gazeta vaii jiului 2011-10-13

5/10/2018 Gazeta Vaii Jiului 2011-10-13 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gazeta-vaii-jiului-2011-10-13 1/11

GAZETA Vãii Jiului

Cotidian regional * Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului* Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

12 pagini 1 leu

Fondat 2002 Anul VII Nr. 2439 Joi, 13 Octombrie 2011

www.gazetavaii.ro www. gzvj.rowww.gazetavaiijiului.ro

Telefon: 0254.546.996

P rofesorul Mircea Pascu, fostpreºedinte la Jiul Petroºani, a

trãit momente groaznice în douãsituaþii dramatice: momentul de pe

stadionul Heysel în 1985, soldat cu39 de morþi ºi atacul terorist de laOlimpiada de la Munchen din 1972.

Citiþi întreaga poveste,

în PAGINILE 6-7

Fotbal printre

t

er

or

iºti ºi c

ad

a v

r

e

C âþiva lideri de sindicat, rupþi de LigaSindicatelor Miniere Valea Jiului

pentru cã nu va mai avea dreptul sã-i repre-

zinte pe mineri, îi cântau lui Zoltan Lacataº,preºedintele LSMVJ, "Vine valul ºi-i ia calul".

P A G

I N A

3

D e mai bine de doi ani, punctul "Diverse"nu se regãseºte pe ordinea de zi a

ºedinþelor de consiliu de la Uricani, din cauzaprimarului Buhãescu, care vreasã deþinã puterea absolutã.

Ieri, ComplexurileEnergeticeHunedoara ºiOltenia - pe masaGuvernului

I

eri, pe ordinea de zi a ºedinþeide Guvern s-a aflat ºi înfiinþarea celor

douã complexuri energeticeHunedoara ºi Oltenia.

Un consilier PSDrecunoaºte:

"La ºedinþele deconsiliu de la Uricanieste mai rãu decât înbaia minerilor"

Sindicaliºtii i-au cântat lui Zol

tan L

acataº:

"Vine valul ºi-i ia ca

lu

l"

PAGINA 8

PAGINA 4

Bebe vs Radu, încãun episod consumatÎ n timp ce ºeful controversatului sindicat

"Muntele", Petre (Bebe) Nica, susþine cãdecizia irevocabilã a Judecãtoriei Petroºani, de adeclara formaþiunea sindicalã legalã prin care se

aratã cã plângerile reprezentanþilor LSMVJ ºi aleFNM nu sunt întemeiate, aceºtiasusþin cã asta ºi-au dorit. PAGINA 5

Condiþii de lucru decinci stele pentrucercetãtorii de la INCDINSEMEX Petroºani

C ercetãtorii de la INCDINSEMEX Petroºani

au condiþii de lucru de niveleuropean, dupã ce în ultimiiani conducerea institutuluis-a axat pe îmbunãtãþirea

condiþiilor de muncã.

Moloþ "torpileazã" Asociaþia de Turism RetezatP

A G .

3

PAGINA 9



Având în vedere cãmajoritatea incendiilordin ultimii ani s-au pro-dus la gospodãriilecetãþeneºti, precum ºipe timpul sezonuluirece, recomandãmrespectarea principalelormãsuri de protecþie anti-incendiu.

La mijloa cele de

încãlzire:

Sobele fãrã acumu-lare de cãldurã -dinmetal- se vor monta pepostament de cãrãmidã,cu grosimea de 25-30cm, ce va depãºi soba - în lateral cu 25 de cm în jurul sobei ºi 50 cm în

faþa focarului; Distanþa faþã de

pereþii încãperii va fi deminim 70 cm. -la pereþiide cãrãmidã- ºi 1 m faþãde pereþi combustibili -din lemn; Nu se vor lãsa la

uscat lemne sau rufe ladistanþe mai mici de 1 mfaþã de sobele metaliceºi 50 cm faþã de cele dinteracotã; Nu se va aprinde

focul în sobe cu lichideinflamabile, se poate

folosi un amestec derumeguº cu motorinã; Pe timp geros nu

supraîncãlziþi sobele,prin cãldura radiatãacestea pot aprindobiectele din jur; evacuarea

fumului ºi gazelorfierbinþi de cãtrepersoane autori-

zate înainte de începerea perioadei de încãlzire; Nu se vor folosi

sobele cu uºi defecte,cu crãpãturi orineetanºe; Depozitarea jarului

ºi a cenuºii se va face îngropi special amenajate;

Coºurile ºi burlanelepentru evacuareafumului: Coºurile de zid vor

fi izolate faþã de ele-mentele combustibile aleplanºeelor prin îngroºarea zidãriei de

cãrãmidã a coºului cu25 cm; în spaþiul dintrecoº ºi planºeu se reco-mandã introducereaunui strat de azbest; La trecerea prin

acoperiº se va lãsa odistanþã de cel puþin 10cm între faþa exterioarãa zidãriei coºului ºi ele-mentele combustibile ale

acoperiºului; nu estepermis ca în coºuri sãfie încastrate elementecombustibile aleacoperiºului sauplanºeului; Coºurile se pre-

lungesc deasupraacoperiºului cu 0,8 m; Coºurile de zidãrie

vor fi periodic verificateºi întreþinute.

Vã mai recomandãm: Furajele, paiele ºi

alte materiale com-bustibile vor fi depozi-tate, dupã posibilitãþi, câtmai departe de casã,

bucãtãrii, cuptoare, ma-gazii, grajduri de ani-male. Pe timp de vânt se

interzice cu desãvârºirefolosirea focului în curþisau alte spaþii deschise. Nu lãsaþi copiii sin-

guri în casã ori aparta-ment în prezenþaoricãror surse de

încãlzire. Nu lãsaþi la

îndemâna copiilor chibri-turile ori alte surse defoc.

L

a a p

a rt

a mentele din

blocuri:

Nu folosiþi sobe,radiatoare electrice orialte mijloace de încãlzireneomologate oriimprovizate ºi fãrã a fisupravegheate perma-nent; Centralele ter-

mice de apartamentmontate ºi verificatenumai de cãtre firme

autorizate în acestscop. Înainteasezonului rece soli-citaþi firmelor de ser-vice verificareafuncþionãrii acestora. Nu montaþi cen-

trale termice ºiboilere pentru apãcaldã în alte spaþiidecât cele admise

de reglementãrile învigoare – camere dedormit, bãi, etc. Nu folosiþi pentru

încãlzire aparate dearagaz în spaþii fãrãaerisire ºi nesuprave-gheate.

S.V.S.U. PETRILA

CO M PARTI

M ENTUL

PREVENIRE

Se f Comp. Prev.

Alexandrescu Neculailexandrescu Neculai

GAZETA

Vãii JiuluiCOTIDIAN RE

GI

ONA

L CU C

API

TAL

INTE

GRAL PRI

VAT - ISSN 1583-5138

WEB

-SITEwww.gazetavai.ro www.gazetavai ului.ro

www. gzvj.ro

E

-MAIL

r

ed

[email protected]

o,

re

dact

ia@g

mai

l.c

o

m

EDITATDE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Ma

terial

el

e mar

ca

te “Promov

a

re”

r

epre

zi

nt

ã PUBL

ICITAT

E

Colectivul de redacþie:Carmen COSMAN

([email protected])Cosmin BARBUAndrei VLAD([email protected])Mircea NISTOR([email protected])Diana MITRACHE ([email protected])Mircea BUJORESCU Luiza AndronacheGenu TUÞU ,Anamaria NEDELCOFF([email protected])

Ovidiu PÃRÃIANU, Petru BOLOGCIMPA

Tehnoredactare:Geza SZEDLACSEKRamona BIRO

Marketing&Publicitate:Mirabela MOISIU

Director:Marius [email protected]

Redactor-ºef:Ileana FIRÞ[email protected]

Vând casã ºi teren (ºi separatnumai casã cu curte sau numaiteren 600 mp), zona centralã -vizavi de Profi Petroºani.Informaþii, telefon 0721028699.

Gazeta Vãii Jiului | Joi, 13 octombrie 2011

P r o g r a m T V , J o i , 1 3 O c t o m b r i e 2 0 1 1

6:00 Pitici de varã (r)7:45 Dragoste dulce-amarã (r)8:45 Teleshopping

9:00 Culoarea fericirii (r)10:00 Teleshopping10:15 Clipuri10:30 Vânãtorii de sclavi (r)12:00 Clipuri12:15 Teleshopping12:30 Clipuri12:35 Teleshopping13:00 În cãutarea fericirii14:00 Taxi Driver (r)15:00 Clipuri15:15 Crime Inc.15:45 Iubire interzisã (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Culoarea fericirii20:15 Destinul regelui

21:45 Fosta mea iubire23:30 Milf

8:00 În familie (r)9:00 Teleshopping9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)

10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r)10:30 Anchetã militarã (r)11:30 F Pod, Podul lui Finþescu12:30 Teleshopping13:00 Camera de râs13:30 Teleshopping14:00 Întâlnirea inimilor (s)14:30 Întâlnirea inimilor (s)15:00 În familie (s)15:30 În familie (s)16:00 Cireaºa de pe tort -

Redifuzare17:00 Trãsniþii - Redifuzare

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

20:30 Antidotul22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden23:45 Anchetã militarã

8:00 România, zi de zi!9:00 România, zi de zi!10:10 Furtunã la palat (s)

11:25 Omul ºi timpul (r)12:20 TVR 5512:40 Legendele Palatului:

Tãrâmul dintre vânturi (r)13:20 Legendele Palatului:

Tãrâmul dintre vânturi (r)14:00 Telejurnal14:45 Interes general15:15 Teleshopping15:30 Akzente17:00 Telejurnal17:30 Lozul cel mare18:25 Legendele Palatului:

Tãrâmul dintre vânturi19:05 Legendele Palatului:

Tãrâmul dintre vânturi19:45 Sport20:00 Telejurnal21:10 Judecã tu!22:10 Documentarele

Televiziunii Române

23:20 Fãrã frontiere0:20 Creatori români la Berlin

Fashion Week (r)0:55 Agenþia Psych

A

nte

na 1 National TV PRO TV PRIMA TV TVR 1

6:00 Happy Hour (r)7:00 ªtirile Pro TV10:00 Cum þi-e scris (r)

12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s)13:00 ªtirile Pro TV14:00 S-a regãsit compania

a ºaptea16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s)17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour

19:00 ªtirile Pro TV20:30 Un gigolo de doi bani:

Aventuri în Europa22:30 ªtirile Pro TV23:00 Fringe0:00 Un gigolo de doi bani:

Aventuri în Europa (r)

6:00 Observator8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi

Dani

10:00 În gura presei10:50 Mireasã pentru fiul

meu11:00 Câºtigi în 60 de

secunde (r)

13:00 Observator14:00 Mireasã pentru fiul

meu16:00 Observator17:00 Acces Direct19:00 Observator20:20 Next Top Model by

Cãtãlin Botezatu

22:00 Narcisa: Iubirinelegiuite

23:15 Observator23:50 Un Show Pãcãtos

VÂNZÃRI

RECOMANDÃRI PRIVIND PREVENIREA INCENDIILOR PE TIMPUL

SEZONULUI RECE

D ouã SRL-uri deconsultanþã ºi

proiectare ºi o companiede construcþii au câºtigatcontractul de moderni-zare a drumurilor pentru

judeþele Hunedoara ºiTimiº, atribuit deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului.

