muntele æi oamenii, oamenii æi muntele · implicaåi în redactarea textelor proiectului de lege...

1Frontiera - nr. 10/2005

Revistã editatã deInspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

l NR. 10/2005 l 36 PAGINIl NR. 10/2005 l 36 PAGINI



Muntele æi oamenii, oamenii æi muntele...

pag. 10

2 Frontiera - nr. 10/2005 3Frontiera - nr. 10/2005

n Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920n Serie nouã - nr. 646l PE SCURT l PE SCURT l PE SCURT l

REDACÅIA(E-mail: [email protected],

Intranet: [email protected])

Redactor-æefInspector principal Marius IONESCU

(E-mail: [email protected])

Secretar de redacåieinspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: [email protected])

Redactori:inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCUFotoreporter

agent-æef adjunct Iulian PUICÃAbonamente, difuzare

Elena URSACHI

Coperta I - Muntele Gâlu - SPF Viæeu de Sus æi IV - Mânãstirea

Bârsana, jud. Maramureæ - Alexandru BARBU

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF Bucureæti, deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,la Direcåia de Trezorerie a

Municipiului Bucureæti.Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãrInspector Gabriel CRÃCIUN

Layout: Alexandru BARBUTipar

S.C. AMMA PRINT SRL-BucureætiTel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: [email protected]

Ediåia s-a încheiat la 4 noiembrie 2005

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu

menåionarea sursei(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine,

potrivit art. 225 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XImprimat în România

2 Frontiera - nr. 10/2005

În perioada 19-21 octombrie a.c., s-a desfãæurat vizita oficialã în România a unei delegaåii conduse de cãtre domnul Kevin O’Connell, director adjunct al EUROPOL.

Cu acest prilej, în ziua de 21 octombrie a.c., la Centrul de Cooperare Poliåieneascã Internaåionalã, delegaåia EUROPOL a fost primitã de cãtre directorul general al acestei instituåii, chestorul Mihai Stoica. În cadrul discuåiilor, au fost abordate subiecte referitoare la intensificarea cooperãrii pentru combaterea criminalitãåii internaåionale, în special prin schimbul de informaåii æi prin contacte periodice între EUROPOL æi autoritãåile de aplicare a legii din România.

Cu acest prilej, domnul Kevin O’Connell a remarcat progresele fãcute de cãtre autoritãåile române de aplicare a legii, aratând totodatã cã

o colaborare de succes, aæa cum este cea dintre statul român æi EUROPOL se bazeazã pe ceea ce domnia sa a catalogat drept „munca de echipã”.

În aceeaæi zi, delegaåia EUROPOL a purtat convorbiri æi la sediul Inspectoratului General al Poliåiei Române, cu reprezentanåi ai Poliåiei Române.

DELEGAÅIA EUROPOL LA CENTRUL DE COOPERARE POLIÅIENEASCÃ INTERNAÅIONALÃ

„Excelsior” este numele celui mai nou complex de odihnã æi recreere dat în folosinåã din 21 octombrie în Braæov.

Complexul, situat la poalele muntelui Tâmpa, pe strada Matei Basarab nr.41-43, dispune de 167 locuri de cazare, de spaåii destinate pregãtirii mesei pentru un numãr de 150 de persoane, precum æi de un centru medical care oferã posibilitatea de diagnostic, tratament æi recuperare a personalului cazat.

În spaåiile de cazare moderne dotate cu bãi proprii, televiziune prin cablu æi mobilier nou pot fi cazaåi,

contra sumei de 39 lei pe zi camera æi 118 lei pe zi apartamentul, angajaåii MAI aflaåi în misiune, convocãri, concediu de odihnã sau aflaåi în interes personal precum æi membrii de familie ai acestora.

Masa se poate asigura la alegere, dupã meniul zilnic sau meniu fix.

Se pot face rezervãri în scris sau telefonic la numerele: 0213131376-fax, 0212102403 -telefon direct, 0112300-STS.

Excelsior vã aæteaptã!

Iulian PUICÃ

UN NOU COMPLEX DE SÃNÃTATE PENTRU PERSONALUL MAI

În perioada 3-7 octombrie a.c., o delegaåie a Ministerului Administraåiei æi Internelor, condusã de cãtre chestorul-æef dr. Florin Sandu, secretar de stat, a participat la cea de-a 56-a sesiune a Comitetului Executiv al Înaltului Comisar al Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi (ICNUR), care s-a desfãæurat în Elveåia – Geneva.

România a participat la aceastã întâlnire în calitate de membru al Comitetului Executiv al ICNUR, având acest statut din aprilie 2005.

În cadrul discuåiilor, care au avut loc cu acest prilej, s-a urmãrit evaluarea strategiei generale a ICNUR, stabilirea bugetului pentru anul 2006, analizarea mãsurilor luate ca urmare a recomandãrilor cuprinse în Raportul Comitetului de Audit al Naåiunilor Unite, precum æi diverse probleme privind protecåia internaåionalã a refugiaåilor.

Grupaj realizat deServiciul Comunicare

Publicã al MAI

REUNIUNE INTERNAÅIONALÃ PRIVIND PROTECÅIA REFUGIAÅILOR.


v Infracåionalitatea produsã de cetãåenii români în Austria

a scãzut cu 71% pag. 8

AUSTRIA

v Contrabandã de aproximativ 30 milioane de euro .........pag. 16v Criminalisticã ......... pag. 18-19v Ætiri ........................... pag. 20-23v Documentare............pag. 24-26 v Agenåii poliåiæti de frontierã au

depus jurãmântul militar. pag. 28v „E” sau nu „E” ......... pag. 30v Divertisment ......... pag. 35

l DIN SUMAR l

v Deschiderea oficialã a Punctului de Contact Comun româno-maghiar

Artand – Boræ pag. 7

v Cooperare româno-maghiarã în domeniul învãåãmântului

pag. 9

3

SE MODIFICÃ STATUTUL POLIÅISTULUI?

Frontiera - nr. 10/2005

v Interviu cu directorul DPF Giurgiu, comisarul de

poliåie Mihai-Cristinel Brãtanpag. 4

Vom vedea. Poate fi în bine, poate fi în rãu. Depinde cum ne sunt apãrate æi negociate, de cãtre asociaåiile sau sindicatele din care facem parte, drepturile æi interesele, de rãspunsurile æi analizele fãcute la nivelul structurilor componente MAI. Noile modificãri ale Statutului poliåistului le putem însã aætepta cu optimism. De ce? Pentru cã, îmbucurãtor, proiectul de lege a fost trimis pentru consultare Consiliului Naåional al Poliåiætilor æi, astfel, am putut æi noi sã intrãm în posesia documentului.

Precizând, încã o datã, cã este vorba despre un proiect, un document care poate suferi modificãri, iar noi sperãm cã se va întâmpla acest lucru, acest act de cãpãtâi pentru poliåist, pentru drepturile æi obligaåiile lui, prevede clar, sperãm noi, în premierã faptul cã poliåiætii pot constitui asociaåii sindicale. Tot la „capitolul” modificãri în interesul poliåistului, se prevede faptul cã poliåistul poate fi mutat, cu acordul sãu, într-o altã unitate. Se revine la vechea æi totodatã prima prevedere a Statutului, aæa cum a fost adoptatã de Parlament în luna mai 2002, dar care nu a rezistat nici un an. Pentru cã la acea datã, multe drepturi ale poliåistului conferite prin prevederile iniåiale ale statutului au fost „modificate”.

În ce priveæte stagiul militar, nu se mai face nici un fel de referire la obligativitatea lui când se fac angajãri din sursã externã, pentru completarea efectivelor MAI, iar cu privire la stagiul în grad, pentru ofiåeri se prevede a fi de patru ani, pentru agenåi rãmânând la cinci. Nu vor mai fi avansãri înainte de finalizarea stagiului minim în grad dar se prevede renunåarea la obligativitatea calificativului „F.B.” pentru ultimii doi ani de stagiu fiind obligatorie obåinerea minim a calificativului „Bun” pe toatã durata acestuia. O problemã controversatã, în defavoarea poliåiætilor, este cea a cursurilor postuniversitare, de masterat sau doctorat, pe care mulåi le-au finalizat æi care nu mai sunt recunoscute în proiect pentru a fi scutiåi de absolvirea cursurilor de capacitate profesionalã organizate în cazul avansãrii poliåiætilor la gradele de comisar-æef, subcomisar æi agent-æef. Pozitiv este faptul cã s-a observat o portiåã nu tocmai ortodoxã de a schimba un æef. Acum, la o restructurare, prin faptul cã i se schimbã denumirea postului, acesta trebuie sã participe la un concurs pentru noua funcåie, riscând sã o piardã, iar în proiect se prevede faptul cã poliåistul care a ocupat sau ocupã o funcåie de conducere, la reorganizare sau alte situaåii, cum ar fi încetarea unei detaæãri, poate ocupa o altã funcåie prevãzutã cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei deåinute, fãrã concurs sau examen. Cred cã referirea se face la funcåia de conducere, întrucât se vorbeæte de examen sau concurs. Chiar dacã în documentul iniåial sunt unele scãpãri, importantã este colaborarea tuturor celor implicaåi în redactarea textelor proiectului de lege æi dorinåa de a exista o analizã lucidã, pertinentã æi justã a fiecãrui articol, întrucât bugetul de timp pe care Direcåiile MAI implicate în proiect l-au acordat structurilor cãrora le-au solicitat puncte de vedere, o sãptãmânã, este prea mic, având în vedere cã numai circuitul documentelor poate dura patru zile. Iar o modificare de acestui act normativ ar trebui gânditã de zece, poate o sutã de ori înainte de a fi promovatã æi consultãri ar trebui proiectate pe întreg procesul elaborãrii, pânã la promovarea documentului cãtre conducerea ministerului.

Nu sunt adeptul nici pe departe a lucrului fãcut cu greu, a zicalei care mai circulã cum cã dacã vrei sã îngropi un proiect constitui o comisie, însã poate ar trebui ca mentalitatea nostrã sã fie puåin schimbatã, sã ne miæcãm æi sã vorbim precum ardeleanul: dupã o pauzã de gândire, puternic æi rãspicat. Cred cã s-ar impune sã gândim mai bine termenele pentru soluåionarea unor lucrãri, pentru a putea ca lucrul care ne iese din mânã sã fie mai bine frãmântat, mai bine aæezat. Altfel, vom aluneca pe panta rutinei, a sarcinii executate la timp, bifatã, însã precum o pâine ieæitã dintr-un cuptor fisurat: bine rumenitã dar crudã la mijloc. Æi tot noi vom fi cei care vom avea de suferit.

Sã fim optimiæti æi sã vedem documentul final. Pentru cã schimbãri ale legii cu siguranåã vor mai fi. Însã trebuie sã ætim de ele, sã ne consultãm.

DE MARIUS IONESCU


Un lucrãtor motivat va da randament maxim

la locul de muncã

Dialog

- Domnule director, v-aåi desfãæurat activitatea ca poliåist de frontierã, pe domeniul control trecere frontierã, din 1991 pânã în 2005. Cum apreciaåi ca manager al direcåiei specificul activitãåii lucrãtorilor din cadrul acestei structuri æi cum a evoluat fenomenul infracåional la nivelul judeåelor din sudul åãrii?

- Ca manager al instituåiei precizez faptul cã activitatea desfãæuratã de lucrãtorii din punctele de trecere a frontierei reprezintã un important segment în cadrul acesteia. Lucrul acesta îl spun æi din punct de vedere al faptului cã ei sunt primii funcåionari publici cu care cetãåenii strãini vin în contact la intrarea în åarã æi asta trebuie sã le influenåeze activitatea, conduita æi aspectul fizic. Practic, sunt prima carte de vizitã a României. În permanenåã, lucrãtorul din punctul de trecere a frontierei trebuie sã conætientizeze importanåa locului în care îæi desfãæoarã activitatea, lucru care nu se poate realiza decât dacã este foarte bine pregãtit, din toate punctele de vedere, dacã stãpâneæte legislaåia în vigoare, ultimele ordine æi dispoziåii, specificul activitãåilor desfãæurate în punctul de frontierã, situaåia operativã - care este foarte complexã - avem practic, la nivelul direcåiei, toate tipurile de puncte de trecere a frontierei, rutier, feroviar, portuar æi aeroportuar.

Referitor la evoluåia fenomenului infracåional, la nivelul Direcåiei Poliåiei de Frontierã, ca specific al zonei noastre la frontiera fluvialã cu Bulgaria, avem traficul de persoane,

care se datoreazã în primul rând sãrãciei zonei de la nord de Dunãre. În Cãlãraæi am avut cazuri de persoane care au fost traficate pentru ceræetorie. Este o zonã în care o pondere destul de mare o au æi rromii, între care se gãsesc unii cu o condiåie socialã deplorabilã sau cu un nivel foarte scãzut de culturã, care-i fac vulnerabili la anumite propuneri financiare æi, automat, la exploatare. Giurgiu stã mai bine din acest punct de vedere, este reæedinåa de judeå, un oraæ mai mare, existã mai multe instituåii de învãåãmânt æi de culturã, mai multe locuri de muncã. Probleme din punct de vedere al racolãrii de persoane încep apoi spre Teleorman, care are æi cele mai multe cazuri de lucrãri penale pe trafic de persoane, Oltul, care este cel mai mic inspectorat, având o zonã de responsabilitate mai liniætitã în comparaåie cu celelalte. Urmeazã apoi judeåul Dolj, cu douã puncte de trecere a frontierei, la Bechet æi Calafat, cu specificul cã tranzitul este în proporåie de 99 % marfã iar trecerea se face cu bacul. Ca specific existã grupuri de infractori, reåele de traficanåi care opereazã în zonele în care sãrãcia îi macinã pe oameni æi îi pune la tot felul de încercãri. Îi racoleazã pentru a-i trafica în statele din Uniunea Europeanã, în special Spania, Italia, pentru prostituåie sau pentru a munci la negru æi de aici vin încãlcãrile de lege cu care ne confruntãm: stau ilegal, muncesc fãrã forme legale, depãæesc termenul de æedere, sunt exploataåi de alåii, probleme care afecteazã imaginea României în Uniunea Europeanã.

Alt specific al situaåiei operative de la Giurgiu este traficul cu metale

æi pietre preåioase. Majoritatea celor ce ies din åarã au ca destinaåie finalã Turcia, iar un procent de 10-15% cãlãtoresc spre Grecia, cu mici fluctuaåii în sezonul estival. Aceætia din urmã, în cele mai multe cazuri turiæti, nu pun probleme poliåiætilor de frontierã. În schimb, cei care vin dinspre Turcia, datoritã preåului scãzut la aur æi argint în aceastã åarã, sunt tentaåi sã aducã diverse bijuterii pe care încearcã sã le introducã ilegal în România. În ultima perioadã ne confruntãm æi cu cazuri de marfã contrafãcutã pe care diverse persoane încearcã sã o introducã în åarã.

Ne-am confruntat æi cu un fenomen inedit, la specificul feroviar: erau cetãåeni bulgari care se deplasau în zona Bucureætiului, la complexele comerciale cu mãrfuri ieftine, cumpãrau produse în special de provenienåã asiaticã, care nu sunt inscripåionate sau apãrate prin legea privind dreptul de autor æi constituiau bagaje uriaæe pentru specificul feroviar. Cum legislaåia vamalã nu clarifica acest domeniu, îi înapoiam în colaborare cu autoritãåile feroviare pentru nerespectarea cantitãåii de bagaje pe care o persoanã le poate avea asupra sa în compartiment. Treptat, ca urmare a mãsurilor adoptate de noi, acest fenomen s-a diminuat.

În punctele de frontierã se observã o scãdere a cazurilor de trafic de droguri, de substanåe interzise, nu am fost semnalaåi cu scãpãri, avem însã aproximativ 30 de cazuri de trafic cu medicamente care sunt pe lista substanåelor interzise, în majoritate descoperite la æoferi iranieni.

În ce priveæte activitatea desfãæuratã la frontiera verde aici

Interviu cu directorul DPF Giurgiu, comisarul de poliåie Mihai-Cristinel Brãtan


ne este mai uæor sã combatem migraåia ilegalã æi infracåionalitatea transfrontalierã, în general, având în vedere cã avem Dunãrea în sprijinul nostru, care ne uæureazã munca, avem o dotare bunã însã ar fi loc de mai bine în ce priveæte mijloacele de transport în zone greu accesibile. Stãpânim fenomenul, nu am avut scãpãri majore la nivelul supravegherii frontierei, am avut persoane depistate în trecerea ilegalã a frontierei. Acesta este, în mare, specificul fenomenului infracåional la nivelul direcåiei.

- Începând cu 1 ianuarie 2007, sperãm noi, România va deveni stat membru al Uniunii Europene, împreunã cu Bulgaria, iar frontiera aflatã în responsabilitatea Direcåiei va deveni frontierã internã. Cum va fi influenåa acest eveniment major pentru åara noastrã ansamblul activitãåilor derulate de structura condusã de dumneavoastrã?

- Nu va fi chiar în totalitate o frontierã internã întrucât avem fluviul Dunãrea, care este deschis navigaåiei internaåionale æi atâta timp cât riverani Dunãrii vor exista state non-UE, cum este cazul Serbiei-Muntenegru, vom avea automat æi frontiere externe. Apreciez cã încã de ceva vreme infracåionalitatea s-a mutat cãtre fluviul Dunãrea, zonã pe care încã nu o stãpânim, din mai multe puncte de vedere, al tehnicii – spre exemplu de-abia acum Cãpitania Giurgiu, care are un sector destul de mare, similar Direcåiei Poliåiei de Frontierã, desfãæoarã unele programe de modernizare, de monitorizare a traficului pe Dunãre. Navele sunt greu de supravegheat la acostare, au spaåii multiple æi imense unde se pot ascunde mãrfuri, persoane etc., cantitatea pe care o poate trafica o navã este foarte mare, iar câætigurile æi implicit tentaåiile sunt foarte mari. Prevãd cã o sã ne confruntãm cu un gen de infracåionalitate specific transportului fluvial.

La frontiera de sud nu întrevãd o scãdere a traficului prin punctele de trecere, problemele ar putea sã rãmânã aceleaæi, am observat o intervenåie mai fermã a vecinilor noætri bulgari în ce priveæte controlul.

Aderarea la Uniunea Europeanã nu cred cã va aduce un aflux de migranåi la frontiera de sud însã noi suntem pregãtiåi pentru a face faåã

oricãrei situaåii. Lucrãtorii noætri trebuie sã se pregãteascã continuu, pentru a fi capabili sã discearnã cât mai rapid dacã participanåii la trafic îndeplinesc toate condiåiile pentru trecerea frontierei.

- Poliåia de Frontierã Românã coopereazã eficient cu instituåia similarã din Bulgaria, Biroul de contact fiind o interfaåã a acestei cooperãri. Cum vedeåi în viitor rolul acestui instrument modern de colaborare?

- Activitatea de cooperare cu organele de frontierã bulgare se desfãæoarã în spiritul prevederilor tratatelor, acordurilor æi convenåiilor încheiate între cele douã åãri. Relaåiile de cooperare cu organele de frontierã ale statului bulgar le-aæ caracteriza ca profesionale, corecte, colegiale æi prieteneæti, ceea ce a dus la rezolvarea în timp optim a tuturor cazurilor

ivite la frontierã. Un rol important l-a avut Biroul de contact, care este practic interfaåa schimburilor de date æi informaåii între autoritãåile de frontierã române æi bulgare. Lucreazã extrem de eficient, se fac schimburi de informaåii la solicitãri ale autoritãåilor din UE, prin Punctul de contact Oradea, vizavi de cetãåeni bulgari, iar rãspunsul a ajuns sã fie dat chiar æi într-o jumãtate de orã. Pentru viitor apreciez cã în cadrul Biroului de contact ar putea sã-æi desfãæoare activitatea lucrãtori din cadrul Poliåiei, Vãmii, cu dotarea necesarã pentru a putea procesa on-line date ale celor douã autoritãåi.

În prezent activitatea se desfãæoarã 24 din 24 de ore, în patru ture, 12/24 - 12/48. Formularele cu care se lucreazã sunt tipãrite în ambele limbi, toåi lucrãtorii cunosc limba statului vecin, iar un aspect foarte important este acela cã documentele emise de Biroul de Contact au valoare juridicã, de probã în instanåã. Informaåiile cu care se opereazã sunt atât din domeniul Poliåiei de Frontierã cât æi al Poliåiei æi Vãmii, iar rãspunsurile sunt formulate oficial.

- Ce obiective æi prioritãåi aveåi în vedere pentru perioada urmãtoare?

- Apreciez ca necesarã

îmbunãtãåirea sub aspect calitativ a activitãåii de culegere de informaåii. De asemenea, diversificarea activitãåii de pregãtire profesionalã, prin prezentarea unor teme practice. Pentru a fi cât mai eficienåi, nu numai modul de pregãtire trebuie sã-l schimbãm ci æi evaluarea, prin anumite teste, prin simulãri practice. De ce? Pentru cã cei care lucreazã direct în anumite zone, în PTF-uri, în supravegherea zonei verzi, sã fie în permanenåã pregãtiåi, sã ætie sã acåioneze. Sã simulãm anumite tipuri de acåiuni, diverse situaåii tactice æi din modul cum ele sunt soluåionate, dupã modul de respectare a procedurilor legale putem sã ne dãm seama de nivelul la care suntem acum, ce mãsuri putem adopta æi cât de eficient putem sã ne pregãtim în continuare, pentru cã pe hârtie s-ar pãrea cã suntem buni æi m-aæ bucura ca æi în practicã sã fim la fel de buni.

Doresc sã ne îndreptãm atenåia spre zona practicã æi a respectãrii procedurilor, pentru cã în pregãtire dacã sari o etapã s-ar putea ca totul sã se destrame. De asemenea, dispare æi eficienåa dacã nu eæti riguros cu

Instantanee personaleComisar de poliåie Mihai-

Cristinel Brãtan

- Data æi locul naæterii: 29.10.1963, Giurgiu

- Zodia - Scorpion- Starea civilã: Cãsãtorit, doi copii;Studii: - 1988 - Institutul Politehnic

Bucureæti - Facultatea de Transporturi, Secåia Autovehicule Rutiere;

- 2003 - Universitatea „Gheorghe Cristea” Bucureæti, Facultatea de Drept;

Cursuri: - 1997 - Curs postuniversitar

„Administrarea întreprinderilor” – Academia de Studii Economice Bucureæti;

- 1998 - Management în poliåie;- 2005 - Curs Postuniversitar de

Relaåii Internaåionale – Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” - Bucureæti;

Experienåã profesionalã: - 01.08.1991 - 01.12.1997 - ofiåer,

poliåist de frontierã, la PPF Giurgiu - Rutier;

- 01.12.1997 - 15.06.2001 - æef de turã la PPF Giurgiu - Rutier;

- 15.06.2001 – 01.06.2005 - æeful PPF Giurgiu - Gara Fluvialã;

- 01.06.2005 – directorul DPF Giurgiu;

Pasiuni: literaturã, muzicã, teatru, cinematografie, sport;

Apreciazã la oameni cel mai mult: sinceritatea, modul de gândire, deschiderea cãtre nou, flexibilitatea, aspectul fizic îngrijit, care, în opinia sa, reflectã modul de viaåã al individului.

