romÂnia - madrold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · comisia...

217
Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI SPECIAL DE PREADERARE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000 - 2005 Ref.: EUROPEAID/120658/D/SV/RO Raport Final 24 martie 2006 În asociere cu: DDH CONSULTING parte a

Upload: others

Post on 24-Jan-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Comisia Europeană Programul SAPARD

ROMÂNIA

ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIAREA PROGRAMULUI SPECIAL DE

PREADERARE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ ÎN ROMÂNIA ÎN

PERIOADA 2000 - 2005 Ref.: EUROPEAID/120658/D/SV/RO

Raport Final

24 martie 2006

În asociere cu:

DDH CONSULTINGparte a

Page 2: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

CUPRINS LISTĂ DE ABREVIERI................................................................................................................................. 6

SUMAR EXECUTIV: CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI........................................................................ 7

CONCLUZII GENERALE .................................................................................................................................. 8 Măsura 1.1: Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole............................................... 8 Măsura 2.1: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale .......................................................... 10 Măsura 3.1: Investiţii în exploataţiile agricole ...................................................................................... 11 Măsura 3.4: Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative............................................................................................................. 13 Măsura 4.1: Îmbunătăţirea pregătirii profesionale................................................................................ 14 Măsura 4.2: Asistenţă tehnică ................................................................................................................ 14 La nivelul programului ........................................................................................................................... 14 Analiza regională.................................................................................................................................... 16 Administraţia .......................................................................................................................................... 16 Evaluarea impactului de mediu (EIM) ................................................................................................... 18

RECOMANDĂRI: MANAGEMENTUL INSTITUŢIONAL AL PROGRAMULUI ..................................................... 18 1. Sporirea rolului Autorităţii de Management ............................................................................... 18 2. Întărirea organizării instituţionale pe o singura linie şi două niveluri începând cu 2007.......... 19 3. Utilizarea în mod activ a indicatorilor de output, rezultat şi impact........................................... 19 4. Creşterea gradului de participare a actorilor implicaţi .............................................................. 20 5. Consolidarea ANCA .................................................................................................................... 20

RECOMANDĂRI: DESIGN-UL PROGRAMULUI............................................................................................... 20 6. Dezvoltarea sistemului de sprijin pentru accesarea Programului .............................................. 21 7. Creşterea gradului de comasare a terenurilor ............................................................................ 21 8. Utilizarea strategică a criteriilor de eligibilitate şi selecţie din 2007......................................... 21 9. Realism în stabilirea obiectivelor ................................................................................................ 22 10. Iniţierea activităţilor de marketing generic ................................................................................. 22 11. Posibilitatea contractării în Euro................................................................................................ 22 12. Eliminarea restricţiei privind numărul de proiecte pe beneficiar ............................................... 22 13. Limite de buget mai mari sau lipsa restricţiilor bugetare ........................................................... 23 14. Eliminarea cerinţei privind conformitatea deplină după realizarea proiectului......................... 23 15. Eliminarea verificării privind funcţionalitatea care constituie un obstacol în acordarea ultimei plăţi în cadrul proiectului ............................................................................................................ 24 16. Pragul schimbărilor în ceea ce priveşte soluţiile tehnice ale proiectelor ................................... 24 17. Eliminarea solicitărilor de documentaţii inutile pentru produsele importate ............................. 24 18. Reducerea numărului de cereri de plată de la 5 la 3................................................................... 25 19. Aprobarea de a iniţia proiecte înainte de semnarea contractului proiectului, dar pe propriul risc al beneficiarului ........................................................................................................................... 25 20. Procedura de selecţie rapidă pentru proiectele mai mici pe propriul risc al beneficiarului ...... 25 21. Susţinerea costului investit .......................................................................................................... 25 22. Renunţarea la transmiterea manuală a cererilor ........................................................................ 26

RECOMANDĂRI: ADMINISTRAŢIA ŞI DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ....................................................... 26 23. Creşterea rolului BRIPS .............................................................................................................. 27 24. Îmbunătăţirea informării în cadrul BRIPS .................................................................................. 27 25. Direcţionarea informaţiilor ......................................................................................................... 27 26. Îmbunătăţirea ghidurilor pentru solicitanţi................................................................................. 27 27. Realizarea de dosare standard pentru proiecte........................................................................... 28 28. Cereri de plată îmbunătăţite realizate prin îmbunătăţirea instrucţiunilor oferite beneficiarilor 28 29. Dezvoltarea şi implementarea sistemului de tehnologia informaţiei........................................... 28

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 1

Page 3: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

30. Evaluarea necesităţilor de instruire a noului personal ............................................................... 29 RECOMANDĂRI: EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU............................................................................... 29

31. Realizarea unor proceduri EIM mult mai eficace ....................................................................... 29 32. Elaborarea unui pachet standard pentru pregătirea EIM........................................................... 29 33. Întărirea capacităţii personalului din BRIPS şi AS în problemele legate de EIM ...................... 29 34. Măsura 3.3 să devină o prioritate................................................................................................ 30 35. Măsura 3.5 să devină strategică .................................................................................................. 30 36. Intensificarea instruirii pe probleme de agro-mediu................................................................... 30

1. INTRODUCERE ........................................................................................................................................31

1.1. EVALUAREA PROGRAMULUI ................................................................................................................ 31 1.2. METODOLOGIA DE EVALUARE ŞI COLECTARE A DATELOR .................................................................. 32

1.2.1. Criterii de evaluare....................................................................................................................... 32 1.2.2. Întrebări de evaluare .................................................................................................................... 33 1.2.3. Colectarea datelor ........................................................................................................................ 34

2. CONTEXTUL ŞI ELABORAREA PROGRAMULUI.......................................................................... 38

2.1. ELABORAREA PROGRAMULUI .............................................................................................................. 38 2.2. RELEVANŢA ŞI OPORTUNITATEA STRATEGIEI SAPARD ŞI A METODOLOGIEI DE IMPLEMENTARE ..... 41

2.2.1. Validitatea analizei SWOT............................................................................................................ 41 2.2.2. Relevanţa şi oportunitatea strategiei SAPARD ............................................................................ 42 2.2.3. Eficacitatea şi eficienţa metodelor de implementare.................................................................... 44 2.2.4. Rezumat......................................................................................................................................... 45

2.3. SAPARD – ANALIZĂ CONTEXTUALĂ .................................................................................................. 46 2.3.1. Politica recentă şi curentă agricolă şi de dezvoltare rurală în România..................................... 46 2.3.2. Concluzii iniţiale........................................................................................................................... 52

2.4. RESTABILIREA CADRULUI LOGIC AL PROGRAMULUI .......................................................................... 53

3. ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A MĂSURILOR DIN CADRUL .................... PROGRAMULUI ................................................................................................................................... 59

3.1. ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A MĂSURII 1.1................................................................ 59 3.1.1. Relevanţă şi coerenţă.................................................................................................................... 59 3.1.2. Eficacitate ..................................................................................................................................... 60 3.1.3. Efecte 64 3.1.4. Eficienţă şi utilitate....................................................................................................................... 72 3.1.5. Durabilitate................................................................................................................................... 73

3.2. ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A MĂSURII 2.1................................................................ 73 3.2.1. Relevanţă şi coerenţă.................................................................................................................... 73 3.2.2. Eficacitate ..................................................................................................................................... 74 3.2.3. Efecte ............................................................................................................................................ 76 3.2.4. Eficienţă şi utilitate....................................................................................................................... 79 3.2.5. Durabilitate .............................................................................................................................. ....81

3.3. ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A MĂSURII 3.1................................................................ 82 3.3.1. Relevanţă şi coerenţă.................................................................................................................... 82 3.3.2. Eligibilitate şi selecţie................................................................................................................... 83 3.3.3. Eficacitate ..................................................................................................................................... 84 3.3.4. Efecte ............................................................................................................................................ 85 3.3.5. Durabilitate................................................................................................................................... 91

3.4. ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A MĂSURII 3.4................................................................ 92 3.4.1. Relevanţă şi coerenţă.................................................................................................................... 92 3.4.2. Eficacitate ..................................................................................................................................... 94 3.4.3. Efecte ............................................................................................................................................ 94 3.4.4. Durabilitate................................................................................................................................. 101

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 2

Page 4: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

3.5. MĂSURA 4.1 ÎMBUNĂTĂŢIREA PREGĂTIRII PROFESIONALE............................................................... 102 3.5.1. Obiective ..................................................................................................................................... 102 3.5.2. Relevanţă şi coerenţă.................................................................................................................. 102 3.5.3. Eficacitate şi eficienţă................................................................................................................. 103 3.5.4. Rezultate/impact anticipat .......................................................................................................... 105

3.6. MĂSURA 4.2 ASISTENŢĂ TEHNICĂ..................................................................................................... 105 3.6.1. Obiective ..................................................................................................................................... 105 3.6.2. Relevanţă şi coerenţă.................................................................................................................. 106 3.6.3. Eficacitate şi eficienţă................................................................................................................. 106 3.6.4.Rezultate/impact anticipat ........................................................................................................... 108

3.7. MĂSURA 1.2 ÎMBUNĂTĂŢIREA STRUCTURILOR PENTRU CONTROLUL CALITĂŢII, CONTROLUL VETERINAR ŞI FITOSANITAR, PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI PROTECŢIA CONSUMATORULUI ........................................................................................................................... 109

3.7.1. Obiective ..................................................................................................................................... 109 3.7.2. Relevanţă şi coerenţă.................................................................................................................. 110 3.7.3. Eficacitate şi eficienţă................................................................................................................. 110 3.7.4. Rezultate/impact anticipat .......................................................................................................... 110 3.7.5. Eficacitatea costurilor ................................................................................................................ 111 3.7.6. Durabilitate................................................................................................................................. 111

3.8. MĂSURA 2.2 MANAGEMENTUL RESURSELOR DE APĂ ÎN AGRICULTURĂ ........................................... 111 3.8.1. Relevanţă şi coerenţă.................................................................................................................. 112 3.8.2. Eficacitate şi eficienţă................................................................................................................. 112 3.8.3. Rezultate/impact anticipat .......................................................................................................... 113 3.8.4. Durabilitate................................................................................................................................. 113

3.9. MĂSURA 3.2 CONSTITUIREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI ........................................................... 114 3.9.1. Relevanţă şi coerenţă.................................................................................................................. 115 3.9.2. Eficacitate şi eficienţă................................................................................................................. 116 3.9.3. Rezultate/impact anticipat .......................................................................................................... 116 3.9.4. Durabilitate................................................................................................................................. 116

3.10. MĂSURA 3.3 METODE DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ DESTINATE SĂ PROTEJEZE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI SĂ MENTINA PEISAJUL RURAL....................................................................................................... 116 3.11. MĂSURA 3.5. SILVICULTURA ........................................................................................................... 117

3.11.1. Relevanţă şi coerenţă................................................................................................................ 118 3.11.2. Eficacitate şi eficienţă............................................................................................................... 119 3.11.3. Rezultate/impact anticipat ........................................................................................................ 119 3.11.4. Durabilitate............................................................................................................................... 120

4. SINTEZA STUDIILOR DE CAZ .......................................................................................................... 121

4.1 Metoda ....................................................................................................................................... 121 4.2 Rezultate..................................................................................................................................... 121

5. EVALUAREA PE TERMEN MEDIU A PROGRAMULUI............................................................... 131

5.1. ANALIZA FINANCIARĂ........................................................................................................................ 131 5.2. RELEVANŢĂ ŞI COERENŢĂ.................................................................................................................. 135

5.2.1. Relevanţă şi coerenţă internă ..................................................................................................... 135 5.2.2. Relevanţă şi coerenţă externă..................................................................................................... 136

5.3. EFICACITATE TEHNICĂ ....................................................................................................................... 136 5.4. EFECTE ............................................................................................................................................... 137

5.4.1. Efectul zero ................................................................................................................................. 137 5.4.2. În ce măsură Programul a contribuit la ajustarea sectorului agricol şi a economiei rurale la standardele Comunitare şi la pregătirea acestora pentru implementarea Acquis-ului Comunitar? A contribuit Programul la iniţierea şi îmbunătăţirea implementării obiectivelor şi procedurilor PAC la nivel administrativ? ................................................................................. 139

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 3

Page 5: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

5.4.3. În ce măsură Programul a ajutat la stabilizarea populaţiei rurale?.......................................... 139 5.4.4. În ce măsură programul a contribuit la conservarea şi revitalizarea moştenirii rurale şi tradiţiilor culturale? .................................................................................................................. 140 5.4.5. În ce măsura programul a condus la crearea/menţinerea oportunităţilor de ocupare a fortei de munca în zona rurală?............................................................................................................... 140 5.4.6. În ce măsură programul a facilitat / a promovat investiţiile străine în sectorul agricol/zonele rurale? ....................................................................................................................................... 142 5.4.7. În ce măsură programul a condus la îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei beneficiare? ............................................................................................................................... 142 5.4.8. În ce grad măsurile sprijinite financiar au contribuit la diversificarea economiei rurale şi ....... la îmbunătăţirea situaţiei pieţei în zonele rurale?......................................................................... 142 5.4.9. Care este impactul implementării programului asupra competitivităţii şi accesului sporit al produselor agroalimentare româneşti pe pieţele internaţionale? ............................................. 143

5.5. DURABILITATE ................................................................................................................................... 143

6. ANALIZA REGIONALĂ ....................................................................................................................... 145

6.1. REGIUNILE.......................................................................................................................................... 145 6.1.1. Distribuţia regională anticipată a absorbţiei asistenţei financiare SAPARD............................ 145 6.1.2. Metodologie ................................................................................................................................ 147

6.2. REZULTATE ........................................................................................................................................ 148 6.2.1. Conturi regionale........................................................................................................................ 151 6.2.2. Posibile explicaţii ale deviaţiilor de la ponderea regională anticipată ale investiţiilor asistate financiar de SAPARD ................................................................................................................ 153 6.2.3. Concluzii şi recomandări............................................................................................................ 156

7. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU ......................................................................................... 158

7.1. INTRODUCERE .................................................................................................................................... 158 7.2. SITUAŢIA PREZENTĂ ŞI EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU............................................................. 159 7.3. SITUAŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN RELAŢIE CU AGRICULTURA ŞI MEDIUL RURAL .................... 161

7.3.1. Suprafaţa agricolă ...................................................................................................................... 161 7.3.2. Calitatea mediului în legătură cu activităţile din agricultură .................................................... 162 7.3.3. Calitatea aerului ......................................................................................................................... 163 7.3.4. Calitatea apei.............................................................................................................................. 164 7.3.5. Calitatea solului.......................................................................................................................... 165 7.3.6. Habitatele naturale, fauna şi flora sălbatică .............................................................................. 166 7.3.7. Aşezările rurale .......................................................................................................................... 167

7.4. REGLEMENTĂRILE CE RELEVANTE PENTRU EIM .............................................................................. 168 7.4.1. Reglementări CE privind EIM .................................................................................................... 168 7.4.2. Alte directive privind mediul înconjurător legate de Programul SAPARD................................ 169 7.4.3. Legislaţia românească privind EIM ........................................................................................... 170

7.5. EVALUAREA ARANJAMENTELOR INSTITUŢIONALE/ADMINISTRATIVE REFERITOARE LA EIM........... 173 7.5.1. Evaluarea aranjamentelor instituţionale/administrative cu privire la EIM............................... 173 7.5.2. Evaluarea capacităţii administrative cu referire la EIM ........................................................... 174

7.6. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBAREA ÎNCRUCIŞATĂ ..................................................................................... 176 7.7. MĂSURI ACREDITATE ......................................................................................................................... 177

7.7.1. Măsura 1.1 – Îmbunătăţirea prelucrării şi a marketingului produselor agricole şi piscicole ... 177 7.7.2. Măsura 2.1: “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”.......................................... 180 7.7.3. Măsura 3.1: “Investiţii în exploataţiile agricole”..................................................................... 182 7.7.4. Măsura 3.4 – Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative ................................................................................................... 184

7.8. INDICATORI ŞI MĂSURI ....................................................................................................................... 186

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 4

Page 6: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

8. CADRUL ADMINISTRATIV ŞI INSTITUŢIONAL.......................................................................... 189

8.1. STRUCTURA DE IMPLEMENTARE SAPARD........................................................................................ 190 8.1.1. Obiective ..................................................................................................................................... 191 8.1.2. Eficacitate ................................................................................................................................... 191 8.1.3. Opinia beneficiarilor .................................................................................................................. 194 8.1.4. Concluzie .................................................................................................................................... 197

8.2. PROCEDURI DE IMPLEMENTARE ......................................................................................................... 197 8.2.1. Obiective ..................................................................................................................................... 198 8.2.2. Descrierea procedurilor de implementare.................................................................................. 198 8.2.3. Evaluarea eficacităţii implementării procedurilor..................................................................... 202 8.2.4. Surse de informare...................................................................................................................... 207 8.2.5. Eficacitatea şi eficienţa costului ................................................................................................. 208

8.3. MONITORIZARE .................................................................................................................................. 210 8.3.1. Obiective ..................................................................................................................................... 210 8.3.2. Eficacitatea Monitorizării........................................................................................................... 211

8.4. PERSONAL, EDUCAŢIE ŞI INSTRUIRE .................................................................................................. 212 8.4.1. Număr personal .......................................................................................................................... 212 8.4.2. Managementul ............................................................................................................................ 213 8.4.3. Educaţia şi instruirea ................................................................................................................. 214 8.4.4. Concluzii ..................................................................................................................................... 215

9. ANEXE..................................................................................................................................................... 216

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 5

Page 7: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

LISTĂ DE ABREVIERI ANCA Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă AM Autoritatea de Management AMF Acordul Multianual de Finanţare APM Agenţia de protecţie a mediului AS Agenţia SAPARD AT Asistenţă tehnică BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BRIPS Birouri Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD CC Comitet Coordonator CE Comisia Europeană CM Comitetul de Monitorizare DADR Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală EIM Evaluarea impactului de mediu ETM Evaluare pe termen mediu FAO Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite FRDS Fondul Român de Dezvoltare Socială IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control IPPC Controlul şi combaterea integrată a poluării IT Tehnologia informaţiei ÎEC Întrebări comune de evaluare ÎES Întrebări specifice de evaluare LogFrame Metodologia cadrului logic MAPDR Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale MIE Ministerul Integrării Europene PAC Politica Agricolă Comună PNADR Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală RICA Reţeaua de informaţii contabile agricole SAPARD Programul Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală SWOT Analiza punctelor tari şi slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor TCEE Ţări Central şi Est-Europene TOR Termeni de referinţă UE Uniunea Europeană

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 6

Page 8: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

Sumar executiv: concluzii şi recomandări Acest raport final de evaluare a fost pregătit de consorţiul conducător Agrotec incluzând Kvistgaard Consult/DDH Consulting în asociaţie cu un număr de experţi locali şi internaţionali în perioada 27 octombrie 2005 – 28 februarie 2006. Această actualizare a evaluării intermediare examinează rezultatele Programului SAPARD din România în primii cinci ani de viaţă ai Programului. Analiza are drept scop evaluarea compatibilităţii sale cu concluziile analizei ex-ante, şi relevanţa obiectivelor vizate în conformitate cu cele stabilite în Program şi să ofere recomandări pentru îmbunătăţirea Programului în vederea satisfacerii criteriilor de aderare. Evaluarea se bazează pe colectarea de date amănunţite la nivelul beneficiarilor prin anchete pe bază de chestionare şi studii de caz, interviuri cu actorii implicaţi şi personalul MAPDR şi Agenţia SAPARD. Raportul include un capitol introductiv 1 care descrie obiectivele programului şi evaluarea, precum şi abordarea metodologică. Capitolul 2 prezintă o analiză a relevanţei şi oportunităţii strategiei SAPARD şi metodologia de implementare, precum şi metodologia cadrului logic a Programului revizuită, urmată de o actualizare a evaluării intermediare a măsurilor programului (capitolul 3), sinteza studiilor de caz realizate (capitolul 4) şi o evaluare intermediară la nivelul programului (capitolul 5). Capitolul 6 prezintă analiza regională a distribuţiei sprijinului SAPARD, iar Evaluarea Impactului de Mediu este prezentată în capitolul 7. Administraţia şi organizarea instituţională a SAPARD sunt evaluate în capitolul 8. În final, raportul conţine anexele la raport: termenii de referinţă, abordarea metodologică şi chestionarele din cadrul anchetei adresate beneficiarilor şi Agenţiei SAPARD. În cele ce urmează în cadrul acestui sumar executiv prezentăm pe scurt concluziile generale ale acestei actualizări a evaluării intermediare răspunzând la întrebările de evaluare ridicate în cadrul termenilor de referinţă. Concluziile sunt prezentate pentru fiecare din Măsurile implementate, la nivelul Programului, pentru analiza regională şi în final pentru Administraţie şi Evaluarea Impactului de Mediu. Am realizat de asemenea un rezumat al recomandărilor aferente extrase din evaluare, şi am oferit de asemenea o indicaţie privind nivelul relevant de intervenţie necesar pentru a urma recomandarea respectivă: nivelul măsurilor, nivelul programului şi nivelul reglementării/Comisiei. Recomandările minore la nivelul măsurii pot fi aplicate imediat, în timp ce modificările majore vor necesita modificări la nivelul programului. Nivelul Regulamentului şi al Comisiei se află – în mod evident – dincolo de acţiunea imediată a AM, dar recomandările la acest nivel ar putea inspira AM şi reprezentanţii Comisiei să acţioneze într-o etapă ulterioară. Recomandările sunt structurate în conformitate cu nivelul programului (management şi design instituţional), nivelul administrativ (informare, proceduri de implementare şi capacitate instituţională a AS) şi în final nivelul EIM. Ar trebui adăugat că lista de recomandări nu ia în considerare faptul că modificările măsurilor şi programului probabil nu sunt realiste în etapa prezentă a implementării programului. Va fi aproape imposibil pentru AM şi ulterior pentru AS să pregătească, să decidă şi să implementeze schimbări în momentul de faţă, şi în acelaşi timp să se aştepte ca schimbările să aibă un impact în perioada care a mai rămas din program. Totuşi, acestea ar putea fi relevante pentru pregătirile în curs ale perioadei programului 2007-2013, şi prin urmare sunt prezentate.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 7

Page 9: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

Concluzii generale Concluziile generale sunt următoarele: Până în prezent, implementarea Programului a demonstrat efecte considerabile asupra indicatorilor relevanţi utilizaţi pentru a măsura rezultatele şi impactul. Aceste efecte includ contribuţii importante la creşterea economică a beneficiarilor sprijiniţi financiar, cu mult peste rata de creştere economică medie din România, crearea de numeroase locuri de muncă în producţia primară şi în sectorul prelucrării, şi o competitivitate şi productivitate îmbunătăţită realizată în conformitate cu standardele UE privind calitatea şi siguranţa produselor, mediul înconjurător, condiţiile de lucru şi bunăstarea animalelor. Programul a contribuit în mod semnificativ la îmbunătăţirea nivelului de trai din zona rurală prin investiţii în infrastructura rurală şi prin crearea de noi posibilităţi de obţinere de venituri alternative. Programul a făcut ca spaţiul rural să fie un loc cu condiţii mult mai bune de trai comparativ cu situaţia în care nu ar fi existat sprijinul financiar al Programului. Administrarea programului este realizată cu o eficacitate sporită a costurilor şi cu un grad înalt de satisfacţie a utilizatorului final. Programul a contribuit de asemenea la dezvoltarea competenţelor şi calificărilor relevante pentru administrarea programelor UE în cadrul Agenţiei SAPARD şi a MAPDR, şi a contribuit de asemenea la dezvoltarea competenţelor actorilor implicaţi şi beneficiarilor în general, asigurând o dezvoltare viitoare promiţătoare a sectorului. În lumina acestor rezultate pozitive, o concluzie care se detaşează este de asemenea că absorbţia fondurilor a fost relativ limitată până acum, cu excepţia Măsurii 2.1. Acest lucru nu este pe măsura aşteptărilor în sensul că efectele proiectelor care au fost implementate până acum sunt considerabile şi că nevoile de dezvoltare ale zonelor rurale sunt foarte mari. Cauzele primare ale absorbţiei relativ scăzute a fondurilor este acreditarea cu întârziere a măsurilor importante, cum ar fi Măsura 3.1 “Investiţii în exploataţiile agricole”, precum şi rezervei băncilor şi potenţialilor solicitanţi în ceea ce priveşte asumarea riscului. Sunt necesare măsuri pentru reducerea riscurilor, fără a compromite adiţionalitatea investiţiilor, pe plan naţional ca şi în modificările cadrului de reglementare al UE.

Măsura 1.1: Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole Putem afirma fără nici o îndoială că măsura 1.1 este deosebit de relevantă pentru dezvoltarea industriei agro-alimentare în România. Nevoia de restructurare şi modernizare a sectorului este mare, iar modernizarea este necesară, având în vedere importanţa sectorului. Mai mult, ca o consecinţă a importanţei sectorului, măsura este coerentă cu alte măsuri ale programului, precum şi cu alte politici naţionale, stimulând dezvoltarea economiei româneşti. Marea majoritate a investiţiilor din cadrul acestei măsuri sunt orientate către investiţii în noi capacităţi şi îmbunătăţirea procesării, dat fiind faptul ca 90% din fondurile alocate au vizat aceste obiective. Numai câteva proiecte au vizat în mod explicit respectarea standardelor UE, chiar dacă capacităţile noi sau îmbunătăţite de producţie şi depozitare implică în mod evident respectarea standardelor UE. În ciuda relevanţei şi importanţei măsurii, atât eficacitatea financiară (61%) cât şi eficacitatea tehnică (11%) este scăzută, conducând la concluzia că absorbţia fondurilor pare să fi fost restricţionată în mare măsură, ceea ce este sub nivelul aşteptărilor. Două criterii de eligibilitate - conform beneficiarilor şi actorilor implicaţi - au contribuit la o eficacitate redusă: un proiect o

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 8

Page 10: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

singură dată şi două proiecte în total pe întreaga perioadă a programului sunt considerate ca restrictive în ceea ce priveşte absorbţia financiară împreună cu criteriul introdus în septembrie 2004, conform căruia respectarea în totalitate a standardelor UE trebuie realizată într-o singură fază de implementare a proiectului. Pe de altă parte, creşterea limitei investiţiilor eligibile (mărimea proiectului) a fost apreciată. Lipsa accesului la resurse pentru cofinanţarea sprijinului public a fost de asemenea menţionată de către câţiva actori implicaţi ca motiv al eficacităţii scăzute. Dacă totuşi examinăm dependenţa de sprijinul public pentru realizarea investiţiilor, observăm că măsura prezintă un nivel al efectului zero de 21,8 % în medie, egal cu 29 mil. EURO, indicând faptul ca o proporţie relativ mare de investiţii ar fi putut fi realizate în absenţa sprijinului programului. Nivelul efectului zero este egal cu nivelul din ţări precum Republica Cehă şi Slovacia, unde absorbţia financiară scăzută nu a fost observată în cazul acestei măsuri în cadrul implementării Programului SAPARD. De asemenea, observăm că beneficiarii şi-au finanţat partea lor de co-finanţare prin împrumuturi bancare care reprezintă 63% din sursele de co-finanţare în timp ce economiile private au reprezentat 36% în medie, dar în acelaşi timp observăm că investitorii care îşi pot co-finanţa investiţia din surse private în general o fac în proporţie de 100%. Alte surse sunt extrem de rare şi reprezintă numai 1% sau aproximativ 1,5 mil. EURO, din care numai câteva sute de mii provin din investiţii străine. În general beneficiarii consideră că Programul a îmbunătăţit numai într-o anumită măsură accesul la alte fonduri naţionale. Aceste rezultate indică faptul că probabil elaborarea măsurii (criterii, limite) mai mult decât dificultăţile privind accesul la cofinanţare au determinat eficacitatea scăzută a acestei măsuri. Aceste rezultate nu sunt pe măsura aşteptărilor, în sensul că efectele (outputuri, rezultate şi impacturi) proiectelor implementate în cadrul acestei măsuri au fost deosebit de pozitive. 87% dintre beneficiari au fost de părere că, competitivitatea a crescut « în mare măsură » datorită investiţiei şi că cifra lor de afaceri a crescut în % din 2000 până în 2004. Se poate observa o rată de creştere reală pozitivă în 2003 şi 2004 egală cu 8% în comparaţie cu 5%, respectiv rata de creştere a economiei româneşti în 2003. Cifrele indică faptul că în cadrul măsurii 1.1 beneficiarii au putut să-şi mărească cifra de afaceri cu mult peste media economiei româneşti, reflectând o creştere generală a competitivităţii. Se poate afirma că beneficiarii cu rate de creştere foarte mari ar fi avut aceleaşi rate de creştere şi în absenţa sprijinului de la SAPARD. Prin urmare am analizat relaţia dintre beneficiarii cu rate de creştere reală foarte mari şi beneficiarii care depind de sprijinul financiar SAPARD presupunând că ratele lor mari de creştere s-ar corela cu dependenţa scăzută de susţinerea financiară de la SAPARD (efect zero mare). Cifrele nu indică o imagine clară a acestei corelaţii conducând la concluzia că ratele mari de creştere au fost obţinute în aceeaşi masură de beneficiarii cu dependenţă scăzută de sprijinul SAPARD ca şi de beneficiarii cu dependenţă mai mare de sprijinul SAPARD. Cifra de afaceri crescută se bazează în primul rând pe piaţa naţională, întrucât se observă un număr scăzut de beneficiari a căror producţie este exportată. Pe de altă parte, comerţul exterior nu este distant faţă de beneficiarii proiectelor. Aproximativ 70 mil. Euro sunt investite în România pentru achiziţionarea de produse şi servicii necesare investiţiilor, dar mai mult de 70% din investiţii (185 mil. EURO) sunt folosite pentru produse şi servicii importate.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 9

Page 11: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

În afară de creşterea competitivităţii, observăm şi alte efecte semnificative ale investiţiilor relevante pentru proiect, program sau pentru sector, cum ar fi calitatea produselor, condiţiile de muncă şi starea mediului înconjurător. Un efect extrem de important al programului este crearea de noi locuri de muncă. În total se estimează că între 13.000 şi 22.500 de locuri de muncă au fost create sau menţinute în cadrul măsurii 1.1 datorită sprijinului financiar, din care între 6.000 – 10.000 locuri de muncă pentru femei. În general se poate concluziona pe de o parte că efectele măsurii sunt pozitive, dar pe de altă parte putem concluziona că numărul proiectelor şi utilizarea resurselor disponibile nu este la nivelul aşteptărilor, în special dacă luăm în considerare rezultatele pozitive ale proiectelor implementate, nevoile de investiţii şi importanţa sectorului.

Măsura 2.1: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale Gradul ridicat al relevanţei şi coerenţei acestei măsuri privind dezvoltarea infrastructurii rurale este demonstrat de utilizarea în întregime a resurselor alocate într-o perioadă foarte scurtă de timp de la deschiderea măsurii. Eficacitatea financiară este de 100 % şi eficacitatea tehnică în ceea ce priveşte numărul proiectelor este de 80 %. Fonduri suplimentare sunt alocate acestei măsuri pentru a satisface cererea. Se poate concluziona că numărul cererilor care depăşeşte de 3 ori resursele alocate confirmă nevoia de investiţii în infrastructura rurală din România şi accentuează relevanţa măsurii. Coerenţa cu alte măsuri şi alte politici este de asemenea satisfăcătoare într-o mare măsură, măsura contribuind la asigurarea infrastructurii necesare pentru populaţia din mediul rural şi fermieri, precum şi pentru firmele din zonele rurale. Planificarea măsurii în ceea ce priveşte eligibilitatea şi criteriile de selecţie este considerată satisfăcătoare de către beneficiarii şi actorii implicaţi, conducând de asemenea la o eficacitate tehnică şi financiară ridicată. Eficacitatea tehnică impresionantă a acestei măsuri ar putea fi totuşi o reflectare a cuantificărilor nerealiste ale obiectivelor operaţionale şi a lipsei de cunoştinţe privind costurile unitare în cadrul fiecărei submăsuri. Efectul zero pentru măsura 2.1 este calculat a fi 4,4%, egal cu 21 mil. EURO, un nivel comparabil cu cel înregistrat în Slovacia şi foarte scăzut în comparaţie cu nivelurile înregistrate în Republica Cehă şi Slovenia. Putem concluziona că există o dependenţă puternică de sprijinul oferit pentru investiţiile în infrastructură, din moment ce aproximativ două treimi din investiţii nu ar fi fost realizate dacă nu ar fi existat un sprijin. Aceste rezultate sunt confirmate de studiile de caz, indicând faptul că 100% din finanţarea publică pentru proiecte reprezintă investiţii uriaşe în comparaţie cu bugetele locale pentru investiţii în infrastructură şi întreţinerea acesteia. Sprijinul programului reprezintă un nivel ridicat de adiţionalitate şi este complementar investiţiilor locale. Ne preocupă faptul că municipalităţile nu dispun de resursele necesare pentru a asigura întreţinerea adecvată a noilor investiţii în infrastructură în anii următori. În consecinţă, considerăm că acest lucru reprezintă un risc ridicat în ceea ce priveşte durabilitatea investiţiilor. Pagubele inundaţiilor din anul 2005 au indicat necesitatea unei bune întreţineri a investiţiilor, precum şi consecinţele absenţei resurselor necesare. Totuşi, dependenţa de fondurile programului înseamnă de asemenea, că efectele prezentate sunt în mare măsură efecte nete şi nu ar fi fost posibile fără sprijinul financiar al programului.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 10

Page 12: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

Măsura 2.1 a îmbunătăţit competitivitatea zonelor rurale comparativ cu o situaţie fără ajutor financiar de la SAPARD. 87% din beneficiari au declarat că s-a îmbunătăţit în mare măsură calitatea vieţii populaţiei rurale datorită sprijinului financiar al programului, şi un alt rezultat, de asemenea pozitiv, dar nu într-o măsură la fel de mare, a fost identificat ca fiind capacitatea zonelor rurale de a menţine pe loc populaţia. Investiţiile sunt benefice pentru populaţie, fiind utilizate de o mare parte a populaţiei rurale din zonele în care există proiecte. În medie, 62,6% din investiţii în cadrul acestei măsuri sunt utilizate pentru produse şi servicii produse în România, ceea ce înseamnă că aproape 300 mil. EURO au fost cheltuiţi pentru bunuri şi servicii produse şi livrate pe plan naţional. Acesta este un procent ridicat şi reprezintă un rezultat pozitiv, contribuind la utilitatea investiţiilor în ceea ce priveşte activitatea economică multiplicată. Am estimat că au fost create sau menţinute între 2.400 şi 15.000 de locuri de muncă, din care între 800 şi 3.450 de locuri de muncă au fost pentru femei. În consecinţă, investiţiile în infrastructura rurală au contribuit la obiectivele programului de creare de noi locuri de muncă într-o măsură satisfăcătoare. În consecinţă, datorită infrastructurii îmbunătăţite şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii în zonele rurale, investiţiile în întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii rurale şi a diverselor facilităţi aferente acesteia vor face ca populaţia rurală să aibă mai puţine motive să migreze, comparativ cu situaţia în care nu ar fi disponibil ajutorul financiar de la SAPARD.

Măsura 3.1: Investiţii în exploataţiile agricole Măsura se adresează dezvoltării şi modernizării exploataţiilor agricole şi reprezintă temelia programului din punct de vedere strategic şi economic. Relevanţa modernizării producţiei agricole în România este evidentă dacă luăm în considerare gradul de fărâmiţare foarte mare al terenurilor şi al structurii de proprietate precum şi nivelul tehnologic redus. Dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale în România depinde într-o mare măsură de diverse măsuri de susţinere şi în acest sens relevanţa Programului SAPARD este evidentă. Măsura este complementară altor diferite mijloace de intervenţie naţională şi la nivel de UE vizând mai multe probleme rurale locale şi există o coerenţă internă a acesteia cu alte măsuri din cadrul Programului precum şi o coerenţă externă cu aceste alte mijloace de intervenţie. Pe baza acestei concluzii este surprinzător că măsura nu a fost acreditată mai devreme decât s-a întâmplat în realitate (decembrie 2003). Motivele acreditării măsurii la mai mult de un an de la acreditarea măsurilor 1.1 şi 2.1 (precum şi 4.2) nu sunt clare evaluatorului. Pe de o parte suntem informaţi că a fost luată decizia de a începe implementarea programului în mod treptat, pas cu pas, pentru a crea gradual capacitatea administrativă necesară. Pe de altă parte, suntem de asemenea, informaţi că decizia îşi are rădăcinile în faptul că Autoritatea de Management la acel moment a fost în cadrul Ministerului Integrării Europene şi nu în cadrul MAPDR. Oricare ar fi motivul, acesta nu justifică întârzierile, având în vedere necesitatea de modernizare a sectorului. Planificarea măsurii în ceea ce priveşte criteriile de eligibilitate şi selecţie este în general satisfăcătoare. Totuşi, o poziţie relativ critică este adoptată de către beneficiari faţă de diversele criterii care le restricţionează oportunităţile de a beneficia de avantajele sprijinului oferit de Program, în special restricţiile pentru diverse tipuri de investiţii şi prioritatea (criterii de selecţie) care se acordă investiţiilor cuprinse între 50.000 € şi 300.000 €. Cu cât este mai deschis şi mai nerestricţionat accesul la finanţare, cu atât poziţia beneficiarilor faţă de Program este mai pozitivă.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 11

Page 13: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

Deşi am concluzionat mai sus asupra relevanţei şi necesităţii măsurii, eficacitatea financiară şi tehnică a măsurii este scăzută. Numai 31% din bugetul de aproape 160 mil. € a fost folosit. Alocările sunt distribuite numai către 4,7% din cele 11.000 de proiecte anticipate. Activitatea majoră revine culturilor de câmp, care acoperă 58,3% din investiţiile aprobate, iar cea de-a doua activitate majoră este reprezentată de fermele de animale de lapte care acoperă 21% din investiţiile aprobate. Pentru ambele sub-măsuri, alocările în planul financiar iniţial al PNADR sunt mult mai scăzute decât aceste niveluri şi a fost realizată o realocare a resurselor în scopul acoperirii cererii. Apreciem foarte mult această flexibilitate în administrarea Programului. Eficacitatea financiară şi tehnică scăzută ar putea fi determinată într-o oarecare măsură de restricţiile privind tipul investiţiilor şi alte criterii care limitează opţiunile potenţialilor beneficiari, dar probabil acesta nu este motivul principal. Lipsa accesului la capital pentru co-finanţarea investiţiei este menţionată adesea ca o problemă. Am calculat efectul zero ca fiind de 14 mil. €, egal cu 13,6% din totalul investiţiilor. Această cifră este comparabilă cu cele înregistrate în alte ţări, chiar puţin mai mică. Aceasta confirmă faptul că sprijinul oferit de Program a fost foarte important pentru investiţiile în exploataţiile agricole şi confirmă punctul de vedere conform căruia capitalul reprezintă o problemă pentru potenţialii beneficiari. Pe de altă parte, co-finanţarea privată a investiţiilor este formată în mod diferit comparativ cu măsura 1.1. Aici observăm că economiile private reprezintă 43,6% (21,6 mil. €), împrumuturile bancare 47,4 % (23,5 mil. €) şi alte surse 9% (1,3 mil. €), din care investiţiile străine reprezintă 0,5 mil. €. Aceasta înseamnă că beneficiarii măsurii 3.1 şi-au cofinanţat într-o măsură mai mare investiţiile cu fonduri proprii comparativ cu beneficiarii măsurii 1.1. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul că beneficiarii au de fapt sumele de bani necesare, îşi pot permite realizarea investiţiilor, dar nu vor să-şi asume riscul de a lucra cu băncile conform declaraţiilor acestora în câteva studii de caz efectuate, sau poate fi determinat de refuzul băncilor de a co-finanţa investiţiile. Cunoaştem că 43% din beneficiari consideră că accesul la sursele de finanţare naţională s-a îmbunătăţit într-o mare măsură datorită Programului SAPARD, în timp ce 15% din beneficiari nu au constatat nici o îmbunătăţire sau numai una limitată în ceea ce priveşte accesul la sursele de finanţare naţională. Nu putem veni cu o concluzie definitivă asupra acestui aspect important, dar este evident că, pe de o parte, există nevoi mari de investiţii, dar pe de altă parte, eficacitatea este scăzută. Motivul ar putea fi refuzul băncilor de a-şi asuma riscul, dar ar putea fi în acelaşi timp reprezentat şi de refuzul fermierilor de a-şi asuma acest risc. Eficacitatea scăzută nu este la nivelul aşteptărilor, datorită faptului că beneficiarii măsurii 3.1 au înregistrat o creştere procentuală a cifrei de afaceri din 2000 până în 2004. O rată de creştere medie de 17% este o cifră foarte mare comparativ cu 5% rata de creştere generală a economiei în 2003. Putem concluziona că beneficiarii au putut să-şi mărească cifra de afaceri peste media înregistrată de economie, indicând o considerabilă creştere a productivităţii şi a veniturilor, întrucât profitabilitatea fermelor a crescut foarte mult. Beneficiarii se aşteaptă ca aceste efecte să fie durabile. Condiţiile de muncă mai bune şi creşterea veniturilor se mişcă în tandem, reprezentând două dintre cele mai aşteptate efecte în anii următori, dar şi productivitatea mai mare în termeni de producţie la hectar şi venitul pe lucrător reprezintă un impact mult aşteptat.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 12

Page 14: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

În afara efectelor asupra cifrei de afaceri şi a venitului, au fost de asemenea observate multe alte efecte asupra calităţii produselor, mediului înconjurător, condiţiilor de muncă. În ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă, rezultatele indică faptul că proiectele au menţinut şi creat între 2.500 şi 6.000 de locuri de muncă. Am calculat că puţin mai mult de 21 mil. € investiţi în cadrul acestei măsuri sunt cheltuiţi pe bunuri şi servicii produse şi livrate pe plan naţional. Aceasta reprezintă o pondere relativ scăzută, reflectând faptul că noile tehnologii şi echipamente achiziţionate în cadrul sectorului agricol sunt importate, ceea ce reduce efectul de multiplicare în economia naţională.

Măsura 3.4: Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative Măsura privind dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice în zonele rurale reprezintă în planul financiar 13% din totalul general. Nevoia de diversificare a activităţilor economice în zonele rurale este evidentă în scopul creării de noi locuri de muncă şi obţinerea de venituri alternative în zonele rurale în paralel cu modernizarea sectorului agricol. Deşi am observat efecte considerabile privind crearea de noi locuri de muncă în cadrul celorlalte măsuri, se anticipează creşterea acestei nevoi de diversificare în anii următori, pe măsura modernizării şi dezvoltării structurale a sectorului primar. Planul măsurii este considerat în general satisfăcător, şi observăm şi în acest caz că restricţionările impuse nu sunt binevenite, deşi atitudinile negative nu sunt dominante. Totuşi, această măsură înregistrează o eficacitate redusă. Eficacitatea financiară este de 25% pentru perioada 2000-2004, iar eficacitatea tehnică este de numai 6% în ceea ce priveşte numărul proiectelor. Majoritatea proiectelor sunt în domeniul agroturismului, în timp ce numai câteva proiecte sunt finanţate în cadrul altor submăsuri. Eficacitatea scăzută ar putea fi cauzată de faptul că obiectivele cuantificabile par sa fie mai degrabă artificiale şi se pare că le lipseşte baza unei analize reale comparativ cu situaţia din anul 2000, când programul a fost iniţiat. Efectul zero este calculat a fi 19,4%, egal cu 9 mil. Euro, ceea ce este în concordanţă cu efectul zero obţinut în alte ţări de unde avem date comparabile. Economiile private reprezintă 54,3% din cofinanţarea privată şi numai 28,5% provin din împrumuturi bancare, 17,2% sunt finanţate din alte surse, precum membrii familiei şi alţi investitori privaţi. În euro, aceste cifre reprezintă 12,4 milioane, 6,5 milioane şi respectiv 3,9 milioane. În ceea ce priveşte accesul la alte surse de finanţare naţională, am constatat că un sfert din beneficiari (25%) apreciază că Programul SAPARD le-a îmbunătăţit într-o mare măsură accesul la alte surse de finanţare naţională. Dimpotrivă, puţin mai mult de un sfert din beneficiari (27%) nu percep vreo îmbunătăţire sau percep doar o îmbunătăţire limitată a accesului la surse de finanţare naţională. Putem să concluzionăm că există o absorbţie scăzută a fondurilor în cadrul acestei măsuri şi că băncile joacă un rol relativ scăzut în cofinanţarea proiectelor. Cofinanţarea proprie şi cea obţinută de la familie/prieteni este cu mult mai frecventă în cadrul acestei măsuri comparativ cu alte măsuri. Efectele proiectelor sunt în general pozitive. Proporţia beneficiarilor de proiecte care nu obţin venituri din activităţi neagricole a înregistrat un trend descrescător de la 46,9 % în anul 2003 la 35,5% în prezent, şi numai 26,2 % dintre beneficiari se aşteaptă ca în 2007 să nu obţină venituri din

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 13

Page 15: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

activităţi neagricole. Pe baza acestor rezultate concluzionăm că investiţiile realizate contribuie în mare măsură la diversificarea activităţilor economice. Apreciem de asemenea, că îmbunătăţirea standardului de viaţă are un efect important asupra populaţiei rurale, dar are puţine efecte asupra economiei locale. Pe de o parte se cunoaşte că aproape ¾ din investiţii (72,6% = 33 milioane Euro) în medie sunt folosite pentru bunuri şi servicii produse în România. Aceasta reprezintă o pondere ridicată, dat fiind caracterul investiţiilor (capacităţi de cazare, modernizarea motelurilor, etc.). Această caracteristică a măsurii contribuie la crearea unui efect multiplicator pozitiv în economia naţională şi este în concordanţă cu ceea ce am observat în cazul măsurii 2.1 care este de asemenea orientată către piaţa bunurilor locale. Efectele creării de noi locuri de muncă sunt acceptabile, dar sunt mai degrabă modeste în comparaţie cu alte măsuri. Au fost create între 900 şi 2.200 de locuri de muncă ca o consecinţă a proiectelor, din care 500 – 1.100 sunt locuri de muncă pentru femei.

Măsura 4.1: Îmbunătăţirea pregătirii profesionale Concluzia evaluării măsurii 4.1. este destul de critică. Am observat o eficacitate financiară redusă datorită implementării întârziate a acestei măsuri şi acţiunii lente de iniţiere de proiecte după acreditare, deşi rezultatele anticipate în ceea ce priveşte cursurile de instruire şi impactul acestor activităţi sunt pozitive, oferind locuitorilor din mediu rural cunoştinţe în domeniu relevante şi actualizate. Se aşteaptă ca aceste impacturi privind creşterea calificărilor şi competenţelor să contribuie la realizarea obiectivelor generale ale programului în ceea ce priveşte locurile de muncă, veniturile şi creşterea economică în zonele rurale. Trebuie totuşi concluzionat că acreditarea târzie şi deschiderea întârziată a măsurii au condus la pierderea puterii facilităţilor oferite de către măsură comparativ cu ceea ce s-ar fi putut realiza. Efectul negativ al acestui fapt este absorbţia financiară scăzută la nivelul Programului. În final, trebuie adăugat că impactul măsurii se va materializa în cadrul noii perioade a programului din 2007, unde noile cunoştinţe pot juca un rol semnificativ în utilizarea resurselor programului.

Măsura 4.2: Asistenţă tehnică Concluziile eforturilor întreprinse în cadrul măsurii 4.2 sunt că iniţiativele adoptate în lumina cerinţelor formale ale AM sunt rezonabile, pe de o parte, iar pe de altă parte facilitează implementarea programului. Totuşi, concluzionăm de asemenea, că iniţiativele au fost luate prea târziu şi pe o scară redusă pentru a influenţa implementarea deplină a programului. Ultima mare iniţiativă privind informarea, a cărei valoare totalizează 600.000 Euro reprezintă o investiţie pe scară largă, dar aceasta a venit destul de târziu pentru a avea un impact semnificativ asupra absorbţiei financiare. Cauzele întârzierilor sunt istorice şi ţin de înfiinţarea instituţională a AM în cadrul MIE până la sfârşitul lui 2004, dar sunt de asemenea şi cauze actuale legate de nevoia de personal nou calificat în cadrul AM pentru a facilita implementarea măsurii, ca şi de măsura paralelă 4.1 privind instruirea profesională descrisă în secţiunea anterioară.

La nivelul programului Concluzia dominantă, la nivelul programului, este eficacitatea generală scăzută financiară şi tehnică, care se reflectă în concluziile pe fiecare măsură. Ne vom confrunta cu o provocare majoră în perioada următoare în scopul creşterii eficacităţii programului. La sfârşitul lunii septembrie 2005, care este data la care se sfârşeşte această evaluare pe termen mediu, o sumă de 537 milioane Euro în

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 14

Page 16: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

cadrul acordurilor anuale 2000 – 2004 mai ramâne a fi angajată. Pe baza sprijinului public alocat pentru fiecare proiect până în prezent, am observat că ar fi necesare 4.565 de proiecte pentru absorbţia integrală a fondurilor publice, alocate astfel: 330 de proiecte în cadrul măsurii 1.1, 2.115 în cadrul măsurii 3.1 şi 2.120 pentru măsura 3.4. Aproape 400 de proiecte noi au fost aprobate în ultimul trimestru al anului 2005 conducând la o absorbţie financiară suplimentară de 188 milioane Euro, din care 95 milioane Euro reprezintă sprijin public din totalul de 537 de milioane Euro deja menţionat. Deşi aceste cifre sunt foarte încurajatoare în comparaţie cu rata de absorbţie anterioară, cifrele sunt încă departe de a fi suficiente pentru a face faţă provocării referitoare la numărul de proiecte şi la fondurile publice rămase pentru a fi consumate. Conform PNADR, s-a anticipat că mai mult de 20.000 de proiecte se vor implementa în perioada programului. Până în prezent s-au realizat 1.735 proiecte, respectiv 8%. Evaluarea noastră sugerează că obiectivele cuantificate sunt departe de ceea ce s-ar putea aştepta din punct de vedere realist. Eficacitatea scăzută se datorează nu numai gradului scăzut de absorbţie financiară, din diverse motive, dar este de asemenea cauzată de obiectivele foarte înalte stabilite în PNADR. O programare corectă asigură legături corecte între necesităţi, capacitatea de absorbţie, obiectivele cuantificabile, costurile unitare ale proiectelor şi alocarea resurselor. Dacă aceste legături nu există, s-ar putea observa alocări nerezonabile şi frustrări în rândul actorilor implicaţi, şi nu mai puţin la nivelul politic, observându-se că alocările financiare nu au fost folosite. Această situaţie ar trebui evitată în perioada viitoare a programului. Pe de altă parte, este încurajator faptul că progresul realizat se datorează în principal campaniilor de informare intensive care au avut loc în vara şi toamna anului 2005, a se vedea evaluarea măsurii 4.2. în capitolul 3. Nu avem o documentaţie clară că această campanie de informare ca atare a condus la creşterea numărului de noi proiecte, dar informările venite din partea AS, MAPDR şi actorii implicaţi ne îndreaptă spre această concluzie. Dacă o considerăm ca pe o explicaţie corectă, aceasta accentuează performanţa scăzută a programului de până acum. S-ar fi putut realiza mai mult dacă un efort informaţional ar fi fost realizat într-o fază mai timpurie de implementare a programului prin intermediul măsurii 4.2 şi indirect prin măsura 4.1, ambele măsuri având o eficacitate financiară scăzută şi în consecinţă resurse financiare abundente disponibile. Eficacitatea scăzută financiară şi tehnică este sub nivelul aşteptărilor, în sensul că programul a demonstrat până acum rezultate şi impacturi pozitive. Programul este foarte relevant şi coerent comparativ cu alte mijloace de intervenţie naţională şi la nivel de UE, deoarece a condus la crearea multor locuri de muncă, la o competitivitate mai ridicată, rate de creştere ale venitului şi ale cifrei de afaceri care au depăşit nivelul general al ratei de creştere a economiei româneşti, precum şi câteva efecte pozitive privind standardele UE (calitatea alimentelor, igiena şi bunăstarea animalelor) şi protecţia mediului. Mai exact, măsura 3.1 şi măsura 3.4 se adresează în primul rând locuitorilor din mediul rural, în timp ce măsurile 1.1 şi 2.1. sunt considerate a avea un efect pozitiv asupra stabilizării populaţiei în zona rurală datorită îmbunătăţirii infrastructurii precum şi creşterii oportunităţilor pentru menţinerea sau crearea de noi locuri de muncă. Mai mult de 19.000 de locuri de muncă au fost generate în total, ca efect al programului, dintre care 8.000 de locuri de muncă au fost create pentru femei. Extrapolând aceste cifre la nivelul programului apreciem ca aproximativ 45.000 de locuri de muncă vor fi generate de program, dintre care 17.000 vor fi locuri de muncă pentru femei.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 15

Page 17: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

În ceea ce priveşte sursele de cofinanţare ale investiţiilor apreciem că tabloul diferă de la o măsură la alta. Cea mai mare pondere a economiilor private apare în cadrul măsurii 3.4, în timp ce împrumuturile bancare deţin ponderea cea mai mare în cadrul măsurii 1.1. Mai mult, este interesantă observaţia că investitorii străini nu joacă un rol important în cadrul Programului SAPARD, până în prezent ponderea acestora limitându-se la câteva milioane euro. În general, apreciem că măsurile au o contribuţie pozitivă la diversificarea economiei rurale, deşi se poate observa o oarecare ezitare din partea beneficiarilor în accentuarea acestui efect important al proiectelor. Populaţia rurală în general beneficiază de pe urma îmbunătăţirii infrastructurii rurale, dar şi de pe urma sprijinului acordat industriilor locale. Există deci efecte secundare pozitive ale proiectelor susţinute financiar. În final, putem concluziona că un total de 425 milioane Euro (48%) din totalul investiţiilor a fost folosit pentru bunuri şi servicii de origine românească, ceea ce este considerat drept acceptabil.

Analiza regională Câmpul de acţiune al analizei regionale se limitează la implementarea măsurilor şi submăsurilor în cadrul cărora a existat o absorbţie financiară suficientă, care să ne permită să tragem nişte concluzii rezonabile privind distribuţia regională a investiţiilor finanţate prin Programul SAPARD. Analiza demonstrează că absorbţia fondurilor SAPARD a implicat acele domenii care au cel mai mare potenţial de adaptare a economiilor rurale la piaţa unică. Acest lucru se pare că a fost realizat fără o absorbţie excesivă a resurselor în detrimentul zonelor în care există o nevoie foarte mare de astfel de resurse. Într-adevăr, faptul că regiunile cu cele mai mari nevoi de dezvoltare agricolă şi rurală au putut să absoarbă ponderea cuvenită din investiţiile SAPARD reprezintă o realizare pe care alte ţări nu au reuşit să o obţină. La nivelul programului se pare că toate regiunile cu excepţia a trei regiuni au realizat ponderea aşteptată a investiţiilor, iar deviaţia în cadrul celor 3 regiuni este relativ mică. Totuşi, acest echilibru regional aparent la nivelul programului ascunde deviaţii semnificative de la nivelurile anticipate ale investiţiilor în cadrul măsurilor şi submăsurilor specifice. Este un principiu aproape universal conform căruia adaptarea zonelor rurale la competiţia şi tendinţele globale necesită o abordare multisectorială care promovează în mod simultan competitivitatea, coeziunea socială, îmbunătăţirea calităţii mediului şi a infrastructurii. Regiunile care nu reuşesc să absoarbă sprijinul financiar anticipat, în cadrul unei măsuri, vor compromite, de asemenea, beneficiile din cadrul altor măsuri. Aspectul distribuţiei regionale nu trebuie să îndepărteze atenţia de la probleme mult mai urgente privind nivelul scăzut de absorbţie al fondurilor de către activităţi precum creşterea ovinelor şi alte sectoare a căror importanţă economică este în creştere.

Administraţia Ca o concluzie – coordonarea şi relaţiile între autorităţile administrative este adecvată/satisfăcătoare, iar relaţiile sunt îmbunătăţite comparativ cu evaluarea precedentă, prin transferul Autorităţii de Management la MAPDR. De asemenea, concluzionăm că modul de coordonare ar putea fi îmbunătăţit prin transferul funcţiilor delegate, de la serviciile tehnice delegate la AS; dar acest transfer ar trebui amânat până la începutul anului 2007, astfel încât să nu se distragă atenţia de la scopul principal – de asigurare a finalizării eficace a acestei perioade a

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 16

Page 18: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

programului. În cele din urmă, se preconizează un model îmbunătăţit de implementare regională, care transferă sarcinile administrative de la nivel de judeţ la nivel regional, reconsiderând nivelul local judeţean ca un “ambasador” de program; se preconizează că acest model va conduce la un cadru administrativ mai transparent şi mai eficace pentru perioada programului începând cu anul 2007. Se observă că majoritatea beneficiarilor consideră modul de administrare relevant, rezonabil şi transparent, ceea ce reprezintă un rezultat deosebit de pozitiv al evaluării. Pe de altă parte, se remarcă un aspect ce induce gradul cel mai ridicat de insatisfacţie în rândul beneficiarilor: timpul îndelungat care se scurge de la depunerea cererii până la semnarea contractului. Din studiile de caz rezultă că această perioadă poate fi destul de mare, deşi evaluarea a 24 de dosare de proiecte realizată de experţii noştri nu a confirmat aceasta afirmaţie critică. Diviziunea muncii şi responsabilităţilor este considerată în mare parte satisfăcătoare, evaluată în termenii opiniei beneficiarilor privind implicarea diferiţilor actori. Totuşi, evaluatorul consideră diviziunea responsabilităţilor ca fiind prea complicată şi ineficientă şi recomandă eliminarea procedurilor administrative de la nivel judeţean şi transferul acestora la nivel regional. Sistemul administrativ este eficient din punct de vedere al eficacităţii costurilor, cu costuri administrative egale cu 5% din fondurile publice angajate. Acest nivel al eficacităţii costurilor este comparabil cu cel din alte noi state membre, de la care avem informaţii în acest sens. Sistemul de colectare a datelor şi indicatorii folosiţi susţin doar în mică măsură monitorizarea şi evaluarea modului de implementare a programului. Această concluzie se bazează pe faptul că indicatorii sunt doar de tip financiar şi fizic şi nu oferă date pentru rezultatele şi impactul respectiv, iar formularele de cerere şi alte modele de raportare nu susţin colectarea datelor necesare. Referitor la managementul AS, putem concluziona că aproape 100% din cadrul personalului intervievat consideră că AS este un loc de muncă bun, care oferă satisfacţie în muncă, şi unde se lucrează bine în echipă şi cu conducerea. O singură problemă se evidenţiază sub aspect negativ: comunicarea între personalul din cadrul Agenţiei este considerată ineficientă de 1/3 din personal. Îmbunătăţirea modului de comunicare este posibil de realizat de către conducerea AS. În plus, majoritatea angajaţilor (90%) consideră că rolul şi responsabilităţile lor sunt clare, că munca lor este bine organizată şi că pot lua decizii referitoare la propria lor activitate. În concluzie, putem afirma că angajaţii de la sediul central al Agenţiei SAPARD s-au autoevaluat în ceea ce priveşte cunoştinţele şi competenţele lor ca fiind la nivel avansat şi de experţi, şi că aceştia consideră că nivelul lor de instruire este adecvat, dar că ei ar putea să ceară instruire suplimentară pentru îmbunătăţirea activităţii lor în viitor. Putem concluziona că auto-evaluarea personalului este pozitivă şi că personalul consideră că este o idee bună să beneficieze de instruire suplimentară pentru îmbunătăţirea competenţelor profesionale. Considerăm important – în lumina comentariilor făcute de beneficiari şi actorii implicaţi – faptul că instruirea noului personal este monitorizată şi menţinută la un nivel ridicat, şi că se acordă importanţă acestui fapt. Desigur că instruirea suplimentară nu trebuie neglijată, dar trebuie să survină la un stadiu ulterior când noul personal este deja în activitate.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 17

Page 19: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

În urma interviurilor efectuate cu personalul cheie din departamentele importante ale Agenţiei, este clar pentru evaluator că procesarea cererilor în mare măsură se face la un nivel tehnic adecvat. Pregătirea, experienţa şi instruirea personalului cheie responsabil cu luarea măsurilor critice în cadrul procesării cererilor au fost foarte bune, la scară absolută precum şi comparativ cu personalul din poziţii similare din alte ţări.

Evaluarea impactului de mediu (EIM) Concluzia generală referitoare la aspectele şi procedurile privind mediul înconjurător este că Programul SAPARD se conformează cerinţelor Regulamentului Consiliului CE 1268/1999. Modul de administrare a Programului în relaţie cu EIM este în conformitate cu obiectivele, cerinţele şi procedurile stabilite în cadrul PNADR, şi ia în considerare atât impactul pozitiv cât şi cel negativ al implementării Programului şi Măsurilor. Unii beneficiari consideră procedurile EIM ca fiind foarte complexe şi mari consumatoare de timp. Datorită faptului că durata prevăzută pentru consultarea publică nu poate fi scurtată, trebuie găsite alte posibilităţi de scurtare a timpului alocat procedurilor. Practicile legate de agricultura ecologică şi tradiţională pot conduce la multiple beneficii în relaţie cu protecţia naturii, conservarea raselor de animale tradiţionale şi crearea de posibilităţi de producţie suplimentare. Prioritizarea acestor practici va duce la un impact pozitiv în relaţie cu dezvoltarea măsurilor. Referitor la indicatori, evaluarea realizată a evidenţiat că indicatorii selectaţi sunt relevanţi şi folositori în relaţie cu monitorizarea generală a implementării programului, dar trebuie de asemenea, examinată şi posibilitatea de introducere a unor indicatori suplimentari, care să vizeze în mod mai direct problemele de mediu. În concluzie, măsurile, până la un anumit nivel, contribuie la protecţia mediului şi a peisajului, în special în ceea ce priveşte solul, apa şi aerul; se poate anticipa impactul pozitiv în ceea ce priveşte protecţia cadrului natural, a peisajului, a pădurilor şi a practicilor agricole prietenoase faţă de mediul înconjurător, odată cu implementarea noilor măsuri. Contribuţia programului la protecţia mediului este de aşteptat să apară nu doar pe termen scurt, dar în special pe termen lung. Impactul deplin al programului va putea fi luat în considerare doar când noile măsuri vor fi acreditate şi proiectele specifice implementate.

Recomandări: Managementul instituţional al Programului Recomandările privind managementul instituţional al Programului se referă la cadrul general instituţional care contribuie la buna implementare a programului.

1. Sporirea rolului Autorităţii de Management Concluzie: Transferul Autorităţii de Management de la Ministerul Integrării Europene la Ministerul Finanţelor şi apoi la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în toamna anului 2004 a fost un pas fezabil în scopul întăririi implementării programului, şi efectul este reprezentat de numărul de proiecte contractate. Această afirmaţie este sprijinită de diverşii actori implicaţi. Totuşi, de-a lungul întregii perioade din 2003 până în prezent, personalul AM nu a reuşit să asigure întregul sprijin necesar pentru implementarea programului datorită unor cauze diverse, generând critici din partea beneficiarilor. Lipsa personalului şi nevoia de a recruta personal nou a restricţionat capacitatea AM de a pregăti proceduri de licitaţie pentru proiectele din cadrul măsurii 4.1 privind

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 18

Page 20: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

“Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” şi în cadrul măsurii 4.2 “Asistenţă Tehnică”. Nivelul relativ scăzut al salariilor personalului din Minister comparativ cu sursele alternative de venituri din afara ministerului a contribuit de asemenea, la dificultăţi în atragerea uui număr suficient de personal bine calificat. În primul trimestru al anului 2006 va fi recrutat personal nou, chiar dacă se aşteaptă că acest lucru nu va contribui prea curând la îmbunătăţirea implementării programului. Recomandare: Este necesar ca MAPDR să angajeze cât mai curând personal nou şi să ofere condiţii mai atractive de muncă. Nivelul de intervenţie : MAPDR cât mai curând posibil.

2. Întărirea organizării instituţionale pe o singura linie şi două niveluri începând cu 2007 Concluzie: Sistemul de implementare a implicat trei niveluri de implementare: central (AS), regional (BRIPS) şi local (la nivel de judeţ, prin DADR ca serviciu tehnic delegat pentru verificarea în teren). Evaluarea indică faptul că eficacitatea cadrului instituţional care implică trei niveluri de implementare poate fi îmbunătăţită prin reducerea numărului de niveluri operaţionale şi prin îndepărtarea potenţialelor fricţiuni cauzate de implicarea multi instituţională în operaţiuni. Sunt disponibile mai multe modele. Un model constă în transferul DADR de la MAPDR aşa cum s-a planificat, începând cu 1.04.2006, în cadrul AS şi să se includă sarcinile acestora în cadrul BRIPS în scopul obţinerii unei organizări pe o singură linie cu responsabilităţi comune şi linii de comandă şi operare numai la două niveluri. Birourile judeţene ale DADR ar putea fi transformate în birouri de informare care să acţioneze ca ambasadori ai SAPARD şi ai noului program din 2007, având avantajul distanţei mici faţă de potenţialii solicitanţi. Recomandare: Îmbunătăţirea cadrului instituţional al administrării Programului pe o singură linie, cu două niveluri de organizare şi cu un nivel naţional şi regional. Nivelul de intervenţie: MAPDR pentru perioada programului 2007-2013

3. Utilizarea în mod activ a indicatorilor de output, rezultat şi impact Concluzie: O monitorizare atentă a implementării programului, dar şi a dezvoltării economiei rurale şi agricole va permite să se intervină cu ajustări oportune privind prioritizarea măsurilor, elaborarea criteriilor de eligibilitate şi va permite pe termen scurt modificări ale criteriilor de selecţie. În cadrul AM, pentru monitorizarea outputului, rezultatului şi impactului, au fost elaboraţi indicatori precum şi fişe de proiect pe fiecare submăsură pentru fiecare proiect realizat; aceste fişe includ indicatorii mai sus menţionaţi. Totuşi, monitorizarea implementării programului se bazează în prezent în mod exclusiv pe indicatorii de input şi output, şi nu există nici o informaţie disponibilă pentru Comitetul de Monitorizare în ceea ce priveşte realizările din cadrul programului. Singurele aspecte prezentate şi discutate în cadrul întâlnirilor este numărul de proiecte aprobate şi sumele de bani angajate şi plătite. Aceste informaţii nu oferă Comitetului de Monitorizare posibilitatea să facă legătura între inputuri şi obiectivele programului, şi în acelaşi timp, Comitetul de Monitorizare nu poate să evalueze eficacitatea şi eficienţa resurselor cheltuite, cu excepţia oferirii unui punct de vedere asupra eficacităţii financiare. Pe baza acestor observaţii, CM nu este capabil să-şi îndeplinească obligaţiile în conformitate cu statuturile CM şi AMF. Recomandare: Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi a sistemului de colectare a datelor în scopul de a oferi CM informaţii referitoare la inputuri, outputuri, rezultate şi impact din cadrul

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 19

Page 21: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

implementării programului, incluzând indicatori cu privire la aspectele de mediu, distribuţia beneficiilor pe suprafaţă şi pe tipuri de beneficiari. Nivelul de intervenţie: AM şi AS, cât de curând posibil pentru Programul SAPARD, sau MAPDR pentru perioada programului 2007- 2013.

4. Creşterea gradului de participare a actorilor implicaţi Concluzie: Actorii implicaţi relevanţi în dezvoltarea zonelor rurale din România sunt reprezentaţi în cadrul Comitetului de Monitorizare, şi o parte din aceştia au participat la întâlnirile de până acum ale CM, desfăşurate pe întreaga perioadă a programului. Apreciem implicarea multora dintre aceşti actori, dar trebuie să evidenţiem că anumiţi parteneri extrem de importanţi solicită mai multe discuţii cu MAPDR. Considerăm că eforturile de a rezolva provocările din mediul rural românesc merită un nivel ridicat de consens între diverşii actorii implicaţi. Recomandare: Luarea unor măsuri (întâlniri, activităţi de informare etc.) pentru a creşte gradul de implicare a actorilor (ministere, organizaţii, instituţii, etc.) în general şi a membrilor CM în special în implementarea programului pe bază de informare şi printr-o conştientizare a rolului şi responsabilităţilor în facilitarea implementării programului. Acest lucru va crea relaţii, structuri şi capacităţi tehnice capabile să implice partenerii publici şi sociali într-un proces de planificare participativ în scopul elaborării obiectivelor SMART (specifice, măsurabile, realizabile, în timp realist) pentru dezvoltarea agricolă şi rurală până la perioada de programare 2007- 2013. Nivelul de intervenţie: AM şi AS, cât de curând posibil pentru a intensifica implementarea programului.

5. Consolidarea ANCA Concluzie: Este important ca ANCA să se consolideze, pentru a-i face pe consultanţi şi mai utili în asistarea beneficiarilor cu pregătirea proiectului şi implementarea acestuia. Îmbunătăţirea competenţelor şi calificărilor este necesară, deşi recunoaştem eforturile depuse recent prin implicarea în proiecte internaţionale de asistenţă tehnică. În mod special recomandăm să se realizeze consultanţa săptămânală în cadrul unui birou de consultanţă local sau chiar la sediul fermierului, pentru a-i informa pe beneficiari şi pentru a discuta cu aceştia aspecte legate de Programul SAPARD şi ulterior despre Programul de Dezvoltare Rurală, după obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene. ANCA ar putea să se dezvolte şi pentru a facilita creşterea spiritului antreprenorial al beneficiarilor şi comportamentului economic al acestora. Recomandare: Elaborarea unei evaluări a competenţelor şi nivelului de calificare al angajaţilor ANCA şi dezvoltarea unor iniţiative menite să consolideze ANCA pentru a fi capabilă să contribuie la o implementare îmbunătăţită a programului. Nivelul de intervenţie: MAPDR în cooperare cu ANCA, cât mai curând posibil.

Recomandări: Design-ul programului Concluziile şi recomandările cu privire la design-ul programului sunt în strânsă legătură cu alegerea criteriilor de eligibilitate şi de selecţie şi cu alte caracteristici tehnice ale proiectării actualului program ce restricţionează implementarea programului.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 20

Page 22: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

6. Dezvoltarea sistemului de sprijin pentru accesarea Programului Concluzie: Absorbţia scăzută a fondurilor de până acum este fără nici o îndoială legată de problemele privind co-finanţarea privată, sau de ezitările beneficiarilor de a utiliza serviciile băncilor din diverse motive, sau de ezitările băncilor de a acorda împrumuturi beneficiarilor. Noul Fond de Garantare a Creditului Rural şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii oferă garanţie băncilor până la 70% din valoarea împrumutului, şi considerăm acest instrument util în vederea înlăturării riscurilor pe care şi le-ar asuma banca, riscuri datorită cărora băncile în prezent sunt reticente în a se implica în proiecte agricole şi rurale. Totuşi, este important să participe în cadrul programului cât mai multe bănci, evitând tendinţele de monopol, astfel încât să nu se prefere unele bănci în defavoarea altora. Este extrem de important să se obţină aprobarea Băncii Naţionale şi să se aprobe reglementările relevante cât mai curând posibil. Recomandare: Se recomandă ca MAPDR să implice cât mai multe bănci în Programul Fermierul, şi să se obţină aprobarea Băncii Naţionale şi a altor reglementări relevante . Nivelul de intervenţie: MAPDR, cât mai curând posibil

7. Creşterea gradului de comasare a terenurilor Concluzie: Dificultăţile potenţialilor beneficiari de a avea acces la credite de la bănci sunt în strânsă legătură cu datoriile mari ale acestora şi cu lipsa unor active pentru garantare. Fondul de Garantare a Creditului Rural şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii descrise anterior pot contribui la rezolvarea acestei probleme, dar o altă soluţie ar fi intensificarea comasării terenurilor. Proprietatea asupra terenurilor agricole este foarte fărâmiţată în prezent şi favorizează aranjamente informale de arendare, neputând lăsa fermierilor posibilitatea de a garanta cu pământul pentru obţinerea creditului de la bancă. Recomandare: Sporirea eforturilor la nivel naţional şi în cadrul programului în direcţia creşterii gradului de comasare a terenurilor Nivelul de intervenţie: MAPDR în pregătirile pentru noua perioadă a programului 2007- 2013.

8. Utilizarea strategică a criteriilor de eligibilitate şi selecţie din 2007

Concluzie: Recomandăm înlăturarea multora din restricţiile în implementarea programului, pentru a putea îmbunătăţi absorbţia fondurilor. Totuşi, suntem convinşi că o aplicare strategică a criteriilor de selecţie este utilă pentru realizarea obiectivelor generale bine-definite ale programului. Se recomandă prin urmare să se asigure o coerenţă între proiectele aprobate - şi de asemenea şi între măsuri - pentru a obţine beneficii în urma sinergiei efectelor, ceea ce este de asemenea în concordanţă cu politicile CE pentru 2007-2013. Selecţia proiectelor se poate asigura prin utilizarea de- facto a criteriilor de selecţie. Un instrument în asigurarea coerenţei şi sinergiei ar putea fi crearea unor grupări geografice de proiecte sau acordarea priorităţii proiectelor integrate pe întreg parcursul lanţului valoric de la producţia materiilor prime la procesare, marketing şi distribuţie. Pentru a reduce diferenţele teritoriale sau pentru a exploata potenţialul regional, ar trebui să se ia în considerare abordarea anumitor zone rurale prin adoptarea unor criterii economice de selecţie suplimentare (rata ridicată a şomajului, nivelul scăzut al creşterii economice, etc.).

Recomandare: Se recomandă asigurarea coerenţei între proiectele aprobate şi de asemenea, între măsuri, pentru a obţine beneficii din sinergia efectelor.

Nivel de intervenţie: MAPDR pentru noua perioadă a programului 2007-2013

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 21

Page 23: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

9. Realism în stabilirea obiectivelor Concluzie: Am observat în multe cazuri obiective mult prea înalte şi nerealiste definite în cadrul PNADR. Comparând realizările intervenţiilor din cadrul programului cu obiectivele stabilite ajungem la concluzia că programul are un nivel scăzut de eficacitate, care în realitate în mai multe cazuri se datorează obiectivelor prea înalte, şi nu nivelului scăzut de activitate. Îmbunătăţirea cuantificării obiectivelor vizate, a costurilor unitare factuale ale proiectelor, ale outputurilor proiectelor precum şi o analiză realistă a capacităţii de absorbţie a potenţialilor beneficiari ar putea reduce riscul apariţiei lobby-ului pentru actorii implicaţi, al nemulţumirilor actorilor implicaţi şi al realocărilor greşite între măsuri. Recomandare: Îmbunătăţirea cuantificării obiectivelor pentru programul 2007-2013 Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS pentru noul program.

10. Iniţierea activităţilor de marketing generic Concluzie: Până în prezent, nu au existat proiecte în cadrul programului care să urmărească sprijinirea marketingului generic de produse agro-alimentare. Proiectele din cadrul măsurii 1.1 au avut ca obiectiv principal pentru beneficiarii individuali dezvoltarea unităţilor de producţie. Se recomandă iniţierea în rândul principalilor actori implicaţi, al asociaţiilor industriale etc., formularea proiectelor care vizează activităţile de marketing generic. Ar putea fi iniţiat un efort comun pentru promovarea produselor dintr-o anumită zonă specifică (Timişoara, Constanţa sau alte regiuni) sau tipuri de produse (carne de porc, pasăre, peşte, fructe şi legume sau alte produse) pentru a crea efecte de sinergie. Recomandare: Iniţierea în rândul principalilor actori implicaţi a formulărilor de proiecte care să se concentreze asupra activităţilor de marketing generic. Nivelul de intervenţie: AS şi MAPDR

11. Posibilitatea contractării în Euro Concluzie: În prezent, contractele se încheie în RON, fapt care duce la pierderi pentru beneficiari, deoarece RON pierde valoare în timp faţă de euro. Dacă pregătirea, procesarea şi implementarea durează foarte mult, preţurile proiectului şi costurile de investiţie pot creşte pur şi simplu datorită modificărilor ratei de schimb Euro/RON. Această problemă a fost menţionată şi în evaluarea intermediară anterioară, şi nu s-au operat schimbări pentru a rezolva această problemă, deşi MAPDR şi Agenţia SAPARD au încercat de mai multe ori să rezolve problema în dialog cu Fondul Naţional de la Ministerul Finanţelor. Recunoaştem însă că recomandarea merge dincolo de nivelul programului, iar schimbările trebuie să fie agreate la nivelul Comisiei Europene. Recomandare: Luarea unor măsuri în vederea posibilităţii de semnare a contractelor în Euro în cadrul noului program din 2007- 2013. Nivelul de intervenţie: MAPDR în colaborare cu reprezentanţii Comisiei.

12. Eliminarea restricţiei privind numărul de proiecte pe beneficiar Concluzie: Pe perioada desfăşurării actualului program, beneficiarilor li s-a permis contractarea a maxim două proiecte (în cadrul perioadei programului). Motivele care stau la baza acestei decizii

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 22

Page 24: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

au fost acelea de a asigura o largă diseminare a fondurilor şi de a se evita monopolizarea fondurilor de către beneficiarii cei mai mari şi mai bogaţi. Totuşi, s-a dovedit că acest fapt reprezintă o restricţie în calea eficacităţii financiare a programului, şi de aceea, pentru viitoarele programe, se recomandă eliminarea acestei restricţii, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp. Câteva din noile state membre nu au avut restricţii din acest punct de vedere şi beneficiarii au putut contracta proiecte multiple, fără apariţia unor efecte grave de monopolizare. Însă dacă efectele sunt considerate inacceptabile din punct de vedere politic, restricţia ar putea fi reintrodusă. Recomandare: Se recomandă ca beneficiarilor să li se permită să contracteze mai multe proiecte în acelaşi timp şi pe parcursul perioadei programului, deoarece în absenţa acestei facilităţi, se restricţionează absorbţia fondurilor şi situaţia devine mai dificilă pentru procesatorii alimentari care vor să îşi modernizeze unitatea, deoarece este foarte dificil şi scump să realizeze acest lucru într-o singură etapă. Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să schimbe criteriile de eligibilitate ale programului şi/ sau să elimine aceste restricţii în cadrul noului program.

13. Limite de buget mai mari sau lipsa restricţiilor bugetare Concluzie: Acest program a avut până în prezent o limită superioară de buget (plafon) pentru investiţiile eligibile din cadrul proiectelor finanţate. Limitele au fost crescute de câteva ori (Măsura 1.1 de la 2 milioane Euro la 4 milioane Euro; Măsura 3,1 de la 0,5 milioane la 2 milioane Euro), iar aceste creşteri sunt apreciate de către beneficiari şi actorii implicaţi, întrucât limitele restricţionează posibilităţile beneficiarilor de a implementa investiţii de mărime satisfăcătoare. Recomandăm fie eliminarea acestei restricţii bugetare, fie creşterea limitei de buget, în funcţie de caracterul măsurilor. Recomandare: Înlăturarea sau ridicarea limitelor de buget pentru investiţiile eligibile în cadrul proiectelor individuale, pentru a intensifica absorbţia fondurilor . Nivelul de intervenţie: MAPDR să schimbe criteriile de eligibilitate în cadrul programului şi/sau să asigure eliminarea restricţiilor în cadrul noului program.