Licitaþia organizatã deMinsiterul Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului pentru moderni-zarea drumurilor din judeþeleHunedoara ºi Timiº a fostcâºtigatã de asocierea Confort -Bring Consult – Triskel.Contractul vizeazã proiectarea ºi

execuþia lucrãrilor demodernizare ºi reabilitarea unor drumuri judeþeneºi de interes local,cuprinse în ProgramulNaþional de Dezvoltare aInfrastructurii (PNDI).Conform datelor oficiale,pachetul de lucrãriaferente judeþelorHunedoara ºi Timiº a fostatribuit la valoarea de 516,8 mili-oane de lei, fãrã TVA. Socie-tatea Confort SA este din Timi-ºoara ºi aparþine omului de afa-ceri Georgicã Cornu, SC BringConsult SRL este din Arad, fiinddeþinutã de Csaba SandorIuhasz ºi Viviana-AtenodoraIuhasz, iar Triskele SRL este totTimiºoara ºi este controlatã de

Ion Costescu.Preºedintele PDL Hunedoara,

Dorin Gligor, a declarat cãurmeazã sã mai fie organizatã olicitaþie, pentru reabilitare reþelede apã ºi canalizare, lucrãri învaloare de aproximativ 80 demilioane de lei, tot în cadrulProgramului Naþional deDezvoltare a Infrastructurii.

Carmen armen COSMANOSMAN

Se cautã 800 de cãpºunari

A gricultorii din Spania vor recruta

800 de ºomeri care sã le culeagãcãpºunile.

Pânã atunci, toþi cei interesaþi trebuie sã seadreseze agenþiilor locale pentru a-ºi depune actele.Asta pentru cã, deocamdatã nu sunt date cu privire lalocul în care va avea loc selecþia ºomerilor. „ªtim doar

cã se pregãteºte o bursã pentru locuri de muncã înagricultura din Spania, dar deocamdatã nu ni s-a speci-ficat care ar fi ºi locaþia. Noi ne pregãtim cu baza dedate a ºomerilor care doresc sã munceascã în strãinã-tate. Oferta li se adreseazã celor care au între 18 ºi 40de ani, iar cei interesaþi se pot prezenta la noi”,adeclarat Iudith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani.

Ca ºi pânã acum, existã deja ºomeri interesaþi de unastfel de job sezonier la cules de cãpºuni.

Ceea ce au nevoie este doar sã îºi întocmeascãactele necesare ºi sã fie luaþi în evidenþe ca fiindºomeri, pentru cã locurile de muncã sunt pentru ceicare se aflã în cãutarea unui loc de muncã.

Diana MITRACHEiana MITRACHE

Drumurile hunedorene, modernizate deo asociere de trei firme

2 DIVERSE



C hiar dacã indirect,preºedintele

Consiliului JudeþeanHunedoara a reuºit sã"torpileze" Asociaþia deTurism "Retezat",reprezentatã de ºefulSalvamont Hunedoara,Ovidiu Bodean. Practic,tocmai apropierea, nere-cunoscutã, a lui Bodeande Moloþ l-a lãsat fãrãspaþiul din Haþeg.

Primãria Haþeg este decisãsã evacueze Asociaþia de

Turism "Retezat", din spaþiulpe care îl ocupã fãrã sãexiste un contract întrepãrþi. În locul aces-teia, primarulNicolae Timiºanunþã cã vadeschide o expoziþiede picturã a artiºtilordin Þara Haþegului.Agenþia de Turism"Retezat" a fost înfi-inþatã în anul 2007,având ca obiect deactivitate promovareaturismului în ÞaraHaþegului ºi Retezat.

Un an mai târziu aobþinut ºi o finanþare de70.000 USD, sumã carea fost folositã ºi la înfi-

inþarea unui punct de informareturisticã în Haþeg, iar întrereprezentanþii asociaþiei ºiPrimãria Haþeg a fost încheiat ºiun parteneriat, în urma ceruiaadministraþia publicã le-a pus ladispoziþie un spaþiu în suprafaþãde 44 mp, atribuit în folosinþã

prin hotãrârede consiliu

local.

"Consiliul Local Haþeg estepartener în acest proiect, iarspaþiul reprezintã partea de cofi-nanþare. Am evaluat undeva la2.400 de euro, chiria pe 24 deluni", susþine Ovidiu Bodean.Proiectul începuse, aºadar, subauspicii favorabile, dar "jucãria"s-a stricat între timp. Mai întâi,spaþiul iniþial, situat în curteabibliotecii din Haþeg, a fostschimbat cu un altul, în clãdireaMuzeului, unde reprezentanþiiasociaþiei susþin cã au fãcutamenajãri de vreo 9.000 USD.Mai apoi a dispãrut ºi persoanaangajatã la punctul de informare

turisticã. "Persoana care dãdeainformaþii în acest spaþiu a fostplãtitã doi ani de zile din baniiproiectului", spune Bodean,care ºi-ar fi dorit ca aceastasã fie preluatã ºi plãtitã maideparte de Primãria Haþeg.

Cum acest lucru nu s-a întâmplat, s-a cam gãtatºi cu informarea turisticã.Preºedintele Asociaþieide Turism "Retezat"recunoaºte cã la acest

centru nu se mai desfãºurao activitate, ci era doar un

numãr de telefon afiºat pe ungeam. Dar, cum nimic nu sepierde, ci totul se recupereazã,pe clãdire a apãrut un banner cusigla Companiei Judeþene deTurism, adicã societatea înfi-

inþatã de Consiliul JudeþeanHunedoara pentru promovareaturismului hunedorean, deºi încontract scrie clar "sã nu încre-dinþeze lucruri cu orice titlu uneiterþe persoane". Ovidiu Bodeansusþine, încã, cã nu este vorbadespre cesionarea spaþiului, ci

doar despre discuþii preliminarepe care le-ar fi purtat cu doireprezentanþi ai Companiei, iarbanner-ul a fost dat jos repede.Chiar ºi aºa, edilii au fost deneînduplecat, mai ales cã întreprimarul Nicolae Timiº ºipreºedintele CJ Hunedoara,Mircea Moloþ, este un "rãzboirece". "Domnul primar, în lunaaugust, ne-a trimis o notificareprin care ne cere sã eliberãmspaþiul în care funcþionãm, pen-tru cã nu am plãtit utilitãþile ºiam cesionat spaþiul CompanieiJudeþene de Turism, ceea ceeste total fals", a mai precizatpreºedintele Asociaþiei de

Turism, care susþine cã se vaadresa instanþei ca sãprimeascã înapoi nu spaþiul încare acum stã fãrã acte, civechiul imobil.

Sediude televiziune!

Numai cã primarul din Haþegare o cu totul ºi cu totul opinie ºispune cã are alte planuri pentrucamerele în care a funcþionatAgenþia de Turism "Retezat"."Ei au renunþat la spaþiul pecare l-au avut de doi ani, aºa cãacel contract este nul de drept.

Le-am dat un alt spaþiu ºi l-aufolosit pe post de magazie ºi aubãgat acolo HD TV ºiCompania de Tursim. Cândle-am dat spaþiul, au promis cão sã creeze locuri de muncã ºivor promova Haþegul, dar n-aucreat locuri de muncã, n-au pro-movat Haþegul ºi au cheltuitbanii europeni participând ladiverse târguri. Nu au fãcutniciun act de turism pentruoraºul Haþeg. Este o magazie cuun numãr de telefon", a declaratTimiº. Acesta a mai adãugat cã,dacã se simt nedreptãþiþi, pot sãse adreseze instanþei, însã eldoreºte ca acolo sã înfiinþeze oexpoziþie de picturi realizate deartiºtii din zonã.

Car

menCar

men COSMAN

COSMAN

DEZ

VÃLUI

RI 3azeta Vãii Jiului | Joi, 13 octombrie 2011

Asta, dupã ce preºedin-tele Ligii a declarat înGazeta Vãii Jiului, cã vapleca din lumea sindicalã.Lacataº le-a tãiat chefulde cântat declarând cã nupleacã din sindicat, ci dinCNH.

Legea 62/10 mai 2011,Legea dialogului social astârnit la nivelul Vãii Jiuluio adevãratã furtunã în rân-dul sindicaliºtilor pemotivul plierii organizaþiilorsindicale pe noua lege.

Practic pentru a

reprezenta minerii dinValea Jiului la nivel deramurã, Liga SindicatelorMiniere trebuie sã fie detip federativ ºi sã aibã canumãr de membri cel puþin7 la sutã din angajaþii lanivel naþional. LSMVJ fiindafiliatã la Blocul NaþionalSindical, s-au ridicat voci îngrijorate cu privire laangajaþii CompanieiNaþionale a Huilei, care nuvor fi reprezentaþi lanegocierea, din ianuarie

2012, a noului ContractColectiv pe Ramurã pentrucã BNS nu cumuleazã cei7 la sutã membri mineri.

Sub acest pretext sindi-caliºtii de la minele Lonea,Petrila, Livezeni parþial,Paroºeni, Vulcan, Lupeniparþial ºi Uricani parþial s-au reafiliat la CentralaNaþionalã Meridian, dupãce cu câþiva ani în urmãLSMVJ - din care fãceauparte ºi aceste sindicate -s-au desprins dinCentralã.

În plus, dupã ceSindicatul Muntele, canouã organizaþie la nivelulCNH, va avea o hotãrâredefinitivã, sindicatele de lasubunitãþile miniere se vorafla sub aceeaºi umbrelã.Ca urmare a acestormiºcãri de reorganizare,mulþi au dat SLMVJ cafiind cu un pas în groapã, în sensul desfiinþãrii. Astapentru cã Liga nu maipoate reprezenta oameniiexpirându-le la sfârºitul

lunii octombrie 2011 vala-

bilitatea reprezentãrii.

Lacataº îºipãstreazã

"calul"Preºedintele LSMVJ,

Zoltan Lacataº, a anunþatzilele trecute presei:"Vreau sã plec, pentru cãfiecãruia îi vine vremea.Funcþiile acestea sunttrecãtoare, rãmâne numaiomul(…)" Imediat auapãrut vociferãri de genul

"pleacã pentru cã nu mai

are organizaþie sindicalã ºica urmare nici funcþie" ºiau fredonat la propriu"vine valul ºi-i ia calul",subliniind cã liderul Ligii numai are obiectul muncii.Lacataº a precizat cãlucrurile nu stau aºa ºi nicinu va pleca din lumeasindicalã. "Am declarat cãplec din sistem, din cadrulCNH. Ies la pensie. Nuplec din nici o organizaþie.Sã vedem care va fi urmã-toarea fazã a sindicalismu-

lui. ªi apoi reprezentativi-tatea LSMVJ expirã înaprilie 2012 ºi nu înoctombrie, cum au spusunii ºi alþii. Legea spuneclar cã reprezentativitateadobânditã se pãstreazãpânã la obþinerea noiireprezentativitãþi.

Apoi se vor negocia între sindicate ºi ministernoile sectoare de activitate

în loc de ramuri de activi-tate. De exemplu, ramuramine-petrol-gaze, poatedeveni sector energetic cuelemente în plus sau înminus. ªtiu cã trebuie sãavem 7 la sutã salariaþi îndomeniul minier ºi avemsoluþii concrete.

De exemplu, avem pecei de la Slãnic Prahova ºimai urmeazã. NiciMeridian nu stã pe roze.Am înþeles cã au începutdiscuþiile între ei. ApoiSindicatul Muntele nu estede tip federativ ºi trebuiesã se reconstituie. Mã

întreb cine îºi permite sãle dea atâþia bani pentruasta, pentru cã sunt maricosturile" - a declaratZoltan Lacataº.

