Brumariu

Adauga in cos

Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare. Are struguri de mărime mijlocie, cu boabe verzi-gălbui cu nuanţe roşii-gri. Valoare de cultură: Are o toleranţă bună faţă de mană, făinare şi putregaiul cenuşiu. Este rezistent la ger. Ideal pentru viticultură ecologică. Maturaţia strugurilor începe la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Este un soi pretabil si pentru vin, pentru gospodării mai mici. Soiul este ideal pentru consum curent şi materie prima 

Helikon Szépe (fara samburi)

Fiziologie: Strugure de marime mijlocie-mare (300 g), cilindrică, rară. Boabe medii mari, alungite , coaja subţire, de culoare galben-aurie, crocantă, suculentă, gust plăcut de muscat, aproape fără sâmbure. Valoare de cultură: Soi de vigoare medie. Nu este pretenţios faţă de sol şi orientare. Are o rezistenţă bună faţă de ger şi îngheţ. Epoca de coacere este in septembrie.

Sultanina (fara samburi)

Fiziologie: Soi cu ciorchine mare (210 g), mediu deasă. Boabele mijlocii - mari, ovoidale, fără sâmburi, de culoare aurie. Pulpa crocantă, gustoasă. Valoare de cultură: Sensibil la frig. Rezistent la putrezire. Se pretează pentru stafide. Epoca de coacere a strugurilor este in septembrie.

BUTASI VITA DE VIE - SOI TAMINACaracteristici:

Soi foarte viguros, cu cresteri vegetative puternice. Perioada lunga de vegetatie (180 - 190 zile) si cerinte ridicate fata de temperatura. Fertilitate buna (50 -

55 % lastari fertili) si productivitate ridicata. Dezmugurire mijlocie, intre 10 - 15 apilie; parga strugurilor in a doua parte a lunii august, iar maturarea se

realizeaza tarziu la sfarsitul lunii septembrie - inceputul lunii octombrie. Rezistente biologice : buna la ger (-20 0C); buna la boli si daunatori. Productiile de struguri care se obtin sunt mijlocii : 16.0 - 8.3 t/ha, din care productie marfa 86 - 90%. Maturarea strugurilor in epoca V - VI. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri (120 - 135 g/l), iar aciditatea

este echilibrata 3.9 - 4.4 g/l  H2SO4.

Strugurii sunt foarte rezistenti la transport si se pastreaza timp indelungat, 3 - 5 luni peste iarna.

Chasselas dore

Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare, cu corzi brrosiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-inchise.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g), mijlociu

dese. Boabele mijlocii-mari, rotunde, alb-galbui, cu pruina putina. Coaja este subtire, dar rezistenta. Pulpa crocanta, zemoasa, gustoasa. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. Are continut ridicat de zaharuri. Nu este pretentios fata de sol, este relativ rezistent la inghet, suporta seceta. Boabele nu putrezesc, insa nu rezista la transport. Din struguri se face un vin gustos.

Chasselas roz

Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare, cu corzi bruni-rosiateci, cu internoduri de lungime mijlocie. Frunzele sunt mari, verzi-inchise.Strugurii sunt mijlocii-mari (140 g), mijlociu dese. Boabele mijlocii-mari, rotunde, rosii, cu pruina putina. Coaja este subtire, dar rezistenta. Pulpa crocanta, zemoasa, gustoasa. Valoare de cultura: Este un soi cu perioada de vegetatie scurta. In anii obisnuiti strugurii se matureaza in prima decada a lunii septembrie. Are continut ridicat de zaharuri. Nu este pretentios fata de sol, este relativ rezistent la inghet, suporta seceta. Boabele nu putrezesc, insa nu rezista la transport. Din struguri se face un vin gustos.

Moldova

Fiziologie: Este un soi cu vigoare mare, cu corzi groase, de culoare brun-deschisa. Frunza este foarte mare, cordiforma, verde-deschisa. Strugurii sunt foarte mari (500-800 g), mijlociu dese. Boabele sunt mari, ovale, de culoare albastru-violacee,cu coaja groasa, dar frageda. Pulpa este incolora, tare, crocanta, fara samburi. Valoare de cultura: De obicei strugurii se matureaza la sfarsit de septembrie, inceput de octombrie. Are productivitate mijlocie sau mare. Rezistenta la ger este mijlocie, suporta bine seceta.

