creditul bancar pe termen scurt - sursă externă de finanțare

5/25/2018 Creditul Bancar Pe Termen Scurt - Surs Extern de Finan are

COLEGIUL ECONOMIC ION GHICA BACU

PROIECT

PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE

PROFESIONAL

NIVEL 3CALIFICAREA: TEHNICIAN N ACTIVITI ECONOMICE

OPERAII I EVENIMENTE CU

IMOBILIZRI NECORPORALE

NDRUMTOR PROIECT:

PROF. Lu!u"O#$%& A'& G&($)%*&

ELEV: O*&$u G%+$!% L&u$%,)u

CLASA a XII-a B

2014


2014

N(


1

CREDITUL BANCAR

1. Creditul acceptiuni generale

1.1. Definire

Creditul1

reprezinta o valoare actuala care se transmite de la un creditor (investitorsau imprumutator) unui debitor (imprumutat) care se angajeaza sa-l ramburseze, dupa untimp, in conditiile specificate in contractul de credit, in cadrul caruia debitorul promite platadobanzii pentru a remunera pe debitor.

Desi relatiile de credit au existat si in economiile premonetare (scimburi de bunuriactuale contra unor bunuri viitoare cu scopul de a sustine o afacere prezenta, de a asiguraconsumul actual), in economia actuala creditul ia forma unei relatii banesti intre creditor sidebitor.

Creditul este un mijloc de corelare a posibilitatilor de finantare existente in societatecu nevoile productiei si ale consumului. !paritia relatiei dintre creditor si debitor este legatade existenta concomitenta a unor agenti economici care dispun de resurse banesti temporardisponibile si a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. !stfel, apare o piata acreditului in cadrul careia se confrunta oferta si cererea de credit.

1.2. Caracteristici

"senta raportului de credit se dezvaluie prin prezentarea trasaturilor caracteristice#

Subiectele raportului de credit creditorul si debitorul. $rezinta o mare diversitatein ceea ce priveste apartenenta la structurile social ecnomice, motivele angajarii in raportde credit si durata angajarii sale. % ierarizare generala presupune urmatoarea structura#agentii economici, populatia si statul.

A!entii econo"ici. &n calitate de creditori, manevreaza importantedisponibilitati monetare, din fluxul carora au loc considerabile degajari cucaracter temporar ce pot fi angrenate in procesul de creditare. $e de altaparte, prin repartizarea profitului, constituie fonduri si rezerve, remunereaza

actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economieinationale. !gentii economici au calitate de debitori prin creditele temporarepentru desfasurarea activitatiii si pentru dezvoltare.

#opulatia. Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva in proceseleeconomice, prin cresterea productivitatii muncii, prin capacitatea de prevederesi economisire, a facut din populatie un factor major in desfasurarearaporturilor de credit.$opulatia are calitate de creditor atunci cand resursele disponibile suntplasate la banci (bancile sunt imprumutate) sau cumpara obligatiuni si titlurilansate de diferite entitati economice guvernamentale (ex. # bonuri de tezaur).&n calitate de debitor, populatia imprumuta resurse pentru anumite nevoi #investitii imobiliare, bunuri de consum, bunuri de folosinta indelungata, pentruplata anumitor servicii (studii, sanatate).

Statul. &n calitate de debitor, alaturi de intreprinderi si populatie, se afirmastatul, prin contractarea creditului public

', pentru finantarea deficitelor

1"timologic, cuvantul credit isi are originea in limba latina creditum, care inseamna a crede sau a avea

incredere, fapt ce subliniaza un element de ordin psiologic# increderea, care presupune existenta unei anumiteculturi sociale.'

Creditul public * ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter temporar si rambursabilinscopul acoperirii celtuielilorpublice.


'

bugetare. Calitatea statului de creditor (pentru anumite actiuni, dezvoltari) estefoarte putin prezenta.

#ro"isiunea de ra"bursare. "ste un element esential al raportului de credit,presupune riscuri si necesita angajarea unei garantii.

+iscurile probabile ale raportului de credit sunt# riscul de nerambursare si riscul deimobilizare.

Riscul de nera"bursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau aincapacitatii de plata datorata conjuncturii, dificultatilor sectoriale sau

deficientelor imprumutatului. $entru prevenirea riscului trebuie sa se analizezedebitorul prin prisma cerintelor respectarii raportului de credit sub urmatoareleaspecte# umane (moralitate, competenta), economice (cadrul economicnational si international), financiare (situatia financiara, gradul de indatorare,capacitatea de rambursare), juridice (forma juridica, legaturile juridice cu altefirme).$revenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare aimprumutului.

Riscul de i"obili$are survine la banca, sau la detinatorul de depozite, carenu este in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza uneigestiuni precare a creditelor acordate.

Creditele care se acorda prin banci angajeaza fonduri care nu apartin bancii. $entru ogestiune optima a fondurilor proprii, banca trebuie sa isi intareasca pozitia sa de creditor prin!arantii. &nsa, oricare ar fi garantiile oferite, acestea nu trebuie privite decat ca precautiesuplimentara si nu un suport al unui risc mai mult decat probabil. ransformarea garantiilor inbani presupune pentru creditor eforturi si celtuieli suplimentare si implica imobilizariindelungate a fondurilor.

