ocroti oamenii, asigurându-le veniturile necesare existenåei lor æi familiilor.

Crearea, extinderea æi perfecåionarea unui sistem propriu naåional de asigurãri socialesunt necesare datoritã dezvoltãrii æi perfecåionãrii factorilor de producåie.

Drepturile la asigurãrile sociale ale cetãåenilor sunt garantate de Constituåie, de CodulMuncii æi de alte acte normative.

Asigurãrile sociale – sunt relaåii socioeconomice bãneæti cu ajutorul cãrora, în proce-sul repartiåiei produsului naåional brut, se formeazã, se repartizeazã, se gestioneazã æi se uti-lizeazã fondurile bãneæti necesare ocrotirii obligatorii a salariaåilor æi a pensionarilor dinregiile autonome, societãåilor comerciale, membrilor cooperaåiei meæteæugãreæti æi asociaåi-ilor agricole, membrilor din reåeaua de consum æi de credit, avocaåilor, agricultorilor, între-prinzãtorilor particulari, slujitorilor cultelor, personalului casnic care lucreazã la persoanefizice, persoanelor care deservesc blocurile de locatari, aflate în incapacitate temporarã saupermanentã de muncã, în caz de bãtrâneåe æi în alte cazuri prevãzute de lege; ocrotirea obli-gatorie este valabilã æi în cazul familiilor persoanelor acestora.

Conåinutul economic al asigurãrilor sociale este determinat de trãsãturile societãåii.Formele de manifestare ale asigurãrilor sociale se pot prezenta astfel:

■ acordarea de cãtre stat (sau de anumite organizaåii) cetãåenilor activi, pensionarilor æimembrilor lor de familie aflaåi temporar sau definitiv în incapacitate de muncã, sau în altecazuri, de: indemnizaåii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihnã, la tratament balnear;

■ aplicarea unor mãsuri corespunzãtoare pentru prevenirea îmbolnãvirilor, refacerea æi întã-rirea sãnãtãåii, precum æi asigurarea existenåei acelora care æi-au pierdut capacitatea demuncã din cauza bolii, accidentelor, atingerii unei anumite limite de vârstã;

■ ocrotirea:● membrilor asociaåiilor agricole;● agricultorilor cu gospodãrii proprii, inapåi de muncã (bãtrâni, invalizi, copii orfani, co-

piii militarilor), cu ajutorul fondurilor de asigurãri sociale æi prin fondul de rezervã pen-tru consumul alimentar constituit în anii cu recoltã bogatã æi, paråial, din contribuåia bã-neascã a asociaåiilor æi agricultorilor.

CHELTUIELILE PUBLICEII

94

● avocaåilor, personalului diferitelor culte, prin plata pensiilor æi a indemnizaåiilor din con-tribuåia asigurãrilor sociale.

Evoluåia veniturilor bugetului asigurãrilor sociale de stat în perioada 1998-2002

Anul 1998 2000 2001 2002Suma

veniturilor 23.331.989 51.016.388 76.233.034 114.352.815,7(mil.lei)

Sursa: Anuarul Statistic al României, Institutul Naåional de Statisticã, Bucureæti, 2002

În România, punerea în practicã a politicii sociale a determinat perfecåionarea sis-temului public naåional de asigurãri sociale.

Sistemul public naåional de asigurãri sociale cuprinde ansamblul organizat al formelorde asigurãri sociale prin care sunt ocrotiåi:■ lucrãtorii din unitãåile de stat, mixte, private;■ membrii cooperativelor meæteæugãreæti; ■ agricultorii;■ avocaåii;■ slujitorii cultelor;■ personalul casnic æi de îngrijire a blocurilor de locatari;■ pensionarii æi membrii familiilor acestora.

Sistemul public naåional de asigurãri sociale este structurat pe urmãtoarele verigi:a) asigurãrile sociale de stat;b) asigurãrile sociale din cooperaåia meæteæugãreascã æi cele ale meæteæugarilor cu ateliere

proprii;c) asigurãrile sociale din asociaåiile agricole;d) asigurãrile sociale ale agricultorilor cu gospodãrie proprie;e) asigurãrile sociale ale avocaåilor;f) asigurãrile sociale ale slujitorilor cultelor.

Pe baza sistemului public naåional de asigurãri sociale s-a creat un cadru unitar deaplicare a legislaåiei în domeniu, astfel încât se asigurã economisirea de resurse materiale æiumane, se creeazã flexibilitate în redistribuirea resurselor disponibile, se asigurã controlulprivind constituirea æi utilizarea resurselor æi calitatea prestaåiilor.

Principiile care stau la baza organizãrii æi funcåionãrii sistemului public naåional sunt:1. Principiul unicitãåii;2. Principiul garantãrii de cãtre stat a drepturilor sociale;3. Principiul prin care cetãåenii sunt ocrotiåi în toate cazurile æi pentru toatã perioada

pierderii capacitãåii de muncã;4. Principiul ocrotirii cetãåenilor pe baza cerinåelor eticii æi echitãåii sociale;5. Principiul egalitãåii;6. Principiul solidaritãåii sociale;7. Principiul obligativitãåii;8. Principiul contributivitãåii;9. Principiul repartiåiei;

10. Principiul prin care pensiile pânã la un anumit nivel sunt scutite de impozite æi taxe;11. Principiul de imprescriptibilitate a dreptului la pensie æi la indemnizaåiile de asigurãri

sociale;12. Principiul prin care se asigurã incesibilitatea dreptului la pensie æi indemnizaåiile de

asigurãri sociale; 13. Principiul autonomiei æi al descentralizãrii asigurãrilor sociale.

95

CHELTUIELILE PUBLICEII

96

1. Principiul unicitãåii – statul organizeazã æi ga-ranteazã un singur sistem public naåional,bazat pe aceleaæi norme de drept.

2. Principiul garantãrii de cãtre stat a drepturi-lor sociale – statul este garantul drepturilorexercitate prin sistemul public naåional alasigurãrilor sociale. Statul asigurã acoperireadeficitelor financiare, conform legii bugetu-lui asigurãrilor sociale de stat.

3. Principiul prin care cetãåenii sunt ocrotiåiîn toate cazurile æi pentru toatã perioadapierderii capacitãåii de muncã, iar femeilese bucurã æi de ocrotire socialã în caz desarcinã, lãuzie, pentru creæterea æi îngri-jirea copiilor etc.

4. Principiul ocrotirii cetãåenilor pe baza cerin-åelor eticii æi echitãåii sociale – prin care seasigurã un raport echitabil între veniturilecare provin din salarii æi cele realizate dinpensii; în acest mod se asigurã stimulareapersoanelor care lucreazã efectiv în diferitesectoare de activitate ale producåiei materia-le, în domeniul social-cultural etc. De aseme-nea, pe baza acestui principiu se asigurã rea-lizarea unor proporåii echitabile între pensii-le mici æi cele mari, acordarea unor facilitãåipensionarilor cu pensii mici (bilete de trata-ment balnear) sau copiilor proveniåi din fa-milii cu mai mulåi copii etc.

5. Principiul egalitãåii – persoanele asiguratebeneficiazã de aceleaæi drepturi æi obligaåii,dacã îndeplinesc aceleaæi condiåii prevãzutede lege.

6. Principiul solidaritãåii sociale – participanåiila sistemul public îæi asumã reciproc obligaåiiæi beneficiazã de drepturi pentru prevenirea,limitarea sau înlãturarea riscurilor socialeprevãzute de lege.

7. Principiul obligativitãåii – persoanele fizicecare desfãæoarã activitãåi din care se obåin ve-nituri æi care îndeplinesc condiåiile prevãzutede lege sunt cuprinse în sistemul public na-åional de asigurãri sociale, având drepturi æiobligaåii. Persoanele ocrotite prin sistemulpublic naåional de asigurãri sociale au cali-tatea de asiguraåi.

8. Principiul contributivitãåii – persoanele fizicesunt cuprinse prin efectul legii în sistemul deasigurãri, beneficiind de drepturi, dar avândæi obligaåii; drepturile de asigurãri sociale secuvin persoanelor asigurate, pe baza plãåiicontribuåiei la asigurãri sociale. Fondurile deasigurãri sociale se constituie pe baza con-tribuåiei datorate de persoane fizice sau juri-dice care participã la sistemul public.

9. Principiul repartiåiei – cuprinde fondurile re-alizate din contribuåiile plãtite de societãåicomerciale cu capital de stat, mixte æi pri-vate, companiile naåionale, instituåiile publi-ce, cooperativele, persoanele fizice care folo-sesc personalul casnic æi personalul de îngri-jire al blocurilor de locatari pentru plata obli-gaåiilor ce revin sistemului public pentru pla-ta pensiilor, indemnizaåiilor, ajutoarelor.

10. Principiul prin care pensiile pânã la un anu-mit nivel sunt scutite de impozite æi taxe –pensiile de asigurãri sociale în cuantum depânã la 900 de lei, actele procedurale pen-tru dobândirea lor, cererile care au dreptscop stabilirea dreptului la pensie sau la in-demnizaåie de asigurãri sociale nu sunt im-pozabile æi nici taxabile.

11. Principiul de imprescriptibilitate a dreptuluila pensie æi la indemnizaåiile de asigurãri so-ciale – toåi cetãåenii care îndeplinesc condi-åiile legale (salariaåii, membrii cooperatori,asociaåii, agricultorii etc.) au dreptul sã cea-rã în orice moment stabilirea dreptului lapensie, la indemnizaåie etc.

12. Principiul prin care se asigurã incesibilitateadreptului la pensie æi indemnizaåiile de asigu-rãri sociale – pensiile æi indemnizaåiile deasigurãri sociale nu pot fi cedate total sauparåial. Acestea nu pot face obiectul uneitranzacåii, nu pot fi limitate, deoarece suntdestinate sã asigure condiåii decente de via-åã persoanei cãreia i-au fost conferite.

13. Principiul autonomiei æi descentralizãriiasigurãrilor sociale – bazat pe administra-rea de cãtre asiguraåii respectivi, prin or-gane proprii æi organizaåii competente(Casa Naåionalã de Pensii æi Alte Drepturide Asigurãri Sociale – CNPAS).

Principiile care stau la baza organizãrii æi funcåionãrii sistemului public naåional

Sistemul public naåional de pensii æi asigurãri sociale se organizeazã æi se gestioneazãde Casa Naåionalã de Pensii æi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale (CNPAS).

În subordinea CNPAS existã case judeåene de pensii æi Casa de Pensii a municipiu-lui Bucureæti.

Casa Naåionalã de Pensii æi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale (CNPAS)■ instituåie publicã autonomã de interes naåional;■ cu personalitate juridicã, este organ de specialitate al administraåiei publice centrale, care

administreazã æi gestioneazã sistemul public de pensii æi alte drepturi de asigurãri sociale,precum æi sistemul de asigurare pentru accidente de muncã æi boli profesionale, subautoritatea Ministerului Muncii, Solidaritãåii Sociale æi Familiei.

(CNPAS) are în subordine: ■ case judeåene de pensii;■ Casa de pensii a municipiului Bucureæti.

Potrivit legii, CNPAS poate înfiinåa case locale de pensii, fãrã personalitate juridicã,instituåii care funcåioneazã sub conducerea æi controlul caselor teritoriale de pensii.■ Institutul Naåional de Expertizã Medicalã æi Recuperare a Capacitãåii de Muncã, insti-

tuåie publicã având personalitate juridicã æi autonomie.

Sursele de constituire a fondurilor de asigurãri sociale:1. contribuåiile pentru asigurãrile sociale de stat;2. contribuåia pentru asigurãrile sociale datoratã de unitãåile particulare;3. contribuåiile diferenåiate ale salariaåilor æi pensionarilor care merg la tratament balnear

sau la odihnã;4. contribuåia pentru constituirea fondului de æomaj, a ajutorului de integrare profesionalã

æi a alocaåiei de sprijin;5. alte venituri.

1. Contribuåiile pentru asigurãrile sociale de stat▲ Beneficiarii

■ cetãåenii români;■ cetãåenii strãini sau apatrizi, dacã au domiciliul sau reæedinåa în România;■ salariaåii angajaåi pe bazã de contract individual de muncã; ■ funcåionarii publici; ■ persoane care exercitã funcåii elective (preæedintele României, senatorii, deputaåii, pri-

marii, consilierii locali); ■ persoane numite în cadrul autoritãåii executive, legislative ori judecãtoreæti; ■ æomerii; ■ asociatul unic, asociaåii, comanditarii sau acåionarii; ■ administratorii sau managerii care au încheiat contracte de administrare sau de management;■ membri ai asociaåiei familiale; ■ membrii cooperatori ai cooperaåiei meæteæugãreæti; ■ persoane autorizate sã desfãæoare activitãåi independente;

97

CNPAS: organele de conducere

a. Preæedinte;b. Consiliul de administraåie; c. Conducerea executivã, care se exercitã de un secretar ge-

neral æi un secretar general adjunct, înalåi funcåionari pu-blici, numiåi în funcåie în condiåiile legii.

■ persoane angajate în instituåii internaåionale, dacã nu sunt asiguraåii acestora; ■ alte persoane care realizeazã venituri din activitãåi profesionale; ■ persoane asigurate facultativ pe bazã de contract de asigurãri sociale; ■ pensionarii.

În sistemul public de asigurãri sociale sunt asigurate obligatoriu: ■ persoanele care realizeazã un venit brut pe un an calendaristic, echivalent cu cel puåin 3

salarii medii brute æi care se încadreazã în categoriile: a) asociat unic, asociaåi, comanditari sau acåionari; b) administratorii sau managerii care au încheiat contract de administrare sau de mana-

gement; c) membri ai asociaåiei familiale; d) persoane autorizate sã desfãæoare activitãåi independente; e) persoane angajate în instituåii internaåionale, dacã nu sunt asiguraåii acestora; f) alte persoane care realizeazã venituri din activitãåi profesionale;

■ persoanele care realizeazã prin cumul venituri brute pe un an calendaristic, echivalente cucel puåin 3 salarii medii brute, æi care se regãsesc în douã sau mai multe situaåii prevãzutela alineatul de mai sus.

Sunt exceptate de la obligativitatea depunerii declaraåiei de asigurare persoanele carebeneficiazã de una din categoriile de pensii prevãzute de Legea nr. 19/2000.

Se pot asigura în sistemul public, pe bazã de contract de asigurãri sociale, persoanelecare nu se regãsesc în sistemul public de asigurãri sociale, respectiv sunt asigurate în altesisteme de asigurãri sociale, neintegrate în sistemul public.

Sume asupra cãrora nu se calculeazã C.A.S (contribuåia la asigurãrile sociale):■ drepturile plãtite potrivit dispoziåiilor legale, în cazul încetãrii raporturilor de muncã,

încetãrii raporturilor de serviciu ale funcåionarilor publici, încetãrii mandatului sau a cali-tãåii de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru perioada depreaviz;

■ diurnele de deplasare æi de delegare, indemnizaåiile de delegare, detaæare æi transfer, pre-cum æi drepturile de autor;

■ sumele reprezentând participarea salariaåilor la profit; ■ premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale.

Contribuåia la asigurãrile sociale este diferenåiatã în funcåie de condiåiile de muncã:● normale;● deosebite;● speciale. Ea se aprobã anual prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.

Prin Legea nr. 380/2005 a bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru anul 2006 s-au stabilit urmãtoarele cote de contribuåii: ■ cota de contribuåie individualã de asigurãri sociale este de 9,5%, indiferent de condiåiile de

muncã;■ cotele de contribuåie datorate de angajatori sunt:

Cotele de contribuåii de asigurãri sociale se diminueazã cu 0,75 %.

CHELTUIELILE PUBLICEII

98

● pentru condiåii de muncã normale 20,5 %;● pentru condiåii de muncã deosebite 25,5 %;● pentru condiåii de muncã speciale 30,5 %.

Astfel, în urma deducerii, cotele de contribuåie datorate de angajatori devin: Cota de contribuåie pentru asiguraåi este de 29,25%.

▲ AngajatoriiAngajatorii sunt persoanele juridice sau fizice care angajeazã personal salariat æi care

participã în condiåiile legii la sistemul public de pensii æi alte drepturi de asigurãri sociale.

▲ Categorii de angajatoriAngajatorii participanåi la sistemul public de pensii sunt:

■ persoanele juridice care, potrivit legii, angajeazã personal salariat; ■ persoanele juridice cu care funcåionarii publici au raporturi de serviciu; ■ persoanele fizice care, potrivit legii, angajeazã personal salariat; ■ instituåiile la care îæi desfãæoarã activitatea persoanele care ocupã funcåii elective; ■ instituåiile la care îæi desfãæoarã activitatea persoanele numite în cadrul autoritãåii execu-

tive, legislative sau judecãtoreæti; ■ organizaåii ale cooperaåiei meæteæugãreæti; ■ Agenåia Judeåeanã de Ocupare æi Formare Profesionalã;

▲ Sunt asimilate angajatorilor: ■ organizaåiile profesionale, sindicale, patronale; ■ partidele politice;■ organizaåiile de pensionari;■ organizaåii æi asociaåii, cu sau fãrã personalitate juridicã, în condiåiile în care au personal

care desfãæoarã activitãåi pe bazã de contract individual de muncã sau pe bazã de con-tract individual de muncã cu timp de lucru paråial.

▲ Obligaåiile angajatorilorAngajatorii participanåi la sistemul public de asigurãri sociale au urmãtoarele obligaåii: ■ sã reåinã din salariul angajatului æi sã vireze lunar contribuåia individualã de asigurãri

sociale; ■ sã respecte termenele de platã ale contribuåiilor; ■ sã depunã în bancã contribuåiile datorate, odatã cu documentaåia pentru plata salariilor; ■ sã calculeze, sã evidenåieze æi sã urmãreascã plata majorãrilor de întârziere; ■ sã asigure evidenåa contribuabililor æi a contribuåiilor pe baza codului numeric personal; ■ sã depunã æi sã respecte termenele de depunere a declaraåiei lunare de asigurãri privind

evidenåa nominalã a asiguraåilor æi a obligaåiilor de platã cãtre BASS; ■ sã stabileascã locurile de muncã având condiåii deosebite æi/sau speciale; ■ sã calculeze æi sã plãteascã lunar contribuåiile de asigurãri sociale; ■ sã depunã cererea de pensionare împreunã cu actele doveditoare, în termen de 90 de zile

de la data îndeplinirii condiåiilor de pensionare, la casa teritorialã de pensii în raza cãreiase aflã domiciliul asiguratului.

99

● pentru condiåii de muncã normale 19,75 %;● pentru condiåii de muncã deosebite 24,75 %;● pentru condiåii de muncã speciale 29,75 %.

▲ Contribuåiile angajatoruluiCotele de contribuåii de asigurãri sociale sunt diferenåiate, în funcåie de condiåiile

de muncã: ● normale;● deosebite;● speciale.

Baza lunarã de calcul, la care angajatorul datoreazã contribuåia de asigurãri sociale, esteegalã cu fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraåi. Baza de calcul nu poate fimai mare decât produsul dintre numãrul mediu al asiguraåilor din luna pentru care se calcu-leazã contribuåia æi valoarea corespunzãtoare a 5 salarii medii brute, respectiv 5.385 de lei.

Salariul mediu brut stabilit pentru anul 2006 este de 1.077 lei.

▲ AsiguraåiiAsiguraåii sunt persoane fizice asigurate în sistemul public de pensii æi alte drepturi

de asigurãri sociale, în condiåiile legii. Asiguraåii pot fi:

● cetãåeni români;● cetãåeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau

reæedinåa în România.Asiguraåii au obligaåia sã plãteascã contribuåii de asigurãri sociale æi au dreptul sã

beneficieze de prestaåii de asigurãri sociale, conform legii.

Baza de calcul a contribuåiei individuale de asigurãri sociale în cazul asiguraåilor oconstituie:■ salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile æi adaosurile, reglementate

prin lege sau prin contractul colectiv de muncã, sau veniturile brute de natura drepturilorsalariale realizate lunar de asiguraåi;

■ salariul de bazã minim brut pe åarã, proporåional cu numãrul de zile de concediu medical,indiferent dacã indemnizaåia este suportatã din fondurile angajatorului sau din fondul unic deasigurãri sociale de sãnãtate;

■ venitul lunar asigurat, prevãzut în declaraåia sau în contractul de asigurare socialã, carenu poate fi mai mic de 1/4 din salariul mediu brut;

CHELTUIELILE PUBLICEII

100

Contribuåia deasigurãri sociale

datoratã de angajatori

nivelul cotelor de contribuåii de asigurãrisociale stabilite diferenåiat, în funcåie decondiåiile de muncã, prin legea anualã a bugetului asigurãrilor sociale de stat

nivelul cotei de contribuåie

individualã de asigurãri sociale

= –

■ Cota contribuåiei individuale de asigurãrisociale se stabileæte prin legea bugetuluiasigurãrilor sociale de stat.

■ Contribuåia individualã de asigurãri so-ciale, pentru anul 2006, este de 9,5%, in-diferent de condiåiile de muncã.

■ Contribuåia individualã de asigurãri so-ciale se reåine integral din salariu sau,dupã caz, din venitul brut lunar al asigu-

ratului æi se vireazã lunar de angajator.■ Contribuåia datoratã de asiguraåi repre-

zintã 29,25% din venitul asigurat æi se vi-reazã lunar. În cazul asiguraåilor cu con-tract de asigurare, plata contribuåiei sepoate face æi anticipat, pe o perioadã decel mult 12 luni, calculatã de la data lacare se face plata.

Contribuåiile asiguratului

■ baza de calcul nu poate depãæi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut; ■ salariul mediu brut pe economie pentru anul 2006, stabilit prin bugetul asigurãrilor so-

ciale de stat, este de 1.077 lei; Asigurarea pentru accidente de muncã æi boli profesionale face parte din sistemul de

asigurãri sociale æi este reglementatã prin Legea 345/2002; ea cuprinde raporturi specificeprin care se asigurã protecåia socialã împotriva urmãtoarelor categorii de riscuri profesionale:pierderea, diminuarea capacitãåii de muncã æi decesul, ca urmare a accidentelor de muncã æia bolilor profesionale.

Asigurarea pentru accidente de muncã æi boli profesionale garanteazã un ansamblude servicii æi prestaåii în beneficiul persoanelor asigurate, în vederea:a) promovãrii sãnãtãåii æi a securitãåii în muncã æi prevenirii accidentelor de muncã æi a

bolilor profesionale;b) diminuãrii æi compensãrii consecinåelor accidentelor de muncã æi ale bolilor profesion-

ale. Are calitatea de asigurator Fondul Naåional de Asigurare pentru Accidente de Mun-cã æi Boli Profesionale. Calitatea de asigurat se dobândeæte, iar raporturile de asigurarese stabilesc la data încheierii contractului individual de muncã, a convenåiei civile, a în-ceperii practicii profesionale sau a contractului de asigurare individual, dupã caz.

Contribuåia se stabileæte astfel încât sã acopere costul prestaåiilor æi serviciilor pen-tru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de muncã æi a bolilor pro-fesionale, precum æi cheltuielile administrative. Contribuåiile se stabilesc în funcåie de tari-fe æi clase de risc. Tariful de risc se determinã, pentru fiecare sector de activitate, în funcåiede riscul de accidentare æi de îmbolnãvire profesionalã din cadrul sectorului respectiv. Încadrul tarifelor de risc, diferenåierea pe categorii de activitãåi se realizeazã prin clase de risc.Încadrarea în clasele de risc se face de cãtre asigurator, corespunzãtor activitãåilor des-fãæurate în fiecare unitate.

101

Cotele de contribuåie, dato-rate de angajatori în funcåiede clasa de risc, se vor situaîn limita unui procent minimde 0,5% æi a unui procentmaxim de 4%, aplicat asuprafondului brut de salarii.Baza de calcul pentru contri-buåia datoratã de persoaneleprevãzute o reprezintã fon-dul brut anual de salarii rea-lizat. În situaåia în care într-ounitate existã activitaåi înca-drate în mai multe clase derisc, baza de calcul o repre-zintã fondul de salarii cores-punzãtor activitaåilor înca-drate în fiecare clasã de risc.

Contribuåia datoratãde persoanele fiziceeste unicã, indife-rent de activitateaprestatã, de la 0,5%la 1%, aplicatã asu-pra venitului lunarasigurat.Baza de calcul pen-tru aceste contribuåiio reprezintã venitullunar asigurat prevã-zut în contractul deasigurare, care nupoate fi mai mic de1/4 din salariul me-diu brut lunar peeconomia naåionalã.

Contribuåia de asigurãri pentru ac-cidente de muncã æi boli profesio-nale în cazul æomerilor se suportãintegral din bugetul Fondului Na-åional de Asigurãri pentru plataajutorului de æomaj, la nivelul co-tei de 1%, aplicatã asupra venitu-lui lunar asigurat, dar numai pen-tru fondul destinat æomerilor, peperioada în care aceætia urmeazãcursuri de calificare æi de recon-versie profesionalã.Baza lunarã de calcul a contribu-åiei de asigurare pentru accidentede muncã æi boli profesionale pen-tru æomeri o constituie cuantumulajutorului de æomaj æi al ajutoruluide integrare profesionalã.

Declaraåia privind evidenåa nominalã a asiguraåilor æi a obligaåiilor de platã cãtre BASSAsigurarea evidenåei nominale a asiguraåilor æi a obligaåiilor de platã cãtre bugetul

asigurãrilor sociale de stat se realizeazã pe baza „Declaraåiei privind evidenåa nominalã aasiguraåilor æi a obligaåiilor de platã cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat“.

Declaraåia nominalã se depune lunar, la data stabilitã de casa teritorialã de pensii îna cãrei razã îæi are sediul angajatorul, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii urmãtoare celeipentru care se datoreazã contribuåia de asigurãri sociale.

Pentru calculul numãrului mediu de asiguraåi, se va åine seama de numãrul totallunar de ore/om prestat în unitate, de numãrul total al orelor corespunzãtor duratei nor-male æi de timpul de muncã aferent zilelor lucrãtoare din luna respectivã.

Numãrul total lunar de ore/om prestat în unitate = valoarea obåinutã din adunareaurmãtoarelor elemente: efectivele zilnice de salariaåi x nr. orelor lucrate zilnic de aceætia,potrivit programului de lucru stabilit prin contractele individuale de muncã cu normãîntreagã sau fracåiune de normã (timp paråial).

Exemplu: Calculul numãrului mediu de asiguraåi, în cazul unui angajator care oferã locuri de

muncã cu program normal de lucru, de 8 ore, æi sub 8 ore æi are angajaåi cu contract demuncã cu norma întreagã æi contracte de muncã cu timp paråial, atât în locurile de muncãcu program normal de lucru de 6 æi 7 ore; numãrul zilelor lucrãtoare din lunã este de 21,iar prezenåa la serviciu a fost conform timpului de lucru prevãzut în contractele individualede muncã:

Angajatorul are 21 de salariaåi, dintre care: ■ 10 lucreazã în locuri de muncã cu timp normal de lucru, de 8 ore; dintre aceætia:

a) 7 cu contract de muncã cu normã întreagã; b) 1 cu contract de muncã cu timp paråial – 2 ore; c) 1 cu contract de muncã cu timp paråial – 4 ore; d) 1 cu contract de muncã cu timp paråial – 6 ore;

■ 5 care lucreazã în locuri de muncã cu timp normal de lucru, de 7 ore; dintre aceætia: a) 3 cu contract de muncã cu normã întreagã; b) 2 cu contract de muncã cu timp paråial – 5 ore;

■ 6 care lucreazã în locuri de muncã cu timp normal de lucru, de 6 ore; dintre aceætia: a) 4 cu contract de muncã cu normã întreagã; b) 2 cu contract de muncã cu timp paråial – 3 ore.

Rezolvare[(7 salariaåi x 8 ore x 21 zile lucrate) + (1 x 2 x 21) + (1 x 4 x 21) + (1 x 6 x 21)] :

(21 x 8) + [(3 x 7 x 21 + 2 x 5 x 21)] : (21 x 7) + [(4 x 6 x 21 + 2 x 3 x 21)] : (21 x 6) = (1428 : 168) + (651 : 147) + (630 : 126) = 8,50 + 4,43 + 5,00 = 17,93

▲ Termenele de platã a contribuåiei de asigurãri sociale sunt: ◗ data stabilitã pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care

efectueazã plata drepturilor salariale lunare, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii urmã-toare celei pentru care se datoreazã plata;

◗ data stabilitã pentru plata celei de-a doua chenzine, în cazul angajatorilor care efectueazãplata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii urmãtoarecelei pentru care se datoreazã plata;

◗ pânã la sfâræitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraåilor prevãzuåi în Legea nr.19/2000 pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se efectueazã plata drep-turilor ce se suportã din bugetul asigurãrilor pentru æomaj.

CHELTUIELILE PUBLICEII

102

2. Contribuåia pentru asigurãrile sociale, datoratã de unitãåile particulare Se calculeazã prin aplicarea procentului asupra salariului lunar al fiecãrui angajat.

3. Contribuåiile diferenåiate ale salariaåilor æi pensionarilor care merg la trata-ment balnear æi odihnã

Se stabilesc diferenåiat, pe staåiuni, perioade anuale, profitul æi durata sejurului, cate-goria de confort, mãrimea salariilor lunare, cuantumul pensiei, costul mediu al trimiterii.