Muscat de Poloske

Fiziologie: Este un soi de vigoare mare, cu corzi lungi. Frunzele sunt mari, lucioase, de culoare verde inchis. Strugurii sunt mari (420 g), cu boabele dispuse rar pe ciorchine. Boabele sunt mari (4,1 g), putin alungite, usor brumate, galben-verzui. Coaja este tare, pulpa dulce, cu gust tamaios, cu seminte mici. Valoare de cultura: Se coace la mijloc de septembrie, fructifica abundent. Este sensibil la ger, de aceea prefera expozitiile insorite si adapostite. Este foarte rezistent la micoze, boabele nu putrezesc. Se poate cultiva si fara tratamente. Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente.

Nero

Fiziologie: Soi de vigoare mare.Corzile sunt de culoare brun-galbuie, cu internoduri de lungime medie. Frunzele sunt mari, verzi inchise. Strugurii sunt mari (200 g), cu boabele dispuse cu desime medie pe ciorchine. Boabele sunt de marime mijlociu-mare, alungite, albastru-inchise. Pulpa este zemoasa, crocanta, cu gust aromat. Coaja este subtire. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta. Deseori strugurii se matureaza inca de de la sfarsitul lunii august, de obicei insa se culege la inceputul lunii septembrie. Pulpa are numerosi samburi mari.

Palatina

Fiziologie: Vigoare mijlocie sau mare, cu corzi multe, semierecte. Frunzele sunt mari, verzi deschise. Strugurii sunt mari (210 g), cu boabele asezate des pe ciorchine. Boabele de marime mijlocie sau mare, alungite, galben-aurii. Coaja este mijlociu de groasa. Pulpa este zemoasa, crocanta, cu gust muscat. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. Strugurii se matureaza incepand din prima decada a lunii august. Este rezistent la ger si mijlociu rezistent la seceta. Nu este sensibil fata de boli.

Perla de Csaba

Fiziologie: Vigoare mijlocie-mare, cu corzi semi erecte, de culoare brun-galbui, cu internoduri de lungime medie, muguri mari. Frunzele de marime mijlocie-mare, verzi-inchise. Strugurii sunt de marime mijlocie-mare (130 g), cu boabele dispuse mijlociu de des pe ciorchine. Boabele sunt mijlocii-mari, rotunde, galben-deschise, cu coaja subtire. Pulpa este crocanta, zemoasa, cu gust foarte bun, muscat. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie scurta. In anii favorabili strugurii se matureaza inca de la sfarsit de iulie. Nu-i sunt favorabile solurile nisipoase. Este predispus la fructificatii secundare. Rezistenta la ger este peste medie, rezista bine la seceta. Strugurii nu se preteaza la transport.

Italia

Fiziologie: Soi cu vigoare mare, cu corzi rare, semi-erecte, de culoare brun-violacee. Frunzele sunt mari, verzi-deschise. Strugurii sunt foarte mari(300 g), cu boabe mari, ovale, alb-galbui. Pulpa este carnoasa, crocanta, gust foarte bun, muscat, cu coaja groasa, dar frageda. Valoare de cultura: Are perioada de vegetatie lunga,cu maturatie foarte tarzie. De obicei strugurii sunt buni de consum incepand din a doua decada a lunii octombrie. Pentru siguranta maturarii strugurilor are nevoie de expozitii insorite, calde si adapostite. Formeaza rar fructificatii secundare. Nu este pretentios fata de sol, toleranta la ger este medie. Tolereaza seceta. Rezista bine la transport si depozitare. Boabele nu sunt predispuse putregai.