14. Eliminarea cerinţei privind conformitatea deplină după realizarea proiectului Concluzie: Ca o consecinţă a recentelor ajustări din cadrul programului, investiţiile realizate în cadrul măsurii 1.1 trebuie să asigure că firma se conformează standardelor Uniunii Europene, în momentul terminării proiectului. Împreună cu plafonul mai mare al investiţiilor eligibile şi restricţiile impuse numărului de proiecte pe beneficiar, această cerinţă face dificilă implicarea unor beneficiari, mai ales a celor mai mici, în proiecte de investiţii. Prin urmare, acest criteriu restricţionează absorbţia fondurilor. Recomandare: Recomandăm acordarea posibilităţii beneficiarilor de a-şi moderniza unităţile la nivelul standardelor europene, pas cu pas, pe parcursul mai multor proiecte, în conformitate cu puterea financiară a acestora. Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să schimbe criteriile de eligibilitate şi/ sau să asigure eliminarea restricţiilor în cadrul noului program în dialog cu reprezentanţii Comisiei.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 23

Page 25: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

15. Eliminarea verificării privind funcţionalitatea care constituie un obstacol în acordarea ultimei plăţi în cadrul proiectului

Concluzie: În prezent există necesitatea unei aşa-numite verificări a funcţionalităţii investiţiei, înaintea executării ultimei plăţi din cadrul proiectului. Nu este întotdeauna necesară, şi ar putea fi administrată într-un mod mult mai flexibil, de exemplu să fie aplicabilă numai investiţiilor care depăşesc o anumită valoare, sau pentru anumite tipuri de investiţii şi să nu încalce principiul general conform căruia proiectele trebuie să funcţioneze. Ar putea fi solicitate controale ex-post care să verifice investiţiile într-o fază ulterioară. Recomandare: Re-evaluarea necesităţii verificării funcţionalităţii noilor investiţii înaintea efectuării ultimei plăţi. Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să se ocupe de schimbarea criteriilor de eligibilitate şi/ sau de asigurarea eliminării restricţiilor în cadrul noului program.

16. Pragul schimbărilor în ceea ce priveşte soluţiile tehnice ale proiectelor Concluzie: EIM consumă foarte mult timp de obicei şi întârzie aprobarea şi începerea propriu-zisă a investiţiei. EIM este corelată cu o soluţie tehnică specifică. Dacă este necesară o nouă soluţie tehnică, o nouă EIM trebuie elaborată, care întârzie şi mai mult implementarea investiţiei. Acest lucru face ca soluţiile tehnice să fie inflexibile, deoarece o nouă EIM va întârzia şi mai mult proiectul. Ar putea fi stabilit un prag pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea soluţiilor tehnice specifice fără a mai consuma timp cu elaborarea unei noi EIM. Recomandare: Evaluarea posibilităţilor pentru adoptarea unui prag al schimbărilor în ceea ce priveşte soluţiile tehnice ale proiectelor. Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să se ocupe de schimbarea criteriilor de eligibilitate şi/ sau de asigurarea eliminării restricţiilor în cadrul noului program.

17. Eliminarea solicitărilor de documentaţii inutile pentru produsele importate Concluzie: În prezent, trebuie să fie disponibile o multitudine de documente pentru produsele importate. Mai mulţi beneficiari sunt nemulţumiţi de aceste cerinţe. Ar putea fi evaluată posibilitatea de a reduce cerinţele, împreună cu alte autorităţi relevante, pentru a putea găsi, dacă este posibil, o modalitate de simplificare. Recomandare: MAPDR şi AS în cooperare cu alte autorităţi publice relevante Nivelul de intervenţie: La nivelul programului

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 24

Page 26: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

18. Reducerea numărului de cereri de plată de la 5 la 3 Concluzie: Dacă timpul disponibil de procesare şi aprobare a cererilor de plată este foarte mare şi consumă foarte mult timp pentru AS, conducând la întârzieri de plată şi nemulţumiri din partea beneficiarilor, ar fi relevant să se reducă aceste cereri de plată de la 5, cum se practică în prezent, la 3, de exemplu. Acest lucru ar reduce volumul de muncă care se realizează în legătură cu această activitate. Recomandare: MAPDR şi AS ar trebui să schimbe procedurile Nivelul de intervenţie: La nivelul programului

19. Aprobarea de a iniţia proiecte înainte de semnarea contractului proiectului, dar pe propriul risc al beneficiarului

Concluzie: În prezent, părţile din investiţii iniţiate înainte de aprobarea proiectului nu pot fi susţinute financiar în cadrul programului. Totuşi, timpul de la depunerea cererii de proiect până la începerea investiţiei ar putea fi destul de lung, iar condiţiile specifice l-ar putea forţa pe beneficiar să dorească să iniţieze investiţia înainte de aprobarea cererii. În asemenea situaţii, acest lucru ar trebui permis, dacă este justificat, şi dacă se dovedeşte prin documente că activităţile nu au început înainte de data depunerii cererii. Acest lucru se va face pe propriul risc al beneficiarului, şi dacă cererea sa este respinsă, el nu va beneficia de nici un sprijin financiar pentru lucrările executate. Recomandare : Faceţi posibilă acordarea sprijinului pentru investiţiile iniţiate înainte de aprobarea cererii de proiect, dar pe propriul risc al beneficiarului. Nivelul de intervenţie: MAPDR şi reprezentanţii Comisiei pentru modificarea reglementării

20. Procedura de selecţie rapidă pentru proiectele mai mici pe propriul risc al beneficiarului Concluzie: Una dintre problemele menţionate de mai mulţi beneficiari este timpul relativ lung necesar pentru procesarea cererilor de către autorităţile de implementare. Pe de o parte trebuie acceptat că procesarea cererilor pentru noi proiecte trebuie să respecte formalităţile cerute în regulament, dar pe de altă parte este dificil ca beneficiarii să înţeleagă că trebuie - câteodată - să aştepte câteva luni pentru a se lua o decizie şi pentru ca activităţile proiectului să poată începe. Ca soluţie s-ar putea recomanda deschiderea aşa-numitei proceduri de aprobare rapidă a cererilor de proiecte care se încadrează în anumite limite financiare şi/sau caracterizate de o anumită simplitate, precum investiţiile în noi echipamente şi altele asemănătoare. Recomandare: Introducerea procedurii de aprobare rapidă pe riscul beneficiarului. Nivelul de intervenţie: MAPRD şi Comisia pentru schimbarea programului şi regulamentului conform recomandării.

21. Susţinerea costului investit Concluzie: Noile investiţii, inclusiv înlocuirea echipamentelor vechi existente a condus adesea la încetarea activităţilor pe perioada instalării noilor tehnologii sau a construcţiei noilor clădiri. În timpul acestor operaţiuni, beneficiarii nu obţin venituri. Este necesar ca beneficiarii să includă aceste pierderi din încetarea activităţilor în costul total al investiţiei, dar aceste costuri nu sunt eligibile în prezent şi în consecinţă rata cofinanţării este adesea mai mare de 50%. Se recomandă ca

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 25

Page 27: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

aceste costuri investite să fie incluse în cadrul investiţiilor eligibile şi să se ofere sprijin pentru instalare, pentru înfiinţarea şi testarea noii investiţii pe o perioadă limitată de timp în scopul compensării pierderilor suportate în timpul fazei de iniţiere a proiectului. Recomandare: Să se considere costurile de investiţie şi pierderile operaţionale suportate pe perioada introducerii noilor investiţii ca şi costuri acceptabile şi includerea acestora în categoria investiţiilor eligibile. Nivelul de intervenţie: Reprezentanţii MAPDR şi ai Comisiei la nivelul programului şi al regulamentelor.

22. Renunţarea la transmiterea manuală a cererilor Concluzie: În prezent, este necesar ca documentele să fie transmise manual la BRIPS, şi beneficiarul împreună cu responsabilul BRIPS semnează împreună şi în acelaşi timp un document privind primirea cererii. Este foarte costisitor pentru beneficiar să se deplaseze până la biroul BRIPS, să aştepte verificarea conformităţii şi să semneze împreună cu reprezentantul BRIPS documentul de înregistrare a cererii. În multe cazuri, verificarea conformităţii arată că beneficiarul trebuie să prezinte o documentaţie suplimentară şi trebuie să se întoarcă la BRIPS cu această documentaţie înaintea semnării documentului de primire. Recomandăm ca această procedură să fie schimbată şi transmiterea documentaţiei să se poată face şi prin poştă, iar documentul de primire să fie transmis de către BRIPS beneficiarului. Suntem conştienţi de faptul că acest lucru implică costuri suplimentare legate de serviciul poştal, dar ne aşteptăm la un beneficiu net, care elimină alte dezavantaje suplimentare, cum ar fi riscul potenţial de lipsă de încredere a solicitanţilor în personalul de la BRIPS. Mai târziu, s-ar putea transmite cererile şi în mod electronic sau scanate, permiţând folosirea semnăturii electronice, renunţându-se astfel la procedura curentă. Recomandare: Se recomandă ca procedura de transmitere manuală să fie schimbată, acceptându-se transmiterea cererii prin poştă şi transmiterea scrisorii de confirmare de primire a cererii de la AS BRIPS către beneficiar. Nivelul de intervenţie: MAPDR şi Agenţia SAPARD la nivelul programului.

Recomandări: Administraţia şi dezvoltarea instituţională Recomandările privind administraţia se concentrează asupra aspectelor legate de cadrul administrativ al programului care să îmbunătăţească eficacitatea administrativă a programului.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 26

Page 28: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

23. Creşterea rolului BRIPS Concluzie: Comentariile primite de la beneficiari în timpul interviurilor şi cele conţinute în chestionarele returnate indică faptul că aptitudinile şi competenţele personalului din BRIPS, mai ales în ceea ce priveşte deschiderea şi dialogul cu beneficiarii, poate fi îmbunătăţit. Personalul de la AS cere de asemenea, competenţe sporite în acest domeniu. Am constatat de asemenea, că există critici privind organizarea internă a BRIPS, în special în ceea ce priveşte verificarea noilor cereri, considerată a fi un blocaj în procesarea cererilor. Deşi beneficiarii sunt persoane individuale care pot reacţiona în mod subiectiv la întrebările de evaluare, o anumită atenţie ar trebui acordată comentariilor lor. Recomandare: Creşterea cunoştinţelor şi competenţelor personalului BRIPS, în special în ceea ce priveşte deschiderea şi dialogul cu beneficiarii. Nivelul de intervenţie: Instruirea personalului la AS

24. Îmbunătăţirea informării în cadrul BRIPS Concluzie: Există o nevoie continuă de a îmbunătăţi calitatea informaţiei de la BRIPS în scopul oferirii unor informaţii consistente în timp şi spaţiu. Uniformitatea consultanţei este absolut necesară. Actualizarea paginii de internet trebuie să se realizeze în mod continuu. Aproape 90% din totalul beneficiarilor trebuie să ofere informaţii şi documente suplimentare pentru a li se înregistra cererile. Dacă cererile de proiecte sunt mai bune, atunci timpul nu este irosit nici pentru beneficiari, nici pentru AS. Recunoaştem efortul de informare întreprins în anul 2005 şi ne aşteptăm ca rezultatele acestui efort să fie şi mai vizibile în anul 2006 în comparaţie cu perioada evaluării. Recomandare: AS trebuie să asigure în mod constant îmbunătăţirea calităţii informaţiei. Nivelul de intervenţie : AS

25. Direcţionarea informaţiilor Concluzie: În general, informaţia adresată beneficiarilor trebuie să fie mai directă, mai bine direcţionată şi mai relevantă pentru fiecare beneficiar în parte. Este necesar un mai bun input pentru dezvoltarea proiectului, precum cel de la ANCA. Se recomandă de asemenea, intensificarea informaţiilor la nivel regional şi local pentru sectoarele subperformante, cum sunt creşterea ovinelor şi a porcilor. Deşi efectele ultimei campanii de informare din 2005 nu s-au materializat încă în întregime, aşteptăm ca acestea să fie pozitive, având de asemenea, în vedere nevoile specifice de informare la nivel regional şi local. Recomandare: Informaţia trebuie să vizeze necesităţile specifice ale potenţialilor beneficiari, evitându-se informaţiile generale. Nivelul de intervenţie: AS şi ANCA

26. Îmbunătăţirea ghidurilor pentru solicitanţi Concluzie: Ghidurile solicitanţilor, specifice pentru fiecare măsură în parte, pot fi îmbunătăţite. Unii beneficiari consideră manualele BRIPS ca fiind mult prea complicate în acest sens, şi versiuni mai scurte şi mai simple ale acestora sunt necesare urgent. Acest lucru a fost recunoscut de către AS şi MAPDR, şi deja au fost luate unele iniţiative (licitaţii) pentru măsura 4.2, pentru selectarea de

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 27

Page 29: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

operatori care să realizeze aceste ghiduri şi se aşteaptă ca proiectul să fie implementat în cursul anului 2006. Recomandare: Trebuie luate măsuri astfel încât versiuni scurte şi simplificate ale ghidurilor pentru solicitanţi să fie disponibile pentru potenţialii beneficiari cât mai curând posibil. Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS, cât mai curând posibil.

27. Realizarea de dosare standard pentru proiecte Concluzie: Pentru ca beneficiarii să poată elabora mai repede şi mai bine cererile de proiecte, şi pentru ca personalul AS să evalueze mai rapid proiectele, pot fi elaborate documente standard pentru proiecte specifice pentru fiecare submăsură. Documentele standard pot fi folosite ca modele de cerere pentru proiecte specifice, unde doar modificări minore vor fi necesare. Un proiect Phare pentru sprijinirea ANCA a propus măsuri similare, şi solicităm Agenţiei SAPARD să urmeze această idee în viitor. Recomandare: Realizarea de dosare standard pentru proiecte, pentru a face ca cererile să fie mult mai eficace. Nivelul de intervenţie: AS

28. Cereri de plată îmbunătăţite realizate prin îmbunătăţirea instrucţiunilor oferite beneficiarilor Concluzie: O mai bună informare a beneficiarilor referitoare la modalitatea de pregătire a facturilor şi cererilor de plată, pentru a urgenta procesul de plată, este necesară şi cerută de către beneficiari. În prezent, pot trece şi 90 de zile până la efectuarea plăţii după depunerea cererii finale de plată. Acest proces trebuie accelerat pentru a reduce costurile la beneficiari (dobânzi) şi a creşte eficacitatea procesării cererilor de plată. Recomandare: Îmbunătăţirea informaţiilor şi instrucţiunilor oferite beneficiarilor referitoare la elaborarea cererilor de plată. Nivelul de intervenţie: AS

29. Dezvoltarea şi implementarea sistemului de tehnologia informaţiei Concluzie: Procesarea cererilor de proiecte şi a cererilor de plată poate fi îmbunătăţită şi eficientizată dacă vor fi proiectate şi implementate sistemele de tehnologia informaţiei. Aceasta este o necesitate urgentă, şi suntem încântaţi de faptul că proiectul prezent de dezvoltare a promis să realizeze un sistem IT operaţional de administrare a proiectelor până la 15 martie. Introducerea sistemului IT ar putea afecta în mod negativ eficacitatea procesării cererilor de proiecte într-o primă etapă, însă când instruirea şi rutina îşi vor face simţit efectul, eficienţa va creşte, sperăm în timp util anul acesta pentru a putea contribui la procesarea mai multor noi cereri de proiecte şi cereri de plată care vor apărea în ultima parte a perioadei acestui program. Un aspect important este acela că atât conducerea cât şi personalul sunt conştiente de riscul reducerii eficienţei în cursul implementării sistemului IT şi se iau măsuri pentru prevenirea acestui lucru. Recomandare: Pregătirea pentru instalarea efectivă a noului sistem administrativ IT

Nivelul intervenţiei: AS

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 28

Page 30: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

30. Evaluarea necesităţilor de instruire a noului personal Concluzie: Dublarea numărului personalului din AS în vara anului 2005 a reprezentat o provocare uriaşă la adresa Departamentului de Resurse Umane cât şi pentru conducerea AS şi BRIPS în general. Am primit confirmarea din partea AS că întreg personalul nou a participat la programul de instruire deja realizat, şi că noul personal este la acelaşi nivel profesional ca şi angajaţii mai vechi. Totuşi s-a raportat din partea unor beneficiari că o parte din noul personal nu a oferit o consultanţă adecvată beneficiarilor şi prezintă unele lacune în ceea ce priveşte procedurile relevante. Motivele faptului că beneficiarii au adus critici capacităţii profesionale a noului personal ar putea fi multiple, incluzând dificultăţile întâmpinate de beneficiari în a înţelege şi a folosi în mod adecvat informaţiile primite, independent de calitatea pregătirii profesionale ca atare. Totuşi, aceasta este sarcina conducerii AS, să îi mulţumească cât mai mult posibil pe beneficiari prin serviciile oferite de Agenţie. Prin urmare, se recomandă monitorizarea instruirii noului personal, pentru ca acesta să devină cât mai eficient şi durabil. Recomandare: Se recomandă monitorizarea instruirii noului personal, pentru ca acesta să devină cât mai eficient şi durabil, evitându-se astfel nemulţumirile în rândul beneficiarilor. Nivelul de intervenţie: AS

Recomandări: Evaluarea Impactului de Mediu

31. Realizarea unor proceduri EIM mult mai eficace

Concluzie: Trebuie luată în considerare orice posibilitate de scurtare a unor etape din cadrul procedurilor EIM, în principal pentru proiectele ce fac obiectul procedurii complete EIM şi consultării publice. Recomandare: Evaluarea posibilităţilor pentru o procedură EIM mai simplă şi mai rapidă Nivelul de intervenţie: AS împreună cu APM în dialog cu reprezentanţii CE

32. Elaborarea unui pachet standard pentru pregătirea EIM

Concluzie: Procedurile EIM sunt adesea lungi ca perioadă de timp şi conduc la întârzieri în implementarea proiectelor. Beneficiarii cer ca procedurile EIM să devină mai eficace.

Recomandare: Elaborarea unui pachet standard pentru desfăşurarea EIM

Nivelul de intervenţie: AS în colaborare cu APM

33. Întărirea capacităţii personalului din BRIPS şi AS în problemele legate de EIM

Concluzie: În urma interpretării rezultatelor chestionarelor adresate Agenţiei SAPARD şi BRIPS, se evidenţiază necesitatea întăririi pe viitor a capacităţii de lucru a personalului din domeniul EIM, în special în cadrul Agenţiei SAPARD, deşi EIM nu trebuie realizată de personalul AS. Recomandare: Întărirea capacităţii personalului din BRIPS şi AS în domeniul Evaluării Impactului de Mediu

Nivelul de intervenţie: AS în cooperare cu APM

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 29

Page 31: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România în perioada 2000-2005

34. Măsura 3.3 să devină o prioritate Concluzie: În cadrul măsurii 3.3 “Metode de producţie agricolă destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, problema cel mai des întâlnită este cea referitoare la suprapăşunat, aceasta putând fi prioritizată şi mai mult în viitor. Recomandare: Considerarea măsurii 3.3 ca fiind prioritară Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS, cât mai curând posibil şi în cadrul noului program 2007 – 2013.

35. Măsura 3.5 să devină strategică Concluzie: În cadrul măsurii 3.5 “Silvicultură”, câţiva parametri adiţionali pot fi luaţi în considerare în legătură cu criteriile de selecţie şi rata de cofinanţare. Aceşti parametri se referă în principal la: introducerea unui management mai durabil pentru pădurile municipalităţilor, selectarea de specii native/autohtone de arbori şi arbuşti, şi un suport crescut pentru proiectele de împăduriri sinergice cu implementarea directivelor CE privind Pasările şi Habitatele. Măsura este inclusă în Axa a II-a a noului program. Recomandare: Evaluarea posibilităţilor de dezvoltare a criteriilor de selecţie specifice obiectivelor acestei măsuri în cadrul noului program 2007 – 2013.. Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS

36. Intensificarea instruirii pe probleme de agro-mediu Concluzie: În cadrul măsurii 4.1 “Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, trebuie luată în considerare şi dezvoltarea instruirii în domeniul agro-mediului, în conformitate cu prevederile şi regulamentele UE. Aceasta trebuie să includă instruire specifică în domeniul deşertificării şi eroziunii, unde sunt necesare tehnologii şi maşini specifice. Se cunosc proiectele de instruire pregătite în cadrul măsurii 4.1, care sunt relevante în acest context. Recomandare: Intensificarea instruirii pe probleme de agro-mediu Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS, cât mai curând posibil.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 30

Page 32: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

1. Introducere

Acest raport final de evaluare a fost pregătit de către consorţiul conducător Agrotec incluzând Kvistgaard Consult/DDH Consulting în asociaţie cu un număr de experţi locali şi internaţionali în perioada 27 octombrie 2005 – 28 februarie 2006. Această actualizare a evaluării intermediare examinează rezultatele Programului SAPARD din România în primii cinci ani de viaţă ai Programului. Analiza are drept scop evaluarea compatibilităţii sale cu concluziile analizei ex-ante, şi relevanţa obiectivelor vizate în conformitate cu cele stabilite în Program şi să ofere recomandări pentru îmbunătăţirea Programului pentru a satisface criteriile de aderare.

1.1. Evaluarea Programului Articolul 5(1) al Reglementării Consiliului nr. 1268/1999 stabileşte că Programul SAPARD (de aici înainte denumit ‘Programul’) trebuie să fie supus unei evaluări intermediare. Reglementarea privind implementarea SAPARD (CE nr. 2759/1999) specifică faptul că evaluările trebuie realizate luând în considerare procedurile stabilite pentru toate ţările candidate reflectate în Acordul Multianual de Finanţare (AMF) cu fiecare ţară. Articolul 10 din AMF stabileşte condiţiile pentru evaluarea intermediară şi prezintă responsabilităţile legate de diferitele sale aspecte. Conform “Ghidului de evaluare a Programelor de dezvoltare rurală susţinute financiar de SAPARD” (p. 5) obiectivul general al evaluării intermediare a Programului este furnizarea de informaţii privind implementarea şi impactul Programului..

Principalul obiectiv al actualizării evaluării intermediare este examinarea şi analizarea rezultatelor programului SAPARD în perioada 2000-2005, cu referire la recomandările şi observaţiile conţinute în raportul de evaluare intermediară care acoperă perioada 2000-2003 şi cu referire la obiectivul general al Programului definit în Reglementarea CE 1268/1999 şi Reglementarea 445/2002.

Actualizarea evaluării intermediare va furniza în special informaţii privind implementarea şi impactul Programului SAPARD, cu scopul de a:

Creşte responsabilitatea şi transparenţa implementării programului, cu privire la toţi actorii implicaţi, şi în special autorităţile administrative şi bugetare şi publicul larg;

Îmbunătăţi implementarea programului prin contribuţia adusă la planificarea şi luarea deciziilor în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte necesităţile, mecanismele de livrare şi alocarea resurselor.

Obiectivele specifice ale actualizării evaluării intermediare sunt următoarele:

Îmbunătăţirea evaluării anterioare, asigurând corecţiile necesare şi eliminând confuziile şi golurile de informaţii, având drept scop prezentarea situaţiei actuale a implementării şi a efectelor sale şi elaborarea unor propuneri funcţionale pentru a pune în practică recomandările valoroase care au fost făcute şi care se vor face; Îmbunătăţirea implementării Programului SAPARD;

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 31

Page 33: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Să propună şi să discute cu Autoritatea Contractantă reajustările alocărilor bugetare pentru fiecare Măsură şi, dacă este cazul, reorientarea acestora, în termenii unei abordări strategice, şi având în vedere obiectivele programelor viitoare; Să considere calitatea şi relevanţa Programului şi a implementării sale, şi oportunitatea şi

consistenţa obiectivelor stabilite în PNADR; Să identifice relevanţa, eficacitatea şi calitatea, eficienţa şi durabilitatea măsurilor SAPARD

implementate; Să sublinieze necesitatea modificărilor privind strategiile şi alocările bugetare între diferitele

măsuri; O evaluare a indicatorilor la care se face referire în evaluarea şi monitorizarea obiectivelor

programului; Să evalueze extinderea integrării pe orizontală a diferitelor aspecte în cadrul asistenţei

oferite de program; O evaluare a calităţii implementării Programului, mecanismele utilizate, structurile juridice şi administrative; Să răspundă la întrebările de evaluare comune şi specifice aplicabile.

Evaluatorul a fost în întregime de acord cu aceste obiective în acest raport final.

1.2.

1.2.1.

Metodologia de evaluare şi colectare a datelor Metodologia de evaluare este descrisă în întregime în Anexa 2. În această secţiune se face un rezumat al acestei metodologii. Evaluarea intermediară se bazează pe informaţia primară şi secundară adăugată informaţiilor colectate şi raportate în prima evaluare intermediară. Această abordare permite actualizarea informaţiei din prima evaluare intermediară şi utilizarea acesteia în combinaţie cu datele provenite de la această actualizare a evaluării intermediare. Evaluatorul consideră că această abordare poate oferi răspunsuri valide întrebărilor de evaluare anexate la Termenii de Referinţă. Descrierea metodologiei şi a metodelor de colectare a datelor poate fi structurată ca set de criterii şi întrebări care sunt analizate şi la care se răspunde pe baza datelor colectate şi a analizei acestora. Prin urmare, evaluatorul va prezenta în acest raport criteriile de evaluare care trebuie investigate, întrebările de evaluare (atât întrebări comune de evaluare cât şi întrebări specifice de evaluare) reprezentând cadrul de analiză precum şi activităţile de colectare a datelor utilizate de evaluator pentru a răspunde întrebărilor şi criteriilor considerate.

Criterii de evaluare Evaluarea se bazează pe criteriile de evaluare prezentate în „Ghidul pentru evaluarea Programelor de dezvoltare rurală sprijinite financiar prin Programul SAPARD”. Aceste criterii reprezintă o metodă de abordare pentru colectarea şi analiza datelor şi determină structura raportului preliminar.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 32

Page 34: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 1.1 Descrierea criteriilor de evaluare Criterii de evaluare Definiţie Relevanţă şi coerenţă Analiza de evaluare include două aspecte: O evaluare a relevanţei obiectivelor

proiectului în relaţie cu nevoile şi problemele beneficiarului (relevanţă internă) şi o evaluare a proiectului în relaţie cu obiectivele măsurii Programului.

Eficacitate

O evaluare a îndeplinirii obiectivelor proiectului. Sunt output-urile anticipate ale proiectului produse sau cumpărate conform cererii depuse pentru proiect?

Efecte

O evaluare a rezultatelor cantitative şi calitative şi a impactului outputurilor proiectului. În mod suplimentar, patru criterii de evaluare specifice pot fi incluse în evaluare. Acestea sunt definite după cum urmează:

• Efectul zero; activitatea unui proiect ar fi fost oricum implementată şi în absenţa susţinerii financiare.

• Adiţionalitate; activitatea unui proiect va fi realizată doar datorită susţinerii financiare.

• Efectul de pârghie; susţinerea financiară a unui proiect angrenează investiţia prin atragerea de alte surse financiare permiţând astfel un efect multiplicator sporit.

• Efect de dislocare; activitatea unui proiect creează un loc de muncă, ceea ce e un lucru pozitiv, dar în acelaşi timp erodează (dislocă) un loc de muncă existent în altă parte, ceea ce reprezintă un aspect negativ.

Eficienţa costului O evaluare a outputului produs în relaţie cu costul acelui output Eficienţă şi utilitate O evaluare a valorii şi utilităţii rezultatelor şi impactului în comparaţie cu investiţiile

realizate Durabilitate O evaluare a consolidării outputului, rezultatelor şi impactului proiectului beneficiarului.

Oare outputul, rezultatele si impactul proiectului vor dura pe o perioadă mai mare de timp sau vor fi erodate din diferite motive?

Sursa: Ghid pentru evaluarea programelor de dezvoltare rurală sprijinite financiar prin Programul SAPARD

1.2.2. Întrebări de evaluare Pentru a prezenta rezultatele privind criteriile de evaluare sunt utilizate un număr de întrebări de evaluare. Aceste întrebări sunt în parte definite de Comisie în „Ghidul de evaluare a programelor de dezvoltare rurală sprijinite financiar prin Programul SAPARD”, în parte de autoritatea contractantă în ceea ce priveşte întrebările specifice de evaluare şi în parte întrebări de evaluare realizate şi definite de evaluator pentru abordarea problemelor în context naţional. Răspunsul la aceste întrebări de evaluare permite comparaţii între ţări privind realizările Programului ca şi cunoaşterea impactului Programului la nivel specific de ţară. La evaluarea măsurilor, întrebările specifice de evaluare se concentrează în primul rând asupra efectelor măsurii, totuşi acestea pot – atunci când sunt axate pe cunoaşterea nivelului programului – să ofere indicaţii asupra criteriilor de evaluare pentru Program. La nivelul programului, setul de întrebări comune de evaluare este în mare măsură suplimentat cu întrebări de evaluare mai detaliate. Acest lucru se întâmplă mai ales în evaluarea structurii administrative ca şi în cazul EIM. Întrebările de evaluare sunt prezentate mai jos pe serii de criterii, şi indicatori privind aceste criterii. Ideea generală este că analiza întrebărilor de evaluare individuale trebuie să se bazeze pe indicatori şi criterii de răspuns.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 33

Page 35: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 1.2 Un exemplu de întrebare de evaluare Întrebare de evaluare Criterii Indicatori

Sectoarele beneficiare sunt mai bine daptate la standardele UE a

• În ceea ce priveşte protecţia mediului

Ponderea exploataţiilor/unităţilor prelucrătoare/întreprinderilor din sectorul agricol/piscicol sau din zonele rurale care aplica standardele de mediu ale UE în mod regulat (%.) (a) din care exploataţii/unităţi prelucrătoare/întreprinderi asistate financiar (%)

• În ceea ce priveşte calitatea alimentelor şi protecţia consumatorului

Ponderea producţiei agricole/piscicole care se conformează standardelor UE de calitate a alimentelor şi pentru protecţia consumatorului (%) (a) din care provenită din exploataţii/unităţi prelucrătoare/întreprinderi asistate financiar (%)

• În ceea ce priveşte sănătatea şi bunăstarea animalelor

Ponderea exploataţiilor/unităţilor prelucrătoare/întreprinderilor din sectorul agricol/piscicol sau din zona rurală care se conformează standardelor UE privind sănătatea şi bunăstarea animalelor (%.) (a) din care unităţi asistate financiar (%)

• În ceea ce priveşte condiţiile de siguranţă şi igienă la locul de muncă

Ponderea exploataţiilor/unităţilor prelucrătoare/întreprinderilor care respectă standardele UE în domeniul condiţiilor de siguranţă şi igiena la locul de muncă (a) din care unităţi asistate financiar (%)

• În ceea ce priveşte standardele şi reglementările în domeniul piscicol

Modificarea ponderii întreprinderilor piscicole care respectă standardele şi reglementările UE în domeniul piscicol (%) (a) din care întreprinderi piscicole sprijinite financiar (%)

• În ce măsura Programul a contribuit la ajustarea sectorului agricol si a economiei rurale la standardele Comunitare şi la pregătirea pentru implementarea acquis-ului comunitar?

Creşterea conştientizării actorilor privaţi în legătură cu regulile şi procedurile UE în domeniul producţiei agricole/pisciculturii

Ponderea populaţiei rurale (gospodarii, exploataţii, fermieri….) la care ajung în mod direct sau indirect informaţiile sau campaniile de conştientizare a populaţiei finanţate de către Program (%) (a) din care probleme legate de aderare (%)

1.2.3. Colectarea datelor Actualizarea evaluării intermediare a implicat diferite activităţi de colectare a datelor. Deoarece răspunsul la criteriile de evaluare şi întrebări nu poate fi întotdeauna bazat pe indicatori de monitorizare cantitativă, criteriile şi întrebările de evaluare vor primi răspuns prin intermediul folosirii unui portofoliu de surse de date. Acesta constă din surse de date primare şi secundare, atât calitative cât şi cantitative.

Tabelul 1.3 Structura datelor Primare Secundare Calitative Intervievarea personalului administrativ de la

diferite ministere şi BRIPS Intervievarea beneficiarilor (studii de caz)

Documentele programului (Programul, evaluare ex-ante etc.) Rapoartele anterioare de evaluare intermediară Diferite rapoarte şi documente privind agricultura şi dezvoltarea rurală în România Documente care au fost puse la dispoziţie la cea de-a IX-a întâlnire a Comitetului de Monitorizare

Cantitative Chestionare pentru beneficiarii finali Chestionare pentru personalul administrativ de la sediul central al SAPARD şi BRIPS

Tabele de monitorizare Anchete statistice Rapoarte financiare anuale

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 34

Page 36: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Utilizând această metodă, evaluatorul poate răspunde la întrebările de evaluare în mod corect şi sigur, chiar dacă nu este întotdeauna identificată modalitatea de dezvoltare pe baza indicatorilor individuali. Datele secundare sunt utilizate în scopul formării unei baze solide pentru activităţile de colectare a datelor primare. Pe perioada actualizării evaluării intermediare a Programului au fost realizate următoarele activităţi de colectare a datelor pentru colectarea datelor primare. A fost iniţiată o rundă de transmitere a chestionarelor către toţi beneficiarii şi către întregul personal de la sediul central al SAPARD şi de la birourile regionale pentru a obţine informaţii privind perceperea rezultatelor şi a impactului proiectelor susţinute financiar. Chestionarele au fost realizate în strânsă colaborare cu MAPDR şi Agenţia SAPARD.

Tabelul 1.4 Rezultatele chestionarelor

Măsura Număr de beneficiari Număr de răspunsuri valide Procent răspunsuri

Nesiguranţă cantitativă (validitate)

în %

1.1 212 178 83,9 +/- 3,0

2.1 168* 106 63,1 +/- 5,8

3.1 540 245 45,4 +/- 4,6

3.4 430 176 40,9 +/- 5,7

Total 1.350 705 52,2 +/- 2,6

Ag.SAPARD, sediul central 145 125 86,2 +/- 3,3

BRIPS 246 225 91,5 +/- 1,9

Total 391 350 89,5 +/- 1,7

* Doar proiecte aprobate după luna iunie 2003 Rata de returnare a chestionarelor de 52% din totalul populaţiei beneficiare reprezintă un rezultat bun. Totuşi, ar trebui remarcat de asemenea, că validitatea (nesiguranţa) statistică a rezultatelor este mai importantă decât rata de returnare. Pentru întrebările încrucişate care acoperă toate măsurile, cum ar fi întrebările legate de administraţie şi de Evaluarea Impactului de Mediu, avem o nesiguranţă statistică de 2,6%, ceea ce reprezintă un rezultat foarte bun, chiar satisfăcător. Nesiguranţa statistică este de aproximativ +/- 5% pentru Măsurile 2.1; 3.1 şi 3.4, şi foarte bună pentru Măsura 1.1 cu +/- 3,0%. Pentru chestionarele adresate personalului administrativ, rata de returnare a fost foarte mare, aducând o contribuţie foarte bună la evaluarea poziţiei personalului SAPARD în ceea ce priveşte aspectele descrise în chestionare.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 35

Page 37: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Colectarea datelor cantitative a fost suplimentată cu colectarea datelor calitative – efectuată în primul rând prin intermediul studiilor de caz ale proiectelor selectate, incluzând evaluarea dosarelor proiectelor de la Agenţia SAPARD şi vizite în teren realizate la beneficiari. Studiile de caz şi interviurile asociate au fost realizate la sediul beneficiarilor proiectelor. Pentru obţinerea informaţiilor privind structura administrativă au fost realizate un număr de interviuri cu personalul de la nivelul regional al Agenţiei SAPARD. Interviurile au fost realizate urmând un ghid de interviu semistructurat şi procesele verbale sunt păstrate de către evaluator. Pe baza datelor disponibile şi colectate, evaluatorul conchide că pot fi derivate concluzii viabile şi valide.

Tabelul 1.5 Persoane intervievate Numele persoanei intervievate Funcţia Organizaţia/instituţia

Daciana Levente Director executiv Agenţia Naţională pentru IMM-uri şi Cooperaţie

Mihai Visan Director executiv Asociaţia Cărnii din România Gabi Duicu Director executiv April (asociaţie de produse lactate) Mihaela Baldea Consilier Ministerul Finanţelor Publice Silviu Stoica Director General Ministerul Mediului Damian Ion Director executiv Asociaţia Română a Crescătorilor de

Păsări Aurel Popescu Preşedinte Rompan Septimiu Buzasu Secretar de stat Ministerul Transporturilor Valentin Lazea Economist şef Banca Centrală a României Stan Sorin Director executiv DADR Ilfov Constatntin Cojocaru Director executiv Banca Comercială Română Stoica Aurica Consilier Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi

Dezvoltării Rurale Maria Buga Consilier Banca Română de Dezvoltare Nicu Dobrescu Director Reifaissen Ilias Codrut Ion Director Sectorul IMM-uri, CEC Adelina Tulica Director Direcţia de Dezvoltare Rurală,

Ministerul Agriculturii Cornelia Harabagiu Director general Direcţia de Dezvoltare Rurală,

Ministerul Agriculturii Rodica Matei Director Ministerul Agriculturii Victoria Şuleap Director Asistenţă tehnică, Agenţia SAPARD Dan Gherghelaş Director general adjunct Agenţia SAPARD Mihai Herciu Şef birou Direcţia metodologie, Agenţia SAPARD

Activităţile conform propunerii tehnice anexate la contract se desfăşoară după cum se poate observa în tabelul de mai jos.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 36

Page 38: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 1.6 Activităţi Activităţi Situaţie Activitatea 1: Mobilizarea experţilor cheie & stabilirea sediului (biroului) proiectului

Încheiată, nu s-a stabilit un sediu al proiectului

Activitatea 2: Întâlnire introductivă pentru dezvoltarea şi interpretarea cererii de evaluare

Încheiată

Activitatea 3: Reconstruirea cadrului logic al Programului Încheiată Activitatea 4: Analiza rezultatelor evaluării ex-ante Încheiată

Activitatea 5: Analiza disponibilului de date şi elaborarea unei metodologii de colectare şi analiză a datelor

Încheiată

Activitatea 6: Definiţie, revizuire şi actualizare a indicatorilor de output şi impact

Încheiată

Activitatea 7: Pregătirea Raportului iniţial Încheiată Activitatea 8: Analiza procedurilor de management şi monitorizare şi a celor care activează circuitul financiar

Încheiată

Activitatea 9: Realizarea bazei de date a programului şi introducerea datelor în baza de date

Încheiată

Activitatea 10: Colectarea şi tipologia datelor contextuale Încheiată Activitatea 11: Colectarea şi tipologia datelor primare Încheiată Activitatea 12: Colectarea şi tipologia datelor secundare Încheiată Activitatea 13: Organizarea şi implementarea seminarului Anulată Activitatea 14: Analiza datelor primare şi secundare Încheiată Activitatea 15: Analiza impactului instituţional Încheiată Activitatea 16: Pregătirea raportului de evaluare intermediară Raportul Intermediar

preliminar a fost realizat Raportul Final de

Evaluare Intermediară realizat, 28februarie 2006

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 37

Page 39: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

2. Contextul şi elaborarea Programului

2.1. Elaborarea Programului România în ultimii ani a investit mult în pregătirea aderării la Uniunea Europeană, şi a realizat multe progrese pentru a îndeplini obligaţiile stabilite în timpul negocierilor cu Comisia Europeană. România va avea calitatea de stat membru al UE începând cu data de 1 ianuarie 2007. Succesul negocierilor ar trebui evaluat în lumina faptului că România traversează un proces dificil de reforme structurale: acest proces a primit asistenţă din partea UE prin diverse instrumente de preaderare, cum ar fi Phare, ISPA şi SAPARD (Programul Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală). Obiectivele Programului SAPARD sunt specificate, pentru toate ţările candidate – înainte ca şi în prezent – în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999. În data de 31 iulie 2002, Comisia Europeană a emis decizia de a asigura administrarea ajutorului la agenţiile de implementare pentru măsurile de preaderare în agricultură şi dezvoltare rurală în România în perioada de preaderare. Decizia Comisiei (2002/638/EC) acreditează Agenţia SAPARD drept autoritate competentă în România pentru implementarea Programului SAPARD aşa cum a hotărât Comisia Europeană. În mod specific, ierarhia obiectivelor programului este următoarea: Obiectivele generale pentru Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR) (pagina 130 din Program) sunt următoarele:

• Să contribuie la aderarea României la Uniunea Europeană

• Să dea posibilitatea sectorului agricol din România să se întărească pentru a putea face faţă competiţiei de pe piaţa Comunităţii

• Să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale agenţilor economici şi locuitorilor din zona rurală

• Adaptarea sectorului agricol şi a economiei rurale la standardele Comunitare, implementarea

obiectivelor şi procedurilor PAC la nivel administrativ

• Să contribuie la stabilizarea populaţiei rurale

• Să conserve şi să revitalizeze moştenirea rurală şi tradiţiile culturale

• Să faciliteze promovarea investiţiilor străine în sectorul agricol/mediul rural

• Să contribuie la diversificarea economiei rurale şi îmbunătăţirea situaţiei pieţei în zona rurală

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 38

Page 40: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Programul clasifică priorităţile României pentru dezvoltarea durabilă a spaţiului rural în patru axe prioritare:

• Prioritatea 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi a competitivităţii produselor agricole procesate;

• Prioritatea 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură; • Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale; • Prioritatea 4: Dezvoltarea resurselor umane.

Pentru a îndeplini obiectivele globale şi priorităţile sunt definite următoarele obiective specifice/strategice:

• Dezvoltarea durabilă a unui sector agroalimentar competitiv prin modernizarea şi îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor agricole şi piscicole;

• Creşterea nivelului de trai în zona rurală prin îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii necesare şi prin definirea şi implementarea bunelor practici agricole pentru dezvoltarea durabilă agricolă şi rurală;

• Dezvoltarea economiei rurale prin înfiinţarea şi modernizarea fondurilor fixe, pentru exploataţiile agricole şi silvice private, dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, pentru a menţine şi/sau crea surse alternative/suplimentare de venit şi noi locuri de muncă;

• Dezvoltarea resurselor umane prin îmbunătăţirea instruirii profesionale a fermierilor şi proprietarilor de păduri şi prin construirea şi consolidarea capacităţii instituţionale.

Cele 11 măsuri de sprijin selecţionate se adresează acestor obiective. Măsurile selecţionate sunt următoarele: Tabelul 2.1: Măsuri în cadrul programului 1.1 Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole 1.2 Îmbunătăţirea structurilor de control al calităţii, control veterinar şi fitosanitar şi al

calităţii alimentelor şi protecţia consumatorilor 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale 2.2 Managementul resurselor de apă pentru agricultură 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole 3.2 Înfiinţarea grupurilor de producători 3.3 Metode de producţie agricolă destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi

multiple şi venituri alternative 3.5 Silvicultura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale 4.2 Asistenţă tehnică

Sursa:Programul PNADR Măsurile selecţionate sunt implementate printr-un plan financiar pentru perioada totală a programului 2000 – 2006 prezentat în continuare; după cum se indică, 2,4 miliarde € urmează să fie investiţi în dezvoltarea agricolă şi rurală din România pe perioada programului. Aproximativ o treime din fonduri vor proveni din cofinanţarea privată şi două treimi din finanţare publică, incluzând fonduri UE.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 39

Page 41: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Celor patru axe prioritare le sunt alocate fiecăreia 30,3%; 22,4%; 46,0% şi respectiv 1,3%, măsura 1.1 privind Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole fiind planificată a deţine cea mai mare pondere, şi anume 28,6%. Măsura 3.1, Investiţii în exploataţiile agricole, este a treia ca mărime în cadrul planului financiar, cu 20,8% din fonduri, în timp ce Măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale se află pe al doilea loc cu 21,6%. Tabelul 2.2: Planul financiar PNADR 2000-2006

No Măsuri Total alocări, mil.€

Cheltuieli publice, mil.€

% (alocări măsură în

total alocări)

Axa 1: Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi piscicole procesate 722,0 366,4 30,28

1.1 Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole 680,8 325,2 28,55

1.2 Îmbunătăţirea structurilor pentru controlul calităţii, control veterinar şi fitosanitar şi al calităţii alimentelor şi protecţia consumatorilor

41,2 41,2 1,73

Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltarea rurală şi agricultură 535,2 535,2 22,44

2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale 515,2 515,2 21,61

2.2 Managementul resurselor de apă 20,0 20,0 0,84

Axa 3: Dezvoltarea economiei rurale 1.097,4 590,4 46,02

3.1 Investiţii în exploataţiile agricole 496,7 260,9 20,83

3.2 Înfiinţarea grupurilor de producători 13,0 13,0 0,55

3.3 Metode de producţie agricolă destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural

39,0 39,0 1,64

3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative

300,6 150,3 12,61

3.5 Silvicultura 248,1 127,2 10,40

Axa 4: Dezvoltarea resurselor umane 30,0 30,0 1,26

4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale 21,0 21,0 0,88

4.2.1 Asistenţă tehnica 5,8 5,8 0,24

4.2.2 Asistenţă tehnică (CE) 3,2 3,2 0,13

Total 2.384,6 1.522,0 100

Sursa:Programul PNADR şi MAPDR, februarie 2006 3 dintre măsurile selecţionate, şi anume Măsura 1.1 “Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole”, Măsura 2.1 “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” şi Măsura 4.2 “Asistenţă tehnică” au fost primele măsuri ce au fost acreditate şi implementate de la lansarea Programului în 2002. În decembrie 2003 au fost acreditate şi au început să fie implementate alte trei măsuri, şi anume: 3.1 “Investiţii în exploataţiile agricole”, 3.4 “Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice” şi 4.1 “Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 40

Page 42: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Patru din cele cinci măsuri care au rămas au fost acreditate în decembrie 2005 şi vor fi deschise cât mai curând posibil în 2006, când va fi realizată acreditarea oficială de către UE. Numai o singură măsură, Managementul resurselor de apă nu va fi deschisă şi este de facto anulată, iar alocările pentru această măsură au fost transferate măsurii 2.1. Alocările prezentate în tabel reflectă unele ajustări în comparaţie cu planul financiar iniţial datorită unor condiţii şi necesităţi externe care exprimă necesitatea flexibilităţii în implementarea programului pentru adoptarea schimbărilor din domeniu. Flexibilitatea este de asemenea articulată în termeni de modificări ale Programului. Un număr de modificări ale măsurilor individuale au fost aprobate de către Comitetul de Monitorizare şi CE pentru a depăşi obstacolele neprevăzute şi problemele de implementare. Impresia noastră este că modificările în general au contribuit în mod pozitiv la implementarea măsurilor, deşi nu este posibil să se dovedească în mod explicit acest lucru, pe bază de documente. Acest lucru explică creşterea diferitelor plafoane pentru investiţiile eligibile de exemplu în cadrul măsurilor 1.1 şi 1.3, şi de asemenea modificările cerinţelor privind ponderea capitalului privat de la 100% la 75%. Alte modificări probabil că au restricţionat absorbţia financiară. Cerinţa din cadrul Măsurii 1.1 de a se conforma cu cerinţele UE privind mediul înconjurător, bunăstarea animalelor şi normele de igienă numai după un singur proiect a cauzat probleme, în special pentru firmele mai mici care nu au putut cofinanţa proiectele mai mari necesare pentru îndeplinirea acestui criteriu. În general considerăm că efectele nete ale modificărilor sunt pozitive în termenii eliminării restricţiilor şi facilitării accesului la finanţare în cadrul Programului. Evaluarea prezentă va actualiza Evaluarea Intermediară şi vine să completeze tabloul implementării programului pe perioada 2000 – 2005 acoperind toate măsurile implementate.

2.2.

2.2.1.

Relevanţa şi oportunitatea strategiei SAPARD şi a metodologiei de implementare

Concluziile au fost obţinute pe baza unei revizuiri a evaluării ex-ante, concluziilor şi recomandărilor evaluării intermediare şi examinării schimbărilor situaţiei socio-economice începând cu anul 2000.

Validitatea analizei SWOT Evaluarea ex ante prezintă în detaliu diagnoza situaţiei curente în România rurală, acoperind aspectele sociale, economice şi de mediu ale dezvoltării rurale. Raportul Anual pentru 2004 al Agenţiei SAPARD este un document atotcuprinzător care cuprinde numeroase informaţii. În el se afirmă că mediul macro economic s-a îmbunătăţit în mod considerabil din anul 2000. Ponderea PIB-ului total produs de sectorul agricol a crescut în mod considerabil de la 11,7% la 13% în perioada 2003-2004. Valoarea totală a producţiei agricole a crescut cu 22,7% în 2001 şi 18,1% în 2004. Această creştere a avut loc deopotrivă în sectorul vegetal (35,3%, respectiv 26,8%) şi în sectorul zootehnic (2,1%, respectiv 2,9%); aceasta se reflectă în creşterea constantă a numărului de taurine, ovine şi caprine, păsări şi familii de albine.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 41

Page 43: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Statistica oficială publicată de Guvernul României dă posibilitatea comparării condiţiilor socio-economice din mediul urban şi rural. Raportul Anual SAPARD din 2004 confirmă existenţa în continuare a diferenţelor fundamentale, cum ar fi faptul că doar 37% din gospodăriile rurale obţin venit din activităţi salariale, în comparaţie cu 68% din gospodăriile urbane. Proporţia populaţiei cu calificare superioară este de 8 ori mai scăzută în zonele rurale. Se raportează că după o perioadă de reviriment la sfârşitul anilor ’90 până în 2001, populaţia rurală înregistrează în prezent un trend descendent. Rata declinului între 2003 şi 2004 a fost de 3,5%. Acest lucru se datorează în special migraţiei din zonele rurale spre oraş ca şi fenomenului emigrării. Numărul de femei tinere adulte a cunoscut scăderea cea mai drastică şi acest lucru se va reflecta în rate ale căsătoriilor şi natalităţii mai scăzute în mediul rural. Acestea sunt câteva probleme principale pe care trebuie să le abordeze Programul SAPARD. Evaluarea ex ante consideră că analiza SWOT nu a fost utilizată la nivelul maxim de eficacitate al acesteia pentru demonstrarea relevanţei măsurilor prioritare SAPARD şi a acţiunilor adresate nevoilor de dezvoltare. Această evaluare va revizui logica de intervenţie a măsurilor SAPARD şi va oferi un prilej de a demonstra că analiza SWOT joacă un rol cheie în dovedirea relevanţei intervenţiilor SAPARD. Atât evaluările ex ante cât şi intermediare ale Programului SAPARD sugerează că Autoritatea de Management trebuie să se bazeze mai mult pe cunoaşterea actorilor implicaţi şi a beneficiarilor din sectorul de dezvoltare rurală. Se sugerează totuşi că dezvoltarea organizaţiilor societăţii civile se află într-un stadiu de formare în România şi chiar statele membre care au avantajele experienţei programelor LEADER întâmpină încă dificultăţi în facilitarea unei participări semnificative a actorilor implicaţi. Această actualizare a evaluării intermediare poate oferi ajutor Autorităţii de Management în examinarea măsurii în care consultarea actorilor implicaţi privind elaborarea Programului s-a extins la participarea în cadrul activităţilor de conducere şi evaluare, şi la însuşirea lecţiilor de bună practică.

2.2.2. Relevanţa şi oportunitatea strategiei SAPARD Evaluarea ex ante concluzionează că alegerea măsurilor s-a făcut în funcţie de cele care sunt disponibile în cadrul Programului SAPARD şi că dată fiind gama largă a necesităţilor de dezvoltare rurală, toate măsurile sunt relevante din acest punct de vedere. Evaluarea intermediară clarifică ierarhia obiectivelor şi confirmă coerenţa obiectivelor măsurilor implementate cu necesităţile existente. Evaluatorul ex ante concluzionează că orientarea strategică este mai importantă decât cea indicată de numărul mare de măsuri deoarece 87% din resursele disponibile se concentrează asupra implementării a numai 4 din aceste măsuri. Evaluatorul ex ante este de părere că includerea măsurii ”Investiţii în exploataţiile agricole” şi a măsurii ”Diversificarea activităţilor rurale” în cadrul priorităţii ”Dezvoltarea economiei rurale” reflectă o abordare mai holistică a problemei decât în majoritatea strategiilor SAPARD. Deşi există o concentrare semnificativă asupra anumitor măsuri, nu este suficient de clar pentru evaluatorul intermediar actual din prezentarea curentă că echilibrul dintre măsuri este cel adecvat. Într-adevăr, raţionamentul care stă la baza alocării fondurilor este neclar pentru evaluator.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 42

Page 44: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Oarecum surprinzător este faptul că dat fiind sprijinul acordat pentru pregătirea Planului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, nu au fost pregătite exemple de studii de caz privind fezabilitatea şi profitabilitatea diferitelor tipuri de investiţii care să contribuie la stabilirea nivelului granturilor. În total, se anticipează că implementarea programului va avea drept rezultat crearea de 292.000 locuri de muncă. Acest lucru reprezintă un cost total de aproximativ 7.500 Euro pe loc de muncă, şi un cost pentru CE de aproximativ 3.600 Euro pe loc de muncă. A fost stabilit un număr mare de indicatori cuantificaţi pentru impacturi, rezultate şi outputuri. Este de remarcat faptul că o evaluare a-priori a indicat că nu există o bază sau evidenţă sistematică care să fi fost folosită pentru derivarea relaţiei cauzale între inputuri, outputuri, rezultate şi impacturi. Numărul de proiecte anticipate este vast: • 3.800 proiecte de prelucrare/marketing produse • 224 proiecte de laboratoare de calitate • 552 proiecte de infrastructură • 183 proiecte de management al resurselor de apă • 11.500 proiecte de investiţii în exploataţii agricole • 480 proiecte de grupuri de producători • 222 proiecte de agromediu • 6.900 proiecte de diversificare rurală • 5.018 proiecte de silvicultură • 6.671 proiecte de instruire profesională Costul mediu pe proiect se estimează a fi: • 123.425 Euro pentru proiecte de prelucrare/marketing • 252.183 Euro pentru proiecte de laboratoare de calitate • 538.435 Euro pentru proiecte de infrastructură • 268.885 Euro pentru proiecte de management al resurselor de apă • 41.077 Euro pentru proiecte de investiţii în exploataţii agricole • 49.200 Euro pentru proiecte vizând grupurile de producători • 159.581 Euro pentru proiecte de agromediu • 38.796 Euro pentru proiecte de diversificare rurală • 83.157 Euro pentru proiecte în silvicultura • 7.672 Euro pentru proiecte de instruire profesională Numărul de proiecte vizând prelucrarea produselor pare extrem de mare, iar costul mediu pe proiect scăzut în relaţie cu costurile anticipate ale modernizării sau înfiinţării de unităţi în conformitate cu prevederile acquis-ului comunitar. Este totuşi îngrijorător faptul că mulţi indicatori de rezultat sunt definiţi cu niveluri prestabilite ale obiectivelor, şi nu există o analiză care să stea la baza nivelului obiectivelor stabilite. Acest lucru ar putea avea drept rezultat angajarea României în atingerea unor obiective care nu pot fi atinse.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 43

Page 45: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 2.3: Cost mediu proiectat şi realizat pe proiect, € Măsura Cost mediu proiectat Cost mediu realizat pe proiect

Măsura 1.1 246.379 600.000 Măsura 3.1 37.725 96.303 Măsura 3.4 39.085 56.575 Sursa: PNADR 2000 – 2006 şi date de monitorizare, AS În relaţie cu coerenţa domeniilor de activitate şi a criteriilor de selectare a proiectelor cu obiectivele, evaluarea intermediară concluzionează că operarea de facto a principiului primul venit primul servit (adică prea multe sesiuni de depunere) în procesarea cererilor limitează capacitatea managerilor programului de a crea sinergii locale şi de integrare verticală a activităţilor. În relaţie cu coerenţa externă a Programului, evaluarea ex ante subliniază că SAPARD este doar o componentă a ceea ce ar trebui să fie un set coordonat de intervenţii care s-ar putea întinde de la politicile macroeconomice la aspecte legislative, de la asigurarea de servicii de sănătate şi învăţământ până la revigorarea economică şi protecţia mediului înconjurător. Sugerează că ar trebui analizată mai mult relaţia între SAPARD şi aceste alte măsuri naţionale în favoarea agriculturii şi dezvoltării rurale. Această evaluare asigură prilejul de a examina rolul SAPARD într-un cadru mai larg al politicii şi programelor de dezvoltare rurală. În relaţie cu oportunitatea sectoarelor, zonelor geografice şi beneficiarilor programului, atât evaluarea ex ante cât şi evaluarea intermediară analizează măsura în care se acordă suficientă atenţie variaţiilor geografice în comparaţie cu nevoile de dezvoltare rurală din România. Această evaluare oferă ocazia examinării acestor variaţii regionale şi a capacităţii Programului SAPARD de a răspunde acestor variaţii. Concluzia evaluării ex ante este că trebuie mai bine investigate cauzele unor deteriorări ale mediului înconjurător legate de activităţile agricole. De asemenea, aceasta reprezintă un prilej de a reanaliza acest subiect.

2.2.3. Eficacitatea şi eficienţa metodelor de implementare Evaluarea intermediară consideră că administrarea Programului şi delegarea rolurilor şi responsabilităţilor sunt în general în conformitate cu cerinţele Comisiei şi satisfac cerinţele formale ale UE. Recomandă de asemenea: reconsiderarea nivelului local ca parte a procedurilor administrative; simplificarea etapelor de control în procesul de selecţie a proiectelor; eliminarea cerinţei ca cererile şi documentele să fie înaintate personal şi îmbunătăţirea informării beneficiarilor. Evaluările ex ante şi intermediare concluzionează că management-ul implementării programului ar putea beneficia de un număr de îmbunătăţiri a indicatorilor, a obiectivelor vizate, metodelor de colectare a datelor şi sistemelor de raportare. Ele recomandă perfecţionarea indicatorilor de output, rezultat şi impact propuşi în fişele tehnice pentru fiecare măsură într-un număr mai mic de indicatori cheie coerenţi care se pot verifica în realitate. Evaluarea intermediară propune un set de indicatori operaţionali pentru Măsura 1.1 pentru a demonstra cum ar putea fi realizat acest lucru. Evaluatorul ex ante este de părere că outputurile ţintă (vizate) în cadrul programului sunt prea ambiţioase şi că în lumina oricărei analize care explică obiectivele vizate, există pericolul ca România să se angajeze în realizarea unor obiective pe care nu le va putea îndeplini. Această

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 44

Page 46: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

posibilitate este în mintea evaluatorului intermediar atunci când cere o evaluare (analiză) mai profundă a fezabilităţii atingerii obiectivelor pentru indicatorii financiari şi fizici din cadrul unor măsuri. Observăm că evaluarea intermediară se bazează în mare măsură pe opinia beneficiarilor ca reacţie la chestionarele trimise prin poştă pentru a măsura efectele implementării programului şi măsurilor. Această evaluare este sprijinită de o serie de studii de caz ale proiectelor care verifică şi ilustrează efectele susţinerii financiare. Evaluarea intermediară concluzionează că activitatea Comitetului de Monitorizare nu este sprijinită în mod adecvat de un sistem de baze de date care să înregistreze şi să raporteze informaţiile de management privind implementarea Programului SAPARD. Pe baza intervievării personalului cheie din cadrul direcţiilor relevante ale Agenţiei, evaluatorul intermediar afirmă că educaţia, experienţa şi instruirea personalului cheie responsabil cu etapele importante ale procesării au fost la un nivel foarte bun atât la scară absolută cât şi în comparaţie cu personalul din poziţiile similare din alte ţări. Evaluatorul intermediar afirmă că a fost informat că aceeaşi instruire asigurată personalului de la sediul central a fost oferită şi personalului din cadrul birourilor regionale. Se aşteaptă prin urmare ca nivelul de competenţă de la birourile regionale să reflecte într-o oarecare măsură nivelul înalt de la sediul central, deşi evaluatorul nu a realizat interviuri pe plan regional pentru a evalua aceasta chestiune în detaliu. Situaţia poate fi clarificată la această evaluare.

2.2.4. Rezumat Evaluarea actualizată poate adăuga valoare contribuţiei (recomandărilor) evaluărilor anterioare, prin:

• Examinarea măsurii în care consultarea cu actorii implicaţi în ceea ce priveşte elaborarea programului a fost extinsă la participarea la activităţile de management şi evaluare şi de însuşire a lecţiilor de bună practică.

• Dezvoltarea suplimentară a analizei SWOT şi aplicarea acesteia în managementul programului.

• Revizuirea coerenţei Programului SAPARD în cadrul intervenţiilor publice în favoarea dezvoltării rurale.

• Examinarea oportunităţii distribuţiei regionale a avantajelor şi impactului. • Contribuţia la dezvoltarea indicatorilor, metodelor de verificare, colectării datelor şi

sistemelor de raportare care vor oferi informaţii mai bune managerilor programelor. • Examinarea nevoilor de instruire şi pregătire ale Autorităţii de Management şi ale

personalului Agenţiei. • Actualizarea evaluării implementării măsurilor 1.1, 2.1 şi 4.1. • Evaluarea implementării măsurilor 3.1 şi 3.4.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 45

Page 47: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

2.3.

2.3.1.

SAPARD – analiză contextuală Programul SAPARD din România este un instrument dintr-o gamă de instrumente utilizat de către stat pentru a susţine şi orienta producţia agricolă. În această secţiune noi considerăm în mod preliminar contribuţia relativă a SAPARD şi sinergia între SAPARD şi celelalte instrumente. Deşi Programul SAPARD este esenţialmente un program de dezvoltare naţională care are drept scop adaptarea sectorului agricol la piaţa unică, este important să se ţină minte că o diversitate de condiţii de mediu şi socio-economice creează un grad semnificativ de variaţie geografică în ceea ce priveşte natura şi nivelul nevoilor de dezvoltare. Într-un capitol ulterior (capitolul 6) vom începe să definim aceste variaţii geografice şi să examinăm dacă distribuţia regională a asistenţei SAPARD de până acum demonstrează că Programul a fost capabil să reacţioneze în mod adecvat.

Politica recentă şi curentă agricolă şi de dezvoltare rurală în România

Susţinerea internă a producătorilor agricoli în perioada 1994-2004 Perioada 1994-1997 a fost caracterizată de o creştere constantă a sprijinului acordat de către stat agriculturii (Tabelul 2.4). Primele şi subvenţiile acordate au înregistrat valori maxime în 1996 şi 1997. Anul 1998 cunoaşte o uşoară scădere a acestui suport, cu un trend mai accentuat în 1999 când acestea au fost reduse cu aproape 42,3%. În anul 1997, s-a introdus schema cupoanelor, care a fost mai apoi modificată în 1999 şi aplicată pentru ultima oară în 2000. Principala modalitate de suport financiar oferită în anul 2000 atât din bugetul Ministerului Agriculturii cât şi din alte surse au fost plăţile suplimentare, politicile de credit, sprijin pentru achiziţionarea de inputuri agricole şi sprijin pentru investiţii. Plăţile suplimentare au fost acordate ca prime pentru vânzările de grâu pentru consumul de pâine (aproximativ 20 euro/tonă) şi prime pentru vânzările de lapte (aproximativ 25 euro/tonă). Politicile de credit au inclus credite pe termen scurt cu dobânzi subvenţionate pentru finanţarea cheltuielilor de producţie şi credite pe termen mediu cu dobânzi subvenţionate pentru investiţii. Suma totală pentru subvenţionarea dobânzilor a fost de 2,5 milioane Euro în anul 2000. Sprijinul pentru inputuri agricole s-a concretizat în reduceri de preţuri pentru utilizarea seminţelor certificate. În acest sens, au fost folosite 17,7 mil. Euro în anul 2000 şi 29,2 mil. Euro în 2001. În anul 2001, subvenţiile pentru agricultură au reprezentat peste 300 mil. Euro (Tabelul 2.5). În termeni reali, nivelul sprijinului pentru agricultură a fost relativ constant în 2000 şi 2001, respectiv (341,4 mil. Euro în 2000 şi 320,2 mil. Euro în 2001). Schema cupoanelor a fost înlocuită cu plata unei sume fixe pe hectar, respectiv 41 euro/ha cultivat cu condiţia utilizării de seminţe certificate şi respectării unor tehnologii agricole specifice. Pentru producţia obţinută în sere, sprijinul financiar a fost de 20 milioane/ha pentru fiecare hectar cultivat. Prin intermediul acestei noi scheme sprijinul financiar acordat a reprezentat 61% din total dar nu a schimbat în totalitate mecanismul de funcţionare al schemei cupoanelor. Continuă să se subvenţioneze cumpărarea de inputuri agricole dar ţinta acesteia a fost sprijinirea în principal a fermelor individuale mari şi a asociaţiilor şi mai puţin a fermele mici de subzistenţă. Seceta severă

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 46

Page 48: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

din 1998 şi 2000 a determinat creşterea sumei alocate refacerii sistemului de irigaţii, respectiv 12,8% din sprijinul financiar acordat agriculturii în 2001 (Tabelul 2.4).

Tabelul 2.4 Sprijinul financiar pentru agricultură în perioada 1994-2004, milioane €, bugetul MAPDR, diferiţi ani

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Total buget 595,2 620,6 672,5 586,8 521,7 298,1 445,6 415,1 382,1 472,5 565,4 Total sprijin agricultură 489,3 505,1 581 510,3 425,6 245,3 341,4 320,2 213,4 313,2 433,9 Subvenţii 240,6 206,5 240,7 134,8 55,9 58,4 59,8 74 81,4 145,4 60,9 Îmbunătăţiri funciare 54,6 57,9 52,3 33,8 39 29,3 39,6 41,2 45,3 54,3 33,7 Diferenţe de preţ 1,2 1,4 0,3 Cumpărări de animale 3,3 3,9 Îngrăşăminte chimice 67,2 67,6 52,8 24,7 52,4 Dobânzi 59,1 63,1 82,9 53,6 2,6 1,2 2,5 3,6 3,3 1,1 2,3 Seminţe 41,4 18,4 10,8 16,6 17,7 29,2 31 34,1 21,4 Energie pentru irigaţii 1,8 3,5 3,5 Depozitare grâu 4,3 3,4 4,6 Prime 160,5 298,6 314,8 65,8 24,2 21,1 35,8 26,6 23,1 36,5 40,9 Porc 41,3 127,8 186,1 Pui 12,3 45,3 40,3 Lapte 42,3 69,1 58,8 8,1 9,3 22,2 36,5 40,9 Viţei 5,6 13,1 8,4 2,5 0,3 Grâu 58,8 43,2 21,1 11,5 14,2 22,6 17,3 Export grâu şi porumb 10,2 6,2 4,9 Export carne 0,4 0,2 0,9 Transferuri 88,2 25,5 309,7 345,5 165,8 245,8 219,6 108,9 131,3 332,1

Despăgubiri pentru calamităţi naturale 76,1 25,5 16 3,8 18 15,6 Cupoane 164,3 271,6 129,1 243,2 215,2 4,3 36,9 200

Fond genetic 2,6 4,4 2,1 1,3 1,2 Sprijinirea producătorilor (sector vegetal) 23,9 18,3 42,7 Sprijinirea producătorilor (sector animal) 24,2 37,1 44,7 Subvenţii pentru utilaje agricole 54,4 19,7 20,9 Credite subvenţionate 67,8 70,1 36,7 Fondul pentru grâu 61,6 Creditul agricol 2,3 Alocaţii spaţii zootehnie 4,7

Sursa: MAPDR Sprijinul statului acordat agriculturii a crescut şi domeniul său de acţiune s-a lărgit în anul 2004. Bugetul Ministerului Agriculturii în 2004 a fost de 565,4 mil. Euro, reprezentând o creştere cu 19,6% în termeni nominali în comparaţie cu 2003. Alte 20,7 milioane euro au fost alocate suplimentar în iulie 2004 pentru acordarea unor plăţi directe micilor producători. Sprijinul intern pentru agricultură este defalcat pe 21 scheme de suport. Din bugetul dedicat sprijinirii agriculturii, 42,7 milioane euro sunt alocate pentru subvenţionarea sectorului vegetal, în principal schemele pentru sprijinirea fermelor mici şi 44,7 milioane euro pentru subvenţionarea sectorului animal, la care se adaugă schemele de acordare a primelor pentru lapte în valoare de 40,9 mil. Euro.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 47

Page 49: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În perioada 1 august 2002 - 30 septembrie 2005 o sumă totală de 700 mil. euro a fost angajată în cofinanţarea proiectelor de agricultură şi dezvoltare rurală din cadrul Programului SAPARD. Aceasta reprezintă în medie 233 mil. euro/an şi aşa cum a mai fost precizat factorul limitativ a fost nivelul cererii eligibile pentru finanţare mai curând decât disponibilitatea fondurilor. Deşi există o strategie de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2004-2005, trebuie spus totuşi că nu există suficientă orientare către rezolvarea principalelor probleme cu care se confruntă agricultura românească, respectiv, numărul mare al populaţiei ocupat în agricultură şi fragmentarea excesivă a terenurilor. Plăţile directe în actuala structură de sprijin (sprijinul de 2 milioane ROL/ha destinat fermelor mici de până la 5 ha de care vor beneficia 4,4 milioane producători agricoli), trebuie să se adapteze la noile coordonate ale PAC revizuite (sprijinul pentru irigaţii, pentru seminţe şi utilizarea materialului genetic de calitate superioară şi creditul agricol pentru producţie nu sunt compatibile cu noua PAC). Deoarece în curând PAC se va ghida după alte principii, şi anume conservarea mediului înconjurător, asigurarea siguranţei alimentare şi a bunăstării animalelor ar trebui introduse treptat programe dedicate acestor obiective. Schema generalizată de introducere a Plăţii Unice pe Suprafaţă condiţionată de exploatarea terenului în condiţii prietenoase faţă de mediul înconjurător şi managementul bunelor practici agricole ar trebui de asemenea promovate şi luate măsuri în acest sens nu numai pe linie legislativă dar şi instituţional administrativă.

Alte politici cu impact asupra sectorului agricol Câteva legi şi proiecte au fost iniţiate şi elaborate începând cu anul 2000. Acestea sunt orientate în principal către dezvoltarea şi îmbunătăţirea funcţionării pieţei şi instituţiilor de piaţă precum şi pentru armonizarea legislaţiei româneşti cu legislaţia UE. Printre aceste legi şi proiecte se pot enumera:

1. înfiinţarea sistemului naţional de gradare a seminţelor de consum; proiectul şi-a propus crearea unei pieţe transparente şi sigure în beneficiul producătorilor agricoli; gradarea a devenit obligatorie începând cu luna iunie 2003; sistemul nu şi-a arătat încă în totalitate avantajele, întrucât nu s-a încheiat punerea la punct a sistemului certificatelor de depozit; 2. elaborarea legislaţiei privind certificatele de depozit; scopul proiectului este crearea unui nou sistem de finanţare a producătorilor agricoli pentru reluarea procesului agricol în anul următor; sistemul nu a fost introdus încă, datorită ambiguităţilor legislative şi a procedurilor de ordin organizatoric; 3. diferite reglementări fito-sanitare şi veterinare conforme cu regulamentele Uniunii Europene; 4. reglementări privind introducerea, producerea, organizarea şi comercializarea de produse modificate genetic în ţara noastră 5. reglementări privind produsele ecologice 6. autorizarea instituţiilor financiare pentru acordarea de micro-credite 7. reglementări privind înfiinţarea cooperativelor private de credit

Există o legislaţie privind crearea Agenţiei de Plăţi şi a Sistemului Integrat de Administrare şi Control, însă sunt necesari paşi importanţi pentru a pune în funcţiune aceste sisteme până în anul 2007. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie va trebui să fie capabilă să administreze şi să deruleze fondurile FEOGA (4.037 milioane Euro pentru anii 2007-2009 din care 881 milioane Euro plăţi

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 48

Page 50: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

directe, 732 milioane Euro măsuri de piaţă şi 2.304 milioane Euro pentru măsuri de dezvoltare rurală, de 4 ori mai mari faţă de fondurile derulate de MAPDR în 2001-2003. Sistemul Integrat de Administrare şi Control este menit să asigure baza de date şi control pentru plăţile acordate prin Agenţia de Plăţi. În acelaşi timp, Reţeaua de Informaţii privind Contabilitatea Agricolă trebuie extinsă şi îmbunătăţită (la ora actuală în reţea sunt cuprinse doar 668 de exploataţii care nu sunt reprezentative la nivel naţional). În acest moment nu există un Sistem de Informaţii de Piaţă, dar şi acesta ar trebui să fie complet operaţional până în 2007. Inexistenţa acestui sistem împiedică derularea proiectului privind certificatele de depozit şi a Fondului de garantare pentru aceste certificate, dar şi derularea unor tranzacţii comerciale corecte pe baza unor preţuri corecte. Consolidarea Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor cu rol în implementarea sistemelor de control pe piaţa internă în sectoarele veterinar, siguranţa alimentelor, respectiv, trasabilitate şi monitorizare privind provenienţa alimentelor, reprezintă de asemenea un obiectiv de îndeplinit până la momentul aderării. În anul 2004, au fost deja transpuse în întregime principalele elemente privind organizarea comună de piaţă a cerealelor din UE. România a încheiat capitolul privind agricultura. Aşa cum s-a mai precizat, deşi legislaţia privind adoptarea aquius-ului comunitar a fost adoptată ea nu a fost urmată imediat de punerea în practică a structurilor administrative menite să facă operaţionale aceste sisteme. În mod evident până în momentul aderării toate aceste sisteme trebuie să devină operaţionale. La capitolul agricultură, România a obţinut aproximativ 4.037 milioane Euro pentru perioada 2007 - 2009 (3.921 milioane Euro pentru mecanismele Politicii Agricole Comune şi dezvoltare rurală), iar circa 0,8 miliarde Euro - estimaţi pentru proiecte finanţate din fonduri structurale (FEOGA). Legea privind ajutorul acordat tinerilor fermieri şi altor categorii de persoane eligibile a fost aprobată de Guvern şi înaintată Parlamentului spre a fi adoptată. Legea mai sus menţionată schiţează cadrul juridic pentru acordarea de sprijin pentru integrarea tineretului în zona rurală, pentru a activa această zonă prin dezvoltarea de programe şi proiecte menite să valorifice resursele naturale şi tradiţiile locale, şi de asemenea prin dezvoltarea unui nou concept de agricultură, de activităţi şi servicii neagricole. Următoarele categorii vor beneficia de prevederile prezentei legi: a) Familiile tinere în care fiecare membru are mai puţin de 35 de ani, care doresc să se stabilească în zona rurală şi în care cel puţin un membru are o pregătire care îi permite să dezvolte activităţi de natură neagricolă, specifice zonei rurale în care aceştia doresc să trăiască; b) Persoane tinere sub 35 de ani care conduc, singuri sau împreună cu mai mulţi parteneri o asociaţie, o întreprindere agricolă sau o societate comercială neagricolă, care doresc să se stabilească în zona rurală; Tineri sub 35 de ani care deţin teren agricol şi/sau ferme zootehnice, care doresc să se stabilească în zona rurală; Beneficiarii mai sus menţionaţi beneficiază de următoarele facilităţi: – primesc în posesie terenuri de până la 1000 m² pentru a-şi construi case şi anexe;

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 49

Page 51: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

– primesc în posesie terenuri de până la 10 ha pentru agricultură; – sunt scutiţi de plata impozitului datorită eliminării ireversibile din circuitul agricol a

terenurilor agricole care se află în extravilan datorită extinderii intravilanului localităţilor. Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) este un organism de interes public înfiinţat de Legea 129 din 24 iunie 1998, care acordă asistenţă proiectelor pentru combaterea sărăciei la nivel local, stimulând participarea şi cooperarea din cadrul comunităţilor. FRDS are drept scop îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor din satele sărace şi ale persoanelor care aparţin categoriilor defavorizate. Alt scop al FRDS este dezvoltarea iniţiativelor şi capacităţii organizatorice şi asistenţei reciproce la nivel local, pentru participarea la procesul de descentralizare. Beneficiarii sunt comunităţile rurale sărace şi grupurile productive ale comunităţilor rurale sărace cu statut juridic conform Legii nr. 129/1998 şi care respectă criteriile din lege. Suma acordată de FRDS este un grant, iar Banca Mondială iniţiază programul, împreună cu BIRD şi Guvernul României. Vor fi finanţate proiecte privind: – Reabilitarea infrastructurii economice – reamenajarea sau repararea micilor depozite pentru a menţine calitatea produselor pe întregul sezon şi pentru a obţine preţuri mai mari la vânzare; repararea solariilor şi serelor de flori şi legume; repararea echipamentului pieţelor şi târgurilor locale, amenajarea pieţelor şi târgurilor. –Producţie/procesare – prelucrarea primară a materiilor prime alimentare (lapte, brânză, smântână, miere, carne de pasăre, ouă, ulei brut, făină, carne, fasole, plante medicinale) şi alte produse nealimentare (piele, blană, lână neprelucrată, lemn etc.). Aceste tipuri de proiecte sunt necesare pentru creşterea valorii materialelor mai sus menţionate, pentru a obţine un preţ mai bun pe piaţă; pentru a cumpăra mici echipamente şi unelte pentru creşterea productivităţii muncii şi calităţii produselor şi pentru ca membrii grupurilor de producţie să cumpere materii prime pentru primul proces tehnologic. – Instruire profesională – cursuri de instruire privind tehnologia adecvată pentru prelucrarea produselor alimentare, ca şi cursuri de instruire în domeniul management-ului. – Asistenţă tehnică şi juridică – pentru prelucrarea produselor locale tradiţionale în funcţie de cererile clienţilor potenţiali şi pentru identificarea noilor pieţe; furnizarea de cunoştinţe şi informaţii pentru activităţi neagricole; sprijin juridic necesar înfiinţării de cooperative, asociaţii de artizanat şi mici întreprinderi rurale, organizaţii non-guvernamentale. – Marketing – servicii specializate pentru ambalarea şi etichetarea produselor alimentare tradiţionale şi netradiţionale; comercializarea produselor şi îmbunătăţirea accesului pe piaţă; organizarea transportului de produse locale pe piaţa oraşelor şi alte modalităţi de suport logistic. Pentru mica infrastructură rurală cererea de finanţare nu va depăşi 75.000 USD şi contribuţia locală trebuie să acopere cel puţin 10% din suma cerută pentru finanţare din partea FRDS. Această contribuţie poate consta în bani şi/sau materiale şi/sau laboratoare şi/sau echipamente. Pentru serviciile sociale comunitare cererea de finanţare nu va depăşi 20.000 USD, şi cel puţin 5% din sumă va fi contribuţia beneficiarului. Această contribuţie poate consta în bani şi/sau materiale şi/sau laboratoare şi/sau echipamente.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 50

Page 52: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Pentru activităţile generatoare de venituri, suma maximă de finanţare a unui proiect nu poate depăşi 20.000 USD şi beneficiarul trebuie să aducă o contribuţie de cel puţin 15% din suma cerută. Această contribuţie poate consta în bani şi/sau materiale şi/sau laboratoare şi/sau echipamente. Programul special pentru zonele defavorizate “Asistenţă pentru activităţile agricole în zona rurală”a fost adoptat de HG nr. 522 din 22 iunie 2000 şi are drept scop acordarea de ajutor financiar nerambursabil pentru achiziţionarea de maşini şi echipamente pentru activităţile de producţie agricolă sau servicii specifice. Beneficiarii programului sunt:

– micile întreprinderi cu capital integral românesc şi în mare măsură privat, – asociaţii agricole înfiinţate pe baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, – antreprenori privaţi sau asociaţii familiale autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1190 privind organizarea şi dezvoltarea activităţilor economice pe baza liberei iniţiative, cu modificările ulterioare, care realizează o activitate agricolă sau susţin o activitate agricolă în zona rurală, într-o zonă defavorizată, şi care doresc să-şi dezvolte afacerea.

Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională va implementa programul, în cooperare cu agenţiile de dezvoltare regională. Programul este aplicat zonelor defavorizate (declarate astfel conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24 republicată). Suma maximă nerambursabilă pe care o pot obţine beneficiarii programului este de 1,5 miliarde ROL, dacă se poate dovedi o contribuţie de cofinanţare de 25%. Proiectul de Dezvoltare Rurală (PDR) este finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României, prin Ministerul Administraţiei şi Afacerilor Interne. Începând cu 1999, Guvernul României a solicitat sprijinul Băncii Mondiale pentru a iniţia un proiect de dezvoltare rurală prin noi instrumente de finanţare nerambursabilă şi mecanisme instituţionale complementare cu cele deja existente în acel moment - – SAPARD, Proiectul pentru Finanţare Rurală, Fondul Român de Dezvoltare Socială. Astfel a fost lansat Proiectul de Dezvoltare Rurală. Prin acest proiect, dezvoltarea rurală este înţeleasă ca un proces prin care standardele de viaţă se îmbunătăţesc în zona rurală prin îmbunătăţirea infrastructurii, astfel încât comunităţile să poată avea acces la oportunităţi de dezvoltare externe localităţii lor. Au fost selecţionate cinci judeţe pilot – Botoşani, Călăraşi, Dolj, Sălaj şi Tulcea şi 20 de comune în cadrul fiecărui judeţ. PDR a asigurat asistenţă tehnică şi instruirea necesară pentru a spori capacitatea administraţiei locale de a dezvolta proiecte în zona rurală. Valoarea maximă a finanţării disponibile pentru o comună este de aproximativ 300.000 USD. Comunele care au iniţiat proiecte în asociere au putut accesa fonduri suplimentare între 450.000 şi 500.000 USD. Principalele obiective au fost următoarele:

• Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice şi la nivel de comună de pregătire şi realizare a celor mai adecvate investiţii publice pentru necesităţile comunităţii ca şi dezvoltarea capacităţii de a întreţine si exploata investiţiile cu un cost cât mai scăzut. Numărul total al beneficiarilor instruirii: 2450 persoane (reprezentând numărul membrilor CIAC – Comitetul Consultativ pentru Investiţii la nivel de comună).

• Îmbunătăţirea accesului populaţiei rurale la bunuri şi servicii publice – pieţe de desfacere, şcoli, spitale, dispensare

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 51

Page 53: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

219 proiecte în diferite stadii de dezvoltare • 163 proiecte pentru reabilitarea drumurilor comunale • 56 proiecte pentru aprovizionare cu apă

Direcţii de acţiune:

1) Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice de a pregăti şi realiza activităţi de dezvoltare rurală

2) Finanţarea proiectelor de îmbunătăţire a infrastructurii rurale

2.3.2. Concluzii iniţiale S-ar părea că există un grad mare de complementaritate între măsurile naţionale şi măsurile SAPARD. Programele naţionale se concentrează asupra stabilităţii şi securităţii producţiei alimentare interne în timp ce măsurile SAPARD se concentrează asupra promovării adaptării structurale a activităţilor agricole şi agroalimentare care le vor da posibilitatea să facă faţă competiţiei pe piaţa unică. În acest cadru politic, SAPARD are o importanţă deosebită pentru realizarea obiectivelor naţionale curente pentru sectorul agricol; dezvoltarea unor ferme viabile şi eficiente; susţinerea producătorilor agricoli care trăiesc în zone rămase în urmă din punct de vedere

economic şi social sau în zone defavorizate din punct de vedere climatic şi al mediului înconjurător; dezvoltarea unui mediu agricol capabil să prevină epuizarea resurselor solului şi să

îmbunătăţească productivitatea solului; îmbunătăţirea infrastructurii rurale a producţiei agricole capabilă să ofere premizele generării

unor venituri mai mari pentru producătorii agricoli şi găsirea modalităţilor de valorificare a resurselor umane şi materiale locale, pentru a obţine venituri auxiliare din activităţi neagricole; iniţierea de acţiuni pentru dezvoltarea producţiei agricole ecologice (la început în zone pilot).

Acest grad înalt de adiţionalitate în cadrul Programului SAPARD a fost subliniat de un număr de actori implicaţi intervievaţi. Fondul Român de Dezvoltare Socială, sprijinul naţional acordat tinerilor fermieri, asistenţa pentru activităţi agricole în zonele defavorizate şi Proiectul de Dezvoltare Rurală oferă de asemenea un sprijin important pentru adaptarea structurală dar accentul puternic pus pe grupările, comunităţile şi zonele defavorizate fac ca acestea să fie complementare Programului SAPARD. Este de asemenea important de remarcat că numărul total de kilometri de drumuri rurale îmbunătăţite prin sprijinul oferit prin Programul SAPARD şi Proiectul de Dezvoltare Rurală reprezintă doar o fracţiune din lungimea totală de 36.000 km de drumuri care trebuie modernizate. Există de asemenea, aici o sinergie semnificativă între măsurile naţionale şi măsurile SAPARD. În special, propunerea curentă ca statul să garanteze pentru creditele de investiţii acordate de o bancă pentru activităţi rurale ar putea îmbunătăţi în mod semnificativ accesul la credit al beneficiarilor SAPARD. Se susţine în general că cererea de asistenţă financiară de la SAPARD este restricţionată de capacitatea limitată a afacerilor agricole de a obţine credite de cofinanţare de la bănci. În ceea ce le

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 52

Page 54: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

priveşte, băncile susţin că ele deţin fondurile pentru investiţii în proiecte agricole şi rurale dar riscurile implicate depăşesc limitele prescrise de politica lor de creditare. Înţelegem că Ministerul Agriculturii pregăteşte implementarea Programului Fermierul care va aloca parte din bugetul anual al Ministerului unui fond care în condiţiile definite de un acord de protocol cu băncile participante poate fi utilizat ca garanţie în cazul pierderii bancare dacă o afacere rurală nu este capabilă să ramburseze un credit de investiţii pentru un proiect care a primit de asemenea aprobare pentru obţinerea unui sprijin financiar din partea statului. Se înţelege că Ministerul a invitat băncile participante să facă cerere pentru a participa la această schemă garantată de către stat şi din şase solicitanţi doar unul a satisfăcut criteriile de calificare. Trebuie remarcat faptul că funcţionarea acestei scheme ar trebui să includă cât mai multe bănci pentru respectarea regulilor competiţiei la nivel naţional şi că ar trebui să participe cel puţin 5 bănci. Recomandăm de asemenea ca MAPDR să facă tot ce este posibil pentru a accelera aprobarea reglementării fondurilor Băncii Naţionale. Totuşi schema are potenţialul de a îmbunătăţi capacitatea afacerilor agricole de a găsi cofinanţarea necesară pentru proiectele lor şi prin urmare ar putea să ajute la absorbţia asistenţei financiare SAPARD în general şi în cadrul Măsurii 3.1 în particular. Există de asemenea pericolul de a pune un accent prea mare pe capacitatea acestei scheme de a rezolva problema absorbţiei scăzute a fondurilor SAPARD. Am putea veni cu comentariul că deşi schema poate îmbunătăţi furnizarea de credite de la instituţiile de credit private, nivelul cererii din partea fermierilor poate să nu fie afectat deoarece schema nu reduce în mod necesar riscurile pe care aceştia trebuie să şi le asume. În plus, vizitele la sediile proiectelor studiilor de caz sugerează că lipsa de cunoştinţe privind asistenţa SAPARD, lipsa contactului cu serviciile de consultanţă agricolă, incapacitatea de a angaja serviciile consultanţilor pentru a oferi asistenţă în rezolvarea problemelor complexe legate de cererile de asistenţă SAPARD limitează de asemenea nivelul participării fermierilor. S-a observat de asemenea, confuzia potenţialilor beneficiari în legătură cu disponibilitatea şi termenii de participare la această schemă. Dacă aşa stau lucrurile atunci, dat fiind timpul necesar pentru pregătirea unui număr mare de proiecte şi timpul limitat disponibil pentru angajarea volumului mare de fonduri neangajate, această confuzie trebuie eliminată cât mai curând posibil.

2.4. Restabilirea Cadrului Logic al Programului În finalul acestui capitol vom prezenta restabilirea cadrului logic al programului care descrie logica de intervenţie a PNADR. Agricultura rămâne un sector cheie al României în cadrul perioadei de pre-aderare la Uniunea Europeană. Astfel, aproximativ 41% din populaţia ocupată lucrează în sectorul primar, care reprezintă aproximativ 14% din PIB în România. Planul Naţional de Dezvoltare subliniază faptul că "agricultura va rămâne pentru o perioadă lungă de timp un sector strategic pentru România, datorită avantajelor naturale ale ţării şi mediului socio-economic”.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 53

Page 55: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Spaţiul rural reprezintă peste 89% din suprafaţa ţării; în anul 1999 populaţia rurală era de 10,14 milioane de locuitori, ceea ce reprezenta 45% din populaţia ţării. În cei 30 de ani după anul 1966, populaţia rurală a scăzut cu 16%. În aceeaşi perioadă, populaţia urbană a crescut cu aproximativ 70%. După o perioadă de revigorare la sfârşitul anilor ’90 până în anul 2001, se pare că în prezent populaţia rurală şi-a reluat trendul descendent. Rata de scădere a populaţiei rurale în perioada 2003-2004 a fost de 3,5%. Acest lucru se datorează migraţiei populaţiei din zona rurală către oraş, dar şi fenomenului de emigrare. Conform Planului Naţional de Dezvoltare, unul dintre principiile strategice ale dezvoltării regionale este promovarea unei noi dezvoltări spaţiale armonioase. Strategia propusă de Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR) are în vedere aderarea României la Uniunea Europeană şi va permite întărirea sectorului agricol românesc pentru a putea face faţă presiunii competiţiei de pe piaţa comunitară şi în acelaşi timp va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale agenţilor economici din zona rurală. Obiectivele specifice ale strategiei sunt următoarele: dezvoltarea durabilă a unui sector agroalimentar competitiv prin modernizarea şi îmbunătăţirea

prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; creşterea nivelului de trai în zonele rurale prin îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurilor

necesare, şi prin definirea şi introducerea conceptului de bună practică agricolă pentru agricultura şi dezvoltarea rurală durabilă; dezvoltarea economiei rurale, prin dezvoltarea şi modernizarea fondurilor fixe pentru

exploataţiile agricole şi forestiere, dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice, pentru a menţine şi/sau crea venituri alternative/suplimentare şi noi locuri de muncă; dezvoltarea resurselor umane prin îmbunătăţirea instruirii profesionale a fermierilor şi

proprietarilor de păduri şi prin construirea şi consolidarea capacităţii instituţionale. Indicatorii care pot fi utilizaţi pentru a verifica realizarea acestor obiective globale şi specifice sunt prezentaţi pe scurt în tabelul 2.5.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 54

Page 56: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 2.5 Obiectivele şi indicatorii asociaţi pentru Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Obiectiv global Să contribuie la aderarea României la Uniunea Europeană şi sa permită agriculturii româneşti să facă faţă presiunilor competiţiei de pe piaţa comunitară; în acelaşi timp să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale agenţilor economici din zona rurală

Indicatori Valoarea adăugată brută în unităţile prelucrătoare asistate Locuri de muncă cu timp întreg menţinute şi create Modificarea populaţiei în comunităţile asistate

Obiective specifice 1) Dezvoltarea unui sector agroalimentar competitiv 2) Creşterea nivelului de trai în zona rurală 3) Dezvoltarea economiei rurale 4) Dezvoltarea resurselor umane

Indicatori Valoarea adăugată brută pe activitate asistată de prelucrare a lemnului şi prelucrare a alimentelor. Proporţia de unităţi prelucrătoare din industria alimentară care respectă standardele UE de calitate a alimentelor şi de igienă Populaţia rurală care beneficiază de îmbunătăţirea infrastructurii fizice Îmbunătăţirea veniturilor la fermele asistate Total locuri de muncă menţinute şi create Ponderea venitului brut al beneficiarilor agricoli generată de diversificarea asistată financiar Proporţia de producţie agricolă comercializată de grupurile de producători Numărul de tineri fermieri stabiliţi în zona rurală Absolvenţi ai cursurilor de instruire care depun proiecte în cadrul SAPARD în primul an după absolvire

Relevanţa tuturor măsurilor din cadrul programului este demonstrată de impactul lor potenţial asupra mai multor necesităţi şi la rândul său, interdependenţa măsurilor este ilustrată de faptul că satisfacerea fiecărei necesităţi va depinde de eficacitatea mai multor măsuri. Se poate afirma că eficacitatea măsurilor este legată de cel puţin trei factori; natura şi gradul nevoilor de dezvoltare, timpul disponibil şi resursele disponibile. Timpul efectiv disponibil pentru implementarea măsurilor SAPARD a fost cu mult mai scurt decât s-a anticipat datorită întârzierilor în acreditarea măsurilor. După 5 ani de perioadă de implementare doar cinci din măsurile enumerate mai sus au fost implementate; măsurile 1.1. şi 2.1 de trei ani şi măsurile 3.1, 3.4 şi 4.1 doar de doi ani. În lumina interdependenţei între măsuri, această implementare parţială este cu siguranţă un punct slab. Deşi toate măsurile sunt acum acreditate, este puţin probabil să mai fie destul timp pentru ca unele măsuri să aibă efectul scontat. De exemplu, implementarea practicilor agricole prietenoase faţă de mediul înconjurător la fermele pilot din cadrul măsurii 3.3 este menită să demonstreze beneficiile şi experienţa practică în rândul populaţiei largi de fermieri, şi să ofere lecţii pentru implementarea unor măsuri similare în viitor. Este puţin probabil să mai fie acum suficient timp pentru implementarea proiectelor şi însuşirea beneficiilor şi lecţiilor învăţate. În cazul măsurii 3.2 care ar susţine formarea şi funcţionarea grupurilor de producători, există experienţa faptului că înfiinţarea unor organizaţii de marketing ale producătorilor care să funcţioneze bine ia mai mult timp decât timpul care mai este acum disponibil pentru implementarea măsurii. Timpul scurt rămas pentru pregătirea proiectelor pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii, drenaj şi combatere a inundaţiilor înseamnă că mult mai puţine proiecte pot fi implementate în cadrul măsurii 2.2.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 55

Page 57: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Din aceste motive s-a decis să se transfere toate resursele de la managementul resurselor de apă, aproximativ 50% din resursele pentru grupurile de producători, măsurile de agromediu şi instruirea profesională şi 25% din resursele de la silvicultură la măsura 2.1 “Îmbunătăţirea infrastructurii rurale”. Resursele alocate pentru infrastructura rurală au fost în întregime angajate în câteva luni şi această nouă alocare prin transfer de la alte măsuri se ridică acum la aproape 169 mil. Euro, echivalent cu 33% din bugetul iniţial de 515 mil. euro. Noua alocare vizează pagubele produse de inundaţii ca şi acţiunile de prevenire a inundaţiilor. Prima alocare a fost utilizată de comunităţile locale pentru îmbunătăţirea a 2058 km de drumuri locale, 4202 km de conducte de apă şi 761 km de reţea nouă de canalizare. Totuşi, aceste cifre reprezintă doar o fracţiune din totalul necesar; de exemplu, se estimează de către Ministerul Transporturilor că o lungime de 32.000 km de drumuri locale trebuie îmbunătăţite. Aceste îmbunătăţiri sunt esenţiale pentru creşterea nivelului de trai al populaţiei şi crearea infrastructurii necesare pentru sprijinirea activităţilor cum ar fi sectorul industriei prelucrătoare sau sectorul hotelier şi prin urmare sprijinirea obiectivelor globale ale programului. Din studiile de caz ale proiectelor de infrastructură rurală şi interviurile cu beneficiarii ar rezulta că lipsa de fonduri la nivelul comunităţilor rurale pentru întreţinerea noilor facilităţi ar însemna că îmbunătăţirile nu pot fi susţinute în continuare. Se înţelege că există mecanisme pentru transferul de fonduri pentru întreţinerea unor asemenea îmbunătăţiri de la bugetul de stat, şi acolo unde această opţiune este disponibilă, realizarea acestui lucru trebuie să devină o condiţie de eligibilitate. S-a subliniat de asemenea că o mai bună integrare a îmbunătăţirilor cu aprovizionarea cu apă şi sistemul de canalizare ar trebui încurajată în scopul obţinerii unor beneficii cât mai mari în ceea ce priveşte îmbunătăţirea stării de sănătate şi combaterea poluării. Pe de altă parte, s-a dovedit că este foarte dificil să se angajeze resursele alocate măsurilor care vizează investiţiile în prelucrarea alimentelor, exploataţiile agricole şi activităţile care diversifică economia rurală. S-ar părea că singurul motiv este că aceste măsuri sprijină activităţile generatoare de profit şi necesită minimum 50% cofinanţare de la sectorul privat. Acest tip de finanţare nu a fost în general aplicată dintr-un număr de motive. Există un consens că unul din motive este că principalele instituţii de credit nu doresc să ofere împrumuturi fermierilor deoarece în majoritatea cazurilor aceştia nu pot oferi garanţii. După cum s-a menţionat mai înainte, MAPDR încearcă acum să elimine această constrângere, utilizând o parte din bugetul său pentru garantarea împrumuturilor pe care băncile le dau pentru implementarea proiectelor aprobate pentru ajutoare sub formă de granturi. În opinia evaluatorului, acest Program al Fermierului este o iniţiativă foarte importantă a Ministerului, iar Banca Centrală ar trebui îndemnată să asigure normele care pot fi utilizate pentru a evalua conformitatea sa cu reglementările bancare în cel mai scurt timp posibil. Este de asemenea important să se accentueze faptul că acesta este doar un remediu pe termen scurt iar existenţa sa nu trebuie sa devieze atenţia de la necesitatea unor măsuri cum ar fi comasarea terenurilor, reforma din cadrul publicităţii imobiliare şi a proprietăţii asupra terenurilor, care ar avea efectul de creare a unei garanţii acceptabile la credite. Chestionarele adresate beneficiarilor, studiile de caz şi interviurile cu actorii implicaţi confirmă faptul că informarea şi consultanţa oferită de SAPARD trebuie să fie asigurată în mod gratuit la nivelul localităţii pentru ca fermierii sa nu refuze sprijinul care le este oferit. Solicitanţii care pregătesc proiecte în cadrul Programului Fermierului vor primi asistenţă gratuită de la caz la caz de la consultanţii agricoli.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 56

Page 58: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Totuşi, mulţi dintre aceşti respondenţi au afirmat că numeroşi fermieri nu au încredere să investească în îmbunătăţiri şi acest factor împreună cu timpul foarte scurt disponibil pentru implementare îl face pe evaluator să fie de părere că nu toate resursele alocate măsurilor 1.1 (Îmbunătăţirea procesării alimentelor) şi 3.1 (Investiţii în exploataţiile agricole) pot fi angajate. Ar fi bine să se realoce unele din resursele acestora măsurii 2.1, cât mai există timp disponibil pentru cheltuirea efectivă a acestor resurse. Este de asemenea greu de înţeles de ce au trebuit realocate resursele de la măsura 4.1 “Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” atunci când există o recunoaştere unanimă a nevoii fermierilor de a fi mai bine informaţi în legătură cu practicile agricole moderne, cu noile tehnologii şi practici de management agricol. Obiectivele măsurilor şi indicatorii care ar putea fi utilizaţi pentru a cuantifica măsura în care aceste obiective sunt atinse sunt prezentaţi în tabelul 2.6. Tabelul 2.6 Indicatori aferenţi măsurilor

Măsura Indicatori Măsura 1.1 Prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole Îmbunătăţirea activităţilor, eficienţa, implementarea Acquis-ului, diversitatea şi calitatea produselor în sectorul prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; în acelaşi timp contribuie la crearea de noi locuri de muncă

Scăderea costurilor de procesare şi marketing pe unitate de produs de bază Ponderea produselor comercializate din liniile de procesare şi marketing asistate vândute cu etichetă de calitate Unităţi de procesare a cărnii, laptelui, peştelui şi cerealelor care respectă standardele UE privind calitatea şi igiena alimentelor Crearea şi menţinerea locurilor de muncă

Măsura 1.2. Îmbunătăţirea structurilor pentru controlul veterinar şi fitosanitar, controlul calităţii alimentelor şi protecţia consumatorilor Implementarea Acquis-ului comunitar în sectorul sanitar-veterinar, fitosanitar, şi în sectorul de control al calităţii produselor alimentare

Laboratoare care utilizează standardele UE sau metodele comunitare de analize de referinţă

Măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale Îmbunătăţirea situaţiei actuale a infrastructurii în zonele rurale, contribuie la creşterea nivelului de trai şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi la menţinerea populaţiei în zonele rurale

Modificarea populaţiei în comunităţile asistate Numărul de locuri de muncă create în perioada execuţiei proiectului şi a locurilor de muncă permanente Creşterea procentuală a volumului de apă tratată şi a numărului de exploataţii/gospodării conectate la reţeaua de aprovizionare cu apă

Măsura 3.1 Investiţii în exploataţii agricole Îmbunătăţirea calităţii fondului genetic, aplicarea tehnologiilor agricole competitive; calitatea şi diversitatea produselor agricole; îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi bunăstare a animalelor; limitarea poluării mediului, atragerea tinerilor în activitatea agricolă

Îmbunătăţirea compoziţiei fondului genetic la plante şi animale de prăsilă Scăderea costului pe unitate de produs de bază comercializat (EURO/măsură - raportul între preţul produselor de bază de calitate superioară asistate financiar şi preţul mediu la produsele respective Ponderea fermelor asistate financiar care satisfac noile standarde de bunăstare a animalelor (%): se anticipează că este mai mare de 90%. Numărul de tineri fermieri stabiliţi în zona rurală Ponderea fermelor beneficiare care alocă mai mult de 10% din cofinanţarea totală pentru investiţii legate de îmbunătăţirea calităţii mediului

Măsura 3.2 Înfiinţarea grupurilor de producători Îmbunătăţirea gradului de participare voluntară a producătorilor agricoli, silvici şi piscicoli la grupurile de producători Măsura 3.3 Măsuri de agromediu Promovarea introducerii şi utilizarea continuă a practicilor agricole prietenoase faţă de mediul înconjurător; dezvoltarea experienţelor practice, a deprinderilor şi competenţelor pentru

Raportul între produsele agricole primare comercializate de grupurile de producători şi total produse agricole primare comercializate Proporţia de ferme în zonele pilot care participă la măsura 3.3. Numărul de fermieri care au contact direct cu fermele pilot care participă la măsura 3.3.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 57

Page 59: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Măsura Indicatori implementarea măsurilor de agromediu; creşterea conştientizării fermierilor în legătură cu problemele de mediu Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative Sprijinirea creării şi/sau menţinerii oportunităţilor de ocupare şi generarea de venituri alternative prin diversificarea activităţilor rurale legate de agricultură şi silvicultură

Numărul de locuri de muncă echivalent timp întreg menţinute şi create Ponderea venitului brut al beneficiarilor fermieri generat de diversificarea asistată financiar

Măsura 3.5 Silvicultură Îmbunătăţirea întreţinerii şi dezvoltarea funcţiilor economice, ecologice şi sociale ale pădurilor în zona rurală, în conformitate cu prevederile Reglementării Consiliului European nr. 1268/1999 şi Articolului 7 al Regulamentului Comisiei Europene nr. 2759/1999

Creşterea numărului de localităţi deservite de drumuri forestiere Creşterea suprafeţei totale a pădurilor în proprietate privată pe baza planurilor de management Creşterea productivităţii în sectorul de exploatare a lemnului Creşterea numărului de locuri de muncă create

Măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale Contribuţia la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor profesionale ale fermierilor şi altor persoane implicate în activităţile agricole, silvice, în pescuit şi acvacultură, în prelucrarea produselor agricole, piscicole şi în acvacultură, ca şi conversia acestora spre activităţi neagricole

Absolvenţi ai cursurilor de instruire care depun proiecte în cadrul Programului SAPARD în primul an de la absolvirea cursurilor

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 58

Page 60: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

3. Actualizarea evaluării intermediare a măsurilor din cadrul Programului

Capitolul de faţă prezintă o evaluare a măsurilor implementate în cadrul Programului SAPARD din România, precum şi o evaluare preliminară a măsurilor acreditate recent dar care nu sunt încă implementate. Capitolul se concentrează asupra celor patru măsuri majore legate de investiţii, dar sunt acoperite şi măsurile 4.1 şi 4.2. Este prezentată fiecare măsură şi pentru fiecare măsură sunt prezentate criteriile de evaluare şi întrebările cu răspunsurile lor. Datele financiare care reprezintă baza evaluării eficacităţii sunt datele disponibile de la şedinţa Comitetului de Monitorizare din luna noiembrie 2005. Cifrele demonstrează angajamentele şi costurile totale până la data de 30 septembrie 2005. Rezultatele din evaluările specifice măsurilor sunt utilizate de aici încolo pentru evaluarea Programului. Concluziile şi rezultatele vor fi prezentate în capitolul final al raportului.

3.1.

3.1.1.

Actualizarea evaluării intermediare a Măsurii 1.1 “Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” (M 1.1.) corespunde Priorităţii 1 a Programului. Măsura a fost acreditată în anul 2002 iar în perioada care s-a scurs până la sfârşitul lunii septembrie 2005, au fost aprobate şi implementate/sau se află în curs de implementare 212 proiecte în cadrul acestei măsuri.

Relevanţă şi coerenţă Măsura 1.1 asigură sprijin financiar pentru îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor agricole şi piscicole şi o mai mare eficacitate în implementarea acquis-ului comunitar definit de Comisia Uniunii Europene. Efectele sale scontate sunt creşterea competitivităţii şi a valorii adăugate a produselor, precum şi facilitarea creării de locuri de muncă în zona rurală şi evitarea închiderii firmelor şi unităţilor care nu respectă standardele UE începând cu momentul aderării. O evoluţie pozitivă a valorii adăugate a producţiei începând cu anul 1990 indică faptul că există un potenţial mare al bunurilor prelucrate în România. Mai mult, investiţiile nete în industria alimentară în România au avut tendinţe fluctuante în anii de după revoluţie, atingând nivelul de 380 milioane € în 2002 în comparaţie cu nivelul relativ înalt de 520 milioane € în 2001. Prin urmare o alocare adecvată a fondurilor SAPARD pentru proiecte fezabile în cadrul acestui sector poate fi identificată ca un punct fundamental de plecare pentru dezvoltarea unui sector de prelucrare funcţional şi competitiv care contribuie de asemenea la dezvoltarea economiei rurale. Acest lucru face ca măsura să fie extrem de relevantă pentru dezvoltarea economiei rurale româneşti şi a spaţiului rural. În afară de faptul că este relevantă, măsura este strâns legată de alte măsuri din cadrul programului. Pe de o parte de măsura de investiţii 2.1 ”Infrastructura rurală”. Măsura are drept scop asigurarea cu apă potabilă, tratarea apelor reziduale şi evacuarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor şi este prezentată separat mai târziu în acest capitol. Activitatea de agri-business va beneficia de asemenea, în general de pe urma măsurii 2.1 şi va permite în special micilor întreprinderi să reducă impactul proceselor de producţie asupra mediului înconjurător. Din descrierea situaţiei curente în PNADR şi din prima evaluare intermediară, se ştie că există o lipsă de infrastructură publică de mediu (cum ar fi accesul la apă, canalizare, etc.) şi că acest lucru restricţionează dezvoltarea activităţii de procesare

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 59

Page 61: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

în special în cadrul micilor întreprinderi şi fermelor familiale. Pe de altă parte, măsura este de asemenea strâns legată de măsura 3.1 privind Investiţiile în exploataţiile agricole, care sprijină dezvoltarea activităţii primare, şi este o precondiţie pentru prelucrarea volumului mare de materii prime produse în cadrul Măsurii 3.1. Pe baza celor enumerate mai sus, se consideră că măsura privind prelucrarea este în coerenţă cu nevoile identificate în zonele rurale din România. Mai mult, există o coerenţă internă cu alte măsuri ale Programului. Examinând economia în general (coerenţă externă), întărirea activităţii de agri-business este foarte importantă în relaţie cu dezvoltarea economică a zonelor rurale ca şi a economiei în general, pentru exploatarea avantajelor comparative ale producţiei de materii prime bazate pe condiţiile climatice, calitatea solului şi nivelul costurilor.

3.1.2. Eficacitate Eficacitatea măsurii reprezintă o evaluare a realizării sau a nerealizării obiectivelor. Acest lucru este evaluat prin examinarea îndeplinirii activităţilor anticipate, măsurată prin numărul de proiecte şi fonduri alocate, adică atingerea obiectivelor operaţionale.

Tabelul 3.1 Situaţia cererilor primite de Agenţia SAPARD la 30 septembrie 2005

Proiecte Depuse Respinse Aprobate Încheiate

Valoarea totală a proiectelor aprobate

în milioane EUR* (Costuri totale)

Adaptarea unităţilor la standardele UE privind: 9 0 6 2 2,7 Igiena 1 0 1 1 0,9 Veterinare 0 0 0 0 0 Calitatea alimentelor 4 0 1 1 0,6 Bunăstarea animalelor 0 0 0 0 0

Mediul înconjurător 4 0 4 0 1,2 Îmbunătăţirea capacităţilor de depozitare 21 0 17 6

18,8

Îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedurilor de prelucrare 125 13 94 38

126,1

Îmbunătăţirea prezentării şi preparării produselor 7 0 5 3

1,0

Noi investiţii în capacităţi de prelucrare, depozitare şi comercializare 118 12 81 28

103,5

Îmbunătăţirea calităţii monitorizării 2 1 1 1

0,1

Adoptarea de tehnologii pentru produse noi şi ambalaje moderne 5 0 3 1

4,6 O mai bună valorificare şi eliminare a produselor secundare sau deşeurilor rezultate în urma prelucrării 2 0 2 0

4,5

Altele 4 1 3 2

4,1 Total 293 27 212 81 265,62 Sursa: Tabele de monitorizare 1 august 2002 – 30 septembrie 2005 *Compusă din 37,5% contribuţie UE, 12,5% fonduri naţionale şi 50% fonduri private

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 60

Page 62: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Numărul de cereri de proiecte primite şi implementate pentru măsura 1.1 în perioada august 2002 - septembrie 2005 este mai scăzut decât prognoza din Program. În termeni financiari, acest lucru înseamnă o eficacitate de 39% deoarece 126,80 milioane € contribuţie publică la investiţii sunt angajate dintr-o alocare de 325 milioane € cf. Planului financiar pentru 2000-2006 din cadrul Programului. Eficacitatea financiară este de 61,91% pentru perioada 2000 – 2004 a programului, acum în curs de implementare. Majoritatea (94) proiectelor aprobate sunt legate de obiectivul privind ‘Îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedurilor de prelucrare’. Acesta este urmat de obiectivul ‘Noi investiţii în capacităţi de prelucrare, depozitare şi comercializare’, cu 81 de proiecte. Numărul cel mai mic (1) de proiecte se regăseşte în cadrul obiectivului Îmbunătăţirea calităţii monitorizării, totuşi acest tip de susţinere este limitat la investiţii în laboratoare şi echipamente pentru îmbunătăţirea şi controlul calităţii produselor. Merită să menţionăm că susţinerea proiectelor care are drept scop adaptarea la standardele UE ca atare a dus la înscrierea a numai 6 proiecte aprobate. Pe baza rezultatelor prezentate există un dezechilibru între diferitele submăsuri din cadrul măsurii 1.1 unde cea mai mare parte a fondurilor au fost alocate investiţiilor, în timp ce doar câteva resurse (1%) au fost investite în favoarea proiectelor legate de acquis-ul comunitar. Totuşi, ar trebui adăugat că proiectele care contribuie la îmbunătăţirea prelucrării contribuie de asemenea la adaptarea la standardele UE, deoarece acest obiectiv este de asemenea un criteriu de eligibilitate. În comparaţie cu obiectivele operaţionale ale măsurii, numărul total de proiecte aprobate în cadrul măsurii 1.1 este insuficient. În cadrul Programului SAPARD a fost estimat un număr total de 1900 de proiecte, cu un cost mediu de investiţii de aproximativ 360.000 €. Cu o medie de aproximativ 315 proiecte pe an conform PNADR, investiţiile totale anticipate pe an ar trebui să atingă un nivel de 115 milioane € în comparaţie cu 380 milioane € investiţii nete în industria alimentară în anul 2002. Aceasta reprezintă 30% din totalul investiţiilor susţinute financiar prin SAPARD. În momentul de faţă acest obiectiv operaţional, în ceea ce priveşte numărul de proiecte, a fost atins în proporţie de 11%. Întrebarea care se pune este prin urmare dacă cuantificarea obiectivului operaţional este realistă. Vom reveni la această întrebare în evaluarea nivelului programului. Nivelul scăzut al activităţii în ceea ce priveşte numărul de proiecte în comparaţie cu numărul anticipat poate – pe de altă parte – să nu se regăsească în totalitate în angajarea fondurilor publice. Conform planului financiar 2000 – 2006 al Programului SAPARD, costul total pentru M 1.1 se ridică la 680.752.245 Euro. Proiectele realizate reprezintă, aşa cum s-a menţionat, 39% conform tabelului de mai jos, sau 61,91% din alocările perioadei 2000 – 2004 în prezent în curs de implementare.

Tabelul 3.2 Valoarea totală eligibilă a proiectelor pe tip de activitate Mil. EURO* % Adaptarea la standardele UE 2,7 1,02 Îmbunătăţirea capacităţilor de depozitare 18,8 7,08 Îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedurilor de prelucrare 126,1 47,47 Îmbunătăţirea prezentării sau preparării produselor 1,0 0,38 Noi investiţii în capacităţi de prelucrare, depozitare şi marketing 103,5 38,97 Îmbunătăţirea monitorizării calităţii produselor (laboratoare/echipamente) 0,1 0,04 Adoptarea de tehnologii pentru noi produse şi ambalaje moderne 4,6 1,73 Valorificarea şi eliminarea produselor secundare sau deşeurilor rezultate în urma prelucrării 4,5 1,69 Altele 4,1 1,54 Total 265,62 99.9 *Compusă din 37% contribuţie UE, 13% fonduri naţionale şi 50% de la beneficiar Sursa: Programul şi tabelele de monitorizare SAPARD p. 355

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 61

Page 63: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Cererea principală, 47,5% din valoare, este pentru proiecte care au drept scop extinderea capacităţii, iar cererea de raţionalizare a capacităţii existente reprezintă 39%. Adaptarea la standardele UE reprezintă doar 1,02 % din fondurile alocate, în timp ce îmbunătăţirea capacităţilor de depozitare reprezintă 7,08%. În cadrul Programului au fost enumerate un număr de obiective cuantificate la nivelul submăsurii, totuşi în practică este dificil să se compare ţintele cuantificate cu efectele realizate deoarece acestea au fost categorisite în mod diferit. Totuşi nu există nici o îndoială că efectele pot fi identificate în termeni de capacităţi sporite. În tabelul de mai jos sunt prezentate efectele produse. Se poate observa o creştere a capacităţilor de producţie în toate sectoarele asistate financiar.

Tabelul 3.3 Îmbunătăţirea capacităţilor Capacităţi noi îmbunătăţite Produse lactate 5.981,823 hl/an Carne 476.982 tone Ouă 6000 bucăţi Fructe şi legume 83.928 tone

Vin 189.356 tone

Peşte şi produse din peşte 14.081 tone

Cereale 1.085.407 tone

Oleaginoase 200.096 tone Sursa: Notă privind stadiul curent al implementării Programului SAPARD, a IX-a întâlnire a Comitetului de Monitorizare, 2005 În cadrul primului raport de evaluare intermediară au fost identificate o serie de limitări care afectează în mod negativ eficacitatea. Aceste limitări au fost identificate pe baza anchetelor în teren şi întâlnirilor publice ca şi pe baza interviurilor cu actorii implicaţi, personalul administrativ şi anchetei pe bază de chestionare. În prezent unele din aceste limitări au fost remediate. Totuşi trebuie menţionate încă unele aspecte: În primul rând, beneficiarii consideră ca criteriul de eligibilitate privind ”un singur proiect o dată” este ‘inadecvat’ sau ‘foarte inadecvat’ (56 %), şi aproape 39 % consideră criteriul ‘două proiecte în total’ ca fiind ‘inadecvat’ sau ‘foarte inadecvat’. În al doilea rând, fluctuaţiile ratei de schimb EURO/ROL înseamnă costuri suplimentare pentru beneficiari. În al treilea rând, capacitatea de absorbţie a sectorului ar putea fi mai scăzută decât cea anticipată datorită:

a) ponderii încă mari a întreprinderilor aflate în proprietatea statului, sau a întreprinderilor cu mai mult de 25% proprietate de stat

b) ponderii mari (85%) a industriilor situate în zona urbană, unde este permisă doar modernizarea capacităţilor existente

c) datoriilor pe care le au întreprinderile ce fac ca acestea să fie incapabile să documenteze fezabilitatea financiară chiar dacă proiectul ar putea fi viabil din punct de vedere economic

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 62

Page 64: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Criteriile de eligibilitate şi selecţie Pe baza anchetei pe bază de chestionare au fost făcute următoarele observaţii.

Tabelul 3.4 Caracterul adecvat al criteriilor de eligibilitate şi al criteriilor de selecţie pentru obţinerea susţinerii financiare (Procent) Foarte

adecvate Adecvate Inadecvate Foarte

inadecvate Nu ştiu

Documentarea situaţiei financiare 55,7 39,3 3,9 0,0 0,0

Rata de finanţare privată: 50% din cheltuielile eligibile cu excepţia zahărului şi oleaginoaselor care trebuie să reprezinte cel puţin 70%.

24,9 54,4 14,2 2,4 4,1

Minimum 3 ani experienţă profesională

43,4 44,0 11,4 0,6 0,6

Plan de afaceri numai pentru investiţiile de peste 50.000 EURO

54,9 37,0 5,8 1,2 1,2

Pregătirea unei evaluări a impactului de mediu

38,3 52,59 8,3 0,8 0,0

Investiţii în capacităţi noi de prelucrare a materiilor prime

39,4 40,0 15,4 1,7 3,4

Punctaj mare pentru proiectele din zone rurale cu potenţial productiv ridicat

50,3 30,3 14,9 1,1 3,4

Punctajul mare al proiectelor pentru produsele tradiţionale

45,4 42,0 7,5 2,3 2,9

Punctajul mare pentru proiectele ai căror beneficiari au relaţii contractuale cu producătorii de materii prime

46,9 33,7 16,0 1,7 1,7

Un singur proiect de fiecare dată 10,9 32,8 37,8 16,0 2,5

Două proiecte în total 35,0 27,4 25,6 11,1 0,9

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=117-175 Din tabel se poate observa că, criteriile de eligibilitate sunt considerate fie foarte corespunzătoare fie corespunzătoare, lucru întărit de interviurile cu beneficiarii în timpul studiilor de caz. Totuşi, au fost observate unele rezerve legate de accesul la fonduri. Se poate concluziona că în general beneficiarii sunt foarte satisfăcuţi de criteriile de eligibilitate şi selecţie, cu excepţia a două criterii: “un singur proiect de fiecare dată” şi “două proiecte în total” care exprimă cea mai importantă restricţie asupra absorbţiei financiare. În toamna anului 2004 două criterii de eligibilitate au fost ori schimbate ori introduse datorită cerinţelor Comisiei. Ele subliniază că toate unităţile de prelucrare şi/sau depozitare ale beneficiarilor după implementarea unui proiect trebuie să se conformeze legislaţiei UE. Efectele acestor criterii sunt că beneficiarii sunt restricţionaţi de la respectarea în totalitate a legislaţiei UE pas cu pas – cu fiecare proiect – dar trebuie să se conformeze pentru toată unitatea (firma) după ce au realizat un singur proiect. Criteriile se conformează foarte bine criteriilor ”un singur proiect de fiecare dată” şi ”două proiecte în total”, dar datorită posibilităţilor de cofinanţare relativ limitate nu

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 63

Page 65: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

este posibil ca firmele să realizeze o conformare deplină doar cu un proiect foarte mare. Prin urmare concluzia trebuie să fie că efectul combinat al acestor criterii restricţionează eficacitatea financiară a măsurii şi împiedică industria alimentară să realizeze o conformare deplină pas cu pas printr-un număr de proiecte, aşa cum s-a observat în alte noi state membre, în conformitate cu capacitatea lor financiară.

3.1.3. Efecte O parte crucială a actualizării evaluării pe termen mediu este examinarea efectelor – atât directe cât şi indirecte – pe care le-a indus programul. Această secţiune va oferi un răspuns preliminar la acele întrebări care sunt direct relevante pentru actualizarea evaluării intermediare a Programului SAPARD din România.

Efectul zero Un efect major contraproductiv într-un program de susţinere financiară este observaţia că acel proiect s-ar fi realizat în aceeaşi măsură chiar şi fără susţinere eliminând astfel orice adiţionalitate a programului. Până în prezent, Programul a susţinut 212 proiecte în cadrul M 1.1 şi conform răspunsurilor la chestionar, devine clar că beneficiarii ‘în mare măsură’ depind de susţinerea SAPARD. 70,4 % indică faptul că aşa stau lucrurile, în timp ce doar 4,9 % consideră că ei depind de această susţinere doar ‘în măsură limitată’ Dependenţa de susţinerea financiară prin Programul SAPARD este mai departe confirmată în studiile de caz atunci când beneficiarii intervievaţi declară că proiectul lor nu ar fi fost implementat fără sprijin din partea SAPARD.

Tabelul 3.5: În ce măsură sunteţi de părere că investiţiile realizate au depins de sprijinul SAPARD?

Investiţiile au depins de sprijinul SAPARD % de respondenţi

În măsură foarte mare 69,2 În măsură limitată 25,6 Nu foarte mult 4,7 Deloc 0,6 Nu ştiu 0,0 Total 100,0

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=172 Răspunsurile la întrebarea “cât de mare ar fi fost investiţia care ar fi fost realizată în absenţa sprijinului SAPARD?” aduc într-o oarecare măsură o imagine diferită. Aproape 45% afirmă că ar fi fost realizat un procent de 26 - 50 % din investiţie în absenţa susţinerii financiare şi aproape 40% indică faptul ca mai mult de 51 % din investiţie ar fi fost implementată.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 64

Page 66: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 3.6 Cât de mare ar fi fost investiţia pe care aţi fi realizat-o dacă nu aţi fi primit susţinere financiară din partea SAPARD?

Ponderea investiţiilor care ar fi fost realizate fără susţinere SAPARD Procent de respondenţi

Nici una 9,2 1-25 % 8,7

26-50 % 43,9 51-75 % 29,5 76-99 % 5,8

Toată investiţia 2,9 Total 100,0

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=173 Analizând aceste rezultate se poate observa şi un anumit nivel de efect zero. Efectul zero pentru Măsura 1.1 este de 21,8 %, ceea ce reprezintă 29 milioane €, fiind egal cu efectul zero pentru aceeaşi măsură în alte ţări cum ar fi Cehia şi Slovacia. Acest lucru semnalează faptul că beneficiarii în oarecare măsură, dar totuşi nu într-o măsură foarte mare, ar fi realizat investiţiile şi în absenţa susţinerii financiare şi deci adiţionalitatea în cadrul acestor proiecte este mai mică decât pentru proiectele fără efect zero. Totuşi, adiţionalitatea proiectelor este încă importantă şi în acele proiecte care ar fi fost realizate în orice condiţii, deoarece adiţionalitatea trebuie să se aplice în cadrul implementării standardelor şi procedurilor care impun un impact mai scăzut asupra mediului, standardelor minime UE sau pur şi simplu să accelereze implementarea proiectelor la un nivel calitativ şi cantitativ mai ridicat decât ar fi fost posibil în alte circumstanţe.

Cofinanţarea privată Problema dependenţei de susţinerea financiară SAPARD este de asemenea legată de cofinanţarea privată şi sursele de cofinanţare. Am pus întrebări beneficiarilor legate de sursele de cofinanţare, şi am remarcat că pentru Măsura 1.1 în medie 36% din cofinanţarea privată provine din economiile private. Dacă aceste calcule se referă la întreaga populaţie şi nu numai la beneficiarii care au răspuns la întrebări, economiile private totale se ridică la 47,5 milioane € din totalul de 132 milioane € în cofinanţarea privată. Beneficiarii apelează la credite bancare în proporţie de 63% din cofinanţare, ceea ce reprezintă 83,2 milioane €, în timp ce 1,3 milioane € provin din alte surse, cum ar fi de exemplu investitorii străini. Aparent foarte puţini beneficiari au investitorii străini drept sursă de finanţare a investiţiilor. Putem concluziona că beneficiarii în general utilizează ca sursă de cofinanţare creditele bancare: 63% şi economiile private 36%. Totuşi, majoritatea (80%) din beneficiarii cu economii private ca pondere majoritară (mai mult de jumătate din cofinanţarea privată) au 100% economiile private ca sursă. Acest lucru înseamnă că dacă eşti capabil să cofinanţezi investiţia tu însăţi, o faci în procent de 100%. Alte surse sunt rare şi reprezintă doar 1% sau 1,3 milioane €, din care doar câteva sute de mii provin de la investitorii străini.

Acces la finanţarea naţională Un efect potenţial al Programului SAPARD este accesul îmbunătăţit la sursele de finanţare naţională pentru potenţialii beneficiari. Am adresat această întrebare în cadrul anchetei.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 65

Page 67: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 3.7 A îmbunătăţit sprijinul SAPARD accesibilitatea la finanţarea naţională a investiţiilor?

(PROCENT) În mare măsură În măsură limitată

Nu foarte mult

Deloc Nu ştiu

Acces îmbunătăţit la finanţarea naţională

24,8

39,3

14,5

9,4

11,1

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=117 După cum se poate observa din tabelul de mai sus, un sfert din beneficiari consideră ca Programul SAPARD în mare măsură a îmbunătăţit accesul la alte forme de finanţare naţională, băncile fiind în general o sursă de cofinanţare privată. Pe de altă parte, alt sfert din beneficiari nu percep vreo îmbunătăţire a accesului la finanţarea naţională, în timp ce majoritatea (40%) consideră ca programul a îmbunătăţit doar în măsură limitată accesul la finanţarea naţională.

În ce măsură investiţiile susţinute financiar au contribuit la creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi piscicole printr-o prelucrare şi comercializare a produselor îmbunătăţită? Măsura sprijină proiectele care vizează adoptarea standardelor sanitar-veterinare ale UE prin tehnologie şi echipamente noi. Deci există o îmbunătăţire implicită a capacităţii prin introducerea în procesul şi procedurile de prelucrare a unei tehnologii noi superioare. Aceste îmbunătăţiri ale procedurilor de prelucrare şi ale eficacităţii în utilizarea inputurilor factoriale facilitează îmbunătăţirea capacităţii firmei individuale de a face faţă competiţiei.

În plus, investiţiile au contribuit la o mai bună calitate a produselor, o mai mare valoare adăugată şi profitabilitate, ca şi la o protecţie sporită a mediului înconjurător. Răspunsurile beneficiarilor sunt incluse în tabelul de mai jos.

Tabelul 3.8 În ce măsură investiţiile susţinute financiar au contribuit la...

(PROCENT) În mare măsură În măsură limitatăNu foarte mult Deloc Nu ştiu

O mai mare valoare adăugată şi profitabilitate 67,3 26,4 3,8 1,9 0,6

O calitate superioară a produselor întreprinderii81,9 14,4 1,9 1,3 0,6

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=160 În timp ce efectele asupra capacităţii de producţie interne sunt indiscutabile, investiţiile asistate au contribuit de asemenea la creşterea productivităţii. 78% indică această contribuţie ‘în mare măsură’. Acest lucru trebuie recunoscut ca un rezultat semnificativ.

Tabelul 3.9 În ce măsură investiţiile susţinute financiar au contribuit la... (Procent) În mare măsură În măsură limitată Nu foarte mult Deloc Nu ştiu

Creşterea productivităţii 78,0 18,9 1,3 0,6 1,3

Sursa; Chestionar M 1.1 N=160

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 66

Page 68: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În ce măsură investiţiile asistate au contribuit la creşterea valorii adăugate şi competitivităţii produselor agricole prin îmbunătăţirea calităţii acestora? Efectul asupra capacităţii interne de producţie a permis, în condiţiile egalităţii tuturor celorlalţi factori, o competitivitate sporită a întreprinderii. Aşa cum se indică în tabelul de mai jos, 87% consideră că a crescut competitivitatea în mare măsură.

Tabelul 3.10 În ce măsură investiţia susţinută financiar a contribuit la... (Procent) În mare

măsură În măsură

limitată Nu foarte

mult Deloc Nu ştiu

Introducerea unor proceduri raţionale de prelucrare 85,0 9,4 1,3 2,5 1,3

O utilizare mai eficace a factorilor de producţie 83,0 13,3 2,2 0,6 0,6

Creşterea pieţelor de desfacere pentru produsele existente

40,9 34,0 8,2 15,7 1,3

O creştere a pieţelor de desfacere pentru noile produse

44,2 25,0 11,5 16,7 2,6

Creşterea calităţii produselor 88,1 10,1 0,6 0,6 0,6

O mai mare valoare adăugată şi profitabilitate 67,3 26,4 3,8 1,9 0,6

Creşterea competitivităţii întreprinderii 87,4 10,2 0,6 1,8 0,0

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=156 - 169 Tabelul de mai sus susţine şi mai mult această observaţie. Este de asemenea, clar că eficacitatea nu apare doar la nivelul producţiei, ci şi la nivelul calităţii produselor este influenţată în mod pozitiv, ceea ce în mare măsură se datorează Programului. O valoare mai mare a produselor poate fi de asemenea, observată ca rezultat. Acest lucru conduce desigur la creşterea profitabilităţii producţiei, şi în plus a competitivităţii, ceea ce probabil ar include şi competitivitatea pe pieţele UE, cel puţin pe termen lung. 42% din respondenţi au afirmat că în mare măsură întreprinderea lor este capabilă să facă faţă concurenţei pe pieţele europene datorită asistenţei SAPARD, iar 47% au marcat ‘da, dar în măsură limitată’. Această competitivitate ar trebui totuşi considerată în legătură cu nivelul de referinţă relativ scăzut, ceea ce înseamnă că aproape orice tip de îmbunătăţire, de exemplu într-o întreprindere de prelucrare a fructelor care introduce standardele UE va conduce probabil la un pas înainte în ceea ce priveşte penetrarea pe pieţele UE.

În ce măsură investiţiile susţinute financiar au îmbunătăţit condiţiile de sănătate şi bunăstare conform standardelor UE? Din tabelul de mai jos, este evident că toate investiţiile au îmbunătăţit igiena şi calitatea produselor. Un motiv pentru această observaţie este desigur faptul că majoritatea investiţiilor conduc în mod implicit la introducerea unor operaţiuni mai curate.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 67

Page 69: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 3.11 Măsura în care investiţiile au drept scop igiena şi calitatea produselor În măsură foarte mare În oarecare măsură Nu foarte mult Deloc Nu ştiu

(Procent) 89,7 9,2 0,6 0,6 0,0 Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=174 Totuşi, întrebarea pusă este legată de obiectivele investiţiilor şi nu de rezultate, deci se poate concluziona că se acordă atenţie problemelor fito-sanitare în cadrul investiţiilor asistate financiar. Din nou, întorcându-ne la efectul zero al măsurii, evaluatorul concluzionează că, avându-se în vedere rezultatele interviurilor cu actorii implicaţi, Programul stabileşte un nivel de referinţă pentru performanţă, care deci conferă adiţionalitate proiectelor susţinute financiar.

Tabelul 3.12 Cum au afectat investiţiile susţinute financiar… (Procent) Îmbunătăţire

semnificativăÎmbunătăţire

limitată Nici o

îmbunătăţireE mai rău

decât înainte de investiţie

Nu ştiu

Condiţiile de lucru 64,3 21,6 11,7 2,3 0,0

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=171 Conform chestionarului, noua tehnologie a îmbunătăţit şi mai mult condiţiile de lucru. Aceasta poate că nu este principala preocupare a proiectelor şi programului, totuşi, prin introducerea noilor tehnologii, condiţiile de lucru îmbunătăţite devin o parte integrantă a investiţiilor susţinute financiar. Deci, bunăstarea personalului implicat în proiect s-a îmbunătăţit, şi două treimi din beneficiari confirmă acest lucru. Dacă examinăm adoptarea noilor standarde veterinare, poate fi de asemenea observată şi în acest caz o evoluţie pozitivă. Noile standarde au fost adoptate ’în mare măsură’ la 80% din investiţiile asistate.

Tabelul 3.13 În ce măsură investiţiile susţinute financiar au contribuit la... (Procent) În mare

măsură În măsură limitată

Nu foarte mult

Deloc Nu ştiu

Adoptarea de noi standarde veterinare 80,5 11,8 3,6 3,6 0,6

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=169 Prin urmare evaluatorul concluzionează că există efecte pozitive la majoritatea proiectelor în relaţie cu condiţiile de lucru îmbunătăţite pentru personal şi standardele veterinare.

În ce măsură investiţiile susţinute financiar au contribuit la protecţia mediului înconjurător? Îmbunătăţirea capacităţii întreprinderii de a manipula, depozita şi evacua produsele secundare şi deşeurile, etc. sugerează domeniile unde se poate observa adiţionalitate. Activităţile susţinute sunt în multe ţări condiţionate de cerinţele de manipulare îmbunătăţită a deşeurilor, etc. De asemenea, în Programul din România, se poate observa acest efect pozitiv al investiţiilor asistate asupra impactului de mediu, aproximativ 75% din beneficiari afirmând că există o îmbunătăţire semnificativă (în sensul scăderii impactului).

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 68

Page 70: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Rezultatul privind managementul resurselor de apă şi deşeurilor este de asemenea pozitiv, 81% şi respectiv, 52% indicând că au avut loc îmbunătăţiri remarcabile datorită susţinerii financiare a Programului SAPARD, în timp ce 73% consideră că există o îmbunătăţire semnificativă a impactului asupra mediului în general.

Tabelul 3.14 Cum au afectat investiţiile susţinute financiar… (Procent) Îmbunătăţire

semnificativă Îmbunătăţire

limitată Nici o

îmbunătăţireE mai rău

decât înainte de investiţie

Nu ştiu

Impactul de mediu ca urmare a activităţii de producţie

73,4 20,1 4,1 2,4 0,0

Managementul apei 81,0 16,4 0,9 1,7 0,0

Gestionarea deşeurilor 51,8 32,3 12,8 3,0 0,0

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=116 - 169 Efecte pozitive asupra protecţiei mediului înconjurător sunt observate, după cum s-a menţionat mai înainte, lucru dovedit şi de interviurile cu actorii implicaţi. Îmbunătăţirea situaţiei este legată în parte de un nivel de referinţă scăzut în ceea ce priveşte mediul înconjurător.

Table 3.15 În ce măsură investiţia susţinută financiar a contribuit la... (Procent) În mare

măsură În măsură

limitată Nu foarte

mult Deloc Nu ştiu

Creşterea protecţiei mediului înconjurător

69,9 25,9 1,8 1,8 0,6

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=166 Doar 1,8 % din beneficiari consideră că nu s-a înregistrat o protecţie crescută a mediului, ceea ce îl face pe evaluator să concluzioneze că măsura sprijină nu numai introducerea unor proceduri de producţie mai eficiente, ceea ce permite îmbunătăţirea competiţiei, dar şi creşterea calităţii mediului prin investiţiile asistate.

În ce măsură investiţiile asistate au contribuit la restructurarea industriei alimentare prelucrătoare în sectoarele implicate pentru a putea face faţă competiţiei pe piaţa unică? Este punctul de vedere al întreprinderilor că ele sunt capabile să facă faţă mai bine competiţiei pe pieţele internaţionale incluzând pieţele UE datorită sprijinului financiar de care au beneficiat. Un procent de 42,4% din beneficiari au acest punct de vedere.

Tabelul 3.16 Poate întreprinderea dumneavoastră să facă faţă mai bine competiţiei de pe piaţa europeană? (Procent) Da, foarte

mult Da, dar în

măsură limitată

Nu foarte mult

Deloc Nu ştiu

Competitivitate crescută pe piaţa europeană

42,4 45,9 4,7 1,7 5,2

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=172

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 69

Page 71: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Deşi evoluţia cifrei de afaceri nu este un indicator direct al creşterii competitivităţii, i-am rugat pe beneficiari să ne ofere informaţii referitoare la evoluţia cifrei lor de afaceri începând cu anul 2000. Rezultatele sunt prezentate mai jos. Tabelul 3.17: Evoluţia cifrei de afaceri, miliarde ROL şi %, 2000 - 2004 2000 2001 2002 2003 2004

Cifra de afaceri medie, miliarde ROL

763,4 1309,2 1512,6 1875,4 2333,3 Creştere medie, miliarde ROL 545,8 203,4 362,8 457,9 Creştere medie, % 71,5 15,5 24,0 24,4 Creştere reală totală, % 34 3 5 10 Creştere reală medie, % 24 -6 4 8 Deflator oficial 137,4 123,4 119,4 115,0

Sursa: Chestionar, N=86-103 Tabelul indică faptul că beneficiarii din cadrul măsurii 1.1 au avut o creştere medie în % din anul 2000 până în 2004, în special în perioada 2000 – 2001. Putem observa o creştere reală negativă în anul 2002, dar din nou rate de creştere reală pozitivă în 2003 şi 2004 în rândul beneficiarilor. Un procent de 8% de creştere reală medie este o cifră relativ mare în comparaţie cu 5% creştere reală a economiei României în general în anul 2003. Cifrele indică faptul că beneficiarii Programului SAPARD din cadrul măsurii 1.1 au putut să crească cifra lor de afaceri cu mult peste media economiei, în special în 2001, şi din nou în oarecare măsură în 2004, indicând o creştere generală a competitivităţii. Se poate afirma că beneficiarii cu rate de creştere foarte mari ar fi avut aceleaşi rate de creştere şi în absenţa sprijinului de la SAPARD. Prin urmare am analizat relaţia dintre beneficiarii cu rate de creştere reală foarte mari şi beneficiarii care depind de sprijinul financiar SAPARD presupunând că ratele lor mari de creştere s-ar corela cu dependenţa scăzută de susţinerea financiară de la SAPARD. Cifrele nu indică o imagine clară a acestei corelaţii conducând la concluzia că ratele mari de creştere au fost obţinute în aceeaşi măsură de beneficiarii cu dependenţă scăzută de sprijinul SAPARD ca şi de beneficiarii cu dependenţă mai mare de sprijinul SAPARD. Cifra de afaceri crescută se realizează în primul rând pe piaţa naţională, deoarece observăm că un număr relativ mic de beneficiari sunt exportatori. Numărul absolut creşte din 2001 până în 2004, dar nu mult. În plus, ponderea medie a cifrei de afaceri exportate scade de la 28% în 2001 la 22% în 2004, şi deşi se observă o creştere în cifre absolute, rezultatul deflat este negativ. Nu putem observa din răspunsurile beneficiarilor că beneficiarii sporesc exporturile şi obţin o consolidare a poziţiei lor pe piaţa exporturilor. I-am întrebat de asemenea, pe beneficiari cât de mare este ponderea de produse şi servicii originare din România care sunt achiziţionate ca parte a investiţiei. Cu cât ponderea este mai mare, cu atât mai durabile sunt considerate a fi efectele investiţiei la nivel naţional. Cifrele sunt prezentate mai jos pentru măsura 1.1

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 70

Page 72: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În ce măsură s-au bazat proiectele din cadrul măsurii pe produse şi servicii de origine română? Alt efect al investiţiei este legat de efectul multiplicator la nivelul economiei naţionale. Susţinerea financiară a unei investiţii care altfel nu s-ar fi putut realiza creează valoare adăugată în termeni de activităţi economice crescute exprimate în termenii aşa – numitului multiplicator. Drept indicator substitut al multiplicatorului am folosit ponderea investiţiilor de origine română.

Tabelul 3.18 Cât de mare este ponderea produselor şi serviciilor investite de origine română? M 1.1 Procentaj mediu al investiţiilor 28 Total investiţii, milioane € 258,5 Produse şi servicii de origine română, milioane € 72,3 Sursa: Chestionar M1.1, N=103 Deşi o sumă estimată la 70 milioane € este investită în România pentru achiziţionarea de produse şi servicii legate de investiţiile din cadrul măsurii 1.1, mai mult de 70% din investiţii (185 milioane €) sunt utilizate pentru produse şi servicii importate.

Locuri de muncă Crearea de noi locuri de muncă este un obiectiv general important al programului şi măsura 1.1 contribuie la acest obiectiv. Au fost menţinute un număr relativ mare de locuri de muncă la întreprinderile asistate, şi a fost creat un număr mare de locuri de muncă prin investiţia realizată. 50% dintre beneficiari indică faptul că aproximativ 36 locuri de muncă au fost menţinute, din care 17 locuri de muncă pentru femei. În ceea ce priveşte locurile de muncă nou create, 50 % afirmă că au fost create între 12 şi 15 locuri de muncă, dintre care 7 pentru femei. La întrebarea dacă susţinerea financiară în mod indirect a condus la crearea de locuri de muncă cu timp întreg, 50 % au marcat un număr de 6 locuri de muncă. În total se estimează că între 12.872 şi 22.550 locuri de muncă au fost menţinute sau create în cadrul M.1.1 datorită susţinerii financiare, din care 5880 – 10300 locuri de muncă pentru femei. Acest lucru este ilustrat în datele de mai jos.

Tabelul 3.19 Numărul de locuri de muncă menţinute sau create datorită sprijinului financiar SAPARD Locuri de muncă Măsura 1.1

Locuri de muncă menţinute 8567 – 15000 Femei 3726 – 6500 Locuri de muncă directe cu timp întreg 3049 – 5300 Femei 1572 – 2750 Locuri de muncă indirecte cu timp întreg 1256 – 2200 Femei 582 – 1020 Total 12872 – 22550Femei 5880 – 10300 Sursa: Chestionar M1.1şi calculaţii proprii

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 71

Page 73: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

3.1.4. Eficienţă şi utilitate Eficienţa proiectelor susţinute financiar este parţial asigurată prin procedurile de licitaţie privind inputurile proiectelor, parţial prin evaluarea cererilor la Agenţia SAPARD. Procedurile de licitaţie pentru inputurile proiectului trebuie să asigure că proiectele sunt implementate într-o manieră eficientă în ceea ce priveşte costurile şi că ele respectă obiectivele definite în cadrul Programului. Studiile de caz realizate confirmă această observaţie, deoarece majoritatea investiţiilor sunt realizate într-o manieră eficientă în ceea ce priveşte costurile conform standardelor medii, a se vedea caseta de mai jos ca un exemplu al studiilor noastre de caz. Eficacitatea costurilor la modernizarea unui complex de vinificaţie Modernizarea complexului de vinificaţie include construirea unei capacităţi de depozitare a vinului de 36.000 tone pentru o investiţie de 15,8 € per hl capacitate. Din 21 de proiecte aprobate pentru îmbunătăţirea prelucrării sau comercializării vinului, 10 proiecte au drept obiectiv înfiinţarea de noi facilităţi de depozitare sau modernizarea celor existente. Proiectele generează capacităţi noi de 82.700 hl şi 1.324.420 hl de capacităţi îmbunătăţite pentru o investiţie totală de 16.670.157 €. În total o capacitate de 1.407.120 hl, sau 140.712 hl per proiect, dacă considerăm că distribuţia între noua capacitate şi capacitatea îmbunătăţită este aceeaşi în medie la proiectele individuale. Preţul unui hl de capacitate de depozitare (nouă şi îmbunătăţită) este de 11,8 € per hl în medie la nivel de program. Investiţia proiectului se ridică la aproximativ 15,8 € per hl, destul de scumpă în comparaţie cu media la nivelul programului. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că 83% din capacităţile de depozitare create în cadrul proiectului sunt facilităţi noi, în comparaţie cu doar 6% capacităţi de depozitare noi la nivelul programului. În al doilea rând, proiectul include de asemenea noi echipamente de îmbuteliere care respectă cerinţele UE şi noi tehnologii pentru prelucrarea primară : maşină de zdrobit şi presă. Aceste componente ar putea sau nu fi incluse în alte proiecte, dar dacă le considerăm doar ca parte a acestui proiect, atunci ele vor contribui la un preţ unitar mai mare pe tone de capacitate decât media. Prin urmare, costurile unitare sunt mari în acest prooiect, dar dacă luăm în calcul şi considerentele anterioare, ele sunt satisfăcatoare. Capacitatea de prelucrare a beneficiarului creşte cu mai mult de 70%. Profitabilitatea capitalului investit este de peste 31% în primul an al investiţiei şi atinge 55% în al cincilea an. Perioada de recuperare a investiţiei este de 3,7 ani. Cifra de afaceri şi profitul vor creşte de la 15% în primul an la 50% în comparaţie cu situaţia anterioară investiţiei. Efecte zero: Beneficiarul ar fi făcut această investiţie şi în absenţa sprijinului SAPARD, dar nu la aceeaşi scară. Există efecte de dizlocare ale investiţiei deoarece tehnologia nouă mai eficientă reduce numărul de angajaţi. Se aşteaptă ca acest lucru să fie compensat în oarecare măsură de 2-3 noi locuri de muncă foarte calificată legate de noul echipament de îmbuteliere şi de 20 de noi locuri indirecte de muncă în sectorul de comercializare. Totuşi procedura licitaţiei poate fi de asemenea considerată ca un obstacol în calea eficacităţii proiectului şi implementării programului, fie deoarece este dificil să se înţeleagă şi să se implementeze procedurile de licitaţie, fie deoarece nu este posibil a se identifica numărul cerut de furnizori de inputuri. Birocraţia proceselor de licitaţie determină în realitate nemulţumiri din partea beneficiarilor şi întârzieri în implementarea proiectului.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 72

Page 74: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În ciuda acestor lucruri trebuie recunoscut faptul că Programul acţionează ca un punct de referinţă pentru performanţă şi standarde şi pentru alte investiţii. Această calitate a Programului şi a măsurilor a fost identificată de unii actori implicaţi ca fiind una dintre cele mai promiţătoare aspecte ale Programului, care deci trebuie considerată ca un efect de durată şi eficient din punct de vedere al costului care conferă adiţionalitate.

3.1.5. Durabilitate Cifrele de mai jos indică faptul că aproape 60% din beneficiari se aşteaptă ca locurile de muncă nou create să fie menţinute 3 ani după acordarea asistenţei financiare SAPARD. Dacă aşa stau lucrurile, trebuie concluzionat că există o durabilitate ridicată pe termen mediu. Trebuie remarcat că cei ce răspund marcând “sigur” şi “foarte probabil” reprezintă un procent impresionant de 97%.

Tabelul 3.20 Cât de probabilă este menţinerea acestor locuri de muncă la trei ani după acordarea asistenţei SAPARD? Procent Sigură 61,7 Foarte probabilă 35,7 Probabilă 1,7 Improbabilă 0,9 Sursa: Chestionar M 1.1, N=115 Durabilitatea întreprinderilor (firmelor) pe termen mediu depinde de asemenea de capacitatea de a concura cu alte firme. Pe baza datelor de mai sus, se pare că există o viziune optimistă în ceea ce priveşte termenii viitori ai competitivităţii, cel puţin pe piaţa naţională a României. În final, trebuie subliniat faptul că indiferent de tipurile de investiţii care sunt asistate financiar, acestea sunt durabile pe termen lung doar dacă sunt implementate pentru a îmbunătăţi impactul de mediu al întreprinderilor sau asigură respectarea standardelor UE de către întreprinderi, iar acesta este cazul proiectelor susţinute în cadrul programului.

3.2.

3.2.1.

Actualizarea evaluării intermediare a Măsurii 2.1 Măsura face parte din Prioritatea II ”Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltarea rurală şi agricultură” a Programului. A fost acreditată în 2002, şi de atunci au fost primite 1.354 cereri şi au fost aprobate 606 proiecte.

Relevanţă şi coerenţă Situaţia infrastructurii rurale din România este considerată foarte precară sau chiar absentă în unele locuri. Mai mult, de ani de zile infrastructura nu este întreţinută în mod corespunzător şi au fost făcute foarte puţine investiţii noi. Infrastructura este extrem de importantă pentru dezvoltarea activităţilor rurale şi conectarea zonelor rurale la alte comune şi oraşe din ţară. Infrastructura rurală este vitală în ceea ce priveşte asigurarea accesului la resurse de apă curată şi la evacuarea apei reziduale. Lipsa accesului la resurse de apă curată şi a unei tratări adecvate a apei reziduale reprezintă o ameninţare serioasă la adresa mediului înconjurător şi la sănătatea populaţiei rurale.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 73

Page 75: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Prin urmare, măsura 2.1 este considerată ca extrem de relevantă pentru dezvoltarea zonei rurale şi pentru asigurarea accesului la necesităţile de bază. Mai mult, şi un lucru extrem de important, măsura sprijină activităţile care sunt considerate extrem de importante şi relevante atât de către locuitori cât şi de către antreprenori şi reprezintă o precondiţie pentru implementarea cu succes a altor măsuri din cadrul programului. Coerenţa acestor măsuri este prin urmare necesară şi binevenită.

Eligibilitate şi selecţie Ca parte a actualizării evaluării intermediare, a fost realizată o anchetă asupra beneficiarilor pe bază de chestionare. Conform acestei anchete, beneficiarii măsurii 2.1 evaluează relevanţa modului de realizare a programului în termeni de oportunitate a criteriilor de eligibilitate şi selecţie aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabelul 3.21 Cât de adecvate consideraţi că sunt următoarele criterii de eligibilitate pentru obţinerea asistenţei financiare? (Procent) Foarte

adecvate Adecvate Inadecvate Foarte

inadecvate Nu ştiu

Proiectul îşi va dovedi utilitatea funcţională şi tehnică printr-o declaraţie explicativă şi de fezabilitate

77,4 19,4 2,2 0,0 1,1

Pregătirea unui plan de investiţii 65,2 33,7 1,1 0,0 0,0

Pregătirea unei evaluări a impactului de mediu 54,0 41,4 2,3 0,0 2,3

Criteriile de eligibilitate în general 42,5 50,6 4,6 1,1 1,1 Sursa: Chestionare pentru M 2.1 N=87 În general, beneficiarii sunt mulţumiţi de criterii.

3.2.2. Eficacitate În etapa de implementare curentă, eficacitatea Măsurii 2.1 este considerată foarte satisfăcătoare. O rată foarte mare de solicitări a fost deja obţinută în primele luni ale implementării Programului; s-a primit un număr total de 1354 cereri de proiecte în perioada 1 august – 30 septembrie 2002. Acest lucru a avut drept rezultat o situaţie în care cererile de finanţare au depăşit fondurile disponibile. Cu alte cuvinte, cererea de proiecte a totalizat 714 mil. EURO, ceea ce a depăşit cu 303 % fondurile disponibile pentru 2000-2001. Drept consecinţă a numărului neprevăzut de mare al cererilor, măsura a fost închisă şi nu s-au mai acceptat solicitări pentru M 2.1 după 30 noiembrie 2002, tocmai pentru a putea fi rezolvate cele deja existente.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 74

Page 76: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 3.22 Cereri de proiecte şi costuri de investiţii în cadrul măsurii 2.1 la data de 30 septembrie 2005 Număr de proiecte:

Depuse Respinse Aprobate Încheiate

Costuri totale

Mil. EURO % Drumuri rurale 817 521 295 210 242 49,5 % Aprovizionare cu apă potabilă 427 190 234 138 172 35,0 % Sistem de canalizare 109 31 77 19 76 15,5 % Total 1.353 742 606 367 490* 100,0 % Sursa: tabele de monitorizare, 2005, rata de schimb utilizată: 1 Euro = 3,6092 RON * în tabelul de monitorizare se specifică că costul total este de 477.069.563,57 Euro, dar examinând documentul privind stadiul curent al Programului SAPARD apar cifrele de mai sus. Examinând cuantificarea obiectivelor operaţionale la această măsură a devenit clar că era aşteptat un număr total de 700 de proiecte cu o distribuţie a proiectelor de 50/35/15 % între cele trei submăsuri. În prezent, acest obiectiv a fost atins cu 87% (606 din 700), ceea ce indică faptul că eficacitatea în termeni de număr de proiecte este foarte mare. După cum s-a descris, resursele disponibile pentru măsură s-au cheltuit, ceea ce înseamnă că costurile medii pe proiect sunt mai mari decât se anticipase în PNADR. Un motiv important al acestui lucru este probabil rata înaltă a inflaţiei din economia românească în perioada programului din 2000 până în prezent. Dar acest lucru nu constituie singura explicaţie, aşa cum se indică mai jos. Altă modalitate de a evalua eficacitatea este compararea numărului de km de drumuri şi conducte realizat cu numărul anticipat/ţinta. Acest lucru apare în tabelul de mai jos.

Tabelul 3.23 Obiectivele operaţionale ale cererilor de proiecte aprobate şi încheiate primite de Agenţia SAPARD

Sectoare ale investiţiilor Unitate fizică Nr. de unităţi în proiectele aprobate

Nr. de unităţi în proiectele încheiate Obiectiv

Drumuri rurale Km 2.058 1.258 1.800 Apă potabilă Km conducte/ 4.202 2.582 2.700 Locuitori implicaţi Nr. locuitori afectaţi 846.507 478.379 125.000 Sistem de canalizare Km conducte/ 781 175 1.300 Locuitori implicaţi Nr. locuitori 308.641 66.959 50.000 Sursa: Tabele de monitorizare, 2005 şi anexa 72 din Programul SAPARD

Obiectivele operaţionale au fost aproape atinse comparând numărul de unităţi ale proiectelor încheiate cu ţinta (obiectivul). Tabloul devine şi mai favorabil dacă numărul de unităţi realizate în cadrul proiectelor aprobate sunt comparate cu obiectivul, de ex. numărul de km de conducte de apă potabilă va fi atins cu siguranţă, în timp ce mult mai mulţi oameni vor beneficia de investiţii în zona rurală decât s-a anticipat în PNADR. Se poate afirma că s-a ajuns la mai puţine proiecte decât s-a anticipat în comparaţie cu resursele disponibile, dar că obţinem outputuri mult mai mari din proiecte decât s-a anticipat. Eficacitatea tehnică impresionantă a acestei măsuri ar putea fi totuşi o reflectare a cuantificării sub-optimale a obiectivelor operaţionale şi a lipsei de cunoştinţe în legătură cu costurile unitare pentru submăsuri, mai curând decât o eficacitate extrem de mare în termenii realizării outputurilor proiectelor.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 75

Page 77: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Se poate concluziona că numărul de cereri de proiecte reflectă nevoia de investiţii în infrastructura rurală în România, ceea ce accentuează relevanţa măsurii.

3.2.3. Efecte În această secţiune va fi realizată o evaluare a efectelor. Secţiunea va include răspunsuri la mai multe întrebări de evaluare obligatorii legate de efectele intervenţiei măsurii 2.1.

Efectul zero Un aspect important este identificarea nivelului efectului zero, adică dacă beneficiarul ar fi realizat investiţia şi în absenţa susţinerii financiare prin Programul SAPARD. Observarea efectului trebuie să pornească de la un nivel de bază privind existenţa efectului zero, pentru a identifica adiţionalitatea Programului. Conform anchetei pe bază de chestionare, investiţiile asistate financiar în infrastructură sunt ‘în foarte mare măsură dependente” de fondurile SAPARD. 95% din beneficiari au marcat această categorie, ceea ce reprezintă o pondere deosebit de mare. Acest lucru indică un nivel scăzut de efect zero.

Tabelul 3.24 În ce măsură consideraţi că investiţiile au depins de sprijinul SAPARD? În măsură foarte

mare În măsură limitată Nu foarte mult Deloc Nu ştiu

94,9 % 4,1 % 1,0 % 0,0 % 0,0 %

Sursa: Chestionare pentru M 2.1 N=98 Această situaţie este confirmată atunci când se pune întrebarea cât de mare ar fi fost ponderea investiţiei realizate în absenţa sprijinului SAPARD. 74 % sunt de părere că nu s-ar fi realizat nici o investiţie iar 25,5 % au marcat categoria 1-25 %. Efectul zero pentru Măsura 2.1 este calculat a fi 4,4 %, adică 21 milioane €. Acesta este egal cu nivelul din Slovacia şi este foarte scăzut în comparaţie cu alte măsuri din România ca şi în comparaţie cu măsurile de infrastructură din Cehia şi Slovenia.

Tabelul 3.25 Care este ponderea investiţiilor pe care le-aţi fi realizat dacă nu aţi fi primit ajutor financiar de la SAPARD?

Nici una 1-25 % 26-50 % 51-75% 76-99 % Toate

72,4 % 25,5 % 1,0 % 1,0 % 0,0 % 0,0 %

Sursa: Chestionare pentru M 2.1 N=98 Se poate concluziona că în zona rurală există o dependenţă foarte mare a investiţiilor în infrastructură de asistenţa financiară. Aproximativ două treimi din investiţii nu ar fi fost implementate dacă nu ar fi fost disponibil sprijinul financiar. Deci se poate concluziona că proiectele asistate au un grad mare de adiţionalitate. În consecinţă, efectele prezentate în

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 76

Page 78: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

următoarele secţiuni sunt în mare măsură efecte nete şi ele nu s-ar fi manifestat în absenţa sprijinului financiar.

În ce măsură tipul şi extinderea activităţilor de infrastructură rurală au fost în acord cu nevoile prioritare ale zonelor rurale implicate? Proiectele susţinute financiar sunt distribuite în concordanţă cu outputurile anticipate ale proiectelor. În prima evaluare intermediară se afirmă că submăsurii care priveşte canalizarea i s-a acordat mai puţină atenţie decât s-a anticipat. Examinând situaţia astăzi devine clar că lucrurile s-au schimbat. Au fost anticipate 100 de proiecte şi au fost aprobate 77 de proiecte, adică 77 %. Obiectivul a fost aproape atins pentru celelalte două submăsuri, după cum se poate vedea în continuare.