4. Contribuåia pentru constituirea fondului de æomaj, a ajutorului de integrare profesionalã æi a alocaåiei de sprijin

Reprezintã un procent redus din valoarea brutã a veniturilor angajaåilor români saustrãini cu sediul în România, care angajeazã salariaåi români.

5. Alte venituri ◗ sume rezultate din lichidarea debitelor din perioadele precedente;◗ restituirea subvenåiilor acordate æi neutilizate din anii precedenåi;◗ majorãrile æi amenzile aplicate pentru neplata la timp æi integralã a contribuåiilor la asigurãrile

sociale;◗ restituirea unor sume plãtite greæit, pensii neachitate æi prescrise etc.

Evoluåia contribuåiilor pentru asigurãrile sociale de stat în perioada 1998–2002

Explicaåii 1998 2000 2001 2002Suma absolutã în mln. lei 20.327.083 46.969.131 68.289.793 107.688.078,5% faåã de veniturile 87,1 92,06 89,58 94,17bug. asig. sociale de stat

Sursa: Anuarul Statistic al României, Institutul Naåional de Statisticã, Bucureæti, 2002

Principalele forme de protecåie a cetãåenilor prin asigurãrile sociale de stat sunt:■ pensiile;■ trimiterile la tratament æi odihnã;■ indemnizaåiile;■ ajutoarele;■ alte cheltuieli cu ocrotirea sãnãtãåii.

PensiilePensiile constituie principala formã de ocrotire a cetãåenilor prin sistemul de asigu-

rãri sociale. Pensiile de asigurãri sociale pot fi: ■ pensie pentru limitã de vârstã;■ pensie de invaliditate;■ pensie anticipatã;■ pensie anticipatã paråialã;■ pensie de urmaæ.

Pensia pentru limitã de vârstã Pensia pentru limitã de vârstã se acordã asiguraåilor care îndeplinesc, cumulativ, la

data pensionãrii, condiåiile privind: vârsta standard de pensionare æi stagiul minim de coti-zare realizat în sistemul public.

103

Vârsta standard de pensionare Femei (ani) Bãrbaåi (ani)

60 65

Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la dataintrãrii în vigoare a Legii nr.19/2000, prin creæterea vârstelor de pensionare, începând dela vârsta de 57 de ani pentru femei æi de la vârsta de 62 de ani pentru bãrbaåi.

Stagiul minim de cotizare Femei (ani) Bãrbaåi (ani)

15 15

Creæterea stagiului minim de cotizare, de la 10 ani la 15 ani, se va realiza în termende 13 ani de la data intrãrii în vigoare a Legii nr.19/2000.

Stagiul complet de cotizare

Femei (ani) Bãrbaåi (ani)30 35

Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la dataintrãrii în vigoare a Legii nr.19/2000, prin creæterea acestuia, pornindu-se de la 25 de anipentru femei æi de la 30 de ani pentru bãrbaåi.

Asiguraåii care îndeplinesc condiåiile prevãzute de lege pentru obåinerea unei pensiipentru limitã de vârstã, cu excepåia pensiei anticipate æi a pensiei anticipate paråiale, îæi potcontinua activitatea numai cu acordul angajatorului.

Stabilirea pensiei pentru limita de vârstã

Cuantumul pensiei = Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare ×Valoarea unui punct de pensie

Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru anumite categorii de asiguraåi. Condiåii speciale de muncã

■ Asiguraåii care æi-au desfãæurat activitatea în subteran cel puåin 50% din timpul normal demuncã æi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puåin 20 de ani în aceste condiåiibeneficiazã de pensie pentru limitã de vârstã începând cu vârsta de 45 de ani.

■ Asiguraåii care æi-au desfãæurat activitatea în aviaåia civilã, respectiv personalul navigantsau cei din profesiile artistice, care au realizat un stagiu de cotizare de cel puåin 25 de ani,beneficiazã de pensie pentru limitã de vârstã, cu reducerea vârstelor standard de pen-sionare cu 15 ani.

■ Asiguraåii care au realizat, în condiåii speciale de muncã, stagii de cotizare mai mici decâtcele menåionate mai sus, beneficiazã de pensie pentru limitã de vârstã, cu reducerea pro-poråionalã a vârstelor standard de pensionare, în condiåiile prevãzute de lege.

■ Asiguraåii care æi-au desfãæurat activitatea în cercetare, explorare, exploatare sau prelu-crare a materiilor prime nucleare æi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puåin 15ani în zona I de expunere la radiaåii sau un stagiu de 17 ani în zona II de expunere la radi-aåii, beneficiazã de pensie pentru limita de vârstã, indiferent de vârstã.

■ Asiguraåii care au realizat stagii de cotizare în condiåii deosebite sau în condiåii specialede muncã beneficiazã, cumulativ, de reducerea vârstelor standard de pensionare cores-punzãtoare fiecãrei situaåii, fãrã ca aceastã reducere sã depãæeascã 12 ani.

CHELTUIELILE PUBLICEII

104

Pensionarea celor care au desfãæurat activitãåi în condiåii deosebite sau în condiåii spe-ciale de muncã.

Asiguraåii care au desfãæurat activitãåi în condiåii deosebite sau în condiåii speciale demuncã, dar care nu se pot pensiona cu reducerea vârstei de pensionare, pot beneficia de oreducere a perioadei de pensionare. În aceste, cazuri reducerea vârstei standard de pensio-nare nu poate fi mai mare de 5 ani æi nu poate fi cumulatã cu nicio altã reducere prevãzutãde lege.

Condiåii deosebite de muncã Persoanele care au desfãæurat activitãåi încadrate în grupele I æi II de muncã, în baza

legislaåiei anterioare, beneficiazã de reducerea vârstei standard de pensionare, astfel: ■ fie prin cumularea perioadelor lucrate în grupele I æi II de muncã, reducerea fiind efec-

tuatã conform prevederilor legale corespunzãtoare locurilor de muncã în condiåii deose-bite, potrivit tabelului de mai jos;

■ fie prin reducerea vârstei pe fiecare grupã de muncã, se alege reducerea cea mai avantajoasã;

Stagiul de cotizare Reducerea vârstelor în condiåii deosebite de muncã standard de pensionare

(ani împliniåi) (ani împliniåi)6 1.08 1.510 2.012 2.514 3.016 3.518 4.020 4.522 5.024 5.526 6.028 6.530 7.032 7.535 8.0

Reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care æi-au desfãæurat activitatea îngrupa I de muncã.

Persoanele care au desfãæurat activitãåi încadrate în grupa I de muncã, conform legis-laåiei anterioare, pot solicita pensie pentru limitã de vârstã cu reducerea vârstelor standardde pensionare, conform tabelului de mai jos:

105

Stagiul de cotizare realizat efectiv, conform Reducerea vârstelor standard de pensionare legislaåiei anterioare, în grupa I de muncã (ani) (luni)

(ani împliniåi)2 1 24 2 56 3 78 4 1010 6 012 7 214 8 516 9 718 10 020 12 022 13 024 14 0

26 æi peste 15 0

Vârstele de pensionare reduse, conform tabelului de mai sus, nu pot fi mai mici de50 de ani. Reducerea vârstei prevãzutã în tabel se face din vârsta anului, respectiv a lunii încare se deschide dreptul la pensie, conform anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000.

Pensia anticipatã paråialã Asiguraåii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum æi cei care au depãæit

stagiul complet de cotizare cu pânã la 10 ani pot solicita pensie anticipatã paråialã, cu re-ducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate paråiale nu seau în vedere perioadele în care asiguratul: ■ a beneficiat de pensie de invaliditate; ■ a urmat cursurile de zi ale învãåãmântului universitar, cu o duratã normalã a studiilor;■ a satisfãcut serviciul militar, ca militar în termen sau militar cu termen redus, concentrat,

mobilizat sau în prizonierat.Cuantumul pensiei anticipate paråiale se stabileæte din cuantumul pensiei pentru limi-

tã de vârstã, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat æi cu numãrulde luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului.

Stagiul de cotizare realizat Procentul de diminuare peste stagiul standard pentru fiecare lunã de anticipare complet de cotizare (%)

pânã la 1 an 0,50peste 1 an 0,45peste 2 ani 0,40peste 3 ani 0,35peste 4 ani 0,30peste 5 ani 0,25peste 6 ani 0,20peste 7 ani 0,15peste 8 ani 0,10

între 9 æi 10 ani 0,05

CHELTUIELILE PUBLICEII

106

Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limitã de vârstã La împlinirea vârstelor standard de pensionare, prevãzute de lege, pensia anticipatã

paråialã devine pensie pentru limitã de vârstã æi se recalculeazã prin eliminarea diminuãriiæi adãugarea perioadelor asimilate æi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioadade anticipare.

Pensia de invaliditate Au dreptul la pensie de invaliditate asiguraåii care æi-au pierdut total sau cel puåin ju-

mãtate din capacitatea de muncã, din cauza: ■ accidentelor de muncã;■ bolilor profesionale æi tuberculozei;■ bolilor obiænuite æi accidentelor care nu au legãturã cu munca.

Beneficiazã de pensie de invaliditate æi: ■ asiguraåii care satisfac obligaåii militare; ■ elevii, ucenicii æi studenåii care æi-au pierdut total sau cel puåin jumãtate din capacitatea

de muncã din cauza accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul æi din cauzapracticii profesionale;

■ persoanele care æi-au pierdut total sau paråial capacitatea de muncã æi eroi ai Revoluåieidin Decembrie 1989, cuprinæi într-un sistem de asigurãri sociale anterior datei apariåieiinvaliditãåii din aceastã cauzã.

Gradele de invaliditate a. gradul I, caracterizat prin pierderea totalã a capacitãåii de muncã, a capacitãåii de a se în-

griji, de a merge æi de a se orienta spaåial: persoanã invalidã care necesitã îngrijire sausupraveghere permanentã din partea altei persoane;

b. gradul II, caracterizat prin pierderea totalã a capacitãåii de muncã, invalidul având posi-bilitatea de a se îngriji, de a merge æi de a se orienta spaåial, fãrã ajutorul altei persoane;

c. gradul III, caracterizat prin pierderea a cel puåin jumãtate din capacitatea de muncã;invalidul poate sã presteze o activitate profesionalã.

Stagiul de cotizare necesar Asiguraåii care æi-au pierdut capacitatea de muncã din cauza unei boli obiænuite sau

unor accidente care nu au legãturã cu munca beneficiazã de pensie de invaliditate, dacãîndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform tabelului urmãtor:

Vârsta asiguratului Stagiul de cotizare în momentul apariåiei invaliditãåii necesar (ani)

sub 25 de ani 525-31 831-37 1137-43 1443-49 1849-55 22

peste 55 de ani 25

Beneficiazã de pensie de invaliditate æi asiguraåii care, pânã la data apariåiei invaliditãåii,au realizat cel puåin jumãtate din stagiul de cotizare necesar, prevãzut în tabelul anterior.

107

Asiguraåii care au realizat un stagiu de cotizare în condiåii de handicap preexistent cali-tãåii de asigurat beneficiazã de pensii de invaliditate dacã au realizat cel puåin jumãtate dinstagiul de cotizare prevãzut în tabelul de mai sus, în raport cu vârsta avutã la data expertizãrii.

Au dreptul la pensie de invaliditate æi persoanele care, la data apariåiei invaliditãåii,nu mai au calitatea de asigurat, dar îndeplinesc condiåiile cerute de lege cu privire la vârstaæi stagiul de cotizare realizat.

În cazul în care invaliditatea a apãrut ca urmare a unui accident de muncã, a uneiboli profesionale, a tuberculozei, precum æi în situaåia în care invaliditatea a apãrut în tim-pul æi din cauza îndeplinirii obligaåiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de in-validitate, indiferent de stagiul de cotizare.

Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita pensiade invaliditate.

Calculul pensiei

În vederea stabilirii pensiilor de invaliditate se acordã:

În cazul asiguraåilor care au realizat cel puåin jumãtate din stagiul de cotizare necesar,

stagiul potenåial = stagiul complet de cotizare – stagiul de cotizare necesar

Pentru stagiul potenåial, punctajul anual al asiguratului este: ■ 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate (handicap grav); ■ 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate (handicap accentuat); ■ 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate (handicap mediu).

Stagiul potenåial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asigu-ratul ar fi putut sã îl realizeze de la data apariåiei invaliditãåii pânã la împlinirea vârstei lacare, în condiåiile legii, poate solicita o pensie pentru limitã de vârstã.

În cazul persoanelor care satisfac obligaåii militare, în cazul elevilor, ucenicilor æi al stu-denåilor care æi-au pierdut total sau cel puåin jumãtate din capacitatea de muncã din cauza acci-dentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul æi din cauza practicii profesionale, stagiulpotenåial luat în calcul la stabilirea pensiei de invaliditate îl constituie stagiul complet de coti-zare, conform legii.

Pensia de urmaæAu dreptul la pensie de urmaæ copiii æi soåul supravieåuitor, dacã persoana decedatã

era pensionar sau îndeplinea condiåiile pentru obåinerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urmaæ:

a. pânã la vârsta de 16 ani; b. dacã îæi continuã studiile într-o formã de învãåãmânt organizatã potrivit legii, pânã la

terminarea acestora, fãrã a depãæi vârsta de 26 de ani; c. pe toatã durata invaliditãåii de orice grad, dacã aceasta a apãrut în perioada în care se

aflau într-una dintre situaåiile prevãzute la lit. a sau b.

CHELTUIELILE PUBLICEII

108

Pensia de invaliditate

Punctajul mediu anual realizat de asigurat

în perioada de cotizare

Valoarea unui punct de pensie din anul acordãrii drepturilor, la care se aplicã indexãrile din anul respectiv

×=

stagiul potenåial al asiguraåilor

stagiul completde cotizare

stagiul de cotizare realizat efectiv pânã înmomentul încadrãrii într-un grad de invaliditate= –

Cuantumul pensiei de urmaæ, în cazul orfanilor de ambii pãrinåi, reprezintã sumaobåinutã prin însumarea drepturilor de urmaæ, calculate dupã fiecare pãrinte.

Soåul supravieåuitor are dreptul la pensie de urmaæ pe tot timpul vieåii, la împlinireavârstei standard de pensionare, dacã durata cãsãtoriei a fost de cel puåin 10 ani.

Soåul supravieåuitor are dreptul la pensie de urmaæ, indiferent de vârstã, pe perioadaîn care este invalid de gradul I sau II, dacã durata casãtoriei a fost de cel puåin 1 an.

Soåul supravieåuitor are dreptul la pensie de urmaæ, indiferent de vârstã æi de durata cãsã-toriei, dacã decesul soåului susåinãtor s-a produs ca urmare a unui accident de muncã, a uneiboli profesionale sau a tuberculozei æi dacã nu realizeazã venituri lunare dintr-o activitate pro-fesionalã pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 1/4 din salariulmediu brut pe economie.

Soåul supravieåuitor beneficiazã de pensie de urmaæ pe o perioadã de 6 luni de la datadecesului, dacã în aceastã perioadã nu realizeazã venituri lunare dintr-o activitate profe-sionalã pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pãtrime dinsalariul mediu brut pe economie.

Soåul supravieåuitor care are în îngrijire, la data decesului susåinãtorului, unul saumai mulåi copii în vârstã de pânã la 7 ani, beneficiazã de pensie de urmaæ pânã la dataîmplinirii de cãtre ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeazã veni-turi lunare dintr-o activitate profesionalã pentru care asigurarea este obligatorie sau acesteasunt mai mici de 1/4 din salariul mediu brut pe economie.

Cuantumul pensiei de urmaæ se stabileæte prin aplicarea unui procent asupra punctaju-lui mediu anual realizat de susåinãtor, aferent pensiei, în funcåie de numãrul urmaæilor îndrep-tãåiåi, astfel: a. pentru 1 urmaæ – 50%b. pentru 2 urmaæi – 75%c. pentru 3 sau mai mulåi urmaæi – 100%

Ajutorul de deces Condiåii de acordare Ajutorul de deces se acordã, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui

membru de familie care nu are un drept propriu de asigurãri sociale æi se aflã în întreåinereatitularului la data decesului, unei singure persoane, care face dovada cã a suportat cheltu-ielile ocazionate de deces æi care poate fi, dupã caz: soåul supravieåuitor, copilul, pãrintele,tutorele, curatorul, moætenitorul; în condiåiile dreptului comun sau în lipsa acestora, oricealtã persoanã care dovedeæte cu acte cã a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

În cazul decesului copilului inapt pentru muncã, indiferent de vârstã, ajutorul de de-ces se acordã cu condiåia prezentãrii certificatului de încadrare într-o categorie de persoanecu handicap sau, în lipsa acestuia, a actului medical vizat de medicul expert al asigurãrilorsociale, prin care se atestã boala care l-a fãcut inapt pentru muncã æi data apariåiei acesteia.

109

■ Ajutorul de deces■ Indemnizaåia pentru prevenirea îmbolnã-

virilor æi recuperarea capacitãåii de muncã■ Indemnizaåia pentru incapacitate tempo-

rarã de muncã■ Indemnizaåie de maternitate

■ Indemnizaåia de risc maternal■ Indemnizaåia de naætere■ Indemnizaåie pentru creæterea copilului

pânã la împlinirea vârstei de 2 ani■ Indemnizaåie pentru îngrijirea copilului

bolnav

Alte drepturi de asigurãri sociale

Dreptul asiguraåilor la ajutor de deces nu este condiåionat de îndeplinirea unui sta-giu de cotizare.

Mod de calcul æi platã Ajutorul de deces se acordã în cuantumul prevãzut de Legea bugetului asigurãrilor

sociale de stat, fãcut public de CNPAS, valabil la data decesului.

În cazul decesului unui membru de familie, cuantumul ajutorului de deces reprezintãjumãtate din cuantumul ajutorului de deces cuvenit unui asigurat sau pensionar.

Ajutorul de deces se suportã integral din bugetul asigurãrilor sociale de stat. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cota de contribuåie pentru concedii æi indemni-

zaåii, este de 0,75%, aplicatã la fondul de salarii sau, dupã caz, la drepturile reprezentând in-demnizaåia de æomaj sau asupra veniturilor supuse impozitului pe venit æi se achitã la buge-tul Fondului naåional unic de asigurãri sociale de sãnãtate.

Persoanele juridice sau fizice au obligaåia sã calculeze æi sã vireze Casei Naåionale deAsigurãri de Sãnãtate cota de contribuåie pentru concedii æi indemnizaåii.

Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevãzute este de 6 luni, reali-zate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordã concediul medical.

Baza de calcul a indemnizaåiilor se determinã ca medie a veniturilor lunare din ulti-mele 6 luni, pe baza cãrora se calculeazã, conform legii, contribuåia pentru concedii æi in-demnizaåii, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.

În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemni-zaåiilor o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuåia pentru concediiæi indemnizaåii, din lunile respective sau, dupã caz, venitul lunar din prima lunã de activi-tate pentru care s-a stabilit sa se plãteascã contribuåia.

Indemnizaåia pentru incapacitate temporarã de muncãIndemnizaåia pentru incapacitate temporarã de muncã se suportã dupã cum urmeazã:

CHELTUIELILE PUBLICEII

110

Anul Cuantumul ajutorului de deces (lei)2003 6.962.0002004 7.682.0002005 9.400.0002006 1.077

A. De cãtre angajator, în funcåie de numãrulde angajaåi avuåi la data începerii inca-pacitãåii temporare de muncã a asiguratu-lui, astfel:

a) pânã la 20 de angajaåi, din prima zi pânãîn a 7-a zi de incapacitate temporarã demuncã;

b) între 21 æi 100 de angajaåi, din prima zipânã în a 12-a zi de incapacitate tempo-rarã de muncã;

c) peste 100 de angajaåi, din prima zi pânãîn a 17-a zi de incapacitate temporarã demuncã;

B. Din bugetul Fondului naåional unic deasigurãri sociale de sãnãtate, începând cu:

a) ziua urmãtoare celor suportate de anga-jator, æi pânã la data încetãrii incapacitã-åii temporare de muncã a asiguratului saua pensionãrii acestuia;

b) prima zi de incapacitate temporarã demuncã, în cazul persoanelor asigurateprevãzute mai sus.

Durata de acordare a concediului æi a indemnizaåiei pentru incapacitate temporarãde muncã, pentru fiecare tip de afecåiune, este de cel mult 183 de zile, în interval de un an,socotit din prima zi de îmbolnãvire.

Începând cu a 90-a zi, concediul se poate prelungi pânã la 183 de zile, cu avizul me-dicului expert al asigurãrilor sociale.

Durata de acordare a concediului æi a indemnizaåiei pentru incapacitate temporarãde muncã este mai mare în cazul unor boli speciale æi se diferenåiazã dupã cum urmeazã:a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã pulmonarã æi unele boli cardio-

vasculare, stabilite de Casa Naåionalã de Asigurãri de Sãnãtate.b) un an, cu drept de prelungire pânã la un an æi 6 luni de cãtre medicul expert al asigurã-

rilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã meningealã, peritonealã æiurogenitalã, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA æi neoplazii, în funcåie de sta-diul bolii;

c) un an æi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã pulmonarã operatã æiosteoarticularã;

d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pânã la maximum un an, în intervalul ultimilor 2ani, pentru alte forme de tuberculozã extrapulmonarã, cu avizul medicului expert al asi-gurãrilor sociale.

Cuantumul brut lunar al indemnizaåiei pentru incapacitate temporarã de muncã sedeterminã prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite.

Cuantumul brut lunar al indemnizaåiei pentru incapacitate temporarã de muncã, de-terminatã de tuberculozã, SIDA, neoplazii, precum æi de o boalã infectocontagioasã dingrupa A æi de urgenåe medico-chirurgicale stabilite, este de 100% din baza de calcul stabilitã.

Ex: Un salariat cu un salariu brut în valoare de 800 de lei a beneficiat de 22 de zilede concediu medical pe întreaga lunã.

Cuantumul indemnizaåiilor de asigurãri sociale de sãnãtate este egal cu produsul din-tre media zilnicã æi procentele prevãzute de lege, multiplicat cu numãrul de zile lucrãtoaredin concediul medical, astfel:

Ci = Mzbci x .... % x NZLCM

în care: Ci = cuantumul indemnizaåiilor de asigurãri sociale de sãnãtate;Mzbci = media zilnicã a bazei de calcul al indemnizaåiilor de asigurãri sociale de

sãnãtate;NZLCM = numãrul de zile lucrãtoare din concediul medical.

– lei –

luna 1 2 3 4 5 6V 800 800 800 800 800 800

NZ 21 19 21 20 21 20

în care: NZ = numãrul de zile pentru care s-a achitat contribuåia pentru concedii æi indem-nizaåii, pe fiecare lunã din baza de calcul;

SUMA V = 6 x 800 lei = 4.800 lei;NTZ = 21 + 19 + 21 + 20 + 21 + 20 = 122 de zile;Mzbci = 4.800 lei : 122 = 39,3443 lei;… = 75% NZLCM = 22 de zile (concediu medical pe întreaga lunã);Ci = Mzbci x ... % x NZLCM = 39,3443 lei x 75% x 22 = 649,1810 lei,

rotunjit la 649 lei, conform legii.

111

Indemnizaåiile pentru prevenirea îmbolnãvirilor æi recuperarea capacitãåii de muncã

Cuantumul brut lunar al indemnizaåiei pentru reducerea timpului de muncã este egalcu diferenåa dintre baza de calcul (menåionatã mai sus) æi venitul salarial brut realizat deasigurat prin reducerea timpului normal de muncã, fãrã a depãæi 25% din baza de calcul.

Cuantumul brut lunar al indemnizaåiei pentru carantinã reprezintã 75% din baza decalcul stabilitã.

Indemnizaåiile se suportã integral din bugetul Fondului naåional unic de asigurãrisociale de sãnãtate.

Costurile tratamentului balnear, precum æi cele ale acåiunilor de recuperare a capacitã-åii de muncã se suportã din bugetul Fondului naåional unic de asigurãri sociale de sãnãtate.

Indemnizaåia de maternitateAsiguratele au dreptul la concedii pentru sarcinã æi lãuzie, pe o perioadã de 126 de

zile calendaristice, perioadã în care beneficiazã de indemnizaåie de maternitate.De aceleaæi drepturi beneficiazã æi femeile care nu se mai aflã, din motive neimputa-

bile lor, în situaåia prezentatã. Baza de calcul a indemnizaåiei de maternitate se constituie din media veniturilor lu-

nare, pe baza cãrora s-a calculat contribuåia pentru concedii æi indemnizaåii, din ultimele 6luni anterioare datei pierderii calitãåii de asigurat.

Concediul pentru sarcinã se acordã pe o perioadã de 63 de zile înainte de naætere, iarconcediul pentru lãuzie, pe o perioadã de 63 de zile dupã naætere.

Concediile pentru sarcinã æi lãuzie se pot compensa între ele, în funcåie de recoman-darea medicului æi de opåiunea persoanei beneficiare, în aæa fel încât durata minimã obliga-torie a concediului de lãuzie sã fie de 42 de zile calendaristice.

Cuantumul brut lunar al indemnizaåiei de maternitate este de 85% din baza de calculstabilitã. Indemnizaåia de maternitate se suportã integral din bugetul Fondului naåionalunic de asigurãri sociale de sãnãtate.

Indemnizaåie de naætere Beneficiari: indemnizaåia de naætere se acordã, la cerere, o singurã datã, pentru fie-

care dintre primii patru copii nou-nãscuåi vii (prin nou-nãscut viu se înåelege copilul pânãla æase luni). Începând cu 1. 01. 2005, cuantumul indemnizaåiei este de 186 de lei. Cuantu-mul se indexeazã periodic de cãtre guvern.

CHELTUIELILE PUBLICEII

112

a) indemnizaåie pentru redu-cerea timpului de muncã;

b) concediu æi indemnizaåiepentru carantinã;

c) tratament balnear, în con-formitate cu programulindividual de recuperare.

În scopul prevenirii îmbolnãvirilor æi recuperãrii capacitãåii de muncã, asiguraåii pot beneficia de:

Indemnizaåia pentru îngrijirea copilului bolnavAsiguraåii au dreptul la concediu æi la indemnizaåie pentru îngrijirea copilului bolnav

în vârstã de pânã la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecåiunile intercurente,pânã la împlinirea vârstei de 18 ani. Indemnizaåia se suportã integral din bugetul Fonduluinaåional unic de asigurãri sociale de sãnãtate.

Indemnizaåia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani sau cea acopilului cu handicap cu afecåiuni intercurente pânã la împlinirea vârstei de 18 ani se acor-dã pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie æi a certificatu-lui pentru persoanele cu handicap, emis în condiåiile legii, dupã caz.

Durata de acordare a indemnizaåiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe anpentru un copil, cu excepåia situaåiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocon-tagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat, este supus unor intervenåii chirurgicale;durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilitã de cãtre medicul curant.

Cuantumul brut lunar al indemnizaåiei pentru îngrijirea copilului bolnav este de 85%din baza de calcul stabilitã.

Indemnizaåia de risc maternalDreptul la concediul de risc maternal se acordã în condiåiile prevãzute de legea pri-

vind protecåia maternitãåii la locurile de muncã. Pe durata concediului de risc maternal, seacordã o indemnizaåie de risc maternal, care se suportã integral din bugetul Fondului naåio-nal unic de asigurãri sociale de sãnãtate.

Concediul æi indemnizaåia de risc maternal se acordã fãrã condiåie de stagiu de cotizare.Cuantumul indemnizaåiei reprezintã 75% din baza de calcul stabilitã.

AplicaåieO societate comercialã are încadraåi 5 salariaåi cu contract de muncã, cu un salariu

brut lunar de 330 de lei, în condiåii normale de muncã. Una dintre salariate se aflã în con-cediu de sarcinã æi lãuzie.

113

■ Persoanele care, în ultimul an anteriordatei naæterii copilului, au realizat timpde 12 luni venituri profesionale supuseimpozitului pe venit, beneficiazã de con-cediu pentru creæterea copilului în vârstãde pânã la 2 ani sau, în cazul copilului cuhandicap, de pânã la 3 ani, precum æi deo indemnizaåie lunarã în cuantum de 800de lei (RON).

■ Cuantumul indemnizaåiei în anul 2007este prevãzut la valoarea de 600 de lei(RON).

■ De indemnizaåie beneficiazã, opåional,oricare dintre pãrinåii copilului.

■ Beneficiazã de aceleaæi drepturi æi unadintre persoanele care au adoptat copilul,sau care au copilul în plasament, precumæi persoana care a fost numitã tutore.

■ Indemnizaåia lunarã se cuvine pentru fie-care dintre primele 3 naæteri sau, dupãcaz, pentru primii 3 copii ai persoanelormenåionate mai sus.

■ Contribuåia individualã de asigurãri so-ciale de sãnãtate se calculeazã prin apli-carea cotei prevãzute de lege asuprasumei reprezentând de douã ori valoareasalariului de bazã minim brut pe åarã, æise suportã de la bugetul de stat.

■ Calculul æi plata drepturilor se efectuea-zã de cãtre direcåiile teritoriale.

■ Plata drepturilor prevãzute înceteazã cuziua urmãtoare celei în care:a) copilul a împlinit vârsta de 2 ani, res-

pectiv 3 ani, în cazul copilului cu han-dicap;

b) a avut loc decesul copilului.

