creat i vita tea

13
REATIVITATEA ÎN ŞCOALĂ CĂI ŞI MIJLOACE DE EDUCARE A CREATIVITĂŢII ELEVILOR Oamenii se nasc cu înzestrări diferite, mai generoase ori mai sărace. Zestrea ereditară poate prescrie limita superioară până la care poate ajunge individul în cursul vieţii sale, dar nu asigură şi atingerea acestui vârf. Specialiştii domeniului afirmă că „nu este niciodată prea devreme pentru a începe educarea creativităţii copiilor.”(A. Stoica-1983, pg. 107). Atunci când vorbim despre educarea creativităţii la elevi nu putem trece cu vederea două probleme în privinţa cărora mai există încă opinii diferite: a)dacă este educabilă creativitatea; b)care este calea optimă de stimulare şi educare a creativităţii. În ceea ce priveşte prima problemă, adepţii tezei educabilităţii creativităţii sunt mai numeroşi. Ei aduc drept argumente: rezultatele pozitive obţinute prin metodele de stimulare a capacităţilor creatoare; datele experimentelor pedagogice; studiul analitic al factorilor creativităţii. Unele cercetări de dată mai recentă susţin că problema educabilităţii creativităţii nu trebuie abordată global, ci diferenţiat, în funcţie de natura factorilor ei specifici. Spre exemplu, factorii intelectuali ai creativităţii sunt mai uşor educabili, în timp ce factorii de natură non- cognitivă se lasă mai greu influenţaţi în direcţia şi la intensitatea dorite de educator. Totuşi, şi aceşti factori ai creativităţii sunt educabili, dar cu răbdare, cu pricepere şi tact pedagogic. Ca o concluzie la problema educabilităţii creativităţii, amintim aici teza lansată de pedagogul elveţian B. Schwartz în lucrarea sa „Educaţia mâine”- 1976, conform căreia „Creativitatea se învaţă, chiar dacă nu se învaţă ca fizica sau tâmplăria. Ar fi mai nimerit să spunem că se descătuşează sau se dezvoltă”. În legătură cu cea de-a doua problemă, referitoare la căile optime de educare a creativităţii la elevi, în literatura de specialitate există conturate trei căi principale:

Upload: cosmina-simion

Post on 06-Nov-2015

222 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

REATIVITATEA N COALCI I MIJLOACE DE EDUCARE A CREATIVITII ELEVILOROamenii se nasc cu nzestrri diferite, mai generoase ori mai srace. Zestrea ereditar poate prescrie limita superioar pn la care poate ajunge individul n cursul vieii sale, dar nu asigur i atingerea acestui vrf. Specialitii domeniului afirm c nu este niciodat prea devreme pentru a ncepe educarea creativitii copiilor.(A. Stoica-1983, pg. 107).Atunci cnd vorbim despre educarea creativitii la elevi nu putem trece cu vederea dou probleme n privina crora mai exist nc opinii diferite: a)dac este educabil creativitatea; b)care este calea optim de stimulare i educare a creativitii.n ceea ce privete prima problem, adepii tezei educabilitii creativitii sunt mai numeroi. Ei aduc drept argumente: rezultatele pozitive obinute prin metodele de stimulare a capacitilor creatoare; datele experimentelor pedagogice; studiul analitic al factorilor creativitii. Unele cercetri de dat mai recent susin c problema educabilitii creativitii nu trebuie abordat global, ci difereniat, n funcie de natura factorilor ei specifici. Spre exemplu, factorii intelectuali ai creativitii sunt mai uor educabili, n timp ce factorii de natur non-cognitiv se las mai greu influenai n direcia i la intensitatea dorite de educator. Totui, i aceti factori ai creativitii sunt educabili, dar cu rbdare, cu pricepere i tact pedagogic. Ca o concluzie la problema educabilitii creativitii, amintim aici teza lansat de pedagogul elveian B. Schwartz n lucrarea sa Educaia mine- 1976, conform creia Creativitatea se nva, chiar dac nu se nva ca fizica sau tmplria. Ar fi mai nimerit s spunem c se desctueaz sau se dezvolt.n legtur cu cea de-a doua problem, referitoare la cile optime de educare a creativitii la elevi, n literatura de specialitate exist conturate trei ci principale:a) introducerea unor cursuri speciale de creativitate, care s fie predate de educatori cu conduit creativ; coninutul