proiect_batos[1] vita de vie

V I Z A T. S C D V V B L A J

L. S. semnătura.

PROIECT DE EXECUŢIE

2

AMENAJAREA ŞI ORGANIZAREA TERITORIULUI

PENTRU ÎNFIINŢAREA

PLANTAŢIEI DE VIE LA S.C. BACA S.R.L.

BATOŞ

JUD. MUREŞ

SUPRAFAŢA EFECTIVĂ– 11,45 HA

FAZA P.E. CU -DETALII DE EXECUŢIE

BENEFICIAR - S.C.BACA S.R.L.BATOŞ.

PROIECTANT - ing. Cristea Ştefan

- 2010 -

Proces verbal de avizare

întocmit azi 15 I 2010

În baza temei de proiectare , a comenzii ferme şi a contractului de proiectare a fost întocmită

documentaţia privind “ Amenajarea şi organizarea teritoriului şi înfiinţarea plantaţiei de vie” la SC

Baca s.r.l, Batoş Ferma Batoş pe suprafaţa totală de 14,21 ha. din care vie efectivă 14,21 ha.

3

Proiectantul ing. Cristea Ştefan prezintă soluţiile proiectate cât şi costurile necesare pentru

materializarea în teren a acestora , care sunt în conformitate cu tema de proiectare.

Beneficiarul SC BACA SRL este de acord cu documentaţia prezentată şi solicită finalizarea

şi multiplicarea proiectului în patru exemplare din care 2 pentru beneficiar, unul la Direcţia

Agricolă Mureş pentru obţinerea autorizaţiei de plantare şi unul la proiectant.

Proiectant Administrator,

ing. Cristea Ştefan Horohai Octavian

S.C. BACA S.R.L .BATOŞ

J 26/1704/2005 CUI R.17995031

Comuna Batoş

Jud. MUREŞ

Nr. 12 /_06. Decembrie. 2005

COMANDA

4

În vederea refacerii patrimoniului viticol în perimetrul SC Baca, S.R.L. BATOŞ jud. Mureş

vă rugăm să procedaţi la întocmirea unui proiect de reînfiinţare a plantaţie de viţă de vie pe

suprafaţa efectivă de 11,45 ha la SC BACA SRL, Comuna Batoş, jud. Mureş. Întocmirea

proiectului se va face pe un teren viticol situat în partea estică a intravilanului localităţii Batoş in

partea nordică a jud. Mureş, spre Judeţul Bistriţa-Năsăud. Societatea noastră vă pune la dispoziţie

planul topografic de situaţie, al terenului pe care se va înfiinţa noua plantaţie viticolă scara 1 :

2.000, cât şi planul de încadrare în zonă.

Menţionăm că terenul este în proprietatea noastră prin cumpărare. Proiectul se va elabora în

conformitate cu tema de proiectare, care se va întocmii de comun acord.

Vă mulţumim,

Administrator,

Horohai Octavian

Către,

Proiectant,

ing. Cristea Ştefan - Blaj.

TEMA DE PROIECTARE

privind întocmirea proiectului de organizarea teritoriului şi reînfiinţarea plantaţiei de vie, pe

un teren care a aparţinut IAS Batoş, Judeţul Mureş.

Suprafaţa totală 14,21 ha

Suprafaţa ocupată cu vie – 13,69 ha

din care suprafaţa efectivă cu vie 11,45 ha

DENUMIREA DOCUMENTAŢIEI :Amenajarea şi organizarea teritoriului pentru înfiinţarea

plantaţiei de vie la SC BACA SRL, Batoş, jud. Mureş.

AMPLASAMENTUL : Terenul care face obiectul proiectului în suprafaţă totală de 14,21 ha

situat în partea estică faţă de intravilanul Batoş, jud. Mureş.

5

SITUAŢIA JURIDICĂ A TERENULUI :

Suprafaţa amenajată în vederea înfiinţării plantaţiei de vie , face parte din masivul viticol

Batoş, care aparţine societăţii S.C. BACA S.R.L. Batoş, jud. Mureş.

PROPUNERI DE LUCRĂRI :

Amenajarea teritoriului

- Organizarea şi pregătirea terenului viticol

- Înfiinţarea plantaţiei de vie

- Întreţinerea plantaţiei tinere anul I. - II. - III.

- Instalarea sistemului de susţinere

- Consolidarea reţelei de circulaţie ( drumuri , poteci , zone de întoarcere)

- Combaterea eroziunii şi eliminarea dirijată a apelor pluviale şi de adâncime.

STRUCTURA SOIURILOR PROPUSE LA PLANTARE S.C. BACA SRL.

Suprafaţa efectivă de vie = 11,45 ha Se vor cultiva soiurile: Sauvignon, Pinot gris, Muscat

Ottonel Fetească albă şi Fetească regală.

FORMA DE CONDUCERE : Clasică semiprotejată la baza pantei şi pe forme semi înalte cu

braţe schimbabile spre vârful pantei

7 . DISTANŢA DE PLANTARE : 2,0 m între rânduri şi 1,2ml pe rând..