70la sutã dintremineri nu mai

sunt la LSMVJPe de altã parte,

Tiberiu Cozma, preºedin-tele Sindicatului Liber alE.M. Lonea, este convinscã LSMVJ nu mai poate

negocia la nivel naþionalpentru cã nu îndeplineºtecel puþin una din condiþiilecumulative ale noii legi,respectiv procentul minimal membrilor de sindicatde 7 la sutã. "70 la sutãdintre sindicaliºtii minierisuntem afiliaþi laConfederaþia Meridian,care este ºi semnataraContactului Colectiv de

Muncã la nivel de ramurã.LSMVJ nu mai poate

prelungi termenul dereprezentativitate pentrucã nu are numãrul demembrii necesari aºacum spune legea. Se parecã nici FederaþiaSindicatelor Valea Jiului(FSVJ) nu mai estereprezentativã. Da,Sindicatul Muntele are caobiectiv aceastã reprezen-tativitate la nivel de CNH"-a declarat liderul E.M.Lonea, Tiberiu Cozma.Acesta a mai precizat cãmarþi, o delegaþie, formatãdin lideri ai minerilor dinValea Jiului, a participatprin ConfederaþiaSindicalã Minierã Meridianla o întâlnire cu ministrulMuncii pentru a se stabiliiconcret "sectorul minier"care v-a înlocuitermenul/structura de"ramurã", pentru a secunoaºte în ce condiþii vafi negociat noul CCM dinianuarie 2012.

Ileana leana FIRÞULESCUIRÞULESCU

Sindicaliºtii i-au cântat lui Zol

tan L

ac

ataº

:

"Vine valul º

i-i i

a c

a

lu

l" C âþiva lideri de sindicat, rupþi de Liga

Sindicatelor Miniere Valea Jiuluipentru cã nu va mai avea dreptul sã-i repre-zinte pe mineri, îi cântau lui Zoltan Lacataº,

preºedintele LSMVJ, "Vine valul ºi-i ia calul".

Moloþ "torpileazã" Asociaþia de Turism Retezat



Gazeta Vãii Jiului | Joi, 13 octombrie 2011 POLITIC

"Locomotiva" Ioan Unguraº,între a fisau a nu filiberal

P e mulþi i-a apucatdorul de consilierul

local PNL, avocatul IoanUnguraº, considerând cãscena politicã din ValeaJiului bãlteºte, riscând sãdevinã "urât mirositoare".

Dupã plecarea din Consiliul

Local Petroºani a liberalului

Ioan Unguraº, apoi scoatrea

din scenã a fostului preºedinte

al PSD, Haralambie Vochiþoiu

ºi potolirea forþatã a unor

temerari ai PDL, nimic nu pare

a mai fi viu, în conformitate cumult trâmbiþata democraþie.

Politica nu mai pare a fi un

organism funcþional în planlocal.

Zilele acestea a circulatzvonul cã Ioan Unguraº a fostdat afarã din PNL, iar pãrerilede rãu s-au þinut lanþ,considerându-l pe avocat ofostã locomotivã a politicii dinmunicipiu. Am întrebat directla sursã, respectiv pe Ioan

Unguraº ºi pe preºedintelePNL Petroºani, Alin Simota,dacã zvonurile au un temeireal.

"Eu ºtiu cã încã mai suntmembru PNL, dar dacã s-azvonit, poate fi adevãrat. Amsã întreb ºi am sã vã anunþ.Este adevãrat cã activitateanu-mi permite sã particip laºedinþe.

Nu, nu este vorba denemulþumiri, ci pur ºi simplu nuam timpul fizic necesar sã par-ticip la acþiuni de tipul strân-gerii hârtiilor sau ecologizãri.Asta sã o facã cei responsabilicu aºa ceva. Repet, agenda

mea profesionalã nu sepotriveºte cu cea publicã. Darcomunic cu colegii din PNL,

când mi se mai cer pãreri cuprivire la diverse situaþii. Cândam plecat din Consiliul Local,le-am spus sã fie atenþi ladouã lucruri esenþiale:legalitatea ºi oportunitateahotãrârilor din Consiliul Local.Pot fi legale, dar nu necesareºi banul public este risipit cuacordul nostru" - a declarat

fostul consilier local PNL,av. Ioan Unguraº.

"Ioan Unguraº este membruPNL ºi chiar unul apropiatnouã, ca om ºi ca profesionist.

Dar datoritã problemelor deserviciu este mai mult pe laBucureºti. Personal, de multeori mã sfãtuiesc cu el" - a pre-cizat preºedintele PNLPetroºani, Alin Simota.

Chiar dacã declaraþiile suntde bun simþ, mulþi ºtiu cã avo-catul Unguraº, a fost profundnemulþumit de atitudinea

colegilor, de genul "ardeleanuldin bancuri", sau lipsa decoerenþã în Consiliul LocalPetroºani.


Alegerilecomasate -

"sãnãtoasepentruRomânia"

O pþiunea clarã expri-matã de PDL este caalegerile locale ºi generalesã fie organizate în lunanoimebrie a anului viitor,chiar dacã acest lucruimpune schimbarea LegiiElectorale.

Preºedintele PDL Hunedoara,Dorin Gligor, a declarat cã "esteun lucru sãnãtos pentru

România sã se întâmple acestlucru. Cei din USL nu fac decâtgâlceavã într-o perioadã în careavem nevoie de responsabilitatemaximã ºi de implementareamãsurilor necesare de traver-sare a acestei crize". Pe de altãparte, Gligor este de pãrere cã,dacã ar fi organizate douã rân-duri de alegeri în 2012, tot anul

viitor va fi ocupat numai de acestlucru, cu tot ce înseamnã acestlucru, adicã o risipã mare de fon-duri din partea partidelor politice.De asemenea, liderul PDLHunedoara vorbeºte despre un"concurs între mãsurile totalneeconomice pe care o sã leplãtim înzecit" ºi "costuri de labugetul de stat privind organi-zarea alegerilor".

12 regiuni,în loc de 8

Pe de altã parte, preºedintelePDL Hunedoara spune cãregionalizarea este o mãsurãbine - venitã, dat fiind faptul cã"avem o formã organizatoricãastãzi, care ne-a lãsat de anibuni în încremenire. Se discutã,ºi au fost dezbateri pro ºi contra, în ceea ce priveºte regionali-zarea, dar discutãm strict de for-marea regiunilor, nu discutãmdespre reforma administrativã lanivelul localitãþilor, absolut nece-sarã, care are ca punct derealizare 2012". Problema estedezbãtutã în colaiþia deguvernãmânt, iar dacã iniþial s-apornit de la 8 regiuni, acum sevorbeºte despre minimum 12.Cât priveºte refuzul categoric alUDM de a negocia regionali-zarea, Dorin Gligor crede cã ºiacesta poate fi, pânã la urmã, toto formã de negociere.


D e mai binede doi ani,

punctul "Diverse"

nu se regãseºtepe ordinea de zi aºedinþelor de con-siliu de la Uricani,din cauza pri-marului Buhãescu,care vrea sãdeþinã putereaabsolutã.

Astfel, deranjat de fap-tul cã uricãnenii ar puteasã-ºi expunã problemeleºi consilierilor din opoziþie,acesta a preferat sã-ipunã pe butucii PSD-ului

sã voteze ca el. Caurmare, dacã un consilieral opoziþiei are de prezen-tat anumite problemeimportante pentru Uricani,trebuie sã vinã în audi-enþã la primar ºi sãaºtepte, umiliþi, ore întregi în anticamerã, în timp ceDãnuº Buhãescu pune lapunct chestiuni importante împreunã cu AdrianaBuhãescu, soþia lui - caretotal întâmplãtor îi este ºiconsilier personal.

"U nii oamenivoteazã cu

stomacul""Eu nu mai ºtiu ce sã

cred. Probabil Buhãescuse crede pe feuda lui denu permite sã existepunctul "Diverse" peordinea de zi. El are

impresia cã noi, consilierii,suntem acolo numai casã-l punem pe el în legali-tate. ªi preºedinþii deºedinþã tot numai de laPSD sunt puºi, ca sã neºicaneze pe noi, din opo-ziþie. Nu vedeþi cã el ºi-a început campania deja

din banii publici? Presa nueste chematã la ºedinþelede consiliu local, chiardacã este plãtitã cu banifrumoºi din bugetul local.Dar aceºti bani din bugetse dau numai pentruimaginea lui, a dat pesteun miliard de lei la televi-ziune pentru el, pentrua-ºi face el imagine.Acum începe sã împartãajutoare, cã se apropiecampania electoralã ºiºtie ºi el cã în Uricanisunt unii oameni carevoteazã cu stomacul, nucu capul", a declarat Ion

Stãnescu, consilier localindependent.

Î n audienþe, "cala porþile

Orientului"Daniel Moraru, consili-

er local PRM, susþine cãaceasta este modalitateaprimarului Buhãescu de aminimaliza rolul consilie-rilor locali din opoziþie.

"Nu este punctul"Diverse" de mai bine dedoi ani, pentru cã nu vreaPSD-ul, deoarece sunt

niºte ciutaci care vor sãlungeascã ºedinþele câtmai mult. Eu am o formãde protest originalã: pen-tru cã nu avem punctul"Diverse", eu refuz sã-midepun raportul de activi-tate pe anul trecut. Sãvedem, ce-o sã-mi facã?Nu are ce, cã nu existãsancþiuni în legea respec-tivã. Dacã eu nu am voiesã fiu purtãtorul de cuvântal cetãþenilor, ce sã fac eucu audienþele? Vrea audi-enþe ºi ne þine acolo ore în ºir pânã intrãm la el. Elintenþioneazã ca în acestfel sã fie scãzutã impor-tanþa consilierilor. Trebuiesã merg la el ca la porþileOrientului cu cãciula înmânã", a precizat Moraru.

Colegul de alianþã al luiBuhãescu, Constantin

Zaharia (PNL), considerãcã ce se întâmplã înºedinþe reprezintã un altabuz din partea PSD-uluiºi a primarului.

"E un abuz ce se întâmplã. Vrea sã neumileascã pe noi, dinopoziþie, sã stãm la uºa

lui ore în ºir. Nu vrea sãavem acces la comuni-carea cu cetãþenii. Situaþiaasta bizarã este unicã înRomânia. Consider cãprin refuzarea punctului"Diverse" ne este bãgat, încã o datã, pumnul îngurã", susþine Zaharia.

S tan seplânge:

"Cei din opoziþiene fac lingãi"

Claudiu Stan, nul dintreconsilierii PSD, preci-zeazã cã a votat elimina-rea punctului ce ar fi tre-buit sã conþinã doleanþeleuricãnenilor din cauzacolegilor de opoziþie, carefac scandal "mai rãu ca labaia minerilor".

"Nu ºtiu cât de impor-tantã e declaraþia mea, cã

mie nu îmi place sã mãbag în seamã, dar vreausã spun cã ºi mie îmipare rãu cã nu este punc-

tul "Diverse", dar nu îlputem avea, pentru cã ceidin opoziþie folosesc acestpunct numai ca sã ne jigneascã", susþine social-democratul uricãnean,uitând cã primarul ºiopoziþia se jignesc ºedinþãde ºedinþã, fãrã a finevoie de "Diverse".