Ter"enul de ra"bursare. Ca trasatura a raportului de credit, acesta poate varia dela termene foarte scurte (' de ore) pana la termene foarte lungi (/ de ani). $entru creditelepe termen scurt este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe termenmediu si lung implica rambursarea esalonata, fapt ce presupune ca la scadenteleintermediare (lunare, trimestriale) o data cu dobanda se ramburseaza si o parte din

principalul0creditului.

Dobanda. +eprezinta pretul creditului. !similate costului creditului sunt sicomisioanele aferente acestuia.Dobanda reprezinta pretul capitalului utilizat, sau ciria pe care o plateste debitorul

pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosi capitalul imprumutat. &n general, niveluldobanzii se coreleaza cu rata profitului obtinuta de intreprinzator. Cuantificarea dobanzii serealizeaza prin utilizarea ratei doban$ii, care se constituie intr-un instrument de influentare acererii si ofertei de credite. n nivel redus al ratei dobanzii antreneaza o cerere sporita decredite, ceea ce determina efecte favorabile asupra productiei si economiei, dupa cum uncost ridicat al creditelor, respectiv o rata a dobanzii ridicata, genereaza diminuarea cererii decredite. 2uarea in considerare a ratei inflatiei, comparativ cu rata dobanzii utilizata incontractul de credit, conduce la constatarea faptului, ca in perioadele cu inflatie sporita,creditele constituie pentru debitori o modalitate perfecta de finantare.

&n functie de acelasi element, inflatia, se utilizeaza in raporturile de credit, doua tipuri

de dobanda # Dobanda fi%a acelasi nivel pe toata durata creditului

Dobanda &ariabila nivele diferite in functie de conditi ile contractuale.Dupa modul de acitare pentru subiect, dobanda poate fi #

Dobanda acti&a - platita de debitor

Dobanda pasi&a - platita de creditor pentru resursele imprumutate.

0$rincipalul individualizeaza suma imprumutului (capitalul ce face obicetul creditului). 3uma de rambursate (rata)

* principal 4 dobanda.


0

Acordarea creditului. Creditul poate fi consimtit prin cadrul unei tranzactii unice#acordarea unui imprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit.

$entru consimtirea tranzactiei, respectiv acordarea creditului, creditorul trebuie sa-siasigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului. &n acest sens, bancile isicreeaza un cadru propriu de informare si documentare pentru studierea capacitatii de platasi, respectiv, a potentialului economic al firmelor.

Conse"narea si transferabilitatea. !cordurile de credit sunt consemnate, in marea

lor majoritate, prin inscrisuri, instrumente de credit a caror forma de prezentare implicaaspecte multiple si diferentiate. "sential in aceste instrumente este obligatia ferma adebitorului privind rambursarea imprumutului, respectiv dreptul creditorului de a & se platisuma angajata.

ransferabilitatea intrumentelor de credit poate avea loc direct intre investitori sauindirect, in cadrul pietelor de capital si financiare. ransferul direct este desfasurat de obicei,in cadrul raporturilor directe de credite privind circulatia cambiei, a cecului, in timp ce obiectal pietelor financiare sunt obligatiile statului (bonuri de tezaur) sau ale intreprinderilor.

1.'. (unctiile creditului

$rin natura lui, creditul indeplineste o serie de functii socia-economice pozitive#

Creditul faciliteaza sporirea capitalului real, favorizand o mai buna utilizare afactorilor de productie existenti. $rin intermediul creditului, resursele banetsiexistente pot fi valorificate in sensul sporirii productiei nationale, din pasivedevin active.

Contribuie la concentrarea activitatilor economice in unitati mari. 5aciliteazadistribuirea si redistribuirea resurselor banesti intre diferite intreprinderi siramuri economice, orientandu-le spre unitatile mai bine situatie pe piata,sporindu-le forta concurentiala, profitul incasat si patrimoniul de care dispun.

Accelereaza tranzactiile comerciale. Creditul usureaza desfacerea marfurilorpe scara mare. Comerciantul detailist obtine marfuri pe credit in scimbul unuiefect comercial pe care comerciantul angrosist o poate sconta la o banca,daca nu poate astepta restituirea sumei de catre debitorul sau.

Sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea ei. 6anii

de credit contribuie si la sporirea cantitatii mijloacelor de plata in economianationala, influentand si in sensul modificarii structurii lor.

Exercita o influenta benefica asupra consumului, prin posibilitatea cumparariipe credit si a platii in rate a unor bunuri de folosinta indelungata.

1.). #articipanti si inter"ediari pe piata creditului.

&n cadrul relatiilor de credit se disting urmatorii participanti, apreciati dupa rezultatulbugetului lor #

Unitatile e%cedentare, care economisesc si plaseaza aceste economii(familiile)

Unitatile deficitare, ale caror celtuieli de dezvoltare sunt superioarepropriilor lor acumulari sau economii (intreprinderi nonfinanciare)

Unitati cu situatii alternati&e, respectiv uneori excedentare, alteori deficitare(administratia si exteriorul, acesta din urma ca expresie a interventiei agentiloreconomici externi pe piata interna).