Comoara Panoniei

Fiziologie: Soi cu vigoare foarte mare. Corzile sunt brun-galbui, cu internoduri de lungime medie. Mugurii sunt mari, glabrii. Frunzele sunt de marime mijlocie, verzi inchise. Strugurii sunt mari (180 g), cu desime mijlocie a boabelor. Boabele sunt mari, ovale, alb-verzui, la maturitate galben-ruginii, cu coaja groasa, dar frageda. Pulpa este tare, crocanta. Valoare de cultura: Soi cu perioada de vegetatie scurta, strugurii se matureaza inca de la sfarsitul lunii august, inceputul lunii septembrie. Fructifica abundent, este foarte predispus la formarea fructificatiilor secundare, insa acestea se matureaza in fiecare an. Nu este pretentios fata de sol, insa este sensibil la inghet. Suporta seceta, este putin sensibil la putregai. Boabele sunt sensibile la presiune, lovituri, fapt ce cauzeaza probleme la transport.

Cardinal

Fiziologie: Soi de vigoare mare, cu corzi putine, erecte, de culoare brun-deschise, avand internoduri lungi, cu muguri mari, divergenti. Frunzele sunt mari verzi-deschise. Strugurii sunt foarte mari (300 g). Boabele sunt dispuse rar pe ciorchine, au marimi diferite, aproape rotunde, de culoare albastru-rosietice. Coaja este groasa, frageda. Pulpa este carnoasa, putin zemoasa, crocanta. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este scurta, maturarea strugurilor incepe inca de la inceputul lunii august. Fructifica abundent, avand printre cele mai mari boabe dintre soiurile de masa. Este un soi care se preteaza bine la transport.

Rita

Fiziologie: Este un soi cu vigoare mijlocie, cu corzi divergente. Frunzele sunt mijlocii-mari de culoare verde deschise, puţin pubescente pe faţa şi pe dos. Nervurile sunt roşii, iar peţiolul lung este roşu-violaceu. Valoare de cultură: Este un soi cu producţie mare. Are strugurii de mărime mijlocie, cu boabe rotunde de culoare galbenă. Pulpa este moale, zemoasă cu un gustul dulce de muscat. Coaja este subţire. Este tolerant la toate bolile fungice în afară de putregaiul cenuşiu. Are o rezistenţă medie la ger, nu este sensibil la sol, şi nu necesită tundere în verde. Epoca de maturare este la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie. Soiul este cunoscut ca având un vin de calitate. Vinul are un gust discret de muscat cu aciditate redusă dotat cu un miros plăcut.

NAPOCA - SOI REZISTENT

 Caracteristici:

SOI REZISTENT.

A fost obtinut din combinatia hibrida a soiurilor : Alphonse Lavallee x (Regina Viilor x Muscat Hamburg), la SCH Cluj-Napoca. Se impune prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger.

Soi cu vigoare mijlocie, perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili). Dezmugureste devreme, in prima parte a lunii aprilie, parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie, iar

maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20, -22C); rezistenta buna la mana si putregaiul cenusiu al

strugurilor; sensibil la oidium. Napoca matureaza strugurii cu circa 2 saptamani inaintea soiului Chasselas Dore. Strugurii sunt

aspectuosi, colorati uniform si cu rezistenta buna la transport. Acumuleaza cantitati mici de zaharuri 130 - 140 g/l, iar aciditatea este normala, in jur de 4.5 - 5.0 g/l

H2SO4.

Productiile de struguri sunt mari, depasind 20 t/ha din care productie marfa 80 - 85%. Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este de 2 - 3 saptamani.

SULTANINA

 Caracteristici:

Este un soi foarte vechi de provenienta asiatica, cu struguri mari si foarte aspectuosi, folositi la producerea stafidelor si pentru consum in stare proaspata.

Strugurii sunt lungi, mari, cilindro - conici, cu ramificatiile secundare uneori mai dezvoltate incat devin ramurosi.

Boabele de marime mijlocie, ovale, colorate in galben ca ceara si acoperite cu un strat fin de pruina. Pulpa carnoasa, crocanta, nearomata, cu rudimente de seminte verzi ramase nedezvoltate. Pedicele lungi, subtiri si fragile, incat boabele se desprind impreuna cu ele foarte usor de pe ciorchine.