Tabelul 3.26 Tipul şi realizarea activităţilor Reabilitarea

drumurilor locale

Îmbunătăţirea aprovizionării cu

apă

Îmbunătăţirea sistemelor de

canalizare Număr anticipat de proiecte (obiectiv cuantificat) 50 % 36 % 14 % Număr de proiecte realizate, în comparaţie cu numărul anticipat 84 % 94 % 77 % Sursa: Calcule proprii pe baza tabelelor de monitorizare, 2005 Impactul de mediu al măsurii este prezentat în detaliu în secţiunea privind EIM, dar trebuie să menţionăm totuşi acum că accelerarea submăsurii privind sistemul de canalizare, în condiţia egalităţii tuturor celorlalţi factori, va avea un impact pozitiv asupra mediului înconjurător. Trebuie concluzionat că măsura 2.1 reflectă foarte mult nevoile prioritare care sunt abordate în Programul SAPARD precum şi necesităţile/cererile identificate în spaţiul rural românesc.

În ce măsură investiţiile asistate financiar au contribuit la îmbunătăţirea competitivităţii zonelor rurale? Infrastructura rurală adecvată are o importanţă vitală pentru dezvoltarea activităţilor economice în zona rurală şi menţinerea populaţiei rurale active în zonă. Accesul la infrastructura de bază pentru locuitorii rurali este un factor crucial în evitarea sau minimizarea migraţiei populaţiei rurale spre oraşe. Am rugat beneficiarii să-şi exprime punctul de vedere în această problemă, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 3.27 În ce măsură investiţiile realizate au contribuit la … (Procent) În mare

măsură In măsură

limitată Nu foarte mult Deloc Nu ştiu

Creşterea atractivităţii zonei rurale pentru populaţie

76,7 16,7 3,3 1,1 2,2

Creşterea atractivităţii zonei rurale pentru firme

71,6 18,5 6,2 1,2 2,5

Sursa: Chestionare pentru M 2.1 N=81-90 O întrebare din anchetă s-a referit la ”atractivitate”. Din tabelul de mai sus este clar că beneficiarii consideră că atractivitatea localităţilor rurale a crescut mult, atât pentru populaţie cât şi pentru firmele din zonă - deşi mai mult pentru populaţie.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 77

Page 79: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Infrastructura îmbunătăţită va afecta de asemenea transportul la/de la locul de muncă într-o direcţie pozitivă. De aici rezultă un efect indirect pentru firme, datorită susţinerii infrastructurii, firmele având astfel acces mai mare la pieţele urbane şi la un volum crescut de forţă de muncă. Mai mult, se pare că susţinerea financiară a contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de producţie pentru agricultură şi alte activităţi din zonele asistate. 58% sunt de părere că au avut loc ‘îmbunătăţiri semnificative’ şi doar 6,2% consideră că nu a putut fi identificată nici o îmbunătăţire. Mai mult, sunt date indicaţii pozitive atunci când oamenii sunt întrebaţi dacă ‘a avut loc o îmbunătăţire a mediului de investiţii pentru noi afaceri’, aici 71% marcând ’îmbunătăţiri semnificative’, a se vedea tabelul de mai jos. Evaluatorul consideră că afirmaţiile prezentate mai sus indică în mod clar faptul că intervenţia măsurii 2.1 a îmbunătăţit competitivitatea zonelor rurale în comparaţie cu situaţia în care sprijinul Programului SAPARD este absent.

Tabelul 3.28 Investiţiile susţinute financiar au contribuit la… (Procent) Îmbunătăţire

semnificativă Îmbunătăţire

limitată Nici o

îmbunătăţire Nu ştiu

O îmbunătăţire a condiţiilor de producţie pentru agricultură şi activităţi aferente

58,0 30,9 6,2 4,9

O îmbunătăţire a mediului de investiţii pentru noi afaceri

71,3 23,0 3,4 2,3

Sursa: Chestionare pentru M 2.1 N=81-87

În ce măsură investiţiile asistate financiar au contribuit la îmbunătăţirea vieţii populaţiei rurale beneficiare? Accentul pus pe proiectele de infrastructură în general se adresează locuitorilor rurali şi îmbunătăţirii calităţii vieţii acestora, conducând la reducerea sau chiar stoparea migraţiei din zona rurală spre zona urbană.

Tabelul 3.29 Utilitatea investiţiilor asistate financiar (Procent) În mare

măsură În măsură

limitată Nu foarte mult Deloc Nu ştiu

O îmbunătăţire a calităţii vieţii locuitorilor de la sate care beneficiază de utilitatea investiţiei

87,1 10,8 1,1 1,1 0,0

Prevenirea depopulării satelor care beneficiază de utilitatea investiţiei

72,2 14,3 4,8 6,0 4,8

Sursa: Chestionare pentru M 2.1 N=84-93 Un procent de 87% din beneficiari au declarat că s-a îmbunătăţit calitatea vieţii beneficiarilor datorită sprijinului financiar şi un procent mai mic – care se încadrează tot în rezultatul deosebit de pozitiv – au declarat că s-a îmbunătăţit capacitatea zonelor rurale de a menţine pe loc populaţia. Totuşi, trebuie menţionat faptul că alţi factori externi, cum ar fi oportunităţile de ocupare, accesul la servicii, internet, şcoli, etc. adesea reprezintă un factor important în decizia de a rămâne sau nu în

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 78

Page 80: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

zona rurală. Prin urmare, în ciuda eforturilor de dezvoltare a infrastructurii rurale, va mai exista încă un flux al populaţiei rurale către centrele mai dezvoltate urbane.

3.2.4. Eficienţă şi utilitate Eficacitatea şi eficienţa costurilor în implementarea proiectelor în cadrul măsurii este evaluată punând în balanţă costurile proiectelor şi cantitatea şi calitatea outputurilor şi rezultatelor. Examinând indicatorii de output monitorizaţi ai măsurii, pare să existe un grad înalt de eficienţă a costurilor deoarece s-a realizat un număr mai mare de outputuri relevante decât s-a anticipat în PNADR pentru resursele disponibile, după cum se observă în chenarul de mai jos. Totuşi, trebuie reţinut că este posibil ca obiectivele cuantificate să nu fi fost calculate pe o bază realistă. Modernizarea drumurilor comunale în cadrul municipalităţii Obiectivul proiectului este modernizarea a 10,7 km de drumuri comunale. Investiţia contribuie la condiţii mai bune de trai pentru locuitorii din comună, şi va conduce la atragerea de noi investitori în zonă, ceea ce nu ar fi fost posibil în absenta investiţiei. Investiţia respectă în totalitate obiectivele specifice măsurii, în special cu privire la protecţia mediului înconjurător şi îmbunătăţirea standardului de viaţă. Investiţia se ridică la 2 milioane € prin Programul SAPARD. Municipalitatea nu ar fi putut implementa proiectul fără sprijinul financiar de la SAPARD. Municipalitatea a obţinut 10,7 km de drumuri pavate pentru o investiţie totală de 790.313 €. Acest lucru reprezintă aproximativ 73.861 €/km. La nivelul submăsurii, 287 proiecte aprobate au drept obiectiv modernizarea a 1999 km de drumuri comunale. Investiţia totală pentru această modernizare este de 234.277.743 €, ceea ce înseamnă 816.299 € în medie pentru fiecare proiect aprobat şi 117.197 € per km modernizat. Costul investiţiei în cazul proiectului prezent este cu 59% mai scăzut. Acest nivel ar putea fi explicat prin soluţia tehnică foarte simplă şi ieftină aplicată pentru pavarea drumurilor. Soluţia tehnică aleasă este în conformitate cu standardele existente şi va asigura un acces îmbunătăţit la drumurile comunale, judeţene şi naţionale, ca şi la exploataţiile agricole, unităţile de turism, asigurând de asemenea o siguranţă sporită a drumurilor, reducerea riscului de accidente şi a poluării solului. Consiliul local a urmat în mod strict solutia tehnică propusă şi chiar a îmbunătăţit-o ca urmare a precipitaţiilor masive din vara anului 2005. Eficacitatea costului proiectului este satisfăcătoare. Mai important este totuşi să se abordeze alt aspect, care este legat de utilitatea infrastructurii şi investiţiilor. Cu cât este utilizat mai mult, cu atât sunt mai mari utilitatea şi rezultatele pozitive ale investiţiilor, şi de aici o mai mare adiţionalitate a Programului. O întrebare relevantă în relaţie cu acest aspect a fost adresată în chestionare, şi este evident din răspunsuri că există un număr relativ mare de beneficiari care sunt afectaţi de fiecare proiect în parte.

Tabelul 3.30 Care este ponderea locuitorilor care au sau vor avea acces direct la o utilitate a investiţiei? Nici unul 1-25 % 26-50 % 51-75 % 76-99 % Toţi

Municipalitatea 0,0 3,4 19,1 28,1 27,0 22,5 Zona care a beneficiat de proiectul (proiectele) SAPARD? 1,2 4,8 8,4 20,5 28,9 36,1 Sursa: chestionare pentru M 2.1 N: 83 (Municipalitate) – 89 (Zona)

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 79

Page 81: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul de mai sus indică faptul că investiţiile aduc avantaje şi sunt utilizate de părţi mari de populaţie care locuiesc în regiunea proiectului.

În ce măsură proiectele din cadrul măsurii s-au bazat pe produse şi servicii de origine românească? Un alt efect al investiţiei este legat de efectul multiplicator economic la nivel naţional. Susţinerea unei investiţii care alminteri nu ar fi fost realizată creează valoare adăugată în termeni de creştere a activităţilor economice în termenii aşa-numitului multiplicator. Drept indicator substitut al multiplicatorului am utilizat ponderea investiţiilor de origine românească. Tabelul 3.31: Ponderea investiţiilor în produse/servicii de origine românească, % şi milioane € Ponderea medie a

investiţiilor în produse şi servicii de origine

românească

Total costuri de investiţieMilioane €

Total costuri de investiţie în produse şi servicii de origine

românească Milioane €

Măsura 2.1 62,6 % 477,1 298,6 Sursa: Ancheta bazată pe chestionare Din anchetă rezultă că 62,6 % din investiţii în medie în cadrul acestei măsuri sunt utilizate pentru produse şi servicii realizate în România. Această cifră este extrapolată la nivelul programului şi am calculat că aproape 300 milioane € investiţi în cadrul acestei măsuri sunt cheltuiţi pentru produse şi servicii produse şi livrate pe plan naţional. Aceasta este o pondere foarte mare şi reprezintă o contribuţie pozitivă la utilitatea investiţiilor în termenii unei activităţi economice multiplicate.

Locuri de muncă Ocuparea forţei de muncă şi crearea de locuri de muncă se numără printre obiectivele importante în cadrul programului. Am colectat informaţii referitoare la efectele asupra locurilor de muncă şi pentru măsura 2.1 prezentăm mai jos rezultatele. La fel ca în cazul evaluării măsurii anterioare, cifrele cele mai mici din interval pentru fiecare categorie sunt cifre factuale din ancheta pe bază de chestionare, iar cifrele mai mari sunt extrapolări la numărul întreg de beneficiari din cadrul măsurii. În consecinţă, cifrele mai scăzute reprezintă o apreciere conservatoare, bazată pe date factuale, iar cifrele mai mari sunt estimări. Potenţialul de menţinere a locurilor de muncă sau de creare de locuri de muncă variază, în funcţie de tipurile de investiţii.

Tabelul 3.32 Numărul de locuri de muncă menţinute sau nou create Locuri de muncă Măsura 2.1

Menţinerea locurilor de muncă 1370 – 8500 Femei 539 – 1960 Locuri de muncă directe cu normă întreagă

608 – 3730

Femei 52 – 315 Locuri de muncă indirecte cu normă întreagă

414 – 2510

Femei 191 – 1160

Total 2392 – 14740

Femei 782 – 3450

Sursa: Chestionare pentru M 2.1 N: 83 – 89

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 80

Page 82: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Conform tabelului de mai sus au fost menţinute între 1370 şi 8500 locuri de muncă datorită investiţiei, din care 539 – 1960 locuri de muncă ocupate de femei. Cifrele menţionate în rândurile următoare ale tabelului se referă la numărul de locuri de muncă cu timp întreg, care au fost create direct sau indirect prin sprijinul financiar. În total se estimează ca au fost menţinute sau create între 2392 şi 14740 locuri de muncă, dintre care 782 – 3450 sunt locuri de muncă ocupate de femei.

3.2.5. Durabilitate În termeni de durabilitate este totuşi interesant de remarcat faptul ca 9,3% din beneficiari consideră că nici unul din locurile de muncă menţinute sau create nu va mai exista la trei ani după acordarea asistenţei financiare, în timp ce mai mult de 50% consideră că acest lucru este foarte probabil sau sigur.

Table 3.33 Cât de probabilă este menţinerea acestor locuri de muncă după trei ani de la acordarea sprijinului financiar SAPARD Procent

Sigură (100 %) 39,5

Foarte probabilă (76-99 %) 17,4

Probabilă (51 – 75 %) 9,3

Foarte improbabilă (1 – 25 %) 4,7

Nu va fi menţinut nici un loc de muncă menţinut în prezent sau nou creat (0%) 9,3

Nu ştiu 10,5

Sursa: Chestionar M1.1, N=86 În consecinţă, investiţiile în infrastructura rurală au contribuit la obiectivul programului care vizează crearea de locuri de muncă, pe termen scurt noi locuri de muncă, iar pe termen lung locuri de muncă permanente. Alt aspect referitor la durabilitate este legat de efectul zero foarte scăzut care a fost descris mai înainte. Se ştie din mai multe studii de caz că susţinerea investiţiilor de către SAPARD, fiind de 100%, reprezintă o investiţie uriaşă în comparaţie cu bugetele locale pentru investiţii în infrastructură, lucrări şi întreţinere. Prin urmare problema este că nu sunt disponibile resurse la nivelul municipalităţilor locale pentru a asigura o întreţinere adecvată a noilor investiţii în infrastructură în anii ce vor urma. În consecinţă, vedem că există un risc sever pentru durabilitatea investiţiilor datorită faptului că autorităţile locale au puţine resurse pentru aceste funcţii. Pagubele produse de inundaţii în anul 2005 dovedesc necesitatea unei întreţineri adecvate şi consecinţele absenţei resurselor. Aşa cum deja s-a menţionat, îmbunătăţirea infrastructurii rurale este vitală pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a zonelor rurale. Deci provocarea principală este menţinerea populaţiei rurale – în special populaţia tânără – în zona rurală. Experienţa economiilor mai dezvoltate indică într-adevăr faptul că este greu de evitat migraţia populaţiei din zona rurală la oraşe. Prin urmare investiţiile în întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii rurale şi a facilităţilor acesteia vor contribui,

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 81

Page 83: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

sperăm, la reducerea fluxului migrator al populaţiei rurale spre alte zone. Evaluarea confirmă această speranţă, după cum sunt prezentate lucrurile în tabelul următor.

Tabelul 3.34 Evoluţia numărului de locuitori în cadrul municipalităţii începând cu anul 2000 Scădere cu peste 10 % Scădere cu 1 - 10 % Nici o schimbare Creştere cu 1- 10% Creştere cu peste 10%

2,2 % 31,5 % 15,2 % 45,7 % 4,3 %

Sursa: Chestionare M2.1, N=92

Tabelul 3.35 Evoluţia numărului de locuitori în zona care beneficiază de proiectele SAPARD începând cu anul 2000 Scădere cu peste 10% Scădere cu 1 - 10 % Nici o schimbare Creştere cu 1 – 10% Creştere cu peste 10%

1,2 % 31,8 % 17,6 % 43,5 % 4,7 %

Sursa: Chestionare M2.1, N=85 După cum se poate observa din tabele, o pondere relativ mare de zone şi de localităţi care investesc în infrastructura rurală şi beneficiază de sprijin SAPARD cunosc o creştere a numărului de locuitori. După cum am demonstrat mai înainte în această secţiune, se observă indicaţii pozitive privind atractivitatea zonelor rurale, şi în ciuda faptului că nu putem demonstra practic că investiţiile conduc la creşterea populaţiei, tendinţele rezultatelor din cadrul anchetei sunt pozitive şi ele indică faptul că investiţiile au contribuit într-o mare măsură la evoluţia populaţiei, conform tabelului de mai sus.

3.3.

3.3.1.

Actualizarea evaluării intermediare a Măsurii 3.1 Măsura 3.1 “Investiţii în exploataţiile agricole” corespunde Axei 3 de priorităţi şi Priorităţii 3 a Programului: Dezvoltarea economiei rurale. A fost acreditată în decembrie 2003 şi până în prezent au fost primite 657 cereri de proiecte şi au fost aprobate 514 proiecte cu o valoare totală a proiectelor de 104,1 mil. Euro.

Relevanţă şi coerenţă Măsura acordă sprijin financiar exploataţiilor agricole în zone producătoare de culturi agricole (cereale şi legume), carne şi lapte şi zone viticole. Susţinerea financiară este asigurată prin acordarea de sprijin financiar pentru noile rase de animale, pentru modernizare, echipamente noi, maşini şi clădiri. Activităţile de mai sus sunt cruciale pentru prioritatea 3 de dezvoltare rurală şi în special pentru obiectivele specifice de scădere a costurilor de producţie, îmbunătăţirea şi diversificarea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Evaluatorul consideră că Măsura 3.1 este extrem de relevantă pentru sectorul agricol românesc şi pentru susţinerea dezvoltării rurale de către Program. Măsura contribuie de asemenea, semnificativ la sinergia cu Măsura 1.1 privind Procesarea şi este cu siguranţă susţinută de realizările din cadrul Măsurii 2.1 de Infrastructură.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 82

Page 84: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Măsura reprezintă o piatră de temelie în cadrul Programului contribuind la obiective privind dezvoltarea şi modernizarea sectorului agricol pe de o parte, şi la dezvoltarea zonelor rurale într-o perspectivă mai largă, pe de altă parte. Totuşi, trebuie de asemenea, menţionat faptul că susţinerea modernizării sectorului agricol în general întăreşte dezvoltarea structurală a sectorului conducând la concentrarea producţiei în unităţi mai mari. Acest proces reprezintă o necesitate pentru supravieţuirea agriculturii României care în momentul de faţă este extrem de fragmentată, dar efectul acestei dezvoltări structurale va include de asemenea, excluderea fermierilor şi a forţei de muncă din sector. Aceste efecte nu compromit relevanţa măsurii, dar accentuează nevoia de coerenţă cu alte măsuri din cadrul programului şi alte intervenţii naţionale pentru a compensa efectele structurale ale măsurii.

3.3.2. Eligibilitate şi selecţie A fost realizată o anchetă pentru a examina relevanţa criteriilor de eligibilitate şi selecţie aşa cum sunt ele considerate de către beneficiarii proiectului. Pe baza chestionarelor au fost desprinse următoarele rezultate pentru Măsura 3.1. (vezi tabelul de mai jos). Şapte din cele nouă criterii sunt considerate foarte adecvate sau adecvate deoarece răspunsurile sunt date de aproximativ 80% - 97,5% din titularii de proiecte. Cel mai mult sunt susţinute criteriile de demonstrare a viabilităţii economice şi financiare, şi anume nimeni nu doreşte să se angajeze într-o investiţie mare, care nu va avea succes. Cu mult mai puţin sunt susţinute criteriile care limitează tipurile de proiecte şi doar 54,4% din respondenţi răspund „foarte adecvat” şi „adecvat”. Poziţia relativ critică adoptată de beneficiari faţă de criteriile care restricţionează oportunităţile de a beneficia de susţinerea financiară din partea programului merge în paralel cu atitudinile beneficiarilor din alte ţări, incluzând noile state membre. Cu cât este mai deschis şi nerestricţionat accesul la sprijin, cu atât este mai pozitivă poziţia beneficiarilor.Criteriul care favorizează proiectele cu valori între 10.000 şi 300.000 Euro este sprijinit de 75,5% dintre respondenţi, care îl consideră foarte adecvat sau adecvat. Deşi reprezintă de asemenea, o restricţie privind absorbţia financiară a fondurilor, nu este un criteriu de eligibilitate, ci un criteriu de selecţie, şi deoarece numărul de solicitări de proiecte este cu mult sub resursele disponibile, acest criteriu nu a fost implementat de fapt.

Tabelul 3.36 Cât de adecvate consideraţi că sunt următoarele criterii de eligibilitate pentru obţinerea sprijinului financiar?

Procent de respondenţi Foarte adecvate

Adecvate Inadecvate Foarte inadecvate

Nu ştiu

Demonstrarea viabilităţii economice şi financiare

65,7 31,8 1,0 0,5 1,0

Demonstrarea cunoştinţelor profesionale

52,8 41,5 3,1 1,6 1,0

Pregătirea unui plan de afaceri pentru investiţii de peste 50.000 €

41,0 38,8 10,4 3,3 6,6

Pregătirea unei evaluări a impactului de mediu

39,7 49,7 4,5 - 6,1

Valoarea înaltă a fondului genetic 58,2 25,4 - - 16,4

Numai anumite tipuri de investiţii sunt eligibile

15,1 39,0 21,2 5,5 19,2

Punctajul mare al proiectelor cu valoare eligibilă între 10.000 şi 300.000 euro

44,1

31,8 14,1 4,7 5,3

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 83

Page 85: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Procent de respondenţi Foarte adecvate

Adecvate Inadecvate Foarte inadecvate

Nu ştiu

Punctajul mare al proiectelor promovate de persoane tinere (sub 40 de ani)

62,8 23,9 7,8 3,3 2,2

Punctajul mare al proiectelor care aplică tehnologii sănătoase de mediu

59,4 35,4 1,1 0,6 3,4

Sursa: Chestionare pentru M 3.1 N=134 - 201

3.3.3. Eficacitate Eficacitatea măsurii este evaluată prin numărul de proiecte aprobate şi fondurile alocate şi realizarea obiectivelor operaţionale (în comparaţie cu indicatorii de output) şi realizarea obiectivelor specifice (în comparaţie cu indicatorii de rezultat). Pe baza indicatorului de output general la un număr de 11.000 de proiecte şi la bugetul total alocat de 496,7 mil. Euro, eficacitatea este scăzută. Acest lucru se datorează numărului mic de proiecte care au fost depuse la Agenţia SAPARD. Doar 21% din buget a fost angajat pentru numai 4,7% din proiectele planificate, rezultând o eficacitate tehnică şi financiară scăzută. Dacă luăm în considerare perioada prezentă a programului şi alocările disponibile aici, eficacitatea financiară este 31,4%, cu angajamente puţin sub 50 milioane € din alocările publice de 99 milioane €. Principala activitate este legată de culturile de câmp care acoperă 58,3% din costurile de investiţii aprobate în cadrul Măsurii 3.1. Astfel, înainte de iniţierea măsurii, doar 19% din resursele Măsurii 3.1 erau alocate culturilor de câmp. Astfel, este clară tendinţa de favorizare a acestei acţiuni. Această acţiune are o realizare de 64,3% din bugetul alocat. O a doua acţiune majoră este reprezentată de creşterea animalelor pentru lapte care acoperă 21% din investiţiile aprobate în cadrul Măsurii 3.1. Iniţial, acestei acţiuni îi fusese alocat doar 14% din bugetul măsurii, ceea ce indică de asemenea, o favorizare a acestei activităţi.

Tabelul 3.37 Proiecte şi investiţii în cadrul M 3.1 la 30 septembrie 2005 Număr de proiecte Buget angajat

Acţiuni

Buget iniţial Mil. Euro

Depuse Respinse Aprobate

Costuri totale mil. euro

Procent acţiuni

Procent din bugetul iniţial

Culturi de câmp 94,38 372 5 290 60,66 58,3 64,3 Horticultură 39,73 6 0 5 0,24 0,2 0,6

Vii 39,73 11 1 9 4,07 3,9 10,2 Pomicultură 39,73 19 1 7 1,56 1,5 3,9

Sere 19,87 14 0 8 1,78 1,7 9,0 Animale de lapte 69,54 181 3 156 22,17 21,3 31,9

Creşterea şi îngrăşarea taurinelor 69,54

1 0 1 0,29 0,3 4,2

Creşterea ovinelor/caprinelor 14,90 6 1 3 0,16 0,2 1,1 Îngrăşare berbecuţi 14,90 2 0 2 0,79 0,8 5,3

Porci 49,67 19 0 13 5,35 5,1 10,8

514 104,11 100 21,0

Păsări 24,83 22 0 16 5,68 5,5 22,9 Cultivarea şi creşterea altor specii de plante şi animale 19,87

4 0 4 1,34 1,3 6,7

Total 496,72 657 11 Sursa: Calcule proprii pe baza tabelelor de monitorizare, Autoritatea de Management, 2005

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 84

Page 86: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

3.3.4. Efecte Efectele măsurii includ rezultatele din cadrul fiecărei acţiuni (a se vedea tabelul de mai sus). În general efectele sunt reduse când se face o comparaţie cu indicatorii de cuantificare privind numărul proiectelor şi beneficiarilor. Această situaţie este determinată de nivelul scăzut al cererilor aprobate. Până acum au fost angajate doar 21% din alocările măsurii. Totuşi, trebuie remarcat faptul că realizările anticipate bazate pe proiectele aprobate nu ating pentru nici una din activităţi 21% din obiectivele cuantificate. Numai în patru cazuri realizările depăşesc 10% din obiectivele cuantificate. Pentru achiziţionarea de echipament şi maşini agricole au fost realizate 19,5% din obiective.

Tabelul 3.38 Îndeplinirea obiectivelor operaţionale pe baza realizărilor anticipate ale cererilor de proiecte aprobate primite de Agenţia SAPARD în comparaţie cu indicatorii cuantificati*. Cifrele îngroşate reprezintă subtotaluri.

Acţiuni Unităţi de măsură Obiective cuantificabile

Realizări anticipate

Procent realizat comparativ cu

obiectivele stabilite

Indicatori Generali Proiecte 11000 514 4.7 Beneficiari 11000 514 4.7

Clădiri pentru: Număr 3,080 230 7.5 Animale Număr 1,000 154 15.4

Purcei la îngrăşat Număr 400 28 7.0 Adăposturi pentru păsări 25 -

Alte clădiri pentru animale Număr 800 15 1.9 Alte clădiri necesare în

cadrul fermei Număr 600 8 1.3

Sere şi echipament Clădiri noi ha 60 2.4 4.0

Clădiri modernizate ha 200 1.1 0.6 Instalaţii şi echipamente 10,600 2.070 19.5

Tractoare Număr 8,000 - Combine Număr 600 -

Alte echipamente Număr 2,000 - Facilităţi pentru tratarea

deşeurilor/nămolurilor reziduale Număr 0 -

Facilităţi pentru irigare 51 - Facilităţi pentru procesarea

furajelor 11 -

Gunoi de grajd şi fose septice 0 - Cumpărări de animale 88,000 1,660 1.9

Vaci /bivoli Capete 15,000 240 1.6 Porci Capete 23,000 170 0.7

Oi şi capre Capete 50,000 1,250 2.5 Plantaţii agricole ha 3,100 346 11.2

Livezi ha 1,300 47 3.6 Vii ha 1,700 298 17.5

Pepiniere viticole ha 100 - Altele 923

Sursa; Autoritatea de Management, 2005 *Notă: Tipul şi unităţile de măsură nu sunt pe deplin identice între indicatorii cuantificabili şi datele de monitorizare primite, ceea ce înseamnă că nu putem completa toate rândurile tabelului.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 85

Page 87: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Eficacitatea scăzută a măsurii este determinată de întârzierea acreditării şi a lansării măsurii. Restricţiile determinate de unele criterii de eligibilitate şi selecţie e posibil să joace şi ele un rol. Totuşi, motivul principal este frecvent invocat a fi accesul dificil la surse – în special la bănci – pentru finanţarea ponderii private a investiţiilor. Pentru a evalua acest aspect am adresat diverse întrebări beneficiarilor în cadrul anchetei noastre privind dependenţa de sprijinul SAPARD, accesul la surse de finanţare naţională, originea cofinanţării private, etc.. Rezultatele sunt prezentate în continuare.

Efectul zero Investiţiile asistate financiar în modernizarea exploataţiilor agricole depind în mare măsură de susţinerea financiară. 85,8% din respondenţi au declarat că investiţiile lor depind în mare măsură de susţinerea financiară a Programului. 10,8% din titularii de proiect au declarat că investiţia lor a depins în măsură limitată de susţinerea financiară a Programului. Acest lucru indică faptul că Programul este important pentru decizia de a investi pentru mai mult de 95% din titularii proiectelor, nivelul de efect zero fiind astfel extrem de scăzut.

Tabelul 3.39 În ce măsură consideraţi că investiţiile dumneavoastră depind de sprijinul SAPARD? În măsură foarte mare

În măsură limitată

Nu foarte mult Deloc Nu ştiu

85,8 % 10,8 % 3,4 % - -

Sursa: Chestionare pentru M 3.1. N=204 Un număr mare (82,5%) din respondenţi au declarat că mai puţin de 50% din investiţii ar fi fost realizate dacă nu ar fi fost disponibil ajutor financiar din partea Programului. Doar 5,7% din titularii proiectelor ar fi realizat oricum investiţia sau aproape toată investiţia (76-99%). Am calculat că efectul zero este de aproximativ 14 milioane Euro, reprezentând 13,6% din investiţiile totale. Cifra este asemănătoare cu cifrele din alte ţări, poate puţin mai scăzută. Acest lucru confirmă rezultatul de mai sus, şi anume că susţinerea financiară de către Program este foarte importantă pentru investiţiile în exploataţii agricole.

Tabelul 3.40 Ce pondere din proiect aţi fi realizat dacă nu aţi fi primit sprijin SAPARD? Nici una 1-25% 26-50% 51-75% 76-99 % Tot Nu ştiu

27,8 % 18,9 % 35,8 % 10,4 % 2,4 % 3,3 % 1,4

Sursa: Chestionare pentru M 3.1 N = 212 Pe baza datelor din cele două tabele de mai sus, concluzionăm că Programul are un nivel înalt de adiţionalitate în cadrul proiectelor sprijinite.

Cofinanţare Am văzut că beneficiarii au un grad mare de dependenţă de sprijinul financiar SAPARD, dar ce putem spune despre partea lor de cofinanţare privată? De unde provine aceasta? Pentru măsura 3.1 ştim din anchetă că economiile private reprezintă 43,6% (21,6 milioane €), băncile 47,4 % (23,5 milioane €) şi alte surse 9% (1,3 milioane €) din care investitorii străini reprezintă aproximativ 0,5 milioane €. Mai mult, observăm că economiile private au tendinţa să fie utilizate pentru întreaga

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 86

Page 88: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

cofinanţare privată în 82% din cazurile în care economiile private sunt majoritare (mai mult de jumătate din cofinanţare), în timp ce doar în 54% din cazuri băncile sunt cele care finanţează cea mai mare parte.

Acces la finanţarea naţională Un potenţial efect al Programului SAPARD este accesul îmbunătăţit la sursele de finanţare naţională pentru potenţialii beneficiari. Am adresat această întrebare în cadrul anchetei noastre.

Tabelul 3.41 A îmbunătăţit sprijinul SAPARD accesul la finanţarea investiţiilor din surse naţionale?

(PROCENT) În mare măsură În măsură limitată

Nu foarte mult

Deloc Nu ştiu

Acces îmbunătăţit la surse de finanţare naţională

42,9

29,6

7,9

7,1

12,5

Sursa: Chestionare pentru M 3.1 N=240 După cum se observă din tabelul de mai sus, aproape jumătate din beneficiari (43%) consideră că Programul SAPARD a îmbunătăţit în mare măsură accesul la alte surse de finanţare naţională, în general bănci dar şi alte surse de finanţare privată ca sursă la cofinanţarea privată. Doar 15% din beneficiari nu au perceput vreo îmbunătăţire a accesului la surse de finanţare naţională sau doar o îmbunătăţire limitată a accesului. Titularii de proiecte au fost chestionaţi în legătură cu diferitele efecte privind economia şi productivitatea care rezultă din proiectele susţinute financiar (a se vedea tabelul de mai jos).

În ce măsură investiţiile sprijinite financiar au contribuit la îmbunătăţirea veniturilor beneficiarilor fermieri? Pentru a răspunde la întrebarea de evaluare de mai sus, am pus întrebări beneficiarilor legate de evoluţia veniturilor lor în perioada 2000 - 2004. Din nefericire, răspunsurile nu asigură nişte date sigure pe care ne putem baza. În schimb, am ales utilizarea evoluţiei cifrei de afaceri ca indicator substitut. Tabelul 3.42: Evoluţia cifrei de afaceri, miliarde ROL şi %, 2000 - 2004 2000 2001 2002 2003 2004

Cifra de afaceri medie, miliarde ROL

8,2 9,4 10,6 13,4 18,1 Creştere medie, miliarde ROL 1,3 1,2 2,8 4,6 Creştere medie, % 15,5 12,4 26,4 34,5 Total creştere reală, % -7 6 17 30 Creştere reală medie, % -16 -9 6 17 Deflator oficial 137,4 123,4 119,4 115,0

Sursa: Chestionar, N=110-174 Tabelul indică faptul că beneficiarii din cadrul măsurii 3.1 au avut o creştere medie pozitivă în procente în perioada 2000 - 2004. În special în perioada 2002 - 2003 şi din nou din 2003 până în

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 87

Page 89: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

2004 observăm o creştere reală pozitivă în medie în rândul beneficiarilor. O creştere reală medie de 17% reprezintă o cifră mare în comparaţie cu 5% creşterea reală a economiei României în general în 2003. Aceste cifre indică faptul că beneficiarii Programului SAPARD în cadrul măsurii 3.1 au putut să-şi crească cifra de afaceri cu mult peste media economiei, ceea ce indică o creştere considerabilă a competitivităţii şi a veniturilor. Acest lucru este sprijinit de răspunsurile fermierilor la întrebarea dacă investiţiile susţinute financiar au contribuit la creşterea profitabilităţii. Fermierii respondenţi dau un răspuns clar şi unanim conform căruia profitabilitatea fermei a crescut în mare măsură (81,4 %). Modernizarea serelor de legume şi a răsadniţelor Obiectivele proiectului sunt modernizarea suprafeţei cu răsadniţe (suprafaţa = 300m2), prin înlocuirea întregii suprafeţe cu folie de sticlă sintetică din policarbonaţi, modernizarea sistemului de încălzire prin înlocuirea centralei pe bază de combustibil solid cu un generator de gaz natural, înlocuirea sistemului de udare care era înainte manual cu echipamente de irigare prin picurare, modernizarea a 12 module de sere de legume, prin înfiinţarea unei unităţi unice de 2048 m2 şi achiziţionarea unei unităţi de maşini agricole mecanizate. Perioada de timp necesară pentru recuperarea investiţiei este de 4½ ani, rata de recuperare a investiţiei fiind de 22% în primul an, ajungând la 26% în al cincilea an de investiţie. Proiectul include un sprijin financiar de aproape 3,6 miliarde ROL. Dupa finalizarea proiectului, compania poate comercializa peste 70% din producţie pe piaţă la un preţ competitiv. Forţa de muncă şi terenul vor fi utilizate în mod mai eficient. Condiţiile de lucru ale angajaţilor vor fi înbunătăţite (aprovizionarea propriei cantine cu legume proaspete). Beneficiarul dispune de o capacitate de investiţie relativ puternică şi ar fi implementat proiectul şi fără susţinerea finaciară a SAPARD. Proiectul prezintă câteva efecte de pârghie, deoarece o parte importantă a propriilor resurse au fost folosite pentru această investiţie şi pentru investiţii suplimentare pe care beneficiarul intenţionează să le facă în viitor (mici magazine pentru vânzarea directă a produselor). Beneficiarul primeşte 2348 metri patraţi de seră modernizată (inclusiv suprafaţa cu răsadniţe) pentru o investiţie totală de 172.825 €. Aceasta reprezintă aproximativ 736 051 € per hectar de seră. Investiţiile totale pentru modernizarea suprafeţei de seră în cadrul sub-măsurii Programului se ridică la 2.782.353 € cu o medie de 927.451 € per proiect. Din proiecte obţinem 1.102 ha de suprafaţă modernizată de seră la costul de 701.339 €/ ha în medie. După cum se poate observa investiţia în cadrul proiectului se ridică la 736 051 € per ha sau cu 5 % mai mult decât costul mediu. În primul rând, acest lucru s-ar explica prin faptul că împreună cu modernizarea a 12 module de seră, prin înfiinţarea unei unităţi unice de 2048 m2, proiectul include de asemenea: modernizarea sistemului de încălzire, înfiinţarea de echipamente pentru sistemul de irigare prin picurare, achiziţionarea unei unităţi agricole mecanizate şi echipamente automate pentru menţinerea parametrilor microclimatului. Aceste componente de calitate foarte înaltă ar putea sau nu ar putea fi incluse şi în alte proiecte, dar dacă le considerăm doar ca o parte a acestui proiect, atunci ele vor contribui la un preţ unitar mai mare pe tona de capacitate decât media. Prin urmare, costurile unitare par a fi puţin mai mari în cadrul acestui proiect, dar în condiţiile motivelor mai sus menţionate, ele sunt satisfăcătoare.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 88

Page 90: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În ce măsură investiţiile asistate au contribuit la creşterea productivităţii? La fel ca mai sus, răspunsurile oferă o evaluare clară a creşterii productivităţii lor şi 85,6 % din respondenţi consideră că productivitatea a crescut în mare măsură. Cele două întrebări de mai sus sunt întrebările cheie referitoare la dezvoltarea economiei rurale şi investiţiile în exploataţii agricole. Creşterea clară raportată în ambele răspunsuri denotă prin urmare o contribuţie pozitivă deosebit de importantă şi confirmă rezultatele cifrelor referitoare la dezvoltarea cifrei de afaceri a beneficiarilor.

În ce măsură investiţiile asistate financiar au contribuit la crearea unor ferme viabile orientate spre piaţă? Respondenţii fermieri îşi exprimă în mod clar opinia conform căreia calitatea produselor lor s-a îmbunătăţit; 76,1% declară ”în mare măsură” şi 18,1% “în măsura limitată”. Pe de altă parte, creşterea raportată a calităţii nu a condus în mod necesar la preţuri crescute la poarta fermei. Răspunsurile la această întrebare nu sunt uniforme. Doar 18,0% din respondenţi raportează o creştere a preţurilor ”în mare măsură”. Aproape de două ori mai mulţi respondenţi (33,6%) nu raportează nici o creştere a preţurilor: ”deloc”, iar 43,7 % din fermieri dau răspunsuri care se situează între aceste două extreme.

Tabelul 3.43 În ce măsură investiţiile sprijinite financiar au contribuit la …. ? În mare

măsură În măsură limitată

Nu foarte mult Deloc Nu ştiu

Creşterea profitabilităţii 81,4 15,4 2,1 - 1,1

Creşterea productivităţii* 85,8 10,9 1,6 0,5 1,1

Creşterea calităţii produselordumneavoastră

76,1 18,1 3,2 0,6 1,9

Creşterea preţurilor la poartafermei

18,0 20,3 23,4 33,6 4,7

Sursa: chestionare pentru M 3.1 N = 128 - 188 *Notă: Utilizare mai eficace a factorilor de producţie Beneficiarii proiectelor au fost chestionaţi în legătură cu efectele care nu se leagă în mod direct de considerente economice, ci sunt parte a obiectivelor măsurii. Două treimi din fermele susţinute financiar au raportat o igienă semnificativ îmbunătăţită a animalelor şi 9.1 % raportează o îmbunătăţire limitată. Totuşi, doar 66 din cei 215 respondenţi au răspuns la această întrebare, datorită faptului că doar un număr limitat de fermieri sunt crescători de animale. Un tablou aproape similar apare în cazul bunăstării animalelor unde 61,4% raportează o îmbunătăţire semnificativă şi 8,4 % raportează îmbunătăţiri limitate. 132 de fermieri au răspuns la această întrebare. Nu au fost realizate multe îmbunătăţiri cu privire la nivelul calităţii depozitării fructelor şi legumelor, şi o treime din respondenţi nu cunosc dacă a avut loc vreo schimbare. Totuşi, un mesaj foarte clar apare în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, unde 85,7% raportează îmbunătăţiri semnificative, iar 11,7% raportează îmbunătăţiri limitate, adică 97,4% au avut experienţa unei îmbunătăţiri.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 89

Page 91: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 3.44 În ce măsură proiectul asistat a influenţat... Îmbunătăţire

semnificativă Îmbunătăţire limitată

Nici o îmbunătăţire

Nu ştiu

Creşterea standardului de igienăa animalelor

66,7 9,1 16,7 7,6

Creşterea standardului debunăstare a animalelor

61,4 8,4 16,9 1,2

Calitatea depozitării fructelor şilegumelor

25,9 7,4 31,5 35,2

Condiţiile de lucru 85,7 11,7 1,0 1,5 Sursa: Chestionare pentru M 3.1 N = 66 - 161 Cele mai frecvente impacturi ale investiţiilor la care au făcut referire beneficiarii sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul 3.45 Care sunt cele mai relevante impacturi aşteptate de la investiţie? Procent

Creşterea veniturilor 42,9

Venit mai mare pe unitate de muncă

32,0

O producţie mai mare la hectar 38,1

Menţinerea viabilităţii fermei 28,1

Menţinerea locului de muncă la fermă

4,8

Succesorul va avea condiţii mai bune

7,0

Condiţii mai bune de lucru 45,6 Sursa: Chestionar pentru M 3.1 N = 240 Din răspunsurile beneficiarilor se observă următoarele: condiţiile mai bune de lucru şi venitul mai mare reprezintă două din cele mai frecvente impacturi anticipate, dar şi productivitatea sporită în termeni de producţie la hectar şi venit pe lucrător sunt impacturi mult aşteptate. Crearea de locuri de muncă şi în special locurile de muncă permanente sunt considerate a fi un indicator major pentru efectele şi durabilitatea proiectelor susţinute financiar şi prin urmare este raportat atât în secţiunea de faţă cât şi în secţiunea următoare.

În ce măsură investiţiile asistate financiar de Program în exploataţiile agricole au creat noi locuri de muncă? Investiţiile realizate în cadrul Măsurii 3.1 au sprijinit dezvoltarea locurilor de muncă prin menţinerea locurilor de muncă actuale şi prin crearea de noi locuri de muncă, direct şi indirect, prin

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 90

Page 92: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

proiectul susţinut financiar. O estimare bazată pe răspunsurile la 215 chestionare care au fost primite indică faptul că proiectele au menţinut sau au creat 2472 locuri de muncă. Extrapolând aceste date la toate proiectele aprobate se obţine un număr estimat de 5.900 locuri de muncă. Totuşi, cifra mai optimistă din urmă este mai puţin sigură.

Tabelul 3.46 Locuri de muncă menţinute sau create, direct sau indirect, datorită susţinerii de către program. Număr de locuri de muncă cu timp întreg

Menţinerea locurilor de muncă

Noi locuri de muncă create Total

Direct Indirect

Total 2163 - 4770 501 – 1104 214 – 470 2472 – 5450

Femei 431 - 950 130 - 290 63 - 140 463 – 1020 Sursa: Chestionare pentru M 3.1 N = 185 Crearea de locuri de muncă este parte a indicatorilor de impact ai măsurii M 3.1 care vizează 20.000 de locuri de muncă. Cifra de 2472 de locuri de muncă de mai sus s-a bazat pe 215 chestionare primite. Utilizând numărul estimat de locuri de muncă bazat pe extrapolare (5.900), se poate calcula că în condiţiile costului curent de creare a locurilor de muncă, pot fi create un total de 28.000 de locuri de muncă. (5.900 locuri de muncă/104,1 mil. Euro x 496,7 mil. Euro = 28.151 locuri de muncă), dacă este utilizat întrega anvelopă financiară din cadrul programului, ceea ce nu este foarte probabil.

În ce măsură proiectele din cadrul măsurii s-au bazat pe produse şi servicii de origine românească? Alt efect al investiţiilor se leagă de efectul multiplicator la nivelul economiei naţionale. Susţinerea financiară a unei investiţii care altminteri nu s-ar fi realizat creează valoare adăugată în termeni de creştere a activităţilor economice exprimată în termenii aşa-numitului multiplicator. Ca indicator substitut al multiplicatorului am utilizat ponderea investiţiilor de origine românească. Tabelul 3.47: Ponderea investiţiilor în produse/servicii de origine românească, % şi în milioane € Ponderea medie a

investiţiilor în produse şi servicii de origine

românească

Total costuri investiţii Milioane €

Total costuri investiţii în produse şi servicii de origine

românească Milioane €

Măsura 3.1 21,4 % 99 21,2 Sursa: Ancheta pe bază de chestionare Din anchetă rezultă că în medie 21,4 % din investiţii în cadrul acestei măsuri sunt utilizate pentru produse şi servicii realizate în România. Această cifră este extrapolată la nivelul programului şi am calculat că puţin mai mult de 21 milioane € investiţi în această măsură sunt cheltuiţi pe produse şi servicii realizate şi livrate în România. Aceasta reprezintă o pondere relativ scăzută reflectând faptul că noi maşini şi tehnologii sunt importate în sectorul agricol, reducând efectul multiplicator în cadrul economiei naţionale.

3.3.5. Durabilitate În ce măsură locurile de muncă sunt sigure în viitor, după încetarea sprijinului financiar al Programului, este un element crucial pentru evaluarea efectului durabil al sprijinului. O evaluare

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 91

Page 93: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

destul de optimistă a fost raportată de către beneficiarii proiectelor. Un total de 92,4 % din titularii proiectelor declară că este sigur sau foarte probabil ca locurile de muncă create să fie menţinute trei ani după terminarea Programului.

Tabelul 3.48: Cât de probabilă este menţinerea locurilor de muncă create la trei ani după ce s-a terminat finanţarea de la SAPARD?

Sigură (100%)

Foarte probabilă (76-99%)

Probabilă (51-75%)

Improbabilă (1-50%)

Nici un loc de muncă nu va fi

menţinut

Nu ştiu

Procent de respondenţi

71,9 20,5 5,4 0,5 - 5,6

Sursa: Chestionare pentru M 3.1 N = 185

În ce măsură investiţiile în exploataţii agricole au contribuit la integrarea femeilor? După cum se poate observa din tabelul de mai sus privind crearea de locuri de muncă, rata de ocupare a locurilor de muncă create datorită sprijinului financiar prin Programul SAPARD este în mod clar mai scăzută pentru femei decât pentru bărbaţi. Per total ocupare, rata de ocupare a femeilor este 1 la 5 locuri de muncă ( 1/5). Această cifră este foarte diferită de crearea locurilor de muncă din cadrul măsurii 3.4 „Diversificarea veniturilor rurale” unde turismul rural reprezintă principala acţiune. Rata scăzută a ocupării femeilor în investiţiile din cadrul Măsurii 3.1 poate fi un rezultat al tradiţiilor conform cărora agricultura este o activitate pentru bărbaţi, în special acele ocupaţii legate de investiţii mari sau maşini şi echipamente mari.

3.4.

3.4.1.

Actualizarea evaluării intermediare a Măsurii 3.4 Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative” corespunde Priorităţii 1 a Programului. A fost acreditată în decembrie 2003 şi până la sfârşitul lunii septembrie 2005 au fost primite 582 de cereri de proiecte şi aprobate 403 de proiecte cu o valoare totală a proiectelor de 47,75 mil. euro.

Relevanţă şi coerenţă Măsura susţine dezvoltarea activităţilor care pot să diversifice sursele de venit din zona rurală. Aceasta include ponderi crescute ale veniturilor din activităţi neagricole cum ar fi turism, activităţi meşteşugăreşti, asigurarea de servicii ca şi ponderi crescute de activităţi agricole diversificate cum ar fi acvacultură, apicultură, sericicultură şi cultivarea ciupercilor. Economia rurală are nevoie de o diversitate de opţiuni de venituri. Impacturile anticipate şi realizate până acum ale dezvoltării structurale ale sectorului agricol din România necesită crearea de noi locuri de muncă şi posibilităţi de venituri alternative. Activităţile de investiţii în cadrul măsurilor 3.1 şi 1.1 întăresc dezvoltarea structurală şi în consecinţă şi necesitatea oportunităţilor de venituri alternative în zona rurală. Mai mult, turismul rural şi agroturismul se dezvoltă în întreaga Europă, iar potenţialul de dezvoltare a acestui sector în România este evaluat la un nivel înalt, din punctul de vedere al frumuseţii cadrului natural şi competitivităţii preţurilor, şi nu numai. Prin urmare, măsura este importantă pentru iniţierea şi sprijinirea noilor idei şi concepte de diversificare a activităţilor economiei rurale. În consecinţă, măsura este considerată a fi foarte relevantă şi în coerenţă cu nevoile populaţiei

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 92

Page 94: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

rurale şi ale fermierilor precum şi în coerenţă cu alte măsuri ale Programului şi chiar dependentă de alte măsuri.

Eligibilitate şi selecţie A fost realizată o anchetă pentru a examina relevanţa criteriilor de eligibilitate aşa cum sunt ele percepute de beneficiarii proiectelor. Pe baza chestionarelor au fost derivate următoarele rezultate privind criteriile de eligibilitate şi selecţie ale Măsurii 3.4. Toate criteriile de eligibilitate sunt considerate adecvate sau foarte adecvate întrucât acestea sunt răspunsurile date de aproximativ 80% din titularii proiectelor pentru 5 criterii din 7. Mai puţin este favorizat criteriul privind localizarea proiectului în zone mai puţin dezvoltate, care a primit 64,8 % răspunsuri ”adecvat” şi ”foarte adecvat”. Susţinerea criteriului promovării femeilor în cadrul Programului este de 57,2%. Pentru aceste două criterii există o atitudine negativă în rândul respondenţilor şi 31,2% şi respectiv 17,9% dintre aceştia afirmă că nu ştiu. Tabloul este similar cu cel al altor măsuri: restricţiile în calea accesului la măsură nu sunt bine văzute, deşi atitudinile negative nu sunt dominante. Un motiv pentru faptul că puţini sunt de acord cu criteriul implicării femeilor ar putea fi că nu se percepe nevoia acestui lucru, pentru că oricum femeile ar deţine o pondere mare în ocuparea locurilor de muncă create sau menţinute prin proiectele asistate financiar în cadrul măsurii 3.4. (turism şi artizanat etc.). Alt motiv ar fi că prioritizarea femeilor în raport cu bărbaţii nu este conformă cu opiniile tradiţionale.

Tabelul 3.49 Cât de adecvate consideraţi că sunt criteriile de eligibilitate următoare pentru a putea obţine finanţare?

Procent respondenţi Foarte adecvate

Adecvate Inadecvate

27,9 4,1

Foarte inadecvate

Nu ştiu

Demonstrarea viabilităţii economice şi financiare

62,5 32,5 3,8 1,3 -

Dovedirea competenţeiprofesionale

40,5 50,0 7,6 0,6 1,3

Pregătirea unui plan de afaceripentru investiţiile de peste50.000 €

40,0 39,3 5,3 4,7 10,7

Pregătirea unei evaluări aimpactului de mediu

36,5 43,9 9,5 2,7 7,4

Punctaj mare al proiectelorlocalizate în zone mai puţindezvoltate din punct de vedereeconomic

41,1 25,0 2,4 - 31,5

Punctaj mare al proiectelorpromovate de către femei

13,8 43,4 16,6 8,3 17,9

Punctaj mare al proiectelorpromovate de tineri (sub 40 deani)

54,4 6,1 7,5

Sursa: Chestionare pentru M 3.4 N=124-160

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 93

Page 95: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

3.4.2. Eficacitate Eficacitatea măsurii este evaluată prin realizarea numărului de proiecte planificate (eficacitate tehnică) şi utilizarea fondurilor alocate (eficacitate financiară) şi atingerea obiectivelor operaţionale (în comparaţie cu indicatorii de output) şi a obiectivelor specifice (în comparaţie cu indicatorii de rezultat). Pe baza indicatorului de output general de 7.000 proiecte şi un buget alocat de 300,6 mil. Euro, eficacitatea este scăzută. Doar 15,9% din bugetul pentru întreaga perioadă a Programului 2000 – 2006 a fost contractat la numai 5,8% din proiectele planificate. Eficacitatea financiară este puţin mai ridicată (19,2%), dacă resursele angajate sunt legate de bugetul pentru perioada programului 2000-2005 acum în curs de implementare. Principala activitate este turismul rural, care se ridică la 83,9% din activităţile aprobate în cadrul măsurii 3.4. Înainte de începerea măsurii, doar 25 % din bugetul măsurii 3.4 era alocat turismului rural. Acum preferinţa pentru turismul rural a devenit clară. Această acţiune are o realizare de 53,6% din bugetul total alocat, şi reflectă faptul că potenţialul global este cu mult mai mare în acest subsector decât în alte subsectoare din cadrul măsurii. Aşa cum s-a observat şi în cazul altor măsuri evaluate în acest capitol din raport, obiectivele cuantificate par a fi destul de artificiale şi nefundamentate în analizele situaţiei reale încă din anul 2000 când a fost planificat programul.

Tabelul 3.50: Proiecte şi costuri ale M 3.4 la sfârşitul lunii septembrie 2005 Număr de proiecte

Acţiuni

Buget iniţial

Mil.euro

Depuse Respinse Aprobate

Costuri totale

Mil. euro % din acţiuni

% din buget iniţial

Servicii agricole 1,20 - - - - - - Turism rural 75,16 347 27

6

0 5 0,78 1,6 Plante medicinale şi

aromatice 1

0 0 Total 300,64 582 34 403 47,75 100 15,9

230 40,30 83,9 53,6 Alte tipuri de activităţi turistice 60,13 24 1 12 1,52 3,7 2,5 Activităţi meşteşugăreşti 72,15 8 0 5 0,50 1,0 0,7 Acvacultură 36,07 11 2 6 0,69 1,4 1,9 Alte activităţi: 45,10 4,74* 9,9* 10,5*

Broaşte şi melci 50 0 41 0,96 2,0 Sericicultură 1 0 1 0,03 0,1 Apicultură 121 2 95 1,90 4,0 Ciuperci 12 2 8 1,07 2,3 Procesarea fructelor de

pădure şi a fructelor

* Notă: Subtotaluri ”Alte activităţi”. Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de Autoritatea de Management, 2005

3.4.3. Efecte Efectele acestei măsuri includ realizările din cadrul fiecărei acţiuni. În general există puţine efecte în comparaţie cu indicatorii de bază ai numărului de proiecte şi beneficiari. Capacitatea de cazare din proiectele pe turism rural a ajuns totuşi la 27% din indicatorul de bază.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 94

Page 96: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Totuşi, pentru indicatorii de rezultat ai acţiunilor în cadrul „altor activităţi”, s-au obţinut efecte foarte mari în comparaţie cu indicatorii de bază. Indicatorul referitor la producţia de melci şi broaşte este de exemplu de 5 tone/an, în timp ce rezultatele indică 269,6 tone/an, adică de 50 de ori mai mult decât scenariul de bază. Numai 10,5% din bugetul iniţial a fost folosit, ceea ce face ca rezultatele să fie şi mai remarcabile. Indicatorii scenariului de bază nu au fost probabil realişti chiar din faza iniţială.

Tabelul 3.51 Îndeplinirea obiectivelor operaţionale pe baza rezultatelor anticipate ale proiectelor aprobate de către Agenţia SAPARD

Acţiuni Unităţi Scenariu de bază

Rezultate anticipate

% Comparativ cu scenariul de bază

Indicatori generali Proiecte 7.000 403 5,8 Beneficiari 7.000 403 5,8 Servicii agricole Proiecte 1.000 0 0 Beneficiari 1.000 0 0 Turism rural Proiecte 2.200 230 10,5 Beneficiari 2.200 230 10,5 Paturi 13.200 3.667 27,8 Camere 6.600 Alte tipuri de turism rural Proiecte 1.500 12 0,8 Beneficiari 1.500 12 0,8 Paturi 236 Activităţi meşteşugăreşti Proiecte 1.300 5 0,4 Beneficiari 1.300 26 2 Acvacultură Proiecte 400 6 1,5 Beneficiari 400 6 1,5 Tone/ an 268 1.017,2 379,6 Alte activităţi Proiecte 600 Beneficiari 600 Broaşte şi melci Tone/an 5 269,6 N Sericicultură Tone/an 0,5 2,2 440 Creşterea albinelor Tone/an 150 523 348 Ciuperci Tone/an 30 945,1 N

Fructe şi fructe de pădure Tone/an * 782,6 Plante medicinale şi aromatice Tone/an * 0 Alte activităţi Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de Autoritatea de Management, 2005 *Note: Indicatorii de bază pentru fructe şi fructe de pădure şi cei pentru plante aromatice şi medicinale reprezintă numărul capacităţilor noi/modernizate

Efectul zero Investiţiile sprijinite financiar în vederea diversificării economiei rurale au depins într-o mare măsură de finanţarea acordată. Dintre cei care au răspuns la chestionare, 63,6% au răspuns că investiţiile lor au depins în mare parte de sprijinul financiar al Programului (a se vedea tabelul de mai jos). Pentru alţi 27,2% deţinători de proiecte, nivelul investiţiei acestora a depins într-o măsură mai redusă de sprijinul Programului. Aceasta demonstrează că programul a fost important în luarea deciziei de a investi pentru mai mult de 90% dintre beneficiarii programului, şi arată un „efect zero” redus.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 95

Page 97: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 3.52 În ce măsură proiectul d-voastră a depins de finanţarea SAPARD? În foarte mare

măsură Într-o măsură

redusă Nu foarte mult Deloc Nu ştiu

63,6 % 27,2 % 7,4 % 1,2 % 0,6 %

Sursa: Chestionare pentru M 3.4. N=162

Două treimi dintre respondenţi (66,4 %) au răspuns că mai puţin de 50% din investiţiile făcute ar fi fost realizate dacă nu ar fi existat Programul de finanţare. Numai 10,7% dintre beneficiari ar fi realizat oricum întreaga investiţie (76-99%) sau aproape întreaga investiţie. Pentru măsura 3.4 efectul zero este de 19,4%, respectiv 9 mil. euro, ceea ce similar cu efectul zero înregistrat în Republica Cehă şi în Slovacia, pentru care avem date comparabile. Aşa cum ilustrează un exemplu dintr-unul din studiile de caz, un investitor care a investit în sectorul hotelier a declarat în timpul interviului că probabil ar fi făcut oricum investiţia, dar sprijinul SAPARD i-a permis obţinerea unei calităţi mai ridicate în ceea ce priveşte încadrarea în tradiţia şi arhitectura locală. Un alt investitor a declarat că experienţa câştigată din derularea Programului îi va permite realizarea unor investiţii suplimentare şi o nouă finanţare în cadrul Programului.

Tabelul 3.53 Ce proporţie din investiţii aţi fi realizat dacă nu aţi fi obţinut finanţare SAPARD?

Nici una dintre ele

1-25 % 26-50 % 51-75 % 76-99 % Toate

18,8 % 11,3 % 36,3 % 23,1 % 4,4 % 6,3 %

Sursa: Chestionare M 3.4 N=160 Pe baza datelor din tabelul de mai sus, putem concluziona că Programul a contribuit la o mare adiţionalitate în cadrul proiectelor sprijinite financiar. Înfiinţarea unei pensiuni rurale Investiţia de 84.668 € realizată în cadrul acestui proiect constă în modernizarea şi extinderea unei clădiri existente şi înfiinţarea unei pensiuni agro-turistice care să servească turiştii aflaţi în tranzit, grupurile de sportivi şi turiştii din zonă. Obiectivul investiţiei este înfiinţarea a 12 locuri de cazare în 6 camere duble şi servicii de restaurant. Proiectul va asigura un profit de 31% în al cincilea an de investiţie pentru o capacitate de 1742 camere duble/an în primul an, atingând o capacitate de 1862 camere duble în al cincilea an. Perioada de recuperare a investiţiei este de 2 ani. Atunci când va fi necesar, va fi angajat personal sezonier pentru activităţi de curăţenie, ghizi, şoferi, securitate. Beneficiarul primeşte 12 locuri noi de cazare (paturi) pe an, pentru o investiţie de 84.668 €. Aceasta înseamnă aproximativ 7.055 € pe fiecare loc de cazare. La nivelul sub-măsurii (turism rural şi alte tipuri de activităţi turistice în zona rurală), au fost aprobate 242 de proiecte pâna la 30.09.2005. Investiţtile totale se ridică la 41,8 mil. €, adică în medie 172.793 € per proiect. Din cele 242 de proiecte, sunt create 3.903 noi locuri de cazare la nivelul programului, la un preţ mediu de 10.714 €. Preţul mediu al unui loc de cazare, obţinut prin această investiţie, este mai ieftin. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul că investiţia are in vedere modernizarea unei clădiri existente, dar şi faptul că nu se fac investiţii în facilităţi de distracţie în cadrul pensiunii. Considerând aceşti factori, costul unitar este considerat a fi foarte satisfăcător.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 96

Page 98: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Cofinanţare privată Pentru măsura 3.4 ponderea finanţării private din cofinanţare şi creditele bancare au o situaţie diferită de cea observată în cadrul măsurilor 1.1 şi 3.1. Economiile private reprezintă 54.3 % şi doar 28,5 % din resurse provin de la bănci. 17,2 % reprezintă finanţarea din alte surse, cum ar fi membrii familiilor şi alţi investitori privaţi. În euro, aceste cifre reprezintă 12,4 milioane, 6,5 milioane şi respectiv 3,9 milioane.

Accesul la finanţarea naţională Un efect potenţial al programului SAPARD este accesul îmbunătăţit la surse de finanţare naţională pentru potenţialii beneficiari. Am adresat această întrebare în cadrul anchetei.

Tabelul 3.54 A îmbunătăţit sprijinul financiar SAPARD accesul la sursele de finanţare naţională?

(PROCENT) În mare măsură În măsură limitată

Nu foarte mult

Deloc Nu ştiu

Acces îmbunătăţit la surse de finanţare naţională

24,9

31,8

12,1

14,5

16,2

Sursa: Chestionare pentru M 3.4 N=173 După cum se poate observa din tabelul de mai sus, un sfert din beneficiari (25 %) consideră că Programul SAPARD în mare măsură a îmbunătăţit accesul la alte surse de finanţare naţională, fie ele bănci sau alte surse de finanţare privată ca surse la cofinanţarea privată. Dimpotrivă, puţin mai mult de un sfert (27%) din beneficiari nu percep vreo îmbunătăţire sau percep doar o îmbunătăţire limitată a accesului la sursele de finanţare naţională.

În ce măsură diversificarea activităţilor la fermă/în afara fermei au contribuit la creşterea venitului şi a standardului de viaţă al beneficiarilor din mediul rural? Se observă că printre beneficiari există o tendinţă către obţinerea veniturilor din activităţi non-agricole atât până în prezent cât şi în viitor. Proporţia beneficiarilor care nu obţin venituri din activităţi non-agricole a scăzut de la 46,9% în anul 2003 până la 35,5% în prezent şi numai 26,2% se aşteaptă ca până în 2007 să nu aibă venituri din activităţi non-agricole, după cum se poate observa din tabelul de mai jos. Corespunzător, există un procent crescut de respondenţi care înregistrează creşteri ale veniturilor din activităţi non-agricole şi se aşteaptă la aceeaşi tendinţă şi în viitor. Totuşi, pentru categoria „mai mult de 50% din venit provine din activităţi non-agricole ” nu există o evoluţie clară. Astfel, 64,1% dintre beneficiari vor avea agricultura ca sursa principală a venitului lor (mai mult de 51%) în viitor (anul 2007).

Tabelul 3.55 Ce procent din venitul total al afacerii d-voastră provine din activităţi neagricole?

Nimic 1-5 % 6-10 % 11-20 % 21-50 % Mai mult 50%

Înainte de proiect (anul 2003) 46,9 3,5 2,8 2,1 4,9 39,9

Astăzi (anul 2005) 35,5 3,3 5,9 3,3 6,6 54,4

In viitor (anul 2007) 26,2 3,4 5,5 10,3 18,6 35,9 Sursa: Chestionar M 3.4 N = 143-152

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 97

Page 99: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Procentul crescut al veniturilor din activităţi non–agricole este doar în parte datorat sprijinului obţinut în cadrul Programului. Dintre respondenţi, 15,3% susţin că toate veniturile din activităţi non-agricole provin din finanţarea provenită din Program. Pentru 44,7% dintre respondenţi această proporţie variază între 1 şi 99%. 40% spun că proiectele nu au contribuit la obţinerea veniturilor din activităţi non-agricole. Această cifră corespunde aproximativ cifrei din tabelul anterior, în care 35,5% declară că nu obţin venituri din activităţi non-agricole. Situaţia dată se explică parţial prin faptul că investiţia şi venitul rezultat se consideră că se obţin în cadrul sectorului agricol şi parţial prin faptul că un număr mare de proiecte nu au început încă să genereze venituri.

Tabelul 3.56 Ce procent din aceste activităţi neagricole au fost finanţate de proiect? Nimic 1-10% 11-20 % 21-50 % 51-75 % 76-99 % Totul

Procent de respondenţi

40,0 11,3 6,0 14,0 6,0 7,3 15,3

Sursa: Chestionar M 3.4 N = 150

În ce măsura proiectul finanţat v-a influenţat standardul de viaţă?

Proiectele finanţate au contribuit la îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru un procent de 36,6% dintre beneficiarii care au răspuns chestionarelor iar pentru alţi 32,5% dintre respondenţi se constată o uşoară îmbunătăţire a standardului de viaţă. Evaluatorul consideră că aceste cifre sunt mulţumitoare pentru numai doi ani de la începerea aplicării măsurii. Pentru 4,4% dintre respondenţi standardul de viaţă s-a deteriorat ca urmare a implementării proiectului. Aceasta se explică probabil prin eşecul unor investiţii sau prin faptul că, co-finanţarea privată a impus o anumită limită asupra consumului zilnic. Cifra de 4,4% nu este alarmantă.

Tabelul 3.57 În ce măsură proiectul finanţat v-a influenţat standardul de viaţă? Îmbunătăţit

semnificativ Uşor

îmbunătăţit Rămas

neschimbat Deteriorat Nu ştiu

Procent de respondenţi

36,3 32,5 17,5 4,4 9,4

Sursa: Chestionar M 3.4 N = 160 Beneficiarii proiectelor au fost interogaţi în legătură cu diferitele efecte ale proiectelor finanţate (a se vedea tabelul de mai jos). In general, beneficiarii proiectelor au evaluat pozitiv efectele investiţiilor la nivel local. O excepţie este totuşi evidentă. Numai 10% apreciază că proiectul a determinat o îmbunătăţire a cooperării între activităţile/serviciile desfăşurate în regiune. Nu avem o imagine clară asupra motivelor acestui lucru, dar această situaţie poate să reflecte lipsa de tradiţie în cooperarea comercială şi unele ezitări atunci când este vorba ca oamenii să se angajeze prea mult în asemenea relaţii. Un procent ridicat de respondenţi (24,3%) au răspuns că investiţia nu are efecte pozitive asupra economiei locale. Totuşi un procent de 48% dintre respondenţi au afirmat că proiectul are efecte pozitive asupra economiei locale. Diferenţa dintre cele două tipuri de răspunsuri se datorează probabil diferenţei dintre cele două tipuri de afaceri, dar datele nu indică o imagine statistică clară astfel încât să putem da un răspuns precis.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 98

Page 100: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 3.58 În ce măsură proiectul finanţat a condus la …..? În mare

măsură Într-o măsură

limitată Nu prea mult De loc Nu ştiu

Dezvoltarea activităţilor existente

57,5 22,8 6,3 4,7 8,7

Iniţierea de noi activităţi 54,1 26,5 4,1 4,1 11,2

Îmbunătăţirea cooperării cu serviciile din zonă

4,1 6,8 20,5 53,4 15,1

Efecte pozitive asupra economiei locale (cerere

crescută pentru produsele şi serviciile locale)

7,1 4,3 24,3 15,7

Un efect pozitiv asupra depopulării din regiune

48,6

68,8 11,8 3,2 5,4 10,8

Sursa: Chestionar M 3.4 N = 70 - 127

Altă întrebare de evaluare este formulată : În ce măsură dezvoltarea şi diversificarea activităţilor pe lângă / sau în afara fermei au contribuit şi au promovat producţia meşteşugărească, acvacultura, creşterea albinelor, sericicultura şi cultivarea ciupercilor? Numai o mică parte din proiectele aprobate desfăşoară activităţi în domeniul producţiei meşteşugăreşti şi acvaculturii, creşterea albinelor, sericiculturii şi cultivării ciupercilor. Totuşi, producţia în curs obţinută în urma proiectelor finanţate este mai degrabă destul de ridicată comparativ cu aşteptările iniţiale. În sfârşit, mai mult de două treimi din beneficiari consideră ca proiectele au un efect pozitiv asupra depopulării în regiune, însemnând că proiectele împiedică migraţia populaţiei sau cel puţin reduc fenomenul migraţiei comparativ cu ceea ce ar fi avut loc în absenţa sprijinului financiar. Acesta este un rezultat deosebit de pozitiv, având în vedere că mai puţin de 10 % din respondenţi consideră că proiectele nu au nici un efect asupra fenomenului depopulării.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 99

Page 101: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În ce măsură dezvoltarea şi diversificarea activităţilor agricole/neagricole au contribuit la promovarea activităţilor specifice turismului rural?

Cea mai mare parte a proiectelor în cadrul măsurii 3.4 sunt legate de turismul rural. Rezultatele se referă mai ales la modernizarea şi construirea de noi clădiri destinate cazării, restaurante şi zone de recreere. Un tabel anterior din cadrul acestei secţiuni indică rezultatele obţinute privind creşterea/îmbunătăţirea capacităţii de cazare ca un indicator de output exemplificator. Concluzia noastră este prin urmare pozitivă în ceea ce priveşte această întrebare de evaluare.

În ce măsură dezvoltarea şi diversificarea activităţilor agricole şi neagricole au contribuit la susţinerea activităţilor din domeniul agriculturii prin realizarea unor servicii specifice? Nici un proiect nu s-a concentrat asupra dezvoltării serviciilor, şi prin urmare nu sunt observabile efectele.

În ce măsură proiectele din cadrul măsurii s-au bazat pe produse şi servicii de origine românească? Aşa cum s-a descris pentru măsurile anterioare, vom descrie şi în acest caz efectul investiţiilor legat de efectul multiplicator economic la nivel naţional. Tabelul 3.59: Ponderea investiţiilor în produse/servicii de origine românească, în % şi milioane € Ponderea medie a

investiţiilor în produse şi servicii de origine

românească

Total costuri de investiţieMilioane €

Total costuri de investiţie în produse şi servicii de origine

românească Milioane €

Măsura 3.4 72,6 % 45,6 33,1 Sursa: Ancheta pe bază de chestionare Din anchetă se ştie că aproximativ trei sferturi din investiţii (72,6 %) în medie în cadrul acestei măsuri sunt utilizate pentru produse şi servicii realizate în România. Aceasta cifră este extrapolată la nivelul programului şi am calculat că puţin mai mult de 33 milioane € investiţi în această măsură sunt cheltuiţi pe produse şi servicii realizate şi livrate pe plan naţional. Aceasta este o pondere relativ mare care reflectă că investiţiile din cadrul acestei măsuri au o intensitate tehnologică scăzută şi în general sunt investiţii în facilităţi de agroturism fără conţinut tehnologic. Această caracteristică a măsurii contribuie la un efect multiplicator pozitiv la nivelul economiei naţionale în conformitate cu ceea ce am observat în cazul măsurii 2.1, orientată de asemenea spre piaţa internă.

Locuri de muncă Crearea de locuri de muncă şi în special locuri de muncă permanente este considerată un indicator major al efectelor şi durabilităţii proiectelor sprijinite financiar şi prin urmare este raportată în secţiunea de faţă şi secţiunea următoare.

În ce măsură dezvoltarea şi diversificarea activităţilor agricole şi neagricole au contribuit la noi oportunităţi privind crearea unor noi locuri de muncă? Investiţiile realizate în cadrul măsurii 3.4 au contribuit la dezvoltarea unor noi oportunităţi pentru crearea unor noi locuri de muncă prin menţinerea vechilor locuri de muncă şi prin crearea unor noi locuri de muncă ca urmare directă sau indirectă a finanţării proiectului. O estimare realizată pe baza răspunsurilor conţinute în 163 de chestionare primite, arată că proiectele au menţinut sau creat 866

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 100

Page 102: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

de locuri de muncă. Extrapolând aceste cifre tuturor proiectelor aprobate anticipăm că pot fi create 2115 locuri de muncă. Totuşi, această cifră optimistă din urmă este mai puţin sigură.

Tabelul 3.60 Locuri de muncă menţinute sau create, direct sau indirect, prin sprijinul financiar al programului (Cifra dinaintea liniuţei este cifra raportată iar cifra după liniuţă este calculată prin extrapolare luând în considerare pe cei care nu au răspuns. Numărul de locuri de muncă create cu normă întreagă)

Menţinerea locurilor de muncă

Locuri de muncă nou create Total

Direct Indirect

Total 249 – 600 484 – 1180 133 – 325 866 – 2105

Femei 123 – 300 276 – 670 71 – 171 470 – 1100 Sursa: Ancheta pe bază de chestionare pentru măsura 3.4

3.4.4. Durabilitate În ce măsură locurile de muncă sunt asigurate şi în viitor după terminarea sprijinului financiar de către SAPARD reprezintă un element crucial în evaluarea efectului sprijinului. Beneficiarii proiectelor, prin răspunsurile lor, au oferit o evaluare destul de optimistă. Un total de aproximativ 90% dintre beneficiari declară că este sigur, foarte probabil sau probabil că locurile de muncă create vor fi menţinute încă trei ani de la terminarea Programului. Crearea locurilor de muncă este parte a indicatorilor de impact ai măsurii 3.4 vizând crearea a 35.000 de locuri de muncă. Cele 866 de locuri de muncă create (cifră prezentată mai sus) au rezultat în urma primirii a 160 de chestionare. Folosind numărul estimat de locuri de muncă determinat pe baza extrapolării (2.115), se poate calcula pe baza costului prezent de creare a unui nou loc de muncă, că pot fi create numai 13.300 locuri de muncă. (2.115 locuri de muncă/47,7 mil. Euro×300,6 mil. Euro= 13.300).

Tabelul 3.61 Cât de probabilă este menţinerea locurilor de muncă create la trei ani după ce finanţarea SAPARD s-a terminat?

Sigură (100%)

Foarte probabilă (76-99%)

Probabilă (51-75%)

Improbabilă(1-50%)

Nici un loc de muncă nu va fi menţinut

(0%)

Nu ştiu

Procent de respondenţi

62,2 20,3 7,0 2,1 2,8 5,6

Sursa: Chestionar M 3.4 N = 160 Pe baza investiţiei totale de 47 mil. Euro în 403 proiecte pe măsura 3.4 care a contribuit la crearea a 866 de locuri de muncă, rezultă un cost de 55.080 Euro pentru crearea unui loc de muncă. Acesta este un cost destul de mare pentru crearea unui loc de muncă. Costul pentru crearea unui loc de muncă pe baza cifrei extrapolate (2.115 locuri de muncă) conduce la obţinerea unui cost de 22.553 euro. Acesta poate fi considerat de asemenea un cost ridicat.

În ce măsură dezvoltarea şi diversificarea activităţilor agricole/neagricole au contribuit la integrarea tinerilor şi a femeilor? Aşa cum se poate observa din tabelul de mai sus, rata ocupării locurilor de muncă create în urma finanţării Programului este aproximativ egală atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Din numărul

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 101

Page 103: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

total de angajări, 54% din locurile de muncă create au fost pentru femei. Prin urmare, femeile au fost foarte mult integrate în activităţile finanţate de Program în cadrul acestei măsuri.

3.5.

3.5.1.

3.5.2.

Măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale

Obiective În conformitate cu descrierea măsurii de către PNADR, în România există o nevoie uriaşă de instruire în agricultură şi sectoarele legate de aceasta, datorită gradului scăzut de instruire existent pe de o parte şi transformărilor economice pe de altă parte. Pe baza acestor observaţii, obiectivele măsurii contribuie la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor profesionale ale fermierilor şi altor persoane implicate în activităţi agricole, forestiere, piscicole, de procesare a produselor agricole, piscicole şi de acvacultură, precum şi la conversia acestora către activităţi neagricole. Obiectivele cuantificate ale măsurii sunt foarte înalte în termeni de oferte, proiecte şi persoane instruite, deoarece mai mult de 70.000 persoane urmează să fie instruite, participând la activităţi de instruire pe termen lung sau scurt. Măsura are la dispoziţie 21 milioane € pentru întreaga perioadă a Programului şi 12,6 milioane € pentru perioada 2000 – 2004 în prezent în curs de implementare. Măsura a fost acreditată împreună cu măsura 3.1 şi 3.4 în decembrie 2003. Procedura de implementare a măsurii urmează paşii prezentaţi mai jos, şi ar trebui remarcat că singurul beneficiar al măsurii este MAPDR (AM).

1. Agenţia SAPARD – Direcţia de asistenţă tehnică şi pregătire profesională lansează invitaţia de depunere a propunerilor de proiect la beneficiarul Măsurii 4.1 Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;

2. Fişele de proiect elaborate de beneficiar sunt depuse la Agenţia SAPARD; 3. Verificarea şi aprobarea fişelor de proiect de către Agenţia SAPARD; 4. Elaborarea contractelor de finanţare de către Agenţia SAPARD, sunt semnate de către

Agenţie şi Beneficiar; 5. Proceduri de achiziţie publică:

a. Elaborarea Termenilor de Referinţă de către Benficiari şi aprobarea lor de către Agenţia SAPARD;

b. Elaborarea Dosarului de licitaţie de către Beneficiar şi aprobarea sa de către Agenţia SAPARD;

c. Depunerea ofertelor la MAPDR; d. Numirea Comisiei de Evaluare şi evaluarea ofertelor; contractarea serviciilor;

6. Implementarea proiectului de către contractor; 7. Plata

Relevanţă şi coerenţă Relevanţa instruirii este ridicată aşa cum se indică în secţiunea anterioară care prezintă obiectivele măsurii. În general există o nevoie uriaşă de îmbunătăţire a cunoştinţelor legate de agricultura modernă, de silvicultură şi prelucrarea alimentelor, având în acelaşi timp în vedere consideraţii privind protecţia mediului înconjurător şi a peisajului rural. Mai mult, măsura de instruire este relevantă ca măsură orizontală, asigurând potenţialii beneficiari cu cunoştinţe noi privind Programul

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 102

Page 104: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

SAPARD, Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene şi alte probleme relevante. Coerenţa cu alte măsuri este evidentă, măsura contribuind la dezvoltarea competenţelor şi calificărilor necesare în primul rând pentru succesul în cadrul sectorului, şi în al doilea rând pentru a avea acces la sprijinul SAPARD. În cadrul reglementărilor UE, măsura este menită să faciliteze şi să sprijine implementarea programului.