acestor cursuri ar consta n formarea la elevi a unui set de deprinderi i abiliti cognitive fundamentale, pe care elevii s le poat aplica la diferitele obiecte de nvmnt;b) restructurarea fiecrei discipline n parte, din perspectiva stimulrii creativitii generale i specifice la elevi;c) preluarea de ctre educatorii pasionai i cu conduit creativ a unor elemente de baz dintr-un curs de creativitate i utilizarea lor n cercurile colare, unde activitile implic selecia i libertatea de aciune a elevilor. n special n nvmntul precolar i primar este momentul n care scnteia creativitii prinde via sau poate s se sting; acum accesul la cunoatere poate deveni sau nu realitate. Este momentul n care dobndim cu toii instrumentele necesare viitoarei dezvoltri a facultilor raiunii i imaginaiei, dezvoltndu-ne judecata i simul responsabilitii, fiindc acum nvm s ne punem ntrebri legate de lumea care ne nconjoar.(J. Delors, 2000). Dincolo de aceste controverse cu privire la cile optime de educare a creativitii n coal, considerm c educatorul, indiferent de specialitatea sa, trebuie s depun eforturi susinute pentru a forma i dezvolta comportamente creative la elevii cu care lucreaz. El are la ndemn o gam larg de modaliti i de mijloace concrete pentru stimularea i dezvoltarea creativitii elevilor(A. Stoica, 1983).a) Conduita creativ a educatorului. ntotdeauna un educator cu o conduit creativ promoveaz nvarea autointenionat i o atmosfer neautoritar. El ncurajeaz procesele gndirii creatoare i i ndeamn pe elevi s lucreze suplimentar. Cu alte cuvinte, acest tip de educator i ndeamn elevii s caute noi conexiuni ntre date, s-i imagineze, s fac asociaii de diferite tipuri, s gseasc soluii la probleme, s combine materialele i noiunile n modele noi i neateptate etc. de asemenea, el folosete, n cadrul conversaiei i dezbaterilor, ntrebri deschise de tipul: De ce ?, Cum ?, n ce mod ?, Ce se ntmpl dac? etc. ntrebrile de acest gen conduc la atitudinea deexplorare, dezvolt curiozitatea epistemic, instaureaz un climat socio-afectiv favorabil cooperrii i stimuleaz , astfel, tendinele creative ale elevilor.Activitatea de predare-nvare i chiar de evaluare devine creativ n msura n care educatorul tie i reuete s medieze ntre elev i lumea nconjurtoare. n acest context, el poate asigura elevilor si o nvare creativ, care presupune: iniiativ proprie, munc independent, ncredere n forele proprii, reacie pozitiv la solicitrile mediului etc. n ceea ce privete evaluarea, educatorul, care are o conduit creativ, recurge cu precdere la: instituirea unor perioade de neevaluare, amnarea evalurii n genul brainstorming-ului, schimbarea caracterului evalurii i ncurajarea permanent a elevilor.b)Atitudinea pozitiv fa de creativitatea elevilor. Se consider c factorul esenial pentru stimularea spiritului creator la elevi l constituie relaia educaional, iar n cadrul acesteia atitudinea educatorului n clas i-n afara ei. Acest lucru a fost demonstrat, experimental, de ctre psihologul american E. P. Torrance (cf. A. Cosmovici, L.Iacob, 1999) cu peste patru decenii n urm. El a constatat c superioritatea nregistrat de lotul de elevi, care a avut educatori cu atitudine pozitiv fa de creativitatea elevilor, a fost considerabil. Aceast stare de lucruri se explic prin tendina elevilor de a mprumuta de la educatori opinii i sisteme de valori, precum i prin faptul c, educatorul are un rol esenial n stimularea i dezvoltarea creativitii elevilor3.2. PROVOCAREA CREATIVITIIOrice fiin uman poate s ndeplineasc o mare sarcin n funcie de intensitatea ardent a voinei sale i de cutezana imaginaiei sale.J. W. Atkinson (cf. Gr. Nicola, 1981)Ca formaiune psihic deosebit de complex, creativitatea se caracterizeaz printr-o multitudine de sensuri: productivitate, utilitate, eficien, valoare, ingeniozitate,noutate, originalitate.Aptitudinile creatoare ale elevilor nu se dezvolt de la sine, ci prin exerciii de iniiere n tehnicile creaiei artistice, prin lrgirea orizontului lor artistic, n funcie de gradul de dezvoltare