Detestã: minciuna æi rigiditatea în gândire.


modul de acåiune, în orice situaåie, æi asta o faci când ai antrenament, ca æi un sportiv, poate sã alerge dacã s-a antrenat, poate sã joace bine dacã se antreneazã zi de zi.

În ce priveæte munca de informaåii, la nivel local avem o bunã cooperare cu Serviciul Român de Informaåii, cu SIPI, care lunar vin æi pregãtesc în primul rând ofiåerii din domeniul operativ la nivelul DPF æi IJPF, care devin formatori pentru lucrãtorii din cadrul sectoarelor æi punctelor de frontierã. Deci, periodic, cu sprijinul lor, prin prezentarea unor teme, a unor proceduri, despre cum se culeg date æi informaåii, pot spune cã s-a simåit creæterea eficienåei muncii de culegere de date æi informaåii.

Un alt obiectiv este sã motivãm personalul din toate punctele de vedere pentru cã un lucrãtor bine motivat, care ætie cã vine la serviciu pentru a îndeplini anumite misiuni æi este degrevat de anumite sarcini cotidiene, poate sã fie conectat pe deplin la atribuåiile de serviciu æi în acest fel, cu siguranåã, îi va spori eficienåa la locul de muncã, indiferent unde-æi desfãæoarã activitatea. Aici cãutãm sã propunem simplificãri vizavi de anumite probleme care îngreuneazã activitatea turelor de serviciu, care s-ar pãrea cã dubleazã sau tripleazã anumite evidenåe, care consumã timp æi, bineînåeles, efort psihic al lucrãtorilor, al æefilor nemijlociåi care sunt implicaåi în aceste activitãåi æi care-i deturneazã de la munca specificã. Motivarea, în primul rând, ar trebui fãcutã sub aspect psihologic, nu material, pentru cã salariile poliåiætilor de frontierã sunt bune. Avem la nivel de inspectorate câte un ofiåer specializat, psiholog. Acestora doresc sã le intensific activitatea, pentru a fi cât mai mult printre lucrãtori, sã-i cunoascã, sã le facã profilul psihologic æi cu ajutorul lor sã realizãm un profil al poliåistului de frontierã specializat într-un domeniu de activitate. Tot ca obiectiv pe care mi l-am propus este acela de a avea în vedere cã, în ce priveæte supravegherea frontierei, nu putem sã ne åinem de mânã poliåiætii de frontierã sau sã ne bazãm 100 % pe mijloacele de observare, pe logisticã, pentru cã sunt zone unde nu putem folosi tehnica din dotare în anumite situaåii, cum a fost anul acesta, când a plouat extrem de mult, lucru care a fãcut impracticabil accesul în multe zone din apropierea Dunãrii. În acest caz trebuie sã atragem populaåia din zonã spre cooperare, sã determinãm cetãåeanul care-æi desfãæoarã

permanent activitatea în zona de frontierã sã ne sprijine.

- Cum vã propuneåi sã realizaåi acest lucru?

- Prin comunicare, întrucât am observat cã încã existã la poliåist o stare de confort vizavi de situaåia lui de om al legii, faåã de cetãåeanul de rând. Ar trebui sã eliminãm acest lucru pentru cã æi poliåistul de frontierã este cetãåean. Lucrãtorul nostru trebuie sã fie pregãtit din toate punctele de vedere, la toate nivelele, la sate, în comune, sã ætie sã comunice cu pescarii, cu tãietorii de lemne, cu pãdurarii, cu ciobanii, sã eliminãm la cetãåeni senzaåia de teamã. Aceætia din urmã nu trebuie sã aibã sentiment de fricã

faåã de poliåist, ci sã-l înåeleagã, sã conætientizeze faptul cã poliåistul îæi desfãæoarã activitatea pentru a-i apãra æi sã fie apropiaåi de omul legii.

- Ce mesaj doriåi sã le transmiteåi lucrãtorilor din subordine?

- Le transmit lucrãtorilor din cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Giurgiu sã aibã o conduitã fermã, de onoare, respect æi adaptabilitate permanentã la noile situaåii, sã dea dovadã de profesionalism æi devotament în îndeplinirea misiunilor ce le revin.

A consemnatMarius IONESCU

P atru cetãåeni iranieni – æoferi de TIR - ce intenåionau sã intre sau sã tranziteze åara

noastrã au fost depistaåi de politiætii de frontierã giurgiuveni având asupra lor, în total, 67 de pastile ce sunt înscrise pe lista substanåelor stupefiante.

Cei în cauzã, cetãåeni iranieni, cu vîrste cuprinse între 42 æi 58 ani, s-au prezentat în data de 19 octombrie a.c., pentru a intra în åarã, prin PTF Giurgiu - Rutier, la intervale diferite

de timp, conducând automarfare ce transportau marfã de la firme din åara de origine pentru societãåi cu sediul în åãri din Uniunea Europeanã (Ungaria æi Germania), precum æi pentru o firmã din România.

Cu ocazia formalitãåilor specifice de frontierã, poliåiætii de frontierã au procedat la efectuarea unor controale amãnunåite asupra bagajelor cetãåenilor iranieni descoperind, în total, 67 pastile – 30 pastile având inscripåionatã denumirea ACETAMINOPHEN CODEINA, 20 comprimate METHADONE æi 17 pastile PSEUDOEPHEDRINE – care figureazã pe lista substanåelor stupefiante.

În cadrul cercetãrilor, æoferii au declarat cã a c h i z i å i o n a s e r ã medicamentele în åara de orgine, la recomandarea unor medici, cu toåii având anumite „afecåiuni” care puteau fi tratate astfel, fãrã a poseda însã documente justificative în acest sens.

Ca urmare a celor constatate, cele 67 de pastile au fost reåinute æi trimise spre expertizare cãtre laboratorul de specialitate, poliåiætii de frontierã întocmind iranienilor dosare penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de deåinere de substanåe stupefiante

æi tentativã de introducere în åarã de substanåe stupefiante, la finalizarea cercetãrilor urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Adina MAFTEI

„Afecåiuni” iraniene tratate pe traseu

Dialog


Vineri, 14 octombrie a.c., a avut loc deschiderea oficialã a Punctului de Contact Comun Româno - Maghiar Artand - Boræ, activitate ce a avut la bazã discuåiile purtate între conducerile IGPFR æi a Comandamentului Naåional al Grãnicerilor din Ungaria, la Conferinåa Internaåionalã a Poliåiilor de Frontierã, desfãæuratã în luna mai a.c., la Siofok (Ungaria), precum æi a autoritãåilor vamale ale celor douã state.

La eveniment au participat reprezentanåi ai Ministerului Administraåiei æi Internelor din România - secretarul de stat, chestor-æef, prof.univ.dr. Florin Sandu, ai ministerelor de interne din R. Ungarã æi

Austria, conducerile instituåiilor poliåieneæti de frontierã - chestorul Nelu Pop, inspectorul general al PFR, respectiv generalul-maior Istvan

Samu, adjunctul comandantului grãnicerilor din R. Ungarã, membri ai Consulatului æi Ambasadei Austriei din Budapesta, reprezentanåi ai autoritãåilor vamale din România æi Republica Ungarã, alte oficialitãåi.

Conceput ca structurã similarã celor existente la graniåele dintre Germania æi Franåa, respectiv Germania æi Polonia, Punctul de Contact Artand – Boræ este o structurã independentã, în cadrul cãreia îæi vor desfãæura activitatea poliåiæti de frontierã æi lucrãtori vamali români æi maghiari, urmãrindu-se realizarea unui schimb operativ de informaåii la nivelul instituåiilor cu atribuåii la frontierele celor douã åãri. Astfel, speåele pentru care, pânã la înfiinåarea Punctului de Contact Comun, era nevoie de zile pentru a fi soluåionate, de acum se rezolvã în ore iar cele pentru care era nevoie de ore se rezolvã în minute. De asemenea, se are în vedere desfãæurarea unor acåiuni comune pe teritoriul României æi Ungariei, în echipe mixte formate din poliåiæti de frontierã români æi grãniceri maghiari, aceastã colaborare reprezentând unul din principalele mijloace de sprijin æi cooperare în combaterea eficientã a migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii

transfrontaliere.Inaugurarea reprezintã un pas

înainte în întãrirea æi lãrgirea relaåiilor româno-maghiare dar æi în cooperarea trilateralã româno-maghiaro-austriacã.

Secretarul de stat Florin Sandu a declarat cã pentru îndeplinirea dezideratelor de securizare a frontierei æi combatere a crimei organizate s-au conceput patru orientãri/filtre: - ataæaåii de afaceri interne; - punctele de contact, de cooperare æi organismele de cooperare europene; - securizarea frontierei; - combaterea criminalitãåii în interiorul åãrii.

Deschiderea Punctului de Contact Comun Artand - Boræ demonstreazã implicarea Poliåiei de Frontierã Române în menåinerea unei legãturi directe cu reprezentanåi ai instituåiilor similare din Uniunea Europeanã æi åãrile vecine, în vederea realizãrii unui schimb operativ de date æi informaåii æi a unui schimb de experienåã bilateral, scopul fiind alinierea activitãåilor specifice la standardele internaåionale æi contracararea eficientã a criminalitãåii organizate transnaåionale.

Marius IONESCUAlexandru BARBU

Deschiderea oficialã a Punctului de Contact Comun

româno-maghiar Artand – Boræ

Inspectorul principal Septimius Pãtcaæ æi locotenentul Sandor Szabo, æefii structurii pentru

fiecare autoritate poliåieneascã de frontierã, românã æi

maghiarã


Potrivit datelor furnizate de Oficiul Federal de Combatere a Criminalitãåii æi Statisticilor Ministerului austriac de Interne, infracåionalitatea produsã de cetãåenii români în Austria a scãzut cu 71% în primele æase luni ale acestui an. Astfel, în perioada ianuarie - iunie 2005 au fost arestaåi în aceastã åarã 386 de

cetãåeni români, faåã de 1.321 în aceeaæi perioadã a anului trecut.

Cotidianul austriac Kronen Zeitung remarcã, într-un articol publicat, faptul cã fenomenul infracåional produs în Austria de cetãåenii din statele est-europene a înregistrat în

primul semestru al anului o diminuare considerabilã comparativ cu aceeaæi perioadã a anului trecut. Astfel, în primele æase luni ale anului 2005 au fost arestaåi pe teritoriul austriac 3.358 de infractori strãini, faåã de 6.446 în primul semestru al anului precedent. În contextul reducerii în ansamblu a

numãrului de infracåiuni în care sunt implicaåi cetãåeni strãini, una dintre cele mai considerabile diminuãri s-a înregistrat în privinåa infracåionalitãåii comise de cetãåenii români, alãturi de cea comisã de cetãåenii din Moldova æi Georgia, subliniazã cotidianul citat.

Ministerul Administraåiei æi Internelor apreciazã cã reducerea numãrului de infracåiuni în care sunt implicaåi cetãåeni români confirmã eficienåa acåiunilor de cooperare internaåionalã,

derulate prin intermediul ataæaåilor de afaceri interne acreditaåi de MAI în cea mai mare parte a statelor europene, a cãror atribuåii includ colaborarea cu autoritãåile de resort din statul în care sunt acreditaåi pentru rezolvarea problemelor legate de combaterea

criminalitãåii transnaåionale. Ministerul Administraåiei æi

Internelor are în total 17 ataæaåi de afaceri interne æi 9 ataæaåi de afaceri interne adjuncåi acreditaåi în Austria, Belgia, Germania, Italia, Franåa, Olanda, Cehia, Grecia, Marea Britanie, Spania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova æi Turcia, precum æi pe lângã Uniunea Europeanã, EUROPOL æi NATO.

Ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga are în vedere extinderea acestui sistem prin acreditarea a încã æapte ataæaåi de afaceri interne în cursul anului viitor, în Elveåia, Norvegia, Suedia, Portugalia, Irlanda, Finlanda æi Danemarca.

Alåi opt ataæaåi de interne vor fi acreditaåi în 2007 în Cipru, Letonia æi Lituania, Statele Unite ale Americii, Georgia, Azerbaidjan, China, Armenia æi Federaåia Rusã. Tot în anul 2007, MAI va acredita un consilier în domeniul poliåiei civile pe lângã Departamentul Naåiunilor Unite pentru misiuni de menåinere a pãcii (DPKO) de la New York æi un ofiåer de legãturã pe lângã Programul Internaåional al Naåiunilor Unite pentru controlul drogurilor (UNDCP), cu sediul la Viena.

Infracåionalitatea produsã de cetãåenii români în Austria a scãzut cu 71%

În data de 10 octombrie a.c., la sediul Ministerului Administraåiei æi Internelor a avut loc ceremonia semnãrii „Acordului între Guvernul României æi Consiliul de Miniætri din Bosnia æi Heråegovina privind readmisia propriilor cetãåeni æi a strãinilor”. Documentul a fost semnat de cãtre Vasile Blaga, ministrul administraåiei æi internelor æi Bariša Colak, ministrul securitãåii din Bosnia æi Heråegovina.

De asemenea, în perioada 10–11 octombrie a.c., delegaåia bosniacã a efectuat o vizitã oficialã în România, în cadrul cãreia au avut loc discuåii oficiale între reprezentanåii Ministerului Administraåiei æi Internelor Român æi cei ai Ministerului Securitãåii din Bosnia æi Heråegovina, precum æi întrevederi cu factorii responsabili ai Centrului Regional SECI, Inspectoratului General al Poliåiei Române, Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române æi Academiei de Poliåe „Alexandru Ioan Cuza”.

În cadrul convorbirilor oficiale dintre cei doi miniætri au fost abordate de

teme de interes ce au vizat cooperarea bilateralã, problematica UE æi NATO æi conlucrarea în cadru multilateral, discuåiile fiind concentrate asupra identificãrii de propuneri concrete æi a unor modalitãåi eficiente pentru atingerea obiectivelor vizate de ambele pãråi, în contextul evoluåiilor de pe plan naåional, regional æi subregional.

Trebuie sã amintim cã, în prezent, România are încheiate acorduri de readmisie cu urmãtoarele state: Albania, Austria, Regatul Belgiei, Marele Ducat de Luxemburg æi Regatul

Åãrilor de Jos, Bulgaria, Cehia, Croaåia, Danemarca, Grecia, Elveåia, Finlanda, Franåa, Germania, India, Irlanda, Italia, Letonia, Liban, Lituania, Macedonia, Moldova, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria, Regatul Unit al Marii Britanii æi Irlandei de Nord, Estonia.

Prezentele acorduri se aplicã în mod corespunzãtor persoanelor care nu îndeplinesc condiåiile în vigoare pentru intrarea sau æederea pe teritoriul celeilalte pãråi, cu condiåia sã se fi dovedit sau sã se poatã prezuma în mod justificat faptul cã persoana respectivã este cetãåean al celeilalte pãråi contractante æi persoanelor strãine (teråe) cãrora nu li s-a permis intrarea pe teritoriul celeilalte pãråi contractante, dacã se dovedeæte ori se presupune în mod justificat cã strãinul a sosit direct de pe teritoriul celeilalte pãråi contractante solicitate (condiåiile æi procedurile referitoare la readmisia cetãåenilor proprii sau teråi sunt stabilite în textul fiecãrui acord).

Paginã realizatã deServiciul comunicare

publicã al MAI

Acord de readmisie cu Bosnia æi Heråegovina

Relaåii internaåionale

AUSTRIA


Conform Protocolului de punere în aplicare a Acordului de parteneriat încheiat între Æcoala de Pregãtire a Agenåilor de Poliåie de Frontierã ,,Avram Iancu” Oradea æi Æcoala Medie de Ordine Publicã Miskolc-Ungaria, referitor la sarcinile comune de îndeplinit în domeniul învãåãmântului æi pregãtirii pentru anul 2005, în perioada septembrie-octombrie a.c. s-au derulat douã activitãåi deosebit de importante pentru cele douã instituåii.

Astfel, în perioada 26-30 octombrie a.c., o delegaåie formatã din patru profesori de la Æcoala din Oradea - comisar-æef Gheorghe Bioæa, comisar Ionel Hotnoga, comisar Silviu Ilea æi subcomisar Ioana Bordeianu - a participat la Miskolc la un schimb de experienåã cu tema ,,Tehnici æi tactici de intervenåie a foråelor de ordine pentru restabilirea æi asigurarea ordinii publice. Instruirea elevilor în domeniul tehnicilor de autoapãrare æi luptã corp la corp”.

Programul delegaåiei a cuprins în prima zi o întâlnire cu directorul instituåiei, urmatã de prezentarea æcolii. Pentru a cunoaæte mai bine situaåia concretã din domeniul operativ s-a vizitat sediul Direcåiei Poliåiei de Frontierã de la Miskolc æi PTF Sátoraljaújhely, de la frontiera cu Slovacia, unde, timp de mai multe ore membrii delegaåiei au asistat la efectuarea controlului în comun de cãtre poliåiætii de frontierã maghiari æi slovaci la specificul unei frontiere interne a U.E.

În continuarea activitãåilor s-a desfãæurat un schimb de experienåã pe temele tehnicilor æi tacticilor de intervenåie ale foråelor de ordine pentru restabilirea æi asigurarea ordinii publice. Pentru exemplificare, partea maghiarã a organizat o vizitã la

sediul detaæamentului de intervenåie al poliåiei, unde oaspeåilor români le-a fost prezentat programul de pregãtire al foråelor de intervenåie æi exerciåii demonstrative de autoapãrare, luptã corp la corp, trageri cu diferite categorii de armament, conducerea autovehiculelor în diferite situaåii. În aceiaæi zi, în cadrul æcolii, a fost

prezentatã o æedinåã practicã prin care elevii erau învãåaåi sã foloseascã procedeele de autoapãrare æi o æedinåã demonstrativã de tragere cu armamentul din dotarea foråelor de ordine publicã din Ungaria.

În cadrul aceluiaæi Protocol de punere în aplicare a Acordului de Parteneriat dintre cele douã instituåii de învãåãmânt, o delegaåie a Æcolii de la Oradea formatã din zece elevi de anul II æi douã cadre didactice a participat, în perioada 3-7 octombrie a.c., tot la Miskolc, la un stagiu de pregãtire în comun cu elevii maghiari. Aceastã activitate a avut ca scop cunoaæterea sistemului de pregãtire æi formare a subofiåerilor de poliåie de

frontierã maghiari, cunoaæterea tehnicii din dotare, utilizarea limbilor strãine în conversaåii, realizarea de legãturi între elevi, viitori poliåiæti de frontierã la frontiera comunã. Un accent deosebit s-a pus pe vizitarea æi cunoaæterea sistemului de organizare æi desfãæurare a serviciului de supraveghere æi control al trecerii frontierei maghiare dupã

aderarea acestei åãri la UE.De un real interes din

partea elevilor români s-au bucurat vizitarea æi prezentarea modului de executare a serviciului de supraveghere æi control al trecerii frontierei maghiare la frontiera cu Slovacia - PTF Bánrév - frontierã internã a UE.

În programul de pregãtire a fost inclusã æi o vizitã la o subunitate specialã de cavalerie a poliåiei de

frontierã, unde elevilor le-au fost prezentate exerciåii demonstrative cu câini de serviciu specializaåi în detectarea drogurilor æi reåinerea persoanelor suspecte, precum æi modul de efectuare a misiunilor cu ajutorul cailor de serviciu.

COOPERARE ROMÂNO-MAGHIARÃ ÎN DOMENIUL ÎNVÃÅÃMÂNTULUI

În data de 8 octombrie a.c., la Oradea, a avut loc ceremonialul de semnare a Protocolului de Punere în Aplicare pentru anul 2006 a Acordului de Parteneriat încheiat între Æcoala de Pregãtire a Agenåilor de Poliåie de Frontierã ,,Avram Iancu” æi Æcoala Medie de Ordine Publicã din Miskolc-Republica Ungarã.

Prin protocol a fost stabilitã o serie de activitãåi comune în ceea ce priveæte schimburile de experienåã între cadrele didactice, stagiile de pregãtire în comun a elevilor români æi maghiari precum æi dezvoltarea

relaåiilor de colaborare la nivelul conducerii celor douã instituåii de învãåãmânt.

Un accent deosebit se va pune pe cunoaæterea reciprocã a modului de formare æi pregãtire continuã a viitorilor poliåiæti de frontierã. De asemenea, se va acorda atenåie dezvoltãrii æi diversificãrii relaåiilor interpersonale, atât la nivelul cadrelor didactice, cât æi la nivelul elevilor viitori colegi la frontiera româno-maghiarã.

Paginã realizatã deEugen MOÆ

PUNEREA ÎN APLICARE A ACORDULUI DE PARTENERIAT


Reportaj

L a graniåa de nord a României, la frontiera cu Ucraina, se aflã unul dintre

inspectoratele judeåene ale PFR, cel mai greu încercate, nu atât de situaåia infracåionalã, cât mai ales de condiåiile grele în care îæi desfãæoarã activitatea. La capitolul rezultate în domeniul operativ inspectoratul nu se poate „lãuda” decât cu douã PTF-uri deschise traficului, feroviare æi cu trafic redus. Nu se poate compara deci cu alte inspectorate, cu puncte mari æi implicit cu trafic intens. Are însã o populaåie destul de înstãritã, fiecare familie, în majoritatea cazurilor, având pe cineva plecat sã munceascã în åãrile din Europa Occidentalã, în SUA ori în Canada, o populaåie foarte primitoare, simplã dar bogatã în tradiåii, cu sate având uliåele strãjuite de poråi imense, deschise, adevãrate expoziåii de sculpturã în care fiecare maramureæean îæi cântã doina vieåii, case în care orice strãin cãlãtor este ridicat la rangul de oaspete.