"cuatia general acceptata economii = investitii releva faptul ca in economie exista 'poli # imprumutatorul final si imprumutatul ultim, participanti preponderenti ai procesului deredistribuire a capitalului in economie, intre care se desfasoara multiple circuite

n prim circuit este reprezentat de datoria pri"ara. &ntreprinderile nonfinanciare emitactiuni si obligatiuni pe care le vand familiilor si isi atrag astfel capitalul suplimentar de careau nevoie. &ntreprinderile nonfinanciare recurg, de asemenea, la imprumuturi pe termen


mediu si lung prin efectele comerciale pe care le semneaza. Aceasta finantare directa nuapeleaza la intermediari financiari.

Inter"ediarii financiari au un rol deosebit in cadrul datoriei secundare. Datoriasecundara este compusa din ansamblul titlurilor de creanta pe termen scurt, mediu si lung,emise de intermediarii financiari in contrapartida titlurilor datoriei primare pe care acestia lecumpara.

$rincipalii intermediari financiari sunt inter"ediarii financiari bancari (bancilecomerciale si banca de emisiune). !cestia emit active secundare, constituite prin diferitele

forme de monede din circulatie.Inter"ediarii financiari nonbancari sunt in principal organisme specializate in

colectarea economiilor # case de economii, fonduri de pensii, companii de asigurari. !cesteanu au puterea sa creeze moneda. "mit 7uasi-moneda si uneori active financiare specifice(valori mobiliare).

Institutiile de credit joaca un rol intermediar intre creditoriii si debitorii potentiali. "leprimesc plasamentele agentilor economici si acorda credite altor agenti celor care aunevoie de resurse banesti. Daca o categorie de agenti economici este global deficitara, o alta

este global excedentara.

1.*.*. Creditul bancar

Creditul bancar cuprinde o sfera larga de raporturi de credit, pe termen scurt, mediusau lung, privind operatii bazate pe inscrisuri sau fara, garantate sau negarantate, pe obiectde credit sau global.

&n raporturile de credit cu institutiile de credit se pot angaja persoanele juridice (aucalitatea de agenti economici) si persoanele fizice.

+aporturile de credit ale intreprinderilor cu bancile sunt de regula reciproce. $e de oparte, intreprinderile formeaza depozite pe care bancile le utilizeaza ca resurse. $e de altaparte, bancile acorda credite intreprinderilor pentru nevoile lor de productie curenta sau curecuperare ulterioara, pentru investitii.

Clasificarea creditului bancar si trasaturile definitorii ale acestuia vor fi prezentate incapitolele urmatoare, derularea acestui tip de credit fiind obiectul de studiu al acesti curs.

8

Din analiza comparativa a celor tipuri de credite, se poate sintetiza urmatoareaconcluzie # doua categorii de credit, creditul comercial si creditul obligatar, presupun obligatiidirecte intre debitor si creditor (posibile a fi desfasurate in sfera bancilor, de la inceput lasfarsit), in timp ce celelalte categorii de credit, bancar, ipotecar, de consum, presupunexistenta unor raporturi de credit complementare intermediate prin banci (5igura 1).


2. Creditul bancar

2.1. Co"ponentele creditului

&nainte de a prezenta varietatea de tipuri de credite de pe piata, este necesaradefinirea elementelor caracteristice (tenice) ale unui credit #

9 $rincipalul creditului9 Dobanda si rata dobanzii9 Dobanda anuala efectiva (D!")9 Comisioanele creditului9 +ata creditului9 3cadentarul de plata (planul de rambursare)9 3cadenta (maturitatea) ratei9 :aturitatea creditului (scadenta finala)9 ermenul de acordare9 Destinatia creditului9 ;aluta creditului9 $lafonul creditului9 3oldul creditului (sold curent, sold restant, sold neutilizat)9 +ambursarea creditului9 $erioada de gratie9 $erioada de utilizare9 $erioada de angajare9 $erioada de tragere9


=

Scadenta +"aturitatea, ratei. !cesta este termenul in care rata scadenta pentrufiecare luna trebuie platita. 3cadenta fiecarei rate este continuta in planul de plati sau incontractul de credit

-aturitatea creditului +scadenta finala,. !ceasta este data la care creditul trebuieacitat in intregime.

Ter"enul de acordare. +eprezinta perioada pe care este acordat imprumutul. Dupa

acest criteriu, creditele se clasifica in credite pe termen scurt, mediu sau lung.

Destinatia creditului. %biectul utilizarii creditului. &n functie de acest criteriu, creditelesunt grupate in diverse categorii, la pct '.'.

aluta creditului. Creditele pot fi acordate in lei sau in valuta. &n interdependenta cuvaluta creditului se afla dobanda acetsuia.

#lafonul creditului. ;aloarea maxima a creditului, stabilit in contractul de credit, inlimita caruia debitorul poate utiliza fondurile puse la dispozitia sa de catre banca.

Soldul creditului. $artea nerambursata din capitalul imprumutat initial. 3e distingurmatoarele tipuri de solduri #

3old curent principalul creditului nerambursat

3old restant partea nerambursata din ratele scadente

3old neutilizat partea neutilizata din plafonul acordat de banca.