Indemnizaåie pentru creæterea copilului pânã la împlinirea vârstei de 2 ani

Determinaåi contribuåia de asigurãri sociale datoratã de societate æi de salariaåi, con-tribuåia de asigurãri pentru accidente de muncã æi boli profesionale datoratã de angajator,ætiind ca societatea aplicã procentul de 0,546%.

NotãUnei angajate care se aflã în concediu de sarcinã æi lãuzie i se reåine 9,5% CAS din

salariul minim brut pe economie (pentru 2006 este de 330 lei); indemnizaåia acesteia nu seinclude în fondul de salarii.■ Total fond de salarii brute realizate în condiåii normale de muncã = 330 × 4 = 1320 lei■ Total contribuåii individuale de asigurãri sociale = 330 × 5 × 9,5% = 155 lei■ CAS datorat de angajator = 1320 × 19,75% = 261 lei■ Contribuåia de asigurãri pentru accidente de muncã æi boli profesionale datoratã de anga-

jator = 1320 × 0,546% = 7 lei

Schemã recapitulativãCheltuieli publice pentru sistemul asigurãrilor sociale

CHELTUIELILE PUBLICEII

114

1. Necesitatea asigurãrilor socia-le æi conåinutul economic al asi-gurãrilor sociale

2. Sistemul public naåional de asi-gurãri sociale. Cuprinde an-samblul organizat al formelorde asigurãri sociale prin caresunt ocrotiåi

3. Sistemul public naåional de asi-gurãri sociale este structuratpe urmãtoarele verigi

■ definiåie;■ conåinutul economic;■ formele de manifestare.

■ lucrãtorii din unitãåile de stat mixte, private;■ membrii cooperativelor meæteæugãreæti;■ agricultorii;■ avocaåii;■ slujitorii cultelor;■ personalul casnic æi de îngrijire a blocurilor

de locatari;■ pensionarii æi membrii lor de familie.

■ asigurãrile sociale de stat;■ asigurãrile sociale din cooperaåia meæteæugã-

reascã æi ale meæteæugarilor cu ateliere pro-prii;

■ asigurãrile sociale din asociaåiile agricole;■ asigurãrile sociale ale agricultorilor cu gos-

podãrie proprie;■ asigurãrile sociale ale avocaåilor;■ asigurãrile sociale ale slujitorilor cultelor.

115

4. Principiile carestau la baza or-ganizãrii æi func-åionãrii sistemu-lui public naåio-nal de asigurãrisociale

■ unicitatea;■ garantarea de cãtre stat a drepturilor sociale;■ cetãåenii sunt ocrotiåi în toate cazurile æi pentru toatã perioa-

da pierderii capacitãåii de muncã;■ ocrotirea cetãåenilor pe baza cerinåelor eticii æi a echitãåii so-

ciale;■ egalitatea;■ solidaritatea socialã;■ obligativitatea;■ contributivitatea;■ repartiåia;■ pensiile pânã la un anumit nivel sunt scutite de impozite æi taxe;■ imprescriptibilitatea dreptului la pensie æi la indemnizaåiile

de asigurãri sociale;■ incesibilitatea dreptului la pensie æi la indemnizaåiile de asi-

gurãri sociale; ■ autonomia æi descentralizarea asigurãrilor sociale.

■ pensie pentru limitã de vârstã;■ pensie de invaliditate;■ pensie anticipatã;■ pensie anticipatã paråialã;■ pensie de urmaæ.

■ ajutorul de deces; ■ indemnizaåia pentru prevenirea îmbolnãvirilor æi recuperarea

capacitãåii de muncã;■ indemnizatie pentru incapacitate temporarã de muncã; ■ indemnizatie de maternitate; ■ indemnizaåia de naætere;■ indemnizatie pentru creæterea copilului pânã la împlinirea

vârstei de 2 ani; ■ indemnizaåie pentru îngrijirea copilului bolnav.

5. Sursele de con-stituire a fondu-rilor de asigurãrisociale

6. Principalele for-me de protecåie acetãåenilor prinasigurãrile soci-ale de stat

7. Pensiile

8. Alte drepturi deasigurãri sociale

■ contribuåiile pentru asigurãrile sociale de stat;■ contribuåia pentru asigurãrile sociale datoratã de unitãåile

particulare;■ contribuåiile diferenåiate ale salariaåilor æi pensionarilor care

merg la tratament balnear sau la odihnã;■ contribuåia pentru constituirea fondului de æomaj, a ajutoru-

lui de integrare profesionalã æi a alocaåiei de sprijin;■ alte venituri.

■ pensiile;■ trimiterile la tratament æi odihnã;■ indemnizaåiile;■ ajutoarele;■ alte cheltuieli cu ocrotirea sãnãtãåii.

TemãI. O societate comercial[ are încadraåi 4 salariaåi cu contract de muncã, cu un salariu brut

lunar de 1200 de lei, în condiåii normale de muncã. Determinaåi contribuåia de asigurãri sociale datoratã de societate æi de salariaåi, con-tribuåia de asigurãri pentru accidente æi boli profesionale datoratã de angajator (1,74%).

II. Test grilã

CHELTUIELILE PUBLICEII

116

1. Precizaåi care sunt verigile corecte alesistemului public naåional de asigurãrisociale:a) asigurãrile sociale de stat; asigurãrile

sociale din cooperaåia meæteæugãreas-cã æi ale meæteæugarilor cu ateliereproprii; din asociaåiile agricole, aleagricultorilor cu gospodãrie proprie,ale avocaåilor, ale slujitorilor cultelor;

b) asigurãrile sociale de stat; asigurãrilesociale din cooperaåia meæteæugãreas-cã æi ale meæteæugarilor cu ateliereproprii;

c) asigurãrile sociale de stat; asigurãrilesociale din asociaåiile inginerilor æiale profesorilor.

2. Precizaåi care sunt variantele corecteprivind cotele aferente contribuåiilor deasigurãri sociale datorate de angajatoriîn funcåie de condiåiile de muncã, dupãdeducere: a) 21,5%, 30%, 35%;b) 19,75%, 24,75%, 29,75%;c) 45%, 40%, 32%.

3. Care sunt sursele de constituire a fondu-rilor de asigurãri sociale?a) contribuåiile pentru asigurãrile soci-

ale de stat, contribuåia pentru asigurã-rile sociale datoratã de unitãåile par-ticulare; contribuåiile diferenåiate alesalariaåilor æi pensionarilor care mergla tratament balnear sau la odihnã;contribuåia pentru constituirea fondu-lui de æomaj, a ajutorului de integrareprofesionalã æi a alocaåiei de sprijin;alte venituri;

b) contribuåiile pentru asigurãrile soci-ale de stat, contribuåia pentru asigurã-rile sociale datoratã de unitãåile par-

ticulare; contribuåiile diferenåiate alesalariaåilor æi pensionarilor care mergla tratament balnear sau la odihnã;

c) contribuåia pentru constituirea fondu-lui de æomaj, a ajutorului de integrareprofesionalã æi a alocaåiei de sprijin;alte venituri.

4. Precizaåi care este cota de contribuåie deasigurãri sociale datoratã de asiguraåi:a) 29,25%;b) 25,5%;c) 35%.

5. Alegeåi varianta corectã reprezentândsumele asupra cãrora nu se calculeazãCAS:a) drepturile plãtite în cazul încetãrii ra-

porturilor de muncã, încetãrii rapor-turilor de serviciu ale funcåionarilorpublici, încetãrii mandatului sau a ca-litãåii de membru cooperator, alteledecât cele acordate potrivit legii pen-tru perioada de preaviz; diurnele dedeplasare æi de delegare, indemniza-åiile de delegare, detaæare æi transfer,precum æi drepturile de autor; sumelereprezentând participarea salariaåilorla profit; premii si alte drepturi excep-tate prin legi speciale;

b) drepturile plãtite potrivit dispoziåiilorlegale, în cazul încetãrii raporturilorde muncã, încetãrii raporturilor deserviciu ale funcåionarilor publici, în-cetãrii mandatului sau a calitãåii demembru cooperator, altele decât celeacordate potrivit legii pentru perioa-da de preaviz;

c) sumele reprezentând participarea sa-lariaåilor la profit; premii.

Asigurãrile sociale pentru sãnãtate constituie principalul sistem de relaåii economico-soci-ale de ocrotire a sãnãtãåii populaåiei, sunt obligatorii æi funcåioneazã descentralizat, pe baza prin-cipiului solidaritãåii sociale æi al subsidiaritãåii în colectarea æi utilizarea fondurilor, precum æi pebaza dreptului alegerii libere de cãtre asiguraåi a mediului, a unitãåii sanitare æi a Casei deAsigurãri pentru Sãnãtate.

În România se pot organiza æi alte forme de asigurãri de sãnãtate, societãåi private deasigurãri pentru sãnãtate, care acoperã riscuri individuale, în diferite situaåii speciale æi riscuriindividuale.

Persoanele cuprinse în asigurãrile sociale pentru sãnãtate sunt:■ cetãåenii români cu domiciliul în åarã sau aflaåi temporar în strãinãtate;■ cetãåenii strãini æi apatrizi care au reæedinåa în România.

Persoanele care beneficiazã de asigurãrile de sãnãtate fãrã plata contribuåiei sunt:■ copiii æi tinerii pânã la vârsta de 26 de ani, dacã sunt elevi, studenåi sau ucenici æi dacã

nu realizeazã venituri din muncã;■ soåia, soåul, pãrinåii æi bunicii fãrã venituri proprii, aflaåi în întreåinerea unei persoane

asigurate;■ persoanele cu handicap care nu realizeazã venituri din muncã sau se aflã în grija familiei;■ persoanele care, în baza Decretului-lege nr. 118/1990, beneficiazã de drepturi, ca urmare a

faptului cã au fost persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6martie 1945, precum æi cele deportate în strãinãtate, care se constituie în prizonieri, potrivitLegii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, unele drepturi ale invalizilor æi vãduvelor derãzboi, precum æi persoanele prevãzute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroi-lor-martiri æi acordarea unor drepturi urmaæilor acestora, rãniåii, precum æi luptãtorii pentru

117

6. Contribuåia de asigurãri sociale este dife-renåiatã în funcåie de condiåiile de muncã:a) normale, deosebite; speciale;b) speciale; deosebite;c) normale, deosebite.

7. Principalele forme de protecåie a cetãåe-nilor prin asigurãrile sociale de stat sunt:a) pensiile; trimiterile la tratament æi

odihnã; b) pensiile; trimiterile la tratament æi

odihnã; indemnizaåiile; ajutoarele æialte cheltuieli cu ocrotirea sãnãtãåii;

c) trimiterile la tratament æi odihnã; in-demnizaåiile; ajutoarele æi alte cheltu-ieli cu ocrotirea sãnãtãåii.

8. Pensiile de asigurãri sociale pot fi:a) pentru limitã de vârstã; de invalidi-

tate; anticipatã; anticipatã paråialã; deurmaæ;

b) de invaliditate; anticipatã; c) pentru limitã de vârstã; de invalidi-

tate; de urmaæ.9. Care sunt procentele corecte pentru cal-

culul pensiei de urmaæ?

a) pentru 1 urmaæ – 50%; pentru 2urmaæi – 75%; pentru 3 sau mai mulåiurmaæi – 100%;

b) pentru 1 urmaæ – 30%; pentru 2urmaæi – 50%; pentru 3 sau mai mulåiurmaæi – 80%;

c) pentru 1 urmaæ – 50%; pentru 2urmaæi – 80%; pentru 3 sau mai mulåiurmaæi – 100%.

10. În scopul prevenirii îmbolnãvirilor æirecuperãrii capacitãåii de muncã, asigu-raåii pot beneficia de:a) indemnizaåie pentru reducerea tim-

pului de muncã; concediu æi indem-nizaåie pentru carantinã;

b) concediu æi indemnizaåie pentrucarantinã; tratament balnear, în con-formitate cu programul individualde recuperare;

c) indemnizaåie pentru reducerea tim-pului de muncã; concediu æi indem-nizaåie pentru carantinã; tratamentbalnear, în conformitate cu progra-mul individual de recuperare.

victoria Revoluåiei din Decembrie 1989, dacã nu realizeazã alte venituri decât cele proveni-te din drepturile bãneæti acordate de lege, cât æi cele provenite din pensii.

Persoanele care au calitatea de asigurat fãrã a plãti contribuåia pentru asigurãrilesociale de sãnãtate în anumitre situaåii, pe durata acestora, sunt cele care:■ satisfac serviciul militar în termen (contribuåie finanåatã de la bugetul de stat);■ se aflã în concediu medical, concediu pentru sarcinã æi lãuzie, concediul medical pentru

îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 6 ani (contribuåia se suportã din bugetulasigurãrilor sociale de stat);

■ executã o pedeapsã privatã de libertate sau sunt în arest preventiv (contribuåia se suportãde la bugetul de stat);

■ fac parte dintr-o familie care beneficiazã de ajutor social, în conformitate cu prevederileLegii nr. 67/1995 privind ajutorul social (contribuåia se suportã de la bugetul statului);

Persoanele exceptate de la asigurãrile obligatorii sunt:■ membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;■ cetãåenii strãini care se aflã temporar în åara noastrã.

Aceste categorii de persoane pot contracta asigurãri facultative pentru sãnãtate.Calitatea de asigurat æi drepturile de asigurat înceteazã în urmãtoarele situaåii:

■ odatã cu pierderea cetãåeniei æi/sau a dreptului de rezidenåã sau reæedinåã în åarã;■ în caz de deces.

Calitatea de asigurat se dovedeæte cu carnetul de asigurare socialã pentru sãnãtate,se dobândeæte din ziua încheierii contractului individual de muncã al salariatului æi se pãs-treazã toatã durata acestuia. Persoanele cãrora le-a încetat calitatea de asigurat æi doresc re-dobândirea acesteia o pot solicita în scris, în termen de o lunã de la data încetãrii contrac-tului, cu plata în prealabil a contribuåiei restante pentru asigurãrile sociale de sãnãtate. Deasemenea, persoanele care nu sunt salariate dobândesc calitatea de asigurat din ziua în cares-a achitat contribuåia æi o presteazã conform legii.

Organizarea asigurãrilor sociale pentru sãnãtateAsigurãrile sociale de sãnãtate se organizeazã prin Casa Naåionalã de Asigurãri de

Sãnãtate, casele de asigurãri de sãnãtate judeåene æi cea a municipiului Bucureæti.

CNAS – organele de conducere1. Adunarea generalã a reprezentanåilor2. Consiliul de Administraåie ales de Adunarea Generalã a Reprezentanåilor, condus de pre-

æedinte æi de vicepreæedinteLa nivel teritorial existã casele de asigurãri pentru sãnãtate judeåene æi cea a munici-

piului Bucureæti. Acestea sunt instituåii publice autonome, nelucrative, desfãæurând activi-tãåi în domeniul asigurãrilor de sãnãtate.

CHELTUIELILE PUBLICEII

118

■ salariaåi;■ liber profesioniæti;

■ agricultori cu gos-podãrii individuale;

■ pensionari;■ æomeri;

■ personal casnic;■ elevi æi studenåi.

Asiguraåii æi angajatorii îæi aleg reprezentanåii pe grupe reprezentative pentru:

Drepturile æi obligaåiile asiguraåilorDrepturile asiguraåilorAsiguraåii au dreptul la servicii medicale, medicamente æi materiale sanitare, în

funcåie de necesitãåile acestora.Drepturile asiguraåilor se stabilesc pe baza contractului cadru elaborat de CNAS æi

Colegiul Medicilor din România cu avizul Ministerului Sãnãtãåii aprobat prin Hotãrâre aGuvernului.

Contractul-cadru reglementeazã în principal condiåiile acordãrii asistenåei medicalereferitoare la:■ lista serviciilor medicale, a medicamentelor æi a altor servicii pentru asiguraåi;■ parametrii calitãåii æi eficienåei serviciilor;■ nivelul costurilor, modul de decontare æi actele necesare în acest scop;■ asistenåã medicalã primarã;■ internarea æi externarea bolnavilor;■ necesitatea æi durata spitalizãrii;■ asigurarea tratamentului spitalicesc, cu mãsuri de îngrijire sau de recuperare;■ condiåii generale de acordare de cãtre spital a tratamentului ambulatoriu;■ prescrierea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a prote-

zelor æi a ortezelor, a dispozitivelor de mers æi de îngrijire;■ condiåiile æi plata serviciilor de tehnicã dentarã;■ informarea corespunzãtoare a bolnavilor.

Asiguraåii au drepturi la asigurare medicalã în caz de boalã sau de accident, dinprima zi de îmbolnãvire sau de la data accidentului æi pânã la vindecare.

În serviciile medicale suportate de Casa de Asigurãri pentru Sãnãtate nu se includ:● servicii de sãnãtate în caz de risc profesional: boli profesionale æi accidente de muncã;● asistenåã medicalã curativã la locul de muncã;● servicii medicale de înaltã performanåã;● unele servicii de asistenåã stomatologicã;● servicii hoteliere cu grad înalt de confort.

Asiguraåii au dreptul sã-æi aleagã medicul de familie care sã le acorde serviciile pri-mare. Asiguratul poate schimba medicul de familie dupã trecerea a cel puåin trei luni de ladata înscrierii sale la medicul respectiv. În cazul în care asiguratul alege un medic de fami-lie dintr-o altã localitate, asiguratul nu suportã cheltuielile de transport.

Însoåitorii copiilor bolnavi în vârstã de pânã la trei ani beneficiazã de plata servicii-lor hoteliere din partea Casei de Asigurãri pentru Sãnãtate, dacã, potrivit cerinåelor stabilitede comun acord de cãtre acesta æi Colegiul Medicilor din România, medicul considerã ne-cesarã prezenåa lor pentru o perioadã determinatã.

119

1. asistenåa medicalã preventivã æi de promovare a sãnãtãåii, inclu-siv pentru depistarea precoce a bolilor;

2. ambulatorii, spitaliceæti, de asistenåã stomatologicã;3. de urgenåã;4. complementare, pentru reabilitare;5. de asistenåã medicalã pre-, intra-, post natalã;6. îngrijiri medicale la domiciliu;7. medicamente, materiale sanitare, proteze, orteze.

Serviciile medicale necesare îngrijirii medicale a asiguraåilor sunt:

În vederea prevenirii îmbolnãvirilor æi pãstrãrii sãnãtãåii asiguraåii sunt informaåi per-manent asupra mijloacelor de pãstrare a sãnãtãåii, de reducere æi de evitare a cauzelor deîmbolnãvire.

CNAS colaboreazã cu comisiile de specialitate ale Consiliului Medicilor din Româ-nia, cu medicii cu experienåã, cu unitãåile medico-sanitare æi cu organizaåiile neguvernamen-tale pentru întocmirea de programe de sãnãtate finanåate de la bugetul de stat, bugetul asi-gurãrilor pentru sãnãtate æi de la alte surse.

Serviciile medicale pentru prevenirea æi depistarea precoce a bolilor care ar puteaafecta dezvoltarea fizicã sau mentalã a copiilor sunt suportate de la casele de asigurãri pen-tru sãnãtate.

Dacã se constatã noxe profesionale sau dacã existã un risc crescut de accidentare,casele de asigurãri pentru sãnãtate au obligaåia sã anunåe autoritãåile responsabile cu pro-tecåia muncii.

CNAS æi Ministerul Sãnãtãåii, cu avizul Colegiului Medicilor din România æi cu celal Colegiului Farmaciætilor din România, elaboreazã lista medicamentelor din nomencla-torul de medicamente de care beneficiazã asiguratul, pe bazã de prescripåie medicalã (reåe-ta medicului), cu sau fãrã contribuåia personalã.

Asiguraåii beneficiazã de fizioterapie, masaje, gimnasticã medicalã pe baza prescripåi-ilor medicale, cu sau fãrã contribuåie personalã. Ei au dreptul la materiale sanitare pentrucorectarea vãzului, a auzului, pentru protejarea membrelor æi alte materiale de specialitate.

Costurile medicamentelor, ale mate-rialelor sanitare æi ale mijloacelor terapeu-tice care se suportã de asigurat sunt stabi-lite în contractul-cadru.

Asiguraåii au dreptul la asistenåã me-dicalã de recuperare într-o unitate specialã.Contribuåia personalã pentru asistenåã me-dicalã de recuperare se stabileæte prin con-tractul-cadru.

De asemenea, asiguraåii pot benefi-cia de tratament medical la domiciliu æi deîngrijire din partea unui cadru sanitar,dacã un medic recomandã acest lucru.

Pot beneficia æi de alte servicii speciale, cum ar fi transport sanitar (urgenåe medicalesau alte cazuri prevãzute de contractul-cadru), ajutor de menaj pe perioada invaliditãåii, abolii, în cazul în care nu pot sã se îngrijeascã æi nu au moætenitori legali care sã îi ajute.

Asigurarea calitãåii serviciilor medicale se realizeazã prin acceptarea de cãtre CNAS a:■ serviciilor medicale æi stomatologice recunoscute de cãtre CNAS æi Colegiul Medicilor

din România;■ medicilor, asistenåilor medicali;■ respectãrii criteriilor de evaluare a calitãåii asistenåei medicale æi stomatologice elaborate

de Colegiul Medicilor din România;■ unui sistem informaåional corespunzãtor asigurãrii unei evidenåe primare privind diag-

nosticul æi terapia aplicatã.

CHELTUIELILE PUBLICEII

120

■ costul medicamentelor care se adminis-treazã în infecåii uæoare ale cãilor respi-ratorii, calmante, purgative;

■ costul serviciilor medicale æi al materiale-lor sanitare acordate în cazul corecåiilorestetice;

■ costul unor materiale sanitare necesarepentru corectarea auzului æi a vãzului,ochelari de vedere, baterii pentru aparateauditive.

Asiguraåii în vârstã de peste 18 ani suportã:

Obligaåiile asiguraåilorAsiguraåii au obligaåia:

■ sã îæi achite complet æi la timp contribuåiile datorate;■ sã participe la acåiunile profilactice organizate de casele de asigurãri pentru sãnãtate;■ sã respecte tratamentele medicale prescrise de medic.

Sursele de constituire a fondurilor asigurãrilor pentru sãnãtate1. Fondurile asigurãrilor sociale pentru sãnãtate se constituie din:

a) contribuåia asiguraåilor;b) contribuåia persoanelor juridice æi fizice care angajeazã personal salariat;c) subvenåii de la: bugetul de stat, bugetele locale, alte surse.

2. Fondul Casei Naåionale de Asigurãri pentru Sãnãtate æi fondurile caselor de asigurãri desãnãtate judeåene æi a municipiului Bucureæti se constituie din:a) contribuåii ale persoanelor fizice sau juridice, în pãråi egale;b) subvenåii de la bugetul de stat æi de la bugetele locale;c) alte surse de finanåare.

Pentru persoanele care beneficiazã de indemnizaåii de la bugetul asigurãrilor socialede stat, de concedii medicale, de concedii de sarcinã æi l[uzie, plata asigurãrilor de sãnãtatese realizeazã de la bugetul asigurãrilor sociale de stat.

Aplicaåie O societate comercialã are încadraåi 5 salariaåi cu contract de muncã, cu un salariu

brut lunar de 330 de lei. Una dintre salariate se aflã în concediu de sarcinã æi lãuzie, con-form certificatului de concediu medical, seria PP, numãrul 517624, acordat în data de10.04.2006 pentru luna aprilie 2006, având cod de indemnizaåie 08 (sarcinã æi lãuzie).

Determinaåi contribuåia de asigurãri sociale de sãnãtate datoratã de societate æi desalariaåi, indemnizaåia suportatã de cãtre angajator, indemnizaåia suportatã din FNUASS,contribuåia pentru concedii æi indemnizaåii 0.75%.

121

a) Persoana asiguratã – plãteæte contribu-åie lunarã de asigurare socialã pentru sã-nãtate într-o cotã de 6,5% aplicatã veni-tului brut. Contribuåia se deduce dinimpozitul pe salariu sau din impozitulpe venit æi se varsã la casa de asigurãripentru sãnãtate.

b) Persoanele juridice æi fizice care angajea-zã personal salariat plãtesc o contribuåiede 7% aplicatã asupra fondului de salariilunar. Aceastã contribuåie se vireazã lacasa de asigurãri pentru sãnãtate.

c) Persoanele beneficiare de ajutor de æo-maj æi de alocaåie de sprijin, pensionariiæi persoanele care lucreazã pe bazã de

convenåii civile. Acestor categorii depersoane li se reåin odatã cu plata drep-turilor bãneæti asupra cãrora se calculea-zã contribuåia de cei care efectueazã pla-ta acestor drepturi. Se vireazã Casei deAsigurãri pentru Sãnãtate la care estearondatã persoana în cauzã.

d) Persoanele care nu sunt salariate, dar auobligaåia sã îæi asigure sãnãtatea plãtesco contribuåie la asigurãrile sociale pen-tru sãnãtate într-o cotã de 7% calculatãasupra veniturilor impozabile, comuni-cate direct casei de asigurãri pentru sã-nãtate în a cãrei razã teritorialã îæi des-fãæoarã activitatea.

Persoanele care plãtesc contribuåia la asigurãrile sociale pentru sãnãtate

SC ……………………………

Calcul Concediu MedicalLuna aprilie 2006

Angajat…………………………………………

1. Venit bazã de calcul CM

310 310 310 310 310 310

310 310 310 310 310 310

2. Nr. zile lucrãtoare lunare

23 21 21 22 21 23 22 21 22 20 21 20

3. Nr. salariaåi 54. Tip concediu medical sarcina æi lãuzie – cod 085. Nr. zile calendaristice CM 19 zile6. Nr. zile lucrãtoare CM -7. Procent platã 85%8. Baza de calcul a indemnizaåiei de asigurãri sociale 1900 lei

(Venit bazã calcul x 6)9. Zile bazã calcul

(suma zilelor lucrãtoare din lunã) 126 zile10. Media zilnicã a bazei de calcul a indemnizaåiei de asigurãri sociale 15,08

(baza calcul: zile bazã de calcul)

11. Cuantumul indemnizaåiei de asigurãri sociale(media zilnicã x procent x numãr zile lucrãtoare de concediu medical) 244 lei

12. Indemnizaåie suportatã de angajator zile/cuantum 13. Indemnizaåie suportatã din FNUASS zile/cuantum 19 zile – 244 leiTotal fond de salarii brute realizate = 330 x 4 = 1320 leiTotal contribuåii individuale de asigurãri sociale de sãnãtate = 1320 x 6.5% = 84 leiCASS datoratã de angajator = 1320 x 7% = 92 leiContribuåie concedii æi indemnizaåii = 1320 x 0.75% = 10 leiTotal suma de recuperat de la FNUASS pentru concedii æi indemnizaåii = 10 – 244 = –234

Notã Pentru salariata aflatã în concediu de sarcinã æi lãuzie nu se calculeazã 6,5%, ci 7%,

iar indemnizaåia se suportã din FNUASS.

CHELTUIELILE PUBLICEII

122

Schemã recapitulativã

Asigurãrile sociale pentru sãnãtate

Principalul sistem de ocrotire a sãnãtãåii populaåiei

2.3. Cheltuielile publice pentru acåiuni economice

Cheltuielile pentru acåiuni economice sunt destinate pentru finanåarea:■ regiilor autonome sau a societãåilor comerciale cu capital de stat, privat sau mixt;■ micilor întreprinzãtori;■ unor proiecte de cercetare-dezvoltare.

Totodatã, se urmãreæte dezvoltarea:■ agriculturii;■ transporturilor æi telecomunicaåiilor;■ industriei bunurilor de consum;■ drumurilor;■ gospodãriei comunale æi de locuinåe;■ comeråului;■ se mai urmãreæte, de asemenea, asigurarea protecåiei mediului.

Cheltuielile pentru acåiuni economice sunt îndreptate în primul rând cãtre întreprinderi-le de stat æi în al doilea rând cãtre sectorul public. Aceste întreprinderi desfãæoarã activitãåi pri-vind producåia de bunuri sau prestãri de servicii în ramuri strategice (apãrare, transporturi).

~n perioada actualã, în România, un accent deosebit se pune pe accelerarea procesuluide privatizare a întreprinderilor de stat, în vederea rentabilizãrii acestora, a asigurãrii unei au-tonomii economice æi funcåionale a unitãåilor din sectorul public. S-au promovat concurenåaæi liberalizarea preåurilor, piaåa devenind principalul instrument de reglare a producåiei,schimbului æi consumului.

123

Sursele de finanåare

Asiguraåii au dreptul la

■ contribuåii ale persoanelor fizice æi juri-dice;

■ subvenåii de la bugetul de stat æi de la buge-tele locale;

■ alte venituri.

■ medicamente;■ servicii medicale æi de altã naturã prestate la

anumite standarde ale calitãåii æi eficienåei:● asistenåã medicalã primarã;● internare æi externare;● tratament spitalicesc pe durata internã-

rii;● tratament ambulatoriu;● mãsuri de îngrijire sau de recuperare.

~n urma privatizãrii, statul beneficiazã æi de o serie de venituri, ceea ce duce la redu-cerea împrumuturilor de stat.

Volumul æi ponderea cheltuielilor publice pentru acåiuni economice în România, în perioada 1998–2002

Nr.crt.