Pe cât de frumoase æi deosebite sunt peisajele care te întâmpinã de cum intri în judeå, indiferent prin ce poartã ai veni – prin Æetref, Prislop ori Huta-pe atât de dificile sunt condiåiile în care poliåiætii de frontierã din cadrul acestei structuri îæi desfãæoarã misiunile zilnice.

Judeåul cuprinde vechile pãmânturi ale Maramureæului, Chioarul, Lãpuæul æi Depresiunea Baia Mare.

Datoritã bogãåiilor în aur, argint, plumb, zinc, sare, a pãæunilor întinse æi terenurilor agricole, zona a fost locuitã cu mii de ani în urmã. Reæedinåa administrativã a judeåului este Baia Mare, însã sediul IJPF Maramureæ se aflã în municipiul Sighetu Marmaåiei. Acesta este situat la confluenåa râurilor Tisa, Iza, Roniæoara, la 600 km de Bucureæti, 65 de Baia Mare æi 110 de municipiul Satu Mare. Din întreaga suprafaåã a judeåului 43% este reprezentatã de zona montanã, 30% din dealuri æi platouri, iar 27%

din depresiuni, lunci æi terase. Aici se aflã vârful cel mai înalt al Carpaåilor Orientali – masivul Pietrosul (2.303 m) æi munåii vulcanici Gutâi æi Åibleæ. De asemenea, aici întâlnim æi cea mai mare depresiune din România, cea a Maramureæului – având 75 km lungime æi 20 km lãåime.

Deæi, în Sighet sau în localitãåile învecinate, o zi poate pãrea superbã, cu

Muntele æi oamenii, oamenii æi muntele...

IJPF Maramureæ Sediul Inspectoratului: situat în

oraæul Sighet; Zona de responsabilitate: 163,1 km,

frontiera cu Ucraina, din care 62,4 pe râul Tisa æi 100,7 teren muntos greu accesibil, munåii Maramureæului (în stânga IJPF Satu Mare – DPF Oradea, în dreapta IJPF Suceava – DPF Rãdãuåi);

Se subordoneazã: DPF Rãdãuåi;Structuri aflate în subordinea sa:

SPF-urile Sãpânåa, având sediul în Sarasãu - cu PTF Câmpulung la Tisa; Sighet, sediul în Sighet - cu PTF Sighet (neoperaåional); Poienile de sub Munte æi Viæeu de Sus, cu sediile în localitãåile cu acelaæi nume, ultimul sector având în subordinea sa PTF Valea Viæeului;


soare æi temperaturi între 5-15 0C, în momentul în care îåi propui sã porneæti la drum, la muncã, precum colegii noætri sau în drumeåie, pe poteci de munte spre locuri precum Stogu, Æuligu ori Comanu trebuie sã te pregãteæti pentru temperaturi sub 0 0C, pentru zãpadã æi ploaie. Am simåit acest lucru pe pielea noastrã, mai ales atunci când, în pantofi, patru inæi abia urneam pe potecile înzãpezite ale muntelui Gâlu Nissan-ul încãlåat precum noi æi care cu greu respira æi rupea stratul de zãpadã de 25 cm. De altfel, pe crestele munåilor iarna domneæte pânã în lunile mai æi chiar iunie, drumurile Maramureæului rãmânând frecvent înzãpezite.

Chiar la început de octombrie, pe timpul documentãrii noastre, pentru mai bine de 12 ore circulaåia spre Moldova prin Pasul Prislop a fost blocatã datoritã cãderilor masive de zãpadã.

IJPF Maramureæ are o dezvoltare de 163,1 km de frontierã, din care 62,4 pe râul Tisa æi 100,7 teren muntos, împãdurit æi greu accesibil.

Din octombrie æi pânã spre sfâræitul primãverii este prezent un alt fenomen meteorologic care împiedicã accesul spre frontierã, ceaåa, care îngreuneazã în special zborurile efectuate de elicopterele Unitãåii Speciale de Aviaåie a MAI dislocate în sprijinul misiunilor de supraveghere efectuate de poliåiætii de frontierã maramureæeni.

IJPF are în componenåa sa patru sectoare: Sarasãu, Sighet, Poienile de Sub Munte æi Viæeu, cu trei PTF-uri, douã feroviare deschise traficului æi unul rutier, nefuncåional - Sighet.

PTF Sighet doar pe hârtie

Pentru a reuæi sã surprindem în cadrul reportajului nostru structurile din cadrul IJPF Maramureæ æi cât mai multe din activitãåile æi misiunile cotidiene ale poliåiætilor de frontierã cu care urma sã ne întâlnim am stabilit, împreunã cu æeful inspectoratului, comisarul-æef Petru Åiplea, adjunctul acestuia Cristian Moisuc æi purtãtorul de cuvânt, comisarul-æef Ioan Dunca, programul de deplasare pentru a reuæi sã surprindem schimbarea turelor de la sectoare æi sã stãm de vorbã cu oamenii.

Având în vedere cã la Poienile de sub Munte æi la Viæeu turele se schimbau maråea, luni am realizat o „radiografie” a Sectorului PF Sighet. Primul interlocutor a fost æeful sectorului, comisarul Titel Boboc, care a fãcut o scurtã prezentare a structurii,

ce are o zonã de responsabilitate de 44,6 km, din care 30 pe râul Tisa æi 14,6 muntoasã, în latura stângã, spre Sarasãu, de la SF 289 la 362, cu SF 321 - unde Tisa intrã în åarã, pânã la SPF Poienile de sub Munte. Are 20 km uæor accesibili, însã numai în condiåii de mers pe jos. Sectorul are o încadrare de 85% iar din 21 poliåiæti de frontierã cu contract existã cinci care încã nu au finalizate studiile liceale, cu diplomã de bacalaureat, pentru a putea candida la funcåii de agent.

Cele mai numeroase misiuni sunt pe frontierã, pe Tisa, pentru prevenirea contrabandei. În zonã existã case pe mulåi kilometri, de-o parte æi alta a Tisei, care, în anumite zone, are adâncimea de câåiva centimetri. De asemenea, numeroase case au curåi ce se terminã la Tisa, au terenuri cultivate în apropierea râului, astfel încât oricând îl pot trece, inclusiv pentru a se ocupa cu activitãåi ilegale cum ar fi contrabanda. Nu se întâmplã deocamdatã acest lucru, conform analizelor æi informaåiilor poliåiætilor de frontierã maramureæeni, zona fiind supravegheatã atât terestru, cu mijloace de supraveghere

æi observare, cât æi din elicopter, cu sprijinul Unitãåii Speciale de Aviaåie a MAI, care desfãæoarã lunar misiuni de 3-4 zile în sprijinul colegilor noætri. Am avut ocazia æi noi sã ne convingem de

acest lucru când, alãturi de colegi din cadrul IJPF Maramureæ, am survolat zona dintre Sãpânåa æi Sighet, iar apoi lunca Tisei. Pentru 30 de minute, cât a durat zborul, toåi cei de la bord am avut practic viaåa în mâinile colegilor din cadrul Unitãåii Speciale de Aviaåie – comandorii Sorin Haidu, Gheorghe Apostu æi maistrul militar principal Vasile Movileanu.

Totuæi, în urma unei misiuni de supraveghere executatã, la Lunca la Tisa au fost descoperite åigãri æi cafea în valoare de 62 milioane lei.

Anul acesta au existat æi douã cazuri de trecere ilegalã a frontierei, cu patru persoane implicate – cetãåeni georgieni, care desfãæuraserã în Ucraina activitãåi lucrative dar care, de fapt, intenåionau sã treacã ilegal frontiera în România pentru ca apoi sã se îndrepte spre state occidentale pentru a munci la negru. În rest, au existat constatãri de încãlcãri a legii în sensul descoperirii unor mãrfuri fãrã documente de însoåire, probleme la licenåele de transport, de execuåie, cazuri de documente necompletate. Cooperarea cu Poliåia, Poliåia T.F. æi cu Ocolul Silvic este bunã.

La Valea Viæeului au existat cazuri de persoane gãsite în tren fãrã documente, ceræetori, copii fugiåi din centre de plasament, care vin iarna în garã pentru a sta la cãldurã.

Specific IJPF Sighet sunt „Punctele de conducere æi adãpostire”, foste pichete în care acum poliåiætii de frontierã îæi desfãæoarã activitatea æapte zile, în ture sãptãmânale, câte 3-5 lucrãtori care aproximativ 16 ore/zi desfãæoarã misiuni în douã trimiteri. Un astfel de caz este Polonica, din cadrul Sectorului PF Sighet, unde lucreazã colegi care vin æi de la 50 km distanåã. Cu Nissan-ul, vara, se executã douã misiuni de sprijin


Reportajla acest sediu pentru adãpostire. Drumul pânã aici se poate face cu trenul, pânã în Bistra, iar apoi 6 km pe poteci de munte. La sediu existã un ATV (motocicletã cu patru roåi) pe care-l are în primire un agent. Din acest an, cu sprijinul Direcåiei PF Rãdãuåi æi a IGPF existã un grup electrogen. Pentru cãlãtoria cu trenul se întocmesc ordine de serviciu, la început de an, iar în baza lor poliåiætii de frontierã cãlãtoresc gratis în misiune.

În zona Sighet, a Maramureæului istoric, existã 40.000 de ucraineni iar dincolo de Tisa, din Solotvyna spre Teresva sau Dilove trãiesc 40.000 de români. Aceætia, pentru a-æi vizita rudele sau prietenii de peste râu merg cu autoturismul peste 200 km pentru a trece prin Halmeu, cel mai apropiat punct rutier. Cu trenul, o pot face prin Câmpulung la Tisa sau Valea Viæeului. Asta deæi în Sighet existã un pod, denumit „Podul istoric”, peste Tisa, ce leagã România de Ucraina. El a fost bombardat în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial iar în prezent are o arterã, care însã nu este deschisã circulaåiei. Se pare cã fonduri au fost alocate pentru repararea podului æi infrastructura necesarã punctului însã acestea s-au transformat, precum o parte din apa Tisei, în aburi ...

La sediul sectorului existã o salã de tradiåii maramureæene, coordonatã de agentul-æef principal Ion Turda, inauguratã la 24 iulie 2002. Colegul nostru, fin cunoscãtor al specificului vãilor Maramureæului, a avut plãcerea de a ne prezenta exponatele din cele douã sãli

alocate muzeului. De asemenea, am avut deosebita plãcere de a o întâlni pe Rodica Arba, æef de turã în cadru SPF Sighet, multiplã campioanã naåionalã, mondialã æi olimpicã la canotaj echipaj de doi fãrã cârmaci, vice-campioanã la 8+1.

În drum spre „Podul Istoric” am oprit la fostul sediu al SPF Cãmara, clãdire trecutã la indisponibilizare în folosul statului, unde în prezent sunt parcate autoturismele confiscate de lucrãtorii noætri æi unde executa în acel moment serviciul de pazã agentul Florin Malearciuc.

De la pod am pornit pe o vreme câineascã, cu lapoviåã æi temperaturã scãzutã brusc spre un grad, cãtre Sectorul PF Sãpânåa.

Æeful de turã - în centrul

activitãåii Poliåiei de Frontierã

În limita stângã a inspectoratului se aflã SPF Sãpânåa, sector care de curând s-a mutat în localitatea Sarasãu, datoritã spaåiului

insuficient al vechii locaåii din Sãpânåa æi mai bunelor condiåiilor oferite de actuala clãdire, situaåie ce a mulåumit poliåiætii de frontierã, majoritatea din Sighet, navetiæti. Aceætia aveau de mers 24 km pânã în Sãpânåa, iar acum doar æapte.

La datorie, ca de obicei, æeful de turã, comisarul Ætefan Matieæ, aflat la comanda sectorului, ne-a întâmpinat cu cãldurã, aæa cum le stã bine maramureæenilor, iar cu amabilitate ne-a rãspuns întrebãrilor.

Sectorul Sãpânåa, spre deosebire de celelalte sectoare ale inspectoratului Maramureæ, nu are în competenåa sa puncte de lucru sau puncte de comandã æi adãpostire situate pe crestele munåilor Maramureæului, definitoriu pentru zona sa de responsabilitate, de 39 km de frontierã, din care 32,1 km, la frontiera de apã æi 6,9 km la frontiera de uscat, dupã cum se observã æi pe hartã, fiind râul Tisa æi Drumul Naåional 19 ce leagã localitãåile Sighet - Negreæti-Oaæ æi Satu Mare.

Ultimele evenimente de frontierã înregistrate pun în evidenåã o intensificare a trecerilor ilegale peste frontierã de cãtre cetãåeni ucraineni, care trec înot râul Tisa cu intenåia de a ajunge în Uniunea Europeanã

æi spaåiul Schengen, însã datoritã bunei colaborãri cu cetãåenii, care domiciliazã în zona de frontierã æi persoanele care desfãæoarã diferite activitãåi în fâæia de protecåie, respectiv pescuit, munci agricole de sezon, s-a reuæit reåinerea celor trei cetãåeni ucraineni, care au trecut ilegal frontiera în acest an.

În drumul de înapoiere la Sighet ne-am oprit la PTF Câmpulung la Tisa, cu specific feroviar, comandat de subinspector Ioana Batin. Aici, alãturi de poliåiætii din tura de serviciu, am întâlnim doi elevi ai Æcolii de agenåi „Avram Iancu” Oradea - Claudiu Naghi æi Radu Roman, care, timp de trei luni, efectuau stagiu de practicã la PTF-

De la stânga: comisarul Titel Boboc, agent-æef Mariana Bledea,

subcomisar Rodica Arba æi agentul-æef principal Ion Turda în sala de

tradiåii a SPF Sighet

Agenåii Liviu Malearciuc æi Franyi Gabor, executând post de

pazã la „Podul istoric”


urile din judeåul Maramureæ, întrucât au domiciliul în Sighet, respectiv Sarasãu.

Punctul, aflat într-o fostã baracã CFR, asigurã tranzitarea frontierei, care se realizeazã de trei ori pe sãptãmânã, în zilele de luni, miercuri æi vineri, cu trenul internaåional de persoane Teresva – Sighetu-Marmaåiei æi retur. Mãrfurile tranzitate de cãtre cetãåenii români æi strãini sunt în mare parte agro-alimentare, însã pe lângã acestea sunt introduse æi cantitãåi de cafea æi åigãri ucrainene, mai ieftine æi care uneori depãæesc plafonul vamal admis, astfel cã numai în luna septembrie valoarea totalã a mãrfurilor confiscate a fost de peste 1,3 miliarde ROL. Un aspect care ar trebui sã fie în atenåia specialiætilor IGPF este citirea æi implementarea caracterelor chirilice din paæapoartele ucrainene æi nu numai.

Serviciul poliåiætilor de frontierã de la acest sector este unul obiænuit de 12/24/12/48, cu una sau douã zile libere pe lunã, ce se asigurã prin rotaåie, dupã cum am fost asiguraåi de comisarul Ætefan Matieæ. Relieful, mai „binevoitor” în aceastã zonã, dã æefului de turã o mai mare libertate în asigurarea controlului æi supravegherii zonei de responsabiliate întrucât permite trans-portul elementelor cu microbuzul aflat în dotarea sectorului æi executarea de misiuni cu cele trei Nissan-uri, un Opel, un Aro æi trei ATV-uri - motociclete pe patru roåi intrate, de curând, în dotarea sectorului.

D i s p o z i å i a inspectorului general privind rotirea poliåiætilor de frontierã ce-æi desfãæoarã activitatea în punctele de trecere a frontierei, pregãtirea continuã a agenåilor proveniåi din p.f.a.c. æi greul test al constatãrii unei contravenåii sau infracåiuni au adus în discuåie tema pregãtirii æi

specificul activitãåii din punctul de trecere a frontierei, de la zona verde sau albastrã. Deæi practica este de bazã pentru activitatea poliåistului de frontierã, trebuie sã existe un echilibru între noåiunile acumulate în cadrul unui curs instituåional æi pregãtirea realizatã de æeful de turã.

Cu o sãptãmânã înaintea noastrã ofiåerul psiholog de la inspectorat a împãråit chestionare lucrãtorilor pentru a testa starea de

spirit a acestora æi atmosfera de lucru.Am decis sã vedem jumãtatea plinã a

paharului atunci când am aflat cã de la începutul anului nu au fost aplicate sancåiuni disciplinare, pentru cã sancåiunea disciplinarã este ultima mãsurã aplicatã æi, în majoritatea cazurilor, ea reflectã într-o anumitã mãsurã neputinåa celui ce o aplicã.

Fãrã a dori sã fim indiscreåi, în final, am întrebat despre activitatea structurii teritoriale a CNP la nivelul sectorului æi am fost plãcut impresionaåi sã aflãm cã lucrurile au început sã se miæte în direcåia bunã, în interesul fiecãrui poliåist de frontierã, indiferent de gradul profesional sau funcåia pe care o deåine, realizându-se deocamdatã întâlniri la nivelul inspectoratului.

Pe crestele munåilor

Ne-am dorit foarte mult sã stãm de vorbã cu cei care, pentru o sãptãmânã, æi-au executat æi urmeazã a executa

misiunii pe crestele munåilor Maramureæului, pentru ca frontiera åãrii sã fie supravegheatã indiferent de zona prin care aceasta trece. Astfel, dis-de-dimineaåã, maråi 18 octombrie a.c., ne-am grãbit sã ajungem la SPF Poienile de sub Munte, pentru a asista la schimbarea turei de serviciu. Am sosit în momentul în care poliåiætii de frontierã primiserã armamentul, muniåia æi misiunile, fiind pregãtiåi pentru a

intra în serviciu. Împreunã cu æeful sectorului, comisarul-æef Dorel Rãåanu æi ofiåerul de la compartimentul sprijin misiuni, inspectorului principal Costel

Zarã-Roæu, am stat de vorbã cu aceæti poliåiætii de frontierã.

Sectorul Poienile de Sub Munte are în administrarea sa trei vechi pichete grãnicereæti: Capu Groæi la 15 km, pe Valea Repede, vestitul Stogu, la 27 km, „sperietoarea” celor care îæi desfãæurau activitatea cu ceva vreme în urmã, æi Ludescu, la 15 km care, momentan, se aflã în conservare æi sunt folosite ca puncte de comandã æi adãpostire. Întrucât în aceastã zonã frontiera se aflã la altitudini de 1.800 æi 1.900 m, iar de la sediul sectorului este imposibil sã execuåi zilnic misiuni pânã la linia de frontierã, vechile pichete sunt indispensabile în asigurarea supravegherii æi controlului frontierei. La cel mai îndepãrtat, Stogu, nu se poate ajunge cu autoturismul, drumul fiind rupt la 7 km de sediu, iar pentru

a ajunge la el pe timp de varã ai nevoie de trei ore, iar iarna sunt necesare 2-3 zile, în funcåie de grosimea stratului de zãpadã, cu una sau douã opriri la cantoanele silvice de pe traseu. Spre acest loc urmau sã se deplaseze agenåii Ioan Æandor æi Grigore Chiæ, cãrora le-am urat succes æi drum bun!

Pentru a ne convinge de condiåiile deosebit de grele în care agenåii Constantin Arba æi Samoilã Iuga îæi vor desfãæura misiunea la Capu Groæi am plecat, pe drum de munte, împreunã cu aceætia, îmbarcaåi în douã Nissan-uri. Oamenii trãiesc æi muncesc în condiåii de izolare totalã, însã acest program îi avantajeazã pe cei care fac naveta. Condiåiile de izolare au determinat o selecåie severã a celor care îæi desfãæoarã misiunile în munte, majoritatea având peste 10 ani de experienåã, condiåie fizicã æi psihicã bunã. Spre exemplu, în urmã cu câåiva ani, prin `98, o turã a rãmas izolatã la Stogu 21 de zile, neputând fi schimbatã nici cu elicopterul.

Sectorul are în dotare trei Nissan-uri, patru ATV-uri, câte unul pentru fiecare turã plus una la intervenåie, trei Aro, un motoscuter, de provenienåã ruseascã, care, deæi cu un consum mare, este de mare ajutor pe zãpadã. Încadrarea sectorului este deficitarã, puåin peste

Poliåiætii de frontierã din tura de serviciu de la PTF Câmpulung la

Tisa æi cei doi elevi aflaåi în practicã


Reportaj

50%. Æi pentru naveåiæti programul este greu, spre exemplu agentul Arba Constantin, din Tisa, pentru a ajunge la timp la serviciu pleacã, la 1.00 de acasã, iar agentul Ioan Æandor are domiciliu în localitatea Cãlineæti - Ocna Æugatag, la 120 km de sector.

Activitãåile în zona de frontierã a sectorului sunt, în principal, exploatãrile forestiere, turismul æi activitãåile de pãæunat, în special în zona de responsabilitate a punctului de lucru Ludescu, unde urmau sã-æi desfãæoare misiunile agenåii Vasile Åicalã, Gheorghe Rozovlean, Vasile Rosuæ æi Vasile Brumar.

În ce priveæte situaåia operativã, câte infracåiuni, contravenåii æi informaåii, trebuie sã spunem aæa cum frumos sau exprimat poliåiætii de frontierã de la acest sector „probleme sunt însã nu infracåiuni” întrucât cei care încalcã linia de frontierã nu o fac cu intenåie: animale rãtãcite, turiæti care au pierdut cãrarea ori chiar localnici care se rãtãcesc în aceastã zonã muntoasã, unde simåul orientãrii este pus la grea încercare. Æi ... totuæi am aflat cã aveau douã lucrãri penale întocmite æi peste 50 de contravenåii.

Tãrâmuri uitate de lume, dar binecuvântate de Dumnezeu

prin frumuseåe

Ultima structurã a Poliåiei de Frontierã din zona Maramureæului cãtre care am pornit a fost SPF Viæeu de Sus. Pe drum, ni s-a alãturat adjunctul æefului sectorului, comisarul Mircea Nicolae, cel care ne-a relatat despre activitatea lucrãtorilor pe linia combaterii traficului cu autoturisme furate.

La sector am discutat cu æeful acestuia, comisarul Simion Paæcu. Ofiåerul, promoåie 1993,

timp de cinci ani a fost æeful Postului Ludescu, din cadrul Detaæamentului Poienile de sub Munte, apoi un an a comandat Detaæamentul Capu Groæi, un an Valea Viæeului, iar din 1 iunie 2000 este æeful Sectorului PF Viæeu de Sus.

Având o dezvoltare de 36,5 km, sectorul are douã subzone de responsabilitate, Æuligu æi Comanu, foste pichete grãnicereæti æi se învecineazã în limita dreaptã cu SPF Izvoarele Sucevei, din cadrul IJPF Suceava.