Ra"bursarea creditului. :odalitatile de rambursare a unui credit sunt urmatoarele #

&n fiecare luna, clientul ramburseaza o parte egala din capitalul imprumutat(principal) si dobanda aferenta respectivei perioade. &n acest caz, rata unuicredit este diferita in fiecare luna din moment ce rata dobanzii este aplicatasumei ramase de platit din credit, a carei valoare scade lunar.

$lan de rambursare cu rate lunare (anuale) egale, care include parte diferitadin principal in fiecare luna si dobanda scadenta pentru perioada respectiva.

$lan de rambursare flexibil > iregular - cand clientul are un venit sezonier, un

plan de plati poate fi acceptat cu rate mai mari in lunile ?bune? si mai mici inperioadele mai slabe.

#erioada de !ratie. "ste perioada de la inceputul creditului, in care debitorul va platidoar dobanda aferenta capitalului imprumutat. &n anumite cazuri si aceasta dobanda sepoate acumula devenind scadenta dupa perioada de gratie. $rocedeul este de obicei folositin cazul creditelor pentru investitii, pentru a acorda un ragaz debitorului de a da in folosintaobiectul investitiei respective.

#erioada de utili$are. +eprezinta intervalul cuprins intre data primei trageri din creditsi termenul final de rambursare

#erioada de an!a/are. $erioada in care debitorul trebuie sa angajeze creditul

(trebuie sa efectueze cel putin o tragere din credit).

#erioada de tra!ere. +eprezinta intervalul de timp inscris in contractul de credit, incare imprumutatul are dreptul de a face trageri, in limita plafonului aprobat, incepand cudata la care s-au indeplinit toate conditiile de tragere prevazute in contractele inceiate(garantii, asigurari), si inceind cu data ultimei trageri.

0arantiile creditului. Creditele se asigura cu garantii, pentru acoperirea la riscul decredit. ipologia garantiilor va fi prezentata intr-un capitol ulterior.


@

Ser&iciul datoriei. Aumarul de zile restante ale creditului (se contorizeza de la datatrecerii la restanta a principalului sau dobanzii scadente).

2.2. Clasificare

astfel #&n functie de tipul debitorului care contracteaza credite bancare, acestea se grupeaza

Credite persoane fizice

Credite persoane juridice.

2.2.1. Credite persoane fi$ice

&n functie de obiectul creditului si sfera de utilizare a acestuia, se distingurmatoarele tipuri de credite acordate persoanelor fizice #

Creditul nenominalizat

Credtul auto

Creditul imobiliar

Creditul ipotecar

Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata

Cardul de credit. %verdraft

Creditul punte

2.2.1.1. Creditul neno"inali$at

Creditul nenominalizat (pentru consum personal) se acorda pentru acoperireanecesitatilor curente ale solicitantului si ale familiei sale, existand astfel libertate totala inceea ce priveste sumele creditate. Creditele sunt acordate, in principal, in baza solvabilitatiidebitorului. &n functie de suma solicitata, banca poate impune garantii imobiliare sau de altanatura.

Creditul se poate acorda pe termen scurt, mediu si lung (in ultimul timp aparand pepiata ciar si credite de consum pe perioade de ' de ani).

2.2.1.2. Creditul auto

Destinatia acestui credit o reprezinta acizitia de autoturisme noi de la dealeriautorizati sau second and, de la comercianti de autoturisme second-and sau de lapersoane fizice.

2.2.1.'. Creditul i"obiliar

Credite garantate cu proprietatea care face obiectul acizitiei sau cu alte proprietati.!cest tip de credite este potrivit pentru construirea sau acizitionarea unui imobil, a unuiteren sau pentru operatiuni de renovare, modernizare, extindere.

2.2.1.). Creditul ipotecar

Credite garantate exclusiv cu proprietatea care face obiectul acizitiei. !cest tip decredite este potrivit pentru acizitionarea de proprietati, care au fie destinatia de locuinta, fiealta destinatie (investitii).

!stfel, creditul ipotecar se garanteaza cu ipoteca pe imobil, in timp ce creditulimobiliar se poate garanta si cu alte tipuri de garantii (giranti, alte imobile). 3e considera ingeneral ca prin credit imobiliar se pot finanta si constructiile de imobile, in timp ce prin creditipotecar acest lucru nu este posibil, deoarece este imposibil sa fie ipotecat un imobilinexistent.


2.2.1.*. Creditul pentru bunuri de folosinta indelun!ata

!cest tip de credit se acorda pentru acizitionarea de bunuri de folosinta indelungata(aparate electronice si electrocasnice, tenica de calcul, componente &, mobilier), de lacomerciantii cu care banca are inceiate conventii pentru acizitionarea de bunuri defolosinta indelungata cu plata in rate.

2.2.1.. Cardul de credit

Cardul de credit este instrumentul de plata electronic care permite detinatorului(persoane fizice rezidente si nerezidente si persoane juridice) sa efectueze tranzactii innumerar de la bancomante (!:) sau giseele bancii si tranzactii pentru acizitionarea debunuri si servicii de la acceptatorii de carduri, in limita plafonului de credit pus la dispozitiadetinatorului.