8. VALOAREA ESTIMATIVĂ A LUCRĂRILOR: 2. milioane lei noi.

9. EŞALONAREA INVESTIŢIEI : 2010 - 2009

10. BENEFICIARUL va obţine autorizaţiile şi avizele necesare realizării proiectului.

Proiectant Administrator,

ing. Cristea Ştefan Horohai Octavian

MEMORIU DESCRIPTIV

Judeţul Mureş cuprinde părţi importante din Podgoria Târnave de a lungul râului Târnava

Mică, cât şi părţi din Podgoria Lechinţa, la limita cu Judeţul Bistriţa-Năsăud..

În această parte de ţară, viticultura este tradiţională, mărturiile lui Herodot referitoare la

agatârşii care, pe Târnave şi pe Mureş aveau preocupări viticole în sec. IV î. Ch. sau medalia Dacia

Felix bătută de Traian după cucerirea Daciei, sunt dovezi care atestă vechimea preocupărilor legate

de viţa de vie a locuitorilor care au vieţuit pe aceste meleaguri.

6

După revoluţia din 1989 viticultura zonei judeţului Mureş ca şi cea la nivel naţional a

traversat o perioadă grea. Multe plantaţii au fost abandonate după desfiinţarea marilor exploataţii de

tip cooperatist sau I.A.S.

In ultimi ani au fost schimbate relaţiile de producţie prin privatizarea marilor exploataţii

viticole din Podgoria Lechinţa cât şi în alte podgorii ale ţării, a început un proces ireversibil de

relansare economică a activităţii viticole.

A început o campanie de reînfiinţare a plantaţiilor viticole distruse de o perioadă de tranziţie,

prin dinamizarea activităţii de producere a materialului săditor viticol din soiuri moderne, utilizând

cele mai înalte tehnologii la nivel european (exemplu moderna pepinieră viticolă de la Jidvei ,Arad

sau altele.).

În câţiva ani România va putea să-şi reocupe locul pe care-l merită în viticultura marii

familii a ţărilor europene.

Condiţiile agro-eco-pedologice din judeţul Mureş centrul viticol Batoş sunt adecvate pentru

cultura soiurilor de viţă de vie nobile, destinate producerii vinurilor albe cu denumire de origine şi

trepte de calitate. Podgoria Lechinţa situată la limita Nordică de cultură a viţei de vie,întruneşte

condiţii de microclimat favorabil culturii soiurilor nobile de viţei de vie capabile să obţină vinuri cu

o prospeţime şi o personalitate aparte.

Activitatea viticolă din toate podgoriile din centrul Transilvaniei, este coordonată de

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicole Blaj. Principalele preocupări ale staţiunii sunt:

- Îmbunătăţirea continuă a sortimentului prin crearea de clone şi soiuri noi.

- Perfecţionarea tehnologiilor agrotehnice specifice în plantaţiile viticole şi în producerea

materialului săditor viticol.

- Valorificarea superioară a producţiei de struguri prin diversificarea tehnologiilor de

producere a vinurilor de calitate superioară.

Au fost create soiuri noi de viţă de vie pentru vinuri albe de calitate (Blasius, Selena, Astra)

sau pentru vinuri roşii (Amurg), soiuri cu rezistenţă la boli şi ger (Brumăriu şi Radames). De

asemenea au fost create clone valoroase la toate soiurile cultivate în zonă (Fetească regală – 21,

Riesling italian – 3, Sauvignon – 9, Pinot gris – 34, Traminer roz – 60, Neuburger – 10, Muscat

ottonel – 12 şi Fetească albă - 29).

Cea mai mare societate viticolă din zonă este S.C. Jidvei S.R.L. care deţine peste 3.000 ha

vie şi produce vinuri cu o personalitate aparte apreciate unanim în ţară şi străinătate.

Vinurile de Jidvei sunt frecvent exportate în ţări ca SUA, Japonia, Anglia, Danemarca,

Suedia şi altele unde sunt din ce în ce mai căutate şi apreciate.

7

Ferma Baca situată la marginea intravilanului Batoş comuna Batoş, jud. Mureş, face parte

din masivul viticol al fostului I.A.S. cunoscut ca mare cultivator de viţă de vie din podgoria

Lechinţa, vestită în ţară şi străinătate pentru vinurile sale de înaltă calitate. Principalele soiuri

cultivate sunt Fetească albă, Riesling italian , Traminer roz , Pinot gris , Sauvignon, Neuburger şi

altele. Vinurile realizate din aceste soiuri în centrul viticol Batoş au o personalitate aparte, ceea ce le

face să fie foarte apreciate de consumatori.

Datorită condiţiilor agro-eco-pedologice de microclimat din podgoria Lechinţa, vinurile

obţinute la Batoş au un nivel înalt de acumulare a aromelor cu meţinerea ridicată a acidităţii ceea ce

le conferă o prospeţime şi o fructuozitate apetisantă. Vinurile aromate de tip Muscat Ottonel

prezintă o intensitate a aromelor care nu se întâlneşte în alte podgorii din ţară şi chiar din străinătate.