a sensibilitii, gndirii, imaginaiei i limbajului elevilor n diferite domenii ale artei: literar, muzical, plastic etc.Stimularea creativitii la nivel de grup este condiionat de o serie de factori:1.stabilirea i utilizarea unor modaliti concrete de verificare i evaluare a progresului;2.omogenizarea n privina gradului de dezvoltare a factorilor intelectuali;3.interaciunea optim i stimularea reciproc a motivaiilor individuale n cadrul grupului;4.concordana relativ ntre structurile formale i cele informale;5.precizie i capacitate de discriminare obiectiv a performanelor individuale;6.relaii interpersonale bazate pe cooperare i competiie .n activitatea de fiecare zi a copilului, jocul ocup, evident, locul preferat. Jucndu-se, el i satisface nevoia de activitate, de a aciona cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune n diferite roluri i situaii care l apropie de realitatea nconjurtoare. Copilul rde:nelepciunea i iubirea mea e jocul!-L. Blaga. Pentru copil, aproape orice activitate este joc: jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieii.Folosirea jocului didactic n procesul de nvmnt face ca elevul s nvee cu plcere, s devin interesat de activitatea care se desfoar; face ca cei timizi s devin mai volubili, mai activi, mai curajoi, s capete mai mult ncredere n capacitatea lor, mai mult siguran i tenacitate n rspunsuri.Jocul reprezint un ansamblu de aciuni i operaii care, paralel cu destinderea, cu buna dispoziie i cu bucuria, urmrete obiective de pregtire intelectual, tehnic, moral i fizic a copilului. Inclus n activitatea didactic, elementul de joc imprim acesteia un caracter mai viu i mai atrgtor, aduce varietate i o stare de bun dispoziie, de divertisment, ceea ce previne apariia monotoniei, a oboselii i a plictiselii.Prin jocurile didactice introduse n diferite momente ale leciei, se realizeaz o nvare activ, acordnd un rol dinamic intuiiei i imaginaiei. Rolul educatorului este nu de a preda cunotinele sau de a prezenta de-a gata soluiile, ci de a provoca anumite situaii, probleme, elevii gsind calea cea mai bun i mai uoar spre rezolvare. Copiii ar trebui lsai s-i confrunte prerile, s nvee din propriile greeli, dnd curs liber imaginaiei i fanteziei fiecruia.Imaginaia creatoare a copilului se manifest i n domenii aparent mai aride, cum sunt: matematica, tiinele naturii. Activitatea creatoare a micului colar presupune, alturi de imaginaie i unele nclinaii, aptitudini, spirit de observaie. Imaginaia creatoare este un proces de transformare, pe plan mintal, al reprezentrilor i de creare de imagini noi, originale, care oglindesc independen i spirit creator din partea elevului (A. Stoica, 1983).Fr a exagera, consider c cea mai bun investiie pe care trebuie s o fac factorii sociali este investiia n domeniul creativitii i a creaiei, n direcia depistrii acesteia, precum i asusinerii unor programe de antrenament, de dezvoltare i valorificare a inventivitii, imaginaiei i creativitii.3.3. FACTORI CARE INHIB CREATIVITATEADup cum am mai spus, n general, creativitatea este definit ca fiind capacitatea de a imagina i a realiza ceva nou, original, i presupune trei nsuiri:-Fluiditatea, care reprezint posibilitatea de a ne imagina n scurt timp un mare numr de imagini, idei, situaii;-Plasticitateaconst n uurina de a schimba modul de abordare a unei probleme, cnd un procedeu se dovedete inoperant; -Originalitateaeste expresia noutii.Fiecare din aceste nsuiri are nsemntatea ei; caracteristica principal rmne originalitatea, ea garantnd valoarea rezultatului muncii creatoare.