3.5.3. Eficacitate şi eficienţă Eficacitatea financiară este de 8 % în termenii alocărilor angajate în comparaţie cu alocările disponibile pentru perioada programului. Puţin sub 1 milion € sunt angajaţi pentru proiectul 1 din tabelul de mai jos. Eficacitatea tehnică nu este evaluată ca atare, deoarece obiectivele vizate în termeni de obiective cuantificate în termenii proiectelor cuantificate sunt cu mult peste ceea ce s-a realizat şi probabil este greu să se facă o comparaţie. Totuşi, eficacitatea poate fi ilustrată în tabelul de mai jos care descrie proiectele iniţiate în cadrul măsurii. Tabelul 3.62: Proiecte iniţiate în cadrul măsurii 4.1 “Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” Titlul proiectului Bugetul proiectului, € Status Pregătire profesională în agricultură – Modulul I – Pregătire profesională în managementul general al exploataţiei/societăţii comerciale – pentru producţia vegetală şi pentru cea zootehnică. Modulul II – Pregătire profesională a fermierilor pentru producţia vegetală. Modulul III – Pregătire profesională a fermierilor pentru creşterea vacilor de lapte. Modulul IV – Pregătire profesională pentru lucrătorii din gospodăriile agroturistice

EUR 967. 950

Contractat, în curs de implementare

Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind managementul prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole (incluzând managementul calităţii)

EUR 496.613

Fişa standard de proiect a fost aprobată la 21 septembrie 2005

Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor în domeniul producţiei vegetale şi creşterii animalelor

EUR 993.225

Fişa standard de proiect a fost aprobată la 21 septembrie 2005

Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative

EUR 595.725

Fişa standard de proiect a fost aprobată la 21 septembrie 2005

Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind metodele agricole de producţie menite să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural

EUR 595.725

Fişa standard de proiect a fost trimisă spre aprobare la 24 octombrie 2005

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 103

Page 105: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Titlul proiectului Bugetul proiectului, € Status Pregătire profesională privind managementul asociaţiilor pentru valorificarea şi marketingul produselor agricole, silvice şi piscicole

EUR 695.888

Fişa standard de proiect a fost aprobată la 21 septembrie 2005.

Pregătire profesională privind managementul asociaţiilor pentru valorificarea şi marketingul produselor agricole, silvice şi piscicole

EUR 595.725

Fişa standard de proiect a fost trimisă spre aprobare la 24 octombrie 2005

Sursa: Informaţii furnizate de Agenţia SAPARD Aşa cum s-a descris în tabel, 1 milion € sunt angajaţi pentru proiectul nr.1, în curând urmând a se realiza contractul cu un furnizor de servicii, iar 4 milioane € sunt alocate pentru încă 6 proiecte pentru care se pregătesc contracte între MAPDR şi AS. Principala preocupare legată de evaluarea acestei măsuri este acreditarea întârziată şi activarea lentă a măsurii după acreditarea din decembrie 2003. În ceea ce priveşte întârzierea acreditării, sunt menţionate diferite motive. În primul rând, Autoritatea de Mangement responsabilă cu implementarea programului de la iniţierea programului până la sfârşitul lui 2004 (Ministerul Integrării Europene) nu a dorit să preseze prea mult administraţia şi în consecinţă a preferat un început mai lent şi atent al programului acreditând doar măsura 1.1, 2.1 şi 4.2 în iulie 2002. Măsura 4.1 a fost acreditată în decembrie 2003, şi datorită acestei acreditări întârziate măsura şi-a pierdut potenţialul de a acţiona ca un catalizator care facilitează şi sprijină celelalte măsuri. Programul PNADR conţinea de fapt contradicţia că participarea la activităţile de instruire din cadrul măsurii 4.1 era o cerinţă pentru ca beneficiarii să devină eligibili pentru alte măsuri, şi în lipsa acreditării măsurii 4.1, în principiu beneficiarii nu puteau fi instruiţi în mod adecvat şi deci nu erau eligibili pentru sprijinul din cadrul altor măsuri. Acest impas a fost desigur eliminat rapid de o schimbare efectuată în cadrul programului, dar ilustrează că rolul de facilitare a măsurii în PNADR nu a fost îndeplinit cu succes. Alt motiv al întârzierii acreditarii adesea se referea la faptul că ANCA la nivel de judeţ, care se considera ca va juca un rol important în implementarea măsurii, în acea perioadă aparţinea Ministrului Administraţiei Publice. Acest lucru a generat fricţiuni între MIE şi ANCA, ceea ce a contribuit şi mai mult la întârzierea acreditării. Acelaşi cadru instituţional adesea este invocat drept cauză a acţiunii lente a MAPDR după transferul AM la acest minister şi după acreditarea din decembrie 2003. MAPDR este organismul responsabil cu dezvoltarea proiectelor în cadrul măsurii în cooperare cu ANCA, dar nu a fost întreprinsă vreo acţiune, parţial datorită faptului că ANCA se afla sub auspiciile Ministerului Administraţiei Publice. Acum aceste probleme sunt rezolvate, ANCA este în întregime în subordinea MAPDR, şi au fost ulterior pregătite un număr de proiecte, aşa cum indică tabelul de mai sus. Trebuie de asemenea, adăugat faptul că personalul de la ANCA a fost instruit în mod intens pentru a întări capacitatea sa internă de acordare de consultanţă potenţialilor beneficiari. Această instruire a

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 104

Page 106: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

fost necesară, conform părerii multor actori implicaţi, şi am observat o satisfacţie în creştere legată de performanţa ANCA. Este desigur un lucru pozitiv că noi proiecte se află în prezent în curs de pregătire, dar alt motiv pentru începutul lent al măsurii este poate lipsa de capacitate administrativă adecvată din MAPDR de a grăbi procedurile de implementare şi folosirea unui număr adecvat de proceduri pentru a atinge o eficacitate mai mare decât până acum.

3.5.4.

3.6.

3.6.1.

Rezultate/impact anticipat Rezultatele anticipate în termeni de cursuri de instruire şi impact al acestor activităţi sunt pozitive. Instruirea este importantă în toate condiţiile şi sperăm că îi va asigura pe locuitorii rurali cu noi cunoştinţe relevante. Impactul creşterii competenţelor şi calificărilor va contribui la obiectivele generale ale programului, în ceea ce priveşte numărul de locuri de muncă, veniturile şi creşterea generală economică în zonele rurale din România. Totuşi, trebuie concluzionat că acreditarea târzie a măsurii şi deschiderea lentă a măsurii cu siguranţă va conduce la o pierdere a puterii de facilitare a măsurii în comparaţie cu ceea ce s-ar fi putut obţine în alte condiţii. Efectul negativ care rezultă este absorbţia financiară lentă în cadrul programului în general. În final, trebuie adăugat faptul că impactul măsurii se va materializa în noua perioadă a programului din 2007, când noile cunoştinţe pot juca un rol semnificativ în utilizarea programului.

Măsura 4.2 Asistenţă tehnică

Obiective Această măsură trebuie să acopere asistenţa tehnică necesară pentru pregătirea şi implementarea tuturor măsurilor din Programul SAPARD. Obiectivul Măsurii 4.2 este de a asigura asistenţa tehnică conform priorităţilor de implementare, asistenţa tehnică în monitorizarea şi evaluarea Programului SAPARD şi a eventualelor sale modificări ulterioare, sprijin pentru elaborarea de studii, organizarea de vizite şi seminarii, sprijin pentru expertiză externă, precum şi în planificarea bugetului alocat în scopul aplicării cu succes a Programului SAPARD în România. Câmpul de acţiune al Măsurii 4.2 este elaborat astfel încât să răspundă nevoilor privind Programul în următoarele domenii: monitorizarea şi evaluarea Programului SAPARD, sprijinirea Comitetului de Monitorizare şi folosirea experţilor, acţiuni de promovare şi publicitate a Programului, pregătirea măsurilor Programului şi asigurarea efectivităţii lor, suport tehnic şi traduceri. Măsura are la dispoziţie 5,8 milioane € pentru întreaga perioada a programului şi 4,3 milioane € pentru perioada 2000 – 2004 în prezent în curs de implementare. Măsura a fost acreditată împreună cu măsurile 1.1 şi 2.1 în iulie 2002. Procedura de implementare a măsurii urmează etapele indicate mai jos, unde ar trebui remarcat că singurul beneficiar al măsurii este MAPDR (AM).

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 105

Page 107: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

1. Propunerea de proiect (materializată prin fişa standard de proiect) este elaborată de AM şi depusă la Agenţia SAPARD spre avizare; propunerile de proiect sunt parte integrantă a Planului de Acţiune aprobat de Preşedintele Comitetului de Monitorizare.

2. Planul de Acţiune este aprobat de Preşedintele Comitetului de Monitorizare 3. Contractele de finanţare sunt elaborate de Agenţia SAPARD şi semnate ulterior de către aceasta

şi beneficiar 4. Este lansată procedura de licitaţie publică pentru identificarea operatorilor de proiect:

- Întocmirea, avizarea şi publicarea anunţurilor de licitaţie - Elaborarea Termenilor de Referinţă şi a Dosarului Licitaţiei de către beneficiar şi avizarea

acestora de către Agenţia SAPARD - Stabilirea Comitetului de Evaluare şi evaluarea ofertelor depuse; - Contractarea serviciilor

5. Implementarea proiectelor 6. Plata Contractorilor de către Beneficiar 7. Depunerea cererilor de plată la Agenţia SAPARD 8. Autorizarea şi executarea plăţilor de către Agenţia SAPARD către beneficiar

3.6.2.

3.6.3.

Relevanţă şi coerenţă Măsura este obligatorie şi în consecinţă deosebit de relevantă ca măsură orizontală, infrastructurală sau de susţinere, facilitând implementarea programului. Coerenţa cu alte măsuri ale programului este evidentă.

Eficacitate şi eficienţă Eficacitatea financiară de este 40 % în termenii bugetului angajat în comparaţie cu bugetul disponibil pentru perioada programului. Eficacitatea tehnică nu este evaluată ca atare deoarece nu sunt disponibile obiectivele vizate în termenii proiectelor implementate. Totuşi, eficacitatea poate fi ilustrată prin tabelul de mai jos care descrie proiectele iniţiate în cadrul măsurii, deşi lista nu este completă. Tabelul 3.63: Proiecte iniţiate în cadrul măsurii 4.2. Asistenţă tehnică Titlul proiectului Bugetul proiectului, € Situaţia Organizarea şi pregătirea întâlnirilor Comitetului de Monitorizare pentru 2005 şi 2006

EUR 60.000

În curs de implementare. Se încheie la 31.12.2006

Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a Programului SAPARD

EUR 50.000

Contract Cadru reziliat. Nu s-au primit propuneri

Actualizarea evaluării intermediare a Programului SAPARD

EUR 200.000

În curs de implementare. Se încheie la 23.03.2006

Campanie de informare şi publicitate pentru Programul SAPARD

EUR 199.000

S-a încheiat la 31.05.2004

Campanie de informare şi publicitate pentru Programul SAPARD

EUR 600.000

S-a încheiat la 31.12.2005

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 106

Page 108: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Titlul proiectului Bugetul proiectului, € Situaţia Organizarea unui seminar naţional dedicat măsurii 4.1, oportunităţilor de pregătire a adulţilor din mediul rural, condiţiilor şi cadrului instituţional şi legal pentru asigurarea implementării ei eficiente şi impactului pozitiv al investiţiilor în resurse umane din agricultura şi spaţiul rural

EUR 13.000

S-a încheiat în septembrie 2005

Tipărirea Ghidului Solicitantului pentru Măsurile 1.1, 3.1 şi 3.4 din cadrul Programului SAPARD

EUR 35.000

Nu s-au primit oferte. Situaţie indecisă

Titlul proiectului Bugetul proiectului, € Situaţia Elaborarea unor îndrumare practice pentru potenţialii beneficiari, pentru fiecare sub-măsură din cadrul Măsurilor 3.1 şi 3.4

EUR 70.000

Adjudecarea contractului a fost declarată ulterior nulă şi neavenită

Bază de date cu preţuri de referinţă pentru bunuri, lucrări şi servicii achiziţionate în cadrul proiectelor implementate prin Programul SAPARD

EUR 100.000

Contract în curs de implementare

Organizarea unui seminar naţional dedicat Măsurii 3.5 Silvicultura din cadrul Programului SAPARD

EUR 13.000

A fost reluată procedura de licitaţie datorită lipsei depunerii ofertelor

Sursa: Informaţii furnizate de Agenţia SAPARD În total este angajată o sumă de 1,7 milioane Euro conform tabelelor financiare prezentate la întâlnirea Comitetului de Monitorizare din noiembrie 2005. Din această sumă, 1,3 milioane sunt ori implementate, ori în curs de implementare conform listei de proiecte prezentate mai înainte. Principalele activităţi sunt legate de campaniile de informare şi publicitate. Se poate observa că cea mai mare investiţie (600.000 €) are loc în a doua jumătate a anului 2005. Este un proiect foarte mare, în comparaţie cu proiecte similare din alte ţări a căror experienţă o cunoaştem. Aşa cum arătăm în cele ce urmează în secţiunea privind rezultatele aşteptate, este dificil, pe baza observaţiilor din această evaluare, să spunem ca proiectul este prea mare şi a fost prea costisitor, dar considerăm că acţiunile de informare suplimentare trebuie să fie şi mai specifice şi să se concentreze asupra nevoilor beneficiarilor individuali lăsând deoparte tipul de informaţii generale. În orice condiţii merită să remarcăm efortul mare depus în direcţia oferirii de informaţii în legătură cu Programul în scopul creşterii absorbţiei fondurilor, dar trebuie de asemenea avut în vedere că este destul de târziu în lumina orizontului scurt de timp rămas pentru implementarea programului. O întrebare oportună este de ce acest efort nu a fost iniţiat mai devreme, şi în conformitate cu obligaţiile AM de a asigura o informare adecvată a potenţialilor beneficiari ai programului. Merită de asemenea să menţionăm că un proiect mai mic (199.000 €) a fost iniţiat mai înainte, dar acest proiect nu a avut efectul scontat asupra absorbţiei financiare, făcând necesar un proiect ulterior.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 107

Page 109: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Lista proiectelor indică mai mult iniţiative bune. Editarea unor îndrumare practice pentru potenţialii beneficiari reprezintă o idee bună pentru facilitarea accesului la informaţiile privind modalităţile de întocmire a cererilor de proiecte. De asemenea seminarul privind instruirea profesională este o idee foarte bună. Proiectul privind baza de date cu preţuri de referinţă şi proiectul privind îmbunătăţirea sistemului de monitorizare sunt considerate utile pe termen lung, dar pe termen scurt nu sunt relevante pentru sporirea absorbţiei fondurilor. Prin urmare se aşteaptă că proiectul privind baza de date cu preţuri de referinţă să îmbunătăţească eficacitatea evaluării proiectelor în cadrul Agenţiei SAPARD şi să asigure un management economic-financiar eficient de către aceasta, ceea ce reprezintă o iniţiativă bine-venită. Forumul de dezbateri privind măsura 3.5 Silvicultura este o iniţiativă bună pentru a determina actorii implicaţi să devină mai activi în scopul creşterii conştientizării şi eficienţei privind această măsură. Va fi interesant de văzut cum va funcţiona în anul 2006 când se va deschide măsura. Acţiunile întreprinse sunt relevante, în primul rând pentru creşterea absorbţiei fondurilor şi a conştientizării importanţei acestui lucru. Evaluările sunt obligatorii ca şi întâlnirile CM. După cum s-a mai menţionat, eficacitatea financiară este scăzută. O întrebare crucială este de ce s-au întreprins aşa de târziu acţiunile şi de ce nu au fost iniţiate mai multe acţiuni ? Există mai multe explicaţii pentru acest lucru. În primul rând, localizarea AM în cadrul Ministerului Integrării Europene şi cooperarea mai dificilă între MIE (AM), MAPDR şi AS nu a facilitat identificarea şi formularea ideilor bune şi relevante pentru noile iniţiative de proiecte pentru a îndeplini cerinţele AM şi a susţine implementarea programului. În al doilea rând, resursele MIE şi în prezent ale MAPDR sunt relativ puţine şi acest lucru ar putea reprezenta în oarecare măsură o strangulare pentru noile iniţiative din cadrul măsurii. În acelaşi timp, CM şi reprezentanţii CE – conform proceselor verbale de la întâlnirile CM – au acordat o atenţie deosebită faptului de a nu utiliza resursele din cadrul măsurii pentru proiectele în care obiectivele şi contribuţiile la îmbunătăţirea implementării programului nu au fost foarte clare. Acest lucru în sine are sens, dar poate ar fi putut fi găsit un mai bun echilibru.

3.6.4 Rezultate/impact anticipat Rezultatele proiectelor iniţiate variază de la un proiect la altul. În general, campania de informare care acum s-a încheiat pare să ofere rezultate promiţătoare în termenii unei creşteri uriaşe a numărului de proiecte noi depuse şi aprobate în ultimele trei luni ale anului 2005. Totuşi, pe baza rezultatelor acestei evaluări nu putem trage concluzia că această campanie de informare a fost eficientă din punct de vedere al costurilor şi că a avut rezultate în termenii unei absorbţii crescute a fondurilor după cum era de aşteptat având în vedere investiţiile uriaşe. Rezultatele şi impactul aşteptat de la alte proiecte, cum ar fi această actualizare a evaluării pe termen mediu se vor materializa probabil mai târziu anul acesta şi în consecinţă nu vor fi o parte a jocului înainte de lansarea noului program din 2007. Din nou: este păcat, şi cauza este implementarea relativ târzie a atribuţiilor. Pentru alte proiecte, absenţa furnizorilor de servicii profesionale pentru sarcinile identificate a împiedicat iniţierea acţiunilor într-o etapă mai timpurie.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 108

Page 110: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Concluzia privind eforturile întreprinse în cadrul măsurii 4.2 este pe de o parte că iniţiativele sunt rezonabile în lumina cerinţelor formale ale AM şi în lumina nevoilor curente de facilitare a implementării programului. Pe de altă parte, iniţiativele au fost luate prea târziu şi la scară prea mică pentru a influenţa implementarea în totalitate a programului. Cauzele întârzierilor sunt de natura istorică, şi privesc înfiinţarea instituţiei AM în cadrul MIE la sfârşitul anului 2004, dar şi cauze prezente, şi anume nevoia de personal nou calificat în AM din cadrul MAPDR pentru a facilita şi îmbunătăţi implementarea măsurii de asistenţă tehnică precum şi a măsurii paralele 4.1 privind instruirea profesională, descrisă în secţiunea anterioară.

3.7.

3.7.1.

• •

Măsura 1.2 Îmbunătăţirea structurilor pentru controlul calităţii, controlul veterinar şi fitosanitar, privind calitatea produselor alimentare şi protecţia consumatorului

Obiective Asigurarea calităţii produselor agricole, ca exponent al dezvoltării sociale şi economice, determină posibilităţi crescute de competitivitate pe piaţa europeană, ca şi accesul la valoare adăugată crescută pe piaţa internă. Măsura 1.2 “Îmbunătăţirea structurilor pentru controlul calităţii, controlul veterinar şi fitosanitar, privind calitatea produselor alimentare şi protecţia consumatorului” reprezintă o necesitate din mai multor motive. În primul rând, situaţia existentă a clădirilor şi echipamentelor laboratoarelor nu este competitivă şi nu poate satisface cerinţele viitoare ale calităţii de stat membru al UE. Alte motive importante pentru implementarea acestei măsuri includ creşterea semnificativă a numărului de animale în sectorul privat şi înfiinţarea unui număr mare de agenţi economici cu diferite activităţi economice în sectorul agricol şi industria alimentară. Conform Articolului nr. 2 al Regulamentului Consiliului (CE) Nr. 1268/ 1999, măsura are ca obiectiv general implementarea acquis-ului comunitar în domeniul sanitar, veterinar, fitosanitar, şi controlul calităţii alimentelor pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii materiilor prime şi a produselor agroalimentare procesate şi pentru îmbunătăţirea competitivităţii pe piaţa internă şi la export. Obiectivele specifice ale măsurii sunt următoarele: • Operaţionalizarea şi eficientizarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar şi a controlului

calităţii alimentelor; • Adoptarea de noi tehnici de analize de laborator similare cu cele din ţările UE; • Modernizarea laboratoarelor şi acreditarea instituţiilor responsabile. Măsura va fi implementată luând în considerare următoarele obiective operaţionale:

Modernizarea, extinderea şi investiţii în dotarea laboratoarelor publice existente; Înfiinţarea sau modernizarea si dotarea anumitor sisteme din reţeaua de informaţii şi comunicaţii pentru laboratoarele publice.

Logica de intervenţie a măsurii poate fi descrisă în felul următor:

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 109

Page 111: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Sunt susţinute investiţiile în măsurile de control din agricultură şi industria alimentară (output) Are loc un control îmbunătăţit cu standarde igienice (rezultate) Creşterea competitivităţii industriei alimentare pe piaţa internă şi pieţele internaţionale (impact) În cadrul măsurii 1.2, este alocat un procent de aproximativ 1,73 % din bugetul total al programului (41.198.981 €) pentru sprijinirea activităţilor de extindere, modernizarea şi dotarea a 18 laboratoare publice şi pentru înfiinţarea a două reţele informaţionale naţionale (PNADR, Versiune revizuită, 4 iulie 2005).

3.7.2.

3.7.3.

3.7.4.

Relevanţă şi coerenţă Implementarea măsurii necesită armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar şi este prin urmare relevantă atât pentru competitivitatea României cât şi pentru accesul produselor agricole româneşti pe pieţele europene. Asigurarea unui control operaţional şi eficient sanitar-veterinar, fitosanitar şi al produselor alimentare este un factor crucial în aprovizionarea cu produse alimentare “sigure” şi protecţia consumatorilor. Măsura este în coerenţă cu obiectivele Programului de adoptare a acquis-ului comunitar ca şi cu angajamentul de a întări dezvoltarea durabilă a sectorului agricol. Măsura se află de asemenea în coerenţă cu “Strategia privind îmbunătăţirea infrastructurii controlului sanitar-veterinar şi al calităţii alimentelor în sectorul public”. Scopul acestei strategii este reorganizarea activităţii laboratoarelor sanitar-veterinare şi modernizarea construcţiilor şi dotarea anumitor laboratoare sanitar-veterinare şi de control al calităţii alimentelor judeţene cu anumite instalaţii şi echipamente pentru controlul calităţii alimentelor şi pentru siguranţa alimentelor, atât de origine vegetală cât şi animală, conform cerinţelor UE în acest domeniu. În cadrul Programului, măsura se află în strânsă coerenţă cu măsura 3.1 şi 3.4. De asemenea subliniem coerenţa acestei măsuri cu alte programe de finanţare, deoarece sprijinul pentru îmbunătăţirea structurilor de control veterinar şi fito-sanitar de calitate pentru asigurarea calităţii produselor alimentare şi protecţia consumatorului este asigurată în mod complementar atât de fondurile Phare cât şi SAPARD. Programul Phare pune accent pe institutele de referinţă naţionale şi pe posturile de inspecţie la frontieră. Instruirea personalului va fi de asemenea finanţată prin programe Phare. Dotarea laboratoarelor judeţene va fi finanţată prin Programul SAPARD.

Eficacitate şi eficienţă Eficacitatea este măsurată prin realizarea outputurilor anticipate, adică a obiectivelor operaţionale ale măsurii. Întrucât măsura nu a fost iniţiată încă, nu s-a realizat nimic. Prin urmare, nu este posibil să se determine eficacitatea sau eficienţa acestei măsuri.

Rezultate/impact anticipat Indicatorii output anticipaţi ai acestei măsuri sunt următorii:

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 110

Page 112: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

- 18 laboratoare extinse, modernizate, dotate cu echipamente specifice, din care 16 vor funcţiona în sectorul sanitar-veterinar, 1 în sectorul fito-sanitar şi unul (incluzând 16 secţiuni) în domeniul siguranţei alimentelor.

- 2 reţele naţionale informaţionale în sectorul sanitar-veterinar şi fito-sanitar. Indicatorii de impact anticipaţi sunt următorii:

Ponderea numărului de analize efectuate care satisfac standardele UE în numărul total de analize efectuate va depăşi 90%;

3.7.5.

3.7.6.

3.8.

Creşterea cu 20% a numărului de tipuri de analize efectuate conform cerinţelor UE, în comparaţie cu numărul de analize realizate înainte de acordarea sprijinului financiar; Îmbunătăţirea calităţii alimentelor şi furajelor.

Referitor la realizarea acestor indicatori, ar putea fi făcute unele comentarii considerând timpul care a rămas pentru implementarea măsurii. Luând în considerare că măsura se adresează laboratoarelor publice, cu personal bine-calificat, probabil aspectele tehnice nu vor reprezenta o problemă. Dar în ceea ce priveşte aspectele financiare, chiar dacă proiectele beneficiază de 100% sprijin, modelul de finanţare tip SAPARD (reducerea cheltuielilor eligibile), ar putea genera unele obstrucţii pentru aceste instituţii publice.

Eficacitatea costurilor Măsura sprijină modernizarea şi dotarea a 18 laboratoare publice cu instalaţii şi echipamente specifice şi înfiinţarea a două reţele informaţionale la nivel naţional din 8 regiuni. Cu un sprijin de 41.198.981 € obţinem în medie 2.059.949 € pe proiect (valoarea maximă eligibilă este de 2.000.000 €).

Durabilitate Durabilitatea modernizării şi dotării a 18 laboratoare regionale este considerată mare în lumina creşterii preocupării consumatorilor pentru siguranţa alimentelor. Prin poziţia sa geografică, România va juca de asemenea un rol important după aderare, fie prin întărirea sistemului de supraveghere la frontiera NE, fie prin înfiinţarea unui sistem eficient şi operativ pentru protecţia sănătăţii publice şi a animalelor, ca şi pentru protecţia mediului înconjurător conform cerinţelor comunitare. Modernizarea, extinderea şi investiţiile în dotarea laboratoarelor publice existente ca şi înfiinţarea unor sisteme de informare şi comunicare pentru laboratoarele publice, pe termen mediu şi lung, vor permite dezvoltarea rolului activ al României privind programele de supraveghere, incluzând supravegherea la frontieră, sistemul de alertare rapidă, combaterea şi eradicarea bolilor la animale, etc..

Măsura 2.2 Managementul resurselor de apă în agricultură Aceasta măsură inclusă iniţial în Program nu se va mai implementa şi alocările bugetare ale măsurii vor fi realocate măsurii 2.1 ”Infrastructură rurală”. Cu toate acestea, evaluarea de mai jos rămâne relevantă în condiţiile activităţilor de programare ulterioară.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 111

Page 113: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Managementul resurselor de apă în termeni de lucrări de irigaţii şi drenaj este crucial pentru agricultura României. Combaterea inundaţiilor în zonele joase prezintă o importanţă suplimentară pentru sectorul agricol şi societate în general. Schimbările politice din 1989 au avut un efect disruptiv semnificativ asupra sectorului agricol, iar organizarea şi întreţinerea sistemelor de irigaţii şi drenaj au fost perturbate. La sfârşitul anului 1999, sistemele de irigaţii au fost reabilitate, ajungând la 3.179.800 ha iar sistemele de drenaj au fost reabilitate până la 3.201.500 ha. Totuşi, mai sunt încă necesare reabilitarea unor însemnate cantităţi de sisteme de irigaţii, canale de drenaj şi diguri. Aceste lucrări vor fi finanţate în special în afara Programului SAPARD. După restituirea terenurilor agricole foştilor proprietari, în 1999 a fost introdusă o reformă a administraţiei sistemelor de irigaţii, având Asociaţia Utilizatorilor de Apă (AUA) ca actori cheie. Doar câteva AUA au fost până acum înfiinţate şi lucrările suplimentare de reabilitare aşteaptă să beneficieze de creşterea numărului de AUA. Între timp, reabilitarea sistemelor de irigaţii şi drenaj şi a digurilor va fi administrată de Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, care va fi de asemenea beneficiarul formal al proiectelor de reabilitare care vor fi susţinute de către Program. Un proiect susţinut de Banca Mondială a dezvoltat o strategie de reabilitare şi modernizare a sistemelor de irigaţii şi drenaj şi a realizat programe de lucru în 12 locaţii. Măsura 2.2 se bazează în mare măsura pe strategia şi rezultatele proiectului Băncii Mondiale. Măsura 2.2 conţine trei submăsuri: (1) irigaţii, (2) drenaj şi (3) îndiguiri. Întreaga activitate se focalizeaza pe reabilitare şi modernizare, şi nu pe construirea unor noi sisteme. Toate proiectele sunt considerate proiecte de infrastructură de interes public, care nu vor genera venituri substanţiale şi prin urmare vor fi finanţate 100% din fonduri publice. Există 14 proiecte planificate. Pentru perioada rămasă din program sunt alocaţi 39.366.665 Euro proiectelor din cadrul măsurii 2.2, adică 1,5 % din bugetul total al Programului. Tabelul 3.64 Indicatorii de output şi rezultat ai sub-măsurilor de management al resurselor de apă

Număr proiecte Indicatori de output Buget alocat 2.2. Management

resurse apă 14 40.000 ha 39.366. 665 Euro

2.2.1. Reabilitare sisteme de irigaţii

34.000 ha

40 %

2.2.2. Reabilitare sisteme de drenaj

6.000 ha 20 %

2.2.3. Reabilitare diguri 25 km 40 %

3.8.1.

3.8.2.

Relevanţă şi coerenţă Măsura privind managementul resurselor de apă este relevantă pentru Program deoarece părţi semnificative din sectorul agricol depind de irigaţii, drenaj şi prevenirea şi combaterea inundaţiilor.

Eficacitate şi eficienţă Măsura 2.2 nu a început încă şi nu a fost încă nimic realizat în cadrul măsurii. Prin urmare nu este posibil să se determine eficacitatea sau eficienţa măsurii. Totuşi, în planificarea şi descrierile celor trei sub-măsuri nu există vreo îndoială privind eficacitatea sau eficienţa acestora. În această privinţă

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 112

Page 114: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

este considerat oportun să se aştepte investiţii la scară mare în managementul resurselor de apă până ce va începe să funcţioneze un număr substanţial de asociaţii ale utilizatorilor de apă.

3.8.3. Rezultate/impact anticipat Întrucât măsura nu a început încă, nu pot fi raportate rezultate. Din descrierea şi planul măsurii nu există îndoieli privind rezultatele şi impactul ce se aşteaptă a se obţine. Indicatorul de output menţionează un total de 40.000 ha de lucrări de reabilitare iar indicatorul de rezultat menţionează că o suprafaţă mai mare de 200.000 ha va beneficia în mod pozitiv de reabilitare. Deşi reprezintă o suprafaţă mare, cele 200.000 ha reprezintă doar câteva procente în comparaţie cu sistemele de irigaţii reabilitate mai înainte, care acoperă 3,17 milioane ha şi sistemele de drenaj reabilitate care se întind pe 3,2 milioane ha. Suma alocată măsurii reprezintă 1,5 % din totalul bugetului Programului, ceea ce înseamnă o sumă relativ mică, şi se pare că măsura 2.2 e parţial planificată să realizeze modele şi capacităţi în cadrul managementului de resurse de apă pentru lucrările de reabilitare ulterioare. Reabilitarea sistemelor de management al resurselor de apă va avea în mod inevitabil un impact asupra mediului. Totuşi, pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra mediului, se include în criteriile de eligibilitate că trebuie depusă o evaluare a impactului de mediu pentru aprobare. În domeniul de acţiune al măsurii se specifică faptul că proiectele trebuie localizate în zone potrivite şi nu trebuie localizate în zone sensibile din punct de vedere al mediului. Textul pentru aceasta cerinţă ar putea fi mutat în secţiunea privind criteriile de eligibilitate şi ar putea fi detaliaţi indicatori pentru zonele sensibile pentru a-i ajuta pe potenţialii solicitanţi. Tabelul 3.65: Indicatori de impact pe sub-măsură

Sub-măsura Indicatori de rezultat Indicatori de impact 2.2. Management resurse de apă 200.000 ha 2.2.1 Reabilitare sisteme de irigaţii Creşterea automatizării cu 5% 2.2.2 Reabilitare sisteme de drenaj

2.2.3 Reabilitare diguri

Creşterea veniturilor agricole: 10 % Creşterea numărului de locuri de muncă pe perioada proiectului: 800 Mediu înconjurător: minimum 5 % reducere a pierderilor de apă din irigaţii

3.8.4. Durabilitate Deoarece activităţile nu au început încă şi nu vor începe în cadrul acestei perioade a programului, se pot face doar comentarii generale. Durabilitatea investiţiilor ce urmează a fi făcute de către Program este considerată mare deoarece părţi semnificative din agricultura României depind de întreţinerea adecvată a sistemelor de management al apei. Continuarea întreţinerii sistemelor de management al apei va fi oricum necesară în viitor şi va depinde de consolidarea capacităţii administrative a Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, de dezvoltarea asociaţiilor utilizatorilor de apă şi de capacitatea sectorului agricol în general de a face ca investiţiile în managementul resurselor de apă să devină profitabile.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 113

Page 115: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

3.9. Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători Agricultura privată în România este caracterizată în prezent de o fragmentare excesivă a sistemului de producţie agricolă şi de slaba dezvoltare a cooperaţiei şi marketingului. Aproximativ 55 % din totalul terenurilor agricole (7.708.757 ha) sunt exploatate de 4,5 milioane unităţi agricole cu o mărime medie de 1,73 ha. Cu excepţia producătorilor de cereale şi plante oleaginoase, unde marile ferme reprezintă 30 % şi respectiv 60 %, în general micile gospodării agricole individuale predomină în cadrul celorlalte sectoare (99,91 % în sectorul creşterii porcinelor, 99,86 % în creşterea vacilor de lapte, etc.). Avem aici imaginea unui sector agricol semicomercial la scară mică, care luptă să supravieţuiască în condiţiile unor funcţii de achiziţie şi procesare scăzute. Înfiinţarea grupurilor de producători, ca organizaţii moderne în vederea comercializării în comun a produselor, conform unor standarde de producţie definite, va asigura creşterea veniturilor producătorilor care sunt membri ai grupurilor de producători prin câştigurile de pe pieţe noi. Măsura va contribui, de asemenea, la menţinerea sau crearea locurilor de muncă în zona rurală şi va îmbunătăţi calitatea produselor comercializate, asigurând o oferta regulată de produse şi o pregătire adecvată a produselor pentru vânzare. Obiectivul general al măsurii 3.2 este sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători, având în vedere rolul lor în creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole, piscicole şi forestiere, îmbunătăţirea calităţii produselor, protecţia mediului înconjurător şi înfiinţarea reţelelor de distribuţie, ca şi în realizarea unui echilibru între cerere şi ofertă. Printre obiectivele specifice, adoptarea unor standarde specifice pentru fiecare produs şi adaptarea comună la regulile unitare privind producţia, pregătirea producţiei pentru vânzare şi livrarea pe piaţă sunt subliniate ca rezultate ale acestui sprijin. Luând în considerare timpul relativ scurt care a rămas pentru implementarea măsurii, poate ar fi util să se prezinte, spre avantajul beneficiarilor, informaţii/referiri cu privire la regulile şi standardele specifice pe care grupurile de producători trebuie să le implementeze. Pentru măsura 3.2, este alocat mai puţin de 1 % din bugetul total al programului (0,55 %, adică 13.006.640 Euro) pentru susţinerea grupurilor de producători, ceea ce include sprijinul pentru înfiinţare, cheltuielile cu managementul şi cheltuielile administrative pentru aproximativ 700 grupuri de producători cu 22.950 membri. Se aşteaptă ca suprafaţa de teren acoperită de aceste grupuri de producători să se ridice la 0.7 % din total teren agricol (110.454 ha din 14 mil. ha de teren agricol conform fondurilor fixe minime stabilite drept criterii pentru recunoaşterea grupurilor de producători din sectorul vegetal (se aşteaptă ca 86 % din grupurile de producători să apară în subsectorul vegetal). Tabelul 3.66: Conţinutul indicatorilor de output

Nr. grupuri de producători

% Producţia comercializată de

grupurile de producători

Tone A Produse vegetale 600 86 Cereale şi plante tehnice 330 47 330.000 Plante medicinale şi aromatice 10 1,4 750 Culturi specializate 2 0,3 40 Legume şi cartofi 170 24,3 102.000 Fructe, struguri inclusiv 50 7,1 20.000

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 114

Page 116: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Nr. grupuri de producători

% Producţia comercializată de

grupurile de producători

Tone Struguri pentru vin 30 4,3 17.400 Ciuperci 5 0,7 600 Flori si plante ornamentale 3 0,4 1.590 mii flori B. Produse animale

100 12

Lapte 45 6,4 55.125 Carne 20 2,8 3.200 Ouă de consum 3 0,4 7.050 mii Miere 17 2,4 1.258 C. Produse piscicole 5 0,7 3.000 D. Produse forestiere 10 1,4 73.000 metri cubi Sursa:PNADR 2000-2006 Măsura 3.2. Înfiinţarea grupurilor de producători va fi acreditată în curând, şi încă nu au început proiectele în cadrul măsurii. Prin urmare nu se poate răspunde la întrebările specifice de evaluare pentru aceasta măsură.

3.9.1. Relevanţă şi coerenţă Măsura este deosebit de relevantă pentru sectorul agricol românesc, ceea ce în mod evident nu poate rămâne în stadiul de structură fragmentată a terenurilor, cu o suprafaţă medie pe gospodărie agricolă de numai 1,7 ha, suprafaţă care nicăieri în lume nu poate oferi nici măcar un venit de subzistenţă pentru fermier, şi nu este nici pe departe suprafaţa necesară pentru ca o fermă sau gospodărie agricolă să devină competitivă. Dezvoltarea filierelor ofertei si marketingului şi prin urmare înfiinţarea grupurilor de producători creează posibilitatea ca producătorii să-şi îmbunătăţească posibilităţile de negociere cu furnizorii şi cu clienţii în ceea ce priveşte valoarea produselor şi să-şi îmbunătăţească propria performanţă financiară. Pe termen mediu şi lung, acest lucru conduce la comasarea micilor producători agricoli, la comasarea terenurilor, la scăderea ponderii forţei de muncă ocupate în agricultură şi la creşterea competitivităţii sectorului agricol românesc. Pe de altă parte, dezvoltarea capitalului instituţional şi uman care este implicat prin calitatea de membru UE necesită eforturi semnificative. Nu este nevoie numai de alinierea la legislaţia UE, ci şi de dezvoltarea capacităţii legislative şi administrative în implementarea şi aplicarea Acquis-ului Comunitar. Pentru pregătirea integrării în UE şi adoptarea politicilor UE pentru implementarea standardelor de comercializare, pentru a deveni eligibili pentru alocările din cadrul organizaţiilor comune de piaţă, vor trebui create grupurile de producători. Din aceste motive măsura este considerată ca având o relevanţă deosebită pentru agricultura României, iar acordarea ajutorului pentru a acoperi o parte din cheltuielile cu înfiinţarea şi cheltuielile operaţionale administrative va reprezenta un stimulent adecvat pentru grupurile de producători.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 115

Page 117: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

3.9.2.

3.9.3.

3.9.4.

3.10.

Eficacitate şi eficienţă Întrucât măsura nu a fost încă implementată, nu a fost realizat nimic. Prin urmare, nu este posibil să se determine eficacitatea sau eficienţa măsurii privind grupurile de producători.

Rezultate/impact anticipat Ultima versiune a dosarului tehnic al măsurii modifică condiţiile de recunoaştere ale grupurilor de producători publicate în Ordinul MAPDR nr.535/ 29.07.2004 (norme metodologice de aplicare a Legii nr. 277/2004) în termenii numărului minim de producători agricoli privaţi; producţie minimă comercializată; fonduri fixe minime. Această modificare reprezintă o restricţie pentru grupurile de producători care deja se creaseră în 2004-2005 pe baza Legii nr. 277/2004; pentru a fi recunoscuţi conform noilor condiţii ei trebuie să reîncepă procedura de înfiinţare. Această procedură de înfiinţare a grupurilor de producători este mare consumatoare de timp (elaborarea strategiei, stabilirea regulilor unitare, a regulilor de producţie, obţinerea notificării de recunoaştere de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, înregistrarea la Registrul Comerţului, obţinerea personalităţii juridice). În aceste condiţii, şi luând în considerare timpul relativ scurt rămas pentru implementarea acestei măsuri, aceste modificări pun sub semnul îndoielii realismul rezultatelor anticipate: număr de grupuri de producători înfiinţate, numărul minim de locuri de muncă echivalente cu timp întreg menţinute în condiţii mai bune (20.850) şi noi locuri de muncă create (2.100). Indicatorii de impact anticipaţi menţionând creşterea venitului membrilor grupurilor de producători cu 10 % în comparaţie cu situaţia lor anterioară reprezintă probabil o situaţie realizabilă în timpul perioadei programului.

Durabilitate Deoarece activităţile nu au început încă, se pot face doar comentarii generale privind durabilitatea măsurii. Experienţa europeană arată că un sector agricol privat, cu bună performanţă financiară, contribuie la comasarea terenurilor, reducerea forţei de muncă, creşterea competitivităţii sectorului, etc. Această măsură care introduce un sistem de încurajare a formării grupurilor de producători pe termen lung va remedia cu siguranţă deficienţele structurale care afectează oferta şi comercializarea produselor agricole în România. Deşi sectorul agricol este sub presiune economică, iniţierea creării de grupuri de producători prin stabilirea unui număr mare de membri în comparaţie cu alte ţări din Europa Centrală şi de Răsărit (cel puţin 30 de producători în România în comparaţie cu doar 5 în Republica Cehă) ar putea fi considerată un factor de risc având în vedere experienţa românească şi rezistenţa fermierilor români la unele forme de organizare.

Măsura 3.3 Metode de producţie agricolă destinate să protejeze mediul înconjurător şi să mentina peisajul rural.

Evaluarea este bazată pe descrierile măsurii 3.3 în PNADR (ver. 4 iulie 2005). Este o măsură relativ mică cu numai 1,9 % din bugetul total al programului. Există trei sub-măsuri:

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 116

Page 118: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

3.3.1. Conservarea solului şi combaterea eroziunii 3.3.2. Conservarea biodiversităţii prin metode agricole tradiţionale 3.3.3. Agricultura ecologică Se anticipează că toate sub-măsurile vor avea efecte pozitive asupra mediului, şi nu sunt prevăzute probleme importante în cadrul activităţilor. Finanţarea programului acoperă 100% din cheltuielile eligibile (costuri suplimentare sau mai puţine venituri) provenind din schimbarea metodelor de producţie agricolă. Măsura vizează fermierii şi exploataţiile agricole din diferite regiuni selectaţi pe baza nevoilor specifice sau capacităţilor specifice ale acestor zone. Sub-măsurile sunt considerate proiecte pilot pentru dezvoltarea altor experienţe şi modele, iar sub-măsurile includ de asemenea instruirea fermierilor implicaţi. Se recomandă ca măsura 3.3 să înceapă cât mai curând posibil. Poate să implice fermieri din zone îndepărtate şi fermieri cu gospodării agricole mici, incluzând şi pe fermierii care nu pot asigura partea de 50% de cofinanţare. Mai mult, poate dezvolta capacităţi şi interese suplimentare privind programul SAPARD în rândul fermierilor care altfel nu ar participa la Program.

3.11. Măsura 3.5. Silvicultura Suprafaţa forestiera a României acoperă 6,37 milioane ha, ceea ce reprezintă 26,7 % din suprafaţa ţării. Mai mult de 90 % din suprafaţa împădurită este localizată în zonele de deal (28 %) sau în zonele montane (65 %), ceea ce în combinaţie cu intensitatea scăzută a drumurilor forestiere face ca o mare parte a acestor resurse forestiere să fie inaccesibile exploatării lemnului. Sectorul forestier este caracterizat de păduri ale statului mari, tradiţionale, şi un sector forestier privat în curs de apariţie. De la începutul anilor ’90 suprafeţe uriaşe au fost privatizate şi 1,4 milioane ha se află acum în proprietate privată sau în proprietatea municipalităţilor sau a altor entităţi. Încă 1 milion ha vor fi restituite foştilor proprietari (de dinainte de 1948). În ultimii ani sectorul a trecut printr-o perioadă de recesiune economică, iar tăierile anuale şi împăduririle anuale au scăzut. Maşinile şi echipamentele forestiere utilizate în prezent sunt în general vechi şi uzate. Pădurile din România au o gamă largă de funcţii, între care producţia de cherestea, ocuparea forţei de muncă şi protecţia mediului (ex. protecţia solului, biodiversitatea şi viaţa sălbatică) sunt funcţiile majore. Conţinutul măsurii 3.5 “Silvicultură” se referă în primul rând la activităţi forestiere comerciale tradiţionale: pepiniere pentru producţia de plante, împăduriri, recoltarea lemnului, prelucrarea lemnului şi construirea de drumuri forestiere. Accentul pus pe silvicultura comercială tradiţională se reflectă de asemenea în indicatorii de output, care se referă la creşterea suprafeţelor împădurite, creşterea productivităţii şi a ocupării, deşi este inclusă şi dezvoltarea asociaţiilor de proprietari de păduri. Pădurile din România au funcţii importante legate de mediul înconjurător, care sunt menţionate în obiectivele generale. În cadrul obiectivelor specifice, un mai bun management al resurselor de apă şi protecţia împotriva eroziunii solului sunt subliniate ca rezultat al împăduririlor (perdele forestiere). Totuşi, se recomandă să se intre mai mult în detalii la obiectivele operaţionale. În mod similar, se recomandă să se specifice indicatorii de output, rezultat şi impact pentru efectele privind

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 117

Page 119: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

mediul înconjurător, de exemplu managementul resurselor de apă şi protecţia împotriva eroziunii solului. În criteriile eligibile se cere ca activităţile de împădurire să-şi dovedească utilitatea şi eficienţa în relaţie cu protecţia mediului înconjurător. Spre avantajul solicitanţilor se recomandă să se specifice cerinţele actuale pentru când trebuie dovedit acest lucru şi când nu. Pentru perioada rămasă din Program s-au alocat 231.719.112 Euro pentru proiecte în cadrul măsurii 3.5, reprezentând 9,1 % din bugetul total al Programului. Tabelul 3.67 Sub-măsuri Silvicultură, conţinut şi indicatori de output

Număr de proiecte

Număr de beneficiari

Indicatori de output Buget alocat

3.5. Silvicultură 2400 2400 Euro Împăduriri 1290 860 privaţi

430 publici 8.600 ha păduri

private 12.900 ha păduri publice

10 %

3.5.2 Pepiniere forestiere

40 40 60 ha pepiniere 5 %

3.5.3 Exploatarea lemnului

300 300 20 %

Investiţii pentru prelucrarea primara a lemnului şi comercializarea produselor forestiere

15 %

3.5.5 Drumuri forestiere 200 200 120 km drumuri private550km drumuri publice

20 %

3.5.6 Asociaţii ale proprietarilor de păduri

200 2000 30 %

3.5.1

3.5.4 400 400

Pentru conservarea biodiversităţii se menţionează să fie utilizate la împăduriri speciile locale de arbori. Totuşi, anexa 1 enumeră speciile de arbori şi arbuşti care să fie folosiţi la împăduriri împreună, specii autohtone şi specii introduse din alte ţări (în special specii din America de Nord introduse cu decenii în urmă). Se recomandă revizuirea listei care dă întâietate speciilor indigene. În mod alternativ, o rată de susţinere mai scăzută ar putea fi utilizată pentru speciile de cherestea introduse, tocmai pentru a favoriza utilizarea speciilor de arbori autohtone şi biodiversitatea. Pentru sub-măsura 3.5.4 “Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi marketingul produselor forestiere”, marketingul este menţionat în toate titlurile, ori de câte ori este descrisă sub-măsura. Totuşi, activităţile de marketing din realitate, care urmează a fi sprijinite, nu sunt exemplificate. Se recomandă să fie menţionate exemplele de marketing şi explicată logica de intervenţie, incluzând specificarea indicatorilor de output, de rezultat şi de impact. Se recomandă de asemenea specificarea indicatorilor de output şi rezultat pentru sub-măsura ”gospodărirea pădurilor”.

3.11.1.

Relevanţă şi coerenţă Măsura „Silvicultură” este relevantă pentru Program, deoarece silvicultura constituie o parte importantă a sectorului rural, în special ca pondere de suprafaţă. Totuşi, măsura „Silvicultură” nu este centrală în relaţie cu problemele şi necesităţile definite în cadrul Programului.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 118

Page 120: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Printre cele şase sub-măsuri, sprijinirea drumurilor forestiere este una dintre cele mai relevante sub-măsuri, deoarece vizează problemele dezvoltării rurale care au de asemenea relevanţă dincolo de sectorul de management al pădurilor. Construirea de drumuri forestiere va contribui la îmbunătăţirea generală a infrastructurii.

3.11.2.

3.11.3.

Eficacitate şi eficienţă Deoarece măsura nu a început încă, nu au fost realizări. Prin urmare nu este posibil să se determine eficacitatea sau eficienţa măsurii. Totuşi, în planul şi descrierea celor şase sub-măsuri nu sunt motive de îndoială în ceea ce priveşte eficacitatea sau eficienţa.

Rezultate/impact anticipat Deoarece măsura încă nu a început, nu pot fi raportate rezultate. Din descrierea şi planul măsurii, nu sunt motive de îndoială în ceea ce priveşte impactul care se aşteaptă a se obţine. Impactul anticipat este specificat prin indicatorii de impact de mai jos. Indicatorul de impact care menţionează creşterea numărului de locuri de muncă cu 3 % este probabil realizabil în perioada programului. Înfiinţarea pepinierelor, activităţile de împăduriri, construirea de drumuri şi investiţiile în echipamente şi maşini pentru exploatarea lemnului şi prelucrarea primară a lemnului vor contribui în mod direct la crearea de locuri de muncă în următorii câţiva ani. Totuşi, după câţiva ani, investiţiile în echipamente şi maşini moderne de producţie ca şi în instrumente de administrare şi control cum ar fi calculatoare şi software, dacă vor fi implementate în mod adecvat, vor conduce la creşterea productivităţii şi în numeroase cazuri vor avea drept rezultat reducerea ocupării în acest sector.

Tabelul 3.68: Indicatori de impact pe sub-măsură Sub-măsura Indicatori de rezultat Indicatori de impact

3.5. Silvicultură Numărul de locuri de muncă a crescut cu 3 %

3.5.1 Împăduriri Suprafaţă crescută de terenuri agricole împădurite, ha

Suprafaţa împădurită a crescut cu 2 %.

3.5.2 Pepiniere forestiere Număr crescut de răsaduri Număr de plante

3.5.3 Recoltarea lemnului Productivitatea exploatării lemnului a crescut cu 3 %

Investiţii pentru prelucrarea primară a lemnului şi marketingul produselor forestiere

Capacitate crescut

m

ă de prelucrare primară a lemnului,

3

3.5.5 Drumuri forestiere Lungime crescută de drumuri forestiere, km

Creşterea accesibilităţii în pădurile private cu 5 %

3.5.6 Suprafaţă crescută de păduri conduse de asociaţii de proprietari şi număr mai marede membrii ai asociaţiilor

Creşterea suprafeţei forestiere private administrată pe baza planurilor de management cu 10%. Creşterea capacităţii instituţionale de management al pădurii private. Numărul de noi asociaţii ale proprietarilor a crescut cu 30-40%.

3.5.4

Asociaţii ale proprietarilor de păduri

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 119

Page 121: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

3.11.4. Durabilitate Deoarece nu au fost iniţiate încă activităţi se pot face doar comentarii generale. Experienţa din UE demonstrează că silvicultura în general este durabilă iar suprafeţele împădurite rămân împădurite. În special deoarece împădurirea sprijinită de fonduri private necesită ca suprafaţa respectivă să fie reclasificată ca suprafaţă împădurită permanentă ce urmează a fi administrată conform legilor forestiere şi ghidurilor sau planurilor forestiere. Conform descrierilor măsurii, proiectele de împăduriri care primesc sprijin de la Program trebuie de asemenea să schimbe clasificarea terenurilor şi să respecte standardele metodologice până la maturitatea plantaţiei. Durabilitatea construirii de noi drumuri forestiere este considerată ca fiind mare, în special atunci când responsabilitatea de întreţinere este clar definită înainte de începerea construcţiei. Durabilitatea investiţiilor în unităţi de prelucrare a lemnului este nesigură. Sectorul de prelucrare primară a lemnului include un număr mare de mici joagăre private cu capacitate şi eficienţă scăzută. În mod evident, modernizarea maşinilor şi echipamentelor (ca şi îmbunătăţirea competenţelor şi managementului) vor aduce avantaje sectorului. Totuşi, pe plan internaţional, sectorul este sub presiune economică şi în combinaţie cu tranziţia în curs a economiei României, se anticipează că un număr mare de mici joagăre private îşi vor înceta activitatea cu sau fără sprijinul Programului.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 120

Page 122: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

4. Sinteza studiilor de caz Colectarea datelor cantitative pentru toate cele patru măsuri a fost suplimentată cu 26 de studii de caz selectate din numărul total de proiecte aprobate de Program.

4.1 Metoda Proiectele au fost selectate în aşa fel încât să existe o reprezentativitate cât mai ridicată din punctul de vedere al volumului finanţării, ponderea în cadrul Măsurilor şi al perioadei de aprobare (proiecte aprobate cu mai mult timp în urmă comparativ cu proiecte mai nou aprobate - proiecte terminate şi proiecte noi). Selecţia a fost făcută de către evaluator şi a fost confirmată de către Agenţia SAPARD în scopul evitării proiectelor care au fost oprite, anulate sau care nu erau relevante pentru proiect/evaluare. Selecţia proiectelor reprezintă în totalitate responsabilitatea evaluatorului. Trebuie subliniat că nu s-a intenţionat ca proiectele selectate să fie reprezentative din punct de vedere statistic. Prin urmare studiile de caz nu contribuie la realizarea analizei cantitative. Ele au un caracter calitativ şi oferă informaţii importante şi valoroase pentru realizarea unei perspective mai bune a analizei cantitative realizate pe baza chestionarelor. Pentru compararea studiilor de caz şi pentru evaluarea acestora conform unui standard uniform am analizat proiectele pe baza unor criterii de evaluare; am evaluat proiectele şi performanţa acestora pe baza unor criterii şi a unui model de notare de la 1 la 5, după cum urmează: 1: foarte nesatisfăcător 2: nesatisfăcător 3: satisfăcător (mediu) 4: foarte satisfăcător 5: extraordinar de satisfăcător Criteriile de evaluare sunt:

• Relevanţa • Efecte (rezultate şi impact) • Eficienţa costului • Utilitatea • Durabilitatea

Fiecare criteriu este evaluat în mod individual, dacă se consideră relevant, pe o scală de la 1 la 5, şi este calculat scorul (punctajul) general. Nici un criteriu nu are o pondere mai mare decât altul.

4.2 Rezultate Tabelul de mai jos sintetizează studiile de caz luând în considerare titlul proiectului, volumul finanţării din punctul de vedere al eligibilităţii investiţiei şi scorul general de evaluare.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 121

Page 123: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 4.1 Studii de caz selecţionate, pe măsuri şi scorul general de evaluare

Măsura – Titlul proiectului

Investiţia totală eligibilă

Scorul general al proiectului

Măsura 1.1

Fabrică de procesare a laptelui, Judeţul Constanta 988.205 5

O nouă fabrică pentru producţia de produse de carne procesate sau semi-procesate, Judeţul Ilfov 2.000.000 4

Modernizarea unui complex de procesare a vinului, Judeţul Constanta

517.168 4

Modernizarea unui depozit de fructe şi legume, Judeţul Olt

2.000.000 5

Modernizarea unei mori, Jud. Timiş

595.289 4

Înfiinţarea unui abator de sacrificare a porcilor, Judeţul Ilfov

387.6000 4

Măsura 2.1 Alimentarea cu apă în sistem centralizat, Comuna Furculeşti, Jud. Teleorman

999.992 4

Modernizarea şi extinderea a unei staţii de tratare a apei potabile şi a reţelei de distribuţie,Comuna Nădrag, Jud. Timiş

982.592 4

Construirea unui drum în Băneasa, Jud. Constanţa

999.226 4

Modernizarea drumurilor in Comuna Crevedia Mare, Jud. Giurgiu

987.795 4

Extinderea reţelei de canalizare, în oraşul Chitila, Jud. Ilfov

946.902 4

Extinderea reţelei de canalizare pentru zona dintre Str. Popasului şi Str. Craiovei in Voluntari –Ilfov

790.313 4

Modernizarea drumurilor, Comuna Vânătorii Mici, Jud. Giurgiu

999.999 4

Măsura 3.1 Modernizarea unei sere de legume si de răsaduri

172.825

4

Achiziţionarea de echipament agricol, Jud., Giurgiu

98.800

5

Modernizarea unei sere de flori, Jud. Timiş

85.595

4

Achiziţionarea unei maşini centralizate de muls şi modernizarea grajdurilor existente Jud. Ilfov

499.999

5

Modernizarea unei plantaţii de vie inclusiv construirea unui nou birou, reabilitarea şiachiziţionarea de material de plantat, Jud. Timiş

252.621

4

Modernizarea unei ferme prin achiziţionarea de echipament de muls specific, Jud. Constanta

209.090

5

Achiziţionarea de oi, Jud. Timiş

49.750

4

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 122

Page 124: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Măsura 3.4 Înfiinţarea unei pensiuni turistice rurale, Jud. Timiş

199.600 3

Lărgirea unei ferme apicole prin achiziţionarea de stupi-familii de albine şi mijloc de transport specializat pentru mutarea stupilor, Jud. Olt

17.189 3

Înfiinţarea unei pensiuni turistice rurale, Jud. Argeş

200.000 4

Înfiinţarea unei pensiuni turistice rurale în Afumaţi

85.167 3

Înfiinţare fermă de producere a ciupercilor, Jud. Dolj

172.022 5

Înfiinţarea unei ferme pentru creşterea albinelor (100 de familii de albine), Jud. Ilfov 42.127 3

Din tabelul de mai sus este evident că proiectele selectate au fost încununate de succes. Scorul mediu calculat pe baza scorurilor individuale ale proiectelor şi criteriile de evaluare este 4=foarte satisfăcător. Acestei aprecieri îi vom adăuga şi alte comentarii pentru grupul de proiecte selectat corespunzător fiecărei măsuri, şi vom încheia această secţiune cu textul complet al unui studiu de caz, care va ilustra multe, dacă nu chiar toate rezultatele studiilor de caz efectuate. Proiectele pe Măsura 1.1 acoperă procesarea tuturor tipurilor de materie primă: carne, lapte, cereale, fructe şi vin. Proiectele pe Măsura 1.1 sunt în general proiecte mari, a căror valoare eligibilă a investiţiei este de aproximativ 2 mil. euro, dar sunt reprezentate şi proiecte mai mici. Conform scorului obţinut, proiectele mai mici au avut acelaşi succes ca şi proiectele mai mari. În general, obiectivul general al acestor proiecte este modernizarea unităţilor de producţie pentru a se conforma regulamentelor europene pe de-o parte, şi pe de altă parte pentru a răspunde cererii combinate venită din partea clienţilor privind livrarea de produse de calitate la un preţ competitiv. Investiţiile erau imperios necesare în cazul tuturor proiectelor pentru a face faţă competiţiei de pe piaţă fie prin modernizarea capacităţilor existente fie în cele mai multe cazuri prin construirea de facilităţi noi. Într-unul din cazuri se înfiinţează o nouă firmă datorită posibilităţilor oferite de Programul SAPARD, cu o dezvoltare dinamică în sectorul respectiv. În consecinţă, proiectele au indicat – şi se aşteaptă în continuare să indice – efecte deosebit de pozitive privind veniturile. Pentru toate proiectele este comun faptul că acestea generează multe noi locuri de muncă şi le menţin pe cele existente. În anumite cazuri în care modernizarea producţiei conduce la creşterea productivităţii, creşterea volumului producţiei compensează mai mult de un loc de muncă, iar în alte cazuri pierderea locurilor de muncă ca urmare a creşterii productivităţii sunt recâştigate prin introducerea unei game mai largi de produse procesate. În plus, merită să menţionăm că proiectele în general contribuie la protecţia mediului prin intermediul unor investiţii separate în gestionarea deşeurilor, tratamentul apelor reziduale, producerea şi utilizarea eficientă a energiei, precum şi îmbunătăţirea bunăstării animalelor acolo unde este cazul. Durabilitatea proiectelor este considerată a fi ridicată datorită, printre altele, relaţiilor de piaţă puternice care există în rândul clienţilor la nivel regional, naţional sau internaţional, lanţuri de supermarketuri sau magazine cu vânzarea cu amănuntul, etc.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 123

Page 125: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Pentru proiectele în cadrul măsurii 2.1, tabloul este în general pozitiv. Scorul este foarte satisfăcător pentru toate proiectele, şi evaluarea individuală a proiectelor nu prezintă variaţii în ceea ce priveşte importanţa. Relevanţa investiţiilor în infrastructură este extrem de mare în ceea ce priveşte necesitatea investiţiilor fizice cât şi a nevoii de sprijin (finanţare). Orice vizită în zonele rurale demonstrează necesitatea acestor investiţii, iar proiectele vizitate nu constituie excepţii. Toate proiectele au fost implementate cu succes contribuind la îmbunătăţirea standardului de viaţă al comunităţilor în care acestea au fost implementate pentru un număr considerabil de locuitori, consecinţă directă sau indirectă a investiţiei. Efectele acoperă toţi parametrii relevanţi pentru investiţiile în infrastructură precum îmbunătăţirea calităţii apei potabile, reducerea poluării apelor de suprafaţă, îmbunătăţirea transporturilor în ceea ce priveşte reducerea timpului de transport, accidentelor, zgomotelor, şi a poluării aerului. De asemenea, proiectele au contribuit într-o oarecare măsură, destul de limitată, şi la crearea câtorva locuri noi de muncă. Totuşi trebuie spus că un potenţial pericol planează asupra investiţiilor realizate “un şarpe important a fost lăsat în paradis”. Importanţa finanţării SAPARD pentru realizarea investiţiilor în infrastructura rurală este deosebit de importantă, dar posibilităţile financiare ale comunităţilor rurale locale de întreţinere a acestor investiţii în timp este limitată. Dependenţa de sprijinul SAPARD este de aproape 100% şi nici un efect zero nu s-a înregistrat în cazul proiectelor vizitate. Aceasta conduce la concluzia că durabilitatea acestor proiecte poate fi pusă sub semnul întrebării fiind bine cunoscut faptul că orice investiţie în infrastructură necesită costuri operaţionale şi de întreţinere. Dacă aceste resurse sunt limitate sau chiar nu există, drumul, sistemul de canalizare a apelor reziduale va ceda în mod treptat, sau – în cazul unor nou inundaţii - imediat. Suntem conştienţi de faptul că această problemă depăşeşte domeniul de acţiune al Programului SAPARD, dar este important să se acorde atenţie şi acestei probleme în această conjunctură. În ceea ce priveşte măsura 3.1 am vizitat un număr de proiecte foarte bune, atât mai mari cât şi mai mici din punctul de vedere al volumului investiţiei. Tabloul acestor proiecte este similar celor din cadrul Măsurii 1.1. Toate proiectele au fost extreme de importante pentru beneficiari în vederea modernizării producţiei fie prin modernizarea clădirilor şi a grajdurilor, fie prin cumpărarea de noi tehnologii sau achiziţii de animale. Astfel, toate proiectele sunt relevante pentru beneficiari cât şi pentru obiectivele Programului şi vor genera un impact important în primul rând în ceea ce priveşte creşterea venitului prin creşterea productivităţii şi a producţiei, dar şi în ceea ce priveşte impactul de mediu prin îmbunătăţirea utilizării materiilor prime şi utilizarea unor tehnologii şi echipamente prietenoase faţă de mediu. Crearea de locuri de muncă a fost destul de moderată în cadrul proiectelor cercetate, dar se poate afirma că vor fi create în continuare alte câteva locuri de muncă noi. În ceea ce priveşte măsura 3.4, putem afirma că toate proiectele din cadrul măsurii au fost încununate de succes, deşi câteva au obţinut un scor egal cu 3=satisfăcător. Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt în general mai mici şi deşi sunt relevante în ceea ce priveşte obiectivele Programului şi ale măsurii, concluzionăm că scala (volumul acestora) influenţează negativ efectele şi durabilitatea acestora.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 124

Page 126: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Trebuie precizat că pentru toate proiectele, intenţiile, motivaţiile şi obiectivele sunt foarte satisfăcătoare. Proiectele contribuie la dezvoltarea unui spirit antreprenorial pozitiv atât de necesar în zonele rurale. Pe de altă parte proiectele sunt vulnerabile datorită dependenţei de un proiect campion (încununat de succes). Înfiinţarea unei pensiuni sau înfiinţarea unei ferme de creştere a albinelor reprezintă activităţi solicitante în cazul în care experienţa şi cunoştinţele în domeniu sunt reduse. Aceasta, de asemenea, influenţează durabilitatea aşteptată a proiectelor şi prin urmare sunt necesare strategii şi viziuni de dezvoltare. În ciuda acestor rezerve, evaluarea noastră asupra proiectelor este pozitivă şi contribuie în mod satisfăcător la îndeplinirea obiectivelor Programului. Un lucru comun pentru toate proiectele cercetate a fost faptul că toţi beneficiarii au avut de exprimat opinii clare privind administrarea Programului SAPARD şi administrarea individuală a proiectelor. În general opiniile beneficiarilor au fost pozitive dar în majoritatea cazurilor am ascultat puncte de vedere variate privind procedurile de administrare şi alte probleme relevante privind pregătirea, implementarea şi finalizarea proiectelor. Câteva din aceste puncte de vedere sunt repetate în paragrafele de mai jos în scopul demonstrării caracterului acestora. - Beneficiarul a fost în general mulţumit de administrarea programului. A avut o colaborare bună cu DADR şi a primit ajutor de la ANCA având o comunicare eficientă cu BRIPS-urile. - Beneficiarul a fost mulţumit de administrarea programului, personalul BRIPS a fost amabil şi plin de solicitudine, beneficiarul a fost mulţumit de criteriile de eligibilitate, criteriile de selecţie, nivelul sprijinului, ghidul solicitantului ar trebui să ofere mai multe informaţii pe aspecte contabile! - Beneficiarul este foarte nemulţumit de timpul extrem de lung necesar până la aprobarea proiectului. Beneficiarul este de asemenea nemulţumit de neputinţa aparentă de a schimba direcţia investiţiei în perspectiva tehnologiei în schimbare şi a evoluţiei viziunii sale privind afacerea respectivă. - Consultanţii sunt nemulţumiţi de faptul că proiectarea măsurilor 1.1 şi 3.1 exclude posibilitatea sinergiei dintre cele două măsuri în ceea ce priveşte întinerirea plantaţiilor viticole de mici dimensiuni care sunt unităţi de vinificaţie independente. În cadrul măsurii 3.1 finanţarea este disponibilă numai pentru reabilitarea plantaţilor viticole mai mari de 5 ha, dar limitarea finanţării pentru producătorii de vin care produc un minim de 1 milion de litri/an îi exclude de la posibilitatea de a obţine asistenţă pentru această activitate. - Beneficiarul a fost foarte mulţumit de ideea de a primi finanţare pentru a investi în agricultură, dar în acelaşi timp procedurile SAPARD ar trebui să devină mai puţin rigide iar timpul de procesare ar trebui să fie redus. - Beneficiarul a sugerat ca echipamentele achiziţionate cu finanţare SAPARD ar trebui acceptate ca şi garanţie de către bănci. - Beneficiarul nu a fost mulţumit de administrarea programului:

- Personalul tânăr din BRIPS a fost amabil şi de ajutor; personalul mai în vârstă a fost rigid şi nu foarte pregătit

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 125

Page 127: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

- Calitatea resurselor umane ar trebui îmbunătăţită; beneficiarul a constatat că personalul BRIPS are cunoştinţe insuficiente

- Câteodată soluţiile date de personal sunt la limita respectării legii - Spaţiul asigurat de BRIPS este insuficient pentru numărul extrem de mare de solicitanţi

(este nevoie de mai mult spaţiu); este nevoie de o pregătire suplimentară a personalului în ceea ce priveşte procedurile SAPARD

- Timpul de procesare este prea lung (dacă documentaţia a fost depusă şi a fost corect întocmită) perioada de 90 de zile pentru procesare este prea lungă: acest lucvru descurajează pe investitori)

- Documentaţia cerută este prea stufoasă - BRIPS trebuie să-şi îmbunătăţească organizarea internă; - Când se depun cele trei oferte, nu ar trebui să se ceară o documentaţie atât de bogată

(pentru fiecare ofertă se cer aproape 60 de pagini de documentaţie); acest număr mare de pagini este cerut şi atunci când valoarea investiţiei este mai mică de 3.000 euro, când de fapt această documentaţie n-ar mai trebui să fie cerută

- Când se prezintă cele trei oferte, ar trebui să fie suficient să se prezinte un certificat de la Registrul Comerţului şi recomandare de la bancă precum că firma este solvabilă;

- Nu ar trebui să se ceară ca întreaga documentaţie să fie prezentată în trei exemplare (aceasta înseamnă prezentarea a sute şi sute de pagini).

În final, am ales să prezentăm un studiu de caz în întregime, pentru a demonstra caracterul studiilor de caz.

Tabelul 4.2 Titlul proiectului: Înfiinţarea unui abator pentru sacrificarea porcilor Profilul beneficiarului Nume: Locaţia beneficiarului: Cifra de afaceri a beneficiarului (ROL, 2004): 256.666.342 mii ROL Numărul de angajaţi ai beneficiarului (număr, sfârşitul lui 2004): 91 Mărimea fermei (dacă este relevant) (ha.): 23 hectare Principala producţie a beneficiarului: Număr de porci (Specii: Duroc, Landrace, Marele Alb): 25.393 – a se vedea structura mai jos. Categorie Număr Scroafe 2.253 Scroafe tinere

Porci tineri

1.204 Vieri 9 Purcei sugari 5.432

7.632

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 126

Page 128: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Porci graşi 8.863 TOTAL 25.393 Profilul proiectului Măsura:1.1 Sub Măsura: 0.2 Investiţia totală a proiectului (LEI): 13.419.100 RON (3.876.000 Euro) Finanţare SAPARD (LEI): 6.709.550 RON (1.938.000 Euro) Co-finanţare (dacă este relevant) (LEI): 50%- (Împrumuturi) Graficul proiectului ( data începerii, data terminării): 09.2005-12.2006 Descrierea proiectului

Compania a fost înfiinţată în 1998 şi a avut ca obiect principal de activitate furnizarea de pre-mixuri crescătorilor de animale. Datorită contextului economic nefavorabil, metoda de plată a fost un fel de schimb barter (porci în schimbul pre-mixurilor). La începutul lui 2002, întrucât numărul de porci crescuse şi de asemenea şi experienţa în domeniu a companiei crescuse, beneficiarii s-au hotărât să cumpere o fermă şi să-şi dezvolte propriile activităţi de creştere a porcilor. Cu ceva efort financiar pentru modernizarea şi realizarea câtorva noi investiţii, în 2004, compania a devenit una dintre cele mai importante companii pentru creşterea şi sacrificarea porcilor din jurul Bucureştiului.

- înfiinţarea unui spaţiu de incinerare;

Principala activitatea a devenit creşterea porcilor, sacrificarea şi depozitarea (cu excepţia cărnii de pui), producţia de nutreţuri, comerţ cu amănuntul. Ca o particularitate, semnalăm creşterea porcilor în sistem închis. În prezent, are o capacitate de procesare de circa 50% din capacitatea fermei. Abatorul existent nu poate fi modernizat sau extins. De aceea s-a decis efectuarea unor noi investiţii, care implică următoarele activităţi: - demolarea şi reconstrucţia abatorului; - echipament modern pentru sacrificare; - crearea unui laborator cu echipament modern;

- crearea unui sistem de filtrare a apelor reziduale. Materiile prime (cerealele) sunt obţinute de la parteneri din ţară şi sunt folosite pentru producerea pre-mixurilor. Principalii clienţi: reţeaua Metro; Selgros; supermarketuri din Bucureşti.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 127

Page 129: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Obiective şi stimulare/motivare

Obiective În prezent, capacitatea medie de sacrificare este 100 animale/zi. Prin această investiţie, capacitatea de sacrificare a crescut la 200 animale/schimb, până la 400 animale /zi (două schimburi). Aceasta înseamnă o capacitate proiectată de 5500t/an (50000 de porci graşi/an) Impactul acestei noi investiţii va consta în: - creşterea cifrei de afaceri; - creşterea profitului (3-4 ori) ; - creşterea productivităţii muncii ; - dezvoltarea economică a zonei ; - creşterea calităţii produselor pentru consumatori ; - creşterea numărului de locuri de muncă (de la 91) cu aproximativ 50 de persoane angajate în activitatea de sacrificare. Stimularea şi motivarea beneficiarului Firma are propria fermă de creştere a porcilor cu o capacitate de 50000 de porci graşi/ an respectiv 5500 tone/an ceea ce înseamnă 100% din necesarul total de materii prime pentru investiţia proiectată. Firma are experienţă în activitatea de sacrificare, în timp ce competiţia va fi câştigată prin folosirea unei tehnologii moderne. Alte motivaţii pentru realizarea acestei noi investiţii: - există o colaborare bună cu principalii clienţi precum Metro şi Selgros, şi aceştia doresc continuarea colaborării; - o orientare bună către o nişă de piaţă – furnizarea de carne de bună calitate cu un procent scăzut de grăsime; - distanţa scurtă faţă de piaţa Bucureştiului; - costul scăzut de obţinerea a cărnii prin folosirea producţiei propriei ferme şi a fabricii de nutreţuri; - potenţial crescut al pieţei porcilor în contextual diferitelor evenimente de pe piaţa bovinelor şi păsărilor; Pentru aceste motive (calitate, integrare, standarde UE), beneficiarul consideră că poate juca un rol important pe piaţă în anii următori. Administrarea Beneficiarul are o părere bună despre colaborarea cu birourile locale şi organizaţiile delegate. În legătura cu procedura, beneficiarul ar dori să semnaleze câteva aspecte privind: - Procedura EIM durează prea mult în APM. O altă problemă este legată de faptul că schimbările în desfăşurarea proiectului DUPĂ aprobare necesită o nouă aprobare care de asemenea durează foarte mult şi de aceea nu se mai permit schimbări în desfăşurarea proiectului după aprobarea EIM, cu toate că aceste schimbări ar fi utile din multe puncte de vedere, a se vedea mai jos.

Evaluarea (analiza) evaluatorului Relevanţă - Scor 4 Investiţia făcută prin acest proiect, în special noua capacitate de sacrificare, laboratorul, sistemul de colectare a apelor reziduale sunt relevante şi contribuie la îndeplinirea aproape a tuturor obiectivelor

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 128

Page 130: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

sub-măsurii şi are o relevanţă internă puternică contribuind la realizarea obiectivului de a creşte numărul porcilor crescuţi în sistem închis. Există ceva dubii în legătură cu relevanţa incineratorului. Există o schimbare în presupunerea proiectului, în care soluţia – incineratorul - era relevant în stadiul de design al proiectului, dar s-a dovedit a fi irelevant când soluţia proiectului urma să fie implementată. Dar design-ul proiectului a fost închis (datorită EIM şi a altor aprobări formale, conducând la o investiţie nu atât de relevantă pe cât ar fi fost cazul. Această particularitate trage în jos evaluarea pentru relevanţă de la scorul 5 la scorul 4. Efecte (rezultate şi impact) Scor 4 Cu o finanţare de 6.7 mld lei din investiţia totală de 13.4 mld lei, beneficiarul şi-a dublat capacitatea de procesare. Economia de scară împreună cu costul redus pentru nutreţurile produse în propria fabrică şi existenţa propriei ferme de producţie conferă beneficiarului o perspectivă bună din punct de vedere al competitivităţii. Profitul aşteptat va creşte de 3-4 ori, comparativ cu situaţia de dinaintea realizării investiţiei. Chiar dacă creşterea forţei de muncă este de cca. 50%, toţi indicatorii fizici şi economici inclusiv valoarea adăugată/lucrător vor înregistra creşteri semnificative. În termeni calitativi, eforturile aşteptate sunt îndreptate către obţinerea unei producţii de calitate (nivel redus de grăsime), practicarea unui control riguros al condiţiilor de calitate, respectarea standardelor UE, o atenţie deosebită acordându-se problemelor de mediu. Proiectul acordă atenţie colectării deşeurilor şi apelor reziduale, folosirea unor echipamente pentru o colectare şi depozitare corectă a reziduurilor, fără a influenţa negativ calitatea mediului. Considerăm că proiectul va avea efecte bune în special în ceea ce priveşte costul unitar redus (RON/tonă capacitate de sacrificare pe an), şi parţial datorită existenţei unităţii integrate pentru tratarea biologică a deşeurilor care minimizează efectele asupra mediului. Efectul zero: Beneficiarul ar fi fost forţat să obţină aceste standarde şi fără finanţare

SAPARD. Probabil acest lucru s-ar fi întâmplat dar cu o dinamică mai scăzută şi nu la aceeaşi scară.

Efectul pârghie: Finanţarea SAPARD atrage co-finanţare din străinătate, care altfel nu ar fi fost posibilă.