De asemenea şi în cazul soiului Sauvignon. aroma specifică poate fi pusă în valoare în toate arealele

viticole din Podgoria Lechinţa.

Preşedintele OIV în anul 1962 când a vizitat SCPV Blaj a afirmat că:“Nicăieri în lume

Muscatul Ottonel nu are aroma ca la Blaj”.Afirmaţia sa este înscrisă în cartea de aur a S.C.D.V.V.

Blaj. Afirmaţia poate fi extinsă la nivelul tuturor podgoriilor din Transilvania.

Podgoria Lechinţa prezintă condiţii climatice deficitare în special în ce priveşte temperatura

medie utilă, ceea ce se răsfrânge pozitiv asupra păstrării aromelor şi a nivelelor ridicate de aciditate,

chiar dacă vinurile necesită uneori şaptalizare din cauza acumulărilor de zahăr mai moderate în anii

mai reci.

Ceaţa care-şi face simţită prezenţa încă din lunile de vară (iulie – august) formează o

peliculă de apă deasupra bobului ceea ce creează o tensiune superficială care nu permite evaporarea

aromelor (care sunt foarte volatile) în procesul de maturare a strugurilor. De asemenea aceste

condiţii specifice zonei conduc la păstrarea a unei acidităţi ridicate ceea ce conferă vinurilor o

fructuozitate şi o prospeţime puţin întâlnită în alte centre viticole ale ţării.

Suprafaţa de teren care constituie obiectul prezentului proiect este amplasată pe versantul cu

expoziţie sudică din partea estică, deasupra intravilanului Batoş Terenul aparţine S.C. Baca S.R.L.

în suprafaţă Totală de 14,21 ha din care 11,45 ha va fi suprafaţa efectiv ocupată cu vie. Terenul este

amplasat pe o pantă cu expoziţie generală sudică, cu o altitudine cuprinsă între 440 şi 500m faţă de

nivelul mării. Suprafeţele destinate înfiinţării plantaţiei de vie au o pantă lină cu expoziţie

favorabilă şi un sol cu fertilitate mijlocie, cu izvoare de coastă care necesită lucrări de eliminare a

apelor de adâncime prin drenuri.

Terenul respectiv necesită lucrări de organizare a teritoriului datorită faptului că urmează a-

se înfiinţa plantaţia viticolă după defrişarea în urmă cu 3 - 4 ani a plantaţiei viticole care a ocupat

terenul în ultimii 30 de ani .şi nu pot fi păstrate elementele de organizarea teritoriului (parcele,

8

tarlale, drumuri de exploatare, poteci şi zone de întoarcere). Din vechea organizare se păstrează

drumul principal care se va consolida prin balastare şi se va adapta cerinţelor viitoarei plantaţii de

vie Noua organizare a teritoriului se va executa în conformitate cu planul de situaţie anexat

prezentului proiect .Există toate premizele ca noua plantaţie viticolă să realizeze producţii mari de

struguri şi o calitate specifică zonei.

În conformitate cu tema de proiectare au fost propuse pentru plantare,.soiuri raionate în

Podgoria Lechinţa ca: Fetească albă, Muscat ottonel, Sauvignon, Traminer roz Fetească regală. De

remarcat că în condiţiile climatice ale Podgoriei Lechinţa, soiurile negre rareori acumulează

suficientă culoare pentru vinuri roşii.

Solul pe care se propune înfiinţarea plantaţiei de vie are o expoziţie favorabilă, cu fertilitate

naturală mijlocie, ferit de accidente climatice. Terenul trebuie să fie bine amenajat şi fertilizat. În

comformitate cu „Tema de Proiectare” se vor planta preponderent soiuri de înaltă calitate din care

pot fi obţinute vinuri cu denumire de origine, care satisfac pretenţiile mereu crescânde ale

consumatorilor din tară şi din străinătate.

Având în vedere altitudinea destul de ridicată a amplasamentului viticol, se poate obţine o

producţie constant ridicată de struguri şi realizarea unui conţinut înalt al acumulărilor de zahăr în

must. Poate fi aplicată tehnologia semiprotejată pentru iernarea viţei de vie cu conducerea butucilor

pe braţe multianuale schimbabile, în partea superioară a pantei.

Întocmit,

ing. Cristea Ştefan

9

CONSIDERAŢII GENERALE

SISTEMATICA GENULUI VITIS

Genul Vitis a fost subdivizat de către Planchon (1887) în două subgenuri sau secţiuni:

- secţia Muscadinia, din care fac parte viţele cu caracterele morfologice şi

anatomice apropiate de genul Ampelopsis, numărul de croozomi 2n = 40;

- secţia Euvitis, denumită în prezent secţie Vitis, în care sunt incluse viţele

adevărate, numărul de cromozomi 2n = 38.

Secţia Muscadinia – cuprinde speciile de viţe răspândite în regiunile tropicale şi

subtropicale ale Americii de Nord: Vitis rotundifolia (Muscadine Grape), Vitis munsoniana (Little

Muscadine Grape) şi Vitis popenoei. Sunt imune la filoxeră, rezistente la mană şi oidium, însă

foarte sensibile la ger. Datorită însuşirilor valoroase de rezistenţă la filoxeră şi boli, se folosesc în

lucrările de ameliorare a viţei de vie.