(A. Cosmovici, 1998, pg. 45).Am vorbit de factorii care promoveaz creativitatea, ns exist i factori care blocheaz creativitatea. Uneori, pot s apar o serie de astfel de factori care pun piedici n calea dezvoltrii creativitii la copil, precum i n ceea ce privete manifestarea ei pe diferite planuri. Factorii de blocaj ai creativitii pot fi grupai n dou categorii:a).factori de natur cognitiv sau intelectual;b).factori de natur non-cognitiv.n prima categorie includem: seturile habituale i rigiditatea funcional. Seturile habituale sunt cunotine, deprinderi, abiliti i strategii bine fixate, pe care individul tinde s le foloseasc n orice situaie nou. Rigiditatea funcional const n tendina individului de a utiliza anumite date, anumite strategii de rezolvare sau anumite obiecte numai n situaii i scopuri precise. Prevenirea i nlturarea celor doi factori de blocaj ai creativitii se face, de regul, prin redefinirea periodic a unor concepte, idei, obiecte sau fenomene i prin folosirea lor ntr-o producie convergent.n cea de a doua categorie de factori includem un numr mare de situaii i aciuni i atitudini ale adulilor i, ndeosebi, ale educatorilor. Pentru exemplificare, enumerm cteva dintre ele: orientarea exclusiv a elevilor asupra succesului, n sensul atingerii permanente a unor performane maxime; orientarea elevilor dup colegii de aceeai vrst; fenomen ce duce laconformism; interdicia de a pune ntrebri i de a explora mediul nconjurtor; sublinierea permanent a rolului apartenenei la un sex sau la altul; considerarea indivizilor divergeni ca fiind anormali; dihotomia munc-joc, n sensul c munca e o treab serioas, iar jocul o activitate de divertisment; accentul exagerat pe competiie sau pe cooperare; acordarea unei ncrederi absolute factorului raional cu desconsiderarea simultan a funciilor speculative i imaginative (M. Stoica, 1993).Capacitatea creatoare comport, n primul rnd, trsturi de personalitate nnscute , susceptibile de dezvoltare prin educaie. Unii elevi au inteligene sterile neproductive, le lipsesc fantezia, curiozitatea, interesul pentru cunoatere, aptitudinile, i sunt rigizi n gndire.nvtorul poate ajuta elevul ca s depeasc blocajele subiective numai cunoscnd nivelul de dezvoltare intelectual al fiecruia, pentru a folosi metode adecvate, care s permit individualizarea nvmntului, astfel nct fiecare elev s-i dezvolte la maximum capacitile i aptitudinile creatoare.Rolul nvtorului este de a dirija elevul n gsirea soluiilor cerute de diverse probleme sau de al ajuta n procesul de demarare a operativitii sale mintale la timp i ori de cte ori este nevoie. El trebuie s aprobe rspunsurile care exprim adevrul, s ncurajeze pe cele care se apropie de adevr, s-i stimuleze pe timizi i pe cei reinui, s atrag atenia superficialitii ndemnnd la mai mult efort, s ncurajeze spontaneitatea(I. Radu, M. Ionescu, 1987, pg. 193).Efortul intelectual trebuie s fie calculat i distribuit de nvtor att n demersul cognitiv, n cadrul orei, ct i n funcie de locul pe care-l ocup lecia n programul colar.Un factor obiectiv perturbator al forei creative este sistemul de nvmnt, n ansamblu i n detaliile sale: obiective, coninut, tehnologie didactic, tehnologia cunoaterii elevilor i a evalurii pregtirilor.Manualele alternative propun modaliti diferite de abordare a curriculumului. Unele sunt sub nivelul calitativ al manualului unic anterior; altele nu respect programa; altele conin un nivel de solicitri inferior posibilitilor vrstei i cerinelor programei; altele sunt suprancrcate .Rolul nvtorului creator este s selecteze, s esenializeze, s completeze, s adapteze manualul la obiectivele, la nivelul clasei, la resursele concrete ale nvrii.Conformismul unor nvtori nseamn a se plasa de la nceput pe o poziie incompatibil cu spiritul inovator. Relaiile de comunicare nvtor-elev care blocheaz creativitatea sunt relaiile unidirecionale. nvtorul este singura persoan care vorbete, el neavnd preocuparea de a obine informaii din partea elevului. El se adreseaz grupului, innd seama de particularitile de vrst ale grupului i mai puin de particularitile individuale ale elevilor. Acest tip de relaii nbu iniiativa, independena i creativitatea elevilor(M. Zlate, 1999).Cele mai adecvate pentru nvmntul primar sunt relaiile bidirecionale, n cadrul crora comunic ambii participani la instruire.n ceea ce privete relaiile de conducere i dirijare a procesului educaional, unii nvtori stabilesc relaii autocratice. Ei pun accent pe dirijare