Pentru a ajunge de la sector la punctele/posturile Poliåiei de Frontierã, existã douã variante – pe calea feratã forestierã, cu drezina din dotare, drumul trecând în acest caz prima datã pe la Æuligu (aproximativ 30 km) æi se opreæte la Comanu, dupã 45 km. Numai cã acum, dupã Æuligu, un pod a fost luat de apã iar calea feratã este întreruptã, la doi kilometri de Fãina, iar poliåiætii de frontierã se deplaseazã pe jos spre Comanu. Cea de-a doua variantã, ocolitoare a munåilor, prin sud, este pe æosea, 30 km, apoi peste Muntele Gâlu, pe un drum forestier de 45 km, însã din octombrie æi pânã în mai-iunie este foarte riscant sau chiar imposibil. Inclusiv noi am împins Nissan-ul æi am mers pe jos peste 3 km, prin zãpadã.

Pe aici, primul post la care ajungi este Comanu, dupã care mergi spre Æuligu, trecând pe la Fãina. Pe timpul deplasãrii noastre pe acest traseu,

dupã ce cu greu am reuæit sã trecem muntele Gâlu, înzãpezit, la Fãina i-am întâlnit pe agenåii Liviu Hacman – æeful subzonei Comanu æi Ioan Coman, æeful de turã, în timp ce v e r i f i c a u

postul de pazã de la Fãina, sergentul Gheorghe Æuæca. Ca regulã, poliåiætii de frontierã care executã paza la Fãina se deplaseazã zilnic la Comanu pentru a semna misiunea.

Ar mai fi un drum, printr-o minã pãrãsitã din Boræa, de aproximativ 7 km, însã este la fel de riscant pentru cã trebuie sã cunoæti galeriile pentru a nu te rãtãci. Au existat cazuri când colegi de-ai noætri nu au avut altã alternativã æi au folosit acest drum deosebit de periculos prin minã.

Dupã un scurt popas la Fãina, de jumãtate de ceas, am pornit grãbiåi spre Æuligu pentru a nu ne prinde noaptea pe drum.

Sectorul, ca specific, este muntos împãdurit, cu teren puternic frãmântat, accidentat, linia de frontierã aflându-se la 1600-1700 m altitudine.

Serviciul se desfãæoarã în douã moduri: vara, 60-70% din foråe æi mijloace sunt dispuse la cele douã posturi. Majoritatea activitãåilor desfãæurate în sectorul de responsabilitate sunt turistice, aproximativ 8.000 de turiæti viziteazã zona – polonezi æi cehi interesaåi de vechea frontierã a statelor lor, dar æi numeroæi români. Uneori se mai rãtãcesc æi sunt recuperaåi de pe munte de poliåiætii de frontierã. În multe cazuri ei sunt monitorizaåi de colegii noætri întrucât vin æi le solicitã sprijinul când urcã pe munåi, pentru a nu încãlca teritoriul statului vecin æi ... chiar pentru a se simåi mai în siguranåã având în vedere sãlbãticia zonei. Iar când vorbim de sãlbãticie nu putem sã nu vorbim de comportamentul lupilor din zona Vãii Vaserului, care anul acesta æi anul trecut au mâncat foarte mulåi câini, de la stâne, ocolul silvic

Æuligu


æi chiar câini lupi ai Poliåiei de Frontierã. Ultimul caz s-a petrecut într-una din nopåile acestei primãveri, când lupii au atacat noaptea câinii lupi ai Postului Æuligu. Un câine a reuæit sã iasã din padoc, a fost atras la 100 de metri de clãdire, în pãdure æi a fost devorat. Fãrã nici un zgomot care sã poatã determina intervenåia colegilor noætri.

Tot vara existã numeroase activitãåi forestiere æi grupuri de pânã la 500 de oameni care adunã ciuperci pentru a le vinde unor societãåi cu 100.000 lei/kg.

Iarna, în sezonul rece, serviciul se organizeazã cu majoritatea foråelor æi mijloacelor la sediul sectorului, direcåiile probabile de deplasare fiind închise în adâncime. Totuæi, 30% din efective asigurã cele douã posturi, minim trei oameni/turã sãptãmânalã.

Din fericire, începând cu luna octombrie, æi aici au fost instalate generatoare electrice care uæureazã viaåa poliåiætilor de frontierã.

La sediul sectorului activitatea se desfãæoarã în patru ture, 12-24, 12/48.

În ce priveæte situaåia operativã, au fost constatate 34 de infracåiuni, majoritatea privind cazuri de autoturisme furate din state UE sau fãrã taxe vamale achitate ori cu numere false de înmatriculare, maæini neînmatriculate, cazuri de conducere fãrã permis, de furt calificat, uz de fals etc. Oraæul Boræa este renumit în zonã pentru maæinile sale cu probleme. Am auzit æi un banc cum cã în Boræa o cãpiåã de fân costã un miliard. Am ridicat nedumeriåi din umeri æi am primit rãspunsul: sub ea este un „meråan” ultimul rãgnet.

Pânã la 1 octombrie au existat 471 de contravenåii æi bunuri confiscate de poliåiætii de frontierã, în valoare de aproximativ 520 milioane lei – cafea, åigãri. De asemenea, au fost confiscaåi 73 mc material lemnos.

De la Æuligu am pornit cu drezina spre Viæeu. Pe drum am avut parte æi de ceva emoåii: în faåa noastrã un tren care parcã nu se mai termina, încãrcat cu buæteni a deraiat, iar trei vagoane,

contorsionate de parcã un uriaæ se jucase cu ele între degete, au fost scoase de pe æine de un TAF (tractor articulat forestier). Dupã o orã – uneori poate dura mai mult - am pornit în urma

trenului æi, norocul nostru, în spatele garniturii, asemeni nouã, era o drezinã care cobora cu unul din inginerii æefi de la Ocolul silvic. Spun noroc pentru cã, dupã nici trei km, trenul, care înainta încet, a fost manevrat în aæa fel încât drezinele care coborau în urma lui, inclusiv a noastrã, au fost dirijate pentru a-l depãæi. Am aflat însã de la colegii noætri æi de la lucrãtorii ocolului silvic cã o coborâre din munte cu o garniturã în faåã poate dura, dacã ai ghinion æi peste 12 ore, dacã-i deraiazã vagoane de mai multe ori. Am ajuns în Viæeu dupã ce soarele

se ascunsese în spatele coamei unui munte, obosiåi, uzi æi îngheåaåi, însã cu dorinåa de a reveni cât mai curând în acele mirifice zone.

Pãrerea ta conteazã

Nu am lãsat în urmã Sighetul pânã nu am discutat cu reprezentantul CNP din inspectorat – subcomisarul Eugen Mocanu, æeful Compartimentului APR – analizã, planificare, resurse, ce tocmai primise o dispoziåie a inspectorului general al PFR æi a preæedintelui Consiliului Departamental din PFR.

Colegul nostru ne-a relatat despre buna funcåionare a relaåiei cu conducerea inspectoratului, care-i ascultã, le solicitã punctul de vedere, aplicând, dupã cum ne-a declarat zâmbind subcomisarul Mocanu, lozinca „Pãrerea ta conteazã”. Întrebarea pe care æi-o pun mulåi colegi, conform reprezentantului CNP, este de ce nu se fac încadrãri în instituåie din sursã internã æi apoi din sursã externã, conform instrucåiunilor MAI. Problema concretã, ca de altfel æi la alte inspectorate, este a civililor care au slujit ani mulåi instituåia æi, spun oamenii, au un atu moral pentru a fi promovaåi æi a avea un statut mai bun.

Am fost rugaåi de colegul nostru sã facem, la rându-ne un apel cãtre toåi poliåiætii de frontierã, pentru a ajuta un coleg bolnav cronic care, timp de peste 30 ani, a lucrat la Poieni æi Viæeu æi care, anul acesta a fost depistat cu o maladie incurabilã foarte gravã. Cei care doresc sã-l ajute o pot face depunând sumele colectate în contul BRD Sighet RO43BRDE250SV09694072500.

Misiunea s-a încheiat prin câteva concluzii analizate cu æeful inspectoratului, comisarul-æef Åiplea: • existã lucrãtori care trebuie sã-æi îmbunãtãåeascã pregãtirea profesionalã æi comportamentul. Concursurile organizate la nivelul inspectoratului au motivat oamenii æi au condus la

îmbunãtãåirea pregãtirii • nu existã probleme în ce priveæte corupåia • poliåiætii de frontierã sunt extrem de mulåumiåi cã au de acum generatoare electrice la posturi • sunt mulåumiåi de mijloacele mobile, însã ar fi bine dacã s-ar prevedea dotarea cu lanåuri antiderapante, mãcar câte un set pentru fiecare post • este nevoie sã se clarifice situaåia clãdirilor fostelor pichete, care nu sunt alocate la drepturi æi nu primesc fonduri pentru reabilitare • se impune continuarea lucrãrilor la SPF Poienile de sub Munte, anul acesta ele fiind îngheåate • dotarea cu carburant este bunã, iar acesta se foloseæte eficient • se impune îmbunãtãåirea sistemului de comunicaåii în zona muntos împãduritã, soluåia idealã fiind cea prin satelit.

În final, comisarul-æef Åiplea ne-a declarat cã doreæte ca poliåiætii de frontierã din cadrul inspectoratului sã aibã o mentalitate de profesionist, în care sã predomine ideea cã azi trebuie sã fi mai bun decât ieri æi mâine mai bun decât azi. Iar æefii sã foloseascã subordonaåii în locurile unde dau randamentul cel mai bun. Cât despre inspectorul-æef æi omul Petru Åiplea -trebuie sã menåionãm cã este adeptul principiului vorbei bune, care face mai mult decât biciul.

Au consemnatMarius IONESCU æi Alexandru BARBU


CONTRABANDÃ DE APROXIMATIV 30 MILIOANE DE EURO

La data de 19 octombrie a.c., poliåiæti din cadrul IGPF, cu sprijinul SRI æi sub directa coordonare a procurorului DIICOT- Serviciul Teritorial Constanåa, au reuæit anihilarea unei reåele transfrontaliere de trafic cu materiale strategice, formatã din nouã

persoane, care activa pe relaåia Rusia–Ucraina-Republica Moldova–România-Germania–Israel.

Grupul infracåional era format din o persoanã din Mangalia æi una din Constanåa, interesaåi sã vândã o cantitate de seleniu provenind din Republica Moldova, ajutaåi de un cetãåean din Techirghiol æi alåi doi tot din Mangalia. Un elveåian de origine egipteanã, patron al unei firme, împreunã cu o persoanã din Bacãu æi un cetãåean francez, rezident în România, aveau calitatea de cumpãrãtori cu concursul unei alte persoane din Bucureæti.

În cadrul activitãåilor întreprinse, sub îndrumarea procurorului æi în cooperare cu ofiåeri ai Secåiei Judeåene de Informaåii Constanåa, a rezultat faptul cã persoana din Mangalia a procurat de la un cetãåean moldovean o cantitate de 0,5 kg de seleniu, de provenienåã ruseascã, pentru care urma sã plãteascã 20.000 euro/gram deæi valoarea pe piaåã este de aproximativ 60.000 euro/gram, întreaga cantitate valorând 30 milioane de euro. Marfa urma sã fie vândutã unor cumpãrãtori din Germania dupã obåinerea unui certificat care sã-i ateste calitatea.

Unul dintre vânzãtori, angajat la o firmã din Portul Constanåa, care are ca obiect de activitate controlul calitãåii mãrfurilor de import–export a falsificat, în primã fazã, documentul de

provenienåã æi buletinul de analizã însã cumpãrãtorii vest-europeni au sesizat falsul æi au refuzat sã mai cumpere substanåa.

Ca intermediar al acestei tranzacåii a fost identificat cetãåeanul francez, ce desfãæura activitãåi comerciale în

oraæul Bacãu. Dupã refuzul celor din Germania, s-a cãutat un alt cumpãrãtor. Intermediar al noii tranzacåii a fost identificat c e t ã å e a n u l elveåian de origine egipteanã. Din

convorbirile telefonice a rezultat cã marfa trebuia sã ajungã în Israel.

La începutul lunii octombrie, cei din urmã s-au deplasat la Mangalia, unde s-au întâlnit cu vânzãtorii, stabilind condiåiile

tranzacåiei între care æi obåinerea unui certificat care sã ateste proprietãåile fizico-chimice la laboratorul Institutului de Fizicã æi Inginerie Nuclearã din localitatea Mãgurele. Pentru efectuarea analizei de laborator æi eliberarea buletinului de analizã, a fost contactatã o persoanã din Bucureæti, care avea relaåiile necesare la Institut.

În consecinåã, în ziua de 18

octombrie a.c., vânzãtorii s-au deplasat, la Bucureæti pentru a vinde marfa. Pe parcursul deplasãrii de la Mangalia la Bucureæti, aceætia au fost supravegheaåi de cãtre echipele specializate ale Secåiei de Informaåii Constanåa, fiind preluaåi ulterior de echipele operative ale IGPF care au continuat acåiunea.

În Bucureæti s-au întâlnit cu ceilalåi într-un salon din hotelul Hilton, pe care l-au închiriat în acest scop. Întrucât în ziua respectivã egipteanul a tergiversat efectuarea analizei de laborator s-a convenit o nouã întâlnire a doua zi dimineaåã.

Ofiåerii IGPF au reuæit introducerea unui colaborator cu ajutorul cãruia s-a stabilit ora æi locul tranzacåiei æi astfel s-

a reuæit realizarea flagrantului, în data de 19 octombrie a.c., în zona Institutului de Fizicã æi Inginerie Nuclearã de la Mãgurele, unde au fost reåinuåi împreunã cu cele 0,5 kg seleniu.

Cei în cauzã au fost conduæi la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Constanåa-Serviciul de Investigare a Infracåiunilor de Criminalitate

Organizatã æi Terorism pentru continuarea cercetãrilor, fiind învinuiåi de sãvâræirea infracåiunilor de instigare la contrabandã calificatã cu substanåe periculoase, deåinere de substanåe periculoase æi asocierea în vederea sãvâræirii de infracåiuni.

În urma analizei fizico-chimice, efectuatã de Institutul de Criminalisticã din IGPR s-a stabilit cã substanåa în cauzã este seleniu, în concentraåie 100%, în cantitate de 502 grame.

În cauzã se continuã cercetãrile pentru identificarea æi tragerea la rãspundere penalã a tuturor membrilor grupãrii.

Ætefan ANDREESCU

Ætiri


Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat patru persoane – cetãåeni strãini - care intenåionau sã treacã ilegal frontiera în Ungaria, cu scopul de a ajunge fraudulos pânã în Austria.

Cei în cauzã - trei georgieni, cu vârste cuprinse între 21 æi 30 ani æi un cecen de 20 ani - au fost depistaåi de poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului PF Carei în dimineaåa zilei

de 5 octombrie a.c., în jurul orei 06.00, în timp ce se îndreptau pe jos, peste câmp, cãtre teritoriul Ungariei.

În cadrul cercetãrilor, s-a stabilit cã cei patru sunt solicitanåi ai statutului de refugiat în åara noastrã, aceætia declarând cã voiau sã ajungã în Austria, pentru a „începe o nouã viaåã”. În acest sens, æi-au procurat o hartã æi o busolã, sperând cã vor reuæi

sã se orienteze suficient de bine astfel încât sã „nu dea de bãnuit” æi sã poatã ajunge pe teritoriul statului austriac fãrã probleme.

Persoanelor în cauzã li s-au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, la finalizarea cercetãrilor, urmând a fi prezentate în faåa parchetului teritorial.

Fabian BÃDILÃ

Muncind, spre Occident

l În urma unei acåiuni desfãæurate de efective ale IJPF Bihor a fost depistatã la intrarea în åarã, prin PTF Boræ, o cantitate însemnatã de åigãri, provenitã de la magazinele duty-free ce urma a fi introduse ilegal în åarã æi comercializatã. Cei doi cetãåeni maghiari, care conduceau autovehiculul cãptuæit cu åigãri, au fost identificaåi în persoana numiåilor Zsolz L., de 42 de ani æi Æandor M., de 28 de ani. La controlul amãnunåit al autoturismului au fost descoperite ascunse în portbagajul acestuia, la roata de rezervã æi sub bancheta din spate,o cantitate însemnatã de åigãri netimbrate, diferite mãrci pentru care cele douã persoane nu deåineau documente de provenienåã.

Din verificãrile efectuate, precum æi din declaraåiile celor douã persoane, a rezultat cã întreaga cantitate de åigãri

aparåine numitului Æandor M., care la intrarea în åarã nu le-a declarat la controlul vamal, fapt pentru care

autoritãåile vamale au dispus ridicarea în vederea confiscãrii a întregii cantitãåi de marfã æi aplicarea unei sancåiuni contravenåionale a celui în cauzã în valoare de de 5000 RON. Valoarea åigãrilor în vamã este de 10.000 RON.

l Efective ale Detaæa-mentului de Intervenåie al IJPF Bihor au depistat pe comunicaåia Boræ-Oradea, un microbuz mrca Mercedes-Benz, tip Vito, înmatriculat în judeåul Harghita, care transporta bunuri în valoare de 10.000 RON, ce nu aveau documente justificative de provenienåã sau documente care sã ateste achitarea

taxelor vamale: aparate de sudurã, o trusã de scule æi cafea, sustrase de la achitarea taxelor vamale. Bunurile au fost ridicate în vederea confiscãrii, iar persoana în cauzã sancåionatã contravenåional cu 2.500RON.

Åigarete sustrase controlului vamal

La data de 11 octombrie a.c., subinspectorul Alin Jianu æi agentul æef Vlad Apostol, din cadrul SPF Corabia, în urma unei informaåii, executând serviciul de post control pe DJ 543, au observat un autoturism care s-a sustras controlului prin ocolire pe un drum secundar.

Poliåiætii de frontierã din postul control au cerut ajutorul colegilor, iar o echipã formatã din subinspectorii Sorin Dinu æi Laurenåiu Oprescu, împreunã cu agentul Cãtãlin Cioabãtã, au

pornit în urmãrirea auto tur i smulu i , reuæind în cele din urmã oprirea lui.

La solicitarea p o l i å i æ t i l o r de frontierã,

conducãtorul auto a refuzat sã se legitimeze æi sã prezinte maæina pentru control, declarând cã nu va face acestea decât în prezenåa unui avocat. Sosind apãrãtorul, æoferul a prezentat documentele de identitate æi ale autoturismului, stabilindu-se cã se numeæte C.I. æi domiciliazã în Corabia. La controlul autoturismului s-a depistat în portbagaj cantitatea de 109 kg peæte de diferite specii æi mãrimi în valoare de 435 RON.

Acesta a declarat cã peætele l-a cumpãrat soåia sa, în dimineaåa zilei respective de la punctul de lucru al unei societãåi comerciale din Corabia autorizatã în prinderea æi comercializarea peætelui, în scopul comercializãrii la firma proprie. Deæi a prezentat documentele justificative, poliåiætii de frontierã au continuat cercetãrile stabilind faptul cã peætele din autoturism a fost cumpãrat de acesta de la mai mulåi pescari de pe Râul Olt, încercând inducerea în eroare a organelor de cercetare, prin prezentarea documentelor cu care soåia lui a cumpãrat peætele în dimineaåa aceleiaæi zile de la societatea respectivã.

Mãdãlin CROITORU

Colectã de peæte

l În data de 20 octombrie a.c., poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Valea lui Mihai, judeåul Bihor, aflaåi în misiune pe comunicaåia Valea lui Mihai – Marghita au oprit pentru control un microbuz marca Citroen Jumper, înmatriculat în Ungaria, condus de cetãåeanul maghiar Laszlo S. de 41 de ani.

La verificarea mijlocului de transport, poliåiætii de frontierã au constatat cã în partea din faåã a interiorului microbuzului era confecåionat un perete fals, în spatele cãruia se aflau 24 de baxuri, adicã 1.200 cartuæe de åigãri marca Memphis netimbrate. Tigãrile au

fost ridicate în vederea confiscãrii de Garda Financiarã Bihor care a aplicat æi o amendã de un miliard de lei vechi (100.000 RON) æoferului.

Grupaj realizat de Mircea CHIOREAN


Documentar

#


Carte de identitate - BelgiaVizualizare în luminã albã a aversului

FIÆÃ DE ALERTÃ

FALS

FALS

FALS

Vizualizare mãritã a fotografiei æi a unei pãråi din fotografie

Vizualizare mãritã a unor poråiuni din desenul de fond (poråiune dintr-un desen tip guilloche æi un desen stilizat)

Contrafacere inkjet

ORI-GINAL

ORI-GINAL

ORI-GINAL

ORI-GINAL

18 Frontiera - nr. 10/2005 19Frontiera - nr. 10/2005 19Frontiera - nr.10/2005

Vizualizare mãritã a elementului optic variabil (OVI) de pe aversul cãråii de identitate

Original (OVI) realizat cu cernealã metalizatã

Contrafacerea (OVI) realizatã

cu cernealã normalã

Vizualizare mãritã a unei poråiuni din microtextul situat pe aversul cãråii de indentitate, în partea de jos, pe toatã lungimea acesteia

FALS

FALS

Contrafacere inkjet Original offset

Vizualizare cu ajutorul luminii din lateral a aversului

Contrafacerea lipsã gravurã laser

Pagini realizate cu sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPF

FALS

ORI-GINAL

ORI-GINAL

ORI-GINAL


Joi 13 octombrie a.c. s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Albiåa, pentru a intra în România, o cetãåeanã din R. Moldova, care a declarat poliåiætilor de frontierã cã are ca destinaåie Italia. Întrucât nu avea viza necesarã în paæaportul eliberat de autoritãåile Republicii Moldova, poliåiætii de frontierã i-au solicitat persoanei în cauzã un document valabil pentru o asemenea cãlãtorie. Aceasta a prezentat încã un paæaport, cu aceleaæi date de identitate, eliberat de autoritãåile bulgãreæti, care i-ar fi dat dreptul sã cãlãtoreascã pânã în Italia fãrã vizã.

Observând lipsa unor elemente de siguranåã în paæaportul bulgãresc poliåiætii de frontierã i-au întrerupt cãlãtoria persoanei respective æi au efectuat cercetãri din care a rezultat cã în paæaportul bulgãresc a fost înlocuitã fotografia æi au fost modificate datele de identitate. Despre acestea, cetãåeana a declarat cã dorea sã lucreze în Italia dar nu a obåinut viza necesarã æi a apelat la o persoanã din Chiæinãu (pe care nu o cunoaæte), persoanã care contra a 3.000 de euro i-a confecåionat paæaportul bulgãresc.