Particularităţile morfologice şi anatomice: coardele au lemnul dens (tare), măduva slab

dezvoltată, iar scoarţa nu se detaşează şi rămâne aderentă. La noduri diafragma lipseşte, încât

canalul medular este continuu, cârceii sunt simpli, neramificaţi şi cu dispoziţie intermitentă.

Frunzele sunt simple, palmate, fără lobi aparenţi, strugurii mici cu gust foxat şi cu boabe puţine care

se maturează succesiv pe ciorchine. Boabele sunt slab suculente acumulează cantităţi mici de

zaharuri, seminţele aproape rotunde cu chalaza ovală şi încreţită. Muscadiniile nu se pot înmulţii

prin butaşi, ci numai prin marcote, de asemenea nu se pot altoii cu viţe adevărate (Vitis vinifera).

Secţia Vitis, - cuprinde speciile de viţă adevărate, răspândite în zonele temperate ale

Europei şi Asiei, Americii de Nord, America Centrală şi nordul Americii de Sud.

Particularităţile morfologice şi anatomice: coardele au lemnul moale, cu vasele conducătoare

bine dimensionate (groase), măduva foarte dezvoltată, iar scoarţa se detaşează sub formă de ritidom.

Canalul medular este întrerupt la noduri, prin diafragmă, iar cârceii bifurcaţi sau trifurcaţi, cu

dispoziţie intermitentă sau continuă pe lăstar. Frunzele sunt în general lobate, strugurii mari cu

boabe numeroase, care se menţin pe ciorchine şi după maturarea lor. Bobul este cărnos, suculent, în

care se acumulează multe zaharuri, seminţele piriforme şi cu rostrul lung.

10

GENUL VITIS

A. SECŢIA MUSCADINIA

V. rotundifolia

V. musoniana

V. popenoei

B. SECŢIA EUVITIS (VITIS)

a. Speciile americane, adaptate la climatul temperat

1. GRUPA ORIENTALĂ – V. labrusca, V. aestivalis, V. lincecumii,

V. bicolor.

2. GRUPA CENTRALĂ – V. riparia, V. rupestris, V. berlandierii, V.

cordifolia, V. monticola, V. solonis, V. champini, V. rubra, V.

cinerea, V. candicans.

3. GRUPA OCCIDENTALĂ – V. californica, V. arizonica, V.

girdiana.

b. Speciile americane adaptate la climat cald tropical şi ecuatorial

4. GRUPA FLORIDA – V. coriacea, V. gigas, V. simpsonii, V. smalliana.

5. GRUPA TROPICALĂ – V. bourgoeana, V. caribaea, V. tiliaefolia.

c. Speciile asiatice, rezistente sau sensibile la frig

6. GRUPA NORD-ESTICĂ – Specii rezistente la frig: V. amurensis, V.

coignetiae, V. thumbergii.

7. GRUPA SUD-ESTICĂ – Specii sensibile la frig: V. armata, V. davidii,

V. romaneti, V. flexuosa, V. pazeski, V. reticulata, V. lanata, V. papilosa.

d. Speciile euro-asiatice, adaptate la climatul temperat şi mediteranean

8. GRUPA EURO-ASIATICĂ

11

– Vitis silvestris

- Vitis vinifera - proles orientalis

- proles occidentalis

- proles pontica

Viţele adevărate au numărul de cromozomi în bază n = 19 şi se cunosc: soiurile triploide cu

2n = 57 şi soiuri tetraploide cu 2n = 76, care sunt considerate mutaţii. Există şi soiuri pentaploide cu

2n = 96, semnalate de H. P. Olmo(1942), cât şi soiuri hiperploide cu 2n = 40, observate de B.

Husfeld (1950).

Toate speciile se pot altoii şi încrucişate între ele, cu formarea de descendenţi viabili, fertili.

Încrucişarea cu speciile din secţia Muscadinia este dificilă, din cauza diferenţelor cromozomiale,

hibrizii obţinuţi fiind sterili (Detjen 1919).

Înmulţirea prin altoire. Altoirea la viţa de vie este o practică foarte veche, încă din

antichitate, romanii foloseau altoirea în scopul de înnobilare a viţelor în plantaţii, înlocuindu-le pe

cele mai puţin valoroase cu alte soiuri. După pătrunderea filoxerei în Europa (1863), altoirea a

devenit metoda de bază pentru înmulţirea viţei de vie şi totodată metoda de luptă indirectă

împotriva filoxerei. Ideea altoirii viţelor roditoare europene, slab rezistente la filoxeră, pe viţe

americane rezistente la aceasta, aparţine francezului Gaston Basille (1896). Acesta călătorind în

America a văzut într-un muzeu din Philadelphia un exponat cu următoarea inscripţie: „această vie

nu trăieşte decât altoită pe Mustang”, era vorba de o viţă din soiul Chasselas, altoită pe specia de

viţă americană V. candicans.