Soi cu perioada lunga de vegetatie (190 - 200 zile)si cerinte mari fata de caldura : 3200 - 3500 0C temperatura activa. Este foarte viguros si cu fertilitate slaba, numai 30 - 40% lastari fertili. Nu rodeste pe copili.

Rezistente biologice : slaba la ger (-140C) si la mana; mijlocie la oiium si putregaiul cenusiu al strugurilor; buna la seceta.

Dezmugureste devreme, in prima decada a lunii aprilie; maturarea deplina se realizeaza intre 15 si 30 august.

Sultanina alba matureaza strugurii in epoca II - III. Productiile de struguri sunt mijlocii, in functie de formele de conducere a vitelor in plantatii ; 2.5 - 5 t /ha in cazul vasului evazat si capul inaltat Guyot pe semitulpina; 15 - 18 t/ha prin conducerea in tulpina dubla geneveza (C.D.G).

Strugurii acumuleaza cantitati mari de zaharuri (180 - 190 g/l), iar aciditatea este echilibrata (4.5 - 5.0 g/l H2 SO4 ).

Potenţial enologic: Vin neutru cu aciditate pronunţată, proaspăt. Adeseori ca şi vin de bază pentru vinurile spumoase. Strugure optim pentru consumul proaspăt ( foarte dulce, aciditate delicată, piele delicată, savoare neutră),

şi excepţional pentru consumul ca strugure stafidit, deoarece boabele se usucă uşor şi dau stafide de bună calitate.

BUTASI VITA DE VIE - SOI TEREZA - SOI REZISTENT

 Caracteristici:

SOI REZISTENT. Vigoare mare, corzile sunt drepte, de culoare brun-violaceu, cu internoduri lungi. Frunzele sunt de marime mijlocie-mare,pentagonale,verzi deschise. Fructifica abundent, fara a necesita multe lucrari in verde. Este foarte rezistent fata de ger si destul de rezistent fata de boli. Necesita doar 2-3 tratamente. Strugurii foarte mari(250-300 g), lungi,ramificati, cu boabele dispuse rar. Boabele sunt de marime foarte mare (5,6 g),ovale, verzi-galbui, pe partea insorita cu nuante rosiatice,

usor brumate. Coaja nu foarte groasa,tare. Pulpa este tare, cu samburi. 

Soiul Tereza face parte din categoria struguriilor de masa. Epoca de maturare : mijloc de septembrie

SUVENIR

 Caracteristici:

Suvenir este un soi cu crestere mediu spre viguros,nepretentios fata de sol si factori de mediu,rezistenta buna la ger si putregai.

Nu necesita multe lucrari in verde.

Strugurii sunt mari(380-400g),cu bobul albastru, foarte alungit ,coaja subtire,crocanta,cu o aroma fina, specifica.

Soiul Suvenir face parte din categoria strugurilor de masa.

ESTHER - SOI REZISTENT

 Caracteristici:

SOI REZISTENT. Vigoare mare, corzile sunt brun-galbui. Frunzele de marime mare-mijlocie, pentagonale, verzi deschise.

Este un soi cu fructificatie abundenta, cu rezistenta buna fata de boli. Boabele nu putrezesc. In anii nefavorabili, fertilizarea este mai slaba, in aceste cazuri in ciorchine printre

boabele coapte raman si boabe verzi. Strugurii sunt mari (300-350 g), cu boabele dispuse compact. Boabele sunt mijlocii-mari (3,7 g), de culoare albastru inchis, puternic brumate. Coaja este subtire. Pulpa este tare, zemoasa, insa cu gust neutru, samburii sunt mici. 

 Epoca de maturare : inceput de august.

BUTASI VITA DE VIE - SOI DUNAWSKA

 Caracteristici:

Este un soi cu crestere viguroasa,nepretentios fata de sol si factori de mediu,rezistent la ger si putregai,necesita putine lucrari in verde.

Epoca de coacere inceput de septembrie.

Strugurii sunt foarte mari 380 - 400g, cu bobul alungit,rosiatic,coaja subtire,crocanta. Soiul Dunawska face parte din categoria strugurilor de masa.

 Epoca de maturare : inceput de septembrie.