Indicatori 1998 1999 2000 2001 2002

1. Cheltuieli publice pentru acåiuni 25.508,3 14.997,2 57573,6 81.808,4 102375,9economice (mld.lei)

2. % în total cheltuieli publice 19,8 16,06 20,3 21,0 21,13. % în PIB 6,8 2,78 7,2 7,1 6,8

Sursa: Ministerul Finanåelor Publice

Din datele prezentate rezultã cã ponderea cheltuielilor publice pentru acåiuni economi-ce în totalul cheltuielilor publice a înregistrat o tendinåã de creætere în perioada 1998-2002.

~ntre întreprinderile publice æi stat existã fluxuri financiare realizate în ambele sensuri;■ întreprinderile de stat prelevã la buget:

1. vãrsãminte fiscale: ● impozite directe;● impozite indirecte;● taxe;● contribuåii æi alte fonduri centralizate;

2. vãrsãminte nefiscale: ● dividende;● sume obåinute din închirieri æi concesionãri etc.

■ statul alocã fonduri întreprinderilor publice sub formã de:1. ajutoare financiare directe: ● subvenåii, alocaåii, prime;

● investiåii;● împrumuturi cu dobândã subvenåionatã;● ajutoare financiare pentru difuzarea de informaåii,

studii de marketing, organizare de expoziåii;● avansuri rambursabile;● participarea cu capital a statului;● conversia datoriilor;● alte sume nerambursabile.

2. ajutoare financiare indirecte: ● avantaje fiscale: scutiri æi reduceri de impozite, scutiriæi reduceri la plata majorãrilor de întârziere æi a pena-litãåilor aferente;

● împrumuturi garantate de stat.

Subvenåiile reprezintã principala formã a ajutorului financiar direct al statului. Arecaracter nerambursabil æi fãrã contraprestaåie, fiind acordat unilateral agenåilor economiciaflaåi în dificultate. Acestea prezintã æi dezavantaje, deoarece susåin activitãåi neeconomice,nu asigurã o redistribuire uniformã de resurse, generând inegalitãåi între agenåii economici.

Subvenåiile pot fi: ■ interne – sub forma subvenåiilor de exploatare destinate acoperirii unor pierderi ale între-

prinderilor, cauzate de diferenåa dintre preåurile de vânzare impuse de stat æi costurile deproducåie;

CHELTUIELILE PUBLICEII

124

Ex.: transporturi, agriculturã, industrie, cercetare ætiinåificã etc.■ externe (prime de export) – sunt destinate dezvoltãrii unor ramuri economice sau protejãriieconomiei faåã de concurenåa strãinã, pentru a permite produselor naåionale sã pãtrundã penoi pieåe de desfacere.

Investiåiile reprezintã ajutoare finan-ciare acordate de cãtre stat pentru dezvol-tarea sectorului public æi a altor sectoare,finanåãri pentru amenajarea teritoriului,investiåii de interes naåional de infrastruc-turã, transporturi, locuinåe, investiåii pentruîntreprinderi mici æi mijlocii.

Reforma cheltuielilor publice presu-pune realizarea æi implementarea unui sis-tem de achiziåii publice eficient æi armoni-zat cu prevederile Uniunii Europene. Poli-tica de achiziåii publice va contribui la sis-temul ofertelor publice de bunuri æi servicii.

~mprumuturile cu dobândã subvenåionatã reprezintã credite cu dobânzi subvenåionatedin bugetul de stat sau din alte fonduri speciale. Ele au dobânzi reduse æi termene de ram-bursare convenabile.

Ajutoarele financiare se acordã pentru difuzarea de informaåii, studii de marketing,organizarea de expoziåii. Ele sunt acordate de cãtre stat pentru finanåarea unor acåiuni cevizeazã dezvoltarea exporturilor, organizarea æi participarea la târguri æi expoziåii, asigu-rarea unor informaåii referitoare la schimburile comerciale etc.

Avansurile rambursabile sunt ajutoare financiare acordate de stat între 20 æi 50% dinvaloarea necesarã realizãrii unor acåiuni, activitãåi de prospectare æi prezentare în strãi-nãtate a unor produse noi. Sumele primite urmeazã a fi restituite din încasãrile obåinute lavânzarea în strãinãtate a noilor produse.

Avantajele fiscale (cheltuieli fiscale) reprezintã încasãri fiscale la care statul renunåãîn favoarea agenåilor economici, în vederea realizãrii unor investiåii sau pentru stimulareaexportului (reducerea impozitelor, amortizarea acceleratã etc.).

~mprumuturile garantate de stat reprezintã achitarea unor obligaåii de cãtre stat în ca-zul în care beneficiarul unui împrumut nu poate onora obligaåia.

Pentru finanåarea cheltuielilor publice pentru acåiuni economice pot fi utilizate æi altesurse: ■ resurse proprii;

■ împrumuturi bancare.Cheltuielile publice destinate finanåãrii acåiunilor economice pot fi clasificate dupã

conåinutul lor economic în:◗ cheltuieli curente – pentru întreåinerea æi funcåionarea întreprinderilor;◗ cheltuieli de capital – pentru investiåii (modernizarea întreprinderilor, realizarea de con-

strucåii, locuinåe, amenajãri teritoriale etc.);◗ cheltuieli de transfer – subvenåiile.

~n România sursele de finanåare sunt bugetare, sub forma: ajutorului de stat æi a ce-lorlalte cheltuieli publice.

Finanåarea se efectueazã din: ● bugetul de stat;● bugetele locale;

125

Formele primelor de export:

◗ prime în bani acordate cu prilejul expor-tului anumitor produse;

◗ restituirea unei pãråi din impozitele æitaxele plãtite de agenåii economici expor-tatori;

◗ avantaje valutare pentru realizarea expor-tului de mãrfuri;

◗ reducerea tarifelor pe calea feratã la trans-portul mãrfurilor destinate exportului.

● bugetul asigurãrilor sociale de stat;● fonduri speciale (protecåia mediului);● credite externe;● ajutoare financiare nerambursabile.

2.3.1. Cheltuielile publice pentru industrie, transporturi, drumuri, servicii æi dezvoltãri publice æi locuinåe

De la bugetul de stat se acordã subvenåii industriei extractive (cãrbuni æi minereu)pentru acoperirea diferenåelor de preå æi de tarif între costurile de producåie ridicate æipreåurile de vânzare unice.

Au fost efectuate transferuri de la buget pentru industria prelucrãtoare æi pentru asigu-rarea protecåiei sociale, s-au finanåat din fondurile bugetare investiåiile economice, destinaterealizãrii unor obiective din industria extractivã, energeticã, construcåii de maæini, chimie.

Pentru finanåarea cheltuielilor pentru industrie, transporturi æi construcåii se utilizeazãfondurile speciale (fond special al drumurilor publice, fond special pentru dezvoltarea sec-torului energetic) folosite pentru finanåarea unor acåiuni æi obiective economice.

Veniturile obåinute din privatizare se utilizeazã pentru finanåarea unor programe derestructurare æi reformã economicã în industrie.

Finanåarea industriei, transporturilor, serviciilor publice æi locuinåe utilizeazã æi cre-dite externe æi ajutoare financiare nerambursabile, necesare pentru finanåarea æi cofinan-åarea unor programe importante: dezvoltarea sistemului energetic al surselor neconvenåio-nale, programul nuclear, programul de închidere a minelor æi atenuare a impactului social,administrarea portului Constanåa, întreåinerea autostrãzilor etc.

~n domeniul lucrãrilor publice se alocã resurse pentru finanåarea construcåiilor încurs de execuåie pentru executarea unor locuinåe sociale.

Se subvenåioneazã dobânda la creditele acordate pentru construcåiile de locuinåetinerilor pânã în 35 de ani, specialiætilor stabiliåi în mediul rural.

Sursele de finanåare pentrutransporturile æi lucrãrile publiceprovin din: ■ bugetul de stat;■ bugetele locale; ■ credite externe garantate de stat

prin ANL æi MLPTL;■ surse ale agenåilor economici care

exploateazã reåelele de utilitãåi.

CHELTUIELILE PUBLICEII

126

◗ cheltuieli publice pentru industrie;◗ cheltuieli publice pentru transporturi æi tele-

comunicaåii;◗ cheltuieli publice pentru servicii æi dezvolta-

rea publicã, locuinåe;

◗ cheltuieli publice pentru agriculturã æi silvi-culturã;

◗ cheltuieli publice pentru protecåia mediului;◗ cheltuieli publice pentru cercetare-dez-

voltare.

Realizarea cheltuielilor publice pe acåiuni economice se prezintã astfel:

Finanåarea din bugetul de stat se realizeazã pentru:■ un sistem de susåinere æi promovare a exportului,

prin acordarea de prime de export producãto-rilor æi societãåilor comerciale din agriculturãpentru produsele agroalimentare;

■ cheltuieli efectuate pentru organizarea de târguriæi expoziåii internaåionale;

■ realizarea unor studii de piaåã;■ finanåarea unor acåiuni de publicitate æi reclamã.

~n vederea creæterii competitivitãåii produselor industriale æi agroalimentare, au fostcofinanåate în proporåie de 50% de la bugetul de stat æi 50% din surse proprii întreprinde-rile mici æi mijlocii.

Un rol important în finanåarea acåiunilor economice, a realizãrii programelor de gu-vernare, necesare restructurãrii æi creæterii economice, revine æi instituåiilor financiare inter-naåionale, care acordã asistenåã financiarã. Banca Mondialã acordã României un împrumutde ajustare structuralã (PSAL II – Second Private Structural Adjustment Loan). ~mprumu-tul acordat de Banca Mondialã este necesar pentru realizarea reformei structurale în cincidomenii: ■ privatizarea æi restructurarea bãncilor de stat; ■ privatizarea/restructurarea/lichidarea întreprinderilor de stat; ■ reforma în sectorul energetic; ■ îmbunãtãåirea mediului de afaceri; ■ aplicarea unor mãsuri pentru atenuarea impactului social æi implementarea reformelor

structurale.

2.3.2. Cheltuielile publice pentru agriculturã æi silviculturã

Cheltuielile publice pentru agriculturã æi silviculturã sunt destinate:■ efectuãrii unor lucrãri de irigaåii æi desecãri;■ creæterii animalelor;■ combaterii eroziunii solului etc.

Agricultura reprezintã o prioritate naåionalã strategicã, prin intermediul cãreia se ur-mãreæte consolidarea proprietãåii private æi asigurarea pieåelor agricole. ~n „Strategia Naåio-nalã de Dezvoltare Economicã a României pe termen mediu“ se precizeazã cã se va asigu-ra æi stimula crearea de exploataåii agricole de dimensiuni optime, eficiente din punct devedere economic.

127

● prin acordarea de subvenåii pe produs,prin plãåi directe (pentru creæterea eficien-åei economice, a producåiei æi indicilor decalitate ai produselor agricole). Subvenåii-le de stat pentru produse agricole se acor-dã în procent de 30% în momentul însã-mânåãrii æi de 70% în momentul livrãriiproduselor (grâu, secarã, sfeclã, soia, le-gume, floarea-soarelui, producåia de carnelivratã abatoarelor autorizate, pe categoriide animale);

● prin acordarea de ajutoare gratuite con-stând în îngrãæãminte chimice, ajutoare fi-nanciare pentru producåia de lapte;

● subvenåionarea cu 50% a preåului seminåe-

lor certificate;● prime de export pentru produsele agroali-

mentare;● prin bugetul de stat se alocã, de la Ministe-

rul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor æi Me-diului, sume pentru acordarea de despãgu-biri æi pentru subvenåionarea primelor deasigurare, producãtorilor agricoli care asi-gurã culturile agricole æi animalele acesto-ra la societãåi de asigurare;

● acordarea de facilitãåi fiscale asemãnãtoa-re celor practicate în Uniunea Europeanãpentru investiåii (cumpãrarea de tractoare,utilaje agicole, instalaåii de irigat, construc-åia de sere, protecåia mediului etc.).

Finanåarea agriculturii în România se realizeazã din anul 2001, prin mecanismefinanciare aliniate la cerinåele de politicã agricolã comunã a Uniunii Europene, respectiv:

~n perioada 2003-2007 în agriculturã æi silviculturã se vor aloca resurse financiarepentru derularea unor programe prioritare:1. dezvoltarea producåiei de cereale, legume, pomiculturã æi viticulturã;2. dezvoltarea zootehniei æi a eficienåei sectorului de producåie animalierã;3. promovarea exportului;4. investiåii în îmbunãtãåiri funciare;5. dezvoltarea silviculturii;6. program strategic de supraveghere, profilaxie æi combatere a bolilor la animale, controlul

calitãåii seminåelor, testarea soiurilor æi implementarea de programe de dezvoltare ruralã.

Creditele externe æi ajutoarele financiare neram-bursabile provin de la Banca Mondialã sau de la BancaEuropeanã de Investiåii, respectiv de la Uniunea Euro-peanã prin programele SAPARD. Acestea au ca obiec-tiv dezvoltarea sau reabilitarea unor sectoare ale agri-culturii æi silviculturii, modernizarea tehnologiilor, re-construcåia ecologicã, stimularea exportului æi îmbunã-tãåirea competitivitãåii produselor agroalimentare.

Cheltuielile publice pentru agriculturã sunt:■ curente – pentru întreåinere æi funcåionare;■ de capital – pentru îmbunãtãåiri funciare, reproducåie æi selecåia animalelor, rambur-

sarea creditelor externe.

Lecturã suplimentarãProgramul Special de Aderare pentru Agriculturã æi Dezvoltare Ruralã, SAPARD, insti-

tuit de Uniunea Europeanã, reprezintã un ajutor financiar comunitar destinat restructurãrii agri-culturii æi dezvoltãrii rurale; el a fost înfiinåat în anul 1999, devenind funcåional în anul 2000.

Derularea programului SAPARD este legatã de îndeplinirea a trei obiective, iar ComisiaEuropeanã a stabilit un numãr de 15 mãsuri pentru elaborarea de programe naåionale pentruagriculturã æi dezvoltare ruralã, respectiv:■ aprobarea Programului Naåional pentru Agriculturã æi Dezvoltare Ruralã de cãtre Comi-

sia Europeanã;■ negocierea æi semnarea unui Acord Multianual de Finanåare între Comisia Europeanã æi

åara candidatã;■ aprobarea acreditãrii Agenåiei de implementare a programului SAPARD de cãtre Comi-

sia Europeanã.Utilizarea fondului de cãtre fiecare åarã candidatã se efectueazã pe baza programu-

lui naåional pentru agriculturã æi dezvoltare ruralã æi în limita sumelor alocate de UniuneaEuropeanã.● Autoritatea pentru acreditarea Agenåiei SAPARD este Ministerul Finanåelor, iar autorita-

tea de management este Agenåia SAPARD, instituåie publicã aflatã în subordinea Minis-terului Agriculturii æi finanåatã din bugetul de stat.

● Alocaåia publicã totalã, aferentã implementãrii programului SAPARD, pentru anii 2000,2001 æi 2002 a fost de 625.862.964 de euro, din care:◗ 470.172.616 euro, alocaåia Comisiei Europene;◗ 155.690.348 euro, alocaåie naåionalã;◗ 275.337.416 euro, contribuåie privatã.

CHELTUIELILE PUBLICEII

128

~n vederea finanåãrii programelor vor fi utilizate:

■ fonduri din bugetul de stat;■ fonduri externe nerambursa-

bile; ■ credite externe în cofinanåare;■ venituri proprii.

Finanåator Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 TotalComisia Europeanã 153.214.194 156.328.303 160.630.119 470.172.616Bugetul de stat al României 51.020.648 52.058.684 52.611.016 155.690.348Contribuåie privatã 77.430.157 79.628.859 118.278.400 275.337.416Total 281.664.999 288.015.846 331.519.535 901.200.380

2.3.3. Cheltuielile publice pentru protecåia mediului

Protecåia mediului reprezintã un obiectiv principal în programele de dezvoltare eco-nomico-socialã.

~n cadrul reformelor economice realizate în åara noastrã se are în vedere æi asigurarea pro-tecåiei mediului, deoarece au apãrut o serie de probleme ecologice privind solul, aerul sau apa.

Cheltuielile publice pentru protecåia mediului au ca scop:● refacerea mediului degradat;● prevenirea distrugerii lui în viitor.

~n „Strategia Naåionalã de Dezvoltare Economicã a României pe termen mediu“ searatã cã un element al programului de restructurare æi dezvoltare îl reprezintã „ProgramulNaåional de Acåiune pentru Protecåia Mediului“; totodatã se va urmãri alinierea politicii æipracticii de mediu la directivele Uniunii Europene.

Mãsurile prevãzute în acest program sunt:■ protecåia æi conservarea naturii, a diversitãåii biologice æi utilizarea durabilã a compo-

nentelor acesteia;■ aplicarea legislaåiei de mediu (conform Legii protecåiei mediului nr. 137/1995 „poluato-

rul plãteæte“ – principiu modern, de eficienåã, care stã la baza politicilor de mediu dintoate åãrile);

■ aplicarea instrumentelor economice pentru protecåia mediului.Sursele de finanåare pentru aceste cheltuieli sunt reprezentate de:

● bugetul de stat;● fondurile speciale din taxe sau contribuåii speciale („Fondul pentru mediu“ gestionat de

Administraåia Fondului pentru mediu æi constituit din sume încasate pentru emisiile depoluanåi; „Fondul Apelor“ constituit æi gestionat de „Administraåia Naåionalã Apele Ro-mâne“; „Fondul de conservare æi regenerare a pãdurilor“ æi „Fondul pentru construcåii dedrumuri forestiere“ gestionat de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor æi Mediului);

● finanåãri efectuate de cãtre agenåii economici (protecåia mediului, reducerea poluãrii);● credite externe pentru finanåarea unor acåiuni de protecåie a mediului (Banca Mondialã,

BERD, BDCE, BEI);● împrumuri nerambursabile acordate de Uniunea Europeanã (PHARE, LIFE NATURA;

LIFE MEDIU);● fonduri utilizate în cofinanåare (ISPA).

■ gospodãrirea æi dezvoltarea resurselor deape;

■ protecåia æi conservarea naturii, a diver-sitãåii biologice;

■ monitorizarea aplicãrii legislaåiei, a stan-

dardelor æi bunelor practici privind pro-tecåia mediului;

■ întãrirea acåiunilor de reglementare, au-torizare æi control al activitãåilor nucle-are în România.

Obiectivele prevãzute în aceste programe se referã la:

129

Finanåarea acåiunilor de protecåie a mediului se realizeazã prin programe gestionatede Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor æi Mediului.

~n vederea respectãrii legilor cu impact asupra mediului, din anul 2003 s-a înfiinåatGarda Naåionalã de Mediu, organ de control, finanåat din bugetul de stat.

~n perioada urmãtoare este necesar, pentru realizarea principalelor obiective ale pro-tejãrii æi conservãrii mediului, sã fie suplimentate fondurile financiare alocate, sã se formezespecialiæti în managementul mediului, sã se dezvolte unele programe speciale de cercetareæi monitorizare a stãrii mediului, sã se educe publicul în vederea înåelegerii necesitãåii pro-tecåiei mediului.

Cheltuielile publice pentru protecåia mediului pot fi:■ curente – pentru întreåinere æi funcåionare;■ de capital – efectuarea unor investiåii (amenajãri forestiere, baraje, diguri, construcåii hidro-

tehnice).

Lecturã suplimentarãInstrumentul pentru politici structurale de preaderare (ISPA) este un fond special al

Uniunii Europene, acordat åãrilor membre, destinat investiåiilor în douã domenii:■ transporturi, în special pentru realizarea: ● proiectelor de interes comun;

● transport transeuropean;● interconexiunea reåelelor transeuropene;● reåelelor de transport naåional;

■ mediu, pentru: ● rezerve de apã potabilã;● tratarea apelor reziduale;● administrarea deæeurilor solide æi periculoase;● poluarea aerului.

Fondurile primite de Fondul Naåional, de la Comisia Europeanã, pânã la data de 30septembrie: 136.443.307,58 de euro din care:● pentru proiecte din domeniul mediului:

2001 2002 ian.–sept. 2003 TOTAL24.114.454,00 18.350.295,00 17.848.766,00 60.313.515,00

● pentru proiecte din domeniul transporturilor:

2001 2002 ian.–sept. 2003 TOTAL41.454.109,00 20.987.736,94 13.418.665,00 75.860.510,94

● pentru proiecte de asistenåã tehnicã ISPA:

2001 2002 ian.–sept. 2003 TOTAL7.100,00 262.181,64 0,00 269.281,64

130

CHELTUIELILE PUBLICEII

2.3.4. Cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare

~n perioada contemporanã cercetarea ætiinåificã reprezintã un factor important încreæterea economicã, în apariåia de noi ramuri, subramuri æi produse, asigurând realizareaobiectivelor economico-sociale.

Cheltuielile de cercetare-dezvoltare cuprind urmãtoarele forme:a) cheltuieli pentru cercetarea fundamentalã, care au ca scop realizarea unor activitãåi ex-

perimentale sau teoretice iniåiale, pentru acumularea de cunoætinåe fundamentale într-unanumit domeniu al ætiinåei;

b) cheltuielile pentru cercetarea aplicativã, care au ca scop dobândirea de noi cunoætinåepentru a fi puse în practicã, realizarea de noi produse, procese sau servicii æi moderniza-rea celor existente;

c) cheltuieli pentru dezvoltare, care urmãresc activitatea de cercetare bazatã pe cunoætin-åele obåinute din cercetãri sau experimente practice æi care serveæte aplicãrii æi transfe-rului rezultatelor cercetãrii în economie æi societate.

~ntre aceste forme ale activitãåii de cercetare existã o strânsã legãturã ce determinãatragerea unor resurse financiare importante.

Cercetarea, dezvoltarea se realizeazã prin „Sistemul naåional de cercetare-dezvol-tare“ care cuprinde un ansamblu de categorii de unitãåi æi instituåii:1. institute naåionale de cercetare-dezvoltare – persoane juridice române care funcåioneazã pe

bazã de gestiune economicã æi autonomie financiarã a cãror finanåare se realizezã din: ■ bugetul statului;■ fonduri proprii;■ credite bancare;■ alte surse.

2. institute, centre sau staåiuni de cercetare ale Academiei Române æi de cercetare-dezvoltareale academiilor de ramurã – organizate ca instituåii publice;

3. institute de învãåãmânt superior acreditate;4. institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societãåilor naåionale, com-

paniilor naåionale æi regiilor autonome de interes naåional;5. alte unitãåi æi institute de drept public (centre organizate ca instituåii publice, centre inter-

naåionale, staåiuni, institute) sau de drept privat (institute de învãåãmânt superior privateacreditate, unitãåi de cercetare-dezvoltare organizate ca societãåi comerciale);

6. persoane fizice autorizate.Strategia æi politica de dezvoltare a activitãåii de cercetare-dezvoltare-inovare este reali-

zatã de Ministerul Educaåiei, Cercetãrii æi Tineretului. Principalul instrument al realizãrii obiec-tivelor în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii îl reprezintã „Planul naåional de cercetare-dezvoltareæi inovare“, elaborat æi finanåat în sistem multianual. ~n cadrul acestui plan se evalueazã æi deta-liazã anual programe de cercetare-dezvoltare-inovare de cãtre Ministerul Educaåiei, Cercetãriiæi Tineretului.

Finanåarea activitãåii de cerce-tare–dezvoltare din bugetul statului înRomânia se poate efectua prioritar, însistem competiåional, pe programe æiproiecte, sau în sistem direct, pentruunitãåile de cercetare organizate ca in-stituåii publice. Din bugetul de stat sunt

131

Sursele de finanåare pentru cheltuielile publicepentru cercetare-dezvoltare se prezintã astfel:

■ bugetul de stat;■ fonduri proprii ale agenåilor economici;■ credite bancare;■ donaåii.

finanåate æi cheltuielile pentru: participarea æi reprezentarea în cadrul unor programe inter-naåionale; acordarea unor premii pentru rezultate deosebite în domeniul ætiinåei æi tehnolo-giei; cheltuieli pentru informare æi documentare; acordarea de burse de cercetare; organi-zarea de târguri æi expoziåii tehnico-ætiinåifice etc.

~n ultima perioadã statul se implicã în finanåarea cercetãrii ætiinåifice din fondurilepublice, iar instrumentul de bazã pentru realizarea acestor obiective îl reprezintã „Progra-mul Naåional de Cercetare Ætiinåificã æi Dezvoltare Tehnologicã“. El este elaborat anual saupe mai mulåi ani æi este evaluat de Agenåia pentru Ætiinåã æi Tehnicã.

Pentru activitatea de cercetare-dezvoltare se pot finanåa æi alte categorii de cheltuieli:■ târguri æi expoziåii tehnico-ætiinåifice;■ premii pentru realizãri deosebite din domeniul ætiinåific;■ cheltuieli de informare æi documentare;■ surse de cercetare;■ publicaåii tehnico-ætiinåifice etc.

Unitãåile de învãåãmânt superior desfãæoarã importante activitãåi de cercetare, în specialîn cercetarea fundamentalã. Acestea pot fi finanåate prin granturi sau din surse (proprii priva-tizãri, donaåii).

Grantul este o formã nerambursabilã de finanåare totalã sau paråialã a persoanelorfizice, agenåilor economici, instituåiilor publice æi organizaåiilor neguvernamentale, pe bazãde competiåie a temelor de cercetare ætiinåificã de interes naåional, cu un pronunåat carac-ter de originalitate.

Volumul cheltuielilor publice pentru cercetare ætiinåificã æi ponderile în totalul cheltuielilor publice æi în PIB în România, în perioada 1996–2002

Indicatori 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002Cheltuieli publice pentru

440,9 762,5 1194.2 914,7 1324,8 2680,8 3035,2cercetare ætiinåificã (mld. lei)% în total cheltuieli publice 1,2 0,9 1,35 1,00 0,92 1,38 1,28% în PIB 0,4 0,3 0,3 0,16 0,17 0,24 0,22

Sursa: Anuarul statistic al României, 2000~n perioada 1996-2002 volumul acestor cheltuieli a fost foarte redus, cu ponderi între

0,6 æi 1,35% din totalul cheltuielilor publice æi de 0,17 æi 0,4% în PIB.Eficienåa cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare este apreciatã prin raportarea re-

zultatelor cercetãrii la eforturile financiare solicitate de acesta. Finanåarea cercetãrii se re-alizeazã pe baza rezultatelor acesteia. Rezultatele cercetãrii aplicative se pot concretiza însfera producåiei materiale în reducerea costurilor pe unitatea de produs, creæterea produc-tivitãåii muncii, creæterea profitului etc.

Cercetarea ætiinåificã s-a aflat în ultimii ani într-un proces de restructurare în Româ-nia, din punct de vedere legislativ, instituåional, de finanåare, bazat pe o competiåie care sti-muleazã activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare. Volumul fondurilor financiare alocateactivitãåii de cercetare-dezvoltare este insuficient. Insuficienåa fondurilor financiare se rãs-frânge æi asupra resurselor umane din activitatea de cercetare-dezvoltare. ~n anul 1989,170.000 de persoane lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare, în anul 2003, 37.696 depersoane, dintre care doar 23.597 erau cercetãtori. ~n anii urmãtori (pânã în anul 2010)ponderea resurselor financiare destinate cercetãrii-dezvoltãrii se prevede sã reprezinte 3%din PIB, din care 2% sã provinã din resurse private, iar 1% sã fie finanåat din bugetul de stat.

CHELTUIELILE PUBLICEII

132

133

Implicarea statului în activitatea regiilor autono-me, a companiilor naåionale, a societãåilor comer-ciale cu capital de stat, privat sau mixt, constã înaplicarea fluxurilor financiare cu dublu sens

Ajutoarele financiarepot fi

~n categoria cheltuieli-lor publice pentru obiec-tive æi acåiuni econo-mice se delimiteazã

■ prelevãri spre buget (impozite directeæi impozite indirecte, taxe);

■ alocãri de fonduri pentru finanåãri;■ subvenåii.

■ directe:● subvenåii;● investiåii;● împrumuturi cu dobândã subvenåionatã;● ajutoare financiare;● avansuri nerambursabile;

■ indirecte:● avantaje fiscale;● împrumuturi garantate de stat.

■ cheltuielile publice pentru industrie, transporturi, drumuri, gos-podãrire comunalã æi locuinåe sociale – sub forma unor transfe-ruri mai semnificative sau mai reduse, în funcåie de prioritãåilemomentului æi de disponibilitãåile bãneæti;

■ cheltuieli publice pentru agriculturã – fonduri specifice, subven-åii, ajutoare fiscale, credite externe æi asistenåã financiarã, primepentru achiziåii de cereale, prime de export etc.;

■ cheltuieli publice pentru protecåia mediului:● fondurile agenåilor economici: penalizãri, impozite, taxe, rede-

venåe;● fondurile bugetare: investiåii, avantaje fiscale, subvenåii, finan-

åãri ale activitãåii de cercetare-dezvoltare;● fonduri speciale sau credite acordate de Banca Mondialã pen-

tru protecåia mediului æi a apelor;■ cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare – fondurile bugeta-

re ale industriei, ale universitãåilor æi din surse externe.

Schemã recapitulativã

Întrebãri æi temeI. 1. Care sunt cheltuielile pentru acåiuni economice?