Introducerea altoirii în practica viticolă ca metodă de luptă împotriva filoxerei, şi-a făcut loc

foarte greu. Pe de-o parte, exista prejudecata că viţele americane ar putea transmite prin altoire

gustul foxat al strugurilor la viţele europene, iar pe de altă parte, altoirea necesită cunoştinţe tehnice

noi şi era o metodă tehnologică mult mai costisitoare pentru înmulţirea viţei de vie.

Plantaţiile de portaltoi. Acest sector se înfiinţează în cadrul pepinierei, pentru a asigura

producţia anuală de butaşi portaltoi. Suprafaţa plantaţiilor de portaltoi se stabileşte în funcţie de

producţia de butaşi care se obţine la hectar (în medie 100.000 butaşi/ha). Pentru 1 ha şcoală de viţă

este necesară o suprafaţă de 1,5 – 2 ha plantaţie de portaltoi (raportul de dependenţă 1:1,5 – 2,0).

Plantaţiile de coarde altoi. Acestea trebuie să fie înfiinţate cu material biologic devirozat şi

autorizat. Se pot realiza circa 50 mii ochi viabili la hectar. Aceasta este o activitate specifică pentru

staţiunile de cercetare ţi producători de material săditor viticol.

12

.

MEMORIU TEHNIC

Trupul pe care a fost întocmit prezentul proiect, întregeşte plantaţiile viticole ale zonei Batoş,

unde preocupările privind viticultura sunt tradiţionale. Vinurile realizate aici şi-au câştigat o

binemeritată faimă prin calităţile lor deosebite şi prin personalitatea lor.

După revoluţia din 1989 majoritatea plantaţiilor din România au cunoscut un regres datorită

fărâmiţării suprafeţelor plantate cu viţă de vie cât şi mai ales datorită decapitalizării unităţilor de

profil.

Zona Jidvei a avut o situaţie fericită datorită unor investitori serioşi care au îmbunătăţit

activitatea în viticultură a fostului IAS Jidvei şi care au trecut la refacerea plantaţiilor îmbătrânite,

care nu mai au o eficienţă economică favorabilă. În acelaşi timp au fost schimbate relaţiile de

producţie. Viticultura nu s-a fărâmiţat ci s-a trecut la o exploataţie modernă de tip occidental.

Şi în alte centre viticole din Podgoria Târnave sau alte podgorii din Transilvania, lucrurile au

început să se schimbe în ultima vreme. Întrucât multe suprafeţe de vie au fost abandonate iar unele

aflate în exploatare au vârste de peste 20-25 ani, se impune refacerea suprafeţelor plantate cu viţă de

vie în viitori ani. Prezentul proiect, este o mică parte din tendinţa de refacere şi revitalizare a

activităţii viticole din podgoria Lechinţa..

A. DATE GENERALE

1. Denumirea investiţiei “Amenajarea şi organizarea teritoriului şi reînfiinţarea plantaţiei de vie, la

SC BACA SRL la ferma Batoş, jud. Mureş, în fază unică cu detalii de execuţie”, la solicitarea

beneficiarului prin comanda emisa către proiectant. Beneficiarul investiţiei este S.C. BACA

S.R.L. Batoş comuna Batoş judeţul Mureş.

2. Termen de punere în folosinţă: conform eşalonării prevăzute în proiect, de comun acord cu

beneficiarul, lucrarea se v-a executa în perioada 2010 – 2009 cu capacitatea deplină de punere în

funcţiune începând cu anul 2010.

3. Proiectant: ing. Cristea Ştefan.

13

4. Terenul destinat plantaţiei de vie este proprietatea S.C. BACA SRL Batoş. Terenul este situat în

estul intravilanului Batoş pe un versant cu pantă lină şi expunere favorabilă în vecinătatea

masivului viticol al fostului I.A.S. Batoş Judeţul Mureş. Expoziţia este în general sud-estică cu

uşoară frământare a reliefului. Necesită lucrări de eliminare a excesului de apă mai ales în urma

schimbărilor climatice majore care s-au manifestat în anul 2005.

5. Capacitatea: Suprafaţa totală pe care se întocmeşte documentaţia tehnică de înfiinţare a

plantaţiei de vie este de 14,21 ha, din care vie efectivă 11,45 ha. Căile de acces existente,

necesită o reamenajare şi întreţinere corespunzătoare pentru a permite accesul în plantaţia

viticolă în orice condiţii meteorologice. Acestea deservesc şi alte suprafeţe viticole de aceea

drumul principal de acces, cu traseu neschimbat, până la intrarea în perimetrul viticol trebuieşte

îmbunătăţit prin nivelare-balastare. Acest drum a fost balastat şi la ora actuală limitează trupul

de restul plantaţiilor viticole din zonă.

6. Situaţia juridică: Terenul este administrat de către SC BACA SRL Batoş în baza contractului de

vânzare-cumpărare, ca proprietar de drept.