Eficacitate - Scor 4 Proiectul a început abia în oct. 2005, şi prin urmare eficacitatea nu poate fi evaluată în acest moment, dar anticipăm că va fi adecvată. Cost-eficacitate şi eficienţă - Scor 3 Beneficiarul are o capacitate de sacrificare de 5500 tone/an pentru o investiţie totală 3.876.000 euro. Această înseamnă 700 euro per tonă capacitate pe an. Dacă se compară această cifră cu numărul total de proiecte din cadrul acestei sub-măsuri, obţinem următorul tablou:

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 129

Page 131: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

26 de proiecte au fost aprobate până la 30.9.2005, conform tabelelor de monitorizare. Investiţiile totale reprezintă 45,6 mil. euro ceea ce înseamnă o medie de 1.753.621 euro per proiect. Din cele 26 de proiecte, obţinem o capacitate nouă de 69,514 tone şi capacitate reînnoită /îmbunătăţită/modernizată de 132.666 tone. În total o capacitate de 202.000 tone, sau 7.777 tone per proiect dacă facem presupunerea că distribuţia între capacitatea nouă şi capacitatea îmbunătăţită este în medie aceeaşi în proiectele individuale. Dacă preţul unei capacităţi noi de o tonă este egal cu preţul unei capacităţi îmbunătăţite de 1 tonă (şi nu este, dar facem această presupunere), preţul unei capacităţi de o tonă este de 225 euro (1.753.621 euro pentru 7.777 tone in medie). Cu alte cuvinte: preţul mediu al unei capacităţi de o tonă (nouă şi îmbunătăţită) este de 225 euro per tonă, în timp ce investiţia în proiect este 700 euro per tonă, şi este mult mai scumpă. Aceasta ar putea fi explicat în primul rând prin faptul că cele 5500 de tone sunt tone noi şi acestea sunt mult mai scumpe decât proiectul mediu cu o combinaţie de capacitate îmbunătăţită şi nouă. În al doilea rând, proiectul include de asemenea un laborator şi un filtru pentru apa reziduală şi un incinerator. Aceste componente pot sau nu pot fi incluse şi în alte proiecte, dar dacă le considerăm ca părţi componente numai în acest proiect, atunci ele contribuie la un cost unitar per tonă de capacitate mai mare decât media. De acea, în concluzie, costul unitar pare să fie ridicat pentru acest proiect, dar luând în considerarea condiţiile prezentate, criteriile de evaluare sunt satisfăcătoare (scor 3). Durabilitate Scor 4 Pe termen scurt şi mediu (5 ani) proiectul pare foarte promiţător şi pare să fie durabil luând în considerare legăturile contractuale bune pe care le are cu piaţa precum şi aşezarea geografică şi strategia de producţie. Firma are propria fermă de creştere a porcilor şi deţine o unitate pentru colectarea apelor reziduale şi pentru producerea energiei care oferă soluţii bune pentru protecţia mediului. DAR, aşa cum am menţionat dezvoltarea structurală pe termen lung va necesita unităţi mai mari cu capacităţi mai mari decât cele asigurate de acest proiect pentru a putea face faţa competiţiei vechilor membri ai UE. Evaluare generală scor 4 Firma este unul din marii furnizori de carne de porc pe piaţa Bucureştiului iar finanţarea SAPARD îi va permite întărirea acestei poziţii. Investiţia va avea efecte pozitive atât din punctul de vedere al costului unitar redus (RON/tonă de capacitate de sacrificare pe an) cât şi prin existenţa unei unităţi de tratament biologic al apelor reziduale care minimizează efectele asupra mediului. Proiectul prezintă de asemenea un efect de pârghie prin atragerea co-finanţării din străinătate, care altfel nu ar fi fost posibilă. Perspectivele pe piaţa cărnii sunt bune. Calitatea mărfurilor şi competitivitatea costului nutreţurilor îi oferă companiei o bună competitivitate pe piaţă. Beneficiarul are o viziune clară asupra pieţei ţintă, chiar dacă durabilitatea firmei şi a proiectului pe termen scurt sunt asigurate, firma va trebui să continue să investească pentru a-şi mări capacitatea de producţie de carne de porc, şi de sacrificare datorită faptului că firma va trebui să concureze cu companii mari din vechile state membre. Proiectul reprezintă un pas în direcţia cea bună DAR nu este scopul final.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 130

Page 132: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

5. Evaluarea pe termen mediu a Programului Acest capitol prezintă evaluarea de către evaluator a nivelului programului. Evaluarea este pregătită parţial pe baza rezultatelor derivate din capitolele 3 şi 4, parţial pe baza surselor de informare primare şi secundare adiţionale: din interviuri cu personalul administrativ, actorii implicaţi şi evaluările rapoartelor existente care descriu situaţia contextuală din România. Capitolul va oferi răspunsurile la întrebările de evaluare încrucişate. Capitolul este structurat în felul următor: Secţiunea 5.1 prezintă analiza financiară a programului, adică eficacitatea financiară. Secţiunile 5.2 până la 5.6 prezintă rezultatele privind criteriile de evaluare. Concluziile şi recomandările sunt prezentate în sumarul executiv.

5.1.

Măsura

Analiza financiară Această secţiune prezintă o analiză financiară a performanţei Programului SAPARD din România la 30 septembrie 2005. Agenţia SAPARD a oferit echipei de evaluare date amănunţite privind performanţa financiară a programului. Datele au fost prezentate la a IX-a întâlnire a Comitetului de Monitorizare în noiembrie 2005.

Tabelul 5.1 Bugetul şi absorbţia fondurilor financiare SAPARD, august 2002 – 30 septembrie 2005 (milioane €)

Total buget public de cheltuieli 2000-2006

Total buget public de cheltuieli 2000-2004

% total budget 2000-2005

Total cheltuieli de investiţii

eligibile, EUR

Total angajamente

publice 30 septembrie

2005, EUR

Contribuţie privată pentru

perioadă, EUR

Total angajamente publice în%din total buget public, 2000-2004

1.1 325,20 204,81 22,39 258.436.329 126.803.414 131.632.915 61,91

515,15* 443,53 48,48 477.069.563 107,56

3.1 260,88 157,44 17,21 98.932.315 49.466.157 49.466.157 31,42

3.4 150,32 92,17 10.08 45.600.843 22.800.345 22.800.497 24,74

4.1 21,05 12,56 1,37 967.950 7,71

4.2 5,83 4,31 0,46 1.722.500 40,00

Total 1.278,43 986,44* 100,00 402.969.489 678.829.931 203.899.571 74,20

2.1

Sursa: Calculaţii pe baza datelor furnizate de Agenţia SAPARD, septembrie 2005 Notă: Sursa pentru măsura 2.1 este AFA 2006 Eficacitatea financiară măsurată ca absorbţie a sprijinului financiar în relaţie cu alocările programului este relativ scăzută în acest stadiu al implementării programului. În medie,

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 131

Page 133: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

angajamentele acoperă doar 74,2 % din alocările pentru perioada programului 2000-2004 şi doar 53,6 % din alocările pentru întreaga perioadă a programului. Un motiv important al acestui fapt este desigur lansarea târzie a programului. Primele două măsuri legate de investiţii (1.1 şi 2.1) au fost deschise în iulie 2002, împreună cu măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”, în timp ce măsurile 3.1 şi 3.4 au fost deschise în decembrie 2003. Datorită acestui lucru, programul a întâmpinat dificultăţi în obţinerea unei mai mari eficacităţi financiare în anii anteriori. Totuşi, imaginea celor patru măsuri considerate este neomogenă. Resursele disponibile în cadrul măsurii 2.1 de infrastructură care au fost deschise în iulie 2002 au fost angajate foarte repede. Întreaga sumă pentru aceasta măsură pentru întreaga perioadă a programului a fost absorbită în câteva luni şi au fost realocate resurse suplimentare incluzând dobânzi din contul în Euro al Fondului Naţional pentru a acoperi cel puţin o parte a cererii. Totuşi un număr uriaş de proiecte au fost respinse datorită lipsei finanţării. Absorbţia mare a resurselor în cadrul măsurii 2.1 este datorată, pe de o parte, ratei de susţinere de 100% care nu necesită cofinanţare de la beneficiari, fiind autorităţi publice locale; pe de altă parte, cererii din zona rurală de a găsi resurse pe plan local pentru îmbunătăţirea infrastructurii (drumuri, aprovizionare cu apă, gestionarea apelor reziduale şi a deşeurilor). Susţinerea financiară SAPARD este foarte importantă pentru autorităţile locale pentru a rezolva cel puţin unele probleme cu care sunt confruntate în viaţa de zi cu zi din mediul rural. Eficacitatea financiară a celorlalte trei măsuri este – drept consecinţă – mai scăzută decât în cazul mediei programului. Pentru măsura 1.1 este de 61,91 % pentru perioada 2000-2004 şi doar 40 % pentru întreaga perioadă. Această măsură a fost de asemenea deschisă în iulie 2002 şi are acum mai mult de trei ani de implementare. Au fost aprobate în total 212 proiecte, şi până la 30 septembrie a fost absorbită suma de 126,8 milioane euro în susţinere publică. Pentru măsura 3.1, Investiţii în exploataţii agricole, deschisă în decembrie 2003, avem o situaţie serioasă similară. Rata angajamentelor este de 31,42 % pentru perioada 2000-2004 şi 19 % pentru întreaga perioadă a programului, iar pentru măsura 3.4 privind „Diversificarea” 24,74 % şi respectiv15,2 %. Ambele măsuri au deja 21 de luni de existenţă. Sunt aprobate în total 514 proiecte pe măsura 3.1 şi 403 proiecte pe măsura 3.4 reprezentând 49,5 milioane euro şi respectiv 22,8 milioane euro susţinere publică. Eficacitatea financiară scăzută a Măsurii 1.1 a fost subliniată în raportul de evaluare intermediară din martie 2004, şi acestei probleme i s-a acordat multă atenţie atât din partea autorităţii de management cât şi din partea conducerii de la Agenţia SAPARD. De asemenea această problemă a fost abordată în cadrul fiecărei întâlniri a comitetului de monitorizare, cea mai recentă fiind a noua întâlnire a comitetului care a avut loc în luna noiembrie. În această analiză financiară s-a pus accent pe provocările care urmează, iar posibilele soluţii sau instrumente relevante pentru creşterea eficacităţii financiare sunt prezentate în recomandările din cadrul sumarului executiv. În martie 2004 perioada rămasă din program era încă foarte mare – în acea perioadă – măsurile nou acreditate 3.1 şi 3.4 urmau să aibă şi ele ponderea lor în absorbţia fondurilor. Astăzi putem observa că absorbţia fondurilor de la aceste măsuri nu a rezolvat problema până acum.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 132

Page 134: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Cele doua măsuri privind instruirea profesională şi asistenţa tehnică suferă de asemenea de o absorbţie relativ scăzută a fondurilor, cu 8% şi respectiv 40 %. Cauzele sunt aici de natură internă şi instituţională, şi nu e vorba de lipsa capacităţii de informare în rândul beneficiarilor, deoarece AM este singurul beneficiar al acestor doua măsuri. Măsura 4.2 a fost acreditată în iulie 2002, iar 4.1 a fost acreditată în decembrie 2003. Provocările vis-a-vis de angajamentele rămase şi numărul de proiecte noi sunt prezentate în cele două tabele de mai jos.

Tabelul 5.2 Alocări 2000-2006, angajamente şi proiecte 2000-2004, număr estimat de proiecte pentru perioada rămasă din program

Mil. €

Măsura Susţinere

publică, alocări 2000-2006 mil. €

Susţinere publică angajată 30.09.05 mil. €

Număr de proiecte aprobate

Susţinere publică pe proiect

Susţinere publică rămasă mil. €

Număr estimativ de proiecte ce urmează a fi aprobate

1.1 325 126,8 212 0,6 198,2 330 3.1 261 49,5 514 0,1 211,5 2.115 3.4 150 22,8 403 0,06 127,2 2.120

Total 736 199,0 1,129 n.a 536,9 4.565 Sursa: Calcule pe baza datelor furnizate de Agenţia SAPARD Tabelul 5.2 indică alocările publice totale (buget) pentru perioada programului 2000-2006 pentru cele trei măsuri referitoare la investiţii şi total în cifre absolute. La sfârşitul lunii septembrie 2005 erau disponibile 736 milioane € şi fuseseră angajate 200 milioane €, prin care se cofinanţează 1.129 proiecte. Mai mult de 535 milioane € (536,9 milioane) urmează a fi angajate. Pe baza susţinerii publice a măsurii în prezent sunt necesare 4565 de proiecte care să beneficieze de alocările publice: 330 proiecte în cadrul Măsurii 1.1 şi 2.115 şi respectiv 2.120 pentru Măsura 3.1 şi 3.4. Aceasta reprezintă o provocare uriaşă. Am comparat în Tabelul 5.3 de mai jos absorbţia realizată până în prezent în condiţiile acestei provocări. Măsura 1.1 este operaţională de 37 de luni, a generat 212 proiecte, adică 5,8 proiecte pe lună în medie. Perioada rămasă din program este de 15 luni până la 1 ianuarie 2007, data previzionată a aderării la UE. Această perioadă relativ scurtă de timp necesită promovarea a 22 de proiecte/lună, în medie, pentru Măsura 1.1 şi 141 proiecte pentru fiecare dintre măsurile 3.1 şi 3.4..

Tabelul 5.3 Numărul mediu de proiecte pe lună, în trecut şi în viitor

Măsura

Sursa: Calcule proprii

Implementarea măsurii, număr de luni

Numărul mediu de proiecte/lună

Perioada rămasă din program, număr de luni

Număr mediu estimat de proiecte /lună ce urmează a fi aprobate

1.1 37 5,8 15 22 3.1 21 24,5 15 141 3.4 21 19,2 15 141

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 133

Page 135: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În timpul perioadei de implementare a programului am asistat în ultima vreme la o creştere a numărului mediu de aprobări de noi proiecte pe lună. Pentru toate cele trei măsuri numărul mediu creşte în 2005 în comparaţie cu anii anteriori, a se vedea tabelul de mai jos:

Tabelul 5.4 Numărul mediu de proiecte aprobate/lună Măsura 2002 medie

proiecte/lună 2003 medie proiecte/lună

2004 medie proiecte/lună

2005 medie proiecte/lună

1.1 6,8 5 4,8 8,6 3.1 n.a 2 22 31 3.4 n.a 6 15,6 17,5

Sursa: Calcule pe baza datelor furnizate de Agenţia SAPARD Pentru Măsura 1.1 aproape 9 proiecte sunt aprobate pe lună, iar evoluţia în decursul anului indică o tendinţă pozitivă, cu 16 şi 18 noi proiecte în mai şi iunie. În lunile de vară iulie şi august pe de altă parte situaţia a fost mult mai proastă, cu un singur proiect pe lună. Deşi iulie şi august au fost nişte luni mai puţin productive în anii anteriori, niciodată nu s-a mai înregistrat un număr atât de mic de proiecte, totuşi, tendinţele din lunile de la începutul verii, cu o cerere mare, ar putea să compenseze această situaţie. Totuşi, nivelul foarte înalt din mai şi iunie nu este încă suficient pentru a se atinge obiectivul de 22 proiecte pe lună în medie în ultimele 15 luni. Pentru Măsurile 3.1 şi 3.4 avem o provocare similară sau chiar mai serioasă. S-a observat în anul 2005 o medie de 31 proiecte pe lună pentru Măsura 3.1 şi 17,5 proiecte pentru Măsura 3.4. Tendinţa este de 40-45 proiecte pe lună pentru Măsura 3.1 cu o reducere in perioada verii la fel ca în cazul Măsurii 1.1, în timp ce tendinţa este de 30 – 40 proiecte pentru Măsura 3.4, cu o scădere pe perioada de vară. Deşi aceste cifre sunt promiţătoare în comparaţie cu anul anterior, ele nu sunt suficiente. Mai mult de 140 de proiecte sunt necesare pentru a atinge obiectivul financiar şi asigura o absorbţie totală a fondurilor SAPARD. Din octombrie până în decembrie la AS s-a primit un număr mare de solicitări de proiecte, aşa cum se observă în tabelul următor.

Tabelul 5.5 Număr de noi proiecte şi angajamente pe lună, octombrie - decembrie 2005 M 1.1 M.3.1 M.3.4 Total

Luni 2005 Proiecte

Mil. € public

Mil. € Total Proiecte

Mil. € public

Mil. € Total

Proiect

Mil. € public

Mil. € Total Proiecte

Mil. € public

Mil. € Total

Octombrie 6 5.9 40 11.9 48 7.1 13.8 3.1 6.1 94 16.1 31.8

Noiembrie 11 13.5 27 45 7.1 14.2 48 3.7 7.3 104 31.6 48.5

Decembrie 31 33.2 64 83 14.5 28.8 81 6.5 13.1 195 73.6 108.3

Total 48 52.6 105.3 176 28.7 56.8 169 13.3 26.5 393 121.3 188.6 Sursa: Calculaţii proprii pe baza datelor de la Agenţia SAPARD Aproape 400 de proiecte noi au fost aprobate în acest ultim trimestru al anului 2005, conducând la o absorbţie financiară suplimentară de 188 milioane € din care 121 milioane € (22 % ) sunt sprijin public din suma de 537 milioane care urma să fie utilizată până la 30 septembrie 2005. Deşi aceste cifre sunt foarte încurajatoare evaluate în lumina ratelor de absorbţie anterioare, cifrele sunt încă departe de a fi suficiente pentru depăşirea situaţiei menţionate mai înainte în termeni de număr de proiecte ca şi în termenii sprijinului financiar public rămas.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 134

Page 136: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Pe de altă parte, este încurajator faptul că progresul este realizat în primul rând datorită intensificării campaniilor de informare din vara şi toamna anului 2005, a se vedea evaluarea măsurii 4.2 în capitolul 3. Nu avem dovezi negru pe alb potrivit cărora campania de informare ca atare conduce la creşterea numărului de noi proiecte, dar informaţiile primite de la AS, MAPDR şi actorii implicaţi indică acest lucru. Dacă acest lucru este considerat ca o explicaţie corectă, subliniază performanţa scăzută a Programului de până acum. Mai mult s-ar fi putut realiza dacă un efort mai mare de informare ar fi fost realizat într-o etapă incipientă a implementării Programului prin măsura 4.2 şi indirect prin măsura 4.1, ambele măsuri cu o eficacitate financiară scăzută şi în consecinţă cu resurse disponibile abundente.

5.2.

5.2.1.

Relevanţă şi coerenţă Relevanţa şi coerenţa Programului depind de conţinutul cadrului Programului în comparaţie cu nevoile zonelor rurale, alte intervenţii şi dezvoltarea generală a contextului economic în care a fost implementat Programul. Pentru a evalua aceste aspecte, evaluatorul a realizat un număr de interviuri structurate cu actorii implicaţi în cadrul programului. Actorii implicaţi sunt membrii ai CM sau reprezintă instituţii care sunt membre ale CM. Obiectivele generale ale programului ce urmează a fi evaluate în relaţie cu coerenţa internă şi externă sunt:

a) Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol b) Menţinerea populaţiei rurale c) Implementarea acquis-ului comunitar

Relevanţă şi coerenţă internă Pe baza interviurilor cu un număr de actori implicaţi în cadrul Programului, evaluatorul a apreciat relevanţa măsurilor. Exista un consens general din partea actorilor implicaţi potrivit căruia obiectivele diferitelor măsuri de sprijin au o relevanţă deosebită în abordarea obiectivelor generale ale programului. Evaluarea măsurilor individuale confirmă aceste observaţii. Programul este considerat şi mai relevant întrucât vizează zonele sărace din România. Este şi mai relevant şi coerent în termenii integrării în structurile Uniunii Europene, deoarece sprijină România să se conformeze diferitelor cerinţe ale UE şi acquis-ului Comunitar. Relaţia între măsuri şi obiectivele definite a fost analizată în capitolul 3, concluzionându-se că aproape toate masurile acreditate ca şi cele neacreditate sunt relevante pentru atingerea obiectivelor globale şi specifice ale programului. Totuşi, unii dintre actorii implicaţi ar aprecia dacă s-ar fi pus un accent suplimentar pe mai multe măsuri de la începutul implementării programului. Această critică priveşte acreditarea întârziată a măsurilor 3.1 şi 3.4 şi în special a măsurii 4.1 privind instruirea profesională. Pe de altă parte, s-a afirmat de asemenea că măsura 2.1 ‘Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale’ este relevantă şi complementară pentru măsura de diversificare. Mai mult, planul curent al programului nu reflectă potenţialul existent de producţie ecologică deoarece această categorie se înscrie în măsura 3.4 de diversificare rurală şi nu este aplicată ca un criteriu general în măsurile suplimentare. În vederea avantajului comparativ al produselor ecologice

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 135

Page 137: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

din România, s-ar putea considera acordarea finanţării SAPARD marilor exploataţii agricole sau unităţilor de producţie de talie medie şi mică care ar dori să investească în producţia ecologică care satisface standardele UE. Între măsuri poate fi identificată o puternică coerenţă, totuşi poate mai mult un potenţial decât o coerenţă practică. Asigurarea coerenţei interne între măsuri a fost puternic accentuată de către autorităţile de implementare în perioada de pregătire a programului ; totuşi, datorită faptului că doar patru măsuri de susţinere au fost implementate şi că oferta de resurse a fost mai mare decât cererea, pentru toate măsurile cu excepţia măsurii 2.1, coerenţa între măsuri în realitate încă are nevoie să fie dezvăluită. Aceste lucruri fiind spuse, există în mod hotărât complementaritate şi coerenţă între cele patru măsuri implementate, pur şi simplu datorită orientării sectoriale şi geografice.

5.2.2.

5.3.

Programul a suferit continuu modificări în perioada de implementare, în sensul că criteriile de eligibilitate şi selecţie pentru fiecare din aceste măsuri au fost ajustate dacă au existat în ele efecte neintenţionate sau negative. Aceste ajustări au contribuit la îmbunătăţirea implementării programului şi au fost eliminate o serie de restricţii în cadrul programului. Noi apreciem măsurile întreprinse pentru ca AM şi CM să faciliteze aceste schimbări şi consolidarea ulterioară a noilor proceduri. Un efect secundar negativ a fost existenţa unor critici din partea beneficiarilor şi personalului de la AS că modificările operate în cadrul programului au făcut dificilă stabilirea unor rutine consolidate. Totuşi, suntem convinşi că efectele nete ale modificărilor programului au fost pozitive şi contribuie la relevanţa programului.

Relevanţă şi coerenţă externă Am descris în capitolul 2 contextul în care este implementat programul SAPARD, iar concluzia capitolului doi confirmă relevanţa externa a programului şi coerenţa cu alte politici de intervenţie la nivel naţional şi în UE. Această concluzie nu trebuie dezvoltată mai mult aici.

Eficacitate tehnică Volumul financiar al Programului este unul dintre cele mai mari în comparaţie cu alte ţări în curs de aderare sau nou aderate. Deci din această perspectivă şi observând că numai 8 % a fost aprobat, se poate concluziona ca există un nivel de activitate relativ scăzut în România, şi deci eficacitatea implementării programului este scăzută, după cum se poate observa din tabelul de mai jos.

Tabelul 5.6 Eficacitatea tehnică a programului, 30 septembrie 2005 Procent de respondenţi Măsura 1.1 Măsura 2.1 Măsura 3.1 Măsura 3.4 Total

Număr planificat de proiecte 1.900 700 11.000 7.000 20.600

Număr aprobat de proiecte 212 606 514 403 1,735

Procent (%) 11 87 5 6 8

Sursa: PNADR şi tabele de monitorizare Conform PNADR, mai mult de 20.000 de proiecte au fost anticipate în perioada programului. Până acum, au fost realizate 8% sau 1.735 proiecte. Evaluarea noastră este că obiectivele (ţintele) cuantificate sunt cu mult dincolo de ceea ce ar putea fi aşteptat din punct de vedere realist, ceea ce

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 136

Page 138: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

am comentat în capitolul 2 ca şi în relaţie cu evaluarea ex ante revizuită. Prin urmare, eficacitatea scăzută nu se datorează în exclusivitate absorbţiei scăzute a fondurilor din diferite motive, dar este cauzată de asemenea de obiectivele foarte înalte stabilite în PNADR. O planificare corectă a programului asigură o legătură adecvată între necesităţi, capacitatea de absorbţie, obiectivele cuantificate, costurile unitare ale proiectelor şi alocările financiare. Dacă nu se realizează acest lucru, se pot observa alocări neraţionale şi frustrări în rândul actorilor implicaţi, observându-se că alocările nu sunt cheltuite. Acest lucru trebuie evitat în perioada viitoare a Programului.

5.4. Efecte

Rezultatele şi impacturile create de către program în perioada de evaluare sunt în parte realizate în cadrul proiectelor susţinute financiar, în parte în programul general.

5.4.1.

Efectul zero Efectul zero al investiţiilor prin Programul SAPARD arată ce procent din investiţie ar fi făcut beneficiarul chiar şi fără finanţare SAPARD. Dacă beneficiarul nu ar fi investit nimic fără sprijin SAPARD, investiţia nu prezintă efect zero şi are o adiţionalitate de 100%. Cazul opus: beneficiarii vor face întreaga investiţie şi fără suport, şi în acest caz efectul zero este 50% şi este egal cu sprijinul primit. În majoritatea situaţiilor, investiţiile sunt investiţii compozite, în care caracterul investiţiilor (calitate, cantitate şi timp) vor fi dependente de sprijinul acordat. De aceea, multe dintre investiţii vor include un procent care ar fi fost investit indiferent de circumstanţe, şi jumătate din această sumă poate fi considerată efect zero datorită ratei de finanţare de 50%. Acest caracter compozit al investiţiilor face ca în practică să fie dificil să nu se obţină deloc efect zero, şi cea mai bună modalitate de a evalua efectul zero al Programului este să se compare calculele cu cele din programe similare din alte ţări. Am întrebat beneficiarii celor patru măsuri ce procent ar fi investit în orice circumstanţă şi rezultatele acestui sondaj sunt prezentate mai jos, în comparaţie cu sondaje similare din trei ţări nou aderate.

Tabelul 5.7 Investiţii şi fără finanţare, pe fiecare măsură, în România, Republica Cehă, Slovenia şi Slovacia

România

Investiţii fără SAPARD

Efect zero

Măsura Costul investiţiei,

mil. € Mil. € % Mil. € %

Republica

Cehă %

Slovenia

%

Slovacia

%

1.1 266.6 116 43.5 58 21.8 23.4 30.6 24.1 2.1 477.1 21 4.4 21 4.4 19.3 21.7 4.8 3.1 102.8 28 27.2 13.6 14 15.0 23.9 15.0 3.4 46.4 18 38.8 9 19.4 19.7 25.2 10.2

Sursa: Calculaţii proprii pe baza chestionarelor Efectul zero este calculat pe baza ratei de co-finanţare, respectiv 50% pentru toate măsurile cu excepţia Măsurii 2.1, unde este 100 %. Aşa cum am menţionat, am întrebat beneficiarii ce procent din investiţie ar fi realizat dacă nu ar fi primit finanţare SAPARD. Răspunsurile sunt extrapolate din rezultatele sondajelor la numărul total al beneficiarilor pentru fiecare măsură.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 137

Page 139: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În cadrul celor patru măsuri, în total au fost investite 892,9 mil. euro până la data de 30 septembrie 2005. Din această sumă, 183 mil. euro respectiv 20% pot fi considerate investiţii care s-ar fi realizat în orice condiţii. Din acestea, 102 mil. euro, în medie 11,4% poate fi considerat efect zero, cu variaţii mari de la o măsură la alta. Efectul zero pentru Măsura 1.1 este de 21.8 % (58 mil. euro) şi este egal cu efectul zero înregistrat în Republica Cehă şi Slovacia, în timp ce efectul zero pentru Măsura 2.1 de 4.4 % (21 mil. euro) este egal cu cel înregistrat în Slovacia şi este foarte scăzut comparativ cu celelalte măsuri din România ca şi cu măsura privind infrastructura din Republica Cehă şi Slovacia. Pentru Măsura 3.1 şi 3.4, efectul zero este 13,6% (14 mil. euro) şi 19,4% (9 mil. euro) similar cu cel înregistrat în Republica Cehă pe Măsura 3.1, şi de asemenea egal cu cel înregistrat în Slovacia. Per ansamblu, efectul zero al programului SAPARD în România este comparabil cu cel din alte ţări. Cifrele pentru cele patru măsuri nu sunt deloc alarmante. Pentru măsura 2.1, rezultatul este chiar foarte pozitiv ilustrând lipsa de finanţare publică a investiţiilor în infrastructură în zonele rurale ale României. Efectul zero de 21.8 % pentru Măsura 1.1 este în principal explicat prin faptul că multe din firmele care au obţinut finanţare pe această măsură sunt forţate să investească pentru a se conforma cu reglementările UE legate de acquis-ul comunitar. În acest sens, se aşteaptă ca efectul zero să aibă valoarea cea mai ridicată în cazul companiilor celor mai mari, şi mai mic sau chiar neglijabil în cazul firmelor mici. Calculele efectului zero pentru fiecare măsură prezentată mai sus se bazează pe media numărului total de proiecte aprobate pe fiecare măsură indiferent de mărimea firmei. Mai jos, prezentăm un tabel care ilustrează efectul zero distribuit pe patru grupuri de firme. Calculăm efectul zero factual pe baza răspunsurilor la chestionare şi comparăm aceste calcule cu efectul zero extrapolat, teoretic, pentru numărul de firme din cadrul fiecărui grup.

Tabelul 5.8 Efectul zero (milioane €), măsura 1.1, calculat pe baza mărimii firmei (număr de angajaţi)

> 300 angajaţi Mărimea firmei, număr de angajaţi

< 50 angajaţi 50–150 angajaţi 151–300angajaţi

14,0 mil. euro 9,3 mil. euro 6,3 mil. euro 8,5 mil. euro

Efect zero factual 13,2 mil. euro 9,2 mil. euro 6,1 mil. euro 9,5 mil. euro

Efectul zero teoretic pe baza mediei pe proiect

Sursa: calcule proprii pe baza chestionarelor Putem observa din calcule că efectul zero factual este mai mic în cazul firmelor mai mici decât cel rezultat din calculul mediu (-6%), şi este mai mare în cazul firmelor mai mari (+12%). Pentru grupul firmelor situate la mijloc, nu există diferenţă între valoarea factuală şi valoarea teoretică. Calculele confirmă că efectul zero este cel mai mare în cazul firmelor mari, şi cel mai mic pentru firmele mici, însă diferenţa este surprinzător de limitată.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 138

Page 140: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Concluzia analizei este că firmele mici din cadrul Măsurii 1.1 depind în mare măsură de finanţarea SAPARD, dar aceeaşi concluzie este valabilă şi pentru firmele mari. Nu avem indicaţii potrivit cărora tabloul ar fi diferit pentru alte măsuri.

5.4.2.

5.4.3.Măsura 3.1 şi măsura 3.4 vizează ambele pe locuitorii rurali, iar măsurile 1.1 şi 2.1 sunt considerate a avea un efect pozitiv privind stabilizarea populaţiei rurale datorită facilităţilor de infrastructură îmbunătăţită şi oportunităţii sporite de menţinere a locurilor de muncă sau de creare de noi locuri de muncă. Infrastructura rurală suficientă este un element crucial în menţinerea unei populaţii rurale vivace. Daca accesul la infrastructura de bază este absent, atunci locuitorul rural este stimulat să se mute la oraş, unde există accesul la aceste servicii mai facil. Această observaţie este susţinută de rezultatele chestionarelor şi de interviurile cu actorii implicaţi.

În ce măsură Programul a contribuit la ajustarea sectorului agricol şi a economiei rurale la standardele Comunitare şi la pregătirea acestora pentru implementarea Acquis-ului Comunitar? A contribuit Programul la iniţierea şi îmbunătăţirea implementării obiectivelor şi procedurilor PAC la nivel administrativ?

La nivel naţional, există indicaţii că România a făcut progrese considerabile în armonizarea legislaţiei sale cu Acquis-ul Comunitar în afară de transpunerea accelerată în legislaţia naţională. Referinţele în rândul actorilor implicaţi din cadrul Programului indică faptul că legislaţia care se conformează Acquis-ului este în mare măsura implementată, dar există încă, la fel ca în 2003, o lipsă considerabilă de capacitate instituţională pentru a o aplica. Intervievarea actorilor implicaţi, studiile de caz şi comentariile la chestionare confirmă acest lucru. Totuşi, din măsurile implementate, există dovezi considerabile potrivit cărora Acquis-ul comunitar şi legislaţia privind PAC sunt luate pe deplin în considerare în programul general. Din chestionarul trimis beneficiarilor în cadrul măsurii 1.1 şi 3.4 apare că toate investiţiile vizează îmbunătăţirea igienei şi calităţii produselor, ca şi a competitivităţii. Vedem de asemenea condiţii de lucru îmbunătăţite pentru lucrători, în timp ce bunăstarea îmbunătăţită a animalelor este mai puţin importantă, de asemenea datorită faptului că acest obiectiv nu este relevant pentru toţi beneficiarii. În Raportul pe 2004 privind România publicat de Comisia Europeană, se afirmă că ‘România a realizat progrese semnificative pentru a continua transpunerea acquis-ului agricol, veterinar şi fitosanitar şi a întărit capacitatea sa administrativă. Totuşi, capacităţile administrative generale şi capacităţile de aplicare a legii ar trebui şi mai mult întărite. O atenţie deosebită trebuie acordată întăririi Agenţiei SAPARD şi stabilirii elementelor necesare pentru funcţionarea IACS. Modernizarea planurilor pentru clădirile care nu întrunesc condiţiile sanitar-veterinare ar trebui introdusă fără întârziere. Acest lucru indică nevoia de întărire suplimentară a capacităţii instituţionale şi de instruire a personalului administrativ din Agenţia SAPARD la nivel local, regional şi central şi accentuează nevoia de sistem administrativ IT de asemenea în AS. Interviurile realizate cu personalul de la Agenţia SAPARD şi Ministerul Agriculturii vin în sprijinul acestei concluzii.

În ce măsură Programul a ajutat la stabilizarea populaţiei rurale?

Măsura 3.4 privind diversificarea vizează în mod direct dezvoltarea zonei rurale prin crearea şi menţinerea locurilor de muncă precum şi prin activităţi alternative care generează venit suplimentar. Prin urmare este un lucru pozitiv faptul că mai mult de două treimi din beneficiarii acestei măsuri consideră că proiectele au efect pozitiv asupra depopulării în regiune, ceea ce înseamnă că

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 139

Page 141: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

proiectele împiedică migrarea populaţiei sau cel puţin reduc fenomenul migrator în comparaţie cu situaţia care ar fi existat în absenţa sprijinului financiar. Acest lucru este un rezultat foarte pozitiv, deoarece mai puţin de 10% consideră că proiectele nu au nici un efect asupra depopulării. Împreună cu celelalte măsuri am observat efecte importante în termenii creării de noi locuri de muncă şi de menţinere a locurilor de muncă existente, ceea ce contribuie la stabilizarea populaţiei. Un efect direct este facilitarea noilor activităţi şi servicii în zonele rurale, în primul rând agroturismul, menţinând populaţia pe loc în zona rurală. Provocarea este dură, întrucât experienţele din ţările dezvoltate indică faptul că migraţia în afara zonelor rurale este greu de evitat. Un efect indirect important este semnalarea angajamentului public de a sprijini o dezvoltare pozitivă a zonelor rurale. Se observă că efectele obţinute până în prezent au îmbunătăţit nivelul de trai pe termen scurt şi pe termen lung, iar activităţile susţinute financiar vor acumula şi – luând în considerare efectele de sinergie - vor contribui la crearea unor zone rurale mai atractive. Pentru reducerea diferenţelor teritoriale ar putea să se aibă în vedere pentru perioada viitoare a programului eforturi suplimentare vizând impactul asupra zonelor rurale rămase în urmă în relaţie cu structura lor economică, a se vedea capitolul 6 pentru o discuţie asupra distribuţiei regionale a sprijinului financiar al programului până în prezent.

5.4.4.

5.4.5.

În ce măsură programul a contribuit la conservarea şi revitalizarea moştenirii rurale şi tradiţiilor culturale?

Nu există vreo evidenţă privind o asemenea contribuţie datorită lipsei de proiecte care să vizeze acest aspect în cadrul măsurii 3.4. Totuşi, pe baza prevederilor existente în cadrul diferitelor măsuri, programul va contribui în mod considerabil la conservarea moştenirii rurale şi a tradiţiilor culturale. În ceea ce priveşte revitalizarea acestora din urmă, există puţine indicaţii că a avut loc acest lucru, deoarece acestea nu au înregistrat o scădere considerabilă la scara similară înregistrată în zonele rurale din UE 15 drept consecinţă a politicilor PAC. Deoarece modernizarea şi mecanizarea agriculturii României vor înregistra progrese pe baza implementării programului, pot apărea în viitor nelinişti legate de posibila erodare treptată a moştenirii rurale şi a tradiţiilor culturale în vederea modernizării, fiind astfel necesară o « revitalizare » a acestora în viitor. Totuşi, deoarece aceşti factori deja au fost luaţi în considerare în program, efectele negative ale modernizării şi comercializării asupra moştenirii şi tradiţiilor pot fi reduse şi aceştia pot deveni parte a scheletului unei economii rurale sănătoase.

În ce măsura programul a condus la crearea/menţinerea oportunităţilor de ocupare a fortei de munca în zona rurală?

I-am întrebat pe beneficiari în legătură cu efectele pe care le au investiţiile asupra ocupării şi creării de locuri de muncă. Rezultatele prezentate în tabelul de mai jos reprezintă efectele asupra creării de locuri de muncă.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 140

Page 142: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 5.9 Locuri de muncă create pe măsuri şi în total Locuri de muncă Măsura 1.1 Măsura 2.1 Măsura 3.1 Măsura 3.4 Total

Locuri de muncă păstrate

8567 – 15000 1374 –7850 2163 – 4770 249 – 600 12353 – 28200

Femei 3726 – 6500 559 – 3200 431 – 950 123 – 300 4839 – 11000

Locuri de muncă directe cu timp întreg

3049 – 5300 621 – 3550 501 – 1104 484 – 1180 4655 – 11100

Femei 1572 – 2750 52 – 300 130 – 290 276 – 670 2030 – 4000

Locuri de muncă indirecte cu timp întreg

1256 – 2200 414 – 2370 214 – 470 133 – 325 2017 – 5400

Femei 582 – 1020 191 – 1090 63 – 140 71 – 171 907 – 2400

Total 12872 – 22500 2409 – 13770 2878 – 6350 866 – 2105 19025 – 45000

Femei 5880 – 10300 802 –4600 624 – 1400 470 - 1100 7776 – 17400

Sursa: Anchete pe bază de chestionare Am întrebat câte locuri de muncă vor fi menţinute, câte vor fi create ca locuri de muncă cu timp întreg ca o consecinţă directă a proiectelor şi câte locuri de muncă indirecte vor fi generate. Am întrebat de asemenea care este ponderea femeilor care ocupă locurile de muncă respective. Cifrele din stânga sub fiecare măsură şi sub total reprezintă numărul total de locuri de muncă din fiecare categorie inclusă în chestionarele returnate. Mai mult de 19.000 de locuri de muncă în total sunt generate ca efect al programului, din care 8.000 sunt locuri de muncă pentru femei. Dacă aceste cifre din răspunsurile beneficiarilor sunt extrapolate la numărul întreg al beneficiarilor şi nu numai la cei care răspund, avem cifre şi mai mari : aproximativ 45.000 locuri de muncă sunt create ca urmare a programului, din care 17.000 sunt locuri de muncă pentru femei. Pe baza celor menţionate mai sus, se poate concluziona ca programul a facilitat o dezvoltare deosebit de pozitivă în relaţie cu crearea şi menţinerea locurilor de muncă. Pe baza studiilor noastre de caz am putut evalua unele dintre proiecte mai în detaliu, şi am descoperit ca efectele privind ocuparea forţei de muncă, deşi reale pe termen scurt, s-ar putea dovedi prea optimiste, cel puţin pe termen mai lung. Câteva studii de caz indică o productivitate a muncii scăzută şi o economie de scară scăzută în comparaţie cu alte ţări. Prin urmare, efectele privind ocuparea s-ar putea să nu fie la fel de pozitive în termeni reali ca efectele din anchete şi din extrapolarea la întregul nivel al programului. În final, ar trebui să afirmăm că evaluatorul a observat un potenţial ridicat de susţinere a IMM-urilor, micro întreprinderilor şi unităţilor agricole, care pe termen scurt pot permite oportunităţi de ocupare şi pe termen lung pot da posibilitatea procesării produselor regionale. Acestea sunt importante pentru zona rurală nu numai în mod direct în termeni de noi locuri de muncă, etc., ci şi în termenii efectelor secundare cum ar fi veniturile alternative, dezvoltarea de noi mici afaceri, etc..

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 141

Page 143: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

5.4.6.

5.4.7.

5.4.8.

În ce măsură programul a facilitat / a promovat investiţiile străine în sectorul agricol/zonele rurale?

Conform Raportului Comisiei “Situaţia agriculturii în ţările candidate” pentru România din iulie 2002, investiţiile străine directe au fost inhibate de mai multe obstacole cum ar fi inflaţia ridicată, ratele ridicate ale dobânzii, obstacole birocratice şi modificări imprevizibile ale cadrului juridic incluzând impozitarea. Este evident că SAPARD creează baza unei cereri crescute de servicii şi inputuri, care ar putea fi satisfăcută de investiţiile internaţionale, în parteneriat cu partenerii locali. Potenţialul producţiei agricole este considerabil, în ciuda obstacolelor existente, pe care implementarea Programului SAPARD vizează să le înlăture. Producţia prognozată a sectorului agricol reprezintă un stimulent pentru investiţiile străine, iar un număr de investiţii bilaterale a avut deja loc. Am întrebat pe beneficiarii celor patru măsuri de investiţii unde îşi găsesc sursele de cofinanţare privată a investiţiilor şi cât de mare este ponderea pe care o obţin de la investitorii străini. Pentru măsura 1.1, doar 1,3 milioane € provin din alte surse cum ar fi investitorii străini. Pentru măsura 3.1 investitorii străini contribuie cu aproximativ 0,5 milioane €. Pentru măsura 3.4 ponderea este neglijabilă. În concluzie, investitorii străini nu au jucat un rol semnificativ în Programul SAPARD până în prezent.

În ce măsură programul a condus la îmbunătăţirea standardului de viaţă al populaţiei beneficiare?

În general populaţia rurală beneficiază de pe urma îmbunătăţirii infrastructurii, dar şi din sprijinirea industriilor locale. Deci există efecte secundare ale proiectelor sprijinite financiar. Aceasta percepţie este susţinută de răspunsurile la chestionare şi din interviurile cu actorii implicaţi, dând indicaţii clare că standardul de viaţă s-a îmbunătăţit sau cel puţin baza pentru aceasta îmbunătăţire a fost realizată. În special investiţiile din cadrul măsurii 2.1 sunt percepute a facilita această îmbunătăţire din punct de vedere infrastructural, în timp ce celelalte măsuri au contribuit cu creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor.

În ce grad măsurile sprijinite financiar au contribuit la diversificarea economiei rurale şi la îmbunătăţirea situaţiei pieţei în zonele rurale?

În primul rând măsura 3.4, care asigură diversificarea economiei rurale prin noi posibilităţi de afaceri, este cea care contribuie la o situaţie îmbunătăţită a pieţei, dar în general toate măsurile contribuie la acest lucru prin investiţii ca atare, şi prin utilizarea de resurse, produse şi servicii locale. 48 % din beneficiarii din cadrul măsurii 3.4 consideră că proiectele lor asigură un impact pozitiv asupra economiei locale, totuşi un număr relativ mare (24,3 % din respondenţi) au răspuns că nu există deloc un efect pozitiv asupra economiei locale. Doar 10% consideră că proiectul a condus la o cooperare crescută cu serviciile aferente din cadrul regiunii. Cea mai mare parte a proiectelor măsurii 3.4 este deţinută de turismul rural. Realizările acoperă în special modernizarea sau realizarea de noi clădiri cu locuri de cazare, restaurante şi zone de recreere. Nici un proiect nu a vizat dezvoltarea serviciilor, şi prin urmare nu sunt observabile efecte.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 142

Page 144: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În general considerăm că măsurile contribuie în mod pozitiv la diversificarea economiei rurale, deşi se pot observa de asemenea unele ezitări din partea beneficiarilor în sublinierea acestui lucru ca un efect important al proiectelor.

5.4.9. Care este impactul implementării programului asupra competitivităţii şi accesului sporit al produselor agroalimentare româneşti pe pieţele internaţionale?

Pe baza informaţiilor disponibile, se estimează că Programul are un efect benefic asupra dezvoltării potenţiale a industriei agroalimentare, şi deci asupra disponibilului de produse româneşti în special pe piaţa naţională. Acest lucru este de asemenea susţinut şi de rezultatele chestionarelor, unde 97% din beneficiarii sprijinului din cadrul măsurii 1.1 au anticipat o creştere a competitivităţii şi procente similare de beneficiari ai măsurilor 3.1 şi 3.4 au raportat creşteri ale veniturilor, productivităţii şi ai altor indicatori. Este foarte clar faptul că eficacitatea producţiei şi nu mai puţin a calităţii produselor este în mod pozitiv şi în mare măsură influenţată de sprijinul financiar al Programului. Totuşi, sectorul agroalimentar românesc are un potenţial considerabil şi avantaj comparativ care nu poate fi exploatat în viitorul apropiat până ce nu este creat un sector agricol competitiv pe baza asigurării infrastructurii adecvate în termenii transportului şi comunicaţiilor, nivelurilor de producţie, accesului la maşini şi filiere de marketing, care pot fi îmbunătăţite cu ajutorul investiţiilor SAPARD. Luând în considerare eficacitatea scăzută a implementării programului, impactul implementării programului nu este atât de mare cum s-a anticipat, dar potenţialul impactului este totuşi considerabil în următorii 2-3 ani. Prezentăm mai jos valoarea produselor şi serviciilor de origine româneasca achiziţionate prin investiţiile din cadrul programului.

Tabelul 5.10 Ponderea investiţiilor utilizate pentru produse şi servicii de origine românească, pe măsuri şi total Măsura 1.1 Măsura 2.1 Măsura 3.1 Măsura 3.4 Total

Procent mediu de bunuri şi servicii româneşti

28 62,6 21,4 72,6 48,3

Total investiţii, milioane €

258,5 477,1 99 45,6 880,2

Origine românească, milioane €

72,3 298,6 21,2 33,1 425,2

Sursa: Anchete pe baza chestionarelor În total 425 milioane € sunt utilizate pentru produse şi servicii de origine românească, ceea ce este considerat drept acceptabil.

5.5. Durabilitate În ceea ce priveste durabilitatea în primul rând a măsurilor şi apoi a Programului, o întrebare crucială este dacă activităţile sprijinite financiar contribuie la/sau schimbă în realitate comportamentul beneficiarilor, şi creează efecte durabile, sau dacă beneficiarii îşi schimbă comportamentul după perioada angajată de timp a activităţilor susţinute şi efectele se erodează? Este problematic să se emită o concluzie finală privind schimbarea comportamentului beneficiarilor

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 143

Page 145: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

şi efectele durabile, datorita faptului că multe proiecte au fost implementate numai recent. Totuşi, avem mai multe indicaţii că proiectele în general au generat rezultate durabile. Studiile de caz vin să confirme aceasta impresie. Din anchetă ştim de asemenea că beneficiarii în general se aşteaptă ca locurile de muncă create să fie durabile cel puţin 3 ani de acum încolo. Totuşi, considerăm de asemenea că durabilitatea ar putea fi cercetată din mai multe unghiuri. În ceea ce priveşte măsura 2.1, am arătat că există o lipsă de resurse pentru întreţinerea sistemelor de utilităţi înfiinţate. Efectul zero este foarte scăzut şi volumul de investiţii în cadrul programului SAPARD este atât de mare încât nu există suficiente resurse disponibile la nivel de buget local şi al municipalităţilor. Din alte măsuri observăm că unele proiecte au o productivitate a muncii relativ scăzută în termeni de unitate de output sau unitate de producţie pe lucrător în comparaţie cu nivelul productivităţii muncii în alte ţări. Pe termen lung există prin urmare o nevoie de noi investiţii pentru a creşte productivitatea muncii şi implicit creşterea competitivităţii. Evaluarea indică îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a comportamentului în legătură cu mediul înconjurător, conducând la o creştere a durabilităţii din punct de vedere al mediului înconjurător. Mai mult, dacă obiectivul programului este utilizarea fondurilor disponibile şi creşterea eficacităţii financiare, mai curând decât concentrarea atenţiei asupra rezultatelor şi impacturilor anticipate şi prin urmare aplicarea programului în mod strategic, atunci durabilitatea proiectelor asistate financiar, şi deci a programului, ar putea fi limitate. Este considerat important a sublinia acest lucru, deoarece în mod curent atenţia este îndreptată asupra asigurării utilizării fondurilor, în timp ce o mai mică atenţie este acordată rezultatelor şi impactului. Evaluatorul consideră că sistemul prezent de solicitări tip “primul venit - primul servit” nu permite selectarea acelor proiecte care reprezintă priorităţi politice, dar pe de altă parte înţelegem nevoia de a face operaţionale resursele disponibile. Durabilitatea programului este prin urmare vizată de asemenea prin implementarea problemelor de politică în selectarea proiectelor, care a fost identificată drept suboptimală până în prezent. În final, vom repeta un punct din evaluarea noastră anterioară încă relevant în lumina eficacităţii financiare scăzute. Programul conţine o serie de dileme, care în oarecare măsură reflectă factorii contextuali. La nivel general există o dilemă cu trei unghiuri între eficacitatea agricolă vs. dezvoltarea rurală vs. mediul înconjurător şi natură. Obiectivele programului conţin toţi cei trei piloni care fiecare reflectă necesităţile din România. Provocarea este atunci să se realizeze un program care să ia în considerare aceasta dilemă. La un nivel de implementare mai practică poate fi identificată altă dilemă. Pe de o parte există intenţia de a minimiza rata riscului (Fondul de garantare al statului, drept un exemplu) şi în acelaşi timp există intenţia de a creşte absorbţia fondurilor prin atragerea de beneficiari suplimentari. Nu se poate ignora faptul că există aici efecte secundare. În primul rând, prin creşterea capacităţii de absorbţie poate exista riscul de a lăsa deoparte procesul de restructurare a sectorului agricol, deoarece mulţi mici fermieri vor deveni eligibili pentru sprijin, ceea ce în cadrul unui proces de structurare agricolă nu poate fi considerat durabil pe termen lung. În plus, pot apărea de asemenea probleme legate de adiţionalitate şi prin urmare de potenţialul efectului zero, ceea ce din nou ar putea influenţa durabilitatea programului. Totuşi, concluzionăm că nevoile României rurale sunt atât de important de rezolvat în acest moment al dezvoltării acestei ţări, încât aceste riscuri legate de efectul zero şi efecte negative asupra procesului de restructurare trebuie acceptate.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 144

Page 146: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

6. Analiza regională Această secţiune se adresează următoarelor întrebări:

• Cum s-a susţinut volumul aşteptat de investiţii în cele 8 regiuni de dezvoltare din România?

• Dacă acest lucru nu s-a realizat până acum, care este motivul?

• Ce se poate face pentru a îmbunătăţi distribuţia regională a absorbţiei asistenţei financiare?

6.1. Regiunile Numele şi trăsăturile principale ale celor 8 regiuni sunt date în tabelul următor. Cu excepţia regiunii Bucureşti, regiunile sunt extrem de similare ca suprafaţă, dar există variaţii semnificative interregionale în ceea ce priveşte populaţia totală şi densitatea populaţiei. În special regiunile Nord-Est şi Sud au cu cel puţin jumătate de milion mai mulţi locuitori decât media, în timp ce regiunile Vest şi Bucureşti au cu cel puţin jumătate de milion sub medie.

Tabelul 6.1 Suprafaţa, populaţia si densitatea populaţiei în cele opt regiuni de dezvoltare din România Numărul

judeţelor Suprafaţa

(km²) Populaţia (mii

locuitori) Densitatea populaţiei

(locuitori/km²) 1. Nord-Est 6 36.850 3674 99,7 2. Sud-Est 6 35.762 2848 79,6 3. Sud 7 34.453 3379 98,1 4. Sud-Vest 5 29.212 2330 79,8 5. Vest 4 32.034 1958 61,1 6. Nord-Vest 6 34.159 2740 80,2 7. Centru 6 34.100 2523 74,0 8. Bucureşti 2 1.821 2226 1222,7 Sursa: PNADR 2005 şi Anuarul Statistic al României

6.1.1.

Distribuţia regională anticipată a absorbţiei asistenţei financiare SAPARD Variaţiile din cadrul nivelului absorbţiei fondurilor între diferitele regiuni ar trebui să corespundă variaţiilor din cadrul nevoilor de dezvoltare între regiuni. Măsurile şi submăsurile desigur vizează tipuri diferite de necesităţi şi indicatorii care sunt utilizaţi în această analiză pentru cuantificarea variaţiilor regionale la nivelul Măsurilor şi submăsurilor Programului sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 145

Page 147: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 6.2 Indicatorii variaţiilor regionale ale nevoilor de dezvoltare

Nivel

Indicatori ai variaţiilor regionale din cadrul nevoilor de dezvoltare

Program

Ponderea regională a terenului agricol Ponderea regională a ocupării în agricultură Ponderea regională a producţiei agricole totale (valoare) Ponderea regională a populaţiei rurale Ponderea regională a şomajului Ponderea regională a şomerilor care nu sunt plătiţi

Măsura 1.1 Prelucrarea alimentelor Submăsuri

Ponderea regională a producţiei agricole Ponderea regională a cărnii industrializate (în tone) Ponderea regională a laptelui industrializat (în litri)

Măsura 2.1 Infrastructura rurală Submăsură

Ponderea regională a drumurilor judeţene şi comunale care necesită modernizare Ponderea regională a localităţilor lipsite de sistem de canalizare publică Ponderea regională a localităţilor lipsite de sisteme publice de alimentare cu apă potabilă Ponderea regională a: Drumurilor care necesită modernizare Localităţilor fără sistem de canalizare Localităţilor fără reţea publică de alimentare cu apă

Măsura 3.1 Investiţii în exploataţii agricole Submăsuri

Ponderea regională a terenului agricol Ponderea regionala a ocupării în agricultură Ponderea regională a producţiei agricole totale Ponderea regională (în volum) a: Producţiei vegetale în câmp (în tone) Producţiei de lapte (litri)

Măsura 3.4. Diversificarea activităţii economice în zona rurală Submăsuri

Nivelul de dependenţă de ocuparea agricolă în cadrul regiunii (% din forţa de muncă ocupată) Nivelul şomajului în cadrul regiunii (rata şomajului) Ponderea regională a: Turismului rural Dependenţa regiunii de ocuparea agricolă

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 146

Page 148: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Alegerea indicatorilor a fost limitată de disponibilul de date. De exemplu, în absenţa datelor privind distribuţia regională a producţiei brute din industria alimentară, analiza trebuie să se bazeze pe un indicator substitut al producţiei brute agricole. Domeniul analizei la nivel de submăsură a fost limitat la acele submăsuri unde nivelul absorbţiei fondurilor a fost suficient pentru a se putea detaşa concluzii destul de sigure în legătură cu distribuţia regională. Submăsurile cu mai puţin de 25 de proiecte aprobate nu au fost incluse şi acest lucru a limitat domeniul analizei la două submăsuri în cadrul Măsurilor 1.1, 3.1 şi 4.1. Nu a fost posibil să se obţină o defalcare regională a asistenţei în cadrul submăsurilor Măsurii 2.1.

6.1.2. Metodologie Indicatorul utilizat pentru a exprima nivelul susţinerii SAPARD este „cheltuielile eligibile totale ale proiectului” aprobate până la sfârşitul lunii septembrie 2005. Ipoteza este următoarea: dacă ponderea nevoii de dezvoltare a regiunii este X% atunci ponderea regiunii în asistenţa SAPARD ar trebui să reprezinte de asemenea X% din volumul total al absorbţiei fondurilor. De exemplu, se propune că dacă ponderea unei regiuni în producţia naţională de lapte este de 10% atunci acea regiune ar trebui să obţină 10% din costurile totale eligibile aprobate în cadrul submăsurii. La nivel de submăsură se poate utiliza această metodă simplă cu un indicator. Totuşi, la nivel de măsură şi de program, este necesar să se utilizeze mai mult de un indicator pentru a calcula nivelul aşteptat de absorbţie a fondurilor. De exemplu, în cadrul Măsurii 3.1, ponderea regională a terenului agricol, ocuparea agricolă şi valoarea producţiei agricole sunt toţi indicatori valizi. Clasificarea lor în Tabelul 6.3 (în paranteze) ilustrează că ei au distribuţii regionale destul de diferite. În acest caz o combinaţie a tuturor celor trei variabile ar trebui utilizată pentru a indica nivelul nevoii de dezvoltare. O metodă bine testată şi uşor de folosit este să se dea un punctaj pentru fiecare variabilă şi să se exprime suma punctajelor regiunilor ca procent din punctajele totale. Acest procent este utilizat pentru a calcula valoarea cumulativă a asistenţei aprobate SAPARD care ar trebui alocată fiecărei regiuni. În cazul Măsurii 3.4 dependenţa intra-regională de ocuparea forţei de muncă în agricultură şi de ratele ocupării au fost utilizate pentru a indica nevoia de dezvoltare şi în acest caz punctajele au fost ponderate prin populaţia totală pentru a estima ponderea aşteptată.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 147

Page 149: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 148

6.2.

Sud Vest

Tabelul 6.3 Ponderea regională a terenului agricol, a ocupării în agricultură şi a valorii producţiei agricole Sursa: Anuarul Statistic al României

Regiune

% din terenul agricol

% din ocuparea în agricultură

% din valoarea producţiei agricole

Suma punctajelor

Punctaje regionale (% în total)

Nord-Est

14,5 (6)

25,7 (8)

17,7 (8)

22 20,3

Sud-Est 15,8 (7) 13,4 (5) 14,7 (5) 17 15,7

Sud 16,6 (8) 18,2 (7) 15,9 (7) 22 20,3

Sud-Vest 12,3 (2) 15,8 (6) 11,5 (3) 11 10,2

Vest 12,9 (4) 6,7 (2) 11,4 (2) 8 7,4

Nord-Vest 14,2 (5) 11,6 (4) 14,9 (6) 15 13,8

Centru 12,8 (3) 7,8 (3) 12,3 (4) 10 9,2

Bucureşti 0,8 (1) 1,2 (1) 0,46 (1) 3 2,7

Total 108 99,6

Rezultate Rezultatele analizei pentru întregul Program sunt prezentate pe scurt în Tabelul 6.4. Cifrele reprezintă suma (în mii euro) cu care investiţiile actuale aprobate se află sub (-) sau peste (+) ponderea aşteptată a regiunii şi suma exprimată ca % din cheltuielile eligibile totale angajate până la data de 30 septembrie 2005. Se va considera că metoda utilizată pentru a estima ponderea regională nu este ”ştiinţă exactă” şi că directorii de programe nu au la dispoziţie mijloace directe pentru a controla ponderea regională. Prin urmare se propune ca deviaţiile de la aşteptări care sunt cu 3% mai mici faţă de valoarea totală a investiţiei aprobate pentru acea măsură sau submăsură să nu fie considerate semnificative. Această cifră de 3% a fost aleasă în mod arbitrar şi este posibil să fie prea mică.

Tabelul 6.4 Deviaţii ale ponderii aşteptate (anticipate) pe regiuni în cadrul asistenţei SAPARD de la situaţia curentă

Aşteptări - Program actual

Nord-Est

Sud-est

Sud-Vest

Nord-Vest

Centru Bucureşti

mii Euro +28560 -5709 -13019 -2609 +7067 -50848 +37130 +172 % +3,1 -0,6 -1,4 -0,3 +0,7 -5,5 +4,0 +0,01

Distribuţia regională a valorii proiectelor finanţate de SAPARD (nivelul programului) este remarcabil de aproape de aşteptări. Doar două regiuni deviază cu mai mult de 3%, Nord-Est (+3,1%) şi Nord-Vest (-5,5%) şi Centru (+4,0%). Aceasta este o distribuţie geografică foarte

Page 150: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

satisfăcătoare şi o distribuţie regională mult mai echitabilă a asistenţei SAPARD decât cea obţinută în multe alte ţări în curs de aderare.

Tabelul 6.5 Deviaţii ale ponderii regionale în cadrul asistenţei pe Măsura 1.1 de la ponderea anticipată Măsura 1.1 (total) Submăsura Carne Submăsura Lapte Regiune mii Euro % mii Euro % mii Euro % Nord-Est

-12.957 -4,69

+4606

+8,10

- 13525

-10,01

Sud-Est +6303

+2,71

- 4567

-8,14

+ 9119 +6,74

Sud +13766

+5.0

- 4831

-8,61 +35803

+26,5

-14748 -5,35 +1,13

+7634

Vest -10676

-3,87

-1990

-3,54

-8566

-6,34

Nord-Vest -24 069 -2,90 -15,97

-8,72

-1628

-21587

Centru +28461

+10,31

+8088

+14,4

-10445

-7,73

Bucureşti +15024

+5,4

- 300

-0,53

-722

-0,53

Sud-Vest +634 +5,65

Totuşi, există deviaţii la fel de remarcabile de la aşteptări la nivel de măsură şi submăsură. Tabelul 6.5 indică faptul că Regiunea Nord-Vest a primit cu aproape 9% mai puţin faţă de investiţiile aşteptate în cadrul Măsurii 1.1 şi regiunea Centru a primit cu 10% mai mult. Gradul de deviaţie de la distribuţia regională anticipată este cel mai mare în cazul unităţilor de prelucrare a laptelui. Regiunea Sud primeşte cu mai mult de 25% faţă de aşteptări iar Regiunea Nord-Vest cu 15% mai puţin.

Tabelul 6.6 Deviaţii ale ponderii regionale în cadrul asistenţei pe Măsura 2.1 de la ponderea anticipată

Măsura 2.1 (total) Regiunea mii Euro % Nord-Est

+89310 +18,2

+69975 +14,25

Sud -1135

-0,23

Sud-Vest -13845

-2,87

Vest - 8102

-1,65

Nord-Vest -52,362

-10,66

Centru -70,167

-14,29

Bucureşti -17926

-3,65

Sud-Est

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 149

Page 151: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În cadrul Măsurii 2.1 regiunile Nord-Est şi Sud-Est au primit cu 18,2% şi respectiv 14,2% mai mult decât se aştepta iar regiunile Nord-Vest şi Centru cu 10,6% şi respectiv 14,l3 % mai puţin. În acest caz beneficiarii sunt autorităţile locale şi contribuţia sectorului public este aproape întotdeauna 100% din costul proiectului. Factorii care afectează aceste decizii de investiţii sunt prin urmare diferiţi de cei care afectează celelalte trei măsuri unde investitorii sunt în marea lor majoritate privaţi iar contribuţia sectorului public este doar de 50%. Regiunea Vest primeşte cu aproape 11% mai mult faţă de ponderea aşteptată în cadrul asistenţei pentru Măsura 3.1 iar Regiunea Sud-Est cu aproape 5% mai mult. Regiunile Nord-Est şi Sud-Vest primesc amândouă o pondere semnificativ mai mică. Această structură regională se repetă la nivel de submăsura dar este mai accentuată.

Tabelul 6.7 Deviaţii ale ponderii regionale anticipate în cadrul asistenţei pe Măsura 3.1 de la situaţia curentă

Măsura 3.1 (total) Submăsura: Culturi de câmp

Submăsura: Produse lactate

Regiune mii Euro % % mii Euro mii Euro % Nord-Est

-6887 -6.5

-6656

-10.78

+3488

+15.85

Sud-Est +5047

+4.82

+6458

+10.50

-1736

-7.89

Sud -772

-.73

+4801

+7.78

-1629

-7.4

Sud-vest -5661

-5.40

--2803

-4.54

-2137

-9.71

Vest +10863

+10.40

+5175

+8.38

+884

+4.00

Nord-Vest +113

+.10

-1601

-2.59

+287

+1.3

Centru -1755

-1.68

-5134

-8.32

+648

+2.94

Bucureşti -1152

-1.1

+46

+.07

+280

+1.27

Regiunea Sud-Est a fost exclusă din analiza din cadrul submăsurii turism a Măsurii 3.4 deoarece concentrarea mare a capacităţilor de cazare turistică din zonă s-a presupus că este legată de apropierea de Marea Neagră decât de turismul rural. Regiunea Centru primeşte în mod remarcabil cu 25% mai mult decât ponderea sa anticipată în cadrul Măsurii 3.4, iar Regiunea Nord-Est primeşte cu peste 8% mai puţin. Observând aceste deviaţii este de asemenea important să menţionăm că distribuţia regională a asistenţei SAPARD pentru proiectele de diversificare este mult mai uniformă decât în multe alte ţări şi acest lucru se aplică turismului rural precum şi altor forme de diversificare (creşterea albinelor, a melcilor, etc.).

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 150

Page 152: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 6.8 Deviaţii ale ponderii regionale în cadrul asistenţei pe Măsura 3.4 de la ponderea anticipată Măsura 3.4 (total) Submăsura: Turism

rural Submăsura: Alte diversificări

Regiunea mii Euro % miiEuro % mii Euro % Nord-Est

-5,1 -1123 -2,27

+ 2946

+7,53

-264

Sud-Est -314

-0,63

-77

-1,5

Sud -4000

-8,11

- 2553

-6,52

-581

-11,4

Sud-Vest -2689

-5,45

+70

+0,18

+304

+5,9

Vest -1281

-2,59

- 3075

-7,8

-116

-2,29

Nord-Vest -1964

+3,98

-1519

-3,85

-328

-6,4

Centru +12159

+24,6

+ 5530

+14,0

+799

+15,6

Bucureşti -4576

-9,28

-1884

-4,7+

+622

+12,4

6.2.1. Conturi regionale Regiunea Nord-Est are cel mai înalt nivel de nevoie de dezvoltare în cadrul fiecăreia din cele patru măsuri. Acest lucru este în parte o reflectare a faptului că ea este cea mai mare regiune în ceea ce priveşte numărul populaţiei şi suprafaţa, dar şi a situaţiei sale structurale. De exemplu, ea are cel mai înalt nivel al dependenţei de ocuparea forţei de muncă în agricultură (51%), cea mai mare proporţie de şomeri care nu primesc nici un ajutor sau alocaţie şi cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor. Faptul că, la nivel de Program, primeşte cu 3,1% mai mult decât reprezintă ponderea sa în cadrul sprijinului SAPARD este o realizare remarcabilă. În alte programe SAPARD, în foarte multe situaţii regiunile cele mai dezavantajate primesc cu mult mai puţin decât ponderea anticipată de sprijin financiar. În acelaşi timp, este clar că această performanţă globală a fost datorată nivelului mult mai ridicat decât nivelul anticipat al sprijinului financiar primit pentru îmbunătăţirea infrastructurii rurale; de fapt regiunea a primit cu 6,5% şi respectiv cu 4,69% mai puţine fonduri decât se aştepta pentru investiţii în cadrul fermelor şi respectiv în unităţile de procesare. PNADR consemnează ca regiunea Nord-Est are cea mai scăzută productivitate a muncii (cu 14,3% sub medie) şi cea mai scăzută înzestrare cu teren pe locuitor (0,56 ha pe locuitor) în 1995. Regiunea Sud-Est se află pe locul doi în ceea ce priveşte suprafaţa de teren agricol şi are o populaţie care este aproape egală cu media celorlalte regiuni. Se află pe locul 3 şi 4 în ceea ce priveşte ponderea producţiei agricole şi respectiv a populaţiei ocupate în agricultură. Are un grad de dependenţă mai mic decât media de ocupare a forţei de muncă în agricultură şi se află pe locul 4 în ceea ce priveşte PIB pe locuitor. Are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale necesităţii de îmbunătăţire a infrastructurii rurale, deşi 67,1% din totalul localităţilor nu sunt conectate la reţeaua de apă potabilă. Prin urmare este surprinzător să descoperim că a primit cu aproape 14,2% mai mult decât ponderea sa anticipată în cadrul investiţiilor de la Măsura 2.1. Regiunea Sud se află pe locul 3 în ceea ce priveşte suprafaţa de teren agricol şi pe locul 2 în ceea ce priveşte mărimea populaţiei. Se află pe locul 2 în ceea ce priveşte ponderea ocupării agricole şi a

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 151

Page 153: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

producţiei agricole. Nivelul dependenţei de ocuparea forţei de muncă în agricultură este de 41,6%, pe locul trei, iar PIB/locuitor se află tot pe locul 3, dar de data aceasta în partea de jos a listei. Se află pe locul 2 în capul listei în ceea ce priveşte necesitatea de îmbunătăţire a infrastructurii rurale. A primit o pondere mai mare decât cea aşteptată în investiţiile pentru prelucrarea laptelui şi cu aproximativ 8% mai puţin decât aşteptările în ceea ce priveşte investiţiile în diversificarea economică, dar per total ponderea sa se află aproape de nivelul scontat. Regiunea Sud-Vest se află pe locul 2 în josul listei în ceea ce priveşte suprafaţa şi populaţia. Se află pe locul 3 în capul listei în ceea ce priveşte ocuparea agricolă, dar pe locul 5 în ceea ce priveşte contribuţia sa la producţia agricolă. Se află pe locul 2 în ceea ce priveşte gradul de dependenţă de ocuparea forţei de muncă în agricultură şi are cel mai înalt nivel al şomajului. 87% din localităţi nu dispun de reţea publică de aprovizionare cu apă potabilă şi 97% nu au sistem public de canalizare. A primit mai puţin decât ponderea aşteptată a investiţiilor în cadrul tuturor măsurilor cu excepţia Măsurii 1.1. Regiunea Vest se afla pe locul 6 în ceea ce priveşte suprafaţa de teren agricol dar are cea mai mică populaţie şi densitate a populaţiei. Se află pe locul 2 în partea de jos a listei în ceea ce priveşte ocuparea în agricultură (6,7%) dar ponderea sa în producţia agricolă este de 11,4%. Are un nivel mai mic decât media dependenţei de ocuparea forţei de muncă în agricultură, şi se află pe locul 3 în ceea ce priveşte PIB pe locuitor. PNADR consemnează că regiunea Vest are cea mai ridicată productivitate a muncii (cu 27% peste medie) şi cea mai ridicată înzestrare cu pământ pe locuitor (0,94 ha pe locuitor). De asemenea, consemnează calitatea terenurilor, care este semnificativ mai bună în această regiune. Această regiune se află pe locul 2 în josul listei în ceea ce priveşte nevoia de investiţii în cadrul Măsurilor 1.1 şi 3.1 dar există un nivel înalt al necesităţii de îmbunătăţire a infrastructurii rurale. A primit cu peste 10% mai mult decât ponderea aşteptată a investiţiilor în afaceri agricole (Măsura 3.1) dar mai puţin decât aşteptările în infrastructura rurală şi diversificare. Regiunea Nord-Vest are o suprafaţă şi o populaţie care se situează aproape de media regiunilor. Ponderea sa în ocuparea agricolă este de 11,6% iar ponderea sa în producţia agricolă 14,9%. 33% din forţa de muncă este ocupată în agricultură iar regiunea se situează pe locul 3 în ceea ce priveşte PIB pe locuitor. Are cel mai înalt nivel de infrastructură rurală cu excepţia regiunii Bucureşti. A primit cu mult mai puţin decât ponderea aşteptată a investiţiilor pentru prelucrarea laptelui şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale. Regiunea Centru se situează pe locul 2 din josul listei în ceea ce priveşte densitatea populaţiei. E pe locul 3 din josul listei la ponderea ocupării agricole şi pe locul 2 din josul listei în ceea ce priveşte ponderea în producţia agricolă. E pe locul 2 în josul listei în ceea ce priveşte dependenţa de ocuparea în agricultură şi pe locul 2 în capul listei în ceea ce priveşte PIB pe locuitor. Totuşi, 81,3% din localităţi nu sunt racordate la reţeaua publică de apă potabilă şi 95% nu au sistem de canalizare. Cu excepţia situaţiei mai sus menţionate, prezentă în regiunea Sud-Est, deţine cea mai mare pondere în capacitatea de cazare pentru turişti. A primit cu 14% mai mult decât se aştepta în investiţiile în turismul rural dar din nefericire cu 14% mai puţin decât ponderea aşteptată în investiţiile în infrastructura rurală. A primit cu peste 10% mai mult decât era ponderea sa aşteptată în unităţile de prelucrare a alimentelor. Regiunea Bucureşti se distinge de toate celelalte, având o suprafaţă de teren mult mai mică, dar o populaţie comparabilă cu cea a altor regiuni şi prin urmare are o densitate mult mai mare a populaţiei (1222,7 locuitori/km²). Ponderea sa în ocuparea agricolă şi producţia agricolă este foarte

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 152

Page 154: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

scăzută (0,46% şi respectiv 1,2% ). Doar 1,6 % din forţa de muncă este ocupată în agricultură iar PIB pe locuitor este de cel puţin două ori faţă de cel al altor regiuni. Nevoia de îmbunătăţire a infrastructurii rurale este încă mare, totuşi (61% din locuinţe nu sunt racordate la reţeaua publică de aprovizionare cu apă). A primit cu 5% mai mult decât ponderea aşteptată in investiţiile pentru prelucrarea alimentelor şi cu 9% mai puţin decât ponderea aşteptată a investiţiilor în proiecte de diversificare.

6.2.2. Posibile explicaţii ale deviaţiilor de la ponderea regională anticipată ale investiţiilor asistate financiar de SAPARD

Esenţialmente este vorba aici de motivul pentru care distribuţia regională a absorbţiei fondurilor în cadrul diferitelor măsuri şi submăsuri se află peste sau sub nivelul aşteptat. La fel ca în evaluările intermediare ale SAPARD în alte ţări, ancheta bazată pe chestionare la beneficiarii Măsurii 3.1 indică faptul că e mai probabil ca activităţile agricole pe scară mare să absoarbă o mai mare parte a asistenţei financiare. De exemplu, doar 2,3% din beneficiarii Măsurii 3.1 lucrează cu timp parţial. 75% lucrează mai mult de 50 hectare şi 50% au angajat între 2 şi 10 lucrători cu timp întreg. Motivele acestei situaţii pot fi că marile ferme sunt mai capabile să obţină cofinanţare, dar şi că ele au mai multe contacte cu agenţiile guvernamentale şi alte surse de informare şi că ele au încrederea şi resursele necesare pentru a angaja un consultant care să le ofere asistenţă legată de pregătirea unei cereri. Prima explicaţie posibilă a deviaţiilor regionale de la ponderea aşteptată în cadrul asistenţei pe Măsura 3.1 este că ele sunt o reflectare a variaţiilor regionale ale mărimii întreprinderii şi fermei.

Tabelul 6.8 Distribuţia regională a fermelor care exploatează mai puţin de 5 hectare, între 5 şi 50 de hectare şi mai mult de 50 de hectare de teren

% din ferme

Nord-Est

Sud- Est

Sud Sud-Vest

Vest Nord-Vest

Centru

Bucureşti

< 5 ha

95,8

93,7

96,5

93,6

84,3

91,5

70,5

83,4

5-50 ha.

4,11

5,74

3,16

23,85

15,17

91,71

29,17

16,18

> 50 ha

0,19

0,56

0,34

0,25

0,53

0,21

0,33

0,42

Sursa: Recensământul agricol Proporţia mai mare de ferme care exploatează peste 50 ha în regiunile Vest şi Sud-Est poate explica parţial proporţia mult mai mare decât cea aşteptată din cadrul acestor regiuni. Invers, faptul că regiunile Nord-Est şi Sud-Vest au cel mai mic procent de ferme cu peste 50 ha poate explica performanţa lor mai slabă decât cea aşteptată. Este de asemenea posibil să se testeze aceasta ipoteză la nivelul submăsurii. Ancheta privind beneficiarii realizată sub formă de chestionar indică faptul că 72% din producătorii care au vaci de lapte deţin mai mult de 10 vaci.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 153

Page 155: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul de mai jos indică ponderea regională a exploataţiilor agricole în funcţie de numărul de vaci de lapte. Regiunea Nord-Est a primit cu 15% mai mult decât ponderea aşteptată din investiţiile în ferme de vaci de lapte, dar de fapt are cea mai scăzută proporţie de ferme cu peste 10 vaci. Totuşi, faptul că au o proporţie mai mică de ferme cu mai puţin de 10 vaci poate explica de ce regiunile Sud şi Sud-Vest au primit mai puţin decât ponderea lor aşteptată în cadrul investiţiilor.

Tabelul 6.9 Ponderea regională a exploataţiilor în funcţie de numărul de vaci de lapte pe care le deţin

Sursa: Anuarul Statistic al României

% din ferme

Nord-Est

Sud-Est

Sud Sud-Vest

Vest Nord-Vest

Centru Bucureşti

1-2 vaci 97,8 96,9 98,4 97,6 92,9 94,1 88,4 93,4

3-10 vaci 2,1 2,7 1,5 2,3 6,8 5,7 10,8 6,5

> 10 vaci 0,1 0,4 0,1 0,1 0,3 0,2 0,8 0,4

Este de asemenea posibil ca acolo unde există un grad mare de concentrare regională/specializare a unei anumite activităţi să existe un nivel mai mare al cererii de sprijin financiar SAPARD pentru activitatea respectivă. În acest caz testăm dacă variaţia regională a absorbţiei asistenţei financiare în cadrul submăsurii Culturi de câmp poate fi legată de concentrarea regională a agriculturii în teren arabil. Indicatorul utilizat este proporţia din suprafaţa agricolă totală a regiunii care este folosită pentru producţia de culturi arabile. Datele sunt prezentate în Tabelul 6.10.

Tabelul 6.10 Concentrarea regională a agriculturii în teren arabil (%)

Suprafaţa arabilă ca:

Nord-Est

Sud-Est

Sud Sud-Vest

Vest Nord-Vest

Centru Bucureşti

% din suprafaţa totală

64,6

78,2

80,6

69,4

57,5

48,4

40,6

60,6

Investiţii aşteptate în cadrul Măsurii 3.1.1, milioane €

-6656

+6458

+4801

-2803

+5175

-1601

-5134

+46

Sursa: Anuarul Statistic al României S-ar părea că există o relaţie între nivelul mai scăzut de concentrare în regiunile Centru şi Sud-Vest şi ponderea mai scăzută decât cea aşteptată a asistenţei financiare în cadrul Măsurii Culturi de câmp. Pe de altă parte, Regiunile Sud-Est şi Sud au un grad mai mare de concentrare a terenului arabil şi o pondere a asistenţei financiare mai mare decât ponderea aşteptată. Regiunea Vest este o excepţie, având un nivel de concentrare mediu spre scăzut dar o pondere semnificativ mai mare în

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 154

Page 156: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

cadrul asistenţei financiare. Totuşi, cunoscătorii situaţiei pe plan local ar confirma probabil că în cadrul Regiunii Vest există subregiuni cu o calitate foarte bună a solului care contribuie la un nivel înalt de concentrare al producţiei de grâu şi porumb. Acest lucru ilustrează că este necesară o cunoaştere amănunţită a situaţiei pe plan local/regional pentru a interpreta aceste variaţii regionale în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor SAPARD. Tabelul 6.11 ilustrează că există un grad mare de corelare între distribuţiile regionale ale absorbţiei asistenţei financiare în cadrul submăsurii 3.4.2 Asistenţă pentru turismul rural şi concentrarea regională a turismului rural.

Tabelul 6.11 Distribuţia regională a fermelor cu activităţi agroturistice şi a absorbţiei sprijinului financiar în cadrul măsurii Turism Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru Bucureşti

Număr de ferme cu activităţi de agroturism

212

195

124

138

265

253

361

12

Sprijin financiar anticipat-actual în cadrul M 3.4.2, mii euro

+3145

-2209

+70

-2590

-1519

+5510

-1884

Sursa: Recensământul agricol Caracteristica cea mai semnificativă este ponderea mult mai mare a asistenţei financiare în Regiunea Centru unde nivelul înalt de concentrare existent ar putea să fi contribuit la crearea unui corp de cunoştinţe solide şi la un nivel înalt de încredere în legătură cu această formă de diversificare. În relaţie cu deviaţiile foarte marcate de la ponderea anticipată a investiţiilor în cadrul Măsurii 2.1 trebuie să se ţină minte că cererea de sprijin financiar în cadrul acestei măsuri a depăşit rezerva de fonduri. Factorii care ar putea explica distribuţia regională ar putea reflecta preferinţa acordată zonelor defavorizate în selecţia cererilor care au succes. De exemplu într-unul din studiile de caz, primarul unei localităţi care beneficiază de asistenţă era convins că situaţia lor defavorizată a fost motivul pentru care cererea lor a avut succes. În timpul interviurilor cu actorii implicaţi, o persoană a spus că deşi nu poate să explice de ce unele regiuni par a fi primit mai mult sau mai puţin decât ponderea lor anticipată de sprijin financiar din asistenţa pe Măsura 2.1, el consideră că localităţile mai sărace/mai slab dezvoltate întotdeauna au mai puţine avantaje decât comunităţile mai bogate (mai puternice/mai influente), în afară de cazul în care se iau unele măsuri proactive care să asigure aceste comunităţi mai sărace cu cunoştinţe, asistenţă în planificarea proiectelor şi pregătirea cererilor la nivel local. Comunităţile au beneficiat într-adevăr de asistenţă tehnică gratuită pentru elaborarea proiectelor pentru măsura 2.1, dar e posibil să fi primit ajutor şi asistenţă în pregătirea cererilor şi completarea tuturor procedurilor formale necesare pentru demonstrarea eligibilităţii.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 155

Page 157: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În timpul anchetelor pe bază de chestionare s-a afirmat că unul dintre cele mai frecvente motive pentru care comunităţile nu au putut beneficia de sprijin a fost că nu au putut să îşi înregistreze dreptul lor de a realiza îmbunătăţiri ale facilităţilor respective. Pe scurt, într-o oarecare măsură este posibil să demonstrăm că ponderile regionale ale asistenţei SAPARD sunt legate de caracteristicile structurale ale regiunilor. Totuşi, pentru o analiză completă ar fi nevoie de mai multe date şi informaţii detaliate care se pot obţine la nivel local.