i ordine, pe supunerea necondiionat din partea elevilor, pe receptarea pasiv a cunotinelor, pe memorarea lor. Acest tip de relaii pe lng faptul c blocheaz iniiativa i creativitatea elevilor, duc i la dezvoltarea unor sentimente negative fa de nvtur.Alt tip de relaii pe care l stabilesc unii nvtori cu elevii sunt relaiile liberale sau ngduitoare. Acest tip de relaii stimuleaz iniiativa i munca independent, dar nu stimuleaz creativitatea elevilor, fiindc, activitatea colar se desfoar spontan, negndu-se orice form de orientare a nvrii din partea nvtorului.nvtorul care promoveaz relaii pedagogice-democratice conduce activitatea didactic apelnd la metode activ-participative prin care stimuleaz participarea elevilor, le sporete iniiativa i spiritul de rspundere, ncurajeaz spontaneitatea i creativitatea elevilor.Rigiditatea metodologic este o alt cauz care blocheaz creativitatea elevilor(Gr. Nicola, 1981). Din dorina de a-i face pe elevi s stpneasc materia, ncorsetai de un timp deloc elastic fa de coninutul programei, unii nvtori se mulumesc s le consolideze elevilor deprinderile, devenind victimele rigiditii gndirii.n clas trebuie s ndrumm elevii la continua mbuntire a rspunsurilor, fiindc atunci cnd gndim creator, nu exist un singur rspuns corect, ci rspunsuri ingenioase sau mai puin ingenioase.Reuind educarea capacitilor creative, nvtorul are surpriza de a constata mai multe cunotine la verificare, dect la predare. Elevul a adugat ceva al su i a asimilat informaiile i instrumentele intelectuale de aa manier nct poate genera el noi informaii. ntreinerea unei relaii nvtor-elev, care s nu exagereze nici prin autoritarism i nici prin lejeritate, capt valene superioare n forma nvmntului pe grupe i este dificil de practicat n condiiile clasei tratate frontal.n activitatea didactic n grup, adversarii cei mai redutabili sunt timpul ca dozare, utilizare i nivelul grupurilor. nvtorul i propune, n proiectarea leciei, o distribuire a timpului pe etapele leciei i n raport cu ele adapteaz i obiectivele, coninutul, strategia. S ne orientm spre grupurile eterogene, n care elevii de nivel mediu intr n grupuri fie alturi de cei superiori lor, fie alturi de cei slabi, asigurndu-se i o apropiere a ritmurilor individuale. Cel mai bun grup este cel de patru elevi fiindc, se pot reuni uor, rapid i fr deplasri(M. Roco, 1979, pg. 72).Accentul exagerat pe competiie poate inhiba libera exprimare a elevului. Cnd unul lucreaz mpotriva altuia, n ntrecerile individuale, apar diverse ipostaze:- fie c elevii mai slabi se blocheaz datorit convingerii c nu se vor ncadra n timp sau nu vor fi la nlimea concurenilor;- fie c nsui elevul dotat poate pierde din vedere scopul esenial concentrndu-se asupra ntrecerii, n detrimentul calitii.De aceea, primul pas pentru depirea obstacolelor creativitii este cunoaterea lor, iar rolul creator al fiecrui nvtor, n fiecare situaie, conteaz cel mai mult.La nivelul acional i creator, unele dintre competenele nvtorului actual sunt(cf. M. Roco, 1979):- de a transforma grupul colar ntr-un grup educogen;- de a motiva i activa grupul n realizarea unor scopuri comune;- de a forma elevilor capaciti cum sunt: comunicarea, cooperarea, creativitatea;- de a evalua predictiv comportamentul grupului;- de a stabili uor i adecvat relaii cu grupul.Prin conceperea activitii colare sub form creativ sunt dezvoltai toi parametrii creativi: fluen, flexibilitate, originalitate. Aciunile cadrului didactic conforme unui praxis educaional deschis autoperfecionrii permanente sunt:- cultivarea gndirii inovatoare prin promovarea libertii spiritului, a fanteziei lipsit de constrngere;- accent pe formularea obiectivelor instructiv-educative care s vizeze proiectarea realizarea unei educaii problematizate ;- conturarea unui coninut care s promoveze dezvoltarea creativitii;- asigurarea unui climat democratic, destins, prietenos, echilibrat, mobilizator;- folosirea unei metodologii specifice de stimulare a creativitii.Toate aceste aciuni vizeaz, de fapt, proiectarea