Pentru sãvâræirea infracåiunilor de complicitate la fals material în

înscrisuri oficiale æi uz de fals poliåiætii de frontierã i-au întocmit persoanei în cauzã dosar penal, cercetãrile urmând a fi continuate de autoritãåile competente din R. Moldova.

Mihai AMURÃRIÅEI

Cu paæaport fals spre Italia

Acest lucru i s-a întâmplat unui cetãåean turc depistat de poliåiætii de frontierã în ziua de 22 octombrie a.c., în timp ce intenåiona sã iasã din åarã cu un autoturism Audi A8 în valoare de aproximativ 14.000 euro cu numere false de înmatriculare.

Astfel, în jurul orei 18.00, poliåiætii de frontierã din cadrul PPF Poråile de Fier I l-au oprit pentru controlul de frontierã, pe sensul de ieæire din România, pe cetãåeanul turc E. Savas, în vârstã de 31 de ani, care cãlãtorea spre Bosnia-Heråegovina cu un autoturism Audi A8 înmatriculat în Germania. La controlul documentelor de cãlãtorie, poliåiætii de frontierã au constatat cã certificatul de înmatriculare al autoturismului aparåinea unui cetãåean ceh, cetãåeanul turc

având o procurã pentru autoturismul pe care îl conducea.

Existând suspiciuni asupra valabilitãåii certificatului de înmatriculare, poliåiætii de frontierã au aprofundat verificãrile æi au constatat

cã acesta este fals, iar numãrul de înmatriculare al autoturismului Audi este semnalat ca fiind furat din anul 2004 de la un alt autoturism înmatriculat în Germania. Ca urmare a celor constate, poliåiætii de frontierã

au procedat la întreruperea cãlãtoriei cetãåeanului turc æi au indisponibilizat autoturismul, în vederea predãrii proprietarului de drept.

Totodatã turcului i s-a întocmit lucrare penalã în care se efectueazã cercetãri sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de furt, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals æi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu numãr fals de înmatriculare.

Valeriu PERA

TURCUL GREÆEÆTE, TURCUL PLÃTEÆTE

În ziua de 17 octombrie a.c. poliåiætii de frontierã de la PTF Aeroport Bucureæti „Henri Coandã”au depistat un cetãåean român care, pentru a introduce ilegal valutã în åarã, a ascuns-o în hainele personale æi într-o borsetã.

Cel în cauzã, cetãåeanul român Valentin I., în vârstã de 24 ani, s-a prezentat la aeroport, pentru a intra în åarã, venind din direcåia Malaga-Paris. Întrebat fiind dacã are de declarat sume în valutã ce depãæesc

limita legalã de 10.000 euro, persoana în cauzã a spus cã are asupra sa 9.300 euro.

Având suspiciuni cu privire la aceste declaraåii, echipa formatã din poliåist de frontierã æi lucrãtor vamal, în exercitarea atribuåiilor prevãzute de lege, a procedat la un control corporal al tânãrului, ocazie cu care au fost descoperiåi, ascunæi în hainele personale æi într-o borsetã, 29.000 euro nedeclaraåi la intrarea în åarã.

De asemenea, asupra celui în

cauzã au mai fost descoperite trei paæapoarte turistice româneæti care, conform propriilor declaraåii, i-au fost înmânate de o rudã de-a sa stabilitã în Spania, cu rugãmintea de a le aduce în åarã.

În conformitate cu prevederile legale i-a fost confiscatã suma în plus, adicã 19.000 euro, ca urmare a nedeclarãrii acesteia, æi a fost sancåionat contravenåional cu suma de 1 milion lei. De asemenea, cele trei paæapoarte au fost preluate de cãtre poliåiætii de frontierã în vederea continuãrii cercetãrilor, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile legale care se impun.

Ætefan ANDREESCU

19.000 euro nedeclaraåi æi trei paæapoarte suspecte au aterizat în România

Ætiri


Poliåiætii de frontierã timiæeni au întocmit dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat, unui cetãåean sârb care intenåiona sã scoatã ilegal din åara noastrã un colet în care se aflau telefoane mobile æi încãrcãtoare pentru acestea, ce urmau sã „ia calea” comercializãrii „la negru” pe piaåa de profil din åara vecinã.

Astfel, la PTF Jimbolia, s-a prezentat pentru a intra în åarã, la volanul autoturismului proprietate personalã, cetãåeanul sârb Borislav V., în vârstã de 44 ani.

Întrucât nu i s-a permis continuarea cãlãtoriei, ca urmare a neîndeplinirii condiåiilor legale de intrare în åarã, bãrbatul a dat impresia, iniåial, ca s-a „conformat”, deplasându-se pânã în zona magazinelor Duty Free unde æi-a parcat maæina, ulterior îndreptându-se pe jos, cãtre teritoriul åãrii noastre.

Observând gestul cetãåeanului sârb, poliåiætii de frontierã au procedat la monitorizarea acestuia în vederea stabilirii adevãratelor sale intenåii. Cu aceastã ocazie, lucrãtorii noætri au constatat cã, de aceastã datã, cel în

cauzã nu s-a mai prezentat în vederea efectuãrii formalitãåilor specifice, intrând în åarã prin „evitarea” filtrelor de control. Mai mult decât atât, în parcarea situatã în incinta punctului de trecere a frontierei, a preluat un

colet de la un alt bãrbat, dupã care a încercat sã se întoarcã la locul unde îæi parcase autoturismul.

În acest moment au intervenit poliåiætii de frontierã, care au descoperit, în coletul respectiv, 38

telefoane mobile æi 122 încãrcãtoare pentru telefoane mobile, în valoare de peste 100 milioane ROL destinate, conform declaraåiilor celui în cauzã, comercializãrii „la negru” în åara de origine.

Poliåiætii de frontierã au luat mãsura reåinerii bunurilor în vederea confiscãrii, cetãåeanului sârb fiindu-i întocmite acte premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de trecere ilegalã a frontierei de stat æi contrabandã, la finalizarea cercetãrilor

urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Adina MAFTEI

CONTRABANDÃ CU TELEFOANE MOBILE

Poliåiætii de frontierã giurgiuveni au întocmit dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunii de înæelãciune pe numele a patru cetãåeni români care, profitând de „bunãvoinåa” unui æofer turc de autocar, intenåionau sã-æi însuæeascã cei 1.500 euro împrumutaåi de la acesta.

Cercetãrile efectuate de poliåiætii de frontierã au scos la ivealã faptul cã cei în cauzã premeditaserã acåiunea ilegalã, împãråindu-æi riguros

„atribuåiile” astfel încât sã facã rost de o sumã cât mai mare de bani æi sã scape „basma curatã”. În acest sens, trei dintre ei aveau obligaåia de a juca rolul „cãlãtorilor aflaåi la ananghie” æi sã solicite 500 euro „cu împrumut” de la æoferul autocarului, bani necesari pentru a îndeplini condiåiile legale de ieæire din åarã, pe care însã nu aveau de gând sã îi mai restituie. Pentru a-æi însuæi valuta, cei trei au contat pe ajutorul unui alt bãrbat, acesta

urmând sã se ocupe de transportul lor dupã sãvâræirea activitãåii infracåionale, astfel încât sã nu fie prinæi nici de pãgubit, nici de autoritãåi.

Dupã stabilirea tuturor detaliilor organizatorice, cei trei s-au îmbarcat într-un autocar condus de cetãåeanul turc Kocaman N., în vârstã de 39 ani, solicitând æi primind de la æofer suma propusã, în total 500 euro. Ulterior,

în data de 5 octombrie a.c., dupã ajungerea mijlocului de transport în PTF Giurgiu-Rutier, cei în cauzã au motivat cã doresc sã meargã pânã la toaletã înainte de efectuarea formalitãåilor specifice, fãcându-se însã „nevãzuåi” într-un autoturism marca Mazda cu care au pornit în trombã cãtre interiorul åãrii.

Constatând cã fusese pãcãlit de presupuæii „pasageri aflaåi la ananghie”, æoferul a apelat, prin intermediul ghidului, la ajutorul poliåiætilor de frontierã. Acåionând operativ, lucrãtorii noætri au reuæit, în scurt timp æi cu sprijinul colegilor din cadrul IPJ Giurgiu, reåinerea fugarilor.

Ca urmare a celor constatate, poliåiætii de frontierã le-au întocmit celor în cauzã acte premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de înæelãciune, la finalizarea cercetãrilor urmând a fi prezentaåi în faåa parchetului teritorial, în vederea luãrii mãsurilor legale.

Fabian BÃDILÃ

„Cãmãtar” înæelat de clienåi


Ætiri

În timpul unei misiuni executate, în 12 octombrie a.c., de poliåiætii de frontierã din Detaæamentul de Intervenåie al IJPF Vaslui, pe DE 581, a fost oprit pentru control un autoturism Suzuki Jimny, cu numere de înmatriculare de Italia, care tracta un autoturism Opel Corsa fãrã numere de înmatriculare. Ambii conducãtori auto erau cetãåeni români.

Pentru cã autoturismul Opel nu era înmatriculat iar proprietar era conducãtorul autoturismului Suzuki, ambii au fost conduæi la sediul inspectoratului pentru a li se întocmi dosar penal, proprietarului pentru punere în circulaåie a unui autoturism neînmatriculat, iar conducãtorului auto pentru conducerea pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat.

Pe parcursul cercetãrilor s-a stabilit cã autoturismul Opel Corsa, an de

fabricaåie 2002, radiat din circulaåie în Italia, a fost introdus legal în România pe platformã de cãtre un cetãåean român care a lucrat în Italia. Acesta nu a reuæit sã ducã autoturismul pe platformã pânã la domiciliu (în judeåul Galaåi),

astfel cã l-a lãsat în localitatea Roman, la o cunoætinåã. Ulterior, gãlãåeanul s-a deplasat din nou în Italia, de unde s-a înapoiat cu autoturismul Suzuki despre care a declarat cã i-a fost dat de

un cetãåean italian ca salariu pentru munca prestatã. Împreunã cu un prieten s-a deplasat la Roman, de unde a remorcat autoturismul Opel pânã în momentul când au fost opriåi de poliåiætii de frontierã.

Verificând declaraåiile cetãåeanului în cauzã poliåiætii de frontierã au avut surpriza sã constate cã dupã intrarea în România cu autoturismul Suzuki, cetãåeanul italian proprietar

a depus o plângere de furt, la autoritãåile italiene, referitoare la autoturism, motiv pentru care la dosarul referitor la punerea în circulaåie pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat (Opel Corsa) s-a adãugat æi infracåiunea de complicitate la furt.

Autoturismul Suzuki Jimny, an de fabricaåie 2005, în valoare aproximativã de 73.000 RON, a fost indisponibilizat la sediul inspectoratului, iar dosarele

celor în cauzã vor fi prezentate autoritãåilor competente pentru dispunerea mãsurilor legale.

Mihai AMURÃRIÅEI

Cu Suzuki la plimbare

Începutul lunii octombrie nu a fost favorabil celor care au încercat sã introducã în åarã diverse cantitãåi de åigãri.

În ziua de 3 octombrie a.c., în schimbul sumei de 2.000 euro, un tânãr din Republica Moldova a devenit „cãrãuæ de åigãri” pentru un conaåional, încercând sã introducã ilegal în România peste 50.000 pachete åigãri, în valoare de circa 1 miliard ROL, ascunzându-le printre cutii cu mere.

Astfel, la PTF Galaåi Rutier, s-a prezentat pentru a intra în åarã, la volanul unui microbuz în care se aflau mai multe cutii cu mere, cetãåeanul din Republica Moldova Ivan A., în vârstã de 23 ani.

Cu ocazia verificãrii mijlocului de transport, sub îndrumarea directã a æefului de punct, inspectorul principal Aurelian Æerban, agentul æef adjunct Ovidiu Nicodim æi un lucrãtor vamal au mai doborât un record în ceea ce priveæte d e s c o p e r i r e a åigãrilor nedeclarate, gãsind, printre cutiile cu mere, mai multe cutii în care, în loc de fructe, se aflau åigãri mãrcile „Plugarul” æi „MT”.

Fiind demarate cercetãrile, cel în cauzã a declarat cã, în realitate, fãcea un „serviciu” unui conaåional care i-a promis cã îi va da suma de 2.000 euro, dacã va transporta pânã în România

cele 51.244 pachete åigãri de provenienåã moldoveneascã, a cãror valoare se ridica la aproximativ 1 miliard ROL. Crezând cã „afacerea meritã”, moldoveanul a încasat 1.300 euro (restul sumei urmând a fi primitã dupã livrarea åigãrilor) æi a pornit spre åara noastrã, convins fiind cã modalitatea de ascundere a åigãrilor

era suficient de originalã, astfel încât sã îi asigure trecerea frontierei fãrã probleme.

Ca urmare a celor constatate, s-a luat mãsura întreruperii cãlãtoriei celui în cauzã, cele 51.244 pachete

åigãri, în valoare de aproximativ 100.000 RON fiind reåinute în vederea confiscãrii de cãtre autoritatea vamalã, cetãåeanul moldovean fiind sancåionat

contravenåional, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu suma de 4.000 RON.

Duminicã 9 octombrie a.c., la sfâræitul sãptãmânii în care au fost depistate åigãri nedeclarate la PTF Galaåi-Rutier, la Punctul de Trecere a Frontierei Oancea poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali au descoperit într-un camion peste 16.800 pachete de åigãri ascunse într-un mod ingenios prin amenajarea unor pereåi falæi în interiorul unui camion.

Probabilitatea de a cumpãra un camion care sã aibã amenajate locuri speciale pentru ascunderea åigãrilor æi, mai mult decât atât, sã fie æi burduæit cu åigãri, este foarte redusã, însã doi cetãåeni moldoveni, Vasile P. de 41 ani æi Silvia A. de 34 ani au încercat sã convingã echipa de control formatã din agentul Daniel Dumitrache æi un lucrãtor vamal cã nu au nici o legaturã cu åigãrile ascunse. Din declaraåiile lor rezulta faptul cã de la cumpãrarea camionului æi pânã în momentul prezentãrii la PTF Oancea aceætia s-au plimbat cu åigãrile în camion fãrã sã ætie.

Suspiciunile lucrãtorilor vamali æi ale poliåiætilor de frontierã au pornit de la faptul

cã interiorul camionului era proaspãt vopsit æi mai mult decât atât cei doi moldoveni nu-æi justificau cursa pe care voiau sã o facã la Bucureæti pentru a achiziåiona cherestea.

Procedându-se la desfacerea pereåilor falæi, lucrãtorii vamali au scos din camion åigãri în valoare de peste 30.000 RON, pe care le-au confiscat æi au sancåionat contravenåional pe proprietarii tirului cu 7500 RON.

Bogdan CARP

OCTOMBRIE PLIN DE TUTUN


În scopul prevenirii æi combaterii corupåiei în rândul personalului propriu, la nivelul IJPF Galaåi æi a structurilor subordonate s-a luat mãsura implementãrii unui sistem de monitorizare, cu camere de luat vederi, atât a traficului de mãrfuri æi cãlãtori cât æi a activitãåii lucrãtorilor din punctele rutiere de trecere a frontierei Oancea æi Galaåi-Rutier.

Sistemul continuã sã dea rezultate, dupã ce în urmã cu aproximativ o lunã poliåiætii de frontierã au întocmit dosar penal unei cetãåene din Republica Moldova pentru cã a oferit 300 de euro pentru a scãpa de un dosar penal. Astfel, în data de 7 octombrie a.c., poliåiætii de frontierã gãlãåeni

au instrumentat un nou dosar cu o infracåiune de ,,dare de mitã’’ sãvâræitã de un cetãåean ucrainean. Acesta s-a prezentat, în jurul orei 15.00, pe sensul de intrare în åarã, în Punctul de Trecere a Frontierei Galaåi-Rutier, cu intenåia de a ajunge la Bucureæti, fiind însoåit de soåia æi fiica sa în vârstã de patru ani. Cu ocazia verificãrii, documentelor de cãlãtorie agentul-æef adjunct Romeo Feraru, care era de serviciu pe sensul de intrare în åarã, a constat cã minora nu era înscrisã în viza aplicatã în paæaportul pãrinåilor, aæa cum cere legislaåia românã, drept pentru care a luat mãsura nepermiterii intrãrii în åarã a celor trei persoane

pe motivul mai înainte menåionat. Contrar mãsurii dispuse,

cetãåeanul ucrainean a fãcut o ,, ofertã’’ de 20 euro poliåistului de frontierã pentru a nu-i întrerupe cãlãtoria. Neætiind cã este filmat în permanenåã, cetãåeanul a insistat cu oferirea sumei de 20 euro, drept pentru care, sub coordonarea æefului de turã, s-a luat mãsura întocmirii actelor premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de ,,dare de mitã’’, fiind prezentat la Parchetul de pe lângã Tribunalul Galaåi, care a dispus cercetarea acestuia în stare de libertate.

MONITORIZAREA DIN PTF-URILE GÃLÃÅENE ÎÆI DOVEDEÆTE EFICIENÅA

Odatã cu profesionalizarea Poliåiei de Frontierã, nici cei care încearcã sã treacã ilegal în România nu se lasã mai prejos dovedind cã se pot dota cu aparaturã care sã le faciliteze acåiunile pe care le plãnuiesc.

Noaptea de 12/13 octombrie a.c. nu s-a dovedit un prilej prea bun pentru patru moldoveni, cu vârste cuprinse între 20-22 ani, sã treacã fraudulos frontiera. Aceætia au apãrut în vizorul monitoarelor aparatului cu termoviziune la puåin timp dupã ce au trecut Râul Prut. Dintre cei patru, doi erau mai bine dotaåi tehnic, având asupra lor staåii de emisie-recepåie, hãråi turistice, bani æi haine de schimb.

Agentul Marius Niåã, din cadrul Sectorului PF Galaåi, care era de serviciu pe autospeciala cu termoviziune, a înregistrat întreaga distanåã parcursã de cei patru moldoveni, informându-l

permanent pe subinspectorul Emil Mocanu - æeful de turã care coordona echipa de intervenåie, aspectele care au facut posibilã reåinerea transfugilor cu un numãr redus de foråe æi mijloace.

Nu este prima oarã când prin intermediul aparatelor de supraveghere pe timp de noapte se reduce simåitor numãrul foråelor folosite cât æi efortul depus, dovedindu-ne încã o datã cã o tehnicã performantã îmbunãtãåeæte în mod vizibil atât calitatea misiunilor cât æi acåiunile poliåiætilor de frontierã.

Celor patru cetãåeni din Republica Moldova le-au fost întocmite actele premergãtoare sãvâræirii infracåiunilor de intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat, fapte prevãzute æi pedepsite de OUG 105/2001 æi de Legea 243/2002 æi au fost predaåi autoritãåilor de frontierã din åara vecinã pentru continuarea cercetãrilor æi tragerea la rãspundere a celor vinovaåi.

Paginã realizatã deBogdan CARP

Migraåie ilegalã în formã calificatã


Documentar

n Vasile MOÅOC

Protejarea drepturilor de proprietate intelectualã, ca formã de acåiune a instituåiilor statului cu atribuåii în acest sens, aflatã în atenåia organismelor internaåionale precum æi a evaluatorilor Uniunii Europene, a fost abordatã de Poliåia de Frontierã Românã ca o problemã prioritarã, sens în care au fost executate numeroase acåiuni la nivel naåional.

Adaptându-se tendinåelor acestui fenomen infracåional transfrontalier, Poliåia de Frontierã Românã a elaborat o concepåie unitarã de prevenire æi combatere a faptelor care aduc atingere intereselor legale ale deåinãtorilor de drepturi de autor æi conexe sau de proprietate industrialã, constând în special în:

- crearea în cadrul Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã a unei structuri cu atribuåii de coordonare a activitãåilor specifice pe aceste linii de muncã æi care sã coroboreze datele obåinute la nivel naåional de structurile teritoriale în vederea plasãrii centrului de greutate al investigaåiilor pe reåele transnaåionale de trafic cu produse piratate æi contrafãcute;

- pregãtirea poliåiætilor de frontierã în aceste noi domenii infracåionale care cuprind contrafacerea bãuturilor alcoolice, cosmeticelor, åigaretelor, produselor textile, unitãåilor optice de stocare, cu sprijinul Ambasadei S.U.A. la Bucureæti, Asociaåiei Internaåionale a Producãtorilor de Alcool, C.N. „Imprimeria Naåionalã” S.A. (care a pus la dispoziåia cadrelor poliåiei de frontierã 1000 de seturi complete care conåin instrumente specifice

pentru verificarea facturilor fiscale), Prestige Parfum România, Asociaåia Anticontrafacere din România - RE ACT, Asociaåia Antipiraterie din România – RO ACT, Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România, Asociaåia pentru Protecåia Consumatorilor æi Promovarea Produselor æi Serviciilor din România, Asociaåia Românã pentru Combaterea Contrafacerilor;

- intensificarea æi diversificarea

formelor de cooperare inter-instituåionalã cu organismele de stat care au atribuåii legale de combatere a fenomenului contrafacerilor în România: Oficiul de Stat pentru Invenåii æi Mãrci, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Garda Financiarã, Autoritatea Naåionalã a Vãmilor, Inspectoratul General al Poliåiei Române, precum æi cu reprezentanåi ai societãåii civile sau organisme care protejeazã interesele unor mãrci de renume mondial, pe teritoriul åãrii noastre.

Au fost organizate totodatã activitãåi specifice de depistare æi destructurare a grupãrilor care au ca preocupare traficul cu produse piratate æi contrafãcute, acåionându-se cu precãdere în punctele de trecere a frontierei dar æi în zona de frontierã, în baza unei analize de risc realizate în colaborare cu organele vamale æi care a înglobat informaåiile referitoare la faptul cã cei mai prolifici exportatori, cãtre România, de produse piratate sau contrafãcute sunt Turcia –Bulgaria la frontiera de sud a åãrii, China-cargo aerian-Republica Moldova la frontiera de est sau China-cargo maritim-Port Constanåa.