Mai mult, Claudiu Stanprecizeazã cã uneori sesimte "prost" sã nuvoteze, dar nu are ceface, cã la "ºedinþele deconsiliu e ma rãu decât înbaia minerilor".

"Eu personal mã simt

prost uneori sã nu votez,dar e mai rãu ca în baiaminerilor ºi ºtiu ce spun,cã eu sunt miner ºi vãdce se întâmplã în baia dela minã. Se ceartã între ei,se fac þigani, se fac graºi,se iau de nevestele lor, ce înseamnã asta? Moraru ºiZaharia au temperamentevulcanice, Dãnuþ(Buhãescu -n.r.) la fel ºiajung de se fac albie deporci, se fac, cum v-amspus, þigani, graºi ºi ajungla neveste. Mai mult nesupãrã când vedem cãnoi, cei de la PSD,suntem mai liniºtiþi, iar eine fac lingãi ºi normal cãatunci ne sare ºi nouãþandãra", mai spuneClaudiu Stan.

Ana

mariaAna

ma

ria

NEDELCOFF

NEDELCOFF

Un consilier PSD recunoaºte:

"La ºedinþele de consiliu de la Uricani estemai rãu

d

ecâ

t în bai

a miner

ilor"



A

CTUA

LI

TATE 5azeta Vãii Jiului | Joi, 13 octombrie 2011

C lãdirile fosteiexploatãri

miniere Valea deBrazi din Uricanisunt vandalizate zil-nic de zeci de hoþi în

cãutare de fier vechi,care distrug tot ceîntâlnesc în cale, subochii autoritãþilorneputincioase, carenu au destul perso-nal pentru a seimplica în stopareaacestor infracþiuni.

Primarul Uricaniului,Dãnuþ Buhãescu, aexplicat cã el se roagãsã vândã cât mai repedeclãdirile fostei mine,deoarece în momentulde faþã mai are numai

opt poliþiºti comunitari însubordine din 25 câþi aufost anul trecut.

"Disponibilizãrile aufãcut ravagii în toatãþara. Noi am avut 25 depoliþiºti comunitari ºi aurãmas numai opt.Perimetrul acolo esteextraordinar de mare ºi

nu avem personal nece-sar care sã pãzeascã unasemenea obiectiv.Sperãm sã avem investi-tori care sã le preia, cãatunci cu siguranþã va firezolvatã ºi problemafurturilor. Zilele trecuteunii dintre poliþiºtii comu-nitari erau sã fie snopiþi

în bãtaie de aceºti hoþi,care nu vin numai dinUricani, ci sunt ºi dinLupeni, ºi din Vulcan ºisunt foarte bine organi-zaþi. Sunt ca popândãii,se anunþã repede unii pealþii. Dacã aveam bani,instalam camere desupraveghere, dar nu

avem. Au pândaci, seanunþã între ei, e cevade groazã ce se întâmplãacolo, dar asta aratã ºigradul de sãrãcie aoamenilor, care-i facepericuloºi", a declaratBuhãescu.

Referitor la investitori,primarul susþine cã existãºanse ca în viitorulapropiat sã se deschidão fabricã de prelucrare alemnului acolo.

"Au mai venit la noiinvestitori care ºi-au arã-tat intenþia de a cumpãraaceste clãdiri, dar aurãmas cu intenþia ºi atât.Acum mai existã undomn, Bitu îl cheamã,care vrea sã facã o

fabricã de prelucrare alemnului acolo ºi dacãreuºim sã o vindem lui,va fi rezolvatã ºi proble-ma pazei acolo ºi fur-turile vor fi stopate. Dardacã nu vom reuºi sãdãm acele clãdiri cât mairepede, vor ajunge cusiguranþã o ruinã", maispune Buhãescu.

La rândul lor, poliþiºtiisusþin cã, din moment cenu-i sesizeazã nimeni cuprivire la astfel de furturi,nu se pot implica,deoarece mina nu esteproprietatea lor, ci aprimãriei.

"Acolo este propri-etatea Primãriei Uricani.Eu ce pot sã fac dacã einu sesizeazã? Sã-mi puneu poliþiºtii sã pãzeascãmina? Nu am sesizãri cuprivire la astfel de furturi,aºa cã nu am ce sã fac.Avem un dosar în lucru

totuºi cu privire la un furtde la Valea de Brazi, încare sunt cercetate treipersoane, încã de acumo lunã. Dar cã se furãzilnic nu am de unde sãºtiu, cã nu pãzesc eumina", a declarat DãnuþMocanu, comandantulPoliþiei Uricani.

Anamaria namaria NEDELCOFFEDELCOFF

Î n urma explozieide la mina

Uricani ce a avut locla sfârºitul lunii tre-cute, aproape douãbrigãzi au fost trans-ferate la mina Lupeniºi nu se ºtie încã dacãvor reveni la vechiulloc de muncã.

Acest lucru este întãritºi de actualii angajaþi aiminei Uricani, care susþincã la Lupeni au fost

transferaþi doar cei careau avut curajul de avorbi despre pontajeleilegale sau despre alte

lucruri necuratepe care le facºefii unitãþii.

"Din toþi ceiaproape 40 deoameni transfe-raþi, mai mult de jumãtate sunt ceicu gura mare, carespuneau ce aveau pesuflet când nu le conve-nea ceva.

Explozia respectivã afost pretextul ideal pen-tru ºefi sã scape deasemenea oameni inco-mozi. Sunt multe nere-

guli la mina Uricani, sefurã ca în codru, normelemuncii nu se respectã ºinimeni nu face absolut

nimic ca sã se reme-dieze situaþia. Dacã maimoare careva, scandaluldureazã maxim o sãp-tãmânã, dupã care seaºterne liniºtea, nimeninu mai este interesat deabsolut nimic", ne spuneAdrian M., unul dintre

angajaþii minei Uricani."Sute de trântori suntþinuþi în spate de câþivaoameni care muncesc.

Oamenii trimiºi la minaLupeni au fost cei careau spus întotdeauna ceaveau de spus, care nuau fost de acord ca

preferaþii ºefilor sã fiepontaþi ilegal sau sãmãsluiascã metanome-trele", spune Ghiþã G.,un alt angajat al mineiUricani.

În replicã, directorulminei Uricani susþine cãnu este adevãrat cespun oamenii. "38 depersoane au fost trans-ferate la mina Lupeni,pentru douã brigãzi. Nus-a þinut cont de nici uncriteriu când s-a fãcuttransferul lor, deci nu sepune problema cã cine-va ar fi avut ceva cu ei",

a declarat Voicu Jurcan,directorul minei Uricani.Anamaria namaria

NEDELCOFFEDELCOFF

Î n timp ce ºefulcontroversatului sindicat

"Muntele", Petre (Bebe) Nica,susþine cã decizia irevocabilãa Judecãtoriei Petroºani, de adeclara formaþiunea sindicalãlegalã prin care se aratã cãplângerile reprezentanþilorLSMVJ ºi ale FNM nu suntîntemeiate, aceºtia susþin cã

asta ºi-au dorit.

"Mult blamatul Sindicat Muntelea primit vineri, 7 octombrie, deciziairevocabilã de legalitate în dosarulnr. 5310. Radu Voina ºi ZoltanLacataº, prin Vamoº Vasile, ºi-audemonstrat caracterul", enunþaPetre (Bebe) Nica.

"Noi ne-am dorit ca judecãtoriisã stabileascã cã Muntele este un

sindicat legal, de aceea nu ammai înaintat nici un fel de acþiune împotriva formãrii lui din punct devedere juridic. Pentru cã dacã noiam fi fost împotri-va formãriisindicatuluiºi judecã-torii ar fiajuns laconcluziacãMuntele nueste legal,plângerile de laDIICOT ºi DNA ar fi cãzut. Aºaaceºti oameni ºi-au þesut propriacapcanã, fiindcã acum noi vomarãta cum ei sunt ºefi în douãsindicate deodatã, iar acest lucrueste ilegal", a declarat RaduVoina, preºedintele Sindicatului

Personalului de Pazã VulturulNegru.

El mai spune cã în ultimele zile,presiunile au fost mari pentruoamenii legii. "Eu am niºte semnede întrebare cu privire la modul încare se va desfãºura ancheta,deoarece mi s-a adus lacunoºtinþã cã în ultimele zile s-aufãcut numeroase presiuni asupra

anchetatorilor cuprivire la

acesteplângeri,deoarecedacã s-arda

începereaurmãririi

penale pentrucei cinci lideri de

sindicat, ar cãdea ºi multe capetede la nivelul conducerii CompanieiNaþionale a Huilei", mai adaugãRadu Voina.

Anamarianamaria

NEDELCOFFEDELCOFF

Bebe vs Radu, încãun episod consumat

Mineri transferaþipe motiv de

"gurã mare"

Mina Valea de Brazi,

vandalizatã ºi furatã ca în codru



M ircea Pascu(împlineºte pe 6

noiembrie 77 ani) a fostsecretar, vicepreºedinte ºipreºedinte la Jiul Petroºaniîn perioada 1968-1979ºi oficial al F.R. Fotbal(vicepreºedinte, preºedinte)între anii 1983-1990. În toatãaceastã lungã perioadã deconducãtor, domnia sa a "prins"douã momente dramatice, chiar lalocul întâmplãrii lor, atentatul tero-rist de la Olimpiada de la Munchen(1972) ºi drama dintr-o finalã deC.C.E. la Bruxelles (1985). La 26 deani de la acel ultim eveniment în1986, Mircea Pascu îºi aminteºte caºi cum ar fi fost ieri.

Reporter: Domnul Pascu, aþi trãitmomente dramatice în 1972 ºi1985. Cum a fost?

Mircea Pascu: A fost un coºmar!Atunci, la finala C.C.E., actualaChampions League, desfãºuratã laBruxelles (Belgia), între F.C. Liverpool ºiJuventus Torino.

Eram în Comisia de organizare afinalei Cupei Campionilor Europeni, dis-

putatã pe 29 mai1985, pe sta-dionul Heysel dinBruxelles.

Rep.: De fapt,ce s-a întâm-plat atunci?

M.P.:Observator afost GuntherSchreider dinR.F. Germania.Primele pro-bleme auapãrut chiar îndimineaþa zileidisputãriifinale. Se

adunaserã înGrand Place din Bruxelles 5000-6000 desuporteri italieni ºi vreo 3.000 de supor-teri englezi. Au apãrut primele tensiuni,eu eram la masa de prânz cu toatãcomisia de organizare, la etajul 2 al unuirestaurant din zonã ºi se vedea ce se

întâmplã. Ne-am pus semne de întrebare,mãsurile de securitate erau luate. Dar oagenþie de bilete belgianã nu a respectattoate cerinþele. Cele douã galerii, italianãºi englezã, erau în peluze diferite. Înpeluza englezilor au fost vândute bilete ladiferite grupuri de naþionalitãþi. Niºte con-tradicþii, frecuºuri dacã vreþi, între acestegrupuri, au creat un meleu de vreo 2.000de oameni, din peluza englezã, care autrecut ca untãvãlug pestetot ce le-a ieºit

în cale, proiec-tând într-unperete careintra într-unculoar pe undeintrau maºini.

Era la mare înãlþime, uniiau murit cãlcaþi

în picioare, alþiiasfixiaþi în zid,alþii în cãdere.Bilanþul a fosttragic, 39 demorþi ºi sutede victime.

Rep.: Cum aþi simþit la acelmoment dezastrul? Noi vedeam dinþarã, pe antene la bulgari ºi sârbi,era o mare agitaþie, partida nu mai începea...