7. Butaşii altoiţi de viţă de vie, necesari înfiinţării noilor plantaţii, se asigură prin cumpărare de la

furnizori din ţară sau din Comunitatea Europeană

II. CONDIŢII NATURALE

Relieful: Terenul luat în studiu este amplasat pe teritoriul comunei Batoş jud. Mureş în partea

nord-estică a intravilanului pe o pantă neuniformă cu expoziţie favorabilă şi cu un relief uşor

frământat mai ales în partea stângă a debuşeului care traversează teritoriul din nord spre sud-est.

Altitudinea terenului este cuprinsă între 440 şi 500 m.(în punctul cel mai înalt din zonă) faţă de

nivelul mării.

Geologie şi litografie: Substratul podişului Transilvaniei aparţine erei mezozoice medii, fiind

reprezentat prin marne, marne nisipoase, nisipuri şi argile mărnoase. Roca mamă a solurilor din

acest perimetru este formată din argilă, argile mărnoase, marne, nisipuri şi mai rar pietrişuri şi

bolovănişuri.

Hidrografia şi hidrologia: Suprafeţele de teren care constituie obiectul prezentului proiect se

regăsesc in perimetrul viticol al comunei Batoş. Trupul prevăzut pentru refacerea plantaţiei viticole,

necesită lucrări speciale de reţinere şi evacuare dirijată a apelor pluviale.

14

Apele care se scurg din această zonă sunt eliminate dirijat prin canalele şi debuşee proiectate la

marginea drumurilor de acces. Există pericol de eroziune de suprafaţă sau de adâncime,.ca urmare a

excesului de apă de aceea au fost prevăzute lucrări de drenaje cu tuburi riflate şi amenajarea

debuşeului consolidat cu dale din beton. Nivelul apei freatice este la 2-3 m pe versantul mai abrupt

din dreapta debuşeului, unde nu afectează buna dezvoltare a viţei de vie în condiţii normale. În

partea stângă, dacă vor fi executate corect lucrările de eliminare dirijată a apelor de suprafaţă şi

adâncime pin lucrări de drenaje cu tuburi riflate, pot apărea probleme delicate. În vecinătatea

terenului viticol există o zonă cu izvoare de coastă şi cu posibile alunecări de teren care au influenţă

negativă asupra terenului luat în studiu pentru reînfiinţarea plantaţiei de viţă de vie.

Solurile: Trupul din cadrul perimetrului proiectat se caracterizează prin neuniformitate. Solul

predominant este cel Eumezobazic hidratat, cu orizontul A/B profunde 60 – 100 cm , aprovizionat

cu principalele elemente nutritive dar nu suficient în forme mobile de aceea necesită aplicarea

îngrăşămintelor organice şi chimice prevăzute în proiect Ameliorarea solurilor la. S.C. Baca S.R.L.

este necesară datorită profunzimii orizontului C care este bogat în forme imobile de fosfor şi potasiu

care vor putea fi folosite de rădăcinile viţei de vie de-a lungul existenţei plantaţiei pe măsura

creşterii conţinutului în humus şi intensificarea activităţii microorganismelor. Ph -ul predominant

slab acid spre neutru care nu pune probleme de apariţia clorozei la viţa de vie cultivată. Poate fii

folosit cu succes portaltoiul K 5 BB sau C2. În partea din amonte poate fi folosit şi portaltoiul SO 4

–4 cât şi mai ales în parcelele terasate. Climatul zonei este tipic continental. Temperatura anuală

8,60C. Temperatura zilnică de peste 100C (temperatura eficace) se înregistrează în partea a doua

alunii aprilie şi se încheie în a treia decadă a lunii octombrie ceea ce corespunde cu perioada de

vegetaţie a viţei de vie. Numărul zilelor perioadei de vegetaţie se cuprinde între 172 şi 180 zile.

Suma gradelor de temperatură utilă oscilează între 3.050 şi 3.6000C din care în perioada de

vegetaţie circa 2.3000 C.

Suma orelor de insolaţie în perioada de vegetaţie oscilează între 1.200 şi 1.800.

Specificul zonei îl constituie apariţia zilelor cu ceaţă la sfârşitul verii şi pe aproape 1/3 din zilele

de toamnă (septembrie octombrie) ceea ce duce la un proces de coacere mai lent cu păstrarea

aromelor şi a unei acidităţi constant ridicate, elemente care se răsfrâng favorabil în calitatea

vinurilor obţinute.

În condiţiile specifice ale podgoriei Lechinţa la Batoş, se pot obţine vinuri cu prospeţime, cu

fructuozitate şi arome specifice soiurilor cultivate ceea ce le conferă o personalitate aparte care este

apreciată de cunoscători cât şi de consumatorii ocazionali.

15

De apreciat că terenul studiat se învecinează cu o zonă mirifică din dealuri şi văi care dau un

aspect frământat, cu vizibilitate la câţiva kilometri spre zona montană, ceea ce poate fi exploatat

turistic de către proprietari.

Întocmit ,


III. LUCRĂRI PROIECTATE

Lucrările proiectate sunt sintetizate în devizele pe obiect.

Deviz pe obiect nr. 1 - Lucrări de îmbunătăţiri funciare

Deviz pe obiect nr. 2 –Amenajarea şi pregătirea terenului.