CODREANCA –( Black Magic)

 Caracteristici:

SOI REZISTENT. Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu (110-115 zile), creat in rezultatul hibridarii

între soiurile Moldova si Marsaliskii. Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii datorită strugurilor mari si frumosi, cu

bobul mare, oval-alungit si a gustului fin-atractiv.  Rezistenta la inghet este sporita, ceea ce permite cultivarea acestui soi in zone mai inalte, dupa metoda

culturii neprotejate. Soiul este foarte receptiv la utilizarea irigarii si fertilizarea solului. Productivitatea – 12-13 t /ha. Greutatea

medie a strugurelui: 440 g; masa medie a bobiţei: 5-6 g. Priorităţi: rezistenţă sporită la mana viţei-de-vie, făinarea, antracnoză, putregaiul cenuşiu.

Rezistenţa la îngheţ: -22º C.Sinonim:  Black Magic

SOI REZISTENT.Soi nou de vita-de-vie cu termenul de coacere foarte timpuriu

(110-115 zile), creat in rezultatul hibridarii între soiurile Moldova si

Marsaliskii.Acest soi începe sa capete popularitate pe piata soiurilor timpurii

datorită strugurilor mari si frumosi, cu bobul mare, oval-alungit si a gustului fin-

atractiv.Rezistenta la inghet este sporita, ceea ce permite cultivarea acestui soi in

zone mai inalte, dupa metoda culturii neprotejate.Soiul este foarte receptiv la

utilizarea irigarii si fertilizarea solului. Productivitatea – 12-13 t /ha. Greutatea

medie a strugurelui: 440 g; masa medie a bobiţei: 5-6 g.Priorităţi: rezistenţă

sporită la mana viţei-de-vie, făinarea, antracnoză, putregaiul cenuşiu.Rezistenţa

la îngheţ: -22º C.

 

Strugurii incep sa se matureze de la inceputul lunii august pentru a putea fi recoltati in a doua jumatate a

lunii.Soiul are o vigoare de crestere moderata spre puternica, nu este exigent la locul si tipul de sol in care se

planteaza, putin sensibil la ger.Boabele nu sunt susceptibile la putrezire. Ciorchinii sunt mari, cantarind in

medie 420 grame.Boabele sunt mari, ovale, albe aramii, avand pielita subtire, pulpa aromata si seminte abia

vizibile.Soiul Eva face parte din categoria strugurilor de masa.

Vitele nobileSe mai numesc si vite europene, fiind superioare din punct de vedere calitativ vitelor de hibrizi producatori directi. Pina la aparitia filoxerei (sec.19), in toata Europa se cultivau numai astfel de vite, care se inmulteau prin butasi nealtoiti.

Dupa aparitia filoxerei, metoda obisnuita de inmultire a acestor vite este altoirea pe vite americane (vite portaltoi), ale caror radacini rezista la atacul acestui primejdios daunator. Numai pe terenurile nisipoase, aceste vite se pot inmulti prin butasi nealtoiti (vite indigene), deoarece in astfel de terenuri filoxera nu se poate dezvolta.

 

Strugurii Chasselas Dore fac parte din categoria strugurilor de masa. Soiul este considerat a fi cel mai

universal din cele peste cinci mii de soiuri de masa catalogate de ampelografi. Este in acelasi timp soiul

de referinta, pentru epoca de maturare a celorlaltesoiuri existente in cultura. Datorita epocii de

maturare si insusirilor de productivitate, este preferat de catre viticultori si consumatori.

Soi foarte vechi, cunoscut inca din anul 1200. Exista un grup de Chasselas : Chasselas blanc, Chasselas

dore, Chasselas rose,Chasselas violet, Chasselas Queen Victoria, Chasselas Masque, Chasselas

persille sau Chasselas Ciuotat, etc. Cel mai valoros ramane soiul Chasselas Dore care s-a raspandit in

toate tarile viticole din lume, devenind soi cosmopolit.

Strugurii sunt de marime mijlocie, cilindro-conici, cu prima ramificatie a ciorchinelui transformata intr-un

carcel de 2-3 bobite. Bobul este sferic, de marime mijlocie, culoare verde-galbuie (aurie), cu pete ruginii pe

partea insorita. Pulpa semicrocanta, suculenta, cu gust specificsoiului ( gust de Chasselas).