Astfel, de la începutul anului æi pânã în prezent, poliåiætii de frontierã, împreunã cu lucrãtorii vamali, au depistat la frontierele României urmãtoarele:

- 12.300 unitãåi optice de stocare (CD-uri æi DVD-uri) piratate, fiind ridicatã în vederea confiscãrii æi aparaturã performantã folositã la producerea acestora;

- 124.000 bucãåi articole de îmbrãcãminte contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate;

- 126.000 bucãåi articole de încãlåãminte contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate;

- 11.120 bucãåi produse de parfumerie contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate;

- 145.800 timbre fiscale româneæti contrafãcute aplicate pe åigãri „Carpaåi” în valoare de 2.658.298.500 ROL.

Menåionãm totodatã faptul cã cele 170 de cazuri (din care 145 sunt instrumentate numai în Portul Constanåa) în care s-au realizat capturi de bunuri piratate sau contrafãcute la frontierele României sunt

investigate de ofiåerii Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã în vederea descoperirii similitudinilor care sã conducã la identificarea grupãrilor criminale organizate care schimbã frecvent expeditorii æi firmele importatoare precum æi punctele de livrare a mãrfii în România.

Acest fapt a dus pânã în prezent la conexarea a cinci dosare penale separate (trei la Direcåia Poliåiei de Frontierã Iaæi, unul la Direcåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara, unul la Direcåia Poliåiei de Frontierã Oradea) æi preluarea cazurilor de cãtre Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã continuând investigarea acestora pentru asociere în vederea sãvâræirii de infracåiuni, sub supravegherea Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie.

La nivel naåional, cele mai semnificative cazuri sunt urmãtoarele:u În luna februarie 2005 a fost

efectuatã o misiune în urma cãreia s-au identificat în trafic, dupã realizarea controlului vamal æi obåinerea liberului de vamã - la Biroul vamal Gara de Nord - Bucureæti, douã autocamioane care transportau 10.400 buc pantaloni blugi, contrafãcuåi cu mãrci protejate internaåional (ARMANI, DOLCE&GABBANA, GUCCI, DIESEL, NIKE, PUMA, TOMMY

POLIÅIA DE FRONTIERÃ ROMÂNÃ ÆI COMBATEREA CONTRAFACERILOR ÆI PIRATERIEI ÎN ROMÂNIA


ÆtiriHILFIGER, HUGO BOSS ), în valoare de aproximativ 200.000 USD (valoare de piaåã).Titularii drepturilor de marcã contactaåi au depus plângeri penale, prejudiciul cauzat fiind pânã în prezent de 710.000 euro.u În data de 23 martie 2005

la P.T.F. Albiåa, jud. Vaslui s-au prezentat pentru a intra în åarã patru autocamioane încãrcate cu bunuri provenite din China, acestea fiind încãrcate de pe Aeroportul din Chiæinãu – Republica Moldova.

S-a procedat la controlul amãnunåit al autocamioanelor, ocazie cu care s-a stabilit cã acestea transportau 76.385 produse contrafãcute de îmbrãcãminte, încãlåãminte, marochinãrie æi ceasuri cu sigla a 107 mãrci internaåionale protejate, valoarea acestora fiind de aproximativ 35 miliarde lei.u Ca urmare a investigãrii

cazului anterior, în aprilie 2005, la PTF Albiåa, jud. Vaslui au fost identificate alte trei autocamioane care transportau 48.145 articole de îmbrãcãminte æi încãlåãminte contrafãcutã, purtând diverse mãrci protejate. Din studiul documentelor de însoåire a mãrfii s-a constatat cã produsele proveneau din China, au fost încãrcate din Aeroportul Chiæinãu æi aveau ca destinaåie România.u În baza centralizãrii datelor

æi informaåiilor obåinute la nivelul structurilor teritoriale cu cele deåinute la IGPF, a fost realizat un studiu de caz în urma cãruia a fost identificatã la data de 06.04.2005, pe Aeroportul Internaåional Timiæoara aeronava cargo cu indicativul ESL-9433, care venea din Federaåia Rusã încãrcatã cu 40 tone de marfã contrafãcutã, din care 8 tone au fost încãrcate într-un autocamion cu destinaåia Bucureæti, cealaltã cantitate de marfã fiind în tranzit cãtre Polonia.u În baza unor activitãåi informativ

– operative desfãæurate de poliåiætii de frontierã, s-a stabilit cã la data de 19.05.2005, pe Aeroportul Internaåional Cluj-Napoca a aterizat o cursã cargo a companiei aviatice „Grixona”, din Republica Moldova, din care au fost descãrcate aproximativ 13 tone articole îmbrãcãminte care au fost încãrcate într-un autocamion pentru care s-a solicitat tranzit vamal cãtre Biroul Vamal de Interior Oradea æi ulterior cãtre Zona Liberã Curtici, jud. Arad, însã, la intervenåia organelor vamale æi poliåiei de frontierã, camionul a fost redirecåionat cãtre B.V. Oradea. Au fost astfel identificate 6.098 perechi încãlåãminte purtând mãrci protejate, 1.648 articole îmbrãcãminte purtând mãrci protejate, 14.664 articole îmbrãcãminte sport purtând mãrci protejate, 36.320 accesorii pentru telefoane mobile, parte din ele purtând mãrci protejate, precum æi 25.048 articole de îmbrãcãminte, încãlåãminte æi marochinãrie sub mãrci chinezeæti.

Din studiul documentelor deåinute pânã în prezent æi a verificãrilor

efectuate a rezultat o legãturã între cele patru transporturi ( douã efectuate prin Biroul Vamal Albiåa, unul prin Biroul Vamal de Interior Oradea æi unul în tranzit prin Biroul Vamal Timiæoara), în sensul cã toate mãrfurile provin de la aceeaæi firmã exportatoare din

China, mãrfurile au ajuns în România via Aeroport Chiæinãu – Republica Moldova æi, deæi, au intrat în România prin patru puncte de intrare diferite ele erau destinate aceloraæi societãåi comerciale din Bucureæti æi respectiv pieåii de desfacere din Bucureæti. u Urmare a introducerii în lucru în

mod calificat a unor date æi informaåii obåinute în procesul muncii în luna

iunie 2005 cadrele I.G.P.F. au identificat într-un autocamion care transporta marfã din Turcia un numãr de 4.165 bucãåi parfumuri contrafãcute care poartã denumirea unor mãrci protejate internaåional. Extinzându-se cercetãrile, în luna septembrie 2005 cadrele poliåiei

de frontierã împreunã cu lucrãtorii vamali din P.T.F. Giurgiu Rutier, au identificat un autocamion încãrcat cu marfã din Turcia pentru Polonia care transporta un numãr de 63.617 flacoane cu parfumuri contrafãcute.

În prezent, instituåia noastrã continuã cercetãrile în aceste cazuri în vederea tragerii la rãspundere penalã a fãptuitorilor æi identificãrii tuturor persoanelor implicate în aceste activitãåi infracåionale.

Date fiind rezultatele obåinute de Poliåia de Frontierã Românã pe aceastã linie în HG nr.1174 din 29.09.2005 privind modificarea æi completarea anexei la HG 1424/2003 pentru aprobarea Strategiei

Naåionale în domeniul proprietãåii intelectuale (2003-2007) æi pentru aprobarea Planului de acåiune pentru implementarea Strategiei naåionale în domeniul proprietãåii intelectuale (2005-2007) s-au fãcut referiri clare la întãrirea capacitãåii administrative a Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã.

Politiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali giurgiuveni au descoperit, în cursul zilei de 9 octombrie a.c., mai multe produse – 2.784 flacoane apã de toaletã æi 520 bucãåi lumânãri parfumate – ce nu fuseserã declarate cu ocazia controlului specific æi care urmau sã fie comercializate „la negru” pe piaåa de profil din åara noastrã.

Primul caz de acest gen a fost înregistrat, în jurul orei 16.45, în PTF Giurgiu Rutier, unde s-a prezentat pentru a intra în åarã, cetãåeanul turc Dervis I., în vârstã de 65 ani, æofer al unui autocamion care transporta, conform documentelor de însoåire a mãrfii, produse cosmetice de la o firmã din åara de origine, pentru o societate din România.

Cu ocazia efectuãrii controlului, poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali, au descoperit 2.784 flacoane apã de toaletã, în valoare de aproximativ 13.920 USD ce nu fuseserã menåionate în acte.

Alte bunuri – 520 bucãåi lumânãri parfumate, în valoare de aproximativ 157 milioane ROL – au fost descoperite de lucrãtorii vamali æi poliåiætii de frontierã din cadrul aceluiaæi punct de trecere – PTF Giurgiu Rutier, ascunse în bagajele unui cetãåean român æi nedeclarate la controlul specific.

În cadrul cercetãrilor, cel în cauzã – tulceanul Marian M., în vârstã de 34 ani – a recunoscut cã achiziåionase marfa în scopul comercializãrii „la negru” pe

piaåa de desfacere din Tulcea æi a „omis” sã o declare la intrarea în åarã pentru a nu achita datoria vamalã aferentã.

În ambele cazuri, autoritatea vamalã a luat mãsura ridicãrii bunurilor în vederea confiscãrii, cele douã persoane fiind sancåionate contravenåional, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu câte 25 milioane ROL.

Ætefan ANDREESCU

Parfumuri æi lumânãri parfumate

PTF Giurgiu Rutier


n Neculai BURNICHI

Supravegherea æi controlul frontierei prin utilizarea navelor,

ambarcaåiilor æi elicopterelor

În zona de competenåã pe apã Poliåia de Frontierã Românã îndeplineæte atribuåiile specifice astfel:

1. navele æi ambarcaåiile acåioneazã combinat cu foråele æi mijloacele de pe uscat, fãrã a se suprapune pe aceleaæi direcåii de supraveghere;

2. misiunile se executã din miæcare, din puncte fixe sau combinat;

3. densitatea mai mare de foråe æi mijloace se va realiza în intervalul de timp determinat ca urmare a analizei de risc efectuate asupra situaåiei operative;

4. direcåiile probabile de acåiune ale fãptuitorilor sunt determinate analizând evenimentele anterioare, configuraåia malului, a åãrmului, existenåa insulelor, a ostroavelor, a localitãåilor æi cãilor de comunicaåii.

Pentru efectuarea misiunilor pe fluviul Dunãrea, râul Prut æi în Delta Dunãrii sunt necesare ambarcaåii de patrulare æi intervenåie, iar la Marea Neagrã nave de supraveghere, patrulare æi control portuar.

În vederea asigurãrii unei supravegheri eficiente în zona litoralului æi în Delta Dunãrii, zone ce vor constitui frontiera externã la mare a Uniunii Europene, se va realiza Sistemul Complex de Observare la Marea Neagrã.

Având în vedere mediul de securitate din zona de sud-est a Uniunii Europene, riscurile, ameninåãrile æi vulnerabilitãåile existente, care ne conduc la concluzia cã zona de frontierã a României este foarte activã, iar ameninåãrile ce se manifestã sub forme diferite, deopotrivã pe toate poråiunile de frontierã - de nord, de est, de sud æi de sud-vest æi pentru a putea face faåã acestor provocãri atât România cât æi Uniunea Europeanã, în ansamblul sãu, sunt îndreptãåite sã caute cele mai adecvate soluåii de reacåie rapidã pentru a preveni æi combate în mod corespunzãtor orice formã de încãlcare a legilor ce guverneazã regimul frontierei, ætiut fiind faptul cã elementele infractoare îæi schimbã în mod frecvent æi neaæteptat modul de operare.

Prin utilizarea suportului asigurat de elicopterele Unitãåii Speciale

de Aviaåie, „la chemare” sau prin planificare, se realizeazã supravegherea din aer a frontierei, aceasta fiind una dintre soluåiile care rãspunde cel mai bine acestui deziderat.

Controlul trecerii frontierei

În punctele de trecere îæi desfãæoarã activitatea personalul tuturor autoritãåilor publice care au, potrivit legii, competenåe pe linia controlului la

trecerea frontierei de stat. Controlul pentru trecerea frontierei

de stat române se efectueazã, de regulã, în echipã constituitã din personalul autoritãåilor prevãzute la alin. (1). Æeful echipei de control este poliåist de frontierã.

Controlul trecerii frontierei de stat se executã de cãtre lucrãtorii Poliåiei de Frontierã Române în echipã comunã cu lucrãtorii Autoritãåii Naåionale a Vãmilor, în conformitate cu procedurile de lucru Schengen, stabilite în manualul Poliåistului Frontierã „aplicaåia naåionalã”, a prevederilor legale æi a metodologiilor de lucru stabilite pentru fiecare categorie de puncte de trecere a frontierei.

Controlul trecerii frontierei de stat se realizeazã prin cele douã domenii de control stabilite: n control normal Tehnica utilizatã: 1. Ætampile. Conform

Manualului Comun vor fi furnizate ætampile Schengen de intrare æi ieæire la toate PPF-urile. Despre pierderea sau furtul ætampilelor vor fi informate imediat statele Schengen.

2. Cititoare optice cu

vizualizare de imagini color, care lucreazã în luminã albã (în vizibil), luminã cu raze ultraviolete æi raze infraroæii - acestea se cupleazã la monitorul din tonetã æi interpreteazã automat banda de citire opticã;

3. Minitrusã pentru controlul documentelor æi vizelor, care conåine o lupã, un mini-microscop, o lampã portabilã cu luminã albã æi raze ultraviolete, o lampã cu luminã retroreflectivã, pensetã æi dispozitiv

de mãsurare - aceastã minitrusã poate fi înlocuitã cu un „Docu-test” tip „Waldmann”, care are luminã albã, în raze ultraviolete, luminã albã în transparenåã æi luminã albã direcåionatã, precum æi o lupã cu braå mobil. n control amãnunåit Tehnica utilizatã: 1. Aparat complex (tip

Comparator Video-Spectral), care lucreazã în luminã albã prin transparenåã (transmisã), dirijatã æi coaxialã, în raze ultraviolete, în raze infraroæii æi în filtre de culoare æi care are posibilitatea tehnicã de a se cupla la un calculator pentru a funcåiona în reåea;

2. Manualul comun. Manual care sã conåinã paæapoarte false

æi originale, precum æi documente de identitate;

3. Lupã dublã x40; 4. Manual care sã conåinã paæapoarte

false æi originale precum æi documente de identitate.

Pentru realizarea dezideratului de fluidizare a traficului în Punctele de Trecere a Frontierei s-a realizat separarea fluxului de pasageri în porturi æi aeroporturi, astfel:

În punctele de trecere a frontierei rutiere

• separarea fluxurilor din punctele

Consideraåii privind managementul foråelorPoliåiei de Frontierã Române (II)

- Foråele Poliåiei de Frontierã Române -

Documentar


de trecere a frontierei de stat (cãlãtori / marfã, cetãåeni ai statelor Uniunii Europene / alåi cetãåeni pânã în 2004); n Separarea în porturi - pasagerii

de pe feriboturi vor fi separaåi astfel încât traficul sã nu se interfereze cu traficul intern între controlul navelor æi controlul de frontierã. În porturile mici construcåiile sunt suplimentate prin supraveghere; n Separarea în aeroporturi -

aeroporturile sunt reamenajate pentru a evita, prin separare, posibilitatea ca persoanele sau documentele sã treacã din zona din afara spaåiului Schengen sau invers. În aeroporturile deschise traficului internaåional æi unde volumul traficului permite, se separã fluxurile prin organizarea de fluxuri monitorizate sistematic æi însoåite.

În conformitate cu standardele Schengen, pentru separarea între cetãåenii aparåinând Uniunii Europene æi cetãåenii din afara U.E., în Punctele de Trecere a Frontierei, sunt prevãzute culoare stabilite pentru control, astfel încât sã îndeplineascã condiåiile pentru un trafic fluid, civilizat æi rapid aæa cum este prevãzut în normele europene de supraveghere æi control.

Utilizarea efectivelor Poliåiei de Frontierã Române pentru

realizarea intervenåiei în zona de responsabilitate

Pentru menåinerea æi restabilirea ordinii æi liniætii publice, precum æi pentru împiedicarea trecerilor ilegale a frontierei de cãtre grupuri mari de persoane, atât la nivelul Direcåiilor Poliåiei de Frontierã cât æi la Nivelul Inspectoratelor Judeåene ale Poliåiei de Frontierã sunt organizate formaåiuni respectiv detaæamente de intervenåie.

În principal, efectivele acestor structuri de intervenåie sunt folosite pentru îndeplinirea urmãtoarelor atribuåii æi misiuni:

1. observarea æi împiedicarea persoanelor sau grupurilor care încearcã sã treacã fraudulos frontiera sau desfãæoarã activitãåi ilegale în zona de frontierã;

2. intervenåia în scopul asigurãrii, menåinerii æi restabilirii ordinii æi liniætii publice, independent sau în cooperare cu alte structuri cu competenåe în asigurarea ordinii æi siguranåei naåionale, atât în zona de frontierã cât æi în Punctele de Trecere a Frontierei;

3. împiedicarea æi neutralizarea elementelor teroriste æi a persoanelor predispuse la acte de agresiune, sustrageri, distrugeri æi pãtrunderi neautorizate în zonele pãzite, în condiåii normale, în situaåii de urgenåã, la mobilizare æi în situaåii de crizã;

4. întãrirea dispozitivelor de acåiune din zonele de risc stabilite de factorii de decizie;

- Va urma -

Cetãåenii din R. Moldova încearcã un nou mod de operare pentru a intra în România în vederea ajungerii în mod ilegal în spaåiul Schengen, mai exact în Italia, la muncã.

Astfel, în numai douã zile, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Nicolina, au depistat 11 cetãåeni moldoveni, care au încercat sã

justifice scopul cãlãtoriei la intrarea în åarã cu documente contrafãcute în totalitate.

La controlul de frontierã executat în ziua de 9 octombrie a.c., în jurul orei 22.00, în PTF Nicolina, de cãtre agent-æef Pavel Robu, asupra trenului accelerat 401 la intrarea în åarã, care circula pe relaåia Chiæinãu - Bucureæti, cinci cetãåeni moldoveni au prezentat ca documente justificative scopului cãlãtoriei în România adeverinåe de salariat ce atestau diferite funcåii; în majoritatea cazurilor erau orientate spre contabilitate, cãråi de muncã æi cereri pentru obåinerea vizelor pentru Croaåia dar în urma verificãrilor s-a constatat cã erau false în totalitate.

Cu douã zile mai târziu, în PTF Sculeni a fost depistat de cãtre agent-æef adjunct Constantin Boureanu æi agent principal Mihai Pavel, un alt grup, de æase cetãåeni moldoveni care încerca sã

convingã poliåiætii de frontierã, la intrarea în åarã spre spaåiul UE, cã adeverinåele de salariat care le-au prezentat sunt reale æi le reprezintã statutul social în åara de origine.

Cercetãrile au scos la ivealã faptul cã pentru documentele false care urmau sã fie folosite drept documente de cãlãtorie s-a

plãtit suma de 10-15 euro pentru fiecare persoanã, unui bãrbat din Chiæinãu care s-a oferit sã-i ducã ilegal în Italia, cu condiåia ca, pentru serviciile fãcute, fiecare sã achite suma de 3.200 euro când ajunge la destinaåie, prin intermediul altor persoane din R. Moldova, cu mai multã ,,vechime“ pe teritoriul Italiei.

Drumul nu era uæor, deoarece pânã a ajunge în Italia, moldovenii din primul grup trebuiau sã se organizeze ,,la comanda” unui

bãrbat din Bucureæti care-i aætepta în Gara de Nord æi avea asupra sa fotografiile membrilor grupului pentru a-i identifica, fotografii care au fost date anterior cãlãuzei. Plecarea grupului din Bucureæti cãtre Italia trebuia sã aibã loc în ziua de 11 octombrie a.c., cu mijloace de transport stabilite din timp.

Din cele 11 persoane, cu vârste cuprinse între 22 æi 52 de ani, opt erau femei æi au declarat faptul cã doreau sã ajungã în Italia la muncã, unde soåii lor lucreazã acolo de mai mult timp. Cetãåenilor în cauzã nu li s-a permis intrarea în åarã æi, totodatã, li s–au întocmit dosare penale, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de uz de fals, care au fost înaintate Parchetului de pe lângã Judecãtoria Iaæi, în vederea luãrii mãsurilor ce se impun.

Aurica GIUVARA

Visul de-a ajunge în Occident s-a transformat

în dosar penal


Formare

Sâmbãtã, 8 octombrie a.c., elevii Æcolii de Pregãtire a Agenåilor de Poliåie de Frontierã „Avram Iancu”-Oradea, au depus jurãmântul militar.

La ora 09.45, platoul de adunare al æcolii, împodobit cu steaguri, ghirlande æi steguleåe, tribuna oficialã cu portretul patronului spiritual „Avram Iancu”, toate erau pregãtite sã primeascã oficialitãåile locale, invitaåi, reprezentanåii eæaloanelor superioare. Cei 400 de elevi, bãieåi æi fete, având în faåa lor pãrinåi, fraåi, surori, prieteni, prietene, aæteaptã cu vãditã emoåie începerea festivitãåii în care ei sunt actorii principali.

Fanfara militarã constituitã ad-hoc, prin bunãvoinåa foætilor componenåi ai prestigioasei fanfare militare a garnizoanei Oradea, dã semnalul de începere prin intonarea maræului de primire a Drapelului, în componenåa gãrzii drapelului, fiind incluse pentru prima datã în istoria æcolii æi în premierã naåionalã douã fete de anul I, foste eleve ale Liceului militar „Ætefan cel Mare æi Sfânt”.

Ora10.00-reprezentantul eæalonului superior, comisarul-æef Gheorghe Alexandrescu, directorul DMRU din

IGPF, a primit raportul de la directorul æcolii, comisarul-æef Ovidiu Stanciu, oficialitãåile fiind invitate la tribunã. Erau prezenåi æefii autoritãåilor publice locale, veterani de rãzboi, deputaåi, senatori, conducãtori ai structurilor Ministerului Administraåiei æi

Internelor, directori de æcoli æi instituåii din Municipiul Oradea. Din Ungaria a fost prezentã o delegaåie condusã de directorul æcolii de poliåie din Miskolc, æcoalã aflatã în relaåii de parteneriat cu æcoala din Oradea.

Directorul æcolii Agenåilor Poliåiæti de Frontierã a salutat prezenåa invitaåilor, a vorbit despre semnificaåia jurãmântului militar, despre încrederea

pe care o acordã patria, în fiecare dintre ei, cã la nevoie vor lupta pentru apãrarea integritãåii teritoriale æi suveranitãåii statului român, chiar cu preåul vieåii.