2. Prezentaåi sursele de finanåare pentru aceastã categorie de cheltuieli.3. Arãtaåi care sunt categoriile de unitãåi æi instituåii din sistemul naåional de cercetare-

dezvoltare. Care sunt formele cheltuielilor de cercetare-dezvoltare?4. Prezentaåi sursele de finanåare necesare cheltuielilor pentru protecåia mediului.5. Care sunt formele de finanåare a agriculturii din anul 2001?

II. Test grilã

1. Cheltuielile publice pentru acåiuni economicesunt destinate:a) finanåãrii regiilor autonome, societãåilor

cu capital de stat, societãåilor cu capitalstrãin, privat sau mixt;

b) finanåarea regiilor autohtone, societãåilorcu capital de stat, privat sau mixt, æi amicilor întreprinzãtori;

c) finanåarea regiilor autohtone æi a societãåi-lor cu capital strãin.

2. ~ntreprinderile de stat prelevã la buget:a) ajutoare financiare;b) vãrsãminte fiscale, vãrsãminte nefiscale;c) vãrsãminte fiscale, vãrsãminte nefiscale,

ajutoare financiare.

III. Stabiliåi corespondenåa dintre termenii din coloana A æi definiåiile corespunzãtoare din co-loana B.

IV. Enumeraåi sursele de finanåare aferente cheltuielilor publice pentru acåiuni economice:1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

CHELTUIELILE PUBLICEII

134

3. Vãrsãmintele fiscale sunt:a) impozite directe, impozite indirecte, taxe,

contribuåii æi alte fonduri centralizate;b) dividende, contribuåii æi alte fonduri cen-

tralizate;c) dividende, impozite directe, impozite in-

directe, taxe.4. Vãrsãmintele nefiscale sunt:

a) impozite directe, impozite indirecte, taxe;b) dividende, contribuåii æi alte fonduri cen-

tralizate;c) dividende, sume obåinute din închirieri æi

concesionãri.5. Ajutoarele financiare directe sunt:

a) subvenåii, alocaåii, prime, investiåii, îm-prumuturi cu dobândã subvenåionatã, aju-toare financiare;

b) împrumuturi garantate de stat;c) scutiri æi reduceri de impozite, împrumu-

turi garantate de stat.6. Sursele de finanåare pentru transporturi æi

lucrãri publice provin din:a) bugetul de stat æi bugetul altor state din

U.E.; b) bugetul de stat, credite externe garantate

de stat prin ANL æi MLPTL, surse aleagenåilor economici care exploateazã re-åelele de utilitãåi;

c) bugetul de stat æi credite externe.7. Cheltuielile publice pentru agriculturã æi silvi-

culturã sunt destinate:

a) efectuãrii unor lucrãri de irigaåii, produce-rea de utilaje agricole etc.

b) efectuãrii unor lucrãri de irigaåii, creæte-rea animalelor, combaterea coroziunii so-lului etc.

c) producåiei de utilaje agricole, producåieide insecticide, creæterii æi vânzãrii ani-malelor etc.

8. Cheltuielile publice pentru agriculturã sunt:a) curente æi de capital;b) curente, de capital æi mixte;c) curente æi de perspectivã;

9. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvol-tare cuprind urmãtoarele forme:a) cheltuieli pentru cercetarea fundamen-

talã, pentru cercetarea intermediarã æicercetare aplicatã;

b) cheltuieli pentru cercetarea fundamen-talã, cercetare aplicativã æi cheltuieli pen-tru dezvoltare;

c) cheltuieli pentru cercetarea fundamentalãæi cheltuieli pentru dezvoltarea cercetãrii.

10. Cheltuielile publice pentru protecåia mediu-lui au ca scop:

a) prevenirea distrugerii mediului, dezvolta-rea industriei uæoare;

b) refacerea mediului degradat, prevenireadistrugerii mediului;

c) refacerea mediului degradat, dezvoltareaagriculturii.

B. ◗ ajutoare financiare acordate de cãtre stat pentru dezvoltarea sectorului pu-

blic æi a altor sectoare, finanåãri pentru amenajarea teritoriului, investiåii deinteres naåional de infrastructurã, transporturi, locuinåe, investiåii pentruîntreprinderi mici æi mijlocii.

◗ principala formã a ajutorului financiar direct al statului, cu caracter neram-bursabil æi fãrã contraprestaåie, se acordã unilateral agenåilor economici aflaåiîn dificultate.

◗ reprezintã încasãri fiscale la care statul renunåã în favoarea agenåilor econo-mici, în vederea realizãrii unor investiåii sau pentru stimularea exportului.

◗ este o formã nerambursabilã de finanåare totalã sau paråialã a persoanelor fi-zice, agenåilor economici, instituåiilor publice æi organizaåiilor neguverna-mentale, pe bazã de competiåie a temelor de cercetare ætiinåificã de interesnaåional cu un pronunåat caracter de originalitate.

A.Subvenåiile

Investiåiile

Grantul

Eficienåa acåiunilorsocial-culturale

135

3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

V. Prezentaåi un eseu cu tema „Caracterizarea cheltuielilor pentru acåiuni economice“.

2.3.5. Cheltuieli privind administraåia

Cheltuielile privind administraåia cuprind totalitatea resurselor alocate pentruîntreåinerea æi funcåionarea:■ organelor puterii;■ administraåiei de stat;■ organelor judecãtoreæti.

Aceste organe ale puterii æi administraåiei de stat urmãresc:◗ elaborarea æi adoptarea legilor; ◗ stabilirea æi încasarea impozitelor æi taxelor;◗ întreåinerea relaåiilor diplomatice cu alte state;◗ construirea de drumuri publice;◗ întreåinerea æi repararea strãzilor;◗ asigurarea iluminatului public;◗ apãrarea contra inundaåiilor, cutremurelor æi incendiilor etc.

Atribuåiile aparatului de stat sunt prevãzute în Constituåie æi în actele normative.Sursele de finanåare a cheltuielilor privind administraåia de stat, ordine internã, sunt

prezentate astfel:■ Bugetul de stat, bugetul local;■ Venituri proprii extra buget;■ Donaåii;■ Finanåãri externe nerambursabile;■ Credite externe.

a) Organele puterii æi ale administraåiei pu-blice:

■ Instituåia prezidenåialã;■ Organele puterii legislative centrale æi

locale – parlamentul æi organele locale;■ Organele executive centrale æi locale:

● Guvernul;● Ministerele;● Curtea Constituåionalã;● Avocatul Poporului;● Departamentul Naåional Anticorupåie;● Organele Administraåiei Locale.

■ Organele puterii judecãtoreæti: ● Ministerul Justiåiei;● Curtea Supremã de Justiåie æi

Casaåie;● Organele judecãtoreæti;● Organele notariale æi ale parchetului.

b) Organele de ordine publicã:■ Poliåia;■ Jandarmeria;■ Paza æi supravegherea frontierei;■ Protecåia æi paza contra incendiilor;■ Penitenciare;■ Siguranåa naåionalã.

Autoritãåile publice cuprind:

CHELTUIELILE PUBLICEII

136

Din punctul de vedere al structurii, cheltuielile cu organele statului sunt grupate în:● cheltuieli de capital – cuprind investiåiile pentru informatizare, automatizare, înzestrarea

tehnicã, construcåii etc.;● cheltuieli curente – care asigurã funcåionarea æi întreåinerea organelor statului: salarii,

materiale, cheltuieli administrativ-gospodãreæti, protocol etc.Finanåarea cheltuielilor cu administraåia de stat æi ordine publicã se realizeazã în prin-

cipal din: ■ bugetul de stat; ■ bugetele locale.

Volumul æi ponderea cheltuielilor publice pentru autoritãåile publice, ordine publicã æi siguranåa naåionalã în România, în perioada 1996–2002.

Indicatori 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002Cheltuieli pentru autoritãåile publice, ordine publicã 2817,2 5530,1 10541,7 14948,1 28365,0 38047,7 49140,8æi siguranåa naåionalã% în total cheltuieli publice 7,6 6,4 8,2 7,9 10,0 9,8 10,1% în PIB 2,6 2,2 2,8 2,7 3,5 3,3 3,3

Sursa: Ministerul Finanåelor PubliceDin datele prezentate rezultã cã valoarea cheltuielilor a variat în perioada

1996–2002 între 6,4 æi 10,1% din totalul cheltuielilor publice æi între 2,2 æi 3,3% din PIB.Pentru finanåarea anumitor ministere sau instituåii publice centrale se poate apela æi

la veniturile încasate din activitatea acestora (taxe de timbru, consulare, comenzi, pazã mi-litarã, penalitãåi etc.) sau la credite externe.

Aprecierea eficienåei æi a nivelului acestor cheltuieli se efectuezã pe baza urmãtorilorindicatori:■ numãrul de salariaåi;■ mãrimea cheltuielilor materiale;■ nivelul salariilor, indexãrile æi majorãrile.

● cheltuieli cu autoritãåile publice:◗ Preæedinåie;◗ Autoritãåi legislative:

● Senat;● Camera Deputaåilor.

◗ Autoritãåi judecãtoreæti:● Ministerul Justiåiei;● Curtea Supremã de Justiåie æi Casa-

åie;● Ministerul Public.

◗ Autoritãåi executive æi alte organe aleautoritãåii publice:● Secretariatul General al Guver-

nului;● Ministerele æi celelalte organe de

specialitate ale administraåiei pu-

blice centrale;● Curtea de Conturi;● Curtea Constituåionalã;● Comisia Naåionalã a Valorilor Mo-

biliare;● Avocatul Poporului etc.

● cheltuieli cu ordinea publicã æi siguran-åa naåionalã:◗ Poliåia;◗ Jandarmeria;◗ Grãnicerii;◗ Penitenciarele;◗ Paæapoartele;◗ Protecåia æi paza contra incendiilor;◗ Arhivele statului.

Cheltuielile sunt înscrise în bugetul de stat în douã poziåii distincte:

137

Cheltuielile cu serviciile publice generale aferente salariilor reprezintã un consumdefinitiv de produs intern brut æi au un caracter neproductiv.

Întrebãri æi teme:I. 1. Prezentaåi care este destinaåia cheltuielilor privind administraåia.

2. Care este structura cheltuielior privind administraåia publicã în bugetul de stat?3. Arãtaåi care sunt sursele de finanåare pentru cheltuielile privind administraåia publicã.

II. Test grilã

1. Cheltuielile privind administraåia cuprind to-talitatea resurselor alocate pentru întreåine-rea æi funcåionarea:a) societãåilor comerciale cu capital majori-

tar de stat æi administraåiei publice;b) societãåilor comerciale cu capital majori-

tar de stat, organelor puterii;c) organelor puterii, administraåiei de stat æi

a organelor judecãtoreæti.2. Sursele de finanåare a cheltuielilor privind ad-

ministraåia de stat, ordine internã, sunt:a) bugetul de stat, bugetul local, donaåii;b) bugetul de stat, bugetul local, donaåii, ve-

nituri proprii extra buget, finanåãri exter-ne nerambursabile æi credite externe;

c) credite interne æi credite externe.3. Cheltuielile de capital cu organele statului

cuprind:a) procurarea de materiale, cheltuieli admi-

nistrativ-gospodãreæti;b) cheltuieli cu salariile, protocol etc.;c) investiåii pentru informatizare, automa-

tizare, înzestrare tehnicã, construcåii etc.4. Autoritãåile legislative sunt:

a) Preæedinåie, Senat, Camera Deputaåiloræi Ministerul Justiåiei;

b) Preæedinåie, Senat, Camera Deputaåilor;c) Senat, Camera Deputaåilor.

5. Organele executive centrale æi locale sunt:a) Guvernul, ministerele, Curtea Constituåi-

onalã, Avocatul poporului, Departamen-tul Naåional Anticorupåie æi organele ad-ministraåiei locale;

b) Guvernul, ministerele, organele judecã-toreæti;

c) Guvernul, Ministerul Justiåiei, Curtea Su-premã de Justiåie.

6. Organele puterii judecãtoreæti sunt:a) Ministerul Justiåiei, Curtea Constituåio-

nalã, Avocatul poporului;b) Ministerul Justiåiei, Curtea Supremã de

Justiåie æi Casaåie, organele judecãtoreæti,organele notariale æi ale parchetului;

c) Instituåia prezidenåialã, Ministerul Justiåi-ei, organele judecãtoreæti.

7. Cheltuielile curente necesare funcåionãrii or-ganelor statului cuprind:a) cheltuieli administrativ-gospodãreæti, au-

tomatizare, înzestrare tehnicã;b) cheltuieli administrativ-gospodãreæti, au-

tomatizare, procurarea de materiale;c) cheltuieli care asigurã funcåionarea æi în-

treåinerea organelor statului cu salariile,procurarea de materiale, protocol, admi-nistrativ-gospodãreæti etc.

8. Aprecierea nivelului æi eficienåa cheltuielilorpublice pentru autoritãåile publice, ordine pu-blicã æi siguranåa naåionalã se efectuezã pebaza urmãtorilor indicatori:a) numãrul de salariaåi; mãrimea cheltuieli-

lor materiale; nivelul salariilor, indexãrileæi majorãrile;

b) numãrul de salariaåi;c) nu sunt necesari indicatori pentru apreci-

erea nivelului æi eficienåei cheltuielilor pu-blice pentru autoritãåile publice.

3.1. Obiectul, rolul æi funcåiile controlului

În sens larg, controlul constã în a verifica dacã totul a fost efectuat în conformitatecu programul fixat, dupã ordinele date æi dupã principiile stabilite.

Ca element al controlului economic, controlul financiar reprezint[ acåiunea de deter-minare a stãrii unor activitãåi economice reprezentate de documente financiare æi contabile,prin raportarea acestora la prevederile legale.

Funcåia de evaluare are în vedere acte æi operaåiuni de apreciere æi estimare a situaåii-lor existente la un moment dat, a rezultatelor obåinute la sfâræitul unei perioade, a moduluide desfãæurare a activitãåii, în condiåii de normalitate, legalitate æi eficienåã.

Funcåia preventivã constã într-o serie de mãsuri luate de organele de control pentrupreîntâmpinarea abaterilor de la lege; prin aceasta se previne producerea de deficienåe sauprejudicii în activitatea unei entitãåi economice.

Funcåia de documentare asigurã cunoaæterea cantitativã æi calitativã a problemelorcare fac obiectul dezvoltãrii economico-financiare.

Funcåia recuperatorie constã în acåiunea de descoperire æi recuperare a pagubei æi lua-rea de mãsuri faåã de cei vinovaåi. Mãsurile de recuperare se iau fie direct, de cãtre organelede control, fie, la propunerea acestora, de cãtre organul ierarhic superior sau de cãtrejustiåie.

Funcåia pedagogicã are un caracter formativ. Prin aceaastã funcåie, controlul ajutã laridicarea nivelului de pregãtire a specialiætilor din economie, pentru rezolvarea în condiåiicât mai bune a sarcinilor ce le revin.

~n afara funcåiilor prezentate mai sus, considerate de bazã, controlul mai îndepli-neæte æi alte funcåii specifice care rezultã din obiectivele æi natura acestuia:◗ funcåia de mãsurare a posteriori a ecarturilor (abaterile planificate anticipat);◗ funcåia de diagnosticare a erorilor financiare pe baza ecarturilor simptomatice care afec-

teazã sau ameninåã activitatea agentului economic;◗ funcåia de revizuire a obiectivelor sau previziunilor pe baza diagnosticului financiar consta-

tat;◗ funcåia de a interveni în cadrul competenåelor date pentru redresarea sau soluåionarea

problemelor entitãåii patrimoniale; ◗ funcåia de reglementare a activitãåii entitãåii prin asigurarea coerenåei acåiunii de control

în raport cu obiectivele acesteia, cu predilecåie asupra activitãåilor în curs de desfãæurare; ◗ funcåia de pregãtire a conducerii entitãåii pentru luarea deciziilor, pe baza rezultatelor con-

trolului a priori; ◗ funcåia de învãåare æi autoînvãåare a realitãåilor pe care controlul le ridicã în permanenåã

prin acåiunea sa coercitivã.

138

CONTROLUL FINANCIARIII

Funcåiile controlului financiar

Funcåia de evaluare

Funcåia preventivã

Funcåia de documentare

Funcåia recuperatorie

Funcåia pedagogicã

Structura controlului financiar public din România:

Din punct de vedere organizatoric:

Cadrul juridic æi organizatoric al sistemului de control financiar æi de audit dinRomânia este prezentat în tabelul de mai jos:

Nr. Componentele sistemului Instituåiile sau Cadrul Formele de crt. de control financiar entitãåile care juridic control

æi audit din România le exercitã/efectueazã

1. Controlul financiar suprem, ● Curtea ● Constituåia ● Controlul auditul financiar extern de Conturi României; financiaræi auditul performanåei a României ● Legea nr. 94/1992, ulterior

republicatã, extern;modificatã æi ● Controlul de completatã prin performanåã;Legea nr. 77/2002. ● Auditul fi-

nanciar extern;

● Auditul per-formanåei.

2. Controlul financiar fiscal ● Ministerul ● Legea nr. 30/1991; ● Controlul æi auditul intern al statului Finanåelor; ● Ordonanåa financiar

● Autoritatea Guvernului preventiv Naåionalã nr. 119/1999; delegat;de Control. ● Legea nr. 672/2002; ● Auditul pu-

● Hotãrârea Guvernu- blic intern;lui nr. 745/2003; ● Controlul

● Hotãrârea Guvernu- fiscal æi lui nr. 766/2003; investigaåia

fiscalã;

139

1. Controlul financiar intern(controlul guvernamental)

2. Controlul financiar extern(controlul parlamentar)

a. controlul intern la nivelul entitãåilor publice:◗ controlul managerial operaåional;◗ controlul financiar preventiv propriu;◗ auditul intern.

b. controlul financiar preventiv delegat;c. inspecåia guvernamentalã.

Sistemul actual de control financiar æi de audit

Controlul financiar externsuprem al legislativului

Controlul financiar fiscal æi auditul intern al statului

Controlul financiar æi auditul intern propriu

● Hotãrârea Guvernu- ● Controlul lui nr. 1574/2003, vamal modificatã æi ulterior æi completatã prin inspecåiaH.G. nr. 403/2004. vamalã;

● Controlul financiar operativ curent æi inopinat.

3. Controlul financiar ● Parlamentul ● Ordonanåa ● Controlul æi auditul propriu României; Guvernului intern; al instituåiilor publice. ● Preæedinåia nr. 119/1999; ● Auditul

României; ● Legea nr. 672/2002. intern;● Guvernul ● Controlul

României; financiar ● Ministere; preventiv● Organele de propriu.

specialitate aleadministraåiei publice, autori-tãåilor publice æi autoritãåilor judecãtoreæti;

● Instituåii de stat de subordonare centralã æi localã.

3.2. Identificarea formelor de control

Controlul financiar din România poate prezenta urmãtoarele forme:

Aceste forme sunt într-o permanentã legãturã, condiåionare, influenåare æi completarereciprocã. Diferenåierea formelor de control financiar, în funcåie de momentul produceriiobiectivelor controlate, face posibilã prevenirea, constatarea æi înlãturarea operativã a lipsuri-lor, deficienåelor, abaterilor æi asigurã astfel desfãæurarea întregii activitãåi financiare în confor-mitate cu obiectivele stabilite.

140

CONTROLUL FINANCIARIII

A. Formele de control, dup[ momentul efectu[rii lor

preventiv sau anticipat concomitent sau operativ-curent

ulterior sau postoperativ

1. Controlul financiar preventiv sau anticipat Controlul financiar preventiv al operaåiunilor economice se exercitã pe baza actelor

æi documentelor justificative certificate în privinåa realitãåii, regularitãåii æi legalitãåii decãtre conducãtorii compartimentelor de specialitate emitente.

Operaåiunile care privesc acte juridice prin care se angajeazã patrimoniul entitãåiipublice se supun controlului financiar preventiv, dupã avizarea lor de cãtre compartimen-tele de specialitate juridicã æi financiar contabilã. La entitãåile publice unde nu sunt organi-zate compartimente juridice sau financiar contabile, controlul financiar preventiv se exer-citã exclusiv prin viza persoanei desemnate de conducãtorul entitãåii publice.

Conducãtorii compartimentelor de specialitate rãspund pentru realitatea, regularita-tea æi legalitatea operaåiunilor ale cãror acte justificative le-au certificat sau avizat.

141

■ Potrivit normelor legale în vigoare facobiectul controlului financiar preventivoperaåiunile care vizeazã:

● angajamentele legale æi angajamentele bu-getare;

● deschiderea æi repartizarea de credite bu-getare;

● modificarea repartizãrii pe trimestre æi pesubdiviziuni a clasificaåiei bugetare acreditelor aprobate, inclusiv prin virãri decredite;

● ordonanåarea cheltuielilor;● constituirea veniturilor publice, în privin-

åa autorizãrii æi stabilirii titlurilor de înca-sare;

● concesionarea sau închirierea de bunuriaparåinând domeniului public al statuluisau al unitãåilor administrativ-teritoriale;

● vânzarea, gajarea, concesionarea sau în-chirierea de bunuri aparåinând domeniu-lui privat al statului sau al unitãåilor admi-nistrativ-teritoriale;

● alte categorii de operaåiuni stabilite prinordin al ministrului finanåelor publice.

■ Entitãåile publice la care se organizeazãcontrolul finaciar preventiv sunt urmã-toarele:

● autoritãåile publice æi autoritãåile adminis-trative autonome;

● instituåiile publice aparåinând adminis-traåiei publice centrale æi locale æi institu-åiile publice din subordinea acestora;

● regiile autonome de interes naåional saulocal;

● companiile sau societãåile naåionale;● societãåile comerciale la care statul sau o

unitate administrativ-teritorialã deåine ca-pitalul majoritar;

● agenåiile, cu sau fãrã personalitate juridi-cã, care gestioneazã fonduri provenitedin finanåãri externe, rambursabile saunerambursabile, cum ar fi: unitãåile demanagement al proiectelor (UMP), uni-tãåile de coordonare a proiectelor (UCP),Oficiul de plãåi æi contractare PHARE(OPCP), Agenåia SAPARD, FondulNaåional de Preaderare, precum æi alteagenåii de implementare a fondurilor co-munitare;

● Ministerul Finanåelor Publice, pentruoperaåiunile de trezorerie, datorie publi-cã, realizarea veniturilor statului æi pentrucontribuåia României la bugetul UniuniiEuropene;

● autoritãåile publice executive ale adminis-traåiei publice locale, pentru operaåiunilede datorie publicã æi realizarea veniturilorproprii.

■ Controlul financiar preventiv se exercitãasupra:

● tuturor operaåiunilor care afecteazã fon-durile publice sau patrimoniul public;

● documentelor în care sunt consemnateoperaåiunile patrimoniale, înainte caacestea sã devinã acte juridice, prin apro-barea lor de cãtre titularul unei compe-tenåe delegate în condiåiile legii.

Trãsãturile principale ale controlului financiar preventiv

2. Controlul financiar concomitent sau operativ curentAceastã formã de control se exercitã în timpul desfãæurãrii proceselor economice æi

financiare, simultan cu efectuarea actelor æi operaåiunilor legate de aceste activitãåi, cu sco-pul de a interveni pentru corectarea, diminuarea sau eliminarea eventualelor deficienåe sauilegalitãåi. Acest control se exercitã în mod sistematic æi urmãreæte asigurarea desfãæurãriiproceselor economico-financiare la parametri de maximã eficienåã.

3. Controlul financiar ulterior Controlul financiar ulterior sau postoperativ reprezintã activitatea de determinare a

stãrii unor operaåiuni economice efectuate, reflectate în documente financiar-contabile,prin raportare la prevederile æi normele legale prin care au fost reglementate. Acest tip decontrol se exercitã dupã desfãæurarea activitãåilor sau operaåiilor care privesc gestionareapatrimoniului public/privat al statului æi al entitãåilor economice.

142

CONTROLUL FINANCIARIII■ Controlul financiar preventiv constã în

verificarea sistematicã a operaåiunilorcare fac obiectul acestuia, din punctul devedere al:

● respectãrii tuturor prevederilor legale carele sunt aplicabile, în vigoare la data efec-tuãrii operaåiunilor (control de legalitate);

● îndeplinirii, sub toate aspectele, a princi-

piilor æi a regulilor procedurale æi meto-dologice care sunt aplicabile categoriilorde operaåiuni din care fac parte operaåiu-nile supuse controlului (control de regu-laritate);

● încadrãrii în limitele æi destinaåia credite-lor bugetare sau de angajament, dupã caz(control bugetar).

■ Se exercitã odatã cu realizarea activitã-åilor æi operaåiunilor economice contro-late.

■ Se exercitã pe toatã durata proceseloreconomice supuse acåiunii de verificare,identificându-se atât în timp, cât æi înspaåiu cu activitatea de management ge-neral, în toatã complexitatea sa.

■ Se realizeazã de personal calificat, înca-drat într-o structurã distinctã, în directasubordonare a conducãtorului unitãåiieconomice.

■ Furnizeazã date operative pentru stabili-rea æi punerea în aplicare a deciziilor ne-cesare realizãrii în condiåii de eficienåã,economicitate æi eficacitate a programe-lor economice, cât æi a remedierii eventu-alelor disfuncåionalitãåi sesizate (consta-tate) în sistem.

■ Surprinde eventualele disfuncåionalitãåichiar în faza desfãæurãrii acestora, deci

în momentul cel mai prielnic efectuãriicorecåiilor necesare.

■ Se realizeazã prin acåiuni inopinate sauprin acåiuni financiare stabilite prin pro-gramele de activitate æi control ale entitã-åii economice.

■ Se desfãæoarã în principalele locaåii încare sunt derulate procesele economice:

● servicii; ● birouri;● secåii de producåie;● unit[åi de producåie æi desfacere;● depozite.■ Personalul desemnat sã exercite aceastã

formã de control financiar are obligaåiade a consemna abaterile æi deficienåeleîn actele de control, pe bazã de docu-mente, fapte reale æi exacte, de a propu-ne æi aplica mãsuri de remediere, iaratunci când se impune, sã propunã æi sãaplice acåiuni.

Trãsãturile principale ale controlului financiar concomitent

143

■ Controlul financiar ulterior se realizeazãpentru toate activitãåile economice efectu-ate de:

● entitãåi economice; ● instituåii publice;● regii autonome;● companii æi societãåi naåionale;● societãåi comerciale;● societãåi bancare cu capital majoritar de

stat sau privat;● asociaåii familiale etc. ■ Controlul financiar ulterior analizeazã

existenåa æi utilizarea raåionalã a patrimo-niului, aplicarea legislaåiei cu caracter fi-nanciar-contabil æi fiscal, modul de efectu-are a cheltuielilor æi realizarea veniturilor,analiza situaåiilor, pagube etc.

■ Este un control „ex-post“, întrucât seexercitã întotdeauna dupã efectuarea ac-tivitãåilor æi/sau proceselor economicesupuse acåiunilor de verificare.

■ Este un control definitiv (de ultimã instan-åã), întrucât pe parcursul exercitãrii iden-tificã æi mobilizeazã rezervele existente,constatã lipsurile sau pagubele produse æiîncãlcarea prevederilor legale generatoarede prejudicii, stabileæte cauzele æi vinovaåii,dupã care propune mãsuri de sancåionare(amenzi contravenåionale, sancåiuni dis-ciplinare) sau de tragere la rãspundere (ci-vilã sau penalã) a persoanelor vinovate,precum æi mãsuri pentru preîntâmpinareaunor abateri similare în viitor.

■ Este un control extern entitãåii supuseacestei forme de control, întrucât se exer-citã de cãtre instituåii specializate din afarasa (Curtea de Conturi, Direcåiile Generaleale Finanåelor Publice, ANAF).

■ Are un caracter predominant programat(planificat), întrucât se exercitã pe bazaunei programãri prealabile a organismu-lui care exercitã controlul æi care comu-nicã în prealabil entitãåii supuse contro-lului perioada efectuãrii, durata, obiecti-vele, temeiul legal al controlului etc.

■ În acelaæi timp, controlul financiar ex-tern are un caracter continuu, întrucât sepoate desfãæura pe tot parcursul anului,conform programului stabilit, dar æi uncaracter permanent, datoritã faptului cãpoate fi declanæat din oficiu, la solici-tarea unor instituåii abilitate de lege (ex.:Parlamentul României) sau prin autose-sizare.

■ Are un caracter selectiv, întrucât atât en-titãåile, cât æi obiectivele supuse contro-lului sunt selectate de cãtre structurile cuatribuåii de control æi cuprinse în pro-gramele de control, iar controlul finan-ciar ulterior se exercitã, de regulã, prinsondaj.

■ Are æi un caracter preventiv, întrucât pelângã funcåia de constatare a deficienåe-lor/abaterilor, propune mãsuri concretede remediere æi de perfecåionare a activi-tãåii în viitor.

Trãsãturile principale ale controlului financiar ulterior

Forme ale controlului financiar

Control financiaral statului

Control financiar propriual ministerelor,

departamentelor, al altor organe centrale de stat æi organe locale

Control financiar la nivelul entitãåilor

economice

144

CONTROLUL FINANCIARIII■ Obiectivele controlului financiar al statului

sunt, în principal, urmãtoarele:● administrarea æi utilizarea fondurilor acor-

date de la buget pentru cheltuieli de funcåi-onare æi întreåinere a organelor centrale æilocale ale administraåiei de stat æi unitãåilorfinanåate de la buget;

● utilizarea fondurilor acordate de stat pen-tru realizarea de investiåii de interes gene-ral, subvenåionarea unor activitãåi æi pro-duse æi pentru alte destinaåii prevãzute delege;

● folosirea mijloacelor æi a fondurilor din do-tare.