M.P.: A fost o desfãºurare de forþe

incredibilã, inclusiv trãgãtori de elitã.Celebrul Michel Platini, pe atunci jucãtorla Juventus Torino, s-a adresat publicului,pentru toleranþã ºi calm, în speranþa cameciul sã se joace.

Rep.: Chiar aºa, au mai existatsoluþii ºi motivaþii pentru disputareafinalei?

M.P.: Greu de crezut, dar s-a datdrumul la joc! Cu cadavrele strânse pemarginea terenului, cu ambulanþelecãrând rãniþii la spitale. Era evidentã vinaenglezilor, ei creaserã toatã aceastãnenorocire. S-ar fi putut întâmpla o altadacã nu bãteau italienii... Arbitrul,orientat, a acordat un penalty care n-afost, în favoarea italienilor, el a fostexecutat bine în gol ºi partida s-a

încheiat, 1-0 pentru Juventus Torino.

Rep.: Ce a urmat?M.P.: Imediat dupã meci a fost o

ºedinþã, au venit miniºtri de externe aiItaliei ºi Marii Britanii, preºedintele UEFA,Jaques Georges, a intervenit, chiar ºiprimul-ministru britanic, MargaretTchatcher. S-a cerut chiar desfiinþareaacestei competiþii, dar am fost câþiva carene-am opus energic. S-a luat în final

mãsura suspendãrii tuturor echipelorengleze din competiþiile europene,mãsurã luatã pe ºapte ani. Echipele, defapt, n-aveau nicio vinã, vinovaþii erauacei hoolligans, un fenomen extrem deviolent la acea vreme.

Rep.: Dar ºtiu cã aþi mai fostprezent la o altã mare tragedie înlumea sportului, la Olimpiada din1972, de la Munchen...

M.P.: Da, aºa este. Am fost la circa100 de metri de zona unde acþionauteroriºtii care au pãtruns în satul olimpic,

în zona sportivilor israelieni, þinuþi ostatici în blocul respectiv. Eram acolo, neoficial, în calitate de spectator, împreunã cu ungrup de lucrãtori în sport, care am avutposibilitatea sã fim la Olimpiada de laMunchen. Au fost ºi atunci niºtemomente terifiane. Dar pânã la urmã,important este cã sportul a mers încontinuare mai departe.

6 S

PORT Gazeta Vãii Jiului | Joi, 13 octombrie 2011 SPORT 7

De ce uniise credmaideºtepþi

ca alþii?În serile de varã sau

toamnã, oamenii se adunãla poveºti. Cam cum facpuºtii care mai vin printr-unfotbal de Vale, care trãieºtemai mult din nostalgii. Suntacei oameni din fotbal carese încumetã, poate tocmai

în spiritul nostalgiei, se încãpãþâneazã, sã nu lasefotbalul sã moarã. Un fotbalsterp, într-o "cosa nostra"naþionalã, din care fotbalulnu putea scãpa viu.

Viu sau mort.

Sunt unii care în numelefotbalului se cred stãpâni

sau atotºtiutori. Deºi înspatele lor se ascunde ofuncþie de primar, de parla-mentar ori mafiot (era sãscriu "stafiot"!), vin ºi sedau buricul pãmântului, înpostura de sfãtuitori ºi sal-vatori ai fotbalului local. ªidacã te uiþi ºi cântãreºti ceau fãcut, ajungi la concluziacã în oraºul lor, "gloria amurit de mult ºi odatã cuea, "ciripiturile" au rãmas

într-o imagine strãvezie destafie, fantomã ori cum i-omai fi zicând.Aºa sunt ei,niºte unii, care s-au datscule pe bascule ºi vagoneþide minã toatã viaþa. ªi ce-au lãsat în urmã?

H

H enþcu

MÂNA

PORTARULZBURÃTOR

A existat la Jiul înanii ̀ 60 un portarcontroversat, de unreal talent însã,care "zbura din barã

în barã".Numele lui, IonVasile, în aceastãfotografie din 1966

într-o spectaculoasãparadã.

* MEMORIA FOTOGRAFIEI *SERIAL “100 FOTOGRAFII CU

ECHIPE DE NEUITAT”

Foto

8 8

Un nou episod în care vom prezenta unalbum de colecþie cu echipe reprezentative, din

diferite perioade, în Valea Jiului, care au reprezen-tat momente-simbol în galeria marilor sportivi care

au evoluat de-a lungul vremii pe aceste locuri.

Pa

gi

n

i r

eal

izat

e deGe

nuTU

Þ

U

FOTBAL. SPECIAL

Fotbal printre

ter

or

iºti ºi cada v

re

Teroriºtii de la Olimpiada de la Munchen (1972), în plinã acþiune, la hotelul sportivilor israelieni Moartea a învins fotbalul

Acþiune de salvare pe Heysel

Mircea Pascu (primul din stânga sus) în calitate de preºedinte la Jiul, într-o fotografie cu echipa de acum patru decenii, în octombrie 1971

Decembrie 2009, Mircea Pascu ºi Gigi Mulþescu primesctitlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani

Mo men tul decl an º ã rii de z a s t rului pe He y sel



8 ACTUALITATE Gazeta Vãii Jiului | Joi, 13 octombrie 2011

I eri, pe ordinea de zi aºedinþei de Guvern s-a

aflat ºi înfiinþarea celordouã complexuri energeticeHunedoara ºi Oltenia.

Compania Naþionalã aHuilei va intra în Com-plexul Hunedoara pentrucã s-a gãsit soluþia stingeriidatoriilor cãtre ANAF.

Înfiinþarea companiilormamut Electra ºiHidroenergetica a eºuat cumulte luni în urmã. Caurmare, Ministerul Economieia propus înfiinþarea a douãcompanii mai mici, respectivComplexul Energetic Oltenia -prin fuziunea SocietãþiiNaþionale a Lignitului Oltenia,CE Turceni, CE Rovinari ºi

CE Craiova- ºi Complexul

Energetic Hunedoara prinfuziunea S.C. ElectrocentraleDeva S.A., S.C.Electrocentrale Paroºeni S.A.ºi Compania Naþionalã aHuilei, dupã restructurare.Cum restructurarea CNH setot produce din 1997, urma

doar hotãrârea de Guvern ca

sã dea startul implementariiacestui proiect de restruc-turare energetic, dar CNHavea problema datoriilor.

Conform zicalei "dacã vrei,poþi", ºi Guvernul a pututprintr-o ordonanþã de urgenþãsã gãsescã forma sub carepoate intra Compania Hilei în

Complexul EnergeticHunedoara. "Da, este acestpunct, astãzi (ieri, n.n.), peordinea de zi a Guvernului, ºiCNH va intra în ComplexulEnergetic Hunedoara, dar sub

altã formã.Prin OUG 84/29 septembrie2011, se vor transfera altfelactivele CNH. Este vorba dedarea în platã, respectivactivele celor trei unitãþiminiere care se vor închide.Ele vor stinge creanþele laANAF" a declarat directorulgeneral al CNH, ConstantinJujan.

Ce spune OUG 84/2011 laCAPITOLUL I - Modalitãþi destingere a obligaþiilor fiscaleprin darea în platã a unorbunuri, la art. 2: (1) "…la ce-rerea Companiei Naþionale aHuilei - S.A., denumitã în con-

tinuare companie, creanþele

fiscale administrate deMinisterul Finanþelor Publiceprin Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã se stingprin trecerea în proprietateapublicã sau privatã a statuluiºi în administrareaMinisterului Economiei,Comerþului ºi Mediului deAfaceri a unor bunuri aferenteunor active… (2) Stingereacreanþelor fiscale se va facela valoarea bunurilor ce intra în componenþa activelor sta-bilitã prin raportul de evaluare întocmit de catre un evaluatorindependent.( ...)

Deºi ºedinþa de Guvern, deieri, a început la ora 16,00,pânã la închiderea ediþiei nuse ajunsese la punctul cu înfiinþarea celor douã entitãþienergetice. PreºedinteleConsiliului de Administraþie alCNH, Sorin Gãman, se afla laGuvern pentru a vedea pe viunaºterea sau amânareanaºterii ComplexuluiHunedoara.


Î n aceste zile, în cartierul Dallasdin Vulcan se face organizarea de

ºantier pentru începerea lucrãrilor demodernizare ºi reabilitare a zonei, careimplicã printre altele, refacereacanalizãrii ºi asfaltare.

"Putem spune cã de luni s-au începutlucrãrile de organizare de ºantier. S-a fãcutbiroul pentru firma respectivã ºi deja selucreazã la tot ce înseamnã aceastã organi-zare, plus aducerea utilajelor. De altfel, aicis-au fãcut ºi angajãri. Este vorba de 30 de

persoane" , a afirmat Gheorghe Ile,primarul Municipiului Vulcan.

Realitatea din teren aratã cã utilajeleºi muncitorii nu au sosit încã, deºioamenii s-ar fi putut apuca de treabã încã de a doua zi dupã semnarea con-tractului. Noii angajaþi alãturi de ceilalþidin partea firmei care executã lucrarea,ar trebui ca maxim în douã zile sã se ºiapuce de treabã, pentru a putearespecta termenul de predare, respectiv31 noiembrie 2011.

Luiza uiza ANDRONACHENDRONACHE

Cutiinegre la Vulcan

La începutul proiectului de

reabilitare a Bulevardului MihaiViteazu din Vulcan, ediliipromiteau cã la final, lucrurilevor fi surprinzãtoare pentru toþi.

Aºa ºi este, mai ales cã maitoþi vulcãnenii se uitã cu mirarela fântânile arteziene, scuarul ºiconstrucþiile pe care muncitoriile executã zilnic. Despre unadin ciudãþenii, chiar primarulGheorghe Ile are explicaþia."M-aþi întrebat ce sunt acestlucruri din fântânile arteziene…Ei bine, aici avem câte o cutieneagrã, adicã un black box, înenglezã. Ea înmagazineazãcâteva baterii care se încarcã

pe timpul zilei de la panourilesolare, iar noaptea redã luminape cele spoturi care vor fiproiectate asupra fântânilor

arteziene. Acestea se vordeclanºa în momentul în careau energia necesarã", ne-a elu-cidat primarul Gheorghe Ile.

S e apropietermenul….

De altfel, Vulcanul se vrea unoraº verde, mai ales cã începesã foloseascã tot mai multpanourile solare. Toþi stâlpii deiluminat au panouri, ceea ce vareduce factura de curent. Dar,de vãzut este dacã ºi ultimul

termen de predare a întreguluiproiect, avansat de construc-tori, va fi respectat.

"La momentul acesta este

destul de greu de estimat, darpãrerea mea este cã vom facecãtre sfârºitul acestei luni proce-sul de recepþie. Practic, acumsunt douã giratorii de asfaltat,deci de turnat suprastructurafinalã, de fãcut marcajelerutiere...Chiar din aceastã searã(asearã) vine o echipã care demâine (astãzi) se va ocupa deasta dacã vremea va permite.La scuarul despãrþitor, respectivfântânile arteziene, mai trebu-iesc montate câteva panouri

fotovoltaice ºi fãcute probele ",a afirmat Alin Fara, directortehnic la Primãria Vulcan.

Luiza uiza ANDRONACHE NDRONACHE

ªi hoþi ºivitezomani.