Deviz pe obiect nr. 3 – înfiinţarea plantaţiei de vie

Deviz pe obiect nr. 4 – întreţinerea plantaţiei anul I, II şi III.

Deviz pe obiect nr. 5 – instalarea sistemului de susţinere (şpalieri).

1. Lucrări de îmbunătăţiri funciare

Au fost prevăzute lucrări de eliminarea excesului de apă în zona estică şi vestică a

teritoriului studiat, lucrări care sunt absolut necesare pentru ca plantaţia viticolă să fie viabilă. La

mijlocul teritoriului a fost proiectat un drum de exploatare care în partea stângă privind din amonte

în aval, este prevăzut cu un debuşeu dalat cu dale din beton, capabil să elimine apele pluviale la

viituri mari. De asemenea aceste canale inserează şi gurile de dren prin care se elimină dirijat apele

de adâncime şi izvoarele de coastă aflate în amonte. Apele sunt orientate spre un emisar care le

dirijează spre valea Batoşului.

Eliminarea apelor de suprafaţă se face prin reţeaua de canale marginale la drumurile de

exploatare. Aceste ape se scurg în două direcţii,spre debuşeele dalate sau spre emisarul natural

existent în perimetrul viticol şi vechea reţea de canale din fosta plantaţie viticolă.

16

Schimbările climatice majore care s-au manifestat în anul 2005 trag un semnal de alarmă,

care ne face să reconsiderăm reţelele de evacuare a apelor în exces. Longevitatea plantaţiilor

viticole depinde în mare măsură de modul cum reuşim să păstrăm nivelul apelor freatice la

adâncimi mai mari de 1m. Aceasta se poate realiza printr-o reţea de drenuri bine realizată şi

întreţinută.

La traversarea drumurilor a reţelelor de canale au fost prevăzute podeţe tubulare.

Pe traseul debuşeului dalat nr.1 sunt prevăzute căderi din beton care atenuează viteza de scurgere a

apelor.

Elementele constructive cu detalii de execuţie a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare sunt

înscrise în notele de calcul şi devizele pe categorii de lucrări de la 1 la 7.

În treimea din amonte, pe cursul debuşeului dalat, este prevăzută construirea unei

mici acumulări de apă industrială care va fi folosită la udatul viţelor şi la prepararea soluţiei de

stropit. Suprafaţa lacului este de 400 mp. şi adâncimea de 1,5ml. ceia ce permite acumularea a circa

600 mc. de apă.

2. Amenajarea şi pregătirea terenului.

Se prevăd lucrări masive de amenajarea terenului, în parcelele 9; 10; 11 unde sunt prevăzute

executarea teraselor late. Detaliile de execuţie şi costurile aferente sunt prevăzute în nota de calcul

şi devizul nr.8. Lucrările de decopertare, nivelare şi recopertare, trebuie să asigure o pantă continuă

care să nu permită excesului de apă acumularea şi infiltrarea în sol Aceste lucrări se execută în

parcelele din partea stângă a debuşeului dalat.

Lucrările de pregătire a terenului, îngrăşare şi desfundare sunt prevăzute pentru anul 2010.

Fertilizarea de bază a fost prevăzută cu aplicarea gunoiului de grajd în cantitate de 100 t/ha.

Cantităţile de îngrăşăminte organice şi minerale sunt calculate în nota de calcul nr. 8 şi

introduse în deviz. Terenul va fi desfundat din toamna anului 2005 si bine pregătit in primăvara

anului 2010 înainte de înfiinţarea propriu zisă a plantaţiei de vie .

Îngrăşămintele minerale complexe care se prevăd la pregătirea terenului sunt de 1000 kg/ha.

3. Înfiinţarea plantaţiei de vie.

Suprafaţa efectivă ocupată cu viţă de vie este de 11,45 ha.

17

Distanţa de plantare între rânduri recomandată de beneficiar va fi de 2,0 m între rânduri şi

1,2 m pe rând pe toată suprafaţa fermei Numărul de viţe plantate la ha. este de 4167 viţe. În total se

vor planta 48.000 de viţe.

Înainte de plantare se execută pichetarea trenului. Pichetarea se execută pe aliniamente cu

ajutorul sârmelor de plantare care au pe ele semne prin puncte alămite cu distanţa de plantare între

rânduri şi pe rând. La devizul nr. 10 sunt prezentate schiţe privind pichetarea terenului cât si

plantarea propriu zisă Distanţa de plantare de la ultimul rând la taluzul din amonte va fi de minim

1,5 m, iar faţă de taluzul din aval de 1,8 m pentru asigurarea macanizării pe ambele părţi ale fiecărui

rând de viţă de vie plantat,in parcelele terasate.

Necesarul de material săditor şi materiale de consum necesare înfiinţării plantaţiei de vie sunt

calculate în nota de calcul nr.10.

La executarea propriu zisă a lucrărilor de înfiinţare a plantaţiei de viţă de vie se va ţine cont de

tehnologia specifică de plantare. Executarea gropilor se face de aceeaşi parte a pichetului. Gropile

se execută după tehnologia elaborată de SCDVV Blaj, se dezinfectează şi trece la plantatul efectiv.