■ La nivelul instituåiilor publice, ministere-lor, departamentelor æi al altor organe cen-trale de stat æi locale, principalele obiectiveale controlului financiar ulterior sunt:

● modul de administrare æi de utilizare a fon-durilor publice acordate pentru funcåiona-rea æi întreåinerea organelor centrale æi lo-cale ale administraåiei de stat;

● modul de utilizare a mijloacelor æi a fondu-rilor aflate în dotarea entitãåilor economi-ce ale statului, respectarea reglementãrilorfinanciar-contabile de cãtre regiile autono-me, companiile æi societãåile naåionale, so-cietãåile comerciale cu capital majoritar destat;

● îndeplinirea integralã æi la termen a obliga-åiilor financiare æi fiscale faåã de bugetelepublice;

● stabilirea modului de formare æi gestionarea resurselor diferitelor bugete, a datorieipublice a statului æi a fondurilor speciale;

● utilizarea fondurilor acordate de stat pen-tru realizarea de investiåii de interes gene-ral, subvenåionarea unor activitãåi æi produ-se æi pentru alte destinaåii prevãzute expresde lege;

● prevenirea æi combaterea fraudelor, con-travenåiilor æi infracåiunilor la regimul fis-cal, vamal æi de preåuri.

■ La nivelul entitãåilor economice, controlulfinanciar ulterior are urmãtoarele obiec-tive:

● respectarea reglementãrilor financiar-con-tabile în activitatea regiilor autonome æi asocietãåilor comerciale cu capital de stat;

● exactitatea æi realitatea înregistrãrilor înevidenåele prevãzute de lege æi de actele deconstituire a societãåilor comerciale æi acelorlalåi agenåi economici;

● stabilirea corectã æi îndeplinirea integralãæi la termen a tuturor obligaåiilor financia-re æi fiscale faåã de stat etc.;

● modul de gestionare a mijloacelor materi-ale æi bãneæti din patrimoniul entitãåii su-puse controlului, deåinute cu orice titlu decãtre aceasta;

● legalitatea, realitatea æi necesitatea cheltu-ielilor efectuate în lei æi/sau în valutã, înnumerar sau prin virament;

● respectarea prevederilor legale în legãturãcu încadrarea æi salarizarea personaluluide conducere æi de execuåie;

● respectarea prevederilor æi a normelor le-gale privind aprovizionarea, expedierea,transportul æi recepåia bunurilor materiale.

B. Formelede control în raport

cu intereseleeconomico-financiareale entitãåii

Control financiar propriu

Control financiar preventiv propriu

Auditul performanåei

Auditul de regularitate

Auditul de regularitate

Auditul performanåeiAuditul financiar

extern

Controlul fondurilor comunitare

Auditul publicintern

Auditul de sistem

Controlul financiar propriu este un control de tip executiv (guvernamental), cu caracterpermanent æi selectiv (vizeazã anumite operaåiuni economice), organizat, potrivit legii, în oriceentitate publicã, în vederea cunoaæterii în detaliu æi în orice moment a stãrii patrimoniului pro-priu æi a stabilirii eventualelor rãspunderi pentru situaåii care au afectat integritatea sau corec-ta administrare a acestuia.a) Controlul financiar preventiv propriu constã în verificarea sistematicã a operaåiunilor eco-

nomice ale entitãåii care implicã elemente patrimoniale, urmãrite din punct de vedere allegalitãåii, regularitãåii æi oportunitãåii încadrãrii în limitele aprobate pentru categoriile deoperaåiuni supuse, potrivit legii, acestei forme de control.

Aplicaåii practice privind acordarea vizei de control financiar preventiv propriuExemple privind modul de exercitare a controlului financiar preventiv în cazul opera-

åiunilor contractuale, documentelor ce se supun acestei forme de control æi atribuåiilor cerevin persoanelor împuternicite sã-l exercite:

1. ~ncheierea contractelor æi a comenzilor cu parteneri interni æi externiTipul de document supus controlului financiar preventiv:

● contract;● comandã de aprovizionare cu materiale necesare întreåinerii, producåiei, investiåiilor, re-

paraåiilor capitale sau altor activitãåi;● contract, comandã pentru executãri de lucrãri, prestãri de servicii æi prelucrãri la teråi,

contract de desfacere a produselor.Actele justificative avute în vedere:

■ programul anual de achiziåii publice;■ documentul de aprobare a procedurii selecåiei de achiziåii de cãtre conducãtorul entitãåii publice;■ actul de aprobare a documentelor tehnico-economice ale obiectivelor de investiåii;■ anunåul sau invitaåia de participare la procedurã;■ documentaåia pentru elaborarea æi prezentarea ofertei;■ actul de numire a comisiei de evaluare/negociere sau a juriului, dupã caz;■ ofertele prezentate;■ hotãrârea comisiei de evaluare/negociere sau a juriului privind stabilirea ofertei câætigãtoare;■ alte documente specifice.

Se verificã de cãtre persoana împuternicitã sã exercite controlul financiar preventiv:● dacã achiziåia publicã este prevãzutã în programul anual;● existenåa creditelor bugetare sau a creditelor de angajament, dupã caz;

145

■ Se organizeazã în cadrul compartimentu-lui contabil æi juridic, prin acordarea vizeiasupra tuturor operaåiunilor care afecteazãfondurile publice sau patrimoniul public.

■ Este subordonat managerului entitãåii pu-blice.

■ Ministerul Finanåelor Publice organizeazãcontrolul financiar preventiv propriu æipentru operaåiunile privind:

● bugetul trezoreriei statului;● operaåiunile privind datoria publicã;● alte operaåiuni.

■ La baza operaåiunilor economice trebuiesã se afle documente justificative cores-punzãtoare, certificate în privinåa realitã-åii, legalitãåii, prin viza conducãtorilorcompartimentelor de specialitate care rãs-pund solidar.

Trãsãturile principale ale controlului financiar preventiv propriu

● respectarea legalitãåii æi a regularitãåii specifice procedurii de achiziåii publice;● existenåa aprobãrii datã de cãtre conducãtorul autoritãåii contractante asupra hotãrârii

comisiei de evaluare privind stabilirea ofertei câætigãtoare;● rezervarea creditelor prin angajament bugetar, la nivelul valorii angajamentului legal;● existenåa avizului compartimentului juridic.

~n cazul contractelor/comenzilor de achiziåii publice finanåate integral sau paråial dincredite externe rambursabile sau din fonduri externe nerambursabile, la acordarea vizei severificã, suplimentar, urmãtoarele:◗ încadrarea obiectivului contractului în categoria de cheltuieli considerate eligibile, în conformi-

tate cu acordul/convenåia de finanåare externã æi cu regulile fiecãrui organism finanåator;◗ existenåa avizelor organismului finanåator, pe documentaåie æi caietul de sarcini.

2. Contractul de concesiune sau de închiriere în care entitatea publicã este concesionar sauchiriaæ

Documente solicitate în vederea verificãrii:■ nota de fundamentare a concesiunii sau închirierii;■ documentele specifice privind derularea operaåiunii de luare în concesiune sau de închiriere.

Se verificã:● existenåa creditelor bugetare;● respectarea prevederilor legale æi a procedurilor privind concesionarea sau închirierea;● rezervarea creditelor prin angajament bugetar, la nivelul valorii angajamentului legal;● existenåa avizului compartimentului juridic.

b) Auditul public internReåine!

În entitãåile publice controlul financiar se realizeazã prin formele prezentate ante-rior (preventiv, concomitent, ulterior), însã aceste entitãåi efectueazã un control ex-post,respectiv concomitent asupra întregii activitãåi æi asupra controlului intern, sub formaauditului public intern (control final).

Auditul public intern se organizeazã în mod independent în structura fiecãrei entitãåipublice, sub forma unui compartiment specializat, constituit din persoane cu pregãtire de spe-cialitate numite auditori interni, neimplicate în îndeplinirea activitãåilor pe care le auditeazã.

Controlul intern reprezintã: ■ ansamblul politicilor æi procedurilor concepute æi implementate de cãtre managementul

æi personalul entitãåii publice în vederea furnizãrii unei asigurãri rezonabile pentru atin-gerea obiectivelor entitãåii publice într-un mod economic, eficient æi eficace;

■ respectarea regulilor externe, a politicilor æi regulilor managementului; ■ protejarea bunurilor entitãåii æi a informaåiilor, prevenirea, depistarea fraudelor æi a greæelilor; ■ calitatea documentelor contabile æi a modului de funcåionare, a sistemului financiar æi de

management.

146

CONTROLUL FINANCIARIII

Tipuri de audit

Auditul de sistem Auditul performanåei Auditul de regularitate

Auditul de sistem reprezintã o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere æicontrol intern, cu scopul de a stabili dacã acestea funcåioneazã economic, eficace æi eficient,pentru identificarea deficienåelor æi formularea de recomandãri pentru corectarea acestora.

Auditul performanåei examineazã dacã criteriile stabilite pentru implementarea obiec-tivelor æi sarcinilor entitãåii publice sunt corecte æi apreciazã dacã rezultatele sunt conformecu obiectivele;

Auditul de regularitate reprezintã examinarea acåiunilor asupra efectelor financiare peseama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectãrii ansambluluiprincipiilor, regulilor procedurale æi metodologice care le sunt aplicabile.

Organizarea auditului public intern

Unitatea Centralã de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) este o struc-turã distinctã în cadrul Ministerului Finanåelor Publice, constituitã în compartimente de spe-cialitate, în directa subordonare a acestuia.

UCAAPI are urmãtoarele atribuåii:■ coordonarea, evaluarea, sinteza în domeniul activitãåii de audit public intern la nivel naåional;■ efectuarea de misiuni de audit public intern de interes naåional, cu implicaåii multisectoriale;■ dezvoltarea æi implementarea de proceduri æi metodologii uniforme, bazate pe standardele

internaåionale, inclusiv manualele de audit intern;

147

■ Obiectivele misiunii de audit:● înåelegerea naturii æi a scopului activi-

tãåii entitãåii;● verificarea legalitãåii, regularitãåii æi con-

formitãåii situaåiilor financiare;● asigurarea obiectivã æi consilierea, desti-

nate îmbunãtãåirii sistemelor æi activitã-åilor entitãåii prin formularea recoman-dãrilor;

● verificarea eficienåei administraåiei æi amodului în care sunt respectate proce-durile æi politicile interne ale entitãåii;

● evaluarea procedurilor æi a metodelor decontrol, în vederea îmbunãtãåirii acesto-ra, atunci când este cazul;

● creæterea eficienåei economice, prinidentificarea riscurilor cu efecte negativeasupra activitãåii æi formularea de reco-mandãri în vederea controlãrii acestora;

● asigurarea unei mai bune administrãri æiconservãri a patrimoniului;

● asigurarea unei mai bune armonizãri aconformitãåii cu regulile æi procedurileexistente;

● asigurarea unei evidenåe contabile æi aunui management informatic fiabil æi co-rect;

● îmbunãtãåirea eficienåei æi eficacit[åiioperaåiilor economice.

■ Sfera auditului public intern cuprinde:● activitãåile financiare sau cele cu impli-

caåii financiare desfãæurate de entitateapublicã din momentul constituirii anga-jamentelor pânã la utilizarea fondurilorde cãtre beneficiarii finali, inclusiv a fon-durilor provenite din asistenåã externã;

● constituirea veniturilor publice, respec-tiv autorizarea æi stabilirea titlurilor decreanåã, precum æi a facilitãåilor acor-date la încasarea acestora;

● administrarea patrimoniului public, pre-cum æi vânzarea, gajarea, concesionareasau închirierea de bunuri din domeniulprivat/public al statului ori al unitãåiloradministrativ-teritoriale;

● sistemele de management financiar æicontrol, inclusiv contabilitatea æi siste-mele informatice aferente.

Trãsãturile auditului public intern

■ elaborarea Codului privind conduita eticã a auditorului æi verificarea respectãrii acestor nor-me, instrucåiuni, precum æi a Codului privind conduita eticã a auditorului intern, de cãtrecompartimentele de audit public intern;

■ iniåierea mãsurilor corective necesare, în cooperare cu conducãtorul entitãåii publice în cauzã;■ coordonarea sistemului de recrutare æi de pregãtire profesionalã în domeniul auditului

public intern;■ cooperarea cu Curtea de Conturi æi cu alte instituåii æi autoritãåi publice din România, dar æi

cu autoritãåile æi organizaåiile de control financiar public din alte state, inclusiv din ComisiaEuropeanã.

UCAAPI este condusã de un director general, numit de ministrul finanåelor publice,cu avizul CAPI.

Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) – este un organism cu caracter con-sultativ, constituit din 11 membri specialiæti din afara Ministerului Finanåelor Publice æicondus de un preæedinte. CAPI sprijinã UCAAPI în definirea strategiei îmbunãtãåiriiactivitãåii de audit public intern în sectorul public.

~n realizarea obiectivelor sale, CAPI are urmãtoarele atribuåii principale:■ dezbate planurile de dezvoltare în domeniul auditului public intern æi emite o opinie asu-

pra direcåiilor de dezvoltare a acestuia;■ avizeazã planul misiunilor de audit public intern de interes naåional cu implicaåii multi-

sectoriale;■ dezbate æi emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes naåional cu

aplicaåii multisectoriale;■ analizeazã acordurile de cooperare între auditul intern æi cel extern, referitor la definirea

conceptelor æi la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din activitateapropriu-zisã de audit, precum æi pregãtirea profesionalã comunã a auditorilor.

Compartimentele de audit public intern din entitãåile publice – sunt structuri funcåi-onale de bazã în domeniul auditului public intern, care exercitã efectiv funcåia de auditpublic intern.

Un compartiment de audit public intern se organizeazã astfel:■ conducãtorul instituåiei publice sau, în cazul altor entitãåi publice, organul de conducere

colectivã are obligaåia instituirii cadrului organizatoric æi funcåional, necesar desfãæurãriiactivitãåii de audit public intern;

■ la instituåiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entitãåi publice, auditul publicintern se limiteazã la auditul de regularitate æi se efectueazã de cãtre compartimentele deaudit public intern ale Ministerului Finanåelor Publice;

■ conducãtorul entitãåii publice subordonate poate stabili æi menåine un compartimentfuncåional de audit public intern, cu acordul entitãåii publice de la nivelul ierarhic imedi-at superior, iar dacã acest compartiment nu se înfiinåeazã, auditul entitãåii respective seefectueazã de cãtre compartimentul de audit public intern al entitãåii de la nivelul ierarhicimediat superior.

Compartimentul de audit public intern se constituie în subordinea directã a conduce-rii entitãåii publice æi, prin atribuåiile sale, aceasta nu trebuie sã fie implicatã în elaborareaprocedurilor de control intern æi în desfãæurarea activitãåilor supuse auditului public intern.

Compartimentul de audit public intern auditeazã cel puåin o datã la 3 ani urmãtoarele:■ angajamentele bugetare æi legale din care derivã direct sau indirect obligaåii de platã, in-

clusiv din fondurile comunitare;

148

CONTROLUL FINANCIARIII

■ plãåile asumate prin angajamente bugetare æi legale, inclusiv din fondurile comunitare;■ vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statu-

lui ori al unitãåilor administrativ-teritoriale, dar æi din domeniul public al statului ori alunitãåilor administrativ-teritoriale;

■ constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare æi stabilire a titlurilor decreanåã, precum æi a facilitãåilor acordate la încasarea acestora;

■ alocarea creditelor bugetare;■ sistemul contabil æi fiabilitatea acestuia, sistemul de luare a deciziilor, sistemele de con-

ducere æi control, precum æi riscurile asociate unor astfel de sisteme, sistemele informatice.Operaåiile auditate de compartimentul de audit public intern nu sunt limitative.Atribuåiile compartimentului de audit public intern sunt:

■ elaborarea de norme metodologice specifice entitãåii publice în care îæi desfãæoarã activi-tatea;

■ elaborarea proiectului planului anual de audit public intern;■ elaborarea raportului anual al activitãåii de audit public intern;■ raportarea periodicã a constatãrilor, concluziilor æi recomandãrilor rezultate din activitã-

åile sale de audit;■ efectuarea de activitãåi de audit public intern pentru a evalua dacã sistemele de manage-

ment financiar æi control ale entitãåii publice sunt transparente æi sunt conforme cu nor-mele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienåã æi eficacitate;

■ în cazul identificãrii unor iregularitãåi sau posibile prejudicii, raporteazã imediat condu-cãtorului entitãåii publice æi structurii de control intern abilitate.

Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern cuprind principalele con-statãri, concluzii æi recomandãri rezultate din activitatea de audit, progresele înregistrate prinimplementarea recomandãrilor, eventualele iregularitãåi/prejudicii constatate în timpul misi-unilor de audit public intern, precum æi informaåii referitoare la pregãtirea profesionalã.

Proiectul raportului de audit public intern trebuie sã cuprindã cel puåin urmãtoareleelemente:■ scopul æi obiectivele misiunii de audit public intern;■ date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legalã, ordinul de serviciu,

echipa de auditare, unitatea/structura organizatoricã auditatã, durata acåiunii de auditare,perioada auditatã);

■ modul de desfãæurare a acåiunii de audit intern (sondaj exhaustiv, documentare, proce-duri, metode æi tehnici utilizate, documente/materiale examinate, materiale întocmite încursul acåiunii de audit public intern);

■ constatãri efectuate;■ concluzii æi recomandãri;

149

■ scopul acåiunii de auditare;■ obiectivele acåiunii de auditare;■ identificarea/descrierea activitãåii/operaåi-

unii supuse auditului public intern;■ identificarea/descrierea entitãåii/entitãåi-

lor sau a structurilor organizatorice la carese va desfãæura acåiunea de auditare;

■ durata acåiunii de auditare;

■ perioada supusã auditãrii;■ numãrul de auditori proprii antrenaåi în

acåiunea de auditare;■ precizarea elementelor ce presupun utiliza-

rea unor cunoætinåe de specialitate, precumæi a numãrului de specialiæti care urmeazãsã încheie contracte externe de servicii deexpertizã/consultanåã (dacã este cazul).

Planul de audit public intern are urmãtoarea structurã:

■ documentaåia anexã (notele explicative, note de relaåii, situaåii, acte, documente æi oricealt material probant sau justificativ).

Proiectul de raport de audit public intern reflectã:● cadrul general;● obiectivele;● constatãrile, concluziile æi recomandãrile.

Derularea misiunii de audit public intern presupune: 1. etapele procesului de audit public intern;2. procedurile misiunii de audit public intern;3. rezultatele obåinute, cu referire la documentele corespunzãtoare.

Principalele tehnici de audit intern folosite sunt:● Verificarea asigurã validarea, confirmarea, acurateåea înregistrãrilor documentelor, declara-

åiilor, concordanåa cu legile, regulamentele, precum æi eficacitatea controalelor interne;

● Observarea fizicã reprezintã analiza modului prin care auditorii interni îæi formeazã o pãrere.● Interviul se realizeazã de cãtre auditorii interni, prin intervievarea persoanelor audita-

te/implicate/interesate. Informaåiile primite trebuie confirmate cu documente.● Analiza constã în descompunerea unei entitãåi în elemente care pot fi izolate, identificate,

cuantificate æi mãsurate distinct.Principalele instrumente de audit intern sunt:

● Chestionarul cuprinde întrebãrile pe care le formuleazã auditorii interni. Tipurile de ches-tionare folosite sunt:◗ chestionarul de luare la cunoætinåã (CLC) – cuprinde întrebãri referitoare la contextul

socio-economic, organizarea internã, funcåionarea entitãåii/structurii auditate;◗ chestionarul de control intern (CCI) – ghideazã auditorii interni în activitatea de iden-

tificare obiectivã a disfuncåiilor æi cauzelor reale ale acestor disfuncåii;◗ chestionarul-listã de verificare (CLV) – este utilizat pentru stabilirea condiåiilor pe care

trebuie sã le îndeplineascã fiecare domeniu auditat. Cuprinde un set de întrebãri stan-dard privind obiectivele definite, responsabilitãåile æi metodele sau mijloacele financia-re, tehnice æi de informare, resursele umane existente.

● Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit) permite: stabilirea fluxurilorinformaåiilor, atribuåiilor æi responsabilitãåilor referitoare la acestea, stabilirea documen-

150

CONTROLUL FINANCIARIII

◗ Comparaåia – confirmã identitatea unei in-formaåii dupã obåinerea acesteia din douãsau mai multe surse diferite;

◗ Examinarea – presupune urmãrirea în spe-cial a detectãrii erorilor sau a iregulari-tãåilor;

◗ Recalcularea – verificarea calculelor mate-matice;

◗ Confirmarea – solicitarea informaåiei dindouã sau mai multe surse independente (atreia parte), în scopul validãrii acesteia;

◗ Punerea de acord (punctajul) – procesul depotrivire a douã categorii diferite de înre-gistrãri;

◗ Garantarea – verificarea realitãåii tranzac-åiilor înregistrate, prin examinarea docu-mentelor de la articolul înregistrat spre do-cumentele justificative;

◗ Urmãrirea – reprezintã verificarea proce-durilor de la documentele justificative sprearticolul înregistrat. Scopul urmãririi estede a verifica dacã toate tranzacåiile reale aufost înregistrate.

Tehnicile de verificare sunt:

taåiei justificative complete, reconstituirea operaåiilor de la suma totalã pânã la detalii indi-viduale æi invers.

● Formularele constatãrilor de audit public intern se utilizeazã pentru prezentarea funda-mentatã a constatãrilor auditului public intern, æi anume:◗ fiæa de identificare æi analizã a problemelor (FIAP) – se întocmeæte pentru fiecare dis-

funcåionalitate constatatã. Prezintã rezumatul acesteia, cauzele æi consecinåele, precumæi recomandãrile pentru rezolvare. FIAP trebuie sã fie aprobatã de cãtre coordonatorulmisiunii, confirmatã de reprezentanåii entitãåii/structurii auditate æi supervizatã de æefulcompartimentului de audit (sau de cãtre înlocuitorul acestuia);

◗ formularul de constatare æi raportare a iregularitãåilor – se întocmeæte în cazul în careauditorii interni constatã existenåa sau posibilitatea producerii unor iregularitãåi. Setransmite imediat æefului compartimentului de audit public intern, care va informa întermen de 3 zile conducãtorul entitãåii publice æi structura de control abilitatã pentrucontinuarea verificãrilor.

În concluzie, auditul public intern reprezintã o activitate de evaluare desfãæuratã în cadrulentitãåii, funcåia de audit intern incluzând printre alte aspecte examinarea, evaluarea æi moni-torizarea caracterului adecvat æi eficient al sistemului contabil æi al controlului intern.

Rolul auditului intern este determinat de cãtre conducerea entitãåii, iar obiectivelesale sunt diferite de cele ale unui audit extern. Cu toate acestea, poate exista o suprapunereîntre tipul æi domeniul activitãåii acestuia, fapt ce impune nevoia unui acces nelimitat larapoartele æi documentele de lucru ale auditorilor interni.

Auditul financiar externInstituåia supremã de audit extern asupra modului de formare, administrare æi utilizare

a resurselor financiare ale statului æi ale sectorului public este Curtea de Conturi a României.Auditul extern este un control extern, parlamentar (legislativ), ex-post æi definitiv al

entitãåii publice, necesar pentru certificarea conturilor (descãrcare de gestiune). Acesta areun caracter continuu, selectiv æi planificat.

Cadrul juridic æi organizatoric Curtea este organizatã æi îæi desfãæoarã activitatea în conformitate cu prevederile Con-

stituåiei (art. 140) æi ale Legii nr. 94/1992, republicatã, modificatã æi completatã prin Legeanr. 77/ 2002.

151

■ Misiunea æi obiectivele sale sunt urmã-toarele:

● modul de formare, de administrare æi deîntrebuinåare a resurselor financiare æiale sectorului public;

● modul de gestionare a patrimoniului pu-blic æi privat al statului æi al unitãåiloradministrativ-teritoriale;

● calitatea gestiunii financiare din punctulde vedere al celor 3E (eficienåã, eficaci-tate æi economicitate) æi respectarea legiiîn gestionarea mijloacelor materiale æibãneæti.

■ Curtea de Conturi a României este sin-gura instituåie abilitatã de lege sã acordedescãrcare de gestiune în urma verificã-rii conturilor, iar acordarea acestei des-cãrcãri de gestiune nu constituie un te-mei legal pentru exonerarea de r[spun-dere juridic[ a persoanelor c[rora li s-aacordat aceast[ desc[rcare.

■ Curtea de Conturi a României rãspundeîn faåa parlamentului, iar controaleleefectuate de aceasta se iniåiazã din oficiuæi nu pot fi oprite decât de parlament æinumai în cazul depãæirii competenåelorstabilite de lege.

Trãsãturile auditului financiar extern

În anul 2005, în baza Ordonanåei de Urgenåã a Guvernului nr. 22/2005 pentru com-pletarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea æi funcåionarea Curåii de Conturi a Româ-niei, pe lângã Curtea de Conturi s-a creat Autoritatea de Audit pentru fondurile acordateRomâniei de Uniunea Europeanã prin programele ISPA æi SAPARD.

152

CONTROLUL FINANCIARIIIStructura organizatoric[ a Curåii de Conturi

Secåia de controlfinanciar ulterior

Divizii de specialitate

● direcåii;● servicii;● birouri.

Camerele de conturi judeåene æi a municipiului Bucureæti

Direcåiile de controlfinanciar ulterior

Secretariatul general

Structura organizatoricã a autoritãåii de audit

PREÆEDINTE

VICEPREÆEDINTE

Direcåia de audit pentru fondurile ISPAæi fondul de coeziune

Serv

iciu

l pen

tru

audi

tul f

ondu

rilo

r în

dom

eniu

l tra

nspo

rtur

ilor

Serv

iciu

l pen

tru

audi

tul f

ondu

rilo

rîn

dom

eniu

l med

iulu

i

Serv

iciu

l pen

tru

audi

tul

în d

omen

iul a

gric

ultu

rii

Serv

iciu

l pen

tru

audi

tul

fond

urilo

r de

dez

volt

are

rura

l[ æ

i pes

cuit

Com

part

imen

t m

etod

olog

ie,

sint

eze,

rap

oart

e

Serv

iciu

l pen

tru

audi

tul

fond

urilo

r de

dez

volt

are

regi

onal

ã

Serv

iciu

l pen

tru

audi

tul f

ondu

lui s

ocia

l

Com

part

imen

t m

etod

olog

ie,

sint

eze,

rap

oart

e

Com

part

imen

tm

etod

olog

ie, s

inte

ze,

rapo

arte

25Direcåia de audit pentru

fondurile SAPARD æi fondurile pentru

agriculturã, dezvoltareruralã æi pescuit

25

Direcåia de audit pentru fondurile

de dezvoltare regionalã æi fondul social

25

OFICII REGIONALE DE AUDIT 35

Controlul fondurilor comunitare – se asigurã prin structurile de control financiar pre-ventiv æi de audit public intern organizate atât la nivelul Ministerului Finanåelor Publice, câtæi la nivelul fiecãrei entitãåi de implementare a fondurilor comunitare, cu privire la gestio-narea contribuåiilor financiare, a Comunitãåilor Europene, precum æi a fondurilor publicedestinate cofinanåãrii.

Atât pentru structura de audit intern, cât æi pentru cel verificat este esenåialã exis-tenåa unui plan de audit clar definit, care sã permitã supravegherea permanentã a fluxuluioptim æi adecvat al fondurilor æi procedurilor de contabilitate eficientã, precum æi confirma-rea rapoartelor de cheltuieli cu fondurile primite sau solicitate.

Un plan de audit pentru fondurile Uniunii Europene se prezintã, schematic, astfel:

153

■ Auditarea, pe baza planului anual de auditintern, a activitãåii Direcåiei Generale Fon-dul Naåional de Preaderare æi a Oficiuluide Plãåi æi Contractare PHARE, care suntdirecåii în cadrul Ministerului FinanåelorPublice;

■ Misiuni de audit ad-hoc, efectuate atât laDirecåia Generalã Fondul Naåional dePreaderare, cât æi la Oficiul de Plãåi æiContractare PHARE;

■ Inspecåii punctuale, reprezentând formede control operativ, realizate la cererearesponsabilului naåional cu autorizareafinanåãrii (NAO), la nivelul tuturor struc-turilor care deruleazã fonduri comunitare;

■ Verificãri, pe baza planului anual de auditintern, ale modului cum sunt respectatemetodologiile æi procedurile de cãtre toateentitãåile de implementare pentru fon-durile comunitare.

■ Instrumentele financiare pentru preaderaresunt:

● ISPA – Instrument pentru Politicile Struc-turale pentru Preaderare; a fost înfiinåatpentru a sprijini financiar pregãtirea ade-

rãrii la Uniunea Europeanã (UE) a state-lor din Europa Centralã æi de Est. Asisten-åa financiarã este acordatã pentru realiza-rea coeziunii economice æi sociale, în spe-cial în domeniile mediului æi transportu-rilor.

● SAPARD – Instrument pentru Agriculturãæi Dezvoltare Ruralã; a fost înfiinåat pen-tru a acorda asistenåã pentru sprijinireaagriculturii durabile æi a dezvoltãrii ruraleîn åãrile din Europa Centralã æi de Est, înperioada de preaderare, æi pentru imple-mentarea acquis-ului comunitar în dome-niul politicii agricole comune æi al politi-cilor conexe.