Soi cu perioada de vegetatie mijlocie 150-160 zile, timp in care necesita 2800-3000 C temperatura globala.

Are vigoare redusa, fertilitate si productivitate mare (75-80 % lastari fertili), numarul de inflorecente pe

lastar fiind in medie de 2-3. Dezmugureste devreme, in prima decada a lunii aprilie, infloritul are loc

asemenea devreme, la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii iunie, iar maturarea deplina a strugurilor se

realizeaza in epoca a III-a. Soiul emite cu usurinta lastari din lemnul batran multianual, incat butucii se refac

rapid in urma accidentelor climatice. Rezistente biologice : buna la ger (-20,-22 C) si la seceta, foarte sensibil

la mana si eutipoza, toleranta la oidium, putregaiul cenusiusi la moliile strugurilor.

A fost obtinut in California, la Statiunea Fresno, prin hibridarea soiurilor Flame Tokay (Ahmeur bou Ahmeur) x Ribier (Alphonse Lavalle).Cardinal este un soi cu perioada scurta de vegetatie (155-160 zile), timp in care necesita 1800 - 1900 C temperatura utila. In schimb vegetatia se preungeste pana toamna tarziu, din care cauza nu matureaza lemnul lastarilor decat pe 2/3 din lungimea lor. Are vigoare mare si fertilitate ridicata (75 - 80 % din lastari sunt fertili). Rodeste si pe copili, acestea putand fi folosite la taiere, pentru recuperarea productiei de struguri in iernile cand pierderile de ochi sunt mari.Rezistente biologice : foarte slaba la ger (-14C, -16C) si la seceta; sensibili la mana si oidium, excorioza si scurt - nodare; toleranta mijlocie la putregaiul cenusiu al strugurilor. Este predispus la meiere si margeluire, temperaturile scazute si ploile din timpul infloritului accentueaza fenomenele, dimiuandu-se procentul de productie marfa.Irigarea, pe fondul bogat de fertilizare, asigura intotdeauna productii mari de struguri 25-30 t/ha, din care 80% constituie productia marfa.In regiunile din sudul tarii, Cardinal ajunge la maturitate de consum intre 1-10 august, iar in zonele de deal, subcarpatice, pe la jumatatea lunii.Durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc este mare - cca. 15-20 zile, cu conditia sa nu survina ploi, deoarece boabele fisureaza usor in zona pedicelului si sunt atacate de mucegai.La maturarea de consum, strugurii acumuleaza cantitati mici de zaharuri 100-125 g/l, iar aciditatea variaza intre 3.2-4.5 g/l H2SO4.

 

Strugurii Victoria fac  parte din categoria strugurilor de masa, fiind un hibrid obtinut prin

incrucisarea soiurilor Cardinal x Azuf Ali alb. Hibridarile s-au efectuat in cadrul I.C.H.V

Bucuresti, de catre Victoria Lepadatu. Lucrarile de selectie au continuat la Statiunea de

Cercetari Viticole din Dragasani, soiul fiind omologat i 1978. Este una din cele mai valoroase

creatii de soiuri romanesti petru struguri de masa. Se impune prin timpurietate, dar mai ales

prin aspectul foarte frumos al strugurilor si prin productivitaea ridicata. Ca genotip

intruneste insusirile de heterozis, in ceea ce priveste marimea strugurilor si boabelor,

acestea fiind net superioare celor intalnite lasoiurile parentale.

Victoria este un soi cu vigoare mijlocie spre mare, fertilitate buna (63 - 73 % lastari fertili) si

productivitate foarte mare, datorita marimii strugurilor. Rezistente biologice : buna la ger (-

18C -20C) si la seceta; se comporta bine fata de brumele si ingheturile de primavara,

datorita dezmuguririi tarzii; rezistenta mijlocie la boli si daunatori. Soiul Victoria se cultiva cu

rezultate bune pe tereurile fertile de la baza versantilor, cu soluri bine drenate.