6.2.3. Concluzii şi recomandări Domeniul de acţiune al analizei a fost limitat la implementarea măsurilor şi submăsurilor unde a existat o absorbţie suficientă a fondurilor pentru a trage concluzii pertinente legate de distribuţia regională a investiţiilor susţinute financiar prin Programul SAPARD. Lipsa datelor pentru unii indicatori privind nevoia de dezvoltare a determinat înlocuirea acestora cu alţi indicatori (indicatori substitut) care e posibil să fie mai puţini siguri. Explicaţia diferenţelor regionale se limitează la datele disponibile. Analiza indică faptul ca absorbţia asistenţei financiare SAPARD a implicat acele zone care au cel mai mare potenţial de adaptare a economiilor rurale la piaţa unică. Acest lucru pare să se fi realizat fără o absorbţie excesivă a resurselor în detrimentul zonelor care au cea mai mare nevoie de resurse. Într-adevăr, faptul că regiunile cu cea mai mare nevoie de dezvoltare agricolă şi rurală au fost capabile să absoarbă ponderea lor aşteptată din investiţia SAPARD reprezintă o realizare pe care nu au putut să o obţină numeroase alte ţări. La nivelul Programului s-ar părea că toate regiunile cu excepţia a trei regiuni au obţinut ponderea aşteptată în cadrul investiţiei iar devierea în cazul celorlalte trei regiuni este relativ mică. Totuşi, acest aparent echilibru regional la nivelul Programului ascunde deviaţii semnificative de la nivelul aşteptat al investiţiilor la nivelul măsurilor şi submăsurilor specifice. Este aproape un principiu universal că adaptarea zonelor rurale la competiţia şi tendinţele globale necesită o abordare multisectorială care promovează în mod simultan competitivitatea, coeziunea socială, îmbunătăţirea calităţii mediului şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale. Regiunile care nu reuşesc să absoarbă partea lor de asistenţă în cadrul unei măsuri vor compromite de asemenea avantajele pe care le-ar putea avea de pe urma celorlalte măsuri. Cu datele limitate disponibile la nivel regional este posibil să arătăm că cel puţin o parte din devierile regiunilor de la partea lor din investiţie pot fi atribuite factorilor structurali cum ar fi mărimea activităţii economice şi gradului de concentrare din cadrul activităţii vizate. O absorbţie a asistenţei financiare la nivel regional mai scăzută decât se anticipează este într-adevăr altă dimensiune a problemei mai generale şi foarte urgente a absorbţiei asistenţei financiare mai scăzute decât se anticipează în cadrul mai multor măsuri. Ar trebui amintit că în relaţie cu măsurile 1.1, 3.1, şi 3.4 aceasta analiză a fost limitată la numărul foarte mic de submăsuri care au avut mai mult de 25 de cereri aprobate. Problema distribuţiei regionale nu ar trebui niciodată să abată atenţia de la problema mult mai urgentă a nivelului de absorbţie foarte scăzut pentru activităţi cum ar fi creşterea oilor sau alte sectoare a căror importanţă economică este în creştere. Personalul din cadrul BRIPS şi DADR precum şi actorii implicaţi la nivel regional ar trebui asistaţi în vederea realizării unei investigaţii riguroase privind cauzele majore ale incapacităţii acestora de

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 156

Page 158: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

a absorbi partea cuvenită din fondurile SAPARD. Aceasta ar trebui să includă investigarea cauzelor nivelului foarte scăzut de absorbţie a fondurilor în cadrul submăsurilor, de exemplu în cazul submăsurii creşterea ovinelor. Rezultatele acestui studiu ar trebui apoi utilizate prin diseminarea pro-activă a informaţiilor privind sprijinul SAPARD în rândul grupurilor specifice de potenţiali beneficiari, şi prin acţiuni specifice de asistenţă, de exemplu asigurarea de asistenţă cu titlu gratuit pentru pregătirea cererilor, planurilor de proiect şi a evaluărilor impactului asupra mediului înconjurător.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 157

Page 159: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

7. Evaluarea impactului de mediu

7.1. Introducere Evaluarea impactului de mediu (EIM) face parte din actualizarea evaluării intermediare şi sprijină obiectivele generale ale acestei evaluări generale în scopul creşterii responsabilităţii şi transparenţei şi îmbunătăţirii implementării programului. Instrucţiuni privind evaluarea impactului de mediu (EIM) al programului se pot regăsi în ghidul general şi specific intermediar al Programului SAPARD care a fost de asemenea utilizat în secţiunile anterioare ale raportului. De asemenea, instrucţiuni suplimentare pot fi găsite în Manualul Evaluării de Mediu a Planurilor de Dezvoltare Regională, precum şi în programele Uniunii Europene privind Fondurile Structurale. Împreună cu termenii de referinţă (TOR) şi acordurile cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, acestea stau la baza activităţii. Secţiunea EIM a evaluării va încerca în mod special să se adreseze întrebării încrucişate privind protecţia mediului în zonele rurale şi să contribuie la răspunsul oferit întrebărilor comune de evaluare legate de problemele mediului înconjurător. EIM urmăreşte prevederile Termenilor de referinţă pentru alocarea sarcinilor şi încearcă să contribuie la evaluarea generală a criteriilor referitoare la relevanţa, eficacitatea, eficienţa, utilitatea, durabilitatea şi calitatea programului. Evaluarea analizează în continuare rezultatele şi indicatorii legaţi de program. Respectarea standardelor europene – a Acquis-ului Comunitar – şi a obiectivelor fiecărei măsuri individuale va fi de asemenea analizată şi discutată. Există cerinţe oficiale pentru analiza de mediu, care se regăsesc în Regulamentul Consiliului nr. 2081/93, ca şi în ghidul şi manualul mai sus menţionate. Conform manualului, evaluarea de mediu trebuie să aibă loc atât la nivel de program cât şi în legătură cu fiecare măsură individuală. Obiectivul este evaluarea impactului asupra mediului în ceea ce priveşte contribuţia pozitivă la reducerea disparităţilor sau în ceea ce priveşte alte efecte pozitive sau negative asupra mediului. Această evaluare la nivelul programului şi la nivel de măsură face parte din planificarea dezvoltării rurale în România aşa cum se descrie în text. Manualul subliniază că indicatorii aferenţi programului trebuie să fie analizaţi prin evaluarea solidităţii lor şi a necesităţii de îmbunătăţire a acestora şi a măsurilor individuale pe baza consideraţiilor privind mediul înconjurător. Acest lucru se încearcă a se realiza în această secţiune. Secţiunea privind EIM se bazează pe prevederile legislaţiei UE şi legislaţiei naţionale privind mediul înconjurător, pe rapoarte, documente, rezultate ale monitorizării bazate pe interviuri, studii de caz, chestionare şi întrevederi cu beneficiarii. Regulamentele UE, transpuse în legislaţia naţională, se referă mai ales la EIM, directivele privind azotaţii, păsările şi habitatele, apele reziduale şi directivele IPPC. Abordarea metodologică este prezentată într-o secţiune generală, dar se poate menţiona aici faptul că au avut loc de asemenea interviuri cu reprezentanţi ai următoarelor instituţii: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţia SAPARD, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Centrul de Mediu Regional şi Agenţia de Protecţie a Mediului din judeţul Ilfov. Concluziile şi recomandările privind EIM au fost inserate pentru fiecare măsură individuală precum şi la nivel general la sfârşitul secţiunii. Principalele observaţii privind mediul înconjurător au fost de asemenea prezentate în secţiunea finală a acestei evaluări generale.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 158

Page 160: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

7.2. Situaţia prezentă şi evaluarea impactului de mediu Agricultura, prin activităţile sale specifice, a modificat peisajele de-a lungul secolelor. Acest lucru a dat naştere unui mediu semi-natural unic, cu o varietate de habitate şi specii. Evoluând de la subzistenţă la activităţi comerciale, agricultura şi silvicultura au avut drept obiectiv producţia, bazată pe disponibilul de resurse naturale, ceea ce a condus la presiuni crescute asupra mediului înconjurător. Progresul tehnologic şi nevoia de a maximiza rezultatele cu costuri cât mai scăzute au avut drept rezultate intensificarea agriculturii. Acest lucru contribuie în mod treptat la degradarea solului, a apei şi a aerului, şi reprezintă o ameninţare la adresa peisajului natural şi a biodiversităţii. Efecte similare au apărut ca rezultat al abandonului utilizării terenurilor agricole, datorită forţelor care acţionează în cadrul economiei. Toate aceste aspecte au condus la efecte negative asupra mediului înconjurător, relaţia între cauze şi efecte fiind prezentată în tabelul 7.1 de mai jos. Tabelul 7.1 Relaţia între agricultură şi mediu Cauza/Procesul Efectul asupra mediului înconjurătorUtilizarea inadecvată a resurselor de apă şi sol; distrugerea cadrului natural şi semi-natural

Epuizarea resurselor mediului înconjurător

Nitraţi şi alte reziduuri minerale; reziduuri de pesticide; salinitate; emisii de amoniac şi metan

Poluarea mediului înconjurător

Crearea şi conservarea peisajelor, habitatelor, a cadrului natural; conservarea diversităţii genetice în agricultură; utilizarea surselor de energie regenerabilă; utilizarea practicilor agricole prietenoase faţă de mediul înconjurător

Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător

Luând în considerare aceste aspecte, UE şi-a formulat atitudinea cu privire la efectele asupra mediului datorate activităţilor agricole în paralel cu necesităţile agricole ale omului, integrând preocupările agricole cu cele de mediu, în scopul creării unei agriculturi durabile cu funcţii productive, de mediu şi sociale. Drept rezultat, UE a inclus toate aceste aspecte în acquis-ul comunitar, în politicile şi programele sale. Datorită nevoii de a cunoaşte şi de a reglementa impactul asupra mediului, UE a elaborat o legislaţie şi proceduri generale şi specifice. Acestea oferă certitudinea că sunt identificate şi evaluate consecinţele proiectelor asupra mediului, înainte de acordarea autorizaţiei necesare. Principalele acte legislative privind EIM au fost aplicate prin Directiva EIM 85/337/CEE amendată de 97/11/CE, capitole speciale din cadrul acestor acte legislative vizând aspecte legate de agricultură şi mediu înconjurător. Pe de altă parte, procesul de aderare a Ţărilor din Centrul şi Estul Europei creează noi probleme legate de agricultură şi mediu. Practicile agricole reglementate în Uniune ajută ţările candidate (precum România) să se adapteze acquis-ului UE, luând în considerare faptul că multe zone din aceste ţări au o valoare naturală remarcabilă care ar putea fi ameninţată prin abandonul terenului agricol sau prin intensificarea nereglementată a agriculturii. În acest mod, nevoia de sprijin în domeniul agriculturii pentru ţările candidate a condus la iniţierea şi implementarea Programului SAPARD – pus în practică de Reglementarea CE 1268/1999, urmărind să contribuie la implementarea acquis-ului referitor la politica agricolă comună şi a

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 159

Page 161: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

politicilor aferente şi la rezolvarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a sectorului agricol în ţările candidate. Obiectivul Programului SAPARD în România legat de problemele de mediu este descris în continuare:

- satisfacerea standardelor UE în domeniul politicii agricole, siguranţei alimentelor şi protecţiei consumatorului, sănătăţii şi bunăstării animalelor, sănătăţii plantelor şi protecţiei mediului, precum şi implementarea programelor de protecţie a mediului care decurg din Directivele EIM ale CE, Directiva Azotaţilor, Directiva apei reziduale urbane, Directiva IPPC, Natura 2000, etc. - realizarea unei dezvoltări durabile a agriculturii şi a spaţiului rural prin modernizare, investiţii în infrastructură, dezvoltarea afacerilor, diversificare economică şi dezvoltarea resurselor umane.

Evaluarea Ex-ante, Analiza SWOT şi Evaluarea Intermediară a Programului în relaţie cu EIM Evaluarea Ex-Ante a Programului SAPARD (revizuită în 2003) a fost elaborată pe baza PNADR pregătit în anii anteriori, luându-se în considerare elementele tehnice şi instituţionale din acea perioadă. Evaluarea menţionează un număr de efecte pozitive ale Programului pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dar subliniază şi anumite dificultăţi, printre care pot fi amintite disponibilul limitat de date şi cunoştinţe legate de forţele şi procesele de antrenare. În comparaţie cu aspectele economiei agricole şi alimentare care s-au bucurat de cea mai mare pondere în analize, aspectele de agromediu şi EIM s-au bucurat de mult mai puţină atenţie, în parte datorită lipsei de date, analize şi rezultate ale evaluărilor anterioare. Evaluarea Ex-ante menţionează că informaţia prezentată este în mare măsură factuală, dar descrierile factorilor şi proceselor de antrenare sunt limitate. Se menţionează că eroziunea solului reprezintă cea mai serioasă problemă de mediu în România rurală, şi necesită detalii suplimentare. În final sunt descrise unele aspecte privind poluarea, fără a se da detalii asupra surselor sau cauzelor, în special privind contribuţia agriculturii la poluarea apei şi solului. Alte aspecte sunt legate de informaţiile insuficiente privind evoluţia în timp a poluării generale datorată activităţilor agricole. Ca o concluzie se afirmă că evaluarea situaţiei de agromediu, cât şi impactul pozitiv şi negativ al Programului asupra mediului este considerată ca fiind insuficientă şi necesită analize suplimentare şi îmbunătăţiri. Analiza SWOT a fost reconsiderată ca rezultat al comentariilor primite la rapoartele preliminare anterioare şi ca urmare a evaluării Ex-ante. În legătură cu resursele naturale, biodiversitatea existentă în România şi mărimea sectorului silvic sunt considerate a fi puncte tari/forte, dar condiţiile de mediu prezentate în acest subcapitol apar ca fiind inadecvate. De asemenea, există puţine date legate de EIM, iar forţele de acţiune care contribuie la dezvoltarea durabilă nu reies din analiza SWOT. Evaluarea intermediară a Programului SAPARD în legătură cu EIM şi preocupările legate de mediul înconjurător include o descriere scurtă a documentelor SAPARD anterioare, punându-se

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 160

Page 162: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

accent pe obiectivele, legislaţia şi strategiile în vigoare la acea dată în principal în UE, o atenţie mai scăzută fiind acordată Directivelor de Mediu transpuse şi implementate în legislaţia românească, şi include doar câteva date generale privitoare la procedurile EIM. Situaţia mediului înconjurător în evaluarea intermediară prezintă numai detalii schematice privind principalele elemente ale mediului în relaţie cu activităţile agricole şi zonele rurale, bazându-se doar pe date vechi şi limitate la momentul respectiv. Măsurile SAPARD descrise în contextul problemelor de mediu relevă unele impacturi potenţiale generale, mai detaliate pentru măsurile acreditate, punând mai puţin accent pe măsurile ce urmează a fi acreditate în viitor. Indicatorii de monitorizare ai mediului referitori la măsuri par a fi de asemenea generali, raportul exprimând necesitatea îmbunătăţirii indicatorilor specifici fiecărei măsuri.

7.3.

7.3.1.

Situaţia mediului înconjurător în relaţie cu agricultura şi mediul rural Informaţiile din acest capitol se bazează pe ultimele rapoarte privind situaţia mediului înconjurător (2002 – 2004), dar şi pe interviurile realizate cu personalul cheie din cadrul Ministerului Mediului, şi se referă în special la relaţia agricultură – mediu înconjurător. De asemenea, au fost incluse cele mai relevante aspecte privind relaţia mediu înconjurător-agricultură din Evaluarea Intermediară a Programului SAPARD. România se găseşte la intersecţia mai multor sisteme bio - geografice care îi conferă o poziţie de frunte în cadrul diversităţii ecologice a Europei. Activităţile antropogene au modificat peisajul şi ecologia acestuia timp de secole; totuşi, abia în a doua jumătate a secolului 20 s-au manifestat cele mai profunde efecte potenţial dăunătoare – unele dintre acestea rezultând din sectorul agricol.

Suprafaţa agricolă Figura: Suprafaţa agricolă a României (2003)

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 161

Page 163: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Agricultura reprezintă un sector economic major în România cu un procent de populaţie ocupată în acest sector de 30%; agricultura împreună cu sectorul forestier şi piscicol contribuia cu 11,7% la PIB în 2002, comparativ cu 21,8% în 1990. Suprafaţa agricolă a României acoperă 62,2% din suprafaţa totală, urmată de păduri (27,9%) şi ape şi alte suprafeţe inclusiv construcţii cu 9,8%. Din suprafaţa agricolă totală, aproximativ 63% este suprafaţă arabilă, restul aparţinând păşunilor (23%), fâneţelor (10%), viilor (1,8%) şi livezilor (1,7%) (date statistice din anul 2002). În ultimii ani s-a remarcat o uşoară scădere a suprafeţei agricole în beneficiul altor utilizări, mai ales păduri, grădini şi construcţii. Aceste cifre oferă o imagine privind mărimea impactului agriculturii asupra mediului, în termeni de suprafaţă şi populaţie implicată.

7.3.2. Calitatea mediului în legătură cu activităţile din agricultură Evoluţia relaţiei agricultură - mediu este dependentă în principal de evoluţia sectorului zootehnic şi de folosirea îngrăşămintelor; în ultimii ani s-a remarcat o uşoară scădere a numărului de animale, însoţită de scăderea utilizării de îngrăşăminte. Acest lucru are drept rezultat o scădere a impactului general al activităţilor agricole asupra mediului înconjurător. Programul SAPARD, prin măsurile sale, contribuie cu o pondere importantă la această tendinţă generală de îmbunătăţire a calităţii mediului, unele măsuri având un rezultat deosebit de satisfăcător. Figura: Evoluţia sectorului zootehnic şi a sectorului vegetal (1996-2002)

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 162

Page 164: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

7.3.3. Calitatea aerului În ceea ce priveşte calitatea aerului, începând cu anul 1990 emisiile de amoniac rezultate din activităţile agricole par a deţine o pondere importantă; chiar dacă au fost reduse cu peste 30%, mai sunt totuşi probleme locale cum ar fi funcţionarea intensivă a unor ferme mari de creştere a animalelor, care sunt considerate răspunzătoare de această problemă. De asemenea, activităţile agricole în general şi localităţile rurale în special ar putea fi luate în calcul ca o sursă de poluare a aerului chiar dacă încă din 1989 au scăzut în mod semnificativ emisiile de bioxid de carbon, metan şi oxid de azot care contribuie la efectul de seră. Figura: Emisii anuale de amoniac (1995-2002)

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 163

Page 165: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Figura: Emisii totale de gaz cu efect de seră (1989-2002)

7.3.4.

Calitatea apei În sectorul agricol, cauzele poluării surselor de apă sunt mai ales fermele zootehnice, depozitele de gunoi de grajd de la fermă, evacuarea apelor şi deşeurilor provenind de la întreprinderile de procesare a produselor agricole, fabricile de produse lactate, etc. În ceea ce priveşte poluarea difuză a apei, poluarea resurselor de apă de către ferme şi sate este o problemă frecventă. Aceasta se datorează în parte fermelor mici şi gospodăriilor individuale care cresc animale pe suprafeţe mici unde gunoiul de grajd care se acumulează şi urina care se infiltrează în pământ ajung în final să polueze apa din fântâni şi din cursurile de apă.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 164

Page 166: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Figura: Calitatea apei din râuri (2003)

Majoritatea hidro-structurilor suferă de contaminarea apei cu nitraţi, datorită spălării permanente a solului cu oxizi de azot din precipitaţiile atmosferice şi apa de irigaţii, altă cauză fiind reprezentată de apele de suprafaţă în care se deversează apele reziduale încărcate de nitriţi. De asemenea, a fost raportată poluarea din cauza îngrăşămintelor şi pesticidelor în locurile în care se practică o agricultură intensivă, chiar dacă în ultimii ani utilizarea îngrăşămintelor a scăzut uşor. Straturile acvifere contaminate în acest mod sunt doar insulare.

7.3.5.

Calitatea solului În ceea ce priveşte solul, eroziunea şi alunecările de teren afectează aproximativ 7 mil. ha în fiecare an şi se datorează atât factorilor naturali cât şi celor antropogeni. Factorii naturali cum ar fi eroziunea eoliană şi eroziunea solului sunt adesea exacerbaţi de activităţile de tăiere a pădurilor şi a lizierelor de arbori, de practicile agricole neadecvate, cum ar fi aratul în direcţia pantei şi compactarea şi formarea unei cruste dure în urma folosirii utilajelor agricole. Păşunatul excesiv a creat probleme în anumite zone specifice şi reprezintă o problemă gravă pe plan local.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 165

Page 167: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Figura: Evoluţia îngrăşămintelor chimice utilizate în agricultură (1986-2003)

Figura: Evoluţia pesticidelor utilizate în agricultură (1991-2003)

7.3.6.

Habitatele naturale, fauna şi flora sălbatică Legat de resursele naturale, biodiversitatea care există în România şi mărimea sectorului forestier sunt considerate un punct forte.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 166

Page 168: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Figura: Zonele protejate din România

Nevoia de protejare a peisajelor rurale a fost unanim recunoscută (IUCN/UNEP şi Consiliul Europei) iar menţinerea micilor ferme şi producători agricoli cu metodele lor tradiţionale de practicare a agriculturii este subliniată ca fiind importantă pentru activitatea de conservare a peisajului rural. Programul SAPARD prin Măsura 3.3 vizează această conservare a “peisajului”, totuşi trebuie recunoscut faptul că toate măsurile programului se bazează pe managementul durabil şi prin urmare toate cererile de proiecte ar trebui evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului şi ecologiei.

7.3.7. Aşezările rurale Aşezările rurale includ 13.089 sate şi 2.689 comune răspândite pe întreg teritoriul României. Ele se confruntă cu lipsa gravă a infrastructurii, în special infrastructura rutieră, aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizare, precum şi sistemele de încălzire/pregătire a hranei. Majoritatea dispun de puţine drumuri asfaltate; 3.000 dintre ele sunt racordate la reţeaua de apă potabilă şi doar aproximativ 450 au sisteme de canalizare cu sau fără tratarea apelor uzate. Această situaţie apare ca fiind inacceptabilă, în special în legătură cu standardele de sănătate publică şi cele privind mediul înconjurător, având de asemenea în vedere transpunerea în totalitate a directivelor CE în legislaţia din România şi necesitatea de a se conforma cu prevederile acestor reglementări. În acest mod, efectele negative ale aşezărilor rurale asupra mediului înconjurător par a fi importante, dar în realitate, datorită răspândirii localităţilor pe întreg teritoriul ţării, şi în comparaţie cu poluarea generată de mediul urban, acest impact nu este atât de important, prezentând o importanţă mai mare doar în câteva situaţii punctuale. În scopul rezolvării acestor probleme, printre multe altele, fondurile SAPARD oferă sprijin pentru implementarea activităţilor care au drept scop ferme şi activităţi de procesare „curate”, iar noile proiecte trebuie să demonstreze că materialele folosite sunt curate iar procesele poluante sunt îndepărtate într-o manieră sigură din punctul de vedere al condiţiilor de mediu. De asemenea, lansarea în curând a măsurilor privitoare la agricultura şi silvicultura ecologică apare a avea o importanţă deosebită în termenii îmbunătăţirii condiţiilor generale de mediu în relaţie cu

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 167

Page 169: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

agricultura. Întrebarea care se ridică este următoarea: de ce acestea nu au fost lansate mai înainte? În legătură cu aşezările rurale şi infrastructura acestora, Programul SAPARD are un rol foarte important, asigurând sprijinul necesar pentru finanţarea unor investiţii privind infrastructura rutieră şi aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizarea, care altfel nu ar fi realizate. Acestea contribuie foarte clar la îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate şi de mediu în zone specifice şi la implementarea acquis-ului de mediu, generând de asemenea modele de dezvoltare şi pentru alte localităţi din mediul rural. Evaluarea stării mediului în relaţie cu agricultura şi aşezările rurale ar putea fi monitorizată de un număr de indicatori cadru; unii dintre aceştia ar putea fi consideraţi importanţi pentru evaluarea Măsurilor SAPARD din punct de vedere al situaţiei mediului înconjurător; aici se includ: îngrăşămintele, pesticidele, utilizarea resurselor de apă, utilizarea şi conservarea terenurilor, calitatea solului, calitatea apei, emisiile de gaze cu efect de seră, biodiversitatea, habitatele sălbatice, peisajele agricole, managementul fermelor, aspecte socio-culturale. Alţi indicatori cadru referitori la mediu şi agricultură ar putea include: evoluţia culturilor, intensificare, specializarea sau concentrarea agriculturii, culturile nealimentare, agricultura organică, măsurile de agromediu, Natura 2000, silvicultura, schimbările climatice, ploile acide, peisajul, solul şi dezvoltarea rurală. Mulţi dintre aceşti indicatori au fost deja folosiţi în descrierea stării mediului în momentul în care au fost selectate elementele agricole în prezentarea stării mediului de mai sus.

7.4.

7.4.1.

Reglementările CE relevante pentru EIM Secţiunea următoare cuprinde o descriere pe scurt a EIM a CE, enumerând de asemenea şi alte directive şi reglementări importante în domeniul agro-mediului.

Reglementări CE privind EIM Evaluarea impactului proiectelor asupra mediului înconjurător a fost introdusă în anul 1995 când Comisia Europeană a aplicat Directiva EIM 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului înconjurător; aceasta a fost amendată în 1997 prin Directiva Consiliului 97/11/CE.

Procedura asigură identificarea şi evaluarea consecinţelor pe care le au proiectele în ceea ce priveşte mediul înconjurător înainte de acordarea autorizaţiei. Publicul îşi poate exprima de asemenea opinia sa iar rezultatele sunt luate în considerare în autorizarea unui proiect; publicul este ulterior informat în legătură cu decizia luată. Directivele EIM descriu ce categorie de proiecte trebuie să fie subiectul unei EIM, ce procedură trebuie urmată şi conţinutul evaluării. Pentru simplificarea procedurii, Directiva a împărţit proiectele în două anexe: Anexa I, şi Anexa II. Pentru Anexa I toate proiectele sunt supuse unei EIM, în timp ce pentru Anexa II fiecare stat membru sau ţară candidată are capacitatea să determine dacă este necesară o EIM, printr-o examinare a fiecărui caz în parte sau prin utilizarea unor praguri sau criterii pe care le stabilesc. Anexa I nu a inclus proiectele din agricultură, dar Anexa II a inclus un capitol specific privind agricultura pentru care fiecare stat trebuie să decidă dacă este necesară EIM.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 168

Page 170: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

România a transpus în totalitate (începând cu luna octombrie 2002) şi a început să implementeze (din ianuarie 2003) Directivele EIM ale CE.; procedurile de solicitare de fonduri pentru proiecte de la Programul SAPARD sunt aceleaşi ca pentru oricare alt proiect, şi în conformitate cu cerinţele CE. Acest proces este prezentat în paginile următoare. Evaluarea EIM aplicată Programului SAPARD subliniază faptul că EIM sprijină obiectivele generale ale evaluării globale pentru sporirea responsabilităţii şi a transparenţei, ca şi pentru îmbunătăţirea implementării Programului. EIM a programului încearcă mai ales să răspundă la întrebările încrucişate privind protecţia mediului în zonele rurale şi contribuie la găsirea de răspunsuri la întrebările de evaluare comune legate de problemele mediului înconjurător.

7.4.2.

Alte directive privind mediul înconjurător legate de Programul SAPARD Dezvoltarea Programului SAPARD s-a realizat cu respectarea deplină a Acquis-ului Comunitar de Mediu. Aşa cum se menţionează, un accent deosebit se pune pe următoarele reglementări:

− Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului înconjurător, amendată prin Directiva Consiliului 97/11/CE din 3 martie 1997 (Directive EIM);

− Directiva 91/676/CEE privind protecţia resurselor de apă împotriva poluării cauzate de nitraţii din agricultură (Directiva Nitraţi);

− Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice (Directiva Habitate);

− Directiva 79/49/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări); − Directiva 91/271/CEE (Directiva Apelor Reziduale Urbane); − Directiva 99/31/CE (Directiva Rampa de depozitare a deşeurilor) ; − Directiva 96/61/EC privind prevenirea şi combaterea integrată a poluării (Directiva IPPC); − Alte directive privind mediul în legătură cu activităţile din agricultură.

Ne referim mai ales la aceste reglementări atunci când vorbim de respectarea de către Programul SAPARD şi proiectele specifice a Acquis-ului Comunitar şi care sunt relevante pentru activităţile agricole şi în general activităţile de dezvoltare rurală. Evaluarea impactului de mediu se referă, în relaţie cu anumite reglementări, la prevenirea impactului negativ (ex. Directiva Nitraţi) iar în alte cazuri la impactul pozitiv şi la susţinerea unei implementări îmbunătăţite sau adaptarea reglementărilor (ex. Directiva Păsări şi Habitate). Toate aceste directive au fost în întregime transpuse în legislaţia românească şi sunt implementate în totalitate sau parţial. Pentru unele dintre ele care implică costuri mari, România a negociat perioade specifice de tranziţie pentru implementarea deplină. În acest sens, implementarea Programului SAPARD, prin măsurile sale specifice, va contribui la conformarea cu cerinţele specifice ale acestor directive, pentru deplina lor implementare.

Tabelul corespondenţelor între principalele directive CE şi legislaţia corespunzătoare din România, pentru fiecare măsură individuală a Programului SAPARD, este ataşat ca anexă la acest capitol.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 169

Page 171: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

7.4.3. Legislaţia românească privind EIM

În timpul dezvoltării şi implementării Programului SAPARD în România, prevederile legale pentru protecţia mediului au fost stabilite în Legea privind protecţia mediului înconjurător (Legea 137/1995), actualizată de mai multe ori. Aceasta prevede că orice proiect care are drept scop îmbunătăţirea unei noi facilităţi sau modificarea unei facilităţi deja existente necesită aprobarea unei EIM înainte de obţinerea “aprobării de funcţionare”, aceasta fiind emisă, în majoritatea cazurilor, de către Agenţiile de Protecţia Mediului. Procedurile EIM pentru proiectele SAPARD variază pe perioada dezvoltării şi implementării Programului (2000 – 2005).

Acordul de Mediu reglementat de Ordinul Ministrului 125/1996 Evaluarea intermediară a detaliat procedura EIM conform Ordinului Ministrului 125/1996. Procedura se aplică proiectelor SAPARD promovate la începutul implementării Programului. A reglementat EIM a proiectelor, iar pe baza sa au fost emise Acordurile de Mediu, dar totuşi nu a fost în întregime în conformitate cu prevederile Directivelor EIM ale CE. De aceea OM 125/1996 a fost abrogat la sfârşitul anului 2002.

Acordul de Mediu reglementat de HG 918/2002 şi OM 860/2002 Datorită calendarului de aderare al României, Directivele EIM CE au fost transpuse în întregime în legislaţia românească prin HG 918/2002, parţial actualizată prin HG 1705/2004. Ordinele Ministrului OM 860/2002 şi OM 863/2002 privind EIM implementează Directivele EIM ale Uniunii Europene, înlocuind fostele proceduri (OM 125/1996) şi intrând în vigoare la începutul anului 2003. Hotărârea Guvernului 918/2002 a stabilit procedura cadru pentru evaluarea impactului de mediu, cu scopul de a emite Acordul de Mediu pentru proiectele publice sau private care ar putea avea efect asupra mediului înconjurător prin natura lor, dimensiune şi localizare. OM 860/2002 reglementează aplicabilitatea şi competenţele în emiterea Acordului de Mediu, şi a realizat procedurile de clasificare în funcţie de impactul proiectelor asupra mediului, în linie cu prevederile Directivelor EIM ale CE. Astfel, proiectele care includ activităţi/instalaţii cu impact asupra mediului înconjurător, şi noile proiecte de investiţii sau modificările aduse celor existente, vor fi clasificate în funcţie de impactul lor asupra mediului înconjurător, după cum urmează:

− Activităţi cu impact nesemnificativ. Acestea includ activităţi rezidenţiale în locuinţe individuale, ca şi activităţi care nu necesită eliberarea unui permis de mediu în condiţiile prevederilor legale în vigoare. Pentru acest tip de activităţi acordul de mediu nu este necesar. Activităţi cu impact scăzut asupra mediului înconjurător. Aici sunt incluse cele menţionate în Anexa I.2 a procedurii şi pentru care, odată ce este încheiată clasificarea, se stabileşte că ele nu ar trebui să fie supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător. Asemenea activităţi necesită doar permisul de mediu înainte de funcţionare şi sunt supuse licenţierii de mediu simplificate.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 170

Page 172: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

− Activităţi şi/sau instalaţii cu impact semnificativ asupra mediului înconjurător. Acestea sunt cele menţionate în Anexa I.1 şi în Anexa I.2 a proceduri EIM, şi, după etapa de screening, trebuie supuse procedurii de evaluare a impactului de mediu. Pentru acest tip de noi proiecte de investiţii sau pentru modificarea celor existente, este obligatorie procedura acordului de mediu. Într-o etapă iniţială sunt clarificate detaliile documentaţiei ce urmează a fi întocmite, aceasta reprezentând baza pentru emiterea permisului de mediu, înainte de comisionarea facilităţii.

Procedura acordului de mediu se aplică tuturor proiectelor SAPARD. Evaluarea este realizată sub coordonarea şi în cadrul Agenţiilor Locale de Protecţie a Mediului (APM judeţene), exceptând proiectele care produc cea mai mare poluare şi care se referă la prevederea Directivei IPPC, care sunt evaluate sub coordonarea şi în cadrul Agenţiilor Regionale de Protecţie a Mediului (APM la nivel regional). Schema care consideră proiectele pe baza impactului acestora asupra mediului şi procedurile aferente pentru emiterea acordului de mediu este ataşată ca anexă la acest capitol. În relaţie cu proiectele agricole şi de infrastructură rurală promovate de Programul SAPARD, Anexa I.1 a OM 860/2002 a identificat acele proiecte pentru care EIM este obligatorie, după cum se poate vedea în Tabelul 7.2 de mai jos: Tabelul 7.2 Activităţile supuse evaluării EIM

Măsura SAPARD Activităţi şi/sau instalaţii cu impact semnificativ asupra mediului supuse EIM 1.1 1.2 2.1 2.2 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5

Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor, cu o capacitate cel puţin egală cu: - 750 locuri pentru scroafe - 3.000 locuri pentru creşterea purceilor de peste 30 kg

X

Instalaţii de creştere intensivă a păsărilor, cu o capacitate egală cu sau mai mare de: - 40.000 locuri pentru pui tip broiler

X

- 40.000 locuri pentru găini

Curăţarea suprafeţelor mai mari de 10 ha X Utilaje pentru sacrificarea animalelor cu o capacitate de a produce carcase de peste tone/zi;

X

Tratare şi procesare cu scopul de a produce produse alimentare din: - materii prime de origine animală (altele decât laptele) cu o capacitate de producţie mai mare de 75 tone/zi; - materii prime vegetale cu o capacitate de producţie de peste 300 tone/zi - tratarea şi procesarea laptelui, cantitatea de lapte primită depăşind 200 tone/zi

X

Instalaţii pentru evacuarea sau reciclarea carcaselor de animale şi a deşeurilor animale cu o capacitate de tratare de peste 10 tone/zi

X

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 171

Page 173: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În relaţie cu activităţile agricole şi proiectele de infrastructură rurală cu potenţial impact semnificativ asupra mediului înconjurător, promovate de Programul SAPARD, Anexa I.2 a OM 860/2002 a identificat acele activităţi pentru care trebuie să se decidă dacă este necesară EIM, după cum se poate vedea în Tabelul 7.3 de mai jos: Tabelul 7.3 Activităţi pentru care trebuie să se decidă efectuarea unei EIM

Măsura SAPARD Activităţi cu potenţial impact semnificativ asupra mediului pentru care trebuie să se decidă dacă este necesară EIM

1.1 1.2 2.1 2.2 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5

Restructurarea exploataţiilor rurale X X Utilizarea terenurilor necultivate sau a zonelor semi-naturale în scopul agriculturii intensive

X

Împădurirea terenurilor pe care nu au existat înainte păduri

X X

Despădurirea în scopul conversiei la alt tip de utilizare a terenurilor

X

Instalaţii intensive pentru animale, altele decât cele incluse în Anexa I.1

X

Crescătorii piscicole intensive şi piscicultură intensivă

X

Punerea în valoare a terenurilor necultivate, incluzând terenurile din zonele de coastă

X

- ambalarea şi conservarea produselor vegetale şi animale

X X

Utilaje pentru sacrificarea animalelor (proiecte neincluse în Anexa I.1)

X

Construirea de drumuri (proiecte neincluse în Anexa I.1)

X X

Lucrări de canalizare şi de combatere a efectelor inundaţiilor

X

Îndiguiri şi instalaţii cu scopul de a reţine apa şi a o păstra pe termen lung (proiecte neincluse în Anexa I.1)

X X

Apeducte la mare distanţă X X Uzine de tratare a apei uzate (proiecte neincluse în Anexa I.1)

X X X

Zone pentru evacuarea nămolului rezidual de la staţia de epurare a apelor uzate

X

Dezvoltarea unităţilor industrial-agricole

- producerea produselor lactate (cantităţi mai mici decât în Anexa I.1)

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 172

Page 174: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

7.5.

7.5.1.

La câteva luni după semnarea Protocolului, ca rezultat al modificării calendarului legislativ în domeniul legislaţiei privind mediul înconjurător al Guvernului României, MM a transpus şi implementat Directivele EIM ale Uniunii Europene în legislaţia românească, în principal prin HG 918/2002 şi OM 860/2003 menţionate mai înainte.

Evaluarea aranjamentelor instituţionale/administrative referitoare la EIM

Evaluarea aranjamentelor instituţionale/administrative cu privire la EIM În România, EIM cade în responsabilitatea autorităţilor de mediu, prin Ministerul Mediului şi APM-urile Naţionale, Regionale şi Locale, pe baza legislaţiei şi reglementărilor în vigoare, care respectă şi aplică prevederile Acquis-ului de mediu al Uniunii Europene. În relaţie cu SAPARD şi măsurile sale, structura administrativă aferentă EIM a fost proiectată de la începutul Programului în România. În acest mod, Agenţia SAPARD a colaborat îndeaproape cu Ministerul Mediului în aplicarea procedurilor legale existente pentru EIM, având drept rezultat realizarea de Protocoale de Colaborare specifice între cele două instituţii. De la înfiinţarea Agenţiei SAPARD în 2000 şi până la acreditarea şi implementarea primelor măsuri în anul 2002, a existat o structură specială pentru EIM, în acea perioadă aplicându-se Legea nr.137/1995 privind Mediul Înconjurător şi OM 125/1996 privind procedurile EIM. În 2002 au fost acreditate şi au început să fie implementate primele Măsuri SAPARD, urmate, ca aranjament instituţional, de negocierea şi semnarea primului Protocol între Agenţia SAPARD şi Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. Protocolul, semnat la 27.04.2002, a stabilit un calendar de lucru între cele două instituţii privitor la problemele SAPARD, precum şi unele detalii privind emiterea acordului de mediu pentru propunerile de proiect SAPARD.

Urmând aceste reglementări, APM locale sunt responsabile cu emiterea acordului de mediu pentru toate tipurile de proiecte SAPARD, cu excepţia acelor proiecte care se adresează Directivei IPPC, pentru care acordul de mediu trebuie emis de APM regionale. Începând cu data de 21.12.2004 a fost semnat un nou Protocol de Colaborare între cele două instituţii; acesta prezenta în detaliu modalitatea de aplicare a noilor proceduri EIM în vigoare, şi îndemna pe promotorii proiectelor SAPARD să colaboreze îndeaproape cu Agenţiile de Protecţia Mediului pentru ca proiectele lor să se conformeze Acquis-ului de mediu comunitar. Protocolul stabileşte ca acordul de mediu să stipuleze că proiectele propuse sunt în conformitate cu Acquis-ul de mediu al UE. Pe baza protocolului, Agenţia SAPARD trimite lunar la MM listele cu proiecte contractate, iar MM informează Agenţia SAPARD în legătură cu actualizarea legislaţiei şi cu eventualele probleme legate de mediul înconjurător la beneficiarii proiectelor SAPARD. Datorită transpunerii complete a Acquis-ului comunitar în legislaţia românească, şi pentru câteva noi aspecte procedurale privind mediul înconjurător care trebuie reglementate în relaţie cu Programul SAPARD, Agenţia SAPARD şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor au negociat şi semnat un nou Protocol de Colaborare, care a intrat în vigoare la 22.11.2005. Acesta se va aplica de asemenea noilor Măsuri SAPARD care vor fi acreditate în primăvara anului 2006. Figura de mai jos prezintă aranjamentele instituţionale şi legislative ale Programului SAPARD din România privitoare la relaţia agricultură – mediu înconjurător.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 173

Page 175: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Directiva EIM UE 85/337/EEC amendată de Directiva 97/11/CE

Legea 137/1995 – Legea Mediului Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006

Înfii

nţar

ea

Age

nţie

i SA

PAR

D

Acr

edita

rea

prim

elor

măs

uri

SAPA

RD

Măs

urile

1.1,

2.1

, 3.1

, 3.4

Acr

edita

rea

noilo

r măs

uri

SAPA

RD

Măs

urile

3.

3, 3

.5

HG 918/2002 privind Cadrul EIM, actualizată de HG 1705/2004

MO 125/1996 privind procedurile EIM MO 860/2002 privind Acordul Procedurii de Mediu şi MO 863/2002 asupra EIM în zonele de frontieră

Prot

ocol

ul p

rivi

nd

EIM

din

tre

A

g. S

APA

RD

şi

Min

. Med

iulu

i

Prot

ocol

ul p

rivi

nd

EIM

din

tre

A

g. S

APA

RD

şi

Min

. Med

iulu

i

Prot

ocol

ul p

rivi

nd

EIM

din

tre

A

g. S

APA

RD

şi

Min

. Med

iulu

i

7.5.2.

Evaluarea capacităţii administrative cu referire la EIM Repartizarea responsabilităţilor pentru implementarea prevederilor legale şi procedurale privind EIM, aşa cum s-a descris în secţiunea de mai sus, este total acoperită şi divizată în mod specific la nivel central, regional şi local între MAPDR, Agenţia SAPARD şi birourile sale regionale, şi Ministerul Mediului şi Agenţiile de Protecţie a Mediului. S-a constatat că administraţia în relaţie cu procedurile de mediu este conformă cu legislaţia şi procedurile în MAPDR, AS şi administraţia regională. Acest lucru priveşte de asemenea protocoalele descrise între MAPRD şi MM. Pentru o mai bună analiză a funcţionării efective a procesului EIM în relaţie cu SAPARD, au fost pregătite chestionare specifice, care au fost trimise angajaţilor de la sediul central al Agenţiei SAPARD şi BRIPS. Se vor prezenta în continuare rezultatele răspunsurilor primite în legătură cu EIM. Întrebare: Cât de calificat consideraţi că este personalul Agenţiei SAPARD sau BRIPS în legătură cu legislaţia de mediu şi procedurile EIM?

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 174

Page 176: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 7.4 Întrebare referitoare la calificarea privind mediul înconjurător cu referire la EIM Procent Nivel scăzut Mediu Avansat Expert Neaplicabil

Calificare privind mediul cu referire la EIM- Sediul central SAPARD

80,5 17,2 - - 2,0

Calificare privind mediul cu referire la EIM- BRIPS

7,9 44,5 30,0 7,0 7,0

Sursa: Chestionare pentru SAPARD – sediul central N=110, BRIPS N=219 În primul rând, trebuie reţinut faptul că acestea sunt cifrele care rezultă dintr-un chestionar adresat angajaţilor în cadrul administraţiei şi reflectă astfel opinia personală a acestora, şi nu reprezintă o analiză detaliată a calificărilor acestora. O metodă similară a fost utilizată în Slovenia şi Republica Cehă, unde au fost intervievaţi nu numai angajaţii direct implicaţi în sectorul de activitate legat de mediul înconjurător. După cum se poate observa în tabelul de mai sus, există o diferenţă semnificativă între Agenţia SAPARD, sediul central şi BRIPS în ceea ce priveşte competenţele legate de mediu şi EIM, aşa cum sunt ele considerate de către personalul acestor două instituţii. Competenţele sunt limitate la sediul central al Agenţiei, dar mult mai diferenţiate la BRIPS, unde 30% din respondenţi îşi definesc calificarea privind EIM la nivel avansat, iar 7% se definesc chiar ca fiind experţi în acest domeniu. Acest lucru în oarecare măsură reflectă necesităţile zilnice de calificare în raport cu sarcinile, unde contactul şi discuţiile zilnice privind EIM au loc la nivel regional. S-a putut percepe totuşi necesitatea de a asigura cel puţin câteva persoane la nivel central cu competenţe la nivel avansat şi de experţi. În general, răspunsurile demonstrează că o instruire continuă în domeniul mediului înconjurător, unde au loc mereu schimbări, precum şi actualizarea permanentă a legislaţiei ar putea fi importante pentru menţinerea unui nivel înalt de expertiză în cadrul instituţiilor. Întrebare: Cât de adecvată consideraţi că este instruirea privind EIM? Tabelul 7.5 Întrebare referitoare la gradul de instruire adecvat privind EIM Procent Da Nu Instruire adecvată privind EIM- Sediul central SAPARD 65,9 34,1 Instruire adecvată privind EIM – BRIPS 84,6 15,4 Sursa: Chestionare pentru SAPARD – sediul central N=82, BRIPS N=195 Această situaţie reflectă într-o oarecare măsură situaţia din tabelul anterior privind opinia în legătură cu competenţele personale legate de EIM. Procentul legat de o reacţie pozitivă este mai mare în BRIPS unde, conform răspunsurilor, există mai multe competenţe chiar la nivelul avansat şi expert. Din nou există indicaţia că instruirea în această relaţie ar trebui avută în vedere atunci când 34,1 % la sediul central consideră că instruirea în EIM nu este corespunzătoare. Întrebare: Beneficiaţi de instruire privind EIM?

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 175

Page 177: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 7.6 Întrebare privind instruirea primită în legătură cu EIM Procent Da No

Au beneficiat de instruire privind EIM- Sediul central SAPARD

11,3 88,7

Au beneficiat de instruire privind EIM – BRIPS 23,0 77,0 Sursa: Chestionare pentru SAPARD – sediul central N=82, BRIPS N=195 După cum se poate observa, numărul angajaţilor care au beneficiat de instruire privind EIM a fost limitat atât la nivel central cât şi regional. Cunoştinţele şi calificarea personalului privind EIM la nivel regional este percepută ca provenind din pregătirea profesională anterioară şi experienţa la locul de muncă. Întrebare: Cum consideraţi că este colaborarea între Ministerul Mediului şi APM-uri în ceea ce priveşte EIM? La această întrebare, 46,7 % din subiecţii din BRIPS consideră că au o bună colaborare în ceea ce priveşte coordonarea comună a EIM, în comparaţie cu numai 14 % care consideră colaborarea ca fiind dificilă sau foarte dificilă. La sediul central SAPARD, procentele sunt 34,1% (colaborarea este bună), 16,3 % consideră colaborarea ca fiind dificilă, iar 4,1 % consideră foarte dificilă colaborarea cu MM şi APM în ceea ce priveşte EIM. Se pare că există nevoia asigurării unei mai bune coordonări şi colaborări între personalul de la cele două ministere, care ar trebui considerată în context cu observaţiile privind administraţia Programului SAPARD (din secţiunea generală).

7.6. Răspunsuri la întrebarea încrucişată Întrebarea încrucişată inclusă în termenii de referinţă legată de evaluarea impactului asupra mediului este următoarea: “În ce măsură au contribuit măsurile asistate la protecţia mediului din zonele rurale?” Din descrierea procedurilor EIM, şi pregătirea şi implementarea Măsurilor individuale SAPARD, consideraţiile legate de problemele cheie de mediu şi utilizarea indicatorilor, se poate observa că sunt avute în vedere consideraţii privitoare la mediul înconjurător în toate etapele de planificare, implementare, monitorizare şi de revizuire a implementării programului. Implementarea în general este în conformitate cu Acquis-ul de mediu al UE şi cu transpunerea în legislaţia naţională şi implementarea acestor reglementări. Limitările observate în relaţie cu contribuţia la protecţia mediului sunt desigur legate de un număr de circumstanţe.

• În general multe măsuri vor spori şi intensifica producţia agricolă. Procedurile EIM sunt utilizate pentru limitarea acestor activităţi, dar în oarecare măsură impactul negativ al acestor activităţi asupra mediului va persista

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 176

Page 178: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

• S-a observat că un impact pozitiv rezultă din diversificarea producţiei, din susţinerea tratării deşeurilor şi a apei reziduale, din susţinerea practicilor agricole extensive.

• Unele măsuri cu un impact prognozat important asupra mediului urmează a fi iniţiate, acest lucru privind în special metodele de producţie agricolă menite să protejeze mediul înconjurător şi silvicultura.

• Numărul proiectelor promovate este în general scăzut în comparaţie cu necesităţile la nivel naţional, şi din punct de vedere al fiecărei măsuri. Sinergia cu schemele de susţinere naţională este totuşi un factor adiţional aici.

Răspunsul la întrebarea încrucişată indică faptul că măsurile contribuie într-o oarecare măsură la protecţia mediului şi a peisajului natural. Acest lucru se referă în special la sol, apă şi aer. Un impact suplimentar în relaţie cu protecţia naturii, peisajele, zonele împădurite şi agricultura prietenoasă faţă de mediul înconjurător poate fi prevăzut la implementarea noilor măsuri menţionate. Se aşteaptă o contribuţie nu numai pe termen scurt ci şi pe termen lung a Programului la problemele de mediu. Impactul deplin al programului urmează a fi observat atunci când vor fi acreditate măsurile suplimentare şi vor fi implementate proiectele specifice.

7.7.

7.7.1.

e specifice

Măsuri acreditate

Măsura 1.1 – Îmbunătăţirea prelucrării şi a marketingului produselor agricole şi piscicole Măsura vizează aspecte privind sortarea, depozitarea, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole şi piscicole, poziţia geografică şi transportul, echipamentele, precum şi diversificarea. În relaţie cu submăsurile specifice, lipsa de echipamente din industria alimentară influenţează mediul înconjurător, în special prin apele şi produsele reziduale. Tabelul următor include posibilul impact asupra mediului al implementării măsurii. Acesta trebuie considerat un exerciţiu pur teoretic, circumstanţele individuale din cadrul proiectelor pot schimba această imagine. Tabelul 7.7 Impactul Măsurii 1.1 asupra mediului înconjurător – Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole Potenţial impact asupra mediului

Obiectiv Comentarii

Negativ: - - Mixt: Eficienţă economică

îmbunătăţită şi modernizare Modernizarea produselor Îmbunătăţirea productivităţii,

profitabilităţii, şi a valorii adăugate nete

Sporirea producţiei ar putea fi un aspect negativ, posibila reducere a deşeurilor şi emisiilor un aspect pozitiv

Potenţial impact asupra mediului

Obiective specifice Comentarii

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 177

Page 179: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Pozitiv: Facilităţi crescute sanitar-veterinare şi de tratare a apelor reziduale

Noi maşini şi instalaţii pentru gestionarea deşeurilor

Reducerea emisiilor de apă reziduală şi a producerii de deşeuri

O mai bună utilizare a produselor secundare

Promovarea unor mijloace de producţie prietenoase faţă de mediul înconjurător

Reducerea emisiilor şi a producerii de deşeuri

“Întrebările legate de mediu” specifice măsurii care au fost incluse în chestionarele trimise beneficiarilor se referă în principal la următoarele: 1. În ce măsură susţinerea financiară a investiţiilor a contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor sanitare,

de sănătate şi bunăstare, conform standardelor UE? – şi - 2. În ce măsură susţinerea financiară a investiţiilor a contribuit la îmbunătăţirea managementului

apei reziduale şi a produselor reziduale şi la protecţia mediului? Rezultatele răspunsurilor sunt următoarele: Tabelul 7.8 Măsura în care investiţia are drept scop igiena şi calitatea produselor (Procentaj) În foarte mare

măsură În oarecare măsură Nu foarte mult Deloc Nu ştiu

Măsura în care investiţia are drept scop igiena şi calitatea produselor

89,7 9,2 0,6 0,6 0,0

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=178 Rezultatele din tabelul de mai sus indică faptul că o proporţie semnificativă a beneficiarilor consideră că investiţiile au avut un efect pozitiv asupra condiţiilor de igienă şi calităţii produselor. Rezultatul este mai mult sau mai puţin identic cu cel din evaluarea intermediară. Tabelul 7.9 Efectul investiţiilor susţinute financiar asupra mediului înconjurător

Procent Îmbunătăţire semnificativă

Îmbunătăţire limitată Nici o îmbunătăţire Nu ştiu

Efect asupra condiţiilor de lucru

64,3 21,6 11,7 2,3

81 16,4 0,9 1,7

Efect asupra gestionării deşeurilor

51,8 32,3 12,8 3,0

Impact asupra mediului rezultat din activitatea de producţie

73,4 20,1 4,1 2,4

Efect asupra managementului resurselor de apă

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=178

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 178

Page 180: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În legătură cu condiţiile de lucru şi impactul asupra mediului datorat activităţii de producţie, beneficiarii consideră că s-a obţinut în mare măsură o îmbunătăţire semnificativă. Pentru managementul resurselor de apă se observă aceeaşi atitudine pozitivă, totuşi oarecum mai limitată. În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, aproximativ jumătate din subiecţi sunt de părere că s-a obţinut o îmbunătăţire semnificativă şi 1/3 sunt de părere că s-a obţinut o îmbunătăţire limitată; doar un număr limitat de respondenţi consideră că nu s-a obţinut vreo îmbunătăţire în acest caz. Rezultatul indică faptul că investiţiile asistate financiar au un efect pozitiv asupra îmbunătăţirii condiţiilor de lucru pentru lucrători şi asupra managementului resurselor de apă, şi doar un efect redus sau nici un efect asupra îmbunătăţirii activităţii de gestionare a deşeurilor. Aceste cifre pot fi comparate cu cele din evaluarea intermediară, cu o tendinţă spre un impact pozitiv. Încrucişarea răspunsurilor primite de la respondenţi a fost realizată între costul total al investiţiei şi efectul asupra mediului cu referire la susţinere. Atunci când se încrucişează costul investiţiei şi respectiv efectele asupra managementului apei, gestionării deşeurilor şi impactul de mediu, se indică în general acelaşi efect pozitiv ca în tabelul de mai sus. În realitate, nu este posibil să se indice vreo diferenţă în legătură cu mărimea investiţiei. Alte întrebări referitoare la această măsură, adresate beneficiarilor, se referă la: Întrebare: Cum au contribuit investiţiile susţinute financiar la adoptarea standardelor sanitar-veterinare şi la o protecţie crescută a mediului înconjurător? Tabelul 7.10 Impactul investiţiilor susţinute financiar Procent În mare

măsură În măsură limitată

Nu foarte mult Deloc Nu ştiu

Contribuţie la adoptarea noilor standarde veterinare

80,5 11,8 3,6 3,6 0,6

Contribuţie la creşterea protecţiei mediului

69,9 25,9 1,8 1,8 0,6

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=178 Se poate observa că opinia beneficiarilor este că investiţiile au însemnat un impact pozitiv absolut în ceea ce priveşte adoptarea standardelor veterinare şi protecţia mediului înconjurător. Aceste rezultate sunt similare cu cele din evaluarea pe termen mediu, dar acum percepţia pozitivă este mai mare. Când se realizează încrucişarea între costul total al investiţiei şi protecţia sporită a mediului înconjurător, există o uşoară tendinţă de a considera că 50% din investiţiile de până la 10 milioane ROL în mare măsură contribuie la o protecţie crescută, şi în proporţie de 75% pentru investiţiile de peste 10 milioane ROL. Totuşi această concluzie se bazează pe cifre de valoare mică şi nu poate fi considerată semnificativă.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 179

Page 181: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Întrebare: Cum este considerată procedura EIM? Tabelul 7.11 Pregătirea unei evaluări a impactului de mediu

Procent Foarte adecvat Adecvat Inadecvat Nu ştiu

Pregătirea EIM 38,3 52,5 8,3 0,8

Sursa: Chestionare pentru M 1.1 N=178 După cum se poate observa, în ceea ce priveşte procedurile EIM, unii beneficiari consideră că complexitatea acestora şi durata lor sunt obositoare, iar perioada de timp până la emiterea Acordului de Mediu este prea lungă. Acest lucru ar putea fi inclus în procentul prezentat în tabelul de mai sus în coloana “inadecvat”.

7.7.2.

pecifice

Măsura 2.1: “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” Măsura are drept scop îmbunătăţirea infrastructurii rurale legată de drumuri şi poduri, rute de acces turistic, sisteme de aprovizionare cu apă potabilă şi un mai bun management al sistemelor de canalizare, prin investiţii în aceste domenii. Măsura este in prezent supusă schimbărilor datorită nevoii şi dorinţei de sprijinire a investiţiilor legate de prevenirea şi reducerea impactului inundaţiilor. În ceea ce priveşte mediul înconjurător, măsura contribuie la îmbunătăţirea calităţii mediului şi la diminuarea surselor de poluare, etc.. Următorul tabel include impactul posibil asupra mediului datorat implementării măsurii. Acest lucru trebuie considerat doar ca un exerciţiu teoretic; în cadrul proiectelor, circumstanţele individuale pot schimba această imagine. Tabelul 7.12 Impactul Măsurii 2.1 asupra mediului înconjurător Potenţial impact asupra mediului

Obiective s Comentariu

Negativ: Îmbunătăţirea drumurilor/construirea de drumuri

Grad crescut de perturbare şi posibila utilizare a zonelor naturale pentru construcţii

Mixt: Proporţie crescută de drumuri rurale şi căi de acces turistic care satisfac standardele acceptabile

Creşterea traficului cu impact negativ. Îmbunătăţirea standardelor şi a aspectelor legate de mediu ca punct pozitiv.

Pozitiv Număr crescut de sisteme de aprovizionare cu apă potabilă care satisfac standardele acceptabile Un mai bun management al sistemului de canalizare

Există în acest caz atât avantaje privind sănătatea cât şi legate de calitatea cadrului natural.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 180

Page 182: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În chestionarul adresat beneficiarilor proiectelor din cadrul Măsurii 2.1, următoarea întrebare este relevantă pentru evaluarea impactului de mediu şi pentru aspectele legate de mediul înconjurător: Întrebare: În ce măsura investiţiile au contribuit la îmbunătăţirea sănătăţii şi a condiţiilor de mediu la nivelul beneficiarilor? Tabelul 7.13 În ce măsură investiţiile finanţate au condus la îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate şi de mediu Procent Îmbunătăţire

semnificativă Îmbunătăţire

limitată Nici o

îmbunătăţire E mai rău

decât înainte de investiţie

Nu ştiu

Îmbunătăţirea generală a condiţiilor de mediu

79,8 17,0 - - 3,2

Gestionare îmbunătăţiră a deşeurilor 55,1 19,2 20,5 - 5,1 Un aspect mai atrăgător al peisajului 70,0 22,2 4,4 1,1 2,2 Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, a condiţiilor sanitare

89,8 10,2 - - -

Un mai bun management al resurselor de apă disponibile

68,7 16,9 9,6 - 4,8

Contribuţie la protecţia şi conservarea mediului în zonă

59,3 25,6 10,5 - 4,7

Sursa: Chestionare pentru M 2.1 N=106 Din tabel se poate observa că majoritatea beneficiarilor de proiect consideră că sprijinul SAPARD a contribuit la o îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor de mediu. Această viziune este în general aceeaşi pentru toţi parametrii – gestionarea deşeurilor, aspectul peisajului, condiţiile sanitare, şi managementul resurselor de apă. Apar oarecare diferenţe legate de tipul de proiect, care au propriul lor impact asupra mediului. Anumite proiecte vizează apa, de exemplu, iar opinia privind întrebările referitoare la “apă” este în acest caz mai relevantă. Când se realizează încrucişarea între opinia privind diferitele îmbunătăţiri şi costul total al investiţiei nu este posibil să se observe vreo diferenţă între proiectele cu costuri de investiţie mai mici sau mai mari. Acest lucru vizează opinia privind gestionarea deşeurilor, aspectul îmbunătăţit al peisajului, condiţiile de locuire şi sanitare, managementul resurselor de apă disponibile, protecţia si conservarea mediului înconjurător. Întrebare: Cât de adecvată consideraţi că este necesitatea pregătirii unei EIM pentru a primi sprijin financiar din partea SAPARD? Tabelul 7.14 Cât de adecvată consideraţi că este necesitatea unei EIM

Procent Foarte adecvată Adecvată Inadecvată Nu ştiu

Pregătirea unei evaluăria impactului de mediu

55,4 40,2 2,2 2,2

Sursa: Chestionare pentru M 2.1 N=106 După cum se poate observa din tabelul de mai sus, pregătirea unei evaluări a impactului asupra mediului este considerată foarte adecvată de mai mult de jumătate din beneficiari, iar 40,2 % consideră că aceasta este adecvată. Există, cu alte cuvinte, o susţinere semnificativă a relevanţei şi importanţei pregătirii acestei evaluări de către beneficiarii proiectelor, iar mulţi dintre aceştia sunt

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 181

Page 183: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

conştienţi că în acest mod există posibilitatea asigurării unui efect pozitiv adiţional în relaţie cu impactul asupra mediului al activităţilor proiectului. Atunci când se încrucişează costul investiţiei cu opinia privind oportunitatea unei EIM, variaţia pentru fiecare grup de investiţii este de 40-60%. Rezultatul demonstrează că nu este indicată vreo diferenţă legată de mărimea investiţiei şi opinia privind necesitatea unei EIM.

7.7.3.

Potenţial impact asupra mediului

Măsura 3.1: “Investiţii în exploataţiile agricole” Această măsură are drept scop promovarea investiţiilor la fermă în sectorul animal şi vegetal, pentru îmbunătăţirea construcţiilor agricole şi dotarea acestora cu noi echipamente şi maşini şi/sau animale sau plante din material genetic superior. Acestea ar trebui considerate “investiţii verzi” care limitează poluarea mediului. Tabelul următor include unele impacturi potenţiale negative asupra mediului, un amestec de impacturi potenţial pozitive şi negative, şi impacturi pozitive datorate implementării măsurii. Acesta trebuie considerat ca un exerciţiu teoretic; circumstanţele individuale ar putea avea o mai mare importanţă şi ar putea schimba această imagine. Tabelul 7.15 Impactul potenţial asupra mediului al Măsurii 3.1

Obiective specifice Comentarii Negativ: Creşterea venitului anual pe lucrător

agricol Intensificarea practicilor agricole ar putea avea un impact negativ crescut asupra mediului. Necesitatea conştientizării păstrării vechilor rase de animale. (Convenţia privind biodiversitatea)

Mixt: Specializare şi modernizare Intensificarea este considerată ca punct negativ, dar emisiile scăzute şi deşeuri mai puţine un punct pozitiv

Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru şi a bunăstării animalelor

Pozitiv: Creşterea standardelor de calitate şi igienă ale produselor Echipament mai eficient

Producerea de mai puţine deşeuri. Impact negativ redus asupra mediului

În ceea ce priveşte această măsură, două întrebări specifice sunt legate de mediul înconjurător: Întrebare: În ce măsură investiţiile susţinute financiar au contribuit la îmbunătăţirea bunăstării animalelor în conformitate cu standardele UE? şi Întrebare: În ce măsură investiţiile au promovat metodele ecologice de producţie şi protecţia mediului?

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 182

Page 184: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 7.16 În ce măsură investiţiile au condus la creşterea bunăstării animalelor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu Procent În mare

măsură In măsură limitată

Nu foarte mult

Deloc Nu ştiu

O creştere a standardelor de igienă a animalelor

60,5 8,6 1,2 21,0 8,6

O îmbunătăţire a condiţiilor de mediu

68,7 20,5 3,0 4,8 3,0

Sursa: Chestionare pentru M 3.1 N=246 Din tabel se poate observa că majoritatea beneficiarilor de proiecte consideră că susţinerea investiţiei a condus la o creştere a standardelor de igienă a animalelor şi la o îmbunătăţire a condiţiilor de mediu. Când se realizează încrucişarea între vârsta solicitanţilor şi opinia privind creşterea standardelor de igienă a animalelor şi îmbunătăţirea condiţiilor generale de mediu, nu se poate observa vreo diferenţă bazată pe diferenţele de vârstă. Se poate observa o foarte mică diferenţă atunci când solicitanţii mai tineri (sub 41 de ani) par a avea o opinie uşor mai pozitivă în ceea ce priveşte creşterea bunăstării animalelor şi îmbunătăţirea condiţiilor generale de mediu, dar diferenţa şi numărul de solicitanţi sunt prea mici pentru a considera acest lucru semnificativ. Atunci când se realizează încrucişarea între tipul de producţie şi creşterea standardelor de igienă aproape 100% consideră că proiectul a contribuit în mare măsură la creşterea standardelor de igienă a animalelor. Pentru producătorii din sectorul vegetal acest procent scade la sub 40%. Aceasta este o situaţie pozitivă şi ar fi trebuit să se anticipeze acest lucru. Întrebare: Cum a afectat investiţia sprijinită financiar mediul înconjurător, în relaţie cu activităţile specifice Tabelul 7.17 În ce măsură investiţiile susţinute financiar au afectat factorii de mediu prin activităţile specifice Procent Îmbunătăţire

semnificativă Îmbunătăţire limitată

Nici o îmbunătăţire

E mai rău decât înainte de investiţie

Nu ştiu

Impactul de mediu în relaţie cu poluarea aerului şi apei din activităţile agricole

67,6 18,6 7,6 - 6,2

63,5 23,0 5,4 0,7 7,4

Depozitarea şi împrăştierea gunoiului de grajd

53,6 14,4 20,6 - 11,3

Impactul de mediu în relaţie cu protejarea zonelor naturale din agricultură

Sursa: Chestionare pentru M 3.1 N=246 Din tabel se poate observa că majoritatea beneficiarilor de proiecte consideră că susţinerea financiară a investiţiei a condus la o îmbunătăţire semnificativă în ceea ce priveşte impactul asupra mediului (în legătură cu calitatea aerului, apei şi zonelor naturale). În ceea ce priveşte depozitarea şi împrăştierea gunoiului de grajd, tabelul indică un grad mai scăzut de îmbunătăţire, deşi aproximativ 50% indică totuşi o oarecare îmbunătăţire. Prin încrucişarea dintre vârsta solicitanţilor şi opinia privind impactul asupra mediului (poluarea apei, protecţia zonelor naturale şi depozitarea şi împrăştierea gunoiului de grajd), rezultă un tablou similar cu cel din tabelul de mai sus, indiferent de vârstă.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 183

Page 185: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Întrebare: Cât de adecvată este necesitatea de a pregăti o EIM pentru a primi asistenţă SAPARD în cadrul acestei măsuri? Tabelul 7.18 Cât de adecvată consideraţi că este realizarea unei EIM?

Procent Foarte adecvată Adecvată Inadecvată Nu ştiu

Pregătirea unei evaluăria impactului asupramediului

37,1 51,0 5,0 6,9

Sursa: Chestionare pentru M 3.1 N=179

7.7.4.

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, pregătirea unei EIM este percepută de către mai mult de ¾ din beneficiari ca fiind adecvată şi foarte adecvată. Spre comparaţie, doar o minoritate neglijabilă de respondenţi consideră inadecvată necesitatea efectuării unei EIM. Astfel, există un sprijin semnificativ acordat relevanţei şi importanţei EIM, mulţi dintre beneficiari fiind de acord că EIM ar putea contribui la asigurarea unui efect pozitiv al proiectelor lor în relaţia cu impactul asupra mediului înconjurător. Încrucişarea indică faptul că opinia rămâne neschimbată indiferent de profilul producţiei (vegetal sau animal). Dar situaţia din tabelul de mai sus se repetă, şi anume că marea majoritate a beneficiarilor consideră adecvată sau foarte adecvată necesitatea unei EIM.

Măsura 3.4 – Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative

Măsura are drept obiective operaţionale sprijinirea activităţilor agricole în mediul rural, susţinerea activităţii tinerilor şi femeilor, a activităţilor specifice turismului rural, a activităţilor de artizanat tradiţionale, a dezvoltării acvaculturii, a apiculturii, a creşterii broaştelor şi melcilor, a sericiculturii, a cultivării ciupercilor. Tabelul următor include posibilul impact asupra mediului pe care îl are implementarea măsurii. Acest lucru trebuie considerat doar un exerciţiu teoretic. În cadrul proiectelor, circumstanţele individuale ar putea schimba această imagine. Tabelul 7.19 Impactul Măsurii 3.4 asupra mediului înconjurător Potenţial impact asupra mediului

Obiective specifice Comentariu

Negativ: - - Mixt: Creşterea numărului de ferme care

adaugă valoare producţiei Creşterea numărului de ferme cu

activităţi turistice Creşterea numărului de ferme cu

activităţi meşteşugăreşti Pozitiv: -

Pentru toate obiectivele ar putea urma un impact negativ din cauza dezvoltării activităţilor la fermă. Dezvoltarea activităţilor de turism va contribui la creşterea conştientizării şi a activităţilor în legătură cu protecţia mediului şi a peisajului natural, dar trebuie să fie luat în considerare impactul negativ care rezultă din dezvoltarea turismului

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 184

Page 186: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În cadrul măsurii există posibilităţi de a lua în considerare promovarea ecoturismului şi a valorificării zonelor protejate prin activităţile de turism, având drept rezultat o posibilă protecţie sporită a mediului înconjurător şi a peisajului natural. În ceea ce priveşte această măsură, în evaluarea anterioară nu există întrebări specifice care să vizeze direct aspecte legate de mediul înconjurător. În chestionarele pregătite şi adresate beneficiarilor de proiecte, în cadrul Măsurii 3.4, următoarele întrebări sunt relevante pentru evaluarea impactului de mediu: Întrebare: În ce măsură proiectele sprijinite prin această măsură contribuie la protecţia mediului? Tabelul 7.20 În ce măsură proiectele asistate au contribuit la protecţia mediului Procent În mare

măsură În măsură limitată

Nu foarte mult

Deloc Nu ştiu

O schimbare pozitivă în ceea ce priveşte impactul asupra mediului

44,9 19,4 9,2 11,2 15,3

Sursa: Chestionare pentru M 3.4 N=176 Din tabel se poate observa că marea majoritate a beneficiarilor consideră că investiţia a condus la un efect pozitiv în ceea ce priveşte impactul asupra mediului. Încrucişarea indică faptul că această opinie pozitivă nu depinde de statutul afacerii (afacere familială, cooperativă, etc.) şi nici de mărimea investiţiei. O distribuţie relativ similară a răspunsurilor ca în tabelul de mai sus se poate obţine pe baza încrucişării. Când încrucişarea se realizează cu contribuţia măsurilor şi tipul de producţie susţinută financiar se obţine din nou o imagine similară. Întrebare: Cât de adecvată consideraţi că este necesitatea de a pregăti o EIM pentru a primi sprijin SAPARD în cadrul acestei măsuri? Tabelul 7.21 Cât de adecvată consideraţi că este necesitatea unei EIM în cadrul acestei măsuri?

Procent Foarte adecvată Adecvată Inadecvată Foarte inadecvată

Nu ştiu

Pregătirea unei evaluări a impactului de mediu

36,1 43,7 9,5 2,5 8,2

Sursa: Chestionare pentru M 3.4 N=176 După cum se poate observa din tabelul de mai sus, necesitatea de a pregăti o EIM şi procedurile de emitere a Autorizaţiei de Mediu pentru proiectele specifice măsurii sunt percepute ca fiind adecvate şi foarte adecvate de către mai mult de ¾ din respondenţi. Astfel, apare o puternică susţinere a relevanţei pregătirii acestei evaluări, precum şi o conştientizare crescută a faptului că EIM ar putea asigura un efect pozitiv în relaţie cu impactul asupra mediului. De asemenea, aproximativ 13% din respondenţi consideră că EIM şi procedurile specifice sunt inadecvate pentru ei, şi constituie un obstacol în aprobarea rapidă a propunerii de finanţare. Atunci când se realizează încrucişarea, nu se

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 185

Page 187: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

observă vreo modificare a acestei distribuţii atunci când se examinează relaţia între opinia privind oportunitatea EIM şi producţia principală.

7.8. În ghidul de evaluare SAPARD se face referire la indicatori de output, rezultat şi impact, care ar trebui să reprezinte o parte a evaluării continue a programului legată de outputuri, rezultate şi impact. Aceştia sunt descrişi în relaţie cu Măsurile din PNADR revizuit (iulie 2005).

Indicatori şi măsuri

Indicatorii de output măsoară şi monitorizează produsul diferitelor activităţi realizate. Ei sunt legaţi de obiectivele operaţionale ale Programului. Indicatorii de rezultat sunt de asemenea legaţi de obiectivele specifice ale măsurilor şi măsoară şi monitorizează efectul imediat al aplicării produsului (output-ului) realizat. Indicatorii de impact sunt utilizaţi pentru măsurarea efectelor globale ale inputurilor şi activităţilor programului, de exemplu schimbările efectelor asupra mediului, schimbările din cadrul ocupării forţei de muncă, nivelul veniturilor, activitatea de export, etc.. Indicatorii de impact prin urmare măsoară consecinţele activităţilor, care se află dincolo de efectele imediate ale programului. Ei se leagă de obiectivele globale ale programului. Manualul privind Evaluarea de Mediu a Planurilor de Dezvoltare Regionale şi a Programelor Fondurilor Structurale ale UE (1998) subliniază importanţa evaluării necesităţii de amendare a măsurilor aşa cum se indică în introducere. Aceasta pentru a îmbunătăţi programul care este evaluat şi a da Autorităţilor competente sugestii şi informaţii care să fie utilizate în planificarea programelor viitoare.În următoarele tabele sunt descrişi indicatorii, aşa cum au fost identificaţi de PNADR, specifici fiecărei măsuri individuale a Programului SAPARD din România, incluzând de asemenea comentarii privind posibilele necesităţi de amendamente, punând accent pe aspectele legate de mediul înconjurător. Tabelul 7.22 Lista indicatorilor de mediu asiguraţi de PNADR, şi posibile amendamente MĂSURA 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi

marketingului produselor agricole şi piscicole

Posibile amendamente legate de aspectele privind mediul înconjurător de luat în considerare

Număr total estimat de proiecte pe sectoare şi activităţi şi tipuri de investiţii (detaliate în PNADR);

Ponderea noilor produse prietenoase faţă de mediul înconjurător în producţia totală (începutul activităţilor SAPARD), (%) Ponderea pe piaţă a produselor provenite din activităţile de prelucrare/comercializare sprijinite financiar şi care au etichete ecologice/bio (carne, lapte, peşte), (începutul activităţilor SAPARD), %

Indicator de rezultat

Ponderea tuturor investiţiilor asistate sau nu, vizând mediul înconjurător (emisii, utilizarea resurselor) în cadrul liniilor asistate de prelucrare şi marketing >20%

Volumul de investiţii dedicate mediului înconjurător Ponderea noilor produse prietenoase faţă de mediul înconjurător în total producţie ( % ) Ponderea pe piaţă a produselor provenite din activităţile de prelucrare/marketing asistate financiar cu etichete ecologice/bio (carne, lapte, peste) (%) Deşeuri colectate/tratate datorită măsurilor asistate (% deşeuri în unităţile de prelucrare asistate) % de consum de energie redus în unităţile de prelucrare Ponderea companiilor beneficiare care nu utilizează gaze care distrug ozonul în activitatea de prelucrare datorită cofinanţării (%)

Indicator de output

Producţii obţinute şi prelucrate îmbunătăţite prin această măsură (detalii)

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 186

Page 188: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Indicator de impact

Nici unul, dar menţionat în cadrul elaborării Număr de companii care produc cu cea mai bună tehnică disponibilă sprijinite financiar de SAPARD Număr de companii care produc ecologic şi care oferă produse cu etichete ecologice/bio (carne, lapte, peşte) sprijinite financiar de SAPARD.

MĂSURA 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale

Posibile amendamente referitoare la aspecte privind mediul înconjurător de luat în considerare

Indicator de output

Număr de proiecte, în general şi legate de drumuri, aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare

Lungimea râurilor identificate ca având o calitate precară (km) Număr de fântâni de calitate precară Total capacitate instalată a unităţilor de tratare a apei uzate în zonele identificate (nr. de locuitori)

Indicator de rezultat

Produse reziduale/apă de canalizare/ape uzate tratate într-o staţie de tratare ca rezultat al activităţilor Procent mai mare de apă tratată Număr de gospodării interesate

Procent de fântâni cu apă pură Volum investiţii verzi Număr de unităţi instalate pe bază de resurse regenerabile

Indicator de impact

Urmează a fi dezvoltat Lungimea râurilor identificate acum ca având o calitate bună (km) Număr de fântâni identificate acum ca fiind de bună calitate

MĂSURA 3.3 Metode de producţie agricolă menite să

protejeze mediul înconjurător şi să susţină zona rurală

Posibile amendamente referitoare la aspecte privind mediul înconjurător de luat în considerare

Indicator de output

Număr de acorduri de agromediu (pe activităţi legate de sol, biodiversitate şi agricultură ecologică)

Număr de ferme ecologice

Indicator de rezultat

Suprafaţa de teren cu acord de management vulnerabilă la eroziunea solului Suprafaţa de teren cu acord de management legată de conservarea biodiversităţii Creşterea numărului de ferme ecologice Creşterea suprafeţei totale destinată agriculturii ecologice Număr de fermieri care au trecut la agricultura ecologică

Suprafaţa de teren supusă procesului de deşertificare

Indicator de impact

Nu urmează/nu are acord GFP Număr de ferme implicate în comparaţie cu populaţia totală relevantă (lista indicativă în curs de dezvoltare)

Ponderea produselor ecologice pe piaţa internă

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 187

Page 189: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

MĂSURA 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative

Posibile amendamente referitoare la aspecte privind mediul înconjurător de luat în considerare

Indicator de output

Număr de proiecte (cercuri agricole, turism, artizanat, alte tipuri de produse, etc.)

Ha administrate în scopul conservării valorilor naturale ca o consecinţă a sprijinului financiar Utilizare redusă a pesticidelor şi îngrăşămintelor

Indicator de rezultat

Volumul producţiei de peşte, miere, viermi de mătase, etc.