● PHARE – Instrument de Asistenåã Finan-ciarã æi Tehnicã oferit de Uniunea Euro-peanã pentru restructurarea economiiloråãrilor candidate.

■ Auditul financiar extern al fondurilor co-munitare este realizat de Autoritatea deAudit înfiinåatã în cadrul Curåii de Con-turi a României.

Trãsãturile controlului fondurilor comunitare

Plan de audit pentru fondurile Uniunii Europene

3.3. Caracterizarea procedeelor de control

Procedeele de control = modalitatea, maniera de a acåiona, în vederea realizãrii veri-ficãrii obiectivelor propuse.

154

CONTROLUL FINANCIARIII

Comisia Europeanã

Control

Control

Control

Control

Autoritatea desemnatã

Administraåia æi autoritatea de control naåionalã

Administraåia æi autoritatea de control regionalã

Administraåia æi autoritatea de control localã/administrarea programului

Administratorul (operatorul) de proiect

Legenda: Fluxul fondurilor Fluxul informaåiilor

Extras de cheltuieli

Procedeele de control financiar

Studiul generalprealabil

Controlul documentar-contabil

Controlul faptic

Controlul total æi prin sondaj

Analiza economico-financiarã

Dintre procedeele prezentate cele mai importante sunt:Controlul documentar-contabil – constã în analiza unor operaåiuni, procese sau feno-

mene economice, pe baza documentelor justificative în care sunt reflectate.Reprezintã procedeul de stabilire a:

◗ realitãåii; ◗ legalitãåii æi ◗ eficienåei operaåiilor prezentate în documentele justificative.

Controlul documentar-contabil poate fi:a) preventiv;b) ulterior.

a) Controlul preventiv este efectuat asupra documentelor de dispoziåie.Ex. – controlul asupra documentelor primare de evidenåã contabilã;

– controlul bilanåului æi al situaåiilor financiare.b) Controlul ulterior este efectuat cu ajutorul documentelor de execuåie, este un con-

trol sistematic al activitãåii economice æi financiare, bazat pe acte æi înregistrãri contabile,totodatã åine seama de calitatea organizãrii æi a conducerii evidenåei contabile, pe bazacãreia se desprind concluzii privind activitatea economicã æi financiarã.

Controlul cronologic – se executã în ordinea întocmirii, înregistrãrii æi îndosarieriidocumentelor. Documentele se examineazã æi pe fiecare zi la rând, în ordinea în care suntpãstrate sau arhivate, fãrã nicio grupare sau sistematizare anterioarã. Se exercitã uæor, darnu dã posibilitatea urmãririi de la început pânã la sfâræit a unei probleme.

Controlul invers cronologic – se exercitã de la sfâræitul spre începutul perioadei decontrol. Se începe cu controlul celei mai recente operaåii æi al celor mai recente documenteæi se continuã de la prezent spre trecut.

Controlul sistematic sau pe probleme – impune gruparea documentelor pe categoriide probleme (operaåiuni de casã, vânzãri, cumpãrãri, operaåiuni de bancã, salarizare etc.),urmând controlul lor în ordine cronologicã. Aceastã tehnicã are o mai mare eficienåã æi per-mite urmãrirea cu mai multã atenåie a unui anumit obiectiv.

Controlul reciproc – constã în cercetarea æi confruntarea în aceleaæi unitãåi a unor do-cumente cu conåinut identic, dar diferit ca formã (înregistrãrile din registru de casã cu înre-gistrãrile din extrasul de cont). Controlul reciproc constituie o confirmare internã a datelorînscrise în documente.

Controlul încruciæat – presupune confruntarea tuturor exemplarelor unui document,existent la unitatea controlatã æi la alte unitãåi cu care unitatea controlatã a intrat în relaåiide decontare, de cumpãrare sau de vânzare. Controlul încruciæat constituie o confirmareexternã a datelor înscrise în documente.

155

● controlul cronologic;● controlul invers cronologic;● controlul sistematic;● controlul reciproc;● controlul încruciæat;

● controlul combinat;● investigaåia de control;● analiza æi studiul general;● comparaåia de control;● calculul de control;

● examenul critic;● analiza contabilã;● balanåele analitice de con-

trol;● balanåa sinteticã de control.

Tipurile de control documentar:

Controlul combinat sau mixt – reprezintã o îmbinare a procedeelor de mai sus æi pre-supune gruparea documentelor pe categorii, probleme sau operaåii æi examinarea fiecãruiset de documente în ordine cronologicã sau invers cronologicã.

Investigaåia de control – este modalitatea prin care organul de control obåine infor-maåii din partea personalului a cãrui activitate este controlatã. Investigaåia presupunestudierea unor probleme care nu rezultã din documentele æi evidenåele puse la dispoziåie.Acest procedeu nu este o sursã de control demnã de încredere, însã reprezintã un plus deinformare æi conduce organul de control sã ia în considerare aplicarea altor modalitãåi decontrol.

Analiza æi studiul general – se foloseæte pentru a obåine argumentele justificative alecontrolului. Aceastã modalitate este utilã pentru controlul contabilitãåii, care poate conåineînregistrãri greæite sau neobiænuite (de exemplu: solduri debitoare la conturile de pasiv).

Comparaåia de control – constã în examinarea comparativã a diferitelor solduri dinevidenåele analitice cu cele din conturile supuse controlului. Comparaåia cu datele anterioa-re, cum ar fi cheltuielile anului precedent cu cele ale anului în curs, este o aplicare frecven-tã a tehnicii comparaåiei.

Balanåele analitice de control se întocmesc pentru fiecare cont sintetic desfãæurat peconturi analitice, pe baza documentelor din conturile analitice, înainte de a se întocmi ba-lanåa sinteticã de control, de aceea se mai numesc æi balanåe auxiliare.

Balanåa sinteticã de control – controlul înregistrãrilor se face æi prin confruntarea fiecãreibalanåe analitice de control cu sumele contului sintetic din balanåa sinteticã de control.

Controlul faptic – este un procedeu de stabilire a existenåei æi miæcãrii mijloacelor ma-teriale æi bãneæti æi a desfãæurãrii activitãåilor economico-financiare.

Obiectivele controlului constau în determinarea:● cantitãåilor æi valorilor existente;● stãrii în care se gãsesc;● stadiului æi modului de prelucrare;● respectãrii legalitãåii în utilizarea lor.

Inventarierea – este modalitatea de control ce are ca obiectiv constatarea la unmoment dat a: ◗ existenåei cantitative æi calitative a elementelor de activ æi de pasiv;◗ modului de executare a sarcinilor de cãtre gestionari.

Scopul acestui tip de control:● constatarea eventualelor neconcordanåe dintre datele înregistrate în evidenåele contabile,

cu privire la valorile materiale æi bãneæti deåinute de entitate, æi situaåia realã (fapticã).● modul de conservare a mijloacelor economice.

Ex. 1. dispariåia unor bunuri din cauza neglijenåei sau ca urmare a fraudãrii acestorade cãtre gestionari;

2. anumite bunuri pierd din greutatea sau calitatea lor, ca urmare a influenåei fac-torilor naturali.

Inventarierea de control – este o tehnicã a controlului financiar ce coincide numai par-åial cu activitatea mult mai largã de inventariere periodicã a gestiunilor sau a întregului patri-

156

CONTROLUL FINANCIARIII

● inventarierea;● expertiza tehnicã æi analiza de laborator;

● observarea directã;● inspecåia tehnicã.

Efectuarea controlului faptic presupune aplicarea unor tehnici de control cum ar fi:

moniu. Inventarierea de control trebuie sã se desfãæoare inopinat, în vederea identificãrii reali-tãåilor efective.

Expertiza tehnicã æi analiza de laborator – sunt tehnici de control care se folosesc încontrolul financiar atunci când complexitatea problemelor studiate depãæeæte nivelul depregãtire, aparatura de care dispune sau competenåa legalã atribuitã organului de control.

Analiza de laborator se utilizeazã pentru determinarea calitãåii compoziåiei sau con-åinutului unor materii prime, materiale sau produse.

Expertizele tehnice æi analiza de laborator sunt efectuate la cererea organelor de con-trol de cãtre specialiæti, tehnicieni, evaluatori.

Observarea directã – se urmãreæte stabilirea unor situaåii faptice care nu rezultã dindocumente sau evidenåe, respectiv: ● asigurarea pazei la gestiunile materiale;● respectarea normelor de protecåia muncii;● realizarea mãsurilor de securitate privind pãstrarea æi manipularea numerarului.

Inspecåia tehnicã – constã în examinarea activelor æi a altor resurse. Prin intermediulacestei metode de control se identificã: ● un post de activ;● actele justificative înregistrate în evidenåa contabilã;● imobilizãrile.

Controlul total – cuprinde toate operaåiile din cadrul obiectivelor stabilite pe toatãperioada supusã controlului. Acest procedeu de control este utilizat numai în unitãåile mici.

Controlul prin sondaj – sunt controlate cele mai reprezentative documente æi operaåii,care permit formularea unor concluzii cu caracter general.

Eficienåa controlului prin sondaj este determinatã de perioada aleasã pentru control,de operaåiile æi documentele ce urmeazã sã fie controlate. Rezultatele sondajelor determinãextinderea controlului asupra tuturor operaåiunilor, ajungându-se la un control total.

3.4. Prezentarea actelor de control financiar

Constatãrile efectuate în timpul controlului sunt consemnate în note, în care, la sfâræi-tul controlului, sunt cuprinse toate deficienåele constatate ca urmare a controlului obiec-tivelor stabilite.

Redactarea documentelor de control trebuie sã fie:● clarã;● concisã;

157

● interpretãrii valorilor materiale;● realitãåii unei pieåe;● parametrilor de funcåionare a utilajelor;

● consumului de materiale;● rezistenåei unor materiale sau con-

strucåii.

Expertizele tehnice sunt necesare pentru stabilirea:

● documentatã;● bazatã pe documente æi calcule matematice.

~n cazul în care nu se constatã deficienåe, operaåiile æi perioada verificatã sunt con-semnate în Nota de expunere a concluziilor verificãrii.

~n cazul în care se constatã deficienåe, se va întocmi Proces verbal de control (anexa 1).Procesul verbal de control trebuie sã cuprindã:

■ unitatea controlatã;■ organele de control;■ perioada supusã controlului;■ perioada în care s-a efectuat controlul;■ managerii unitãåii etc.

La procesul verbal de control se vor anexa documentele de control, în funcåie denatura constatãrilor efectuate, respectiv:◗ procesul verbal de intermediere;◗ declaraåiile date de gestionari cu ocazia începerii inventarierilor de control;◗ sesizãrile primite de la diferite persoane fizice sau juridice;◗ notele explicative ale persoanelor care au determinat eventualele deficienåe;◗ notele de constatare, în care se consemneazã fapte care ulterior nu ar mai putea fidovedite.◗ situaåii de control, în care se consemneazã cifric anumite deficienåe;◗ documente originale;◗ angajamente scrise cu privire la acoperirea pagubelor; acestea reprezintã titluri executorii

pe baza cãrora se poate trece la recuperarea eæalonatã a prejudiciilor constatate.~n cazul în care se constatã cã s-au încãlcat normele legale privind disciplina financiarã

de cãtre salariaåii unitãåii controlate, se întocmeæte Proces verbal de constatare æi sancåionare acontravenåiilor (anexa 2).

158

CONTROLUL FINANCIARIII

● obiectul verificãrii, constatarea, operaåi-ile æi documentele verificate din care s-adesprins constatarea, precum æi numeleæi prenumele persoanelor care efec-tueazã controlul;

● cauzele care au determinat deficienåelesau abaterile;

● consecinåele economice æi financiare aledeficienåelor constatate;

● dispoziåiile legale încãlcate;● numele, prenumele æi funcåiile persoane-

lor rãspunzãtoare;● observaåii ale persoanelor controlate æi

punctul de vedere legal fundamentat alorganului constatator;

● mãsurile luate operativ în timpul con-trolului æi documentele în care s-aumaterializat;

● mãsurile æi obligaåiile necesare pentru so-luåionarea problemelor constatate;

● menåiunea conform cãreia la terminareacontrolului au fost restituite toate acteleæi documentele puse la dispoziåia contro-lului, numãrul de exemplare în care s-aîntocmit æi numãrul de înregistrare launitatea verificatã;

● semnãturile persoanelor controlate, alepersoanelor care au efectuat controlulæi ale persoanelor rãspunzãtoare pentrueventualele deficienåe. ~n situaåia încare conducerea unitãåii controlate nueste de acord cu constatãrile efectuatede echipa de control, aceasta va semnacu obiecåiuni.

~n cuprinsul procesului verbal, pentru fiecare deficienåã constatatã trebuie sã existe:

În cazul în care controlul financiar constatã fapte de naturã penalã, se întocmeæte unProces verbal pentru fapte penale (anexa 3) la care se ataæeazã actele doveditoare, în original.

Elementele care nu se aflã în procesul verbal de bazã æi în anexele acestuia se regã-sesc în Nota de prezentare (anexa 4).

Nota de prezentare trebuie sã cuprindã:● persoanele din afara unitãåii controlate, care au dat dispoziåii generatoare de deficienåe

æi pentru care trebuie sã se stabileascã rãspunderi;● motivele pentru care nu s-au aplicat sau nu s-au propus sancåiuni pentru anumite per-

soane;● propuneri de mãsuri de valorificare pentru deficienåe consemnate în procesele verbale,

pentru care conducerea unitãåii controlate nu a luat mãsuri corespunzãtoare;● combaterea obiecåiilor apãrute cu ocazia semnãrii proceselor verbale æi lãmurirea situ-

aåiei reale;● propuneri cu privire la continuarea controlului;● concluzii æi aprecieri în legãturã cu activitatea de ansamblu a unitãåii controlate æi even-

tualele propuneri de mãsuri organizatorice necesare;● greutãåi întâmpinate în efectuarea controlului;● aprecieri æi propuneri, în cazul în care se constatã serioase deficienåe în organizarea æi

funcåionarea unitãåii controlate.

159

● data æi locul întocmirii;● numele, prenumele æi calitatea persoanei

care îl întocmeæte;● numele, prenumele, domiciliul, ocupaåia

æi locul de muncã al contravenientului,numãrul æi data actului de identitate alacestuia, unitatea emitentã a acestuia;

● descrierea faptei care constituie contra-venåie, menåionarea împrejurãrilor în

care aceasta a avut loc, în vederea apreci-erii gravitãåii acesteia æi evaluãrii even-tualelor pagube pricinuite;

● indicarea actului normativ prin care sestabileæte æi se sancåioneazã contravenåia;

● consemnarea în procesul verbal, la cere-rea contravenientului, a obiecåiuniloracestuia, cu privire la conåinutul procesu-lui verbal æi a mijloacelor de probã.

Procesul verbal de constatare æi sancåionare a contravenåiilor trebuie sã cuprindã obligatoriu:

160

CONTROLUL FINANCIARIII(anexa 1)

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI(Divizia ...........................din cadrul Secåiei de Control Ulterior)sauDirecåia de Control Financiar din judeåul ................sauCamera de Conturi din judeåul .............Compartimentul de Control Financiar

PROCES VERBAL DE CONTROL

Localitatea ............................... (ziua ................ luna ................... anul)Subsemnatul, ...................................................... (numele æi prenumele), având

funcåia de controlor financiar în cadrul .............................. (Camerei de Conturi din ju-deåul ................................ , Compartimentul de Control Financiar, Direcåia de ControlFinanciar din judeåul .......................... Diviziei .................. din cadrul Secåiei de ControlUlterior a Curåii de Conturi), în baza Legii nr. 94/1992 æi a delegaåiei nr ................. amefectuat în perioada ............... controlul ............... (denumirea exactã a obiectivului con-trolului æi perioada supusã verificãrii) la ........................ (denumirea persoanei juridiceverificate din .................. localitatea æi adresa completã).

~n perioada controlatã, conducerea executivã a unitãåii a fost asiguratã de......................... (se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele æi funcåiile persoanelorcare au asigurat conducerea executivã în perioada controlatã).

Urmare a controlului efectuat, au fost constatate unele fapte prin care au fostcauzate prejudicii, abateri cu caracter financiar, nereguli în activitatea financiar-con-tabilã controlatã (dupã caz), astfel:

1. a) Fapta;b) Reglementarea legalã încãlcatã;c) Modul în care au fost încãlcate prevederile legale;d) Consecinåa faptei (prejudiciul, cuantificarea acestuia æi a foloaselor nerealizate);e) Persoanele rãspunzãtoare, cu referire la întrunirea elementelor constitutive

ale rãspunderii civile delictuale (existenåa faptei ilicite, a prejudiciului cert, patrimoni-al, legãtura de cauzalitate dintre fapta ilicitã æi prejudiciu, existenåa culpei).

2 a)b)c)d)e)3. a)

161

b)c)d)e)

Anexe

Prezentul proces verbal a fost întocmit în 4 (patru) exemplare, din care unul în-registrat sub nr. ...... din ........ a fost lãsat unitãåii controlate, iar 3 exemplare au fostluate de organele de control.

Prin semnarea procesului verbal se recunoaæte restituirea tuturor actelor æi docu-mentelor utilizate în efectuarea controlului.

~NTOCMIT LUAT LA CUNO±TIN|{Controlori Financiari Numele æi prenumeleNumele æi prenumele FuncåiaSemnãtura Semnãtura

Conducerea din perioada controlatãConducerea actualãPersoane rãspunzãtoare

162

CONTROLUL FINANCIARIII

MINISTERUL FINANÅELOR PUBLICE Seria A/200DIRECÅIA .......................................... ........................................................... Nr. ...................................................................................

PROCES VERBAL DE CONSTATARE A CONTRAVENÅIILOR NR. ................

Încheiat azi ........, luna ........., anul ............în localitatea .............., judeåul ...................

Agentul(ii) constatator(i) (numele æi prenumele) ........................................................în funcåia(iile) de .........................., din ......................................................., am constatat cã:

a) persoana fizicã ........................................., nãscut(ã) la data de .............................., înlocalitatea .........................., judeåul ........................., fiul lui ........................................ æi al..........................., cu cod numeric personal nr. ............................, domiciliat în oraæul (comuna)................................................, str. ............................, nr. ..........., bl. ..........., sc. ..........., ap. ............,judeåul ............................................, legitimat cu buletin, carte de identitate/paæaport seria ........,nr ............................, emis de ................................................, la data de ..................................... .

b) persoana juridicã ............................, cu sediul în oraæul (comuna) ................................,str. ....................................., nr. ......., bl. ......, sc. ....... ap. ......, judeåul .................., înmatriculatãla Oficiul Registrului Comeråului ............... sub nr. ..............................., cu cod unic de înregis-trare nr. ........., reprezentatã prin ......................................, în calitate de asociat unic nãscut(ã)la data de ...................................., în localitatea ............................., judeåul ........................., fiul lui....................... æi al ......................., cu cod numeric personal nr. ......................................., domi-ciliat în oraæul (comuna) ..............................., str. ........................., nr. .............., bl. ............, ap..............., judeåul ....................................., legitimat cu buletinul, cartea de identitate/paæaportseria ..............., nr. ............................., emis de ..............................., la data de ..............., a sãvâræitla data(le), oraæ(ele), localitatea(ile) arãtatã(e) mai jos, urmãtoarea(ele) contravenåie(i):

A 1. A practicat preåuri mai mari decât cele avizate de MFP cu Aviz nr.............................., încãlcând prevederile OUG 36/2001 aprobatã prin legea205/2002, aæa cum rezultã din Nota de constatare nr. .................................,respectiv art. 8 alin. (1) lit. a)

2 ...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Fapta(ele) prevãzutã(e) în actul(e) normativ(e) se sancåioneazã conform OUG36/200:

1. art. 8, alin. ......, lit. ...., cu amendã de la 1500 lei la 7500 lei2. art. ..., alin. ......, lit. ...., cu amendã de la ....... la ........stabilindu-se amenda în cuantum de:1. ................. (.......................) lei;2 ................. (.......................) lei

AGENTUL(II) CONSTATATOR(I), CONTRAVENIENT MARTOR(I)

(anexa 2)

163

PROCES VERBAL DE CONSTATARE A CONTRAVENÅIILOR NR. ...................(verso)

Amenda/amenzile a/au fost achitatã(e) cu foaia de vãrsãmânt/chitanåã, seria..........................., nr. ............................., din data de ................................... sau se va/vor achitala ..........................................., în mãsura în care existã convenåii încheiate, sau la trezore-ria finanåelor publice în contul ................................... .

În conformitate cu prevederile OG nr. 2/2001, contravenientul poate achita pe locsau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului verbal jumãtate dinminimul amenzii prevãzute în actul normativ, respectiv suma de .................................... lei,iar o copie de pe chitanåã se va depune de contravenient sau se va transmite prin poætã,recomandat, în termenul menåionat, la sediul organului constatator din ........................... .În caz de neachitare a amenzii/lor în termen de 15 zile de la data comunicãrii procesuluiverbal, se va proceda la executarea silitã, conform prevederilor legale.

B. În conformitate cu art. 8 alin. 3 din OUG 36/2001, se confiscã de la contrave-nient urmãtoarele bunuri destinate, folosite sau rezultate din contravenåii/le prezentã/e lapunctul/ele.

Suma de ......................, conform Notei Constatatoare nr. ............ care face parteintegrantã din prezentul. Suma se va vira la Trezoreria ......... cont ..... nr. .................. .

Precizãri cu privire la mãsuri de conservare sau valorificare ...........................Bunurile confiscate sunt în proprietatea ......................................... .Alte menåiuniLa cererea contravenientului s-au formulat urmãtoarele obiecåiuni:Va contesta Procesul verbal în termenul legal de 15 zile. Nu este de acord cu cele

menåionate în Procesul verbal nr. ..................... æi în Nota de Constatare .......................... .În conformitate cu prevederile OG nr. 2/2001, împotriva prezentului proces ver-

bal se poate face pl]ngere în termen de 15 zile de la data înm]nãrii sau comunicãrii. Pl]n-gerea va fi însoåitã de copia procesului verbal æi se va depune la ...................... .

Prezentul proces verbal s-a încheiat în trei exemplare, din care exemplarul 2 s-aînm]nat contravenientului azi, ............., sau se va comunica acestuia în cel mult o lunã dela data încheierii.

În cazul în care contravenientul refuzã semnarea procesului verbal de constatare acontravenåiei, acest lucru se atestã de martor(i).

AGENTUL(II) CONSTATATOR(I) CONTRAVENIENT MARTOR(I)

MARTOR(I) – Date complete privind identitatea acestora...........................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

În cazul în care, la unele rubrici, spaåiul alocat este insuficient, se continuã scriereaseparat, în trei exemplare semnate de toate pãråile, acesta constituind anexã, parte inte-grantã a prezentului proces verbal.

164

CONTROLUL FINANCIARIII

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI(Divizia .............din cadrul Secåiei de Control Ulterior)sauDirecåia de Control Financiar dinjudeåul .................sauCamera de Conturi din judeåul ................Compartimentul de Control Financiar

PROCES VERBAL PENTRU FAPTE PENALE

Localitatea ............................... (ziua ....... luna ............ anul ................)Subsemnatul, ................................... (numele æi prenumele), având funcåia de

controlor financiar în cadrul ............................ (Camerei de Conturi din judeåul................ Compartimentul de Control Financiar, Direcåia de Control Financiar dinjudeåul ................ Diviziei ....... din cadrul Secåiei de Control Ulterior a Curåii deConturi), în baza Legii nr. 94/1992 æi a delegaåiei nr........, am efectuat în perioada................ controlul ............... (denumirea exactã a obiectivului controlului æi perioadasupusã verificãrii) la.......(denumirea exactã a obiectivului persoanei juridice verificate)din ............... (localitatea æi adresa completã).

~n perioada controlatã, conducerea executivã a unitãåii a fost asiguratã de ..................................... (se vor înscrie, pe perioade, numele, prenumele æi funcåiile persoanelorcare au asigurat conducerea executivã în perioada controlatã).

Urmare a controlului efectuat, au fost constatate unele fapte care, potrivit legiipenale, constituie infracåiuni, astfel:

1. a) Fapta;b) Reglementarea legalã încãlcatã;c) Modul în care au fost încãlcate prevederile legale;d) Consecinåa faptei (prejudiciul, cuantificarea acestuia æi a foloaselor nerealizate);e) Persoanele rãspunzãtoare (fãrã încadrarea faptei în legislaåia rãspunderii pe-

nale, încadrare care urmeazã a fi fãcutã de procurorul financiar).2 a)b)c)d)e)3. a)b)c)d)e)

(anexa 3)

165

Anexe

Prezentul proces verbal a fost întocmit în 4 (patru) exemplare, din care unul în-registrat sub nr. ........... din .................... a fost lãsat unitãåii controlate, iar 3 exemplareau fost luate de organele de control.

Prin semnarea procesului verbal se recunoaæte restituirea tuturor actelor æi a do-cumentelor utilizate în efectuarea controlului.

Au fost anexate în original la procesul verbal documentele menåionate în anexa........................ fiind lãsate unitãåii, în locul acestora, copii certificate.

~NTOCMIT LUAT LA CUNO±TIN|{Controlori Financiari Numele æi prenumeleNumele æi prenumele FuncåiaSemnãtura Semnãtura

Conducerea din perioada controlatãConducerea actualãPersoane rãspunzãtoare

166

CONTROLUL FINANCIARIII

DCFS ........

NOT{ DE PREZENTARE

Subsemnatul(a), ............................................................, organ de control financiar încadrul ....................., în baza procesului verbal nr. ..........., încheiat ca urmare a controlului efec-tuat la .......................................... (denumirea agentului economic controlat) .........................,având la bazã constatãrile fãcute prin acesta, propun urmãtoarele:– aprobarea æi înregistrarea pe cheltuieli a sumei de .............................................. lei, perisabili-

tãåi de marfã, calculate conform .................................;– imputarea în sarcina gestionarului ............................ a sumei de ................ lei, reprezentând

lipsa rãmasã la marfã. Precizez cã, referitor la lipsa constatatã, gestionarul a luat la cunoætin-åã, a semnat angajamentul de platã, iar suma reprezentând prejudiciul constatat se va reåinedin salariul sãu în cuantumul prevãzut de lege;

– înregistrarea în evidenåa contabilã a sumei de ...................... lei, reprezentând plus constatat laambalaje;

– scãderea gestiunii cu suma de ........................ lei, reprezentând contravaloarea mãrfurilor dete-riorate, inutilizabile, pe baza procesului verbal întocmit de compartimentul comercial, åinândcont, dacã este cazul, æi de gradul de vinovãåie al gestionarului.

Alte propuneri:– atenåionarea comisiei de recepåie pentru a-æi pune semnãtura æi a verifica atât cantitativ, cât

æi calitativ mãrfurile care intrã în gestiune, precum æi documentele care se întocmesc la primi-rea acestora;

– completarea documentelor primare cu toate elementele prevãzute de acestea (numãr, datã, do-cument însoåitor, furnizor etc);

– luarea mãsurilor necesare pentru scoaterea la vânzare în vaduri comerciale favorabile a tutu-ror mãrfurilor cu miæcare lentã sau cu termenul de garanåie aproape de limita expirãrii;

– luarea mãsurilor necesare pentru depozitarea zilnicã de cãtre gestionar a numerarului încasatdin vânzarea de mãrfuri;

– asigurarea tuturor spaåiilor de depozitare æi vânzare a mãrfurilor cu încuietori de siguranåãcare sã previnã crearea de pagube de cãtre autori neidentificaåi.

Pentru suma imputatã gestionarului(lor) ............................, cât æi pentru mãrfurile dete-riorate din gestiune nu se dau explicaåii concludente, motiv pentru care propun:– diminuarea salariului gestionarului æef cu 10% pe trei luni;– repartizarea pe gestionari (dacã este cazul) a minusului imputabil, proporåional cu salariul

tarifar æi timpul efectiv lucrat din perioada de gestiune controlatã.

Localitatea ................................ Organ de control,

Data......................

(anexa 4)

3.5. Studiu de caz privind auditul intern

Planul de audit internScopul misiunii de audit~n luna ianuarie 2005 Compartimentul de audit a efectuat o misiune de audit la insti-

tutul „X“, având urmãtoarele scopuri:● verificarea legalitãåii, realitãåii æi exactitãåii evidenåelor contabile æi ale actelor financiare

æi de gestiune;● examinarea legalitãåii, regularitãåii æi conformitãåii operaåiunilor, identificarea erorilor, a

gestiunii defectuoase æi/sau frauduloase æi, pe aceste baze, propunerea de mãsuri æi soluåiipentru îmbunãtãåirea activitãåii;

● supravegherea regularitãåii funcåionãrii sistemelor de fundamentare a deciziei, planifi-care, programare, organizare, urmãrirea æi controlul îndeplinirii deciziilor;

● evaluarea economicitãåii eficienåei æi eficacitãåii cu care sistemele de conducere æi de exe-cuåie existente la nivelul Institutului „X“ utilizeazã resurse financiare umane æi materialepentru îndeplinirea obiectivelor æi obåinerea rezultatelor stabilite;

● identificarea punctelor slabe ale sistemelor de management æi control, precum æi a riscu-rilor asociate unor astfel de sisteme æi formularea de recomandãri pentru corectarea aces-tora, respectiv pentru diminuarea riscurilor.