Au furat, augonit cu maºinape ºosea ºi auajuns în stâlp

Patru tineri din Vulcanau vãzut moartea cu

ochii în noaptea de marþispre miercuri, dupã cemaºina condusã de unuldintre ei a intrat în plin

într-un stâlp de pecontrasens, la intrarea înoraº, aproape de zonanumitã Valea Ungurului.

Poliþiºtii au constatat maitârziu cã ei nu erau doar vite-zomani, ci ºi hoþi. "Ne-amdeplasat la faþa locului ºi amconstatat cã pe DN 66, la kilometrul 4+400 s-a produs unaccident rutier din care a rezultat rãnirea gravã a unuipasager ºi avarierea autoturismului.

Din cercetãrile efectuate,am constatat cã un grup de 4tineri au sustras þevi din fier dinzona Coloniei pe care urmausã le transporte la Livezeni. Pefondul nedaptãrii vitezei lacondiþiile de drum,

s-a pierdut controlul volanului,iar maºina a intrat într-unstâlp. Verificându-se conducã-torul auto, s-a constatat cãacesta nu poseda permis deconducere", a declarat EmilHaiduc, inspector la Biroul dePoliþie Rutierã Vulcan.

Tinerii riscã acumînchisoarea nu doar pentru cãau provocat un accident, ci ºipentru cã au furat. "Se vaîntocmi dosar de cercetarepenalã pentru conducere fãrãpermis pentru conducãtorulauto, iar pentru ceilalþi pentru

comiterea infracþiunii de furtcalificat", a mai precizatHaiduc.

Dintre cei patru tineri carese aflau în maºinã, doi dintreei au ajuns la Spital deUrgenþã din Petroºani cu rãnimai grave. "Cei doi tineri de 21de ani erau ambii politraumati-zaþi ºi au fost preluaþi deechipa de gardã a spitalului.Unul dintre ei a fost internat peSecþia de Ortopedie ATI, iarstarea lui este stabilã. Celãlaltse aflã la Chirurgie ºi la fel,este stabil. S-au fãcut toateinvestigaþiile necesare ºi suntsub supravegherea strictã amedicilor specialiºti", adeclarat Ileana ªandor, asistent ºef UPU

- SMURDPetroºani.

Luiza uiza ANDRONACHENDRONACHE

Început cu pauzã în Dallas

Ieri, Complexurile Energetice Hunedoaraºi Oltenia - pe masa Guvernului



A

CTUA

LI


C ercetãtorii de laINCD INSEMEX

Petroºani au condiþii de

lucru de nivel european,dupã ce în ultimii ani con-ducerea institutului s-aaxat pe îmbunãtãþireacondiþiilor de muncã.

Dupã ce într-o primã etapã înINSEMEX s-au investit fonduripentru dotarea laboratoarelor decercetare cu echipamente perfor-mante, acum a venit rândul reabil-itãrii sediilor. Potrivit directoruluiINSEMEX Petroºani, ConstantinLupu acum se amenajeazã parteade exterior, pornind de la gardulce delimiteazã institutul, care areo vechime de peste 50 de ani ºi

este degradat. Apoi, lucrãrile vorcontinua cu reabilitarea termicã,cu anveloparea la toate clãdirile,precum ºi cu refacereaacoperiºului în ºarpantã cu înveliºdin tablã. “De la an la an am încercat sã îmbunãtãþesc condiþi-ile de muncã ale cercetãtorilor dela INSEMEX. Acum este momen-tul ca pe lângã dotarea tehnicãexistentã sã investim ºi în confor-tul oamenilor”, a declaratConstantin Lupu, director INCDINSEMEX Petroºani. InstitutulNaþional pentru Securitate Minierãºi Protecþie Antiexplozivã este depeste 50 de ani unic prin profilulde activitate, fiind în acelaºi timp

una dintre cele mai apreciateunitãþi de cercetare-dezvoltare dinRomânia. Institutul se caracteri-zeazã prin elaborarea a

numeroasesoluþii practiceºi de succes îndomeniul secu-ritãþii în minerit.De asemenea,rezolvã proble-me complexe ºiinterdisciplinare într-un numãrconsiderabil deramuri industri-ale. Serviciilepe carecercetãtorii deaici le oferã cuprind toate fazeleactivitãþii de cercetare, de lainvestigare preliminarã pânã laimplementare. Activitatea înINSEMEX se desfãºoarã în cadruldepartamentelor precum, departa-

mentul de cercetare dezvoltare ºitransfer tehnologic, organisme cusarcini în serviciile publice, ori lab-oratoare de încercãri, expertize ºianalize. Atestat de MinisterulEconomiei, prin Direcþia Generalãde Politicã Industrialã ºi Compe-titivitate,institutul dinValea Jiuluiare în porto-foliu o multi-tudine deactivitãþi cutargetarelargã, cevizeazãinclusiv

sfera carbu-ranþilor. Înrândul aces-tora se

numãrã inspecþia tehnicã înexploatare pentru instalaþiile de încãrcare ºi descãrcare a ben-zinei, amplasate pe suprastructuracisternelor auto (inclusiv pentruechipamente de încãrcare pe lapartea inferioarã, colectarea vapo-

rilor ºi protecþia de supraîncãrcarea acestora); avizarea tehnicã aproiectului ºi inspecþia tehnicã înexploatare pentru instalaþiile dedepozitare a benzinei la terminale;avizarea tehnicã a proiectului ºiinspecþia tehnicã în exploatare

pentru instalaþiile de încãrcare ºi descãr-care a benzinei în ºidin containerelemobile la terminale.

Marius arius MITRACHEITRACHE

Condiþii de lucru de cinci stele pentrucercetãtorii de la INCD INSEMEX Petroºani

Mai mulþi ºomeri

A vem mai mulþi ºomeri decât lunatrecutã. Potrivit unor statistici

elaborate de AJOFM Hunedoara, înacest judeþ rata ºomajului a crescut cupeste 5 procente.

Faþã de luna august a anului 2011, rata ºoma-

jului în judeþul Hunedoara a crescut cu 0,13puncte procentuale, atingând la sfârºitul lunii sep-tembrie 2011 nivelul de 5,45 %.

În cursul lunii septembrie, în evidenþele AgenþieiJudeþene pentru Ocuparea Forþei de MuncãHunedoara au fost înregistraþi 2.409 de ºomeri,dintre care 308 provin din disponibilizãri curentede personal.

Aºa se face cã, la finele lunii septembrie,numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoaraera de peste 10.600. Cei mai mulþi ºomeri suntacum în Orãºtie, unde peste 1.500 de oameni nuau locuri de muncã, iar alþi peste 1.600 sunt înDeva ºi la Haþeg

Peste 1000 de oameni sunt ºomeri ºi înPetroºani ºi câteva sute ºi în fiecare dintreoraºele Vãii. Totuºi, responsabilii de la AJOFMspun cã luna trecutã peste 1.500 de oameni ºi-augãsit un loc de muncã în Hunedoara.


Crizã de recenzori în Deva

C u câteva zile înainte de începerea recensãmântului,Primãria Deva s-a trezit cã nu are sufcienþi recenzori.

Pentru desfãºurarea în bune condiþii a Recensãmântuluui Populaþiei ºial Locuinþelor, care se desfãºoarã în perioada 20 – 31 octombrie, la Devaar fi necesari 381 de recenzori. Din pãcate, însã, lipsesc aproape 60 depersoane.

„Mai avem nevoie de 50 – 60 de recenzori la RecensãmântulPopulaþiei. A fost foarte mare vâlvã la început, dar, din pãcate, cereriledepuse ºi persoanele care au aplicat pentru a fi recenzori, sunt mai puþinedecât ne-am fi aºteptat. Pânã la ora aceasta, s-au retras aproximativ 60de persoane, noi am chemat înlocuitorii, dar ºi aceºtia s-au retras”, adeclarat Corina Opriºiu, managerul public al municipiului Deva.Reprezentanþii administraþiei publice locale cred cã aceºtia s-au retras dincauza volumului mare de lucru. Astfel, pentru un salariu net de 550 de lei,în Deva un recenzor trebuie sã intervieveze 100 de familii.


Parcul

NaþionalDefileul Jiuluiva fi sãrbãtoritîn aceste zile,

însã, dinpãcate polua-rea în zonaJiului aruncã

sãrbãtoareaîn umbrã.

Asta din cauzacelor care de-verseazã totfelul de gunoaie în acest loc, iarautoritãþilelocale dinPetroºani sevãd depãºite desituaþie. “Dacã

ne referim laaria delimitatãde albia Jiului,

situaþia este destulde neplãcutã.Acolo apele suntmurdare ºi poluatede cei care locu-iesc pe albia Jiului

ºi care deverseazãmereu deºeuri înapã. Noi am încer-cat sã limitãmacest fapt ºi am

pus pazã, dar nul-am eradicatniciodatã”, adeclarat ClaudiuCornea, viceprimaral municipiului

Petroºani.AdministraþiaParcului Naþional„Defileul Jiului”organizeazã, în

perioada 14-21octombrie, mani-festãri informativ-educative, cuocazia sãrbãtoririi„Zilelor ParculuiNaþional DefileulJiului”. Pentru pro-movarea ParculuiNaþional adminis-traþia va amplasa în oraºele Târgu-

Jiu, Bumbeºti-Jiuºi Petroºani, câteun pavilion în carevor fi distribuitegratuit pliante ºi se

vor prezentaimagini dinParcul Naþional.Parcul Naþional„Defileul Jiului”este arie natu-ralã protejatã ºia fost înfiinþatã în anul 2005,dar, din pãcate,zona estemereu poluatãpe albia râului

Jiu.Diana iana

MITRACHEITRACHE

Parcul din Defileu,în sãrbãtoare



ANUNÞ UMANITARDe curând, Mircea BORCA, funcþionar la Primãriamunicipiului Petroºani, a suferit o intervenþie chirurgicalãdificilã, în urma cãreia a rãmas fãrãun picior.

Pentru a-ºi continua viaþa încondiþii cât de cât normale, MirceaBORCA are neapãratã nevoie deo protezã destul de costisitoare.Familia apeleazã la colegi ºi pri-eteni, la cei care îl cunosc ºi îlapreciazã, rugându-i sã doneze o

sumã cât de micã pentru a-l ajuta. Donaþiile se pot face

în contul IBAN RO76BTRL02201201973630XX,deschis la Banca Transilvania, pe numele BORCAAlina Elena.

Vã mulþumim!

HOROSCOP 13 OCTOMBRIE

Reuºiþi sã rezolvaþi problemelesentimentale. Cu puþinã tandreþe,puteþi pune capãt multor tensiuni.Pe plan financiar nu prea aveþimotive de satisfacþie. Totuºi, puteþifi optimist. O rudã mai în vârstã vã

dãruieºte o sumã importantã.

S-ar putea sã începeþi ziua cuun sentiment de profundã nemul-þumire, pentru cã nu reuºiþi sãplecaþi într-o cãlãtorie de afaceri.Încercaþi sã vã controlaþi! Cei din jur nu sunt obligaþi sã vã suporte

ieºirile.

Este posibil sã treceþi printr-operioadã mai dificilã pe plansentimental. Din fericire, aveþi omare capacitate de comunicare,

graþie cãreia reuºiþi sã puneþilucrurile la punct. Nu exageraþi în privinþa problemelor.

Nu vã ambiþionaþi sã rezolvaþisingur problemele casei! S-arputea sã întâmpinaþi dificultãþiserioase, aºa cã e mai bine sãacceptaþi ajutorul familiei. Unbãrbat mai în vârstã vã dã sfa-

turi valoroase.