Caracterul revolving al creditului este dat de acitarea lunara a sumei minime deplata si da dreptul utilizatorului de card la noi tranzactii in limita plafonului aprobat ramasdisponibil dupa acitarea acesteia.

3uma minima de plata se compune din dobanzile calculate zilnic la soldul credituluiutilizat in luna respectiva, comisoanele datorate pentru operatiunile inregistrate in cursul luniisi suma (B din soldul cardului existent la data extrasului de cont) ce trebuie rambursata.

2.2.1.. 3&erdraft

Descoperitul de cont sau overdraftul reprezinta o linie de credit pe care banca oacorda pe un card de debit. !stfel, posesorul are acces la un imprumut care se reinnoiestepermanent, in limita unui plafon stabilit de banca. $entru a beneficia de un descoperit decont, este insa nevoie de acceptul angajatorului. !cesta trebuie sa inceie un protocol cubanca si sa vireze salariile angajatilor pe cardurile de debit.

2.2.1.4. Creditul punte

Creditul punte este un imprumut pe termen scurt ce poate fi acordat acelor clientieligibili pentru un credit ipotecar, care nu dispun in prezent de suma de bani necesar pentrua constitui avansul la acizitionarea imobilului, dar au o proprietate imobiliar (apartamentsau casa) pe care intenioneaz sa o vand pentru a constitui avansul. 3copul acestui crediteste de a acorda finantare pentru avans clientilor, pe perioada cuprinsa intre momentulsemnarii contractului de credit ipotecar Ei implicit al acizitiei noului imobil pana la vanzareaimobilului pe care il detin Fn prezent.

2.2.2. Credite persoane /uridice

&n functie de durata pentru care se acorda creditul, obiectul creditului si sfera deutilizare, creditele acordate persoanelor juridice se clasifica astfel #

Credite pe ter"en scurt#

o 2inia de credito

Creditul pentru finantarea stocuriloro Creditul de trezorerie - nevoi temporareo Creditul de sconto Creditul pe documente de platao 5actoringulo Creditul pentru facilitati de conto Creditul pe descoperit de cont (overdraft)o 3crisori de garantie bancara

@$erioada de acordare G 1 an


Credite pe ter"en "ediu4

si lun!5

o Creditul pentru investitii (ecipament)o Creditul pentru cumpararea de actiuni si activeo Creditul promotoro Creditele ipotecareo Creditul pentru activitatea de leasingo Creditul de forfetare

Credite pe ter"en scurt

2.2.2.1. Linia de credit

2inia de credit1/

reprezinta o modalitate de creditare a agentilor economici carefunctioneaza dupa sistemul revolving, in baza unui contract de credit prin care banca seangajeaza sa imprumute clientelei fonduri utilizabile in mod fractionat, in functie de nevoile

acesteia, in limita unui plafon de credit, cu conditia ca soldul zilnic al angajamentelor11

sa nudepaseasca volumul liniei de credite aprobat, cu posibilitatea prelungirii in mod repetat pe noiperioade de creditare, daca sunt indeplinite conditiile stabilite.

2iniile de credit se pot acorda fie pentru creditarea de ansamblu a activitatii curentede aprovizionare, productie, desfacere, prestare servicii, fie a unor subactivitati, proiecte,

contracte, care prin natura lor se desfasoara si se evidentiaza distinct.

2.2.2.2. Creditul pentru finantarea stocurilor

Creditul pentru finantarea c6eltuielilor si stocurilor te"porare se acordaclientelei pentru finantarea operatiunilor cu caracter temporar pe baza documentatieiprezentate de agentii economici din care sa rezulte situatia stocurilor si cetuielilor care facobiectul creditarii si cauzele care au determinat formarea stocurilor respective (primirea de lafurnizori a unor materii prime si materiale in avans fata de termenele din contracte,aprovizionari in loturi optime, intreruperea productiei din motive justificate, lipsa mijloacelorde transport sau alte greutati in expedierea produselor la intern sau la export).

!cestei categorii de credite fac obiectul stocurile care au fost aprovizionate deja inperioada precedenta fara a fi acitate, stocurile care urmeaza a fi aprovizionate de agentii

economici pe baza de contracte ferme cu desfacere asigurata, cat si celtuielile temporareaferente acestor stocuri.Creditul pentru finantarea c6eltuielilor si stocurilor se$oniere de materii prime si

produse se acorda agentilor economici care constituie astfel de stocuri (produse agricole,agroalimentare, de provenienta vegetala sau animala, precum si alte stocuri care nu sunt denatura celor curente si se consuma intr-o perioada mai mare de un trimestru, fara a depasi1' luni de la constituire.

2.2.2.'. Creditul de tre$orerie 7 ne&oi te"porare

Creditele pentru nevoi temporare se pot acorda pe perioade de timp foarte scurte,care nu pot depasi 0/ de zile calendaristice.

"ste o forma de creditare a activitatii curente si poate fi folosit pentru# acoperirea

deficitului intervenit in fluxul de liciditati ca urmare a intarzierilor in incasarea marfurilorlivrate, serviciilor prestate ori lucrarilor executate (disfunctionalitati temporare), satisfacereadiverselor nevoi de finantare, specifice domeniului de activitate al clientului, inclusivexploatarea oportunitatilor ivite pe piata.