Gradul de îmbunătăţire a aspectului peisajului Reducerea contaminării apelor subterane şi a resurselor de apă – ponderea fântânilor cu apă pură Ponderea reducerii consumului de combustibili fosili/resurse neregenerabile Volumul investiţiilor verzi

Indicator de impact

Ponderea veniturilor fermei generate de dezvoltarea noilor activităţi sprijinite financiar

Suprafaţa totală de peisaj restaurat (ha)

MĂSURA 3.5 Silvicultură Posibile amendamente referitoare la aspecte

privind mediul înconjurător de luat în considerare

Indicator de output

Număr de proiecte (generale, împăduriri, pepiniere, drumuri, etc.)

Creşterea utilizării speciilor indigene de arbori

Indicator de rezultat

Creşterea suprafeţelor împădurite, număr de puieţi, km de drumuri, etc.

Creşterea suprafeţelor de păduri naturale

Indicator de impact

Îmbunătăţirea accesului, a productivităţii, a locurilor de muncă

Creşterea suprafeţelor de păduri naturale

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 188

Page 190: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

8. Cadrul administrativ şi instituţional Capitolul de faţă prezintă evaluarea administraţiei Programului SAPARD în România precum şi cadrul instituţional. Datele utilizate pentru evaluarea administraţiei programului SAPARD au fost colectate printr-un număr de metode. Părerile privind diferitele aspecte ale administraţiei au fost compilate printr-o anchetă bazată pe chestionare adresate beneficiarilor în cadrul fiecărei din măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4. Acestea au circulat prin poştă, completate de către respondent şi returnate evaluatorului. Tabelul 1.4 din capitolul 1 prezintă numărul de beneficiari şi personalul administrativ vizat de anchetă, numărul de răspunsuri, procentul de returnare a chestionarelor şi validitatea rezultatelor obţinute din anchetă. Numărul de beneficiari vizaţi este egal cu numărul de beneficiari cu proiecte aprobate existentă la data de 30 septembrie 2005. Personalul vizat din Agenţia SAPARD şi BRIPS este egal cu personalul total. Procentul de returnare a chestionarelor este foarte satisfăcător pentru ambele categorii de respondenţi şi prin urmare procentul total de validitate este foarte acceptabil. Procentul de validitate exprimă gradul de validitate al rezultatelor obţinute, şi aşa cum este indicat, rezultatele se situează într-un interval de mai puţin de +/- 2 % pentru întrebările generale încrucişate, deşi acesta ar putea fi mai scăzut la întrebările specifice măsurii. În general, validitatea este mare. Interviurile personale cu directorii de la direcţiile selecţionate din cadrul Agenţiei SAPARD, birourilor BRIPS şi DADR au fost realizate de către consultant. Aceste interviuri au completat interviurile pregătite în timpul evaluării anterioare şi au oferit o imagine bună asupra dezvoltării administraţiei programului de atunci, asupra implementării procedurilor măsurilor şi aspectelor şi problemelor relevante ale cadrului administrativ şi instituţional. Domeniul rapoartelor analizate a inclus manualul operaţional, modelele (şabloanele) de raportare, acordurile cu autorităţile externe şi serviciile tehnice delegate, acordurile de finanţare anuale şi multianuale, materiale publicitare, procese verbale ale întâlnirilor Comitetului de Monitorizare, rapoarte interne ale Agenţiei privind diferite elemente ale administraţiei, etc.. Studiile de caz au fost pregătite pentru beneficiarii din cadrul fiecărei măsuri. Părerile lor despre administrarea Programului SAPARD au fost luate în considerare în cadrul evaluării. Interviurile cu actorii implicaţi au fost de asemenea analizate atunci când au fost relevante pentru a contribui la evaluarea cadrului administrativ. Instrucţiunile pentru evaluarea Programului nu includ întrebările de evaluare privind evaluarea administrativă. Evaluarea cadrului administrativ este prin urmare bazată pe nouă întrebări de evaluare administrativă elaborate de evaluator în timpul evaluării anterioare şi utilizate din nou pentru actualizarea prezentă. Următoarea secţiune prezintă principalele rezultate şi concluzii din evaluarea cadrului administrativ, care vor răspunde de asemenea întrebării de evaluare încrucişate: În ce măsură aranjamentele de implementare au contribuit la maximizarea efectelor preconizate ale Programului?

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 189

Page 191: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

8.1. Structura de implementare SAPARD Agenţia SAPARD, înfiinţată în septembrie 2000 ca agenţie autonomă subordonată Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, răspunde de implementarea tehnică şi financiară a Programului SAPARD. Agenţia are 8 birouri regionale (BRIPS) pentru implementarea Programului – regiunile fiind definite conform Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România. Autoritatea de Management a Programului SAPARD a fost iniţial organizată în cadrul Ministerului Integrării Europene, dar a fost transferată la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în 2004. AM este responsabilă cu coordonarea şi raportarea cu privire la monitorizarea şi evaluarea programului. AM este de asemenea secretariat pentru Comitetul de Monitorizare. Comitetul de Monitorizare s-a înfiinţat în conformitate cu Decizia Primului-Ministru nr. 271/2001, modificată de Decizia Primului-Ministru nr. 279/2003 pentru asigurarea supravegherii, eficienţei şi calităţii implementării programului. Este alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale responsabili cu domeniul acoperit de program, parteneri sociali şi observatori de la Comisia Europeană. CM evaluează în mod periodic progresul realizat şi autorizează ajustările Programului bazate pe contribuţii din partea Secretariatului AM cu sediul la MAPDR şi din partea Agenţiei SAPARD. Autoritatea Competentă pentru Programul SAPARD este Fondul Naţional al Directoratului General care îşi are sediul în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Rolul autorităţii competente este să examineze structurile şi procedurile Agenţiei cu privire la aspectele administrative, de contabilitate, plăţi şi audit intern. Principala atribuţie a Fondului Naţional este să confere, monitorizeze şi să retragă acreditarea Agenţiei SAPARD. Pentru implementarea măsurilor Programului, Agenţia SAPARD a delegat două servicii tehnice delegate, şi anume Direcţia de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii - măsurile 1.1; 3.1 şi 3.4 – şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT)– măsura 2.1. Aceste două servicii tehnice delegate sunt responsabile cu controlul eligibilităţii şi cu vizitele în teren în legătură cu cererile de proiect şi cererile de plată. Direcţia de Dezvoltare Rurală are 42 de birouri locale DADR la nivel de judeţ, responsabile cu implementarea specifică a sarcinilor, iar MTCT a avut 8 birouri locale care răspundeau de aceste activităţi până ce le-a fost luată delegarea înapoi la AS în 2004. Astăzi MTCT nu are un rol formal în implementarea programului. Următorul tabel prezintă structura regională a Agenţiei SAPARD în termenii birourilor BRIPS: Tabelul 8.1 Sinteza structurii regionale a Agenţiei SAPARD

Nr. reg. Denumire oficială

Judeţ in care e localizat BRIPS

Nr. de judeţe

Supr., km²

Populaţia (milioane)

Densitatea populaţiei

1 Nord-Est Iaşi 6 36.850 3,785 102,7 2 Sud-Est Constanţa 6 35.762 2,943 82,3 3 Sud

Muntenia Dâmboviţa 7 34.453 3,946 101,5

4 Sud-Vest Oltenia

Dolj 5 29.212 2,420 82,8

5 Vest Timiş 4 32.034 2,074 64,7 6 Nord-Vest Satu Mare 6 34.159 2,862 83,8 7 Centru Alba 6 34.100 2,661 78,0 8 Bucureşti Ilfov 2 1.821 2,305 1265,8 Sediul Central Bucureşti Sursa: Agenţia SAPARD

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 190

Page 192: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

8.1.1.

8.1.2.

Obiective Cerinţele Comisiei în relaţie cu structura de management sunt conform regulamentului şi se face referire la ele în Acordul Multianual de Finanţare (AMF) pentru a :

• Stabili o Autoritate de Management, care răspunde de eficienţa şi corectitudinea coordonării şi raportărilor privind monitorizarea şi evaluarea Programului;

• Organiza structura administrativă pentru separarea celor trei funcţii legate de plată, de

autorizare, execuţie şi contabilitate ca şi separarea aprobării cererilor şi controlului;

• Organiza diviziunea responsabilităţilor astfel încât nici un funcţionar să nu aibă, în orice perioadă a proiectului, mai mult de o singură responsabilitate privind aprobarea proiectelor, controlul cererilor şi proiectelor, autorizarea plăţilor, plata sau contabilitatea sumelor respective;

• Asigura înfiinţarea unui serviciu de audit intern pentru a asigura funcţionarea efectivă a

controlului intern al Agenţiei;

• Execuţia plăţilor şi contabilitatea pentru angajamentul financiar pot să nu fie delegate

Eficacitate Autoritatea generală responsabilă de managementul programului SAPARD în România este Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR). Ministrul este Autoritatea de Management (AM), care a luat iniţiativa de a înfiinţa un Comitet de Monitorizare care să monitorizeze implementarea programului. Secretariatul CM se află la Direcţia Generală de Dezvoltare Rurală din cadrul MAPDR, care contribuie la monitorizarea programului prin utilizarea unui set de indicatori de monitorizare aprobaţi de CM şi puşi in aplicare de Agenţia SAPARD. Funcţiile şi detaliile CM vor fi prezentate într-o secţiune ulterioară din această parte a raportului. Aici putem concluziona că România a stabilit structurile generale de management prescrise în AMF. Evaluatorul doreşte totuşi să accentueze trei aspecte.

Transferul AM în cadrul MAPDR În primul rând, ar trebui menţionat că localizarea AM în cadrul MAPDR este un lucru nou în comparaţie cu observaţiile făcute în evaluarea intermediară preliminară. În primii ani ai implementării programului, AM a avut sediul în cadrul Ministerului Integrării Europene (MIE) pentru a culege roadele avantajelor la scară mare şi a lecţiilor însuşite de la administrarea altor programe de aderare, cum ar fi PHARE şi ISPA, dar MIE nu a avut cunoştinţele tehnice necesare în domeniul politicii agricole şi rurale pentru a se putea implica în detaliile implementării programului. Mai mult, localizarea AM la MIE a influenţat de asemenea strategia de implementare aleasă incluzând selectarea măsurilor ce urmau a fi acreditate într-un prim pachet şi în al doilea pachet, conducând la deschiderea târzie a măsurilor 3.1, 3.4 şi 4.1, toate măsuri importante pentru dezvoltarea rurală din România. Deoarece Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în numele Guvernului României, este responsabilul general cu implementarea programului, şi toată expertiza relevantă în agricultură este disponibilă în cadrul MAPDR, a fost un lucru rezonabil să se

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 191

Page 193: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

relocalizeze AM în cadrul MAPDR pentru a spori atenţia MAPDR asupra rolului şi responsabilităţilor AM. Transferul AM din MIE la MAPDR a contribuit la întărirea funcţiilor AM, şi a asigurat resursele necesare pentru întărirea cooperării între AM, actorii implicaţi şi Agenţie. Totuşi, am observat că personalul AM este relativ puţin numeros, iar încărcătura de lucru este mare. Aşa cum s-a accentuat în evaluarea măsurilor 4.1 şi 4.2, considerăm că aceste măsuri şi în special măsura 4.1 au suferit de o lipsă de resurse pentru accelerarea implementării. În consecinţă, beneficiile implementării măsurii 4.1 ca suport orizontal pentru potenţialii beneficiari nu au fost recoltate încă. În mod similar, dar nu în acelaşi grad, măsura 4.2 a suferit de lipsa de resurse din cadrul AM pentru a putea accelera activităţile necesare pentru implementarea programului. Mai mult, trebuie menţionat faptul că interviurile cu actorii implicaţi indică un tablou amestecat în ceea ce priveşte evaluarea beneficiilor transferului AM la MAPDR. Majoritatea actorilor implicaţi intervievaţi percep în mod pozitiv acest transfer şi confirmă faptul că transferul a întărit administraţia programului. Doar o minoritate nu a remarcat că transferul a contribuit în mod semnificativ la o implementare îmbunătăţită.

Delegare În al doilea rând, delegarea sarcinilor esenţiale ale AS către parteneri externi este discutabilă. În special delegarea funcţiilor de control mai sus în ierarhia ministerială a Direcţiei de Dezvoltare Rurală din cadrul MAPDR, care este o delegare rar observată. În alte ţări funcţiile de control sunt în general delegate altor organisme operaţionale şi de implementare, din cadrul ierarhiei ministeriale, dar la nivel mai jos în ierarhie. Situaţia curentă din România ar putea spori riscul conflictului de interese între Minister şi Direcţia de Dezvoltare Rurală şi ar putea plasa AS într-o poziţie oarecum ciudată, între ministerul său responsabil pe de o parte şi serviciul său tehnic delegat pe de altă parte. Evaluatorul a subliniat această problemă în evaluarea anterioară şi un transfer planificat al sarcinilor şi responsabilităţilor ca şi al personalului şi organizaţiei ca atare de la Direcţie la AS a fost prin urmare avut în vedere de evaluator tocmai pentru a evita conflictul de interese şi diviziunea ilogică a muncii. Transferul nu a avut încă loc, dar în momentul de faţă este prevăzut la data de 1 aprilie 2006, deşi decizia ar putea să fie schimbată datorită altor planuri organizatorice. Ne aflăm la mijlocul anului final de implementare şi ar putea exista riscul ca schimbarea organizatorică să devieze atenţia de la sarcina prioritară: întărirea implementării programului pentru a asigura un nivel mai ridicat de eficacitate financiară. Evaluatorul prin urmare este îngrijorat că această schimbare organizatorică vine prea târziu pentru a contribui la creşterea implementării şi pe de altă parte va distrage atenţia actorilor implicaţi şi autorităţilor administrative de la obiectivele financiare. Prin urmare, recomandarea noastră este ca schimbarea să fie amânată până în 2007 şi pregătit un nou cadru organizatoric ca parte a noilor structuri pentru a administra şi implementa Programul de Dezvoltare Rurală din 2007-2013. Am întrebat personalul de la BRIPS despre opinia lor privind coordonarea dintre BRIPS şi DADR, pe de o parte şi dintre BRIPS şi sediul central al Agenţiei, pe de altă parte. Rezultatul este prezentat în tabelul de mai jos.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 192

Page 194: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 8.2 Există o cooperare bună între personalul de la biroul meu BRIPS în administraţia Programului SAPARD şi lucrătorii de la DADR şi personalul de la sediul central al Agenţiei SAPARD?

Acord puternic

Acord Dezacord Dezacord puternic

Nu ştiu

DADR 12,2 % 57,7 % 13,1 % 0,9 % 16,2 %

AS sediul central 23,5 % 57,0 % 14,0 % 2,3 % 3,2 %

Sursa: Chestionar BRIPS, N=222/ 221 Tabelul indică faptul că 80,5 % din personalul de la BRIPS este puternic de acord sau este de acord cu faptul că administraţia cooperează bine cu sediul central al Agenţiei SAPARD, în timp ce 70 % îşi exprimă acordul sau acordul puternic în legătură cu cooperarea dintre administraţie şi DADR. Observăm că majoritatea personalului are o părere bună despre coordonarea cu sediul central, în timp ce 16% nu au o părere bună. Observăm cel mai scăzut nivel de satisfacţie în legătură cu coordonarea dintre BRIPS şi DADR în Moldova, Sud-Est Constanţa şi Dâmboviţa. Cu alte cuvinte: personalul de la BRIPS este mai mulţumit de coordonarea de la nivelul superior din cadrul administraţiei decât de coordonarea de la nivelul inferior. Deşi cifrele nu sunt semnificativ diferite, ele pot fi considerate ca o indicaţie a altor probleme de delegare a activităţilor unor organisme exterioare, indicate de asemenea prin interviurile cu reprezentanţii BRIPS, beneficiari şi actorii implicaţi din studiile de caz. Această concluzie este sprijinită de poziţia personalului de la BRIPS privind colaborarea cu alte organisme din afara liniei organizaţiei. În general poziţia este pozitivă în ceea ce priveşte coordonarea, dar nu este la fel de pozitivă ca poziţia ce priveşte coordonarea internă. Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară – aproape o membră a familiei ministeriale – apare ca instituţia cu evaluarea cea mai pozitivă, în timp ce celelalte trei ministere sunt evaluate aproape la egalitate cu aproximativ 77% evaluări pozitive şi 23% evaluări negative. Tabelul 8.3 Există o bună coordonare între personalul de la biroul meu BRIPS din administrarea Programului SAPARD şi personalul de la………..

Instituţia Acord puternic

Acord Dezacord Dezacord puternic

10,3 % 66,7 % 19,2 % 3,9 %

Ministerul Transporturilor

9,1 % 66,1 % 18,2 % 6,6 %

Ministerul Sănătăţii 7,6 % 71,0 % 16,8 % 4,6 %

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară

10,7 % 74,3 % 12,9 % 2,1 %

Ministerul Mediului

Sursa: Chestionar BRIPS, N=156/121/131/140

Niveluri instituţionale În al treilea rând, după cum am accentuat în evaluarea anterioară, cele trei niveluri de responsabilităţi şi sarcini legate de organizare apar pentru evaluator ca fiind destul de complicate şi generatoare de diferite tipuri de probleme în cadrul procedurilor de lucru.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 193

Page 195: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Recunoaştem că mărimea geografică a României necesită o implementare regională a programului, dar delegarea sarcinilor la birourile locale din afara liniei organizatorice a Agenţiei contribuie la o complexitate crescută, la lanţuri de comandă neclare, la variaţii ale angajamentelor şi responsabilităţilor de la BRIPS la DADR şi la riscul unor costuri de tranzacţie relativ mari. 42 de birouri de dezvoltare rurală locale în subordinea MAPDR cu mai mult de 350 de angajaţi implică multă birocraţie şi costuri ridicate. Totuşi, în acest punct al ciclului programului, este probabil prea târziu să se schimbe această organizare, dar această schimbare ar putea fi avută în vedere pentru noul program din 2007-2013. În opinia noastră, un model regionalizat cu BRIPS-uri mai puternice care realizează verificări de conformitate, verificări de eligibilitate şi vizite în teren ar trebui să poată implementa programul în mod mai eficace decât modelul prezent. Rolul birourilor locale ar putea fi schimbat, şi ele să devină birouri de informare sau consultare, pentru întărirea ancorării în rezolvarea problemelor locale, ceea ce evaluatorul încearcă să recomande. Am concluzionat în cadrul evaluării, la fel ca în 2003, că organizarea activităţii satisface cerinţele Comisiei. Responsabilitatea pentru aprobarea proiectelor, autorizarea plăţilor, efectuarea plăţilor şi evidenţa contabilă a resurselor angajate ca şi activitatea de control sunt activităţi separate între direcţii şi serviciile tehnice delegate. Interviurile din cadrul Agenţiei şi manualele operaţionale indică de asemenea că responsabilitatea nu aparţine unui singur oficial, ci este responsabilitatea a doi oficiali din cadrul fiecărei secţii şi direcţii. Acest principiu ai celor patru ochi şi această structură se află în conformitate cu cerinţele Comisiei aşa cum sunt specificate în AMF. Nici o schimbare a cadrului instituţional nu a contribuit la modificarea concluziilor noastre, şi noi încă considerăm că organizaţia este în concordanţă cu cerinţele Comisiei. În final, opinia noastră este că o abordare regională aşa cum este cea schiţată mai sus, cu nivelul local orientat spre informare şi marketing, va spori şi mai mult şansele unei implementări reuşite a programului 2007-2013.

8.1.3. Opinia beneficiarilor Prin ancheta pe bază de chestionare adresate tuturor beneficiarilor, evaluatorul a colectat informaţii despre opinia beneficiarilor în legătură cu implicarea diferiţilor actori şi autorităţi în implementarea şi managementul programului. Rezultatul acestui exerciţiu privind măsura 1.1 este prezentat în tabelul de mai jos. Tabelul 8.4 Cum consideraţi implicarea următorilor actori în cadrul măsurii? (Măsura 1.1)

Actor Foarte satisfăcătoare

Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Foarte nesatisfăcătoare

Nu ştiu

MAPDR 52,2 33,9 5,2 0,0 8,7

Ministerul Mediului

26,1 49,6 10,4 1,7 12,2

Ministerul Sănătăţii

26,1 47,0 8,7 1,7 16,5

Autoritate Naţională Sanitar-Veterinară

51,7 30,2 7,8 0,9 9,5

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 194

Page 196: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Actor Foarte satisfăcătoare

Satisfăcătoare Foarte nesatisfăcătoare

Nu ştiu

SAPARD Sediul central

78,0 16,9 4,2 0,8 0,0

SAPARD birouri regionale (BRIPS)

82,2 15,3 2,5 0,0 0,0

MAPDR birouri judeţene (DADR)

62,1 25,9 5,2 1,7 4,3

Consilieri agricoli

41,1 36,6 9,8 2,7 9,8

Nesatisfăcătoare

Sursa: Chestionar M 1.1 N=112-118 Este evident din cifrele tabelului că Agenţia SAPARD sediul central şi BRIPS realizează punctaje foarte înalte privind satisfacţia beneficiarilor. Mai mult de 3/4 din beneficiari sunt foarte satisfăcuţi, şi incluzând şi categoria beneficiarilor satisfăcuţi, procentul este aproape 95 % pentru Sediul central SAPARD şi 97,5 % pentru BRIPS. Chiar în cadrul intervalului de validitate, punctajul nu a scăzut sub 90 %. Ar trebui remarcat că MAPDR realizează un rezultat deosebit de pozitiv, deoarece aproape 90 % sunt satisfăcuţi şi foarte satisfăcuţi majoritatea intrând în categoria celor foarte satisfăcuţi. Toţi partenerii ministeriali implicaţi sunt consideraţi cu un grad foarte pozitiv de percepţie de către toţi beneficiarii, incluzând DADR şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară. Satisfacţia beneficiarilor este în acest stadiu de implementare a programului la acelaşi nivel înalt ca în prima parte a programului şi măsurat în prima evaluare pe termen mediu. Situaţia pentru consultanţii agricoli s-a îmbunătăţit de la ultima evaluare. Puţin mai mult de 50 % au fost satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi, şi aproape o treime au dat un răspuns negativ privind implicarea consultanţilor şi aproape 20 % au răspuns « Nu ştiu ». Astăzi lucrurile s-au schimbat, şi mai mult de 75 % sunt satisfăcuţi şi doar 10 % sunt nesatisfăcuţi, în timp ce 10% au răspuns “Nu ştiu”. Aceasta este o evoluţie foarte bună, deoarece consultanţii agricoli încă joacă un puternic rol în promovarea Programului. Tabloul beneficiarilor celorlalte patru măsuri legate de investiţii este prezentat în cele trei tabele de mai jos. Tabelul 8.5 Cum consideraţi implicarea următorilor actori în administrarea măsurii 2.1?

Actor Foarte satisfăcătoare

Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Foarte nesatisfăcătoare

Nu ştiu

MAPDR 68.8 17.7 3.1 1.0 9.4

Ministerul Mediului

43.3 40.0 3.3 1.1 12.2

Ministerul Sănătăţii

39.5 37.0 6.2 0.0 17.3

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

32.5 32.5 9.1 2.6 23.4

SAPARD Sediul central

89.2 9.8 0.0 1.0 0.0

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 195

Page 197: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Actor Foarte satisfăcătoare

Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Foarte nesatisfăcătoare

Nu ştiu

SAPARD birouri regionale (BRIPS)

90.4 8.7 0.0 1.0 0.0

MAPDR birouri judeţene (DADR)

62.0 21.7 5.4 1.1 9.8

Consilieri agricoli

41.7 28.6 6.0 1.2 22.6

Sursa: Chestionar M 2.1 N=77-104

Tabelul 8.6 Cum consideraţi implicarea următorilor actori în administrarea măsurii 3.1?

Actor Foarte satisfăcătoare

Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Foarte nesatisfăcătoare

Nu ştiu

MAPDR 45.4 38.4 6.5 2.8 6.9

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

4.1 17.1 8.1 4.1 66.7

Ministerul Mediului

26.5 36.1 7.8 5.4 24.1

Ministerul Sănătăţii

20.4 25.2 7.5 2.7 44.2

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară

27.0 22.0 7.1 4.3 39.7

SAPARD sediul central

76.0 17.9 3.5 1.7 0.9

BRIPS 75.2 19.7 3.8 0.9 0.4

DADR 60.8 25.8 7.8 3.7 1.8

34.9 26.0 14.1 10.9 14.1

Consilieri agricoli

53.0 24.9 7.6 3.8 10.8

ANCA

Sursa: Chestionar M 3.1 N=234-141 Cel mai mare punctaj în cadrul tuturor celor patru măsuri a fost obţinut de BRIPS urmate de Agenţia SAPARD sediul central. Cei doi actori obţin o evaluare foarte pozitivă de către beneficiari, ceea ce este foarte bine de reţinut. DADR şi MAPDR oferă de asemenea o percepţie deosebit de pozitivă în rândul beneficiarilor, deşi nu la nivelul AS.

În general beneficiarii măsurii 3.4 sunt puţin mai mult restricţionaţi în gradul lor de satisfacţie legat de diferiţii actori, dar în general şi aici situaţia este foarte bună.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 196

Page 198: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 8.7 Cum consideraţi implicarea următorilor actori în administrarea măsurii (Măsura 3.4)

Actor Foarte satisfăcătoare

Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Foarte nesatisfăcătoare

Nu ştiu

MAPDR 43.8 37.9 5.9 2.6 9.8

Ministerul Mediului

25.2 41.3 12.3 5.8 15.5

Ministerul Sănătăţii

22.5 40.4 13.2 6.6 17.2

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară

30.7 40.5 11.8 7.8 9.2

SAPARD sediul central

64.3 28.6 4.8 2.4 0.0

BRIPS 67.4 24.6 5.7 1.7 0.6

DADR 55.2 30.1 6.7 2.5 5.5

ANCA 31.8 27.8 14.6 2.6 23.2

Consilieri agricoli

32.9 28.0 12.4 6.8 19.9

Sursa:Chestionar M 3.4 N=151-175

8.1.4.

Evaluatorul consideră că nivelul de coordonare şi relaţiile între autorităţile administrative sunt adecvate într-un grad satisfăcător iar relaţiile s-au îmbunătăţit în comparaţie cu evaluarea anterioară prin transferul AM în cadrul MAPDR. Noi concluzionăm de asemenea că gradul de coordonare ar putea fi îmbunătăţit prin transferul funcţiilor delegate în exterior de la serviciile tehnice delegate la AS, dar acest transfer ar trebui amânat până la începutul anului 2007 pentru a nu distrage atenţia de la primul scop, acela de a asigura o finalizare eficace a perioadei programului. În final, se aşteaptă ca un model de implementare regional îmbunătăţit care transferă sarcinile administrative de la nivelul judeţean la nivel regional lăsând ca nivelul judeţean să fie un ambasador al programului va conduce la un cadrul administrativ mai transparent şi mai eficient pentru programul din 2007.

8.2.

Concluzie In concluzia la această secţiune evaluatorul accentuează răspunsurile oferite la următoarele întrebări de evaluare: În ce măsură sunt coordonarea şi relaţiile între autorităţile administrative adecvate?

Proceduri de implementare Implementarea Programului incluzând diferitele operaţiuni şi funcţii referitoare la aprobarea, controlul şi sarcinile legate de efectuarea plăţilor din cadrul Agenţiei, sunt definite în Articolul 5 al Secţiunii de Management financiar al AMF şi Regulile pentru implementarea Art. 15 al

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 197

Page 199: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Regulamentului Consiliului Nr. 1268. Evaluarea acestor proceduri este prezentată în secţiunea următoare. Secţiunile ulterioare subliniază respectarea acestor cerinţe şi eficienţa costurilor în realizarea acestui lucru.

8.2.1.Obiectivele procedurilor şi sistemelor pot fi împărţite după cum urmează, dar nu în mod necesar limitate la aspectele următoare:

Manual operaţional

Obiective de implementare şi control

• Realizarea de vizite în teren pentru stabilirea eligibilităţii înainte de şi după aprobarea

proiectului;

• Realizarea unor vizite în teren pentru a stabili eligibilitatea plăţilor;

• Executarea plăţilor către beneficiari;

8.2.2.

Obiective

• Pregătirea unei proceduri scrise detaliate pentru primirea, înregistrarea şi procesarea cererilor de aprobare a proiectelor, cererilor de plată, facturilor, şi documentele însoţitoare şi rapoartele controalelor, incluzând o descriere a tuturor documentelor ce urmează a fi folosite;

• Verificare de eligibilitate a cererilor şi respectarea prevederilor AMF înainte de a încheia contracte şi angajamente;

• Emiterea unui contract scris între beneficiar şi Agenţie;

Plata şi obiectivele controlului

• Verificarea admisibilităţii cererilor de plată şi respectarea AMF înainte de autorizarea plăţii;

• Autorizarea plăţilor către beneficiari;

• Înregistrarea angajamentelor şi plăţilor în contabilitate;

• Păstrarea documentelor care justifică plăţile şi realizarea controalelor administrative şi fizice

• Utilizarea de liste cu verificările ce trebuie întreprinse şi aprobarea acestora de către

personalul responsabil cu acest lucru.

Descrierea procedurilor de implementare Pentru realizarea unei treceri în revistă a procedurilor sunt descrişi în continuare principalii paşi în conformitate cu manualul operaţional şi observaţiile efectuate în timpul evaluării.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 198

Page 200: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Manualul operaţional Manualele de proceduri şi alte documentaţii pentru implementarea programului însumează sute de pagini. În ceea ce priveşte beneficiarii, formularul de cerere şi instrucţiunile de completare au peste 70 de pagini. Această documentaţie amănunţită şi descrierea sarcinilor şi responsabilităţilor fiecărei direcţii AS şi ale serviciilor tehnice delegate a fost elaborată de Agenţie în cooperare cu ministerele de resort ca parte a exerciţiului de acreditare care conduce la aprobarea de către Agenţie ca agenţie responsabilă de implementarea programului. Acreditarea se bazează pe managementul manualului şi nu pe utilizarea de sisteme IT, deşi în prezent se află în curs de implementare un sistem IT. Manualele elaborează în mare detaliu toate etapele, sarcinile şi responsabilităţile asociate implementării Programului SAPARD. Reprezintă documente de lucru pentru întregul personal implicat în implementarea Programului SAPARD în România.

Manualele sunt sprijinite de modele de documente şi raportare pentru ca personalul să se poată orienta mai bine în cadrul documentelor necesare pentru a administra etapele în cu manualele. Manualele sunt considerate adecvate şi bine-scrise pentru instruirea personalului privind procedurile şi etapele ce trebuie urmate.

Principalele proceduri de implementare şi plată pentru o solicitare de proiect în cadrul Programului SAPARD Programul SAPARD este implementat de Agenţie. Principalii paşi care trebuie făcuţi sunt următorii: Solicitanţii depun cererea pentru fonduri SAPARD personal la oficiul regional aferent (BRIPS) al AS. Documentele depuse de către solicitant sunt verificate pentru a se vedea dacă sunt complete şi este utilizată o listă de verificare pentru a verifica dacă toate anexele necesare sunt incluse. Verificarea pentru conformitate este realizată de un funcţionar de la birou împreună cu solicitantul, şi este cosemnat un certificat conform căruia cererea este în conformitate cu cerinţele. Conformitatea cererii este verificată de către un al doilea funcţionar mai mare în grad ierarhic intr-o etapă ulterioară, înainte de a intra în etapa următoare a prelucrării cererii.

Dacă cererea este incompletă, solicitantul este rugat să completeze informaţiile lipsă şi să trimită din nou cererea. După ce verificarea pentru conformitate a avut un rezultat pozitiv, cererea este trimisă la organismul de resort pentru controlul eligibilităţii. Pentru măsurile 1.1, 3.1 şi 3.4 acesta este biroul judeţean al Direcţiei de Dezvoltare Rurală şi pentru măsura 2.1 birourile regionale ale MTCT. Sunt realizate vizite în teren Ex ante (vizite în teren pentru preaprobare) de către serviciile tehnice delegate pentru toate cererile valide. Scopul vizitei în teren este să se stabilească că lucrările nu au început încă şi că informaţiile prezentate în documentul scris sunt corecte.

După realizarea acestor vizite în teren, ca şi după verificările pentru eligibilitate ale documentelor, dosarul solicitantului se reîntoarce la BRIPS, unde este realizat un al doilea control din punct de vedere al eligibilităţii. Dacă acesta este în linie cu concluzia serviciului tehnic delegat, este emisă o decizie de sprijin financiar şi trimisă la Direcţia de Selectare şi Contractare la sediul central SAPARD pentru pregătirea contractului. Trebuie respectată o perioada de 60 de zile de la primirea cererii în BRIPS şi trimiterea unei decizii solicitantului, pozitivă sau negativă. Directorul General al Agenţiei va semna decizia şi într-un stadiu ulterior contractul cu beneficiarul. Dacă există

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 199

Page 201: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

discrepanţe în cadrul verificărilor privind eligibilitatea între BRIPS şi serviciile tehnice delegate, atunci Direcţia pentru Control şi Antifraudă de la AS sediul central va rezolva conflictele şi va lua o decizie. Pe măsură ce progresează activitatea privind implementarea proiectelor de investiţii, beneficiarul va depune cereri de plată care sunt documentate cu dovezi ale facturilor şi plăţilor. Direcţia pentru Plăţi ale Proiectelor va analiza documentaţia depusă. În plus, serviciul tehnic delegat va realiza inspecţia în teren a lucrărilor încheiate şi a documentelor relevante pentru a se asigura că lucrările au fost realizate în conformitate cu termenii contractului. Acolo unde cererea este acceptată, sunt luate măsuri administrative relevante în cadrul AS şi are loc transferul fondurilor din contul SAPARD în contul bancar al beneficiarului. Următoarele proceduri indică cadrul temporal al prelucrării licitaţiei pentru finanţare SAPARD:

• Minimum 30 de zile sunt necesare pentru pregătirea şi publicitatea dosarului de licitaţie;

• 60 de zile este perioada obligatorie stabilită de Comisie între data de deschidere şi data de închidere pentru asemenea licitaţii

• 60 de zile maximum pentru evaluarea ofertelor şi adjudecarea contractelor

• 90 de zile maximum între primirea cererilor de plată şi efectuarea plăţilor

Evaluatorul este de părere că aceste etape sunt în concordanţă cu cerinţele regulamentului. Etapele includ verificările de conformitate cerute, 2 verificări pentru eligibilitate, vizite în teren de preaprobare înainte de contractare, şi 2 verificari ale documentaţiei şi validităţii cererilor de plată ca şi 1 vizită teren. Mai mult, Direcţia pentru Selecţie şi Contractare realizează un control al eşantionului de proiecte înainte de contractare, iar Direcţia de Audit Intern realizează controlul 100% al tuturor etapelor de la cerere la plată. In final, Direcţia de Control şi Antifraudă realizează controalele ex post de 5 ani şi identifică cazurile de neregularităţi şi rezolvă nemulţumirile aferente. Conform interviurilor realizate în cadrul Agenţiei şi evaluării de către noi a 24 de dosare de proiecte, limita de timp pentru evaluare, selectare şi contractare este menţinută, dar din studiile de caz şi comentariile din cadrul anchetelor, am aflat că perioada de timp de la cerere la contractare a fost de 5 – 6 luni, ceea ce de departe este inacceptabilă. AS şi AM au monitorizat timpul utilizat pentru fiecare din etapele procesării cererilor şi au comparat rezultatele cu perioada de timp cadru stabilită în manualele operaţionale pentru administrarea programului. Rezultatele indică mari variaţii ale timpului consumat pentru această operaţiune de la regiune la regiune şi de la măsură la măsură. În general apreciem pe baza tabelelor de monitorizare de la AS că există o nevoie continuă ca personalul să fie atent la limitele temporale, deoarece se observă numeroase întârzieri, câteodată de mare amploare. Pe de altă parte, apreciem că există multe întârzieri în cadrul procesării necesare pentru aprobarea cererilor de proiecte sau a cererilor de plată, care sunt datorate unor probleme individuale, care nu ţin de problemele structurale din cadrul organizaţiei. Dosarul nostru de analiză confirmă această evaluare. Acest lucru nu înseamnă totuşi ca nu putem veni cu iniţiative pentru reducerea întârzierilor, cum ar de exemplu propunerea AS de a reduce numărul de zile pentru

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 200

Page 202: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

câteva din etapele procesării. Acest lucru este evident posibil, dar probabil nu este o soluţie ca atare. În opinia noastră, un aspect surprinzător este reprezentat de întârzierile din cadrul etapei de procesare între BRIPS şi DADR, cauzate de diverse motive, printre care trimiterea prin poştă a dosarelor de la un birou la altul. O organizare centralizată la nivel regional care să elimine aceste probleme va reduce cu siguranţă timpul pierdut cu comunicarea între cele două niveluri ale organizaţiei. De asemenea, creşterea gradului de informare şi instrucţiunile oferite potenţialilor beneficiari vor reduce în mod continuu întârzierile cauzate de cererile întocmite inadecvat, de lipsa de documentaţie, cererile de plată slab pregătite, etc.. Am observat că se acordă o atenţie sporită acestor probleme pentru a spori numărul de noi proiecte, dar în paralel cu creşterea numărului de cereri în termeni cantitativi, trebuie să continuăm să ne concentrăm asupra îmbunătăţirii calităţii cererilor depuse. Acelaşi lucru este valabil pentru cererile de plată. Proiectele nou iniţiate în cadrul măsurii 4.1 privind instruirea profesionala vor fi de ajutor, sperăm, ca şi proiectul recent implementat de 600.000 € privind informarea. Este evident că timpul foarte lung necesar pentru evaluarea proiectelor face să se întârzie implementarea proiectelor şi prin urmare a programului ca atare. Aceste întârzieri sunt foarte costisitoare pentru solicitanţi şi ar trebui evitate. O sugestie ar fi simplificarea etapelor administrative. Acest lucru poate fi realizat prin abordarea regională menţionată mai înainte în acest capitol care centralizează în prezent activităţile delegate în cadrul BRIPS. Mai mult, procedurile de control de la sediul central AS ar putea fi de asemenea reduse, dacă ar fi realizate de Direcţia de Control şi Antifraudă. Un factor extern ar trebui de asemenea menţionat. Mai multe alte ministere sunt implicate în procesul de realizare a cererilor, emiţând certificate, documentaţii, etc. pentru solicitanţii de proiecte. Implicarea acestor alte organisme publice ar putea de asemenea să fie o cauză a întârzierilor, deşi acest lucru nu este documentat prin evaluarea pe termen mediu. În final, calitatea cererilor ar putea fi de asemenea un motiv al întârzierilor, dacă cererile nu satisfac cerinţele formale şi sunt de slabă calitate. Pe de altă parte, situaţia este diferită în ceea ce priveşte cele 90 de zile de limită de timp pentru efectuarea plăţilor. În medie 55 de zile s-au înregistrat la Agenţie până în prezent, şi doar în câteva cazuri agenţia a utilizat mai mult de 90 de zile. În aceste cazuri, motivul a fost o documentare inadecvată şi facturi nevalabile din partea beneficiarilor. Evaluatorul a observat că sunt permise beneficiarilor cereri multiple de plată, iar acesta este un lucru pozitiv în ceea ce priveşte acordarea şansei beneficiarilor de a îmbunătăţi lichiditatea proiectelor. Pe de altă parte, numărul mare de posibile cereri de plată reprezintă o încărcare potenţială a administraţiei şi ar putea fi avută în vedere reducerea acestei încărcări în viitor, prin reducerea numărului de 5 cereri posibile de plată, cât există în prezent, la maximum 3. Totuşi, se poate concluziona că în mare măsură, opiniile beneficiarilor indică o evaluare în general pozitivă a procedurilor. Evaluatorul a colectat informaţii de la beneficiari privind opinia lor despre administrarea sprijinului programului, vezi tabelul de mai jos.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 201

Page 203: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 8.8 Consideraţi că administrarea sprijinului financiar este adecvată?

Măsura Foarte adecvată

Adecvată Inadecvată Foarte inadecvată

Nu ştiu

1.1 (Procent) N=168 33,9 54,8 6,0 0,6 4,8

2.1 (Procent)N=100 59,0 38,0 2,0 0,0 1,0

3.1 (Procent) N=239 38,9 49,8 5,0 2,1 4,2

3.4 (Procent) N=172 33,1 51,7 11,0 1,7 2,3

39,2 49,8 6,3 1,3 3,4 Total N=679

Sursa:Chestionare, N=100/239 După cum stau lucrurile, 89% din beneficiarii cărora li s-a adresat această întrebare sunt satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi de administrarea sprijinului în cadrul Programului. Este un rezultat impresionant, deşi cu 10% sub rezultatele primei evaluări intermediare, probabil datorită în parte numărului mai mare de beneficiari care participă la program, parţial datorită caracterului noilor măsuri aplicate micilor beneficiari individuali. Totuşi, există o diferenţă mare între măsuri, deoarece aproximativ o treime dintre respondenţii din cadrul măsurilor 1.1, 3.1 şi 3.4 consideră administrarea foarte adecvată, în timp ce 59 % de la măsura 2.1 consideră administrarea foarte adecvată.

8.2.3. Evaluarea eficacităţii implementării procedurilor Aşa cum s-a indicat mai înainte, evaluatorul este în general satisfăcut de procedurile administrative descrise. Toate etapele procedurilor se bazează pe diferite rapoarte şi şabloane, iar validarea şi verificarea datelor au loc în toate etapele administrării, evaluării şi controlului proiectului. O abordare structurată este adaptată evaluării, validării si verificării prin utilizarea de liste de verificare, dublul control al datelor, separarea responsabilităţilor şi respectarea principiului celor patru ochi. Diviziunea muncii şi a responsabilităţilor apare totuşi ca fiind prea complicată iar implicarea locală în procedurile administrative ar putea fi eliminată şi înlocuită cu o abordare regională. În perioada de implementare am fost informaţi despre sutele de situaţii de discrepanţă în evaluarea eligibilităţii proiectului între BRIPS şi birourile locale ale organismelor tehnic delegate. În majoritatea cazurilor, discrepanţele erau legate de definirea şi delimitarea costurilor eligibile ale proiectelor, şi prin urmare legate de bugetul proiectului. În aproximativ 80 % din cazuri, AS sediul central a luat locul BRIPS şi numai în 20% din cazuri a luat locul organismului local delegat. Majoritatea acestor cazuri au fost în cadrul măsurii 2.1. Impresia noastră este că numărul de discrepanţe ar putea fi mai scăzut dacă verificările pentru eligibilitate s-ar realiza în cadrul aceleiaşi organizaţii (de exemplu la BRIPS), deşi separat în conformitate cu cerinţele AMF. În final, trebuie subliniat că administraţia nu este sprijinită de un sistem integrat informatizat. Este cerinţa Comisiei să se înfiinţeze un sistem de administrare asistat de calculator ca parte a acreditării, dar în multe cazuri sistemul administrativ asistat de calculator este introdus ulterior pe baza unei dispense din partea Comisiei. În perioada evaluării, operaţiunile SAPARD, cu excepţia contabilităţii, erau realizate manual. Acest lucru înseamnă că Agenţia SAPARD a fost acreditată prin utilizarea procedurilor pe suport de hârtie.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 202

Page 204: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Pentru a reduce problemele unei încărcări administrative excesive a personalului SAPARD şi pentru îmbunătăţirea diferitelor procese implicate în implementarea programului, un sistem de management de proiect se află în prezent în curs de instalare. Noul sistem computerizat va fi supus unui al doilea proces de acreditare în timp util. Conform şefului departamentului de tehnologia informaţiei de la AS, acesta ar trebui să fie gata la mijlocul lunii martie 2006. Un sistem de tehnologia informaţiei pe deplin integrat, fără nici o îndoială din partea evaluatorului, va facilita administraţia, conducând la concentrarea atenţiei asupra fondului problemei, şi nu asupra procedurilor.

Procesul şi procedurile cererilor Primul pas şi cel mai important pentru potenţialii beneficiari este pregătirea cererii în linie cu cerinţele descrise în ghidul solicitantului şi în informarea privind licitaţia publică. Opiniile beneficiarilor privind diferitele componente ale procesului şi procedurilor de cerere sunt raportate în continuare pe fiecare măsură. Tabelul 8.9 Satisfacţia cu privire la următoarele aspecte legate de cererile de proiecte (Măsura 1.1)

(Procent) FOARTE SATISFĂCĂTOR

Satisfăcător Nesatisfăcător Foarte nesatisfăcător

Nu ştiu

Depuneri lunare de cereri de proiecte (N=117)

64,1 33,3 0,9 0,0 1,7

Volumul şi oportunitatea informaţiilor disponibile (N=174)

28,7 60,3 10,3 0,0 0,6

Detalii privind informaţiile necesare în cerere (N=175)

28,6 54,3 14,3 2,3 0,6

Cerinţe privind documentele ce trebuie prezentate (N=175)

28,6 49,1 15,4 6,3 0,6

Timpul necesar procedurilor de selecţie (N=174)

21,8 49,4 23,0 5,7 0,0

Transparenţa luării deciziilor în Agenţia SAPARD (N=174)

52,3 33,9 6,3 1,1 6,3

Sursa: Chestionare, N=174 În ceea ce priveşte măsura 1.1, beneficiarii sunt satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi de toţi parametrii ceruţi în cadrul anchetei (între 70% şi 100%), cu excepţia unui parametru privind timpul necesar procesului de selecţie. Aici se observă că 20% sunt nesatisfăcuţi sau foarte nesatisfăcuţi în sensul timpului îndelungat necesar acestui proces. În comparaţie cu evaluarea anterioară pe termen mediu, acest lucru reprezintă o îmbunătăţire, deoarece în acel moment procentul celor nesatisfăcuţi sau foarte nesatisfăcuţi era de 64 %. Este foarte important de remarcat că 86% consideră satisfăcătoare sau foarte satisfăcătoare transparenţa procesului de decizie în cadrul Agenţiei.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final

203

Page 205: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Table 8.10 Cum consideraţi următoarele aspecte legate de cererile de proiecte (Măsura 2.1)

FOARTE SATISFĂCĂTOR

Satisfăcător Nesatisfăcător Foarte nesatisfăcător

Nu ştiu

Volumul şi oportunitatea informaţiilor disponibile (N=98)

58,2 38,8 2,0 0,0 1,0

Detalii privind informaţiile necesare în cerere (N=99)

56,6 39,4 2,0 0,0 2,0

Cerinţe privind documentele ce trebuie prezentate (N=99)

45,5 43,4 8,1 2,0 1,0

Timpul necesar procedurilor de selecţie (N=99)

24,2 53,5 19,2 2,0 1,0

Transparenţa procesului de luare a deciziilor (N=103)

72,8 22,3 1,9 1,0 1,9

Sursa:Chestionare Beneficiarii măsurii 2.1 sunt în general satisfăcuţi în oarecare măsură, la fel ca şi beneficiarii măsurii 1.1, deşi unii respondenţi consideră unele aspecte ca fiind nesatisfăcătoare sau chiar foarte nesatisfăcătoare. Din nou este vorba de timpul îndelungat necesar procesului de selecţie, care este aspectul care generează cea mai mare nemulţumire în cadrul anchetei. Un procent puţin mai mare de 20% consideră că timpul este prea lung, dar şi cerinţele privind documentele ce trebuie prezentate sunt percepute în mod negativ în oarecare măsură, deoarece 10% consideră aceste cerinţe ca fiind prea dificile. În general gradul de satisfacţie este mai mare acum decât în 2003. Tabelul 8.11 Cum consideraţi următoarele aspecte legate de cererile de proiecte? (Măsura 3.1)

FOARTE SATISFĂCĂTOR

Satisfăcător Nesatisfăcător Foarte nesatisfăcător

Nu ştiu

Volumul şi oportunitatea informaţiilor disponibile (N=201)

49,3 37,8 6,5 2,5 4,0

Detalii privind informaţiile necesare în cerere (N=203)

34,5 48,3 11,8 3,4 2,0

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final

204

Page 206: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

FOARTE

SATISFĂCĂTOR

Satisfăcător Nesatisfăcător Foarte nesatisfăcător

Nu ştiu

Cerinţe privind documentele ce trebuie prezentate (N=206)

34,5 44,2 14,6 3,9 2,9

Timpul necesar procedurilor de selecţie (N=217)

29,5 44,2 16,6 8,8 0,9

Transparenta procesului de luare a deciziilor (N=215)

27,9 45,6 18,1 6,5 1,9

Criterii de selecţie primul venit, primul servit (N=214)

56,5 28,5 6,5 3,7 4,7

Sursa:Chestionare Beneficiarii măsurii 3.1 sunt puţin mai mult nesatisfăcuţi decât beneficiarii măsurilor anterioare. Aproximativ 25% sunt nesatisfăcuţi sau foarte nesatisfăcuţi de transparenţa şi timpul lung necesar procedurilor de selecţie. Aceeaşi imagine apare pentru măsura 3.4 prezentată în tabelul de mai jos. Aici observăm că mai mult de 35% sunt nesatisfăcuţi şi foarte nesatisfăcuţi de timpul îndelungat necesar procedurilor de selecţie şi de cerinţele privind documentele ce trebuie prezentate, în timp ce transparenţa nu reprezintă aici o problemă. Tabelul 8.12 Cum consideraţi următoarele aspecte legate de cererile de proiecte? (Măsura 3.4)

FOARTE SATISFĂCĂTOR

Satisfăcător Nesatisfăcător Foarte nesatisfăcător

Nu ştiu

Volumul si oportunitatea informaţiilor disponibile (N=168)

25,6 58,9 11,3 3,0 1,2

Detalii privind informaţiile necesare în cerere (N=170)

20,6 57,1 17,6 4,1 0,6

Cerinţe privind documentele ce trebuie prezentate (N=170)

18,2 44,7 21,2 14,1 1,8

Timpul necesar procedurilor de selecţie (N=168)

23,8 41,7 25,0 9,5 0,0

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final

205

Page 207: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

FOARTE SATISFĂCĂTOR

Satisfăcător Nesatisfăcător Foarte nesatisfăcător

Nu ştiu

Transparenţa procesului de luare a deciziilor (N=169)

54,4 32,5 6,5 3,6 3,0

Criterii de selecţie primul venit, primul servit (N=163)

52,8 32,5 4,9 0,0 9,8

Sursa: Chestionare Din experienţa altor ţări se ştie că beneficiarii consideră dificilă obţinerea documentaţiei necesare. Nu pare a fi şi situaţia din România, cu excepţia măsurii 3.4. Majoritatea beneficiarilor sunt satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi şi nu consideră dificil să obţină documentaţia necesară. De asemenea, detaliile privind volumul şi oportunitatea informaţiilor sunt considerate satisfăcătoare. Pe de altă parte, multe comentarii din partea beneficiarilor din cadrul anchetei indică faptul că există probleme legate de obţinerea documentaţiei din partea diferiţilor parteneri implicaţi, şi în general recomandăm întărirea implicării la toate nivelurile şi a tuturor părţilor implicate. Cerinţa de a depune personal cererea de proiect determină mult probleme pentru solicitanţi, aceştia trebuind să se deplaseze de multe ori pe o distanţă mare de acasă până la biroul regional. Am învăţat acest lucru din prima evaluare şi din studiile de caz realizate ca şi din intervievarea actorilor implicaţi. Sunt posibile două soluţii: prima şi cea mai simplă soluţie este să se sară peste această cerinţă şi să se ceară trimiterea cererilor prin poştă. A doua este trimiterea la birourile locale (Direcţii pentru agricultură şi dezvoltare rurală la nivel local (DADR). Este convingerea fermă a evaluatorului că nu trebuie să existe cerinţa de depunere personală a cererilor de proiecte. Pentru a concluziona această secţiune vom utiliza rezultatele prezentate mai sus pentru a răspunde următoarelor trei întrebări de evaluare. În ce măsură administraţia este percepută de către beneficiari drept relevantă şi rezonabilă? Sunt diviziunea muncii şi responsabilităţile repartizate între autorităţile implicate transparente şi inteligibile pentru beneficiari? În ce măsură este cadrul administrativ transparent şi rezonabil? Este dovedit faptul că beneficiarii în mare măsură consideră că administraţia este relevantă şi rezonabilă, de asemenea transparentă, ceea ce reprezintă un rezultat pozitiv al evaluării. Pe de altă parte, o problemă iese în evidenţă ca generând cel mai mare grad de insatisfacţie în rândul beneficiarilor: timpul necesar de la depunerea cererii până la contract. Din studiile de caz reiese că pot trece 5, chiar 6 luni de la data depunerii cererii până la contract. Acest timp este cu mult mai mare decât timpul stabilit în recomandări, şi necesită o eficacitate sporită în procesarea

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final

206

Page 208: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

cererilor. Mai mult, trebuie subliniat faptul că creşterea mare anticipată a numărului de solicitări de noi proiecte va impune o presiune mare asupra personalului. Noul personal a fost recrutat iar Sistemul IT de management al informaţiei este în curs de introducere, dând astfel speranţe că nu vor exista întârzieri serioase în procesarea cererilor; dar o problemă cheie care trebuie să reţină atenţia managementului este menţinerea unei eficacităţi sporite în procesarea cererilor, pentru a asigura o absorbţie cât mai mare a fondurilor. Diviziunea muncii şi a responsabilităţilor este de asemenea în mare măsură considerată a fi apreciată cu satisfacţie de către beneficiari în ceea ce priveşte implicarea diferiţilor actori. Totuşi, evaluatorul consideră că diviziunea responsabilităţilor sunt prea complicate şi ineficace şi recomandă eliminarea procedurilor administrative de la nivel local şi transferul acestora la nivel regional.

Conformitatea cu cerinţele UE Procedurile şi practicile administrative descrise şi evaluate mai sus respectă cerinţele Comisiei UE. Prin urmare, este posibil să se răspundă pozitiv întrebării de evaluare de mai jos. În ce măsură respectă practica administrativă cererile şi cerinţele Comisiei? Concluzia evaluatorului este următoarea: cadrul administrativ şi practica administrativă respectă în mare măsură cerinţele Comisiei. Totuşi, un sistem regional în locul sistemului local , precum şi un sistem integrat de tehnologia informaţiei vor contribui la creşterea eficacităţii administraţiei.

8.2.4. Surse de informare Am întrebat beneficiarii care sunt principalele lor surse de informaţii privind Programul SAPARD. Rezultatele sondajului pentru Măsura 1.1, Măsura 3.1 şi Măsura 3.4 sunt prezentate în tabelul de mai jos. Rezultatele obţinute pentru Măsura 2.1 privind infrastructura rurală nu sunt incluse în acest tabel întrucât este închisă noilor investiţii şi toate resursele au fost folosite.

Tabelul 8.13 Principale surse de informare 1.1 3.1 3.4 Total Surse de informare

Număr % Număr % Număr % Număr % MAPDR 57 12,6 35 6,0 19 4,1 111 7,4Ag. SAPARD 87 19,2 44 7,6 33 7,1 164 10,9BRIPS 86 19,0 140 24,1 119 25,4 345 23,0DADR 58 12,8 115 19,8 80 17,1 253 16,8Consultanţi agricoli 4 0,9 32 5,5 18 3,9 54 3,6Consultanţi privaţi 59 13,0 86 14,8 77 16,5 222 14,8Caravanele centrelor de Informare

6 1,3 3 0,5 2 0,4 11 0,7

Publicaţii specializate 41 9,1 34 5,8 14 3 89 5,9Publicaţii cu caracter general

1 0,2 11 1,9 9 1,9 21 1,4

TV 7 1,6 38 6,5 37 7,9 82 5,5Radio 1 0,2 5 0,9 6 1,3 12 0,8Internet 46 10,2 39 6,7 54 11,5 139 9,3Total 453 100 582 100 468 100 1503 100N 151 194 156 501 44,4

Sursa: Sondaj pe baza chestionarelor 2005

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 207

Page 209: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Beneficiarilor li s-a cerut să bifeze trei surse de informare. În total 501 respondenţi au răspuns întrebării cu caracter specific, rezultând un total de 1503 surse de informare bifate. Tabloul general sugerează că birourile BRIPS sunt considerate principalele surse de informare de către 23% dintre beneficiari. BRIPS se află în fruntea listei, ocupând primul loc pentru toate cele trei măsuri, chiar dacă Ag. SAPARD apare pe primul loc pe listă în cazul Măsurii 1.1. Cea de-a două sursă de informare este reprezentată de DADR – birourile judeţene cu un procent de 16,8% în medie. Mai mult beneficiarii Măsurilor 3.1 şi 3.4 apelează la DADR, şi mai puţin beneficiarii M1.1. Pentru această Măsură, MAPDR a înregistrat un scor de 12,6%. Singura sursă de informare care a mai înregistrat un rezultat cu două cifre este reprezentată de firmele private de consultanţă. Rolul lor creşte de la beneficiarii urbani din cadrul M1.1 către beneficiarii Măsurii 3.1 şi apoi beneficiarii Măsurii 3.4. În acest fel este reflectată o imagine opusă vis-a-vis de MAPDR şi Agenţia SAPARD, acestea fiind printre cele mai importante surse de informare pentru Măsura 1.1. Este important de remarcat procentajul scăzut obţinut de consultanţii agricoli cu o medie de 3,6%, dar şi procentajul surprinzător de scăzut pentru beneficiarii Măsurii 3.1. De asemenea, se remarcă faptul că internetul, televiziunea şi diversele publicaţii depăşesc într-o anumită măsură procentajul obţinut de consultanţii agricoli. În final remarcăm că nu mai mult de 0,7% din respondenţi consideră caravanele centrelor de informare ca sursă principală de informare. Această situaţie poate fi explicată prin faptul că beneficiarii incluşi în sondaj acoperă întregul grup de beneficiari de la deschiderea măsurilor până la ultimii beneficiari aprobaţi la sfârşitul lunii septembrie. Caravanele aflate în ţară în timpul lunilor de vară şi rezultatul multor activităţi desfăşurate de acestea şi vizitatorii sesiunilor caravanelor (potenţiali beneficiari) nu au reuşit încă să obţină aprobarea proiectelor, şi prin urmare nu sunt reprezentaţi în sondaj. Totuşi este păcat că acest program major de informare nu înregistrează un procentaj mai mare. Aşteptările MAPDR şi Agenţiei SAPARD privind rezultatele acestor campanii sunt mari conform precizărilor făcute în cadrul şedinţei Comitetului de Monitorizare care a avut loc în noiembrie. Rezultatele pozitive ar trebui să se materializeze în curând pentru a juca un rol important în atragerea de noi proiecte. În perioada octombrie-decembrie au fost aprobate un număr extrem de mare de noi proiecte, iar campania de informare s-a dovedit a fi un instrument important în determinarea acestei creşteri a absorbţiei fondurilor.

8.2.5. Eficacitatea şi eficienţa costului Administrarea Programului SAPARD este costisitoare datorită cerinţelor şi procedurilor administrative descrie şi evaluate mai sus. Totuşi, costul ar trebui să fie oarecum echilibrat cu cerinţele financiare ale programului. Prin urmare este esenţial sa răspundem următoarei întrebări de evaluare. În ce măsură costurile administrative sunt în balanţă cu fluxul financiar al programului şi cu măsurile acestuia (sume angajate şi plătite în comparaţie cu costul administrativ)? Această secţiune oferă un răspuns acestei întrebări.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 208

Page 210: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

În tabelul de mai jos prezentăm o estimare a costurilor administrative ale Programului în 2005. Costul estimat se bazează pe informaţii primite de la MAPDR şi AS. Tabelul 8.14 Costurile administrative ale Programului SAPARD, 2005, RON şi EURO

Agenţia SAPARD DADR Total Costuri RON RON RON EURO

Salarii 13.056.345

5.344.897 18.401.242

Cheltuieli 2.285.115 2.950.300 5.235.415 Costuri de capital

975.174 576.000 1.551.174

Costuri totale

16.316.634 8.871.197 25.187.831 6.951.435

Sursa: AS, MAPDR 2005; cursul de schimb RON/€ = 3.6234 pentru 2005 În tabel am selectat 3 conturi: contul de salarii, contul de cheltuieli şi contul costurilor de capital, precum şi costul total. Cifrele sunt corecte şi reprezintă cifrele contabile pentru anul 2005. Costurile administrative sunt comparate cu sumele de bani angajate în anul 2005. Această comparaţie este făcută în următorul tabel. Tabelul 8.15 Sume publice totale angajate, 2005

Sume angajate

Costuri adm. 2005 Procent

EURO (milioane) EURO (milioane)

137,07 6,95

5,07 Sursa: AS Dacă examinăm anul 2005 şi îl considerăm ca un an mediu în ceea ce priveşte procedurile de licitaţie, selectarea proiectelor, contractarea şi plăţile vom vedea că, costurile administrative reprezintă 6,95 milioane EURO în legătură cu angajamentele de 137,07 milioane EURO echivalentul a 5,07 % din costurile administrative. Aceasta este o cifră care se poate compara cu cifre similare înregistrate în ţările candidate şi statele membre ca şi cu ponderea costurilor administrative, aproximativ 5%. Motivul creşterii de la mai puţin de un procent în 2003 până la 5 procente (evaluarea actuală) este costul unitar scăzut datorită numărului relativ mic de proiecte mari în care proiectele de infrastructură au reprezentat ponderea cea mai mare în primii ani ai programului. In anul 2003, au fost aprobate 541 de proiecte reprezentând o sumă angajată de 353 milioane EURO sau 653.000 EURO per proiect. În 2005, au fost aprobate 831 de proiecte reprezentând 165.000 EURO în medie, ceea ce reprezintă numai o pătrime din media anului 2003. Am observat din experienţa altor ţări că angajamentele au variat de la 100000 de EURO la 200000 de EURO per proiect în cadrul unor programe cu câteva măsuri acreditate. Prin urmare putem să concluzionăm că, costurile administrative ale Programului în România sunt în concordanţă cu ce am observat în alte ţări, costurile administrative per proiect crescând de 4 ori aşa cum am anticipat în prima evaluare intermediară.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 209

Page 211: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Totuşi, concluzia evaluatorului este următoarea: costurile administrative în România sunt la un nivel mai scăzut, luând în considerare structura cu cele trei niveluri de implementare, probabil datorită nivelului mai redus al salariilor. De aceea, răspunsul la întrebarea de evaluare este că, costul administrativ se află în echilibru cu resursele angajate. Totuşi, evaluatorul apreciază că sistemul prezent este destul de costisitor, luând în considerare personalul implicat în administrarea programului. În particular, birourile locale ale serviciilor tehnice delegate (DADR) au în componenţă un număr foarte mare de personal. Transferul aşteptat al serviciilor delegate către SA va pune în continuare presiune asupra costurilor datorită faptului că sistemul de salarizare în cadrul Agenţiei este relativ mai costisitor decât sistemul de salarizare în cadrul ministerului. Salariile în agenţie sunt în medie cu 70% mai mari decât în ministere. De aceea un model mai eficient de alocare a resurselor cu o independenţă mai mare a birourilor regionale ar putea contribui la menţinerea relativ scăzută a costului de administrare. Noile măsuri acreditate vor contribui de asemenea la creşterea acestui procent ajungând la nivelul procentual înregistrat în alte ţări.

8.3.

8.3.1.

Monitorizare Conform AMF, Secţiunea B, Articolul 7, un Comitet de Monitorizare va fi înfiinţat de către AM pentru a evalua eficacitatea şi calitatea implementării programului. Aşa cum am menţionat în secţiunea privind structura programului, Ministerul Agriculturii a înfiinţat în mod efectiv Comitetul de Monitorizare. În această secţiune ne vom concentra asupra sistemului de monitorizare al Agenţiei şi vom oferi un răspuns la următoarea întrebare de evaluare: În ce măsură activităţile de colectare a datelor ale agenţiei sprijină monitorizarea implementării Programului şi evaluarea acestuia?

Obiective Obiectivele specifice ale AM în legătură cu Comitetul de Monitorizare sunt:

• Înfiinţarea Comitetului de Monitorizare pentru: • Formularea unei opinii privind criteriile de selecţie şi clasificarea proiectelor în cadrul

fiecărei măsuri; • Analiza progresului făcut în realizarea obiectivelor Programului; • Examinarea gradului de realizare a obiectivelor pentru fiecare măsură şi folosirea resurselor

financiare; • Analizarea evaluării intermediare; • Analizarea rapoartelor de implementare anuale şi finale; • Analizarea fiecărei propuneri privind amendarea Programului înaintea trimiterii

amendamentelor către Comisie; • Propunerea de amendamente pentru a facilita atingerea obiectivelor; • Stabilirea unui sistem de raportare a progresului făcut în cazul fiecărui proiect şi măsură

pentru îndeplinirea indicatorilor predefiniţi;

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 210

Page 212: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

8.3.2. Eficacitatea Monitorizării

Comitetul de Monitorizare Un Comitet de Monitorizare format din 27 de membri a fost înfiinţat şi a desfăşurat 9 întâlniri de-a lungul perioadei iunie 2002 - noiembrie 2005. Membrii Comitetului sunt reprezentanţi ai MAPDR (inclusiv preşedintele şi secretarul), alte ministere, agenţii publice şi parteneri economici şi sociali.

Raportul de implementare anual Conform AMF, un raport de implementare anual este obligatoriu şi ar trebui să respecte cerinţele formale ale unui raport anual. Raportul anual din 2004, este considerat foarte bun şi informativ respectând toate cerinţele prevăzute.

Sistemul de Management Informaţional Raportul anual este un element al sistemului de management informaţional şi care acoperă progresul privind implementarea programului. O monitorizare completă şi un manual de evaluare sunt deja pregătite şi aceasta ar putea reprezenta un bun început pentru dezvoltarea sistemului. Baza sistemului de management informaţional este utilizarea indicatorilor de monitorizare şi evaluare. Un set de indicatori este prezentat în documentul de programare şi acest set reprezintă baza setului deja aprobat de Comitetul de Monitorizare. Indicatorii aprobaţi sunt în concordanţă cu indicatorii recomandaţi de comisie şi se referă la indicatorii financiari care descriu dezvoltarea gradului de utilizare a resurselor, şi indicatori fizici care descriu outputul activităţilor proiectelor atât în termenii unităţilor fizice absolute, precum număr de kilometri de drumuri, conducte de apă, număr de metri cubi de capacitate de depozitare etc. Aceşti indicatori sunt folosiţi în sistemul de colectare a datelor cu care operează Agenţia. Instrumentul primar de colectare a datelor este formularul de cerere, modelul de raportare şi rapoartele finale de la beneficiar. În principiu, sistemul de colectare a datelor ar trebui sprijinit de un sistem computerizat, dar acesta nu există încă în România, deşi este extrem de necesar. Tipul de indicatori folosiţi acum sunt în concordanţă cu recomandările Comisiei. Totuşi ei sunt mai mult sau mai puţin utili în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivului lor de furnizare de informaţii către CM privind progresul implementării programului. Pe de altă parte, indicatorii şi sistemul de colectare a datelor furnizează CM informaţii adecvate despre numărul proiectelor aprobate şi sumele angajate an de an. Ocazional CM i se oferă informaţii privind indicatorii fizici dar de cele mai multe ori acest lucru nu se întâmplă datorită lipsei de date privind aceşti indicatori. Pe de altă parte, indicatorii fizici şi financiari nu furnizează informaţii despre rezultate şi impactul proiectelor şi al măsurilor programului. Prin urmare, CM nu deţine informaţii privind aceste probleme importante datorită lipsei indicatorilor adecvaţi ca urmare a unei insuficiente colectări de informaţii privind aceşti indicatori în mod constant pe toata durata implementării Programului. Formularele de cerere şi modelele de raportare ar trebui să reprezinte instrumentele de colectare a informaţiei dar modelul formularului de cerere şi întrebările conţinute în acest formular nu fac

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 211

Page 213: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

referire la acest tip de informaţii. Sistemul indicatorilor de monitorizare ar trebui revăzut pentru a acoperi toate nivelurile în ierarhia obiectivelor programului, aceasta însemnând input, output, rezultate si impact.

Concluzii Ca şi concluzie ar trebui prezentat răspunsul la următoarea întrebare de evaluare: În ce măsură activităţile de colectare a datelor ale Agenţiei sprijină monitorizarea implementării şi evaluării programului? Sistemul de colectare a datelor şi indicatorii folosiţi sprijină numai într-o mică măsură monitorizarea implementării şi evaluarea programului. Concluzia se bazează pe rezultatele conform cărora indicatorii sunt numai fizici şi financiari nu şi legaţi de rezultate şi impact, iar formularele de cerere nu sprijină colectarea datelor necesare.

8.4.

8.4.1.

Personal, educaţie şi instruire

Număr personal Numărul personalului cu normă întreagă în cadrul Agenţiei, inclusiv BRIPS, responsabil cu administrarea tuturor etapelor privind implementarea programului a fost de 6 în 2000 şi a crescut de atunci la un total de 171 în 2003 şi 352 în 2005, ceea ce înseamnă că s-a dublat din 2003 până în prezent. Tabel 8.16 Personalul Agenţiei 2000-2005

SFÂRŞITUL ANULUI Personal total Nivel central Nivel regional

2000 6 6 0

2001 139 67 72

2002 134 66 68

2003 171 90 81

2005 352 125 227 Sursa: Agenţia SAPARD Această sporire a numărului de personal necesită un sistem de management şi instruire eficient a personalului nou angajat pentru a putea face faţă creşterii expansive într-o perioadă de dezvoltare accentuată în ceea ce priveşte numărul de cereri de proiecte şi de cereri de plată care necesită aprobare. În mod suplimentar birourile locale ale DADR mai au încă 386 de angajaţi. Mai mult de 740 de persoane sunt angajate în prezent în administrarea programului. Este un număr foarte mare comparativ cu alte ţări datorită în principal implicării la nivel local şi a serviciilor tehnice delegate.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 212

Page 214: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

8.4.2. Managementul AS s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani şi acest lucru a necesitat asigurarea unui bun management – pe de o parte pentru a se concentra asupra activităţilor operaţionale, iar pe de altă parte asupra angajărilor, instruirii şi altor probleme administrative legate de extinderea organizaţiei. Răspunsurile personalului privind afirmaţiile din tabelul de mai jos sunt foarte pozitive. Tabel 8.17 Care este poziţia dvs. în legătură cu următoarele afirmaţii...

AS, sediul central, % Total de acord

De acord Dezacord Total

dezacord Nu ştiu

Agenţia SAPARD este un loc bun de muncă 41 58 0 0 1

Personalul cu care lucrez funcţionează bine în echipă 28 63 7 0 2

Simt că pot să fac sugestii şefului meu imediat ierarhic/supervizor/ manager despre cum ar trebui organizată munca mea

20 71 7 1 1

Comunicarea între angajaţii Agenţiei este eficientă 12 59 23 5 2

Am satisfacţii profesionale 20 78 1 0 1

Sursa : Ancheta pe bază de chestionare, Ag. SAPARD, sediul central; N:124/123/123/124/123

Aproape 100% din personal a răspuns că AS este un loc bun de muncă, oferind personalului satisfacţii profesionale şi existând o bună colaborare în interiorul echipei şi cu echipa de conducere. O singura problemă se dovedeşte a fi evaluată negativ: comunicarea între personalul Agenţiei nu este considerată eficientă de aproximativ o treime din personal. Îmbunătăţirea comunicării pare a fi posibil de realizat de către management. Sarcinile specifice ale managementului sunt evaluate şi prezentate în tabelul de mai jos şi este evident că majoritatea personalului (90%) simte că rolul şi responsabilităţile acestuia sunt clare, că munca acestuia este bine structurată şi că poate lua decizii privind propria lor muncă. Tabel 8.18 Care este poziţia dvs. privind felul în care sunteţi organizaţi şi conduşi în cadrul Agenţiei SAPARD?

AS, sediul central, % Total de acord

De acord Dezacord Total

dezacord Nu ştiu

Rolul şi responsabilitatea mea sunt clare 29 59 12 1 0

Munca mea este bine structurată ori planificată 20 69 10 1 0

Există personal suficient în departamentul meu pentru a desfăşura activităţi în timp util 13 51 31 3 2

Sunt mulţumit de numărul de întâlniri ale personalului 12 62 24 2 1

Echipamentul asigurat pentru a-mi desfăşura activitatea este adecvat 16 68 14 2 0

Mi se dau toate informaţiile necesare pentru a-mi desfăşura activitatea 12 64 21 3 0

Primesc feed-back în mod regulat legat de performanţa

mea 9 66 17 7 1

Am responsabilitatea de a lua decizii privind munca mea 20 69 10 1 0

Există suficient sprijin pentru a fi ajutat în cazul schimbării locului de muncă 8 63 16 4 8

Sursa:Ancheta pe bază de chestionare, personalul de la AS, sediul central; N:123/124/124/121/122/122/123/120/

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 213

Page 215: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

8.4.3.

Mediu

Educaţia şi instruirea Din prima evaluare intermediară se ştie că majoritatea personalului din cadrul Agenţiei are o pregătire academică, în timp ce numai câţiva au o pregătire tehnică sau liceală. În rândul angajaţilor cu studii superioare, majoritatea au studii superioare în domeniul ştiinţelor agricole şi această proporţie a crescut în mod constant de-a lungul anilor; urmează angajaţii cu studii superioare în domeniul economiei şi alte categorii din domeniul managementului şi administraţiei. Nu avem informaţii privind schimbarea acestui tablou din 2003. Nu am primit informaţii despre schimbări ale procedurilor privind resursele umane. Prin urmare, considerăm că Agenţia are un procedeu de selectare foarte profesional contribuind la selectarea şi buna instruire a personalului nou angajat. Cerinţele formale privind cererile pentru ocuparea locurilor de muncă vacante sunt ridicate (cunoaşterea limbii engleze şi cunoştinţe privind regulamentele UE). Programe individuale de instruire sunt în curs de derulare. Directoratul pentru resurse umane pare să contribuie în mod semnificativ la construirea competenţelor în cadrul agenţiei şi la menţinerea acestora la un înalt nivel chiar şi în perioadele în care s-a angajat un număr mare de personal nou. Poziţia personalului privind propriile cunoştinţe este prezentată în continuare. Tabelul 8.19: Cum aţi descrie nivelul curent al cunoştinţelor dvs. în următoarele domenii? % din personalul de la AS, sediul central

Slab Avansat Expert Nu e cazul

Comunicarea pentru informarea solicitanţilor/beneficiarilor 1,7 15,1 31,1 18,5 33,6

Proceduri administrative 0,0 12,0 43,6 24,8 19,7

0,8 4,1 51,2 43,8 0,0

9,8 12,7 13,7 8,8 54,9

Evaluarea propunerilor de proiecte de agri business 11,6 8,4 18,9 8,4 52,6

Evaluarea propunerilor de proiecte de non- agribusiness

11,6 10,5 20,0 6,3 50,5

Evaluarea propunerilor de proiecte ale municipalităţilor

10,9 8,9 21,8 8,9 49,5

Conducerea inspecţiilor în teren 12,4 8,8 17,7 14,2 46,9

Adresarea de întrebări pentru obţinerea de informaţii în teren 9,9 7,2 23,4 14,4 45,0

Cunoştinţe financiare 8,0 38,9 19,5 20,4 13,3 Cunoştinţe de mediu privind EIM 20,0 21,8 17,3 3,6 36,4 UE PAC 14,2 30,1 23,9 4,4 27,4 Ascultarea solicitanţilor / beneficiarilor 1,7 12,6 26,1 26,1 33,6

5,2 16,5 22,6 10,4 45,2

Utilizarea calculatorului

Evaluarea propunerilor de proiecte ale fermierilor

Obţinerea de rezultate prin promovare şi comunicare

Sursa:Ancheta pe baza de chestionare, AS sediul central; N=119/117/121/102/95/101/95/113/111/113/110/113/119/115

Angajaţii au cunoştinţe fie avansate fie la nivel de experţi în câteva domenii, în special în utilizarea calculatoarelor şi proceduri administrative. Domeniul cel mai slab este reprezentat de evaluarea impactului de mediu şi cunoştinţele privind PAC unde aproape 50% din cei intervievaţi au cunoştinţe slabe sau medii.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 214

Page 216: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

Tabelul 8.20: Vă rugăm să indicaţi care dintre instructajele de mai jos consideraţi că ar fi necesare activităţii dvs. curente şi dacă aţi primit suficient instructaj în următoarele domenii...

Necesare Primite % din personalul de la AS, sediul central Da Nu Da Nu

30 70 71 29 12 88 76 39 61 57 43 63 37 15 85 58 42 84 16 40 60 66 34 11 89 77 23

16 84

(1) Aptitudini de comunicare 86 14 (2) Instructaj privind folosirea calculatorului (gen.,

(3) Evaluări de proiecte 24 (4) Inspecţii în teren 12 88 (5) Consultanţă

(6) Cunoştinţe de supervizare 13 87 (7) Cunoştinţe financiare

(8) Cunoştinţe de mediu privind EIM

(9) UE PAC

Sursa:Ancheta pe baza de chestionare, pentru personalul de la AS sediul central; N=76/74/83/66//72/74/71/71 Din tabelul de mai sus observăm că personalul AS a răspuns că instruirea lor este suficientă sau adecvată, totuşi, aşa cum observăm din coloana din dreapta tabelului se pare că o majoritate de aproximativ 75% nu a primit suficientă instruire privind aceste probleme. Personalul are nevoie de instruire suplimentară în toate domeniile prezentate.

8.4.4. Concluzii Ca o concluzie a acestei secţiuni, putem răspunde întrebării de evaluare legată de următoarea problemă: În ce măsură este realizată procesarea cererilor la un nivel ştiinţific/tehnic adecvat? Putem concluziona că personalul AS îşi evaluează propriul nivel de cunoştinţe ca fiind avansat sau la nivel de expert şi consideră nivelul de instruire adecvat, dar totuşi a cerut o instruire suplimentară. Este pozitiv să concluzionăm că auto-evaluarea personalului este pozitivă şi este uşor să înţelegem că personalul are nevoie de o instruire suplimentară pentru a–şi îmbunătăţi competenţele. Considerăm că este important – în lumina comentariilor venite de la beneficiari şi actorii implicaţi – ca instruirea noului personal să fie realizată la un nivel înalt şi monitorizată, şi să se acorde prioritate acestei activităţi. Instruirea suplimentară nu trebuie neglijată, dar ar trebui să vină mai târziu când noul personal devine operaţional. În urma interviurilor cu personalul cheie din departamentele Agenţiei, evaluatorului îi este clar că procesarea cererilor este realizată la un nivel tehnic adecvat. Pregătirea, experienţa şi instruirea personalului cheie responsabil cu etapele critice în activitatea de procesare au fost foarte bune pe scară absolută, şi în comparaţie cu personalul aflat în poziţii similare din alte ţări.

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 215

Page 217: ROMÂNIA - MADRold.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/versiune_romana.pdf · 2013-03-22 · Comisia Europeană Programul SAPARD ROMÂNIA ACTUALIZAREA EVALUĂRII INTERMEDIARE A PROGRAMULUI

Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD în România, în perioada 2000-2005

9. Anexe Chestionare ToR Metodologie

Consorţiul Agrotec SpA – Raport Final 216