Aveþi tendinþa de a exagera,atât în privinþa relaþiilor senti-mentale, cât ºi în ceea ce priveº-te afacerile. Ar fi bine sã vã tem-peraþi, pentru cã riscaþi sã vã în-depãrtaþi prietenii. Nu fiþi egoist

ºi întindeþi o mânã de ajutor.

Relaþiile sentimentale potavea de suferit astãzi, din cauzaconfuziei care vã marcheazã. Nuexageraþi importanþa probleme-lor sociale. Nu vã certaþi cu cole-gii de serviciu! Vã puteþi regãsi

buna dispoziþie într-o vizitã.

Pãstraþi-vã optimismul, pentruperioada dificilã pe care o traver-saþi! O femeie vã poate ajuta sãvã clarificaþi sentimentele con-tradictorii care nu vã dau pace.Dupã-amiazã aflaþi cã s-ar putea

sã plecaþi în strãinatate.

S-ar putea sã fiþi indispus dincauza unor probleme financiare ºisentimentale. Acordaþi mai multãatenþie relaþiilor sociale ºi cãminu-lui. S-ar putea sã cunoaºteþi o per-

soanã importantã!

Nu este momentul sã începeþiactivitãþi noi, pentru cã riscaþi sãnu le puteþi duce la capãt. Limitaþi-vã la strictul necesar! Chiar dacãaveþi multe de rezolvat, nu vã încãpãþânaþi. Ar fi bine sã vã con-

centraþi asupra problemelor.

Traversaþi o perioadã favora-bilã, în care se pare cã vãreuºeºte orice. Totuºi, vorbiþiclar, pentru a nu lãsa loc deneînþelegeri. Aveþi puþinã rãb-dare! Banii pe care îi aºteptaþi

vor veni în curând.

Dimineaþa aveþi tendinþa sãcriticaþi pe toatã lumea ºi nu vãconvine nimic. S-ar putea sã vãenervaþi pe un partener de afac-

eri sau pe ºeful direct. Pãstraþi-vã calmul. Evitaþi discuþiile în

contradictoriu cu colegii.

Dimineaþa s-ar putea sã sufer-iþi o dezamãgire în dragoste.Amânaþi întâlnirile de afaceri,pentru cã sunteþi prea tulburat.Exprimaþi-vã cât mai clar, ca sãnu fiþi înþeles greºit! Încercaþi sã

nu mai fiþi atât de orgolios!

GAZETA Vãii Jiului

TE SCOATE DINCRIZÃ! Vrei ca afacerea tasã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºticolaboratori serioºide afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem parteneriipe care îi cauþi!

TELEFON 0254.546996

Adresa noastrãCasa de Culturã,nr. 100

Societate comercialã angajãmdulgheri ºi tâmplari pentru lucrãride acoperiº în ºarpantã. Relaþii la telefon 0723/291494

ANGAJÃRI

Vând teren în suprafaþãde 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

VÂNZÃRI

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs!!!Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi apti-

tudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþicertificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea compe-

tenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pealte cãi decât cele formale pentru urmã-toarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife:- PAVAT

OR - 4

50 lei- INSTALAT

OR APÃ CANA

L - 500 l

e

i- TÂMPL

AR

-DULGHER

-PARCHE

TAR - 5

50 le

i- LU

CRÃT

OR COMERCI

AL - 550 le

i- OSPÃTAR (CHE

LNER) - 550 lei- INSTALAT

OR ÎN

CÃ

LZIRE CEN

TRA

LÃ ªIGAZE - 550 le

i- C

ONFE

CÞIONER AN

SAM

BLOR ARTI

-COLE TEXTILE - 550 le

i- MAªINIST LA M

AªINI PENTRU TER

ASA-MENTE - 550 l

ei- CI

OBAN - 550 le

i

- BUCÃTAR - 600 lei- C

OSMETI

CI

AN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 TeodoraLucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri

Ne puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516, 0354/100.019

Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.301.162

SC EUROJOBS SRLorganizeazã ºi pentrupersoanele care nu aucompetenþe dobândite

anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ

NIVEL I (3 LUNI)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiEditor imagine - 60 ore - 550 lei

Contabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei

NIVEL II (5 LUNI)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi ºi plafoane din ghips carton -5 luni - 550 leiElectrician exploatare medie ºi joasã tensi-une - 5 luni - 550 leiLãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în lunaoctombrie, anul curent la sediul firmei.

Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.

Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, Hunedoarasau tel/

fax: 0354.108.

516, 0354/100.019mobil: 0728.106.7

6

9 (A

dr

ia

na Murã

ra

ºu)0731.301.162

online: www.euroj

obs

hd.

roe-mail: of

f

ic

e@e

ur

oj

obs

hd.ro

10 DIVERSE Gazeta Vãii Jiului |

Joi, 13 octombrie 2011



A

CTUA

LI


Carne deoaie fãrãavize

Un singur crescãtor de oi mai

poate vinde carne de oaie înpiaþa din Petroºani.

Asta dupã ceinspectorii sani-

tari au confiscatcarnea de latoþi ceilalþi ºile-au datamenzi.

Totul s-a întâmplat în doarcâteva zile ºi

potrivit doctoruluiGheorghe Cristea,

ºeful Circumscripþiei

Sanitar Veterinare ºipentru SiguranþaAlimentelor din Valea Jiului,

oierii nu aveau acte pentru a vinde carnea. „Amfãcut controale în pieþe acolo unde se vindecarne de oaie, dar din pãcate, nu toþi cei care vin-deau, aveau ºi actele necesare pentru aceastãactivitate. Acum e sezonul când se comercial-izeazã astfel de carne ºi cei care nu sunt în re-gulã sunt sancþionaþi ºi marfa li se duce la incine-rat”, spune dr.Gheorghe Cristea.

Aºa se face cã, în urma controalelor, 175 dekilograme de carne de oaie au fost confiscate ºiincinerate, în timp ce doi comercianþi trebuie sãachite amenzi de 1.000, respectiv 600 de lei.

Mai mult, zeci de oi sunt acum verificate ºiinspectorii sanitari spun cã toate au fost sacrifi-cate pentru târgul de produse tradiþionale ce va

avea loc la Petroºani. Asta pentru cã, mai nou,ºioile au fost depistate cu boala denumitã Scrapie,ceea ce este similar cu boala oii nebune.


C

olegiulEconomic

Hermes dinPetroºani se luptãpentru titlul de“ªcoala anului” dinRomânia, în cadrulcelei de-a treiaediþii a competiþieiGala Premiilor înEducaþie, com-petiþie organizatãsub patronajulFundaþiei DinuPatriciu.

Alãturi de colegiul din

Petroºani mai sunt altenouã unitãþi de învãþãmânt din þarã, caresunt candidaþi eligibilipentru a obþine titlul de“ªcoala anului” dinRomânia.

Directorul adjunct alColegiul EconomicHermes din Petroºani,Vasile Pop spune cãprezenþa unitãþii de învãþãmât din Valea

Jiului în finala uneicompetiþii de o aºa

anvergurã înseam-nã de faptrecunoaºtereaactivitãþii cadrelordidactice pe par-cursului anuluiºcolar 2010-2011.

“ Faptul cã neaflãm între finaliºtieste orecunoaºtere a va-lorii corpului didac-tic a tuturorciclurilor de învãþãmânt.Este oglinda rezultatelornoastre dincolo de oricecomentariu, rezultatele

vorbesc”, declarã VasilePop.ªi ca un lucru inedit

echipa cadrelor didacticede la Colegiul EconomicHermes din Petroºani,care s-a ocupat depregãtirea pentru com-petiþie au trimis o cutiecare cântãrea 3,2 kilo-grame cu documente ºifilme de prezentare careatestã activitatea ºcolii

de-a lungul anului ºcolar.Cadrele didactice care

s-au ocupat de acestproiect ºi care au fãcut

ca unitatea de învãþãmânt sã ajungã înfinala competiþiei GalaPremiilor în Educaþiesunt prof. MonteolaGherlan, prof. MihaelaMikloº, prof. MihaelaTetileanu, prof. RodicaPascal, iar echipa mana-gerialã director CharlotteMaria Irimie, dir. adj.Vasile Pop ºi dir adj.Clara Ianc.

Numele unitãþilor de învãþâmânt româneºti înscrise în aceastã com-petiþie ºi care au ajuns în

finalã au fost stabilite deun juriu format din 18specialiºti care cunoscsistemul educaþionalromânesc. Fiecare dintremembrii juriului a încer-cat - fie de la catedrã, fieprin proiectele pe care lederuleazã - sã sprijine ºisã dezvolte activitateacelor implicaþi în edu-caþie.

Marius MITRACHEarius MITRACHE

Colegiul Economic Hermesdin Petroºani, în finala pentru“ªcoala anului” din România

Vine cãldura, dar,

doar pentru unii!Î n principiu, de sãptãmâna viitoare,

toate unitãþile ºcolare din munici-piul Petroºani vor avea cãldurã.

Nu de alta, dar, cu începere de luni, 17 octombrie,SC Termoficare SA va relua furnizarea agentului ter-mic. În acelaºi timp ºi locuinþele din localitate,branºate la sistemul centralizat de încãlzire, vor be-neficia de agentul termic expediat de la termocen-trala din Paroºeni. “Cu începere de luni, 17octombrie, vom relua furnizarea agentului termicpentru încãlzirea unitãþilor ºcolare dar ºi alocuinþelor”, a declarat Mircea Stãnescu, inginer ºefSC Termoficare SA Petroºani.

Deºi conducerea SE Paroºeni a anunþat, recent,cã nu va furniza agent termic cãtre societãþile de ter-moficare cu datorii, se pare cã,în Petroºani apartamentele vorprimi cãldurã ºi în aceastã iarnã.În ciuda faptului cã datoria socie-tãþii locale cãtre furnizorul deagent termic depãºeºte valoareade 47 de milioane de lei… “Amavut o discuþie cu cei de laParoºeni ºi, în principiu, vom dacãldurã, cu începere de luni, 17octombrie”, a mai precizat MirceaStãnescu. Probleme cu încãlzirea cen-

tralizatã vor avea, însã, locuitoriidin celelalte douã municipii aleVãii Jiului branºate la reþeaua

centralizatã. Este vorba despreVulcan ºi, mai ales, Lupeni.

Mircea ircea NISTORISTOR

Tot mai micã!

C lãdirea pe care administraþialocalã a promis cã o va transfor-

ma în bloc de locuinþe sociale este, pe zice trece, tot mai micã.

Este vorba despre un imobil din cartierulpetroºenean Colonie, amplasat pe raza fostei unitãþide vânãtori de munte. Rãmasã, de la începutul anu-lui, fãrã “supraveghetori” aceasta s-a transformat într-un fel de unitate de autoservire pentru amatoriide materiale de construcþie ce pot fi revalorificate.“De când s-au retras poliþiºtii locali de acolo, adicãde prin luna ianuarie, clãdirea respectivã a devenit oþintã pentru cei care cautã materiale de construcþie.Întâi a dispãrut tot ceea ce înseamnã fier, iar acumpleacã ºi cãrãmizile ºi bolþarii. Noi am fãcut, împre-unã cu poliþia, mai multe dosare penale, dar, separe cã nu putem stopa fenomenul furturilor demateriale”, a declarat Claudiu Cornea, viceprimaruldin Petroºani.