Descrierea entitãåii æi a structurilor organizatorice

Institutul „X“ este un institut public de cercetare ætiinåificã, având ca ordonator prin-cipal de credite Unitatea A.

Dispune de 80 de angajaåi, fiind structurat în 5 departamente, respectiv:– cercetare;– tehnic-administrativ;– contabilitate;– tehnoredactare.– tipografic;

167

● înåelegerea naturii æi a scopului activitã-åii entitãåii;

● verificarea legalitãåii, regularitãåii æi con-formitãåii situaåiilor financiare;

● asigurarea obiectivã æi consilierea, desti-nate îmbunãtãåirii sistemelor æi activitã-åilor entitãåii, prin formularea recoman-dãrilor;

● verificarea eficienåei administraåiei æi amodului în care sunt respectate proce-durile æi politicile interne ale entitãåii;

● evaluarea procedurilor æi a metodelor decontrol, în vederea îmbunãtãåirii acesto-ra, atunci când este cazul;

● creæterea eficienåei economice prin iden-tificarea riscurilor cu efecte negative asu-pra activitãåii æi formularea de reco-mandãri în vederea controlãrii acestora;

● sã asigure o mai bunã administrare æiconservare a patrimoniului;

● sã asigure o mai bunã armonizare a con-formitãåii cu regulile æi procedurile exis-tente;

● sã asigure o evidenåã contabilã æi un ma-nagement informatic fiabil æi corect;

● sã îmbunãtãåeascã eficienåa æi eficaci-tatea operaåiilor economice.

Obiectivele misiunii de audit

Pentru a-æi acoperi cheltuielile, institutul „X“ apeleazã æi la surse din veniturile pro-prii, obåinute din vânzarea cãråilor editate, precum æi din contractele de prestãri servicii(tipãrire carte). Institutul este ordonator teråiar de credite.

Operaåiunile supuse auditului public intern1. Auditarea modului de calcul al salariilor, legalitatea efectuãrii plãåilor, verificarea reåine-

rii æi virãrii impozitului pe salarii, a contribuåiilor la bugetul de stat, bugetul asigurãrilorsociale æi al FNUASS (Fondul Naåional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate) aferentesalariilor.

2. Auditarea cheltuielilor æi veniturilor pe baza contului de execuåie bugetarã.3. Auditarea modului de încasare a veniturilor extrabugetare æi a modului de stabilire a des-

tinaåiei acestora.4. Auditarea încasãrilor æi a plãåilor.5. Auditarea bilanåului contabil æi a patrimoniului.6. Verificarea modului de gestionare a bunurilor æi a resurselor financiare, a modului de

realizare a inventarierii, prin aplicarea procedurilor de control (controlul documentar,controlul faptic), æi prin sondaj.

7. Evaluarea mediului de control intern (CFPP – Control Financiar Preventiv Propriu).Documentele verificate de cãtre controlul financiar propriu au fost: angajamente bu-getare, registrul CFPP, rapoartele CFPP trimestriale.

168

CONTROLUL FINANCIARIII

Departamentde cercetare

Departamenttehnic-administrativ

Departamentde contabilitate

Departament de tehnoredactare

Departamentde tipografie

DIRECTOR

169

INSTITUTUL X

ALFA SRL

170

CONTROLUL FINANCIARIII

ALFA SRL

171

Durata misiunii de auditAuditul s-a desfãæurat pe durata a 11 zile.Perioada supusã auditãriiExerciåiul financiar 2005.Echipa de audit Echipa de audit a fost formatã din 2 auditori.

ExecuåiaEchipa de audit a realizat controlul prin divizarea pe categorii de operaåiuni:

● cheltuieli de personal;● cheltuieli materiale;● venituri din vânzarea de cãråi;● venituri încasate din abonamente la publicaåii.

Tehnici de audit folosite:■ Verificarea (comparaåia, examinarea, recalcularea, confirmarea, punctajul, garantarea, ur-

mãrirea);■ Observarea fizicã; ■ Interviul; ■ Analiza.

Echipa de audit a efectuat un audit de regularitate æi de sistem.În urma misiunii efectuate s-a întocmit un Raport de Audit înregistrat sub nr. 26/

31.01.2006.

Institutul XLoc. X, str. X, nr. X

Anexa nr. 1PROCES VERBAL

BUCUREÆTI, 20 IANUARIE 2006

Subsemnaåii, Ivan X æi Gavril Y, auditori, în prezenåa dnei Diaconescu X – econo-mist – æi a dnei Donåu X – casier –, am procedat la inventarierea casieriei, cu care ocazieam constatat urmãtoarele:

monetar = 0sold scriptic = 0

Soldul faptic a corespuns cu cel scriptic, drept care am încheiat prezentul procesverbal.

Auditori Economist CasierIvan X Diaconescu X Donåu XGavril Y

172

CONTROLUL FINANCIARIII

173

INSTITUTUL XLoc. X, str. X, nr. X

Anexa nr. 2

INVENTARde control efectuat prin sondaj

la biblioteca institutului la data de 23 ianuarie 2005

Auditor Bibliotecar

Nr. cota Cota Stoc Diferenåe+ –

1. 138 III 1 1 – –2. 139 III 1 1 – –3. 140 III 1 1 – –4. 141 III 2 2 – –5. 142 III 1 1 – –6. 280 III 1 1 – –7. 281 III 1 1 – –8. 282 III 1 1 – –9. 283 III 1 1 – –10. 281 III 1 1 – –11. 4935 I 1 1 – –12. 4936 I 1 1 – –13. 4937 I 1 1 – –14. 4938 I 1 1 – –15. 4939 I 1 1 – –16. 5024 I 1 1 – –17. 5025 I 1 1 – –18. 5026 I 1 1 – –19. 5027 I 1 1 – –20. 5028 I 1 1 – –

174

CONTROLUL FINANCIARIII

INSTITUTUL XLoc. X, str. X, nr. X

Anexa nr. 3

INVENTARde control efectuat prin sondaj

la biblioteca institutului la data de 20 ianuarie 2005

Auditori Responsabil

Nr. Denumire UM Stoc Diferenåecrt. material Scriptic Faptic + –1. Clor st. 9 9 – –2. Prelungitor 5 m buc. 3 3 – –3. Prelungitor 7 m buc. 3 3 – –4. Tub neon 40 W buc. 50 50 – –5. Prizebuc. 15 15 – –6. Obertainer buc. 30 30 – –7. Creioane buc. 60 60 – –8. Dischete Verbatim buc. 40 40 – –9. Dischete Sony buc. 70 70 – –10. Dischete Maxell buc. 40 40 – –11. Dosare plic buc. 24 10 – –12. Dosare cu æin[ buc. 50 50 – –13. Fiæã mijloc fix buc. 45 45 – –14. Hârtie xerox buc. 43 43 – –15. Mape plastic buc. 80 80 – –16. Detergent covoare buc. 4 4 – –17. Detergent geam buc. 6 6 – –18. Sãpun buc. 4 4 – –

INSTITUTUL XLoc. X, str. X, nr. X

Anexa nr. 4

ÎNCASÃRI DIN VÂNZÃRI DE CÃRÅI ÆI REVISTE PE ANUL 2005

1. IANUARIE = 373,80 LEI2. FEBRUARIE =152,50 LEI3. MARTIE = 16,65 LEI4. APRILIE = 130,40 LEI5. MAI = 06. IUNIE = 87,50 LEI7. IULIE = 53,50+54+54 = 161,50 LEI8. AUGUST = 09. SEPTEMBRIE = 25,10 LEI10. OCTOMBRIE = 518,60 LEI11. NOIEMBRIE = 012. DECEMBRIE = 0

TOTAL = 1466,05 LEI

Economist Întocmit

175

INSTITUTUL XLoc. X, str. X, nr. X

Anexa nr. 5

VENITURI ÎNCASATE DIN ABONAMENTE LA PUBLICAÅII

IANUARIE = 510 LEI F. 2101605/22.01.2005FEBRUARIE=725 LEI F.2101608/12.02.05 æi F. 2101607/12.02.05MARTIE = 0APRILIE = 0MAI = 0IUNIE = 100 LEI F. 2101620/03.06.05IULIE = 0AUGUST = 0SEPTEMBRIE = 0OCTOMBRIE = 0NOIEMBRIE = 86 LEI F. 2101640/27.11.2005DECEMBRIE = 0

TOTAL=1421 LEI

Economist Întocmit

176

CONTROLUL FINANCIARIII

INSTITUTUL XLoc. X, str. X, nr. X

Anexa nr. 6

CHELTUIELI DE PERSONAL ÆI CHELTUIELI MATERIALE PE ANUL 2005 LA CENTRUL DE MULTIPLICARE

1. CHELTUIELI DE PERSONAL:

- Salarii de bazã = 20957- Spor de vechime = 3736,37- Spor condiåii deosebite = 1944,40- Salarii brute = 26637, 80

- 7% CASS = 1864,65- 5% Æomaj = 1331,89- 23,33% CAS = 6214,60

TOTAL CHELTUIELI PERSONALE = 26637.80

2. CHELTUIELI MATERIALE:

- Hârtie ofset = 338,81- Carton Mediaprint = 128,30- Plãci presensibilizate = 967,28- Plãci Vela = 386,75- Aracet = 30- Cernealã neagrã = 93,38- Cernealã roæie = 22,26- Soluåie = 19,25- Creion corector = 8,19- Cauciuc = 70- Bãå plastic pentru ghilotinã = 16,50

TOTAL CHELTUIELI MATERIALE = 2053,72

TOTAL GENERAL = 28691,52

Întocmit

177

INSTITUTUL XCompartiment de Audit Intern

RAPORT DE AUDITBucureæti, 31 ianuarie 2006

Subsemnaåii, Ivan X æi Gavril Y, auditori, în baza Legii nr. 301/2002 æi a delegaåiilornr. 49 æi 50/16.01.2003 emise de Institutul X, am efectuat în perioada 20 – 31.01.2006auditul la Institutul Y din Bucureæti.

Perioada auditatã a fost 1 martie – 31 decembrie 2005.Instituåia este ordonator teråiar de credite.În perioada supusã auditului æi în perioada efectuãrii misiunii conducerea institutului a

fost asiguratã de:– prof. Popescu X – director – dr. Ionescu X – secretar ætiinåific – ec. Aramã X – contabil æef – prof. dr. Rãdulescu X – director – dr. Stoica X – secretar ætiinåific Activitatea financiar-contabilã a fost coordonatã de ec. Diaconescu X, începând cu

data de 18 iulie 2002 æi pânã în prezent.Din verificarea efectuatã rezultã cã, în general, ordonatorul de credite a respectat actele

normative în vigoare, privind utilizarea creditelor bugetare æi administrarea patrimoniului,iar deficienåele constatate se referã la:

Capitolul I: Verificarea respectãrii prevederilor legale care reglementeazã încadrarea æisalarizarea personalului, existenåa contractelor de muncã, acordarea de sporuri (vechime,doctor, toxicitate), completarea carnetelor de muncã, modul de calcul æi virarea cotelorcãtre stat.

1. Am verificat modul de angajare a personalului Institutului æi am constatat cã, deæiexistã contracte de muncã, acestea sunt încheiate sub titulatura veche a Institutului, iarpentru persoanele nou venite în unitate nu sunt încheiate contracte de muncã.

Faåã de aceastã situaåie, se impune reactualizarea contractelor de muncã æi încheiereade astfel de acte pentru noii angajaåi, sub titulatura nouã a Institutului.

Rãspund:Diaconescu X – economistVolintiru X – responsabil resurse umane

2. Am verificat respectarea legislaåiei în vigoare în ceea ce priveæte acordarea tranæelorsuperioare de spor de vechime æi am constatat cã în cazul dlui Popa X tranæa s-a acordatmai devreme cu 2 luni decât prevãd actele normative în vigoare (pe lunile noiembrie æidecembrie 2002), astfel încât persoana respectivã a încasat necuvenit suma de 21,67 lei,sumã ce va fi recuperatã pe statul de lichidare a drepturilor salariale aferante lunii ianua-rie 2006 æi va fi viratã la bugetul de stat.

Rãspunde:Diaconescu X – economist

178

CONTROLUL FINANCIARIII

3. Din verificarea modului de reåinere a cotei individuale de 1% pentru constituirea fon-dului de ajutor de æomaj, conform Legii nr. 76/2002, am constatat cã în luna noiembrie2005, dintr-o eroare, s-a omis a se reåine contribuåia dlui Stoica X.

Pe statul de lichidare a drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2005 se va reåine æisuma de 8,70 lei, aferentã lunii noiembrie 2005.

Rãspunde:Diaconescu X – economist

4. Cu ocazia verificãrii efectuate am constatat cã pe statul de platã al Institutului figu-reazã æi persoane care cumuleazã funcåii în baza Legii nr. 2/1991, dar care nu s-au supusprevederilor art. 19 (3) din HG nr. 281/1993, care stipuleazã cã în aceste cazuri angajarease face cu acordul scris al unitãåii unde aceste persoane deåin funcåia de bazã, în acestecazuri asigurându-se decalarea programului respectiv.

Pânã la data de 15 februarie 2006 se vor solicita salariaåilor respectivi adeverinåe de lalocul de muncã unde deåin funcåia de bazã, încadrându-se astfel în prevederile legale.

Rãspund:Diaconescu X – economistVolintiru X – responsabil resurse umane

5. Din verificarea modului de încadrare a personalului angajat am constatat cã în cazuldnei Georgescu X – îngrijitor cu 1/2 normã – salariul nu a fost în concordanåã cu prevede-rile Legii nr. 154/1998 æi ale OG nr. 24/2000.

Începând cu luna ianuarie 2006 se va emite o nouã decizie de încadrare care sã fie înconcordanåã cu legislaåia în vigoare, inclusiv cu OUG nr. 191/2002.

Rãspunde: Diaconescu X – economist

Capitolul II: Verificarea existenåei veniturilor extrabugetare, modul de utilizare a aces-tora, înregistrarea veniturilor æi a cheltuielilor în contabilitate.

6. În anul 2005 Institutul a încheiat cu Ministerul X un grant în valoare de 72 000 lei,care a fost realizat, încasat, fondurile fiind folosite conform devizului postcalcul pentruachiziåionarea de materiale.

Venituri extrabugetare au fost realizate în anul 2005 æi din activitatea Centrului de mul-tiplicare.

Conform legislaåiei în vigoare (HG nr. 55/1990, HG nr. 209/1990, HG nr. 384/1991),din structura Institutului face parte æi Centrul de multiplicare în componenåa cãruia intrã5 salariaåi.

Efectuându-se o analizã a activitãåii acestui sector s-au constatat urmãtoarele:– în anii 2004 æi 2005 au fost editate cãråi æi publicaåii în valoare de 9219 lei (anexa nr.

11);– încasãri efectuate din vânzarea acestora: 1466 lei (anexa 13);– tot în Centrul de multiplicare au fost tipãrite æi distribuite legitimaåii pentru

Bibliotecã, suma încasãrilor fiind de 1421 lei (vezi anexa 14);Pe de altã parte, cheltuielile ocazionate de funcåionarea respectivului sector s-au ridicat

la suma de 38135,64 lei (anexa 15) din care:– cheltuieli cu salariile: 36048,83 lei;– cheltuieli materiale: 2086, 81 lei.Se poate observa discrepanåa între cheltuielile efectuate æi veniturile realizate, menåi-

179

onându-se faptul cã o mare parte din producåia realizatã se aflã pe stoc.Faåã de cele prezentate se formuleazã urmãtoarele recomandãri:

a) analizarea, pe viitor, cu maximã atenåie a tirajelor;b) creæterea preocupãrii pentru vânzarea lucrãrilor efectuate;c) implicarea Centrului de multiplicare æi în editarea unor lucrãri cuprinse în planul altor

institute care aparåin de aceeaæi secåie cu Institutul Y.Rãspund:prof. dr. Rãdulescu X – director Economist – Diaconescu X

7. Un alt aspect rezultat din verificarea financiar-contabilã este acela cã soldul contului„Produse finite“, care reflectã stocul de cãråi æi publicaåii nevândute, aflate în gestiuneaInstitutului, precum æi soldul contului „Clienåi“, care reflectã cãråile difuzate æi neîncasate,sunt:– cont 620: 4019,6 lei;– cont 225: 3279,15 lei.

Aceste solduri nu sunt reale, din cauza neînregistrãrii în contabilitate a reevaluãrii pre-åurilor cãråilor (în urma Deciziei nr. 11/2001, cu toate cã în timpul misiunii de audit s-aprocedat la corelarea, în mare parte, a acestora). Din acest motiv se impune ca pânã la datade 28 februarie 2006 sã se finalizeze aceastã acåiune.

Mai menåionãm cã soldurile sunt considerate mari æi se impune luarea de mãsuri pen-tru difuzarea cãråilor, respectiv încasarea sumelor datorate de cãtre clienåi, având în vederecã aceste poziåii æi sume provin din anii precedenåi.

Rãspund: prof. dr. Rãdulescu X – director dr. Stoica X – secretar ætiinåificDiaconescu X – economistCapitolul III: Verificarea evidenåei patrimoniului

8. Din verificarea acestui obiectiv am constatat cã la data controlului nu erau întocmitefiæe ale mijlocului fix æi nu era completat registrul numerelor de inventar.

Aceastã deficienåã a fost semnalatã æi în cazul verificãrilor anterioare, dar aceasta nu afost remediatã de cãtre vechea echipã de conducere.

Pânã la data de 1 martie 2005 se va proceda la întocmirea fiæei mijlocului fix, se va com-pleta registrul numerelor de inventar, se vor acorda mijloacele fixe, noile numere de inven-tar, în conformitate cu HG nr. 964/1988, iar în cazul în care se vor gãsi obiecte depãæitemoral sau prezentând un grad avansat de uzurã, se vor trece pe liste separate de propuneripentru casare, aceste liste urmând a fi aprobate de forul ierarhic superior.

Rãspunde:Diaconescu X – economist

9. Am urmãrit modul de aprovizionare cu materiale æi obiecte de inventar æi am con-statat cã nu a fost respectat Regulamentul emis de cãtre Unitatea A, în sensul cã nu seîntocmesc de cãtre Compartimentele Institutului referate de necesitate (pentru bunurileaflate în magazie) sau referate de achiziåie (în cazul materialelor ce sunt necesare dar nuse gãsesc în magazie).

Pe viitor, aprovizionarea, înregistrarea æi eliberarea bunurilor trebuie sã se realizeze în con-formitate cu Regulamentul amintit, precum æi cu reglementãrile prevãzute de Ordinul Minis-terului Finanåelor nr. 123/2001 privind acordarea vizelor de control financiar-preventiv.

180

CONTROLUL FINANCIARIII

Rãspunde:Diaconescu X – economist

Capitolul IV: Respectarea dispoziåiilor legale cu privire la angajarea drepturilor æi rãs-punderilor gestionarilor.

10. Cu privire la acest obiectiv, am constatat urmãtoarele:– garanåiile materiale nu sunt constituite la nivelul prevãzut de Legea nr. 22/1969;– garanåiile existente sunt depozitate æi la CEC, æi la BCR, îngreunând din acest motiv evi-

denåa contabilã.Faåã de acest aspect se recomandã urmãtoarele mãsuri:

a) se va analiza locul în care depunerea este cea mai avantajoasã pentru gestionari, urmândca pe viitor sã se depunã garanåiile într-un singur loc;

b) nivelul garanåiilor æi al tranæelor de reåinere se va stabili în conformitate cu Legea nr.22/1969.Rãspunde:Diaconescu X – economistÎn legãturã cu recomandãrile æi mãsurile consemnate în prezentul Raport de audit, se

va raporta compartimentului de Audit Intern pânã la data de 1 martie 2006 modul în careau fost duse la îndeplinire.

Prezentul Raport de audit, din care fac parte integrantã toate documentele æi situaåiileanexã, a fost întocmit în douã exemplare, din care unul, înregistrat sub nr. 26/31 ianuarie2006, a fost depus la entitatea auditatã.

Prin semnarea Raportului de audit se recunoaæte cã au fost restituite toate actele æi do-cumentele puse la dispoziåia auditorilor.

Auditori Institutul YIvan X prof. dr. Rãdulescu X – directorGavril Y dr. Stoica X – secretar ætiinåific

ec. Diaconescu X – economist

181

1. Obiectul, rolul æifuncåiile controlului

2. Identificareaformelor de control

3. Caracterizarea pro-ceselor de control

4. Prezentarea actelorde control financiar

■ Definiåia controlului;■ Funcåiile controlului;■ Structura controlului financiar public în România;■ Cadrul juridic æi organizatoric al sistemului de control fi-

nanciar æi audit din România.

■ Formele de control, dupã momentul efectuãrii lor;■ Formele de control în raport cu interesele economico-fi-

nanciare ale entitãåii;■ Organizarea auditului public intern;■ Organizarea auditului extern.

■ Definiåia procedeelor de control;■ Variantele procedeelor de control.

■ Procesul verbal de control;■ Procesul verbal de constatare æi sancåionare a contravenåiilor.

Schemã recapitulativã

Întrebãri æi teme:I. 1. Definiåi controlul financiar.

2. Definiåi auditul.3. Enumeraåi tipurile de audit.4. Prezentaåi funcåiile controlului.5. Care sunt formele de control?6. Prezentaåi pe scurt structura organizatoricã a sistemului de control.7. Caracterizaåi procedurile de control.8. Arãtaåi care este importanåa Procesului verbal de control.

II. Test de control al cunoætinåelor:Completaåi spaåiile libere:Controlul asigurã ……….........................……. modului de îndeplinire a …...................……

1 ……........……… 2 .…………… 3 .……….…….. 4 ………..………….. 5 ………………… din activitateaeconomico-financiarã.

Auditul public intern reprezintã o activitate ……………………… de evaluare desfãæuratãîn cadrul entitãåii, funcåia de audit intern incluzând printre alte aspecte 1 ………………. 2…………………. 3 …………………… caracterului adecvat æi eficient al sistemului contabil æi alcontrolului intern.

Derularea misiunii de audit public intern presupune: 1. ………………………….2. ………………………….3. ………………………….

Formele de control, dupã momentul în care se exercitã, sunt:1. ………………………….2. ………………………….3. ………………………….

Procedeele de control financiar sunt:1. ………………………….2. ………………………….3. ………………………….4. ………………………….5. ………………………….

III. Studiu de caz – temã:La institutul „Y“ în luna aprilie 2006 au fost efectuate plãåi:

● plata salariilor – 25.000 lei (10.04.2006);● plata facturii de telefon – 260 lei (12.04.2006);● plata facturii pentru utilitãåi – 450 lei (17.04.2006);● plata facturii pentru materiale consumabile – 150 lei (25.04.2006).

Sã se completeze formularul „Angajament bugetar“ ætiind cã fondurile bugetare alo-cate pentru luna aprilie au fost de 26.000 de lei, pentru salarii, iar pentru cheltuieli materi-ale, 1.200 lei.

182

CONTROLUL FINANCIARIII

BIBLIOGRAFIE

D. Alãmîie, – Control financiar în economie. Standarde actuale æi de perspectivã, Tezã de doctorat,A.S.E., Bucureæti, 2005

Gh. D. Bistriceanu, F. Bercea, E. Macovei, – Lexicon de protecåie socialã, asigurãri æi reasigurãri, Editura Karat, Bucureæti, 1997Gh. D. Bistriceanu, – Sistemul asigurãrilor sociale din România, Editura Economicã, Bucureæti, 2002I. Bostan, – Controlul financiar, Editura Polirom, Iaæi, 2000T. Moæteanu, – Buget æi trezorerie publicã, Editura Didacticã æi Pedagogicã, Bucureæti, 1997N. Moæteanu, – Obligaåiile fiscale ale agenåilor economici, Tribuna Economicã, Bucureæti, 2000N. Moæteanu, – Impozite æi taxe 2000–2001, Editura Economicã, Bucureæti, 2001Æ. Popa, – Modernizarea controlului financiar, Editura Expert, Bucureæti, 2000Th. Stolojan, R. Tatarcan, – Integrarea æi politica fiscalã europeanã, Editura Infomarket, Braæov, 2002N. Toma, – Ghid practic pentru audit financiar æi certificarea bilanåurilor contabile, Editura

CECAR, Bucureæti, 1995I. Vãcãrel æi colectiv, – Finanåe publice, Editura Didacticã æi Pedagogicã, Bucureæti, 2002I. Vãcãrel, – Finanåe publice. Teorie æi practicã, Editura Ætiinåificã æi Enciclopedicã, Bucureæti, 1981I. Vãcãrel, – Învãåãmântul - factor important al dezvoltãrii economice, în volumul Restructurarea

teoriei economice. Învãåãmântul în faåa unei noi provocãri, Editura Economicã, Bu-cureæti, 1996

I. Vãcãrel, – Politici economice æi financiare de ieri æi de azi, Editura Economicã, Bucureæti, 1996*** – Legea privind finanåele publice, nr. 500/2002, M.Of., Partea I, nr. 597/13.08.2002*** – Anuarul Statistic al României, 2003, Institutul Naåional de Statisticã, Bucureæti, 2003*** – Legea privind Codul fiscal, nr. 571/2003, M.Of., nr. 927/23.12.2003*** – O.U.G., nr. 33/2006, completare la Legea 571/2003 privind codul fiscal*** – Legea privind venitul minim garantat, nr. 416/2001, M.Of., Partea I, nr. 401/

20.07.2001, æi actualizatã prin H.G. nr. 2302/14.12.2004*** – Legea învãåãmântului, nr. 84/1995, republicatã, M.Of., nr. 606/10.12.1999*** – Legea privind sponsorizarea, nr. 32/1994, M.Of., Partea I, nr. 129/25.05.1994, æi

modificatã prin O.G. nr. 36/29.01.1998*** – Legea privind sistemul asigurãrilor pentru æomaj æi stimularea ocupãrii foråei de

muncã, nr. 76/2002, M.Of., nr. 103/06.02.2002*** – O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile æi indemizaåiile de asigurãri sociale de sãnã-

tate, M.Of., nr. 1074/29.11.2005*** – H.G. nr. 719/2003 privind acordarea unor ajutoare financiare mamelor, M.Of., nr.

475/03.07.2003*** – Legea privind sistemul de pensii æi alte drepturi de asigurãri sociale, nr. 19/2000,

M.Of., nr.140/2000, actualizatã în 30.03.2006*** – Legea privind auditul public intern, nr. 672/2002, M.Of., nr. 953/24.12.2002*** – Legea contabilitãåii, nr. 82/1991, actualizatã, M.Of., nr. 48/14.01.2005*** – Legea privind organizarea æi funcåionarea Curåii de Conturi a României, nr. 94/ 1992,

M.Of., nr. 224/09.09.1992, modificatã si completatã prin legea nr. 77/2002, M.Of., nr.104/ 07.02.2002

*** – Legea privind proprietatea publicã æi regimul juridic al acesteia, nr. 213/1998, M.Of.,nr. 448/24.11.1998

*** – Legea privind regimul concesiunilor, nr. 219/1998, M.Of., nr. 459/30.12.1998*** – Legea privind asigurãrile pentru accidente de muncã æi boli profesionale, nr. 346/

2002

183

CUPRINS

Cap. I – VENITURILE PUBLICE1. Identificarea veniturilor bugetare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41.1. Clasificarea veniturilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61.2. Impozitele æi taxele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81.3. ~mprumuturile de stat, ajutoare æi donaåii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121.4. Veniturile proprii ale societãåilor ce aparåin statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142. Elementele impozitului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173. Impozitele directe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .223.1. Impozitul pe profit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233.2. Impozitarea microîntreprinderilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273.3. Impozitul pe salarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303.4. Impozitul pe dividende . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334. Impozitele indirecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364.1. Accizele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384.2. Taxa pe valoarea adãugatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 424.3. Taxele vamale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 494.4. Taxele de timbru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 535. Impozitele æi taxele locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Cap. II – CHELTUIELILE PUBLICE1. Clasificarea cheltuielilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 602. Prezentarea cheltuielilor publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 722.1. Cheltuieli pentru finanåarea acåiunilor socioculturale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 722.1.1. Caracterizare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 722.1.2. Cheltuieli publice pentru învãåãmânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 762.1.3. Cheltuielile publice pentru culturã, religie, acåiuni sportive æi de tineret . . . . 792.1.4. Cheltuieli publice pentru sãnãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 822.1.5. Cheltuieli publice pentru securitate socialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 832.2. Cheltuieli publice pentru sistemul asigurãrilor sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 942.3. Cheltuielile publice pentru acåiuni economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1232.3.1. Cheltuielile publice pentru industrie, transporturi, drumuri, servicii

æi dezvoltãri publice æi locuinåe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1262.3.2. Cheltuielile publice pentru agriculturã æi silviculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1272.3.3. Cheltuielile publice pentru protecåia mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1292.3.4. Cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1312.3.5. Cheltuieli privind administraåia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

Cap. III – CONTROLUL FINANCIAR3.1. Obiectul, rolul æi funcåiile controlului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1383.2. Identificarea formelor de control . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1403.3. Caracterizarea procedeelor de control . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1543.4. Prezentarea actelor de control financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1573.5. Studiu de caz privind auditul intern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183

184

CONTROLUL FINANCIARIII