Viţele altoite se fasonează, se mocirlesc şi se plantează cu atenţie astfel ca punctul de altoire să fie

la nivelul solului.

Se recomandă ca în partea din aval a pantei viţele să fie plantate cu punctul de altoire mai sus ca

nivelul solului cu 1 – 2 cm iar în amonte mai jos, spre a nu fi influenţate negativ de eroziunea de

suprafaţă care se produce de-a lungul a circa 30 de ani cât durează noua plantaţie.

Importanţa deosebită la plantarea viţelor o are tasarea pământului în jurul rădăcinilor spre a nu

rămâne aer care poate produce uscarea viţelor altoite. La groapa de plantare după prima tasare se

adaugă mraniţă 4 kg/groapă.

Este deosebit de important ca după umplerea gropii de plantare să se facă un mic muşuroi care

acoperă punctul de altoire spre a fi protejat de razele solare până la pornirea în vegetaţie.

In situaţia în care plantarea se face pe timp ploios este posibil să nu mai necesite udarea. In toate

alte situaţii este obligatorie adăugarea a minim 10 l apă / viţă

In caz de secetă se execută şi al doilea udat cu 10 l apă la fiecare viţă la cca 10 – 12 zile după

plantat. Aplicarea corectă a tehnologiei de plantare asigură un procent de prindere de peste 90 –95%

4. Întreţinerea plantaţiei de vie

18

Lucrările de întreţinere sunt calculate separat în devizul pe categorii de lucrări pentru

cei trei ani până la intrarea pe rod. In devizul pe obiect nr. 4 se cuprind toate lucrările de întreţinere

pe cei trei ani la un loc.

Este necesar să se acorde atenţie deosebită lucrărilor asupra solului care trebuie afânat şi

menţinut curat de buruieni. Asupra plantelor se execută lucrări specifice ca: plivitul, legatul,

copcitul şi aplicarea lucrărilor fitosanitare la avertizare pentru menţinerea viţelor în stare de sănătate

perfectă în vederea favorizării dezvoltării lor normale.

Completarea golurilor se face cu viţe altoite din soiul cultivat în fiecare parcelă cu atenţie

pentru a nu impurifica plantaţia de vie.

Pot fi folosite cu succes viţele fortificate la ghivece nutritive special produse pentru

completarea golurilor în plantaţiile tinere.

Necesarul de viţe pentru completarea golurilor, a materialelor şi a substanţelor

fitofarmaceutice necesare sunt prevăzute în notele de calcul: 11 – 12 şi 13. .Substanţele

fitofarmaceutice recomandate pot fi modificate in funcţie de recomandările specialiştilor în

combaterea bolilor şi dăunătorilor la viţa de vie ,coroborat cu evoluţia agenţilor patogeni şi cu

gradul de atac. În prezentul proiect sunt prezentate reţete unice care pot fi schimbate în limita

sumelor prevăzute.

5. Instalarea sistemului de susţinere

Pentru susţinerea elementelor multianuale şi anuale a viţei de vie a fost prevăzut cu sistem

de susţinere cu şpalieri din beton armat, cu trei etaje de sârmă galvanizată. La baza spalierului

primul etaj este constituit din sârma portantă iar următoarele etaje sunt formate din câte două sârme

printre care vor creşte lăstarii viţei de vie.

La capătul parcelei vor fi plantaţi şpalieri fruntaşi formaţi din doi şpalieri mijlocaşi, care vor

fi ancoraţi şi aliniaţi corespunzător. De–a lungul rândului, stâlpi mijlocaşi se vor planta la şapte viţe

astfel încât să poată fi susţinută corespunzător masa foliară şi producţia de struguri.

Sârma portantă se prevede să aibă diametrul de 3,1 mm iar următoarele sârme de 2,5 mm.

Înălţimea la care se fixează sârma portantă este de 60 cm deasupra solului. Etajul următor se

instalează la 35 cm şi se compune din două sârme, de o parte şi de alta a stâlpului de şpalier,

distanţate între ele pe înălţime de 15 cm. Această diferenţă între sârmele aceluiaşi etaj ajută la

conducerea mai bună a lăstarilor printre sârme fără pericolul ruperii lor.

19

Următorul etaj de sârme se instalează la 55 cm faţă de sârma de sus a primului etaj şi vor fi

dezaxate tot cu 15 cm.

6. Întreţinerea lucrărilor proiectate.

Prin aplicarea corectă a tehnologiilor elaborate de SCDVV Blaj prin sectorul de Cercetare

nu se periclitează dezvoltarea normală a viţei de vie şi a echilibrului din sol.

Aplicarea corectă a lucrărilor de tăiere în uscat şi a lucrărilor în verde la viţa de vie asigură

producţii constant ridicate şi de calitate corespunzătoare. Combaterea buruienilor şi asigurarea stării

de sănătate a butucilor de viţă de vie asigură atât producţia anuală de struguri cât şi longevitatea

plantaţiei de vie.

Se scontează obţinerea unor producţii mari de struguri care pot asigura o eficienţă

economică favorabilă în cultura viţei de vie.

În