În cazul în care edilii locali nu se vor miºca în ritmceva maialert, riscã sãrãmânã fãrãobiectulmuncii.Adicã, fãrãclãdirea ce arfi urmat sãrezolve câte-va dintresutele decereri deacordare aunei locuinþe

sociale.MirceairceaNISTORISTOR



P oveºti de spusnepoþilor la

gura sobei...

Violeta Mojoatcã este unadintre urmaºii celor care au întemeiat în urmã cu aproxi-mativ 300 de ani localitateaCâmpu lui Neag.

Ne povesteºte cu tristeþeororile de atunci, din timpulcând satul a fost ras de pesuprafaþa pãmântului, groaza

care a pus stãpânire peoamenii care s-au vãzutpeste noapte sãraci lipiþipãmântului ºi cum unii aumurit mai apoi de inimãrea. ªi-a vãzut ºi fratelescos cu violenþã din mor-mânt, numai pe jumãtatedescompus, fiind reîn-gropat mai apoi într-ogroapã comunã, asemeniprizonierilor din lagãrelenaziste. Tot ea ºi-a vãzutºi tatãl, un om puternic,plin de viaþã, cu un carac-ter cum numai momârlaniide la Câmpu lui Neagaveau, rãpus denecazurile provocate de

comuniºti. L-a vãzut cânda plecat, îndurerat cã ºi-avãzut copilul mort scosafarã, iar agoniseala luide o viaþã dusã pe ApaSâmbetei, sã-ºi punãcapãt zilelor, însã, din feri-cire, a fost întors din drum deun vecin.

P erla Vãii Jiului,

distrusã de un moft"Deºi Câmpu lui Neag era

recunoscutã ca fiind locali-tatea cu cel mai curat aer dinþarã, o perlã a Vãii Jiului dintoate punctele de vedere,recunoscutã chiar ºi de cãtrestrãinii care veneau ca turiºti în Retezat, s-a hotãrât demo-larea ei. Peste noapte, s-adat un decret în care sespecifica faptul cã ar existacãrbune în zonã ºi vor sãfacã o exploatare de cãrbunela suprafaþã. Deºi era în pragde iarnã, în anul 1987, decre-tul s-a pus în aplicare ºi s-adecis demolarea caselor ºimutarea oamenilor, fãrã a fi însã anunþaþi, astfel cãaceºtia nu au putut salvamare parte din lucrurile pecare le agonisiserã", spuneVioleta Mojoatcã.

În acest timp, 39 de caseau fost demolate. Sãtenii, ca

din oalã, au fost luaþi cu forþaºi mutaþi într-un bloc dinUricani (care astãzi estenumit "blocul momârlanilor"),care nu era racordat la apã,la curent, iar partamentele nuaveau uºi sau geamuri.

"Nu li s-a dat posibilitateasã-ºi demoleze singuri case-le. Când oamenii se trezeau,gãseau militari pe acoperiºcare le decopertau casele,astfel cã nu au putut sã-ºiprotejeze bunurile. Îmi aducaminte de Maria Mleºniþã,care fierbea varza ºi sepregãtea sã punã masa deamiazã. ªi, când s-a uitat întavan, a vãzut cã militarii eraupe acoperiº, decopertându-icasa. Cei mai norocoºi, care

aveau conace, ºi-au dus ani-malele acolo, alþii ºi le-au dus

pe la prieteni sau le-au sacri-ficat", îºi aminteºte femeia.

Fãrã fricã deDumnezeu

Mai mult, lãcomia acâºtigat teren, fiind tulburat ºisomnul celor care au plecat în lumea celor drepþi.Pãmântul a fost rãscolit,cadavrele au fost scoase lasuprafaþã ºi îngropate mai

apoi în gropi comune precumultimii oameni.

"La demolarea bisericii aubãgat tromerul sã excavezeºi încãrcau pietre, pãmânt ºischelete, fiindcã au intrat ºi încimitir, rãscolindu-l. Iar nimeninu avea curaj sã demolezebiserica. Într-un final au intratcu buldozerul în bisericã, iarla cimitir a venit armata, împreunã cu niºte þigani dinUricani ºi au fãcut adevãratetranºee, în care au îngropatmorþii scoºi din morminte. Totatunci a fost scos ºi un sicriude plumb al unui ostaº. Amvãzut cum a fost scos dinmormânt ºi fratele meu,

Lascu Mojoatcã, care nuavea niciun an de când înmormântat. Mai avea jumã-tate de faþã intactã, în timp cecealaltã jumãtate era gãuritã.Au scos ºi morþii care fuse-serã proaspãt îngropaþi. Ionel

Mojoatcã, Grigore Bucurescuerau morþi de numai câtevasãptãmâni ºi au mutat cimiti-rul pe proprietatea unei familiidin Paroºeni, care nu ºi-aputut recãpãta terenul nici înziua de azi ºi nici nu a fostdespãgubitã", a declaratVioleta Mojoatcã.

A veri duse pe Apa Sâmbetei

Fiind expropieri abuzive,

indiferent de averea deþinutã,fãrã posibilitatea denegociere, sãtenii dinCâmpu lui Neag auprimit pânã în 40.000de lei. "Sunt câþivaoameni expropiaþi care în prezent plãtescchirie în casele lor. Noiam avut trei casedistruse, a lui NicolaeMojoatcã (bunicul),Gheorghe Mojoatcã(tata) ºi ªtefanMojoatcã (fratele). Aufost trei case una dupãalta. Tatãl meu avea75 de ani când aconstatat cã toatã

munca lui de-o viaþãs-a distrus într-o sãp-tãmânã ºi a fost nevoitsã-ºi vadã fiul deshu-mat ºi mai apoi îngropat într-o groapãcomunã. Fiind un

þãran cu un moral foarteputernic, a ieºit cu coasa laei, însã nu a avut ce face. Înurma acestor fapte, a cedatnervos ºi a vrut sã sespânzure, dar a fost întors dindrum de un vecin. I-am ridicatmoralul ºi s-a dus la unconac. Dar când te gândeºticã munca ta se duce pe ApaSâmbetei, cedezi nervos", nepovesteºte urmaºa familieiMojoatcã. Alþi câþiva sãteni au

murit de inimã rea ºi nimeninu i-a putut consola.

Fiind nãscut ºi crescut înCâmpu lui Neag, tatãl ei adorit sã-ºi refacã gospodãria,ºi-a pus 300.000 de lei într-otraistã ºi s-a dus la licitaþie, sã îºi rãscumpere ce era de faptal lui. Însã licitaþia a câºtigat-oun inginer care a oferit cu50.000 de lei mai puþin. Latrei luni dupã licitaþie, VioletaMojoatcã i-a fãcut ingineruluio ofertã de nerefuzat: i-a datsuma de 5.000.000 de lei,adicã de ºase ori mai multcât s-a dat la licitaþie.

Tradiþii distruse

ºi bani aruncaþipe fundul lacului

Referitor la cariera de laCâmp, ca o ironie a sorþii,excavând, când au ajuns înzona bisericii distruse ºi a

cimitirului, s-a închis falia decãrbune. Mai mult,exploatarea a durat pânã prinanii 1995, când cariera a fostinundatã, ajungând ca laculformat sã aibã o adâncimede 92 de metri. Astfel, pentrua-ºi satisface interesele purfinanciare, s-a distrus un sat,s-au împrãºtiat oamenii, s-adistrus o tradiþie de 300 deani ºi Câmpu lui Neag adevenit o anexã a oraºuluiUricani, chiar dacã altãdatãavea administrare proprie:"ªi dupã Revoluþie s-aprofitat, desfiinþându-se satuldin punct de vedere juridic".

"M areasãracilor" -

pe vechea vatrã alocalitãþii

În prezent, încet- încet, oamenii îºi recu-pereazã suprafeþeleexpropiate ºi îºi punsperanþa cã vor revenila ceea ce a fostodatã, deºi s-audistrus multe tradiþii.Acum, vechea vatrã asatului este osuprafaþã de apã,unde locuitorii VãiiJiului, care nu au bani,vin la plajã în timpulverii.

Nu este vorbadecât de lacul Câmpului Neag, supranumitºi "marea sãracilor".Violeta Mojoatcã ne

dezleagã misterul ciu-datei denumiri: "Aici,oamenii care nu aubani sã meargã pelitoralul Mãrii Negre,vin la lacul de laCâmpu lui Neag".

"În zonã este nece-sarã o investiþie destulde mare. De altfel,este nevoie ºi deimplicarea organelorlocale pentrurepararea greºelilortrecutului ºi aducereaunei raze de luminã înzonã, precum ºi derepunerea localitãþiiacolo unde îºi are

locul", mai spuneVioleta Mojoatcã.

Puþini sunt însã ceicare ºtiu cã pe fundulapei în care se scaldãeste scrisã istoria uneicomunitãþi ºi cã tot

acolo troneazã un tromeruitat, rãmãºiþele vechii bisericiºi resturi ale vechiului cimitir.Dar mulþi sunt cei care îºiaratã "respectul" faþã de zonade agrement realizatãad-hoc, cu manele date lamaxim, gunoaie lãsate înurmã ºi tot felul de resturi împrãºtiate pe malul lacului.Din pãcate, nici acum nu sepoate învãþa din greºeliletrecutului...

C âmpu lui Neag s-a nãscut

dintr-o maredragoste...

În urmã cu aproape 300de ani, Neagu, un boierhaiduc, avea o iubitã laBãniþa. Dorind s-o fereascãde furia nevestei ºi a rudelor

acesteia, a adus-o la Câmpului Neag, împreunã cu sluji-torii ºi cu toatã suita.

"Din urmaºii acestei idilese trag locuitorii Câmpului luiNeag. De altfel, în aceastãlocalitate au fost patru familiimari: Stanci, Mojoatcã,Todea ºi Manulesc. Aºa afost împãrþitã ºi localitatea, înpatru uliþe. Aici ei îºi pro-duceau absolut tot, de lamâncare la îmbrãcãminte. Seocupau cu pescuitul, vânã-toarea, oieritul, creºterea ani-malelor, iar hainele ºi lefãceau din blãnuri de animalsau femeile þeseau larãzboaie in, cânepã ºi lânã",ne povesteºte VioletaMojoatcã, urmaºã demnã aprimilor întemeietori ailocalitãþii Câmpu lui Neag.

Anamaria NEDELCOFFnamaria NEDELCOFF

12 REPORTAJ Gazeta Vãii Jiului | Joi, 13 octombrie 2011

ORGANIZATORIPrimãria ºiConsiliul

Local al municipiului

Vulcan la iniþiativa

primarului Gheorghe ILE

Spectacolele vor avea loc pe

STADIONUL CSVULCAN

14, 15, 16

Momârlani cu tradiþie, recunoscuþi chiar ºi de cãtre împãrãteasa

Maria Tereza sau, mai recent de regele Mihai (care ºi în prezent

declarã cã în exilul sãu ºi-a amintit întotdeauna cu mare drag de cartofii

dulci, care erau atât de buni numai la Câmpu lui Neag), au fost nevoiþi sã

renunþe la tradiþii, la munca lor de-o viaþã ºi la vieþile lor propriu-zise înurma unui decret dat de Ceauºescu la sfârºitul anilor `80. Comuniºtii au

ras localitatea Câmpu lui Neag de pe faþa pãmântului, pentru a construi o

exploatare de cãrbune la suprafaþã, care nu a avut activitate nici zece ani.

Câmpu lui Neag, satul distrus de

lãcomia comu

niºt

i

lor

gazeta vaii jiului 2011-10-13

Documents