unei nvri creative care presupune:- anticiparea strategiilor manageriale deschise, aplicabile prin clarificarea scopului nvrii creative la nivelul interaciunii ntre: operativitatea intelectual, performana colar, restructurarea continu a activitilor de predare nvare evaluare ;- stabilirea sarcinilor cadrelor didactice n condiiile nvrii creative (individualizarea fiecrei secvene didactice prin diferite procedee de aprobare);- crearea unei atmosfere afective optime, necesar pentru anularea treptat a factorilor de blocaj (team, tensiune, imitaie, conformism, criticism, fric);- valorificarea psihologic deplin a corelaiei profesor-elev la nivelul tuturor coninuturilor educaiei intelectuale morale tehnologice estetice fizice .Creativitatea cadrului didactic, deci, trebuie s-i fac simit prezena n fiecare verig a actului educaional nsui(cf. Al. Roca, 1981, pg. 97). n concluzie, o parte din creativitatea colarului rezid din creativitatea cadrului didactic care vede necesar modificarea modului de gndire i a stilului de lucru din clas, cristalizate n secole de nvmnt tradiional, puin preocupat de aceast latur a personalitii elevului-creativitatea.Creativitatea nu poate fi limitat la factorii intelectuali, gndirea divergent sau imaginaia creatoare. Muli autori consider factorii neintelectuali, precum motivaia i atitudinile creative ca fiind cel puin la fel de importante ca imaginaia creatoare i gndirea divergent.S-au elaborat chestionare specifice pentru atitudinile creative, folosindu-se scalele unor inventare de personalitate, iar rezultatele cercetrilor empirice au dus la concluzia c ntre rspunsurile de la testele de creativitate i cele de la chestionarele privind motivele i atitudinile creative, nu exist o concordan.Una dintre cauzele acestor nepotriviri se poate afla fie n modul relativ defectuos de construire a probelor de creativitate (teste i chestionare), fie n faptul c cele dou variabile sunt relativ independente, lucru care nu se confirm pentru persoanele creatoare. Dac se ia n consideraie i valoarea predictiv a rezultatelor la teste, se constat c aceasta este foarte redus, ceea ce a determinat pe unii cercettori s aprecieze testele de creativitate ca fiind neserioase, inadecvate pentru msurarea creativitii. Ei au sugerat chiar folosirea unor metode mai semnificative, cum ar fi desenele, eantioanele de scriere literar sau realizrile vocaionale.S-a mai sugerat ideea c fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea i elaborarea nu sunt criterii specifice sau nu sunt suficiente pentru aprecierea creativitii. H. Gardner (cf. G. Toma, 1992) apreciaz c n cazul creativitii intervin cel puin apte competene discrete: lingvistic, logico-matematic, spaial, kinestezic, muzical, interpersonal i intrapersonal. Astfel, chiar n situaia investigrii creativitii numai din perspectiva psihologiei, este necesar ca ea s fie abordat din punctul de vedere al psihologiei cognitive, al psihologiei sociale, al psihologiei personalitii.O tratare eficient a creativitii sub raportul identificrii i dezvoltrii ei necesit surprinderea ct mai fidel a naturii procesului de creaie, o abordare ct mai fireasc i mai corect n acelai timp.Deoarece creativitatea nu depinde numai de individ, ci i de domeniu, de epoca n care s-a creat, putem fi de acord cu ideea c teoriile de confluen referitoare la creativitate ofer posibilitatea explicrii diverselor aspecte sub care acestea se prezint.Deci, pentru studiul unui fenomen att de complex cum este creativitatea, este necesar abordarea ei din perspectiva diferitelor ramuri ale psihologiei, precum i a teoriilor care aparin altor domenii de studiu, ca de exemplu antropologia, neurofiziologia, sociologia.instagramsearchTop of FormBottom of Formfacebook pageofficialtimpul trece

aboneazte la newsletter-ul nostruTop of FormEmail*

Bottom of Formtotalul vizitatorilor unici

faza curent a lunii

2013 Anatol Basarab Designed byDA- See more at: http://anatolbasarab.ro/creativitatea-in-scoala/#sthash.AFclFqCB.dpuf