Maturarea strugurilor are loc in epoca a II-a, durata de conservabilitate a strugurilor pe

butuc este mare, de cca 30 zile. Productiile lastruguri sunt mari, de peste 16 - 18 t/ha, din

care productie marfa 83-85 %. La maturitatea de consum, strugurii acumuleaza 140-150g/l

zaharuri, iar aciditatea este relativ scazuta.

 

SOI REZISTENT. Strugurii Muscat de Poloskei fac parte din categoria strugurilor de masa. Este un soi

de vigoare mare, cu corzi lungi. Frunzele sunt mari, lucioase, de culoare verde inchis.

Strugurii sunt mari (420 g), cu boabele dispuse rar pe ciorchine. Boabele sunt mari (4,1 g), putin alungite,

usor brumate, galben-verzui. Coaja este tare, pulpa dulce, cu gust tamaios, cu seminte mici.

Se coace la mijloc de septembrie, fructifica abundent. Este rezistent la ger, dar prefera pozitiile insorite si

adapostite. Este foarterezistent la micoze, boabele nu putrezesc. Se poate cultiva si fara tratamente.

Avand o crestere viguroasa necesita taieri atente

 

Strugurii Napoca fac parte din categoria strugurilor de masa. A fost obtinut din combinatia hibrida

a soiurilor : Alphonse Lavalleex (Regina Viilor x Muscat Hamburg), la SCH Cluj-Napoca. Se impune

prin productivitate ridicata si rezistenta sporita la ger.

Soi cu vigoare mijlocie, perioada de vegetatie 160-170 zile si fertilitate ridicata (65-70% lastari fertili).

Dezmugureste devreme, in prima parte a lunii aprilie, parga strugurilor incepe dupa data de 25 iulie,

iar maturarea de consum este realizata spre sfarsitul lunii august. Matureaza bine lemnul lastarilor si

diferentiaza mugurii de rod incepand de a baza coardelor. Forma de conducere recomandata este cordonul

bilateral cu tulpina semiinalta, taierea in cepi scurti de rod sau verigi scurte de rod.

Sarcina care se lasa la taiere este de 40-45 ochi/butuc. Rezistente biologice : toleranta ridicata la ger (-20, -

22C); rezistenta buna la manasi putregaiul cenusiu al strugurilor; sensibil la oidium.

 

Strugurii Azuf Ali fac parte din categoria strugurilor de masa. Soi foarte vechi, originar din Asia Mica,

apartinand sortogrupului Razaki sau Rozaki. A patruns in Europa cu cca 300 de ani in urma, mai intai in Italia,

apoi in Franta. In Franta a fost importat din regiunea Beyrouth de catre un negustor de matase (anul 1833);

cu nu se cunoaste numele soiului, a fost denumit Dattier de Beyrouth de la forma boabelor - forma de

culmala. La noi a fost adus din Bulgaria, unde este considerat a fi soi autohton (Bolgar).

Soi foarte viguros, cu perioada de vegetatie 180-210 zile si cerinte ridicate fata de temperatura (peste

3800 C temperatura globala). Fertilitatea mijlocie (60-65% din lastari sunt fertili) si productivitatea mare.

Mugurii fertili sunt situati spre mijlocul coardei intre ochii 7-15, insa fertilitatea maxima se evidentiaza intre

ochii 10-15. Emite foarte putin lastari pe lemnul batran, de accea butucii se refac greu in urma accidentelor

climatice. Dezmugureste tarziu, in a doua parte a lunii aprilie. Infloritul se declanseaza devreme, la sfarsitul

lunii mai si se prelungeste mult pe durata a 8-10 zile. In timpul infrloritului  necesita multa caldura

(temperaturi de 18-20 C), pentru a se asigura o buna legare a florilor. Parga strugurilor incepe in prima

decada a lunii august, iar maturarea decurge lent pana la finele lunii septembrie-inceputul lunii octombrie.

Rezistente biologice : slaba la ger (-16C, -18C), la mana, la oidium, antracnoza, cancerul bacterian;

buna laseceta si putregaiul cenusiu al strugurilor.