H$erioada de acordare intre 1 si ani

I$erioada de acordare J ani

1/tilizari din descideri de credite permanente

11ragerile din linia de credit


2.2.2.). Creditul de scont

3contul reprezinta operatiunea prin care, in scimbul unui efect de comert (cambiesau bilet la ordin), banca pune la dispozitia posesorului creantei valoarea efectului, mai putinagio (dobanda si comisioanele eferente), inainte de scadenta efectului respectiv.

Ca"bia este titlul de credit care pune in legatura trei persoane # tra!atorul -persoana (fizica sau juridica) care emite cambia, trasul persoana indicata sau obligata detragator sa plateasca cambia, beneficiarul persoana in favoarea careia se emite cambia.

Biletul la ordin reprezinta titlul de credit care pune in legatura doua persoane #tra!atorul persoana (fizica sua juridica) care emite biletul la ordin si beneficiarul persoana in favoarea careia a fost emis biletul la ordin

1'.

Cambia si biletul la ordin, ca titluri de credit, cuprind ca elemente definitorii obligatiatrasului de a plati beneficiarului o anumita suma de bani la o data stabilita (scadenta).

3contarea este o operatiune negociabila, iar atunci cand exista cele mai mici dubiiasupra certitudinii incasarii sumei la scadenta, banca are dreptul si obligatia de a nu acceptaoperatiunea de scontare.

2.2.2.*. Creditul pe docu"ente de plata in curs de incasare

!cest tip de credit este destinat acoperirii lipsei temporare a disponibilitatilor dincontul curent si au drept garantie documente de plata in curs de incasare (cecuri, ordine de

plata, bilete la ordin).Creditele pe cecuri remise spre incasare se acorda in urma dovezii remiterii

cecurilor la plata prin circuit bancar sau a depunerii cecurilor spre incasare de catrebeneficiari direct la bancile platitorilor. Au se admite acordarea de astfel de credite agentiloreconomici care au fost inregistrati in K 5isierul Aational al $ersoanelor cu +isc L, din cadrulC&$.

2.2.2.. (actorin!ul

5actoringul este un contract inceiat intre o parte numita K aderent L, furnizoare demarfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancara sau institutie financiaraspecializata, denumita K factor L, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarireacreantelor, protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzaresau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti.

5actoringul este o relatie contractuala intre un &an$ator si un factor prin care #

;anzatorul cesioneaza factorului toate creantele rezultate din contracte devanzare > prestari servicii pe care acesta le are cu diversi parteneri si notificadebitorii privind aceasta cesiune.

5actorul presteaza cel putin doau din urmatoarele servicii #o fnantare pe baza facturiloro administrarea creanteloro colectarea creantelor la scadentao protectie impotriva riscului de neplata.

5actoringul se adreseaza in special companiilor interesate in cresterea productiei si acifrei de afaceri, care apeleaza la institutii specializate (factor) pentru urmarirea incasarii

creantelor, colectarii acestora si protectia impotriva risuclui de neplata.!stfel, in timp ce creditul poate oferi numai finantare, factoringul presupune unansamblu de servicii # finantare, urmarire, colecatre, protectie importiva riscului.

&n cazul creditelor, accentul analizei se pune pe bonitatea solicitantului, in timp cefactoringul presupune, in primul rand, analiza bonitatii partenerilor solicitantului (aderent).

1'&n cazul biletului la ordin, tragtorul si trasul sunt una si aceeasi persoana.


2.2.2.. Creditul pentru facilitati de cont

Creditele pentru facilitati de cont sunt credite pe perioade scurte si foarte scurte detimp, pana la 0/ de zile, acordate agentilor economici care din anumite cauze justificateeconomic nu pot face fata platilor temporar.

3e acorda clientilor din categoria corporate, pentru acoperirea decalajului intervenit influxul de liciditati (cas-floM) ca urmare a aparitiei unor situatii neprevazute fata deplanificarea fluxurilor financiare si este destinat creditarii de ansamblu a activitatii curente de

aprovizionare, productie, desfacere, prestari servicii.

2.2.2.4. Creditul pe descoperit de cont +o&erdraft,

Creditul pe descoperit de cont (overdraft) se poate acorda agentilor economicisolicitanti pe perioade de timp foarte scurte, pentru acoperirea unor obligatii stringenteprivind aprovizionari cu materii prime, materiale, combustibili, energie, impozite, taxe curente,alte obligatii curente.

De asemenea, aceste credite se pot acorda in scopul prevenirii inregistrarii deinterdictii bancare de catre clientii bancii, ca urmare a lipsei temporare de disponibilitati incont (totale sau partiale) la data decontarii unor instrumente de plata de debit emise deacestia (cecuri, cambii, bilete la ordin).

Dobanda perceputa de banca pentru acest tip de credit este mai mare decat dobanda

de baza practicata la creditele pe termen scurt.