Un sobor de preoåi a oficiat o scurtã slujbã religioasã, dupã care toåi elevii au rostit cuvintele solemne

ale jurãmântului militar. În numele celor 400 de elevi care au depus jurãmântul a vorbit elevul de anul I Sanda Mãdãlin, care a exprimat sentimentele de emoåie æi mândrie ale celor ce au depus jurãmântul militar æi s-au angajat cã vor învãåa pentru a fi la înãlåimea rezultatelor de excepåie obåinutã de promoåia ,,31 iulie 2005”.

Au urmat alocuåiunile în numele veteranilor de rãzboi, al autoritãåilor publice locale æi al eæalonului superior, care i-au felicitat pe cei care au depus jurãmântul militar.

Festivitatea s-a sfâræit cu defilarea întregului efectiv al æcolii, în aplauzele sutelor de pãrinåi æi invitaåi.

Dupã terminarea ceremonialului, pãrinåilor æi invitaåilor le-a fost prezentatã o demonstraåie de arte maråiale susåinutã de profesorii de educaåie fizicã ai æcolii æi elevi de anul I.

Vasile MORAR

AGENÅII POLIÅIÆTI DE FRONTIERÃ AU DEPUS JURÃMÂNTUL MILITAR

„Acum, în splendoarea acestui septembrie am început un nou an æcolar, un nou capitol în existenåa noastrã aici în aceastã prestigioasã instituåie - Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea.

Cu interes æi emoåie am întâmpinat aceastã zi în aæteptarea începutului oficial de an æcolar. Festivitatea deschiderii noului an de învãåãmânt 2005-2006, prilej de bucurie atât pentru profesori æi instructori dar æi pentru noii elevi, ne oferã posibilitatea de a intra în contact cu noi oameni, cu uniforma æi regulamentele. Sub aceastã uniformã albastrã se ascund sufletele tinere æi gingaæe care aæteaptã cu nerãbdare sã facã primii paæi pe acest drum presãrat atât cu satisfacåii æi sacrificii, dar æi cu drepturi æi îndatoriri.

Am privit în jurul meu æi am vãzut oameni tineri, dornici de a realiza în acest interval de timp tot ceea ce ne-am propus æi tot ceea ce ni se va cere.

Fiecare dintre noi provenim din diferite medii sociale, provincii româneæti, din æcoli sau culturi diferite,

suntem într-un fel un mozaic uman, social æi profesional.

Practic, suntem o diversitate æi trebuie sã devenim o unitate în diversitate, ne pregãtim pentru o nobilã misiune, aceea de poliåist de frontierã, pe umerii noætri apasã o imensã responsabilitate.

E necesar sã avem conætiinåa responsabilitãåii acestei chemãri interioare, vocaåie, profesionalism æi devotament.

Nichita Stãnescu spunea <Poetul æi soldatul nu au viaåã personalã>. Este necesar sã ne conformãm în aceastã perioadã, sã respectãm regulamente de ordine interioarã æi sã acumulãm un volum maxim de cunoætinåe, sã avem o viaåã ordonatã æi sã ne raportãm sufleteæte la valorile fundamentale ale acestui neam rãstignit de prea multe

ori în istorie.Poliåia este componenta de bazã

a societãåii românesti, capabilã sã gestioneze situaåii critice, ne vom înfrunta cu traficul de fiinåe umane, de droguri, cu criminalitatea transfrontalierã.

Fie ca acest început sã fie de bun augur pentru noi æi sã aducem cinste uniformei pe care o purtãm.”

Elev Amalia Adriana ZAPCA

GÂNDURI DE ÎNCEPUT


Sâmbãtã, 8 octombrie a.c., municipiul Oræova a fost în sãrbãtoare. De ani mulåi, peste zece, de pe vremea când încã existau militari grãniceri ce-æi desfãæurau serviciul militar în cadrul batalionului din localitate, nu s-a mai organizat un ceremonial de depunere a Jurãmântului Militar, nu a mai avut loc o defilare.

Însã nu numai municipiul fremãta la acel moment. Elevii care se pregãteau pentru a deveni agenåi poliåiæti de frontierã erau în plinã agitaåie: la ora 8.00 încã îæi aranjau uniforma æi, plini de emoåie, se priveau atent în oglindã de mai multe ori. Depuneau în acea dimineaåã frumoasã de octombrie Jurãmântul Militar .

În faåa clãdirii Primãriei, 151 de elevi ai Æcolii de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova, 26 de fete æi 125 bãieåi, urmãriåi de rude,

prieteni, oficialitãåile municipiului, cadrele æcolii, nu-meroæi cetãåeni æi jurnaliæti, au rostit Jurãmântul militar în faåa drapelului de luptã tricolor, luându-æi angajamentul solemn cã vor fi demni continuatori ai tradiåiei înainta-æilor, cã vor deveni p r o f e s i o n i æ t i ai Poliåiei de Frontierã.

Au rostit alocuåiuni cu acest prilej directorul æcolii, comisarul-æef Ion Paæolea, primarul municipiului, Constantin Negulescu, subprefectul

judeåului Mehedinåi, Constantin Sãceanu, profesorul Liviu Groza, cetãåean de onoare al municipiului æi reprezentantul IGPF, comisarul-æef Gheorghe Ene, æeful Serviciului Cabinet æi Relaåii Publice.

Aceastã instituåie de învãåãmânt a Poliåiei de Frontierã are în prezent douã locaåii, în Oræova æi Drobeta Turnu Severin. Ea funcåioneazã provizoriu cu segmentul de formare întrucât nu este finalizatã locaåia de la Severin, însã, începând cu luna martie a anului 2006, elevii îæi vor desfãæura activitatea la noul sediu, unde vor exista permanent condiåii de apã caldã æi cãldurã æi unde fostele dormitoare prevãzute

pentru militarii în termen vor fi recompartimentate.

Din martie 2006 locaåia de la Oræova este prevãzutã sã fie modernizatã, cu fonduri Phare, astfel încât æi pentru bãieåi condiåiile de cazare sã fie îmbunãtãåite considerabil, în sensul cã vor exista camere cu douã paturi æi apã caldã la discreåie. De asemenea, fiecare locaåie va avea câte un poligon iar dotãrile pentru derularea procesului de învãåãmânt vor fi îmbunãtãåite.

Marius IONESCU

Municipiul Oræova în haine de sãrbãtoare

La data de 22 octombrie a.c., în jurul orei 16.00, la punctul de trecere a frontierei Nãdlac, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã cetãåeanul român Constantin C., în vârstã de 25 ani, conducãtor al unui automarfar înmatriculat în Austria, ce transporta, conform documentelor însoåitoare ale mãrfurilor, 17 paleåi strifuri stratificate æi 5 paleåi åesãturã de sticlã impregnatã, de la o firmã din Bucureæti, pentru o societate din Austria.

În baza unei analize de risc, precum æi datoritã faptului cã în scrisoarea de transport nu era specificat preåul încãrcãturii, echipa formatã din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori vamali, a

procedat la efectuarea unui control amãnunåit al automarfarului, ocazie cu care, în semiremorca mijlocului de transport, au fost descoperite 235.000 pachete åigãri netimbrate, marca Memphis æi 9.000 pachete åigãri netimbrate marca Milde Sorte, în valoare de aproximativ 9,7 miliarde lei vechi.

Æoferul a declarat cã, deæi a asistat la operaåiunea de încãrcare a mãrfii în TIR, nu cunoætea despre existenåa åigãrilor, însã, pe parcursul cãlãtoriei cãtre punctul de frontierã, a facut mai multe popasuri, pentru a se odihni, momente în care a fost posibilã introducerea åigãrilor în semiremorcã.

Åigãrile au fost reåinute în vederea confiscãrii, aplicându-se o amendã contravenåionalã de 75 milioane lei vechi, poliåiætii de frontierã întocmind cetãåeanului român, acte premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de prezentare de acte nereale la autoritatea vamalã.

Cercetãrile vor fi continuate de poliåiætii de frontierã, sub supravegherea procurorului, în vederea stabilirii traseului parcurs de automarfar æi depistãrii eventualelor persoane implicate în activitatea ilegalã.

Fabian BÃDILÃ

235 de mii pachete de åigãri urmau sã ia drumul UE


Aæa cum am promis în articolul anterior, în acest numãr continuãm enumerarea principalilor aditivi periculoæi folosiåi în produsele alimentare comercializate în România, efectele nocive pe care le produc, cât æi modalitatea de identificare a acestora.

Capitolele din acest numãr sunt cele referitoare la dulciuri æi rãcoritoare, fructe æi bãuturi alcoolice, capitole interesante pentru marea majoritate a populaåiei, întrucât sunt cele mai frecvent întâlnite în alimentaåia zilnicã.

Aditivii din bãuturile rãcoritoare æi alcoolice sunt, în general, cei care fac parte din categoria: conservanåi, coloranåi, antioxidanåi sau îndulcitori artificiali.

În bãuturile carbogazoase, cel mai des întâlnit aditiv este E211. Discuåiile privind oportunitatea folosirii acestuia

sunt destul de aprinse, întrucât acesta este interzis în SUA æi Rusia, iar în Germania, Institutul Oncologic susåine cã acest aditiv are efect cancerigen.

Din gama bãuturilor alcoolice, vodca poate fi uæor de încadrat la compoziåie cu sau fãrã aditivi æi aceasta întrucât, dacã este limpede, incolorã æi are peste 37 g r a d e , cu siguranåã nu conåine

E-uri.Existã însã æi un E

care se poate gãsi în votcã (E422), consumul frecvent provocând dureri de cap, sete æi greaåã.

Vinurile æi coniacurile obåinute din precursori naturali nu au

nevoie de aditivi. Dacã pe etichetele acestora se menåioneazã

totuæi acest lucru, înseamnã cã respectivul

produs este obtinut prin metode de sintezã, folosindu-se oxidanåi, coloranåi æi alte substanåe chimice cu scopul de a obåine un produs cât mai apropiat de cel natural.

Prezenåa durerilor de cap, a diareii, palpitaåiilor, insomniei, dupã consumul de lichioruri în cantitãti moderate, denotã cã acesta conåine un aditiv foarte des întâlnit în aceste bãuturi alcoolice numit „Cafeinã”.

E-urile care pot fi gãsite în lichioruri sunt: - E129 care afecteazã ficatul æi pancreasul - E150 (caramelul) care determinã afecåiuni hepatice, gastrice æi pancretice. E-urile cel mai des întâlnite în vin æi bere sunt E-220 æi E-210, care pot declanæa în general tulburãri intestinale.

În numãrul urmãtor, care încheie seria acestor articole, vã vom prezenta ceea ce înseamnã o alimentaåie sãnãtoasã æi câteva reguli în acest sens.

- Va urma -

Colectiv de medici umani æi veterinari din cadrul

Serviciului Sãnãtate Publicã æi Sanitar-Veterinarã al

Direcåiei Medicale a MAI

„E” sau nu „E” - II

TARTRAZINA

SUN SET YELLOW

ACID CARMINIC

AZORUBINA

AMARANTH

PANCEAN 4 R

BENZOAT DE SODIU

ALBASTRU PATEN

INDIGOTINA

CARAMEL

BRUN HT

FOSFATI

SORBITOL

DIFOSFATI

METIL CELULOZA

HIDROXIPROPIL

CARBOXI METIL

ASPARTAM

CICLAMAT

POLIVINIL PIROLIDINA

POLIVINILPOLIPIROLIDONA

CUL.GALBENA

CUL.GALBENA

CUL.ROSIE

CUL.ROSIE

CUL. ROSIE

CUL.ROZ

TESTE DE LAB.

CUL.BLEU

CUL.ALBASTRA

TESTE DE LAB.

CUL.BRUNA

TESTE DE LAB

TESTE DE LAB

TESTE DE LAB

TESTE DE LAB

TESTE DE LAB

TESTE DE LAB

GUST DULCE, ARTIFICIAL

TESTE DE LAB.



ALERGII

ALERGII

AFECT. CUTANATE

ALERGII

CANCERIGEN

TUMORI TIROIDIENE

CANCERIGEN

CANCERIGEN

ALERGII

AFECT. HEPATICE SI PANCREATICE

ALERGII

TULB. HEPATICE

TULB. DIGESTIVE

TULB. DIGESTIVE

TULB. HEPATO -TOXICE

TULB. HEPATICE

TULB.HEPATOTOXICE

CANCERIGEN,ALERGII TULB. HEPATICE

CANCERIGEN

CANCERIGEN

ALERGIIC A N C E R I G E N . TULB. HEPATICE

E 102

E110

E120

E122

E123

E124

E211

E131

E132

E150

E155

E339

E420

E450

E461

E463

E466

E951

E952

E1201

E1202

CITRUS RED 2

DIOXID DE SULF

ORTOFENIL

ORTOFENIL FENO-LAT DE SODIU

TIABENDAZOL

C U L O A R E PORTOCALIE

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

CANCERIGEN

TULB.INTESTINALE

AFEC. HEPATICE - ALERGII

TULB. HEPATICE, ALERGII

AFECT. HEPA-TICE, ALERGII

E121

E220

E231

E232

E233

SULFIT ACID DE SODIU

METABISULFIT DE SODIU

METABISULFIT DE POTASIU

SULFIT DE CALCIU

SULFIT ACID DE CALCIU

BISULFIT DE POTASIU

METILCELULOZA

HIDROXIPROPIL

CARBOXIMETILO

DIOXID DE SULF

ACID BENZOIC

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

TESTE DE LAB.

AFECT. INTEST. SI HEPATICE

AFECT. HEPATICE SI INTEST.

AFECT. HEPATICE SI INTEST.

AFECT. INTESTI-NALE SI HEPATICE

AFECT. HEPATO -INTESTINALE

AFECT. HEPATO - INTEST.

TULB. HEPATOTOXICE

TULB. HEPATICE

TULB. HEPATOTOXICE

AFECT. INTESTINALE

C A N C E R I G E N -ASTM

E222

E223

E224

E226

E227

E228

E461

E463

E466

E220

E210

I. DULCIURI, ÎNGHEÅATE, RÃCORITOARE

II. CONSERVANT, CITRICE, FRUCTE

III. BÃUTURI ALCOOLICE

Sãnãtate


n drd. Paul MILODIN, æeful Serviciului Formare æi Pregãtire Continuã din IGPF

Managementul întregului proces de pregãtire continuã a personalului în cadrul structurilor Poliåiei de Frontierã este vital avînd în vedere perspectiva profesionalizãrii poliåiætilor de frontierã. O importanåã deosebitã în acest proces revine planificãrii activitãåilor.

A planifica înseamnã a întocmi un plan, a programa, a organiza æi a conduce pe bazã de plan. Planificarea (previziunea) reprezintã punctul de plecare al fiecãrui act managerial æi are un rol important în a asigura unitatea de acåiune a întregului personal ancorat în pregãtirea continuã, în vederea atingerii obiectivelor stabilite. Ea urmãreæte racordarea posibilitãåilor unitãåii la realitãåile prezentului.

Scopul pregãtirii continue a personalului îl reprezintã sprijinirea realizãrii misiunilor æi a obiectivelor instituåiei.

Pregãtirea continuã a personalului organizatã de unitate, alãturi de pregãtirea asiguratã de cãtre instituåiile de învãåãmânt specializate æi pregãtirea autoplanificatã, face parte din sistemul de pregãtire continuã a personalului MAI.

Pregãtirea continuã a personalului organizatã de unitate se desfãæoarã prin programele pe categorii de pregãtire (pregãtire de specialitate, trageri cu armamentul din dotare æi educaåie fizicã), activitãåi de îndrumare æi tutelã profesionalã, programe de pregãtire complementarã.

Planificarea activitãåilor de pregãtire continuã a personalului este atributul, în principal, a urmãtoarelor persoane la nivelul unei unitãåi (subunitãåi), dupã caz: æeful nemijlocit pentru pregãtirea de specialitate – acesta fiind responsabil pentru întocmirea proiectului planului de pregãtire pentru personalul din subordine; compartimentul / ofiåerul responsabil cu pregãtirea continuã la nivelul unitãåii. Are obligaåia transmiterii æefilor nemijlociåi a temelor de pregãtire generalã în domeniul armei / specialitãåii primite de la inspectoratul general. De asemenea, trebuie sã transmitã lista cu disciplinele de sprijin æi sã stabileascã tragerile cu armamentul din dotare, executate în cursul anului, dacã nu sunt, de asemenea, transmise de eæalonul superior; æeful / comandantul / directorul unitãåii (subunitãåii) în calitate de æef direct al întregului personal din unitate, asigurã planificarea tuturor activitãåilor de pregãtire continuã a personalului din unitate.

Având în vedere faptul cã pe parcursul unui an de pregãtire continuã se deruleazã în unitate activitãåi care

presupun nu numai o planificare judicioasã, ci æi organizare, comandã (conducere), coordonare, control (evaluare), ceea ce reprezintã, de fapt, managementul procesului de pregãtire, apreciez cã ar fi benefic æi în sprijinul personalului responsabil cu aceste activitãåi, sã prezint, mai jos, un model minimal al activitãåilor derulate pe timpul unui an de pregãtire, dupã cum urmeazã:

1. Pânã la deschiderea anului de pregãtire

A. Directorul / æeful /comandantul unitãåii / subunitãåii

• Stabileæte împreunã cu ofiåerul cu pregãtirea continuã a personalului æi æefii nemijlociåi disciplinele de sprijin ce vor fi studiate în cadrul unitãåii pentru fiecare serviciu (birou, compartiment etc.) în parte, pe baza listei primite de la

inspectoratul general æi, dacã este cazul, adaugã alte discipline ce vor fi studiate de personal;

• Analizeazã tematica primitã de la inspectoratul general la pregãtirea generalã æi, dacã este cazul, suplimenteazã aceastã tematicã cu probleme specifice unitãåii, de interes pentru întregul personal;

• Aprobã Dispoziåia de zi pe unitate privind organizarea æi desfãæurarea pregãtirii continue a personalului în unitate;

• Verificã modul de derulare a activitãåilor în vederea declanæãrii în bune condiåii a procesului de pregãtire continuã în unitate æi subunitãåile subordonate;

• Aprobã planul anual de pregãtire continuã a personalului;

• Conduce convocarea de pregãtire a æefilor nemijlociåi privind organizarea æi desfãæurarea pregãtirii continue a personalului;

• Conduce activitatea de deschidere a anului de pregãtire continuã a personalului;

• Stabileæte cadrul organizatoric privind organizarea æi desfãæurarea pregãtirii de specialitate, precum æi al activitãåilor de educaåie fizicã æi de

executare a tragerilor în cadrul unitãåilor æi al subunitãåilor.

B. Ofiåerul (persoana) cu pregãtirea continuã:

• Studiazã documentaåia necesarã întocmirii Dispoziåiei de zi pe unitate privind organizarea æi desfãæurarea pregãtirii continue a personalului;

• Aduce la cunoætinåa comenzii unitãåii æi a æefilor nemijlociåi lista orientativã a disciplinelor de sprijin;

• Stabileæte împreunã cu factorii de rãspundere din unitate disciplinele de sprijin care vor fi studiate de cãtre fiecare compartiment (specialitate) , precum æi æedinåele de tragere (dacã nu sunt stabilite de eæalonul superior);

• Organizeazã activitatea pentru deschiderea anului de pregãtire continuã;

• Stabileæte modalitãåile de realizare a activitãåilor de pregãtire continuã (lunar, trimestrial, semestrial), pe categorii de pregãtire;

• Împreunã cu personalul specializat (licenåiat în domeniu æi instructorii sportivi, dupã caz) actualizeazã grupele la educaåia fizicã æi stabileæte modul de realizare a activitãåilor;

• Organizeazã æi conduce sub directa coordonare a unui ofiåer (poliåist, funcåionar public, personal contractual, dupã caz) din comanda unitãåii, convocarea metodicã a æefilor nemijlociåi privind desfãæurarea pregãtirii

continue a personalului;• Acordã sprijinul necesar æefilor

nemijlociåi din cadrul unitãåii în întocmirea planurilor de pregãtire continuã æi, în special, cele la pregãtirea de specialitate;

• Solicitã de la æefii nemijlociåi, pentru întocmirea planului anual de pregãtire al personalului unitãåii, planurile specifice fiecãrui compartiment de activitate;

• Sprijinã æefii nemijlociåi în întocmirea planurilor de pregãtire continuã a personalului specifice fiecãrui compartiment de activitate;

• Întocmeæte proiectul Planului pregãtirii continue a personalului din unitate pe baza planurilor întocmite de cãtre æefii nemijlociåi;

• Aduce la cunoætinåa æefilor nemijlociåi, pentru a fi înscrise în planurile de pregãtire proprii, temele pentru pregãtirea generalã în domeniul armei/specialitãåii, obligatorii pentru întregul personal din unitate, precum æi cele stabilite de comanda unitãåii;

• Participã la convocarea organizatã de eæalonul superior privind pregãtirea continuã a personalului.

Va urma

MANAGEMENTUL PREGÃTIRII CONTINUE A PERSONALULUI ÎN CADRUL IGPF


Viaåa æi moartea au constituit subiecte de disputã nu numai în rândurile filosofilor, ci æi a oamenilor de rând. Privitã ca unul din momentele cele mai tari prin care poåi desluæi sensul vieåii, moartea este, pentru unii, cea care a transformat viaåa în destin. Alåii, dimpotrivã, considerã cã viaåa este o luptã æi fiecare din noi este produsul propriei sale opere.

Tot ce ætim cu certitudine este cã viaåa æi moartea sunt cele care au explicat alte douã sentimente ce-æi gãsesc loc în sufletele noastre: bucuria æi tristeåea. Ne bucurãm când se naæte o fiinåã æi suferim când cineva drag ne-a pãrãsit brusc. Ne simåim atunci, abandonaåi, lãsaåi singuri pe drumul vieåii cãci, la nivelul simåului comun, viaåa nu este altceva decât un drum luminat care se încheie atunci când lumina se stinge. Este ca o scenã pe care se joacã o piesã æi a cãrei cortinã cade brusc. Nu ætim dacã piesa continuã sã fie jucatã æi în spatele cortinei iar acest lucru ne înspãimântã.

În fond, ce este viaåa æi ce este moartea? Cine hotãrãæte când ne începem viaåa æi cine hotãrãæte sfâræitul ei? De ce luptãm sã strângem avere, sã ocupãm o poziåie cât mai înaltã în societate din moment ce, bogat æi sãrac,

trec deopotrivã hotarele moråii?Sunt întrebãri care ne frãmântã

mintea, conætiinåa, ori de câte ori a cãzut cortina æi de pe scena vieåii a mai dispãrut un actor. Atunci, realizãm cât de vulnerabili suntem. Realizãm cã zburãm prin timp ca pasãrea prin ceaåã, cã trãim în grabã fãrã a ne feri de cortina ce stã gata sã pice.

Ca de obicei, viaåa îæi urmeazã cursul ei. Aæa se face cã aproape uitasem pierderea unor actori când cortina a cãzut brusc pe scena IJPF Mehedinåi în seara zilei de 23 octombrie a.c., prinzând în spatele ei un actor îndrãgit tuturor - primul adjunct al æefului IJPF Mehedinåi, comisarul æef Teacã Petru Virgil Dorin. Un om admirat pentru puterea de a respecta pe cei din jurul sãu, pentru foråa

de a învinge nedreptãåile, pentru înåelepciunea de a da un sens existenåei sale, continuând principiile pãrintelui sãu - generalul-maior Teacã Petre, omul ce a pus o piatrã la construirea instituåiei grãnicereæti din România.

S-a nãscut la 27 octombrie 1958 în localitatea Petroæani, judeåul Hunedoara. A absolvit Æcoala Militarã de ofiåeri activi “Nicolae Bãlcescu” Sibiu în 1982. În 1990 a absolvit Academia de Înalte Studii Militare - Facultatea

de Arme Întrunite æi Tancuri. Æi-a perfecåionat pregãtirea prin numeroase cursuri postuniversitare. În cei peste 23 ani de activitate susåinutã, în special în zona de responsabilitate a sectorului Oræova, a dat dovadã de mult echilibru, de implicare, de pasiune. A încercat sã transmitã din talentul sãu tinerilor ce i-a condus cu dragoste æi mândrie.

A lãsat pe scena pe care a jucat o viaåã doi fii, o soåie, doi pãrinåi, câåiva prieteni buni æi sinceri care-l vor purta în suflet æi o mulåime buimacã de pierderea rapidã a omului ce a reprezentat, pentru ea, modelul de bunãtate æi blândeåe.

Ar fi vrut sã-æi mai joace rolurile de fiu, tatã, soå, conducãtor însã, prins în mrejele poveætii, a scãpat din priviri cortina. A pus prea mult suflet în tot ce a fãcut, s-a grãbit sã-æi joace cât mai bine rolurile pe scena vieåii, acceptând inclusiv trãdarea. A plecat când mai avea câteva zile æi urma sã împlineascã 47 ani pe scena vieåii. Cortina a fost cea care l-a unit cu eternitatea æi l-a înrudit cu universul chiar pe 25 octombrie - Ziua Armatei Române. L-a transformat ,astfel, într-un mic creator pentru cã æi-a creat propria lui lume care a murit o datã cu el. În fond, nu a fãcut decât sã aplice legile vieåii, sã asculte de poruncile ei.

Tot o poruncã este ca sceneta sã continue. Se joacã piesa VIITORULUI. Acolo, în univers, ar fi liniætit dacã actorii rãmaæi pe scena vieåii au învãåat ceva, au învãåat sã nu se grãbeascã pentru cã viaåa are multe scenete, iar rolurile sunt din belæug pentru toate vârstele. Dar dacã totuæi vor fi prinæi de cealaltã parte a cortinei, atunci trebuie sã predea ætafeta cu tot atâta demnitate.

Mariana CENEA - IJPF Mehedinåi

UN ACTOR GRÃBIT PE SCENA VIEÅII

La Editura Ministerului Administraåiei æi Internelor, sub coordonarea domnilor Anghel Andreescu æi Ætefan Liåã, a apãrut lucrarea Managementul S t r e s u l u i P r o f e s i o n a l , care se vrea a fi

un ghid pentru personalul din domeniul ordinii æi siguranåei publice.

Lucrarea îæi propune sã prezinte cititorilor una din cele mai acute probleme ale societãåii contemporane: stresul psihic æi metodele de contracarare a consecinåelor negative ale acestuia æi se adreseazã celor dispuæi sã facã ceva pentru ei înæiæi æi, cu atât mai mult, celor care, prin profesia aleasã, au decis sã facã ceva pentru semenii lor. Cartea poate fi consultatã în curând la bibliotecile structurilor MAI.

Un colectiv format din Emil Nuna, O c t a v i a n Ghercu, Geani Nica æi Costel Popa au scos o a doua ediåie revizuitã æi adãugitã a unei cãråi despre contravenåie.

Abordarea aleasã de autori este interesantã; aceætia au încercat æi credem cã au æi reuæit sã creeze un adevãrat reper practic-legislativ, prin integrarea în aceastã lucrare a unor texte de lege însoåite de comentarii æi trimiteri la legislaåia specialã, a unor soluåii ale instanåelor în materie æi nu în ultimul rând, a unor exemple practice de rezolvare, pe categorii, a posibilelor speåe. Cei interesaåi, pot suna la DPF Oradea, biroul juridic.

O nouã apariåie editorialã ce se adreseazã celor care doresc sã ætie cât mai multe despre problematica strãinilor a vãzut de curând lumina tiparului la Editura Muntenia. Autorii, Petru Neå, Mihai Topolan æi Sorin Balica, æi-au propus sã abordeze „cele

mai relevante æi importante reglementãri ce definesc æi dau contur regimului juridic strãinilor în România, iar aceste acte normative sunt esenåiale pentru cunoaæterea exactã a tuturor dimensiunilor sisitemului legislativ actual, privind politicile æi domeniul migraåiei, cât æi problematicii tot mai complexe generate de prezenåa sub diferite scopuri pe teritoriul naåional a diferite categorii de strãini. Actele normative sunt grupate în 11 capitole æi acoperã întreaga problematicã juridicã æi practicã a migraåiei în general æi a strãinilor în special”.


Cercetãrile medicale au evidenåiat faptul cã sedentarismul este cauza principalã în instalarea obezitãåii æi, automat, a bolilor cardiovasculare æi neurocirculatorii. De multe ori însã, dupã o perioadã îndelungatã de efort, organismul îæi cere drepturile æi, în funcåie de resursele energetice ale fiecãruia, refacerea este mai lentã sau mai rapidã. În nici un caz nu se vorbeæte în aceastã ultimã situaåie de sedentarism.

De regulã, dupã ce întrerupem contactul cu activitatea profesionalã pentru o perioadã mai mare de timp (concediu de odihnã, concediu medical etc.), este firesc sã ne readaptãm cu oarecare dificultate la sarcinile de serviciu. La readaptare o contribuåie importantã o are colectivul de muncã, relaåiile cu colegii, cu æeful, sursele de satisfacåie în muncã, motivaåia, condiåiile de muncã etc.

O problemã este atunci când nu ne mai revenim, iar „cheful” de muncã dispare complet. În aceastã situaåie fie s-a instalat o depresie (caz în care individul în cauzã conætientizeazã faptul cã pierde teren profesional, conætientizeazã necesitatea implicãrii, însã se simte incapabil sã acåioneze, se autoculpabilizeazã æi acest lucru îi accentueazã æi mai mult depresia), fie s-a instalat plictiseala – sentiment bine cunoscut de orice individ. Cineva spunea cã: „Dacã odihna nu este æi ea oarecum muncã, atunci devine plictisealã”.

Pe cât este de banalã plictiseala, pe atât este de periculoasã, având cauze diverse: lipsa de idei, de creativitate, nu ne-am sãturat de concediu, ne-a plãcut prea mult sã fim liberi (fãrã dispoziåiile æefului, fãrã program), sarcinile care le avem la serviciu nu ne plac, æeful este lipsit de autoritate, acceptã pãsuirea execuåiei, colegii sunt nepãsãtori faåã de neimplicarea în muncã a celor de lângã ei, pierdem

din diferite motive noaptea æi suntem obosiåi, suntem supraîncãrcaåi cu sarcini, iar plictiseala este o reacåie de apãrare involuntarã a organismului împotriva stresului etc. Sau poate face parte din caracterul nostru sã...„tragem mâåa de coadã”. Viaåa de zi cu zi ne-a demonstrat cã...„existã oameni care au luat o hotãrâre bunã æi apoi s-au odihnit pentru a nu o executa”.

Oricare ar fi cauza, plictiseala este æi ea abordatã diferit, în funcåie de structura de personalitate a individului. Energicul considerã cã cele mai obositoare zile sunt cele în care nu are nimic de fãcut, fapt pentru care, dacã nu-i dã cineva de lucru, îæi gãseæte el. Indiferentul (comodul), conætientizeazã plictiseala dar se complace în ea æi astfel nu-l mai desparte decât un singur pas de instalarea distrugãtorului flagel: lenea.

Într-un site pe internet, referitor la stereotipurile care-i caracterizeazã pe români, neimplicarea (lenea sunã prea brutal) a fost æi ea menåionatã, unii considerând cã aceasta este una din cauzele stagnãrii economiei româneæti.

Psihologia considerã lenea ca fiind o problemã caracterialã. În scop educativ, literatura æcolarã a tratat æi ea problema. Astfel, „Povestea leneæului” este bine cunoscutã, iar întrebarea personajului principal al poveætii: „Moi îs pesmeåii?” a devenit æi ea celebrã.

Sigur cã, despre lene, ar fi multe de spus æi cum nu intenåionez sã „numãr foile de la plãcintã” am sã încerc pe scurt sã explic traseul în viaåã al leneæului modern, ce aparåine zilelor noastre: acasã este nemulåumit pentru cã are nenumãrate conflicte cu familia, nevasta se dã cu capul de pereåi, sãtulã sã preia în casã atribuåiile bãrbatului, copiii se uitã cruciæ datoritã nevoilor nesatisfãcute, însã el nu înåelege ce i se reproæeazã; la serviciu, alte nemulåumiri legate de faptul cã nu a fost promovat, cã nu i s-au suplimentat veniturile, cã se uitã urât colegii la el, însã nu înåelege de ce. Pentru cã, în ciuda neimplicãrii,

leneæul modern considerã cã totul i se cuvine. Lozinca dupã care se cãlãuzeæte este: „Picã parã mãlãiaåã în gura...”. Æi doar atât! „Nãtãfleaåã” a fost înlocuit astãzi cu „deætept”. Dacã reuæeæti sã-åi iei salariul lunar, fãrã sã faci nimic, înseamnã cã eæti deætept!

Leneæul modern a ajuns sã fie invidiat de cei pe care inima nu-i lasã sã stea locului. S-ar spune cã leneæul modern este un inconætient veritabil care se stinge de pe o zi pe alta, fãrã sã-æi conætientizeze propria moarte. De fapt, cei care-i invidiazã sunt dominaåi de teama cã leneæii trãiesc mai mult decât ei æi acest lucru îi scoate din minåi!

Din pãcate, leneæul modern a evoluat æi diferenåa dintre cel tradiåional, descris în literatura popularã, este cã el conætientizeazã totuæi viaåa, vrea sã trãiascã, æi încã bine, în confort dar, desigur, fãcut de alåii. Toatã problema lui vine din partea societãåii care, sleitã de griji,

nevoi, inflaåie, nu mai oferã cu atâta uæurinåã...pesmeåii. Pedeapsa cu moartea a fost æi ea abrogatã. Singura soluåie pentru zilele ce par a fi destinate aæteptãrii unui tren ce nu mai soseæte în garã este sã gândeascã. Gândirea înseamnã un consum energetic mult mai mare decât efortul fizic. Aæa cã, inconætient, zilele lui sunt mult scurtate, iar riscurile

producerii unor accidente cerebrale, sunt foarte mari. Raåionamentul pare banal însã justificã pe undeva decesul mai frecvent în rândurile sedentarilor decât în cel al activilor æi dã un rãspuns la întrebarea: „de ce-o fi murit sãracul tânãr, cã doar nu s-a spetit muncind?!”

Vorbele lui Brâncuæi: „Sã creezi ca un zeu, sã porunceæti ca un rege, sã munceæti ca un sclav”-pot fi pentru unii leneæi o formã de mobilizare. Sunt convinsã însã, cã rãmân destui care-æi asumã riscurile preferând sã trãiascã åinând în jurul gâtului funia zilelor lungi.

Mariana CENEA – IJPF Mehedinåi

PLICTISEALA LUNGEÆTE ZIUA ÆI SCURTEAZÃ VIAÅA


În perioada 10–14 octombrie a.c., lotul de fotbal al Poliåiei de Frontierã Române a participat la Campionatul Mondial de Fotbal în Salã al Poliåiætilor, eveniment la al cãrui start s-au aliniat 99 de echipe din peste 40 de state. Alãturi de lotul ASAPFR (compus din jucãtorii echipei „Acvila 2003” Giurgiu) au mai participat cu echipe individuale C.S. „Tomis” - Constanåa, C.S. „Dacia 2003” - Satu Mare æi C.S. „Tisa” - Sighet.

În urma disputãrii meciurilor din cadrul grupelor preliminare, reprezentativa Poliåiei de Frontierã a obåinut 4 victorii, trei meciuri egale æi o înfrângere, reuæind sã obåinã locul IV, fãrã însã a obåine æi calificarea în faza urmãtoare, graåie æi unui „aranjament” între echipele Mallorca æi Melbourne, cea dintâi având nevoie de un scor de 5 – 0, pentru a obåine calificarea în dauna ASAPFR. Lucru care – în mod previzibil – s-a æi întâmplat; în meciul decisiv, Mallorca a învins Melbourne cu scorul de 9 – 0, stabilind astfel, probabil, scorul record al competiåiei æi spulberând æansele de calificare ale echipei reprezentative a Poliåiei de Frontierã Române.

Chiar dacã numãrul de participanåi a fost cu mult peste cel al ediåiilor anterioare, organizarea a pierdut din nivelul calitativ, prin multiple schimbãri în program æi prin schimbarea sistemului de calificare, mai întâi în ziua sosirii æi ulterior în a treia zi de competiåie, lucru de neiertat la o competiåie care se doreæte a fi cel mai important eveniment de

gen la nivel mondial, pentru echipe de poliåie. Pe lângã aspectele de ordin organizatoric, arbitrajul a avut de asemenea, de suferit – în mod mai mult sau mai puåin intenåionat – prin favorizarea echipelor din vestul europei.

Cea mai bunã performanåã a echipelor din România a fost reuæitã de cãtre C.S. „Dacia 2003” - Satu Mare, care a depãæit faza grupelor, fiind

învinsã în faza imediat urmãtoare. Prezentãm mai jos rezultatele obåinute de reprezentativa Poliåiei de Frontierã din România: 1. Poliåia de Frontierã Românã – Melbourne (Australia) 0–0; 2. Poliåia de Frontierã Românã – Hasselt (Belgia) 1–1; 3. Poliåia de Frontierã Românã – Rosenheim

Border Police (Germania) 2–1; 4. Poliåia de Frontierã Românã – Londra (Anglia) 3–0; 5. Poliåia de Frontierã Românã – Milano (Italia) 2–1; 6. Poliåia de Frontierã Românã – Oslo (Suedia) 2-0; 7. Poliåia de Frontierã Românã – Curacao (Curacao)1–2; 8. Poliåia de Frontierã Românã – Mallorca (Spania) 1–1.

A.S.A.P.F.R. mulåumeæte pe aceastã cale componenåilor echipei

C.S. „Acvila 2003” Giurgiu, pentru modul exemplar în care au tratat aceste întâlniri æi pentru caracterul sportiv manifestat pe parcursul întregii competiåii.

Radu ANTON

Campionatul mondial de fotbal în salã al poliåiætilor

În perioada 21-23 octombrie a.c., municipiul Oradea a fost gazda unui regal sportiv, a 7-a ediåie a Campionatului European de Fotbal-Tenis, competiåie desfãæuratã în Sala Sporturilor „Antonio Alexe”, în organizarea Clubului Sportiv „Frontiera” Oradea æi a Federaåiei Române de Fotbal-Tenis.

Competiåia rezervatã seniorilor a aliniat la start 12 selecåionate naåionale: Italia, Austria, Turcia, Spania, Portugalia, Elveåia, Franåa, Croaåia, Ungaria, Cehia, Slovacia æi România, desfãæurându-se în cadrul turneului patru probe, deja clasice, din fotbal-tenis: simplu, dublu, dublu-cross æi triplu.

Cehii æi slovacii, ce reprezintã în fotbal-tenis un fel de „Brazilia” în

fotbalul modern, porneau marii favoriåi în cadrul acestor întreceri, alãturi de echipa de dublu cross a României. În cele din urmã, calculul hârtiei æi al specialiætilor a fost respectat. Slovacii s-au impus în douã dintre probe, în timp ce celelalte douã au fost împãråite, frãåeæte, între cehi æi români.

Turneul a fost super-vizat de preæedintele Federaåiei Internaåionale de Fotbal-Tenis (FIFTA), brazilianul Alfred Meyer, care a apreciat eforturile depuse de organizatori pentru buna desfãæurare a concursului „A fost o competiåie minunat organizatã. M-am simåit excelent, iar Oradea a dat dovadã cã ætie sã organizeze competiåii la cel mai înalt nivel. Anul viitor vã aætept în Brazilia, la Campionatul Mondial”.

La final, clasamentul a arãtat astfel: simplu-locul I Cehia, II Slovacia I, III Slovacia II; dublu-locul I Slovacia, II Cehia, III România; dublu cross-Locul I România, II Cehia, III Slovacia; triplu-locul I Slovacia, II România, III Cehia; clasament general-Locul I Slovacia, II Cehia, III România.

În încheiere, nu trebuie omis cã meritul deosebit în organizarea æi creearea condiåiilor adecvate desfãæurãrii probelor de concurs l-a avut Gheorghe Grãdinaru, vicepreæedintele Federaåiei Române de Fotbal-Tenis æi preæedintele secåiei de Fotbal-Tenis din cadrul Asociaåiei Sportive „Frontiera” Oradea, care a reuæit, la numai un an de la înfiinåare, prin eforturile sale, sã ofere publicului orãdean, iubitorilor de sport o astfel de competiåie majorã pe care Oradea æi România nu a mai gazduit-o niciodatã.

Mircea CHIOREAN

România, la superlativ!!!

Sport


UMOR

Bold

D o a r c u v i n t eAlexandru BARBU

Prima notãAfirmativDesluæit

Zor

La vânãtoareProgram

Apa!Atu

Notã Muzicalã

Corabie

PanãÅara lui Tito

Boi!Vecinã în Sud

SauLa revedere!Murdãrit

Infern

Îmbinat

UniuniAåe!Iaæi

... Turbincã

Uite

PomIåe

Îndemn cabalinPrimele

litere

Vãzduh (fig.)

Apelativ

Fir

Reducere

Poftim

P o l i t i c a C o m p a n i e i

Este târgul anual al vitelor æi porcinelor, veniåi cât mai mulåi!

Detaliu nefericit, aceastã femeie fusese deja victima unui

accident mortal cu un an înainte.

Local tradiåional Pakistanez: ..., sãrmãluåe, ficãåei de porc.

În acea noapte fatalã, hemoroizii îl impiedicau sã închidã ochii.

Firul vieåii victimei a fost sugrumat cu sãlbãticie, cu multiple lovituri de cuåit.

Avea doar o strangulaåie superficialã la umãr!

Misterul femeii tãiate în bucãåi rãmâne întreg!

Biserica fiind în reparaåii, victimele accidentului au fost

comemorate în sala de festivitãåi a primãriei.

Cu arsuri foarte grave pe 70% din corp, ea s-a stins în drum spre

spital.

Arestarea s-a operat fãrã infuziune de sânge

Familia mulåumeæte cãlduros celor care au luat parte la decesul

scumpei lor Elisabeta M.

Apa oceanului æi clima sunt foarte umede în aceastã regiune.

Raportul poliåiei relevã cã victima s-a sinucis singurã.

Spitalul judeåean a fost dotat cu un aparat de reanimare dupã

ultimul strigãt.

Când s-a sinucis nefericita femeie? Oare æi-a gãsit moartea înainte de a se arunca în apele Mureæului?

Gãurile din lenjeria lui lãsau sã se întrevadã o familie sãracã.

Vânãtoarea în Vrancea: mai puåini cerbi, dar mai numeroæi.

Îæi miæcã coada în cadenåã, ca un soldat la paradã.

Ultimele lui cuvinte au fost o tãcere sfidãtoare.

Începe cu o cuæcã în care se aflã cinci maimuåe. În interior, se agaåã o bananã de tavan æi aæeazã o scarã sub ea. Fãrã sã treacã mult timp, una dintre maimuåe va urca cu intenåia de a lua banana. În momentul în care atinge scara, se aruncã din belæug pe celelalte maimuåe cu apã rece. Dupã un timp, altã maimuåã va face o nouã încercare cu acelaæi rezultat - toate celelalte maimuåe sunt udate cu apã rece. Peste puåin timp, când o altã maimuåã va încerca sã urce scara, celelalte maimuåe o vor împiedica.

Acum se lasã deoparte apa rece. Se scoate una dintre maimuåe æi se înlocuieæte cu una nouã. Aceasta vede banana æi încercã sã urce scara. Surprinsã æi îngrozitã, observã cum celelalte maimuåe o atacã. Dupã o nouã încercare æi un nou atac, ea va æti cã dacã încercã sã urce pe scarã va fi asaltatã.

Acum, se scoate altã maimuåã din cele cinci iniåiale æi se înlocuieæte cu una nouã. Aceasta, porneæte cãtre scarã æi va fi atacatã. Maimuåa care a fost înlocuitã prima datã ia parte la atac cu entuziasm.

În acelaæi mod, se înlocuieæte o a treia maimuåã din grupul celor cinci

cu una nouã, apoi a patra æi a cincea. De fiecare datã, maimuåa nouã se îndreaptã spre scãri æi este atacatã.

Majoritatea maimuåelor care participã habar n-au de ce este interzis urcatul pe scarã

sau de ce o astfel de faptã trebuie pedepsitã. Dupã înlocuirea tuturor maimuåelor din grupul iniåial, nici

una dintre ele nu a fost stropitã vreodatã cu apã rece. Cu toate acestea nici o maimuåã nu se apropie de scarã. De ce?

Pentru cã, din câte ætiu ele, aæa a fost obiceiul mereu pe acolo. Iar ãsta este începutul a ceea ce se cheamã „politica companiei”.

„Perle“ culese din diferite publicaåii

româneæti

Fiåe în final!

Enigmã

Electrod

Carte

Vârstã

Daniel (presc.)

Pantaloni(pop.)

Budoar

Leziuni

Divertisment


MÂNÃSTIREA BÂRSANA,

jud. Maramureæ

muntele æi oamenii, oamenii æi muntele · implicaåi în redactarea textelor proiectului de lege...

Documents