2.2.2.5. Scrisori de !arantie bancara

3crisoarea de garantie bancara reprezinta un inscris prin care o banca denumitagaranta se angajeaza in mod irevocabil ca, in cazul in care o anumita persoana fizica saujuridica (debitorul principal) nu va plati la termen o suma indicata expres in documentulrespectiv, sa plateasca suma neacitata in favoarea beneficiarului. $rin aceasta nu segaranteaza fapte ci se preia obligatia de plata pentru situatia in care cel garantat nu si-aindeplinit obligatia contractuala.

3crisorile de garantie bancara se pot clasifica dupa mai multe criterii#Dupa angajamentul bancii garante,scrisorile de garantie bancara pot fi#

scrisori simple de garantie bancara (care presupun ca banca garanta poatesolicita beneficiarului sa urmareasca pe debitorul principal si numai dacaacesta nu poate sa acite suma, sa efectueze plata)

scrisori solidare de garantie bancara (corespunzator carora beneficiarul poatecere executarea platii de catre banca, fara ca in prealabil sa urmareasca pedebitorul principal garantat si fara ca banca garanta sa poata obiecta).

Dupa obiectivul garantata, scrisorile de garantie bancara por acoperi urmatoarelesituatii#

se garanteaza ca, pana la o data stabilita, un platitor (importator) va descideun acreditiv documentar in favoarea unui furnizor (exportator)

o banca se angajeaza sa plateasca documentele primite prin incassodocumentar

o banca garanteaza executarea de catre furnizor a unui contract in bune

conditiuni se garanteaza cumparatorului strain restituirea avansului acordat furnizorului,

daca acesta nu livreaza marfurile din culpa lui, scrisoare de garantie bancarautilizata mai ales in cazul acreditivului documentar cu clauza rosie

10

10!creditivul cu clauza rosie poarta aceasta denumire datorita faptului ca in continutul sau cuprinde o clauza ,

de regula scrisa cu cerneala rosie, al carei continut autorizeaza banca platitoare sau avizatoare sa efectuezecatre exportator o plata in avans (fie o cota procentuala din acreditiv, fie intreaga valoare a acestuia). $rinutilizarea acreditivelor cu clauza rosie se realizeaza finantarea exporturilor, permitand exportatorului sa-siprocure materii prime, materiale sau sa efectueze alte plati in legatura cu viitorul export .


se garanteaza ca intreprinderea va iesi castigatoare la o licitatie si va inceiacontractul.

Credite pe ter"en lun!

2.2.2.18. Creditul pentru in&estitii +ec6ipa"ent,Creditele pentru ecipament (investitii) se acorda in completarea surselor proprii, a

surselor din bugetul de stat si>sau bugetele locale si din fondurile speciale, necesareacoperirii celtuielilor prevazute in proiectele de investitii aprobate, pentru #

realizarea de noi capacitati de productie, precum si dezvoltarea celorexistente

modernizarea si>sau retenologizarea capacitatilor de productie, a utilajelor,masinilor, instalatiilor, cladirilor si constructiilor existente

realizarea de investitii prin #o cumpararea de masini, utilaje, mijloace de transporto asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivelor si capacitatilor

noi sau existenteo cumpararea de caldiri, constructii, unitati de productieo cumpararea de materiale, piese de scimbo

acizitii de licente, brevete, softuri informaticeo procurarea de animale de productieo plantatii viticole, pomicole, alte speciio alte investitii.

2.2.2.11. Creditul pentru cu"pararea de actiuni si acti&e

Cu"pararea de actiuni se incadreaza in sfera investitiilor financiare in valorimobiliare, ordinare sau preferentiale, emise de societatile comerciale la care statul sau oautoritate a administratiei publice locale este actionar, indifrent de numarul actiunilor pe carele detine, de societatile si companiile nationale si celelate entitati rezultate din reorganizarearegiilor autonome de interes national.

n specific distinct il prezinta creditele pentru cu"pararea de acti&e1

puse in

vanzare de regiile autonome, societatile comerciale, companiile si societatile nationale lacare statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar.

2.2.2.12. Creditul pro"otor

Creditele promotori se acorda de banca persoanelor juridice specializate si autorizatein constructia si vanzarea de locuinte, ce poarta denumirea de promotori imobiliari in scopulfacilitarii construirii de locuinte.

$romovarea imobiliara consta in cumpararea sau cesionarea de suprafete de teren sia construi imobile de locuinte, din initiativa promotorului sau la comanda beneficiarului.$romotorii imobiliari de constructii de locuinte sunt agentii economici specializati avand caobiect de activtate constructia de locuinte si vanzarea acestora direct catre persoane fizice.

2.2.2.1'. Creditul ipotecar

Creditele ipotecare se pot acorda clientilor bancii persoane juridice care au ca obiectde activitate construirea, reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatielocativa, industriala sau comerciala.

1!ctive bunuri din patrimoniul unei societati comerciale sau regi i autonome, care pot fi separate si organizate

sa functioneze independent de restul activitatii societatii, cum ar fi unitati de productie, de comert sau prestariservicii, ateliere, ferme, spatii comerciale, spatii de cazare sau de alimentatie publica, spatii pentru birouri.


2.2.2.1). Creditul pentru acti&itatea de leasin!

2easingul este forma speciala de inciriere a bunurilor imobile sau mobile de catresocietati financiare specializate catre agentii economici care, in general, nu dispun desuficiente fonduri proprii sau imprumutate pentru a acizitiona astfel de bunuri cu plataintegrala, sau nu doresc sa acizitioneze aceste bunuri intrucat le sunt necesare numaipentru perioade scurte de timp.

2easingul reprezinta o conventie prin care locatorul > finantatorul (in calitate de

proprietar) transmite locatarului > utilizatorului (persoana care ia cu cirie), pentru o perioadadeterminata, dreptul de posesie sau de folosinta a unui bun mobiliar, imobiliar sau activnecorporal destinat desfasurarii activitatii de exploatare a locatarului > utilizatorului, contraunei cirii (rata de leasing), cu optiunea de cumparare la scadenta, la un pret covenit princontractul initial intre parti.

2ocator poate fi o societate de leasing iar utilizator orice persoana fizica saujuridica.!ctivele care fac obiectul operatiunilor de leasing sunt de obicei urmatooarele#

mijloace de transport, utilaje, automobile, computere, ecipamente medicale, ecipamenteindustriale, ecipamente energetice, instalatii si utilaje de extractie, ale..

2a sfarsitul perioadei de leasing, locatorul > finantatorul se obliga sa respecte dreptulde optiune al utilizatorului de a decide asupra urmatoarelor variante #

de a cumpara bunul

de a prelungi contractul de leasing

de a inceta raporturile contractuale.Dupa natura contractului se disting doua forme de leasing # leasingul financiar si

leasingul operational.Leasin! financiar. % operatie de leasing poate fi clasificata drept financiara daca#

riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatoruluidin momentul Fnceierii contractului de leasing

partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transferautilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului

utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare vareprezenta cel mult /B din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are ladata la care optiunea poate fi exprimata

perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin @B din

durata normata de utilizare a bunului, ciar daca Fn final dreptul de proprietatenu este transferat.

&n general o operatie de leasing financiar este indreptata catre acizitia bunuluifinantat. ;aloarea de acizitie scazuta a bunului la data finalizarii contractului, face foarteprobabila exercitarea optiunii de cumparare si transferarea dreptului de proprietate.

Leasin! operational. 3pre deosebire de leasing-ul financiar, leasing-ul operationalpresupune folosirea bunului finantat pe o perioada limitata de timp, fara asumarea unorriscuri si beneficii aferente proprietarului, in general, pentru rezolvarea punctuala a unoractivitati specifice.

!stfel, utilizatorul este practic decis, inca de la semnarea contractului, asuprareturnarii bunului finantat la finele perioadei de leasing, urmind ca locatorul sa preia riscul derealizare a valorii ramase neamortizate la finele contractului.

2.2.2.1*. Creditul de forfetare

5orfetarea este operatiunea prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vindecreantele in valuta rezultate dintr-un contract de vanzare-cumparare pe care le are fata de uncumparator sau beneficiar, unei societati bancare sau institutii financiare specializate, contraunui cost de forfetare, inainte de ajungerea acestora la scadenta.

%peratiunea este negociabila si se deruleaza intre banca si clientul sau(exportatorul), creanta fiind cumparata cu renuntarea la dreptul de recurs asupra vanzatoruluicreantei, cu exceptia cazurilor de frauda.

5orfetarea permite exportatorului recuperarea sumelor inainte de scadenta sautransformarea unei vanzari pe credit intr-o vanzare la vedere, cu plata taxelor respective.


&n functie de structura valutara, creditele se grupeaza in #

credite acordate in lei

credite acordate in valuta.

0. &nstitutii care intervin in relatia cu banca, in procesul de creditare #

rmatoarele institutii din sistemul bancar romanesc intervin in relatiile interbancare, inprocesul de creditare#

o 6anca Aationala a +omanieio Centrala +iscurilor 6ancareo 6iroul de credito Centrala &ncidentelor de $latio 5ondurile de garantare a crediteloro !riva "lectronica de


Utili$atorii informaiilor existente Fn baza de date a Centralei +iscurilor 6ancare suntpersoanele declarante Ei 6anca Aaional a +omNniei. $ersoanele declarante sunt instituiilede credit si societile de credit ipotecar.

3cimbul de informaii de risc bancar se realizeaz electronic prin Re9eaua deCo"unica9ii Interbancar:.

Raport:rile efectuate de persoanele declarante conin urmtoarele informaii#

datele de identificare a debitorilor fa de care instituia Fnregistreaz o expunere mai

mare sau egal cu limita de raportare informaii privind fiecare din creditele Ei angajamentele de care debitorul beneficiaz#

tipul creditului, termenul de acordare, tipul garaniei, serviciul datoriei, data acordriiEi data scadenei, suma acordat, suma datorat utilizata si suma datorata neutilizatla momentul raportrii, suma restant

informaii privind persoanele fizice care nu Fndeplinesc condiia de limita de raportaresi Fnregistreaz restante mai mari de 0/ zile

informaii privind grupurile de persoane fizice si>sau juridice care reprezint un singurdebitor# denumire grup, cod grup, componenta grup

informaii privind fraudele cu carduri produse de posesori# date identificare posesorcard, tip card, valuta, data constatrii fraudei, suma frauda

creditul bancar pe termen scurt - sursă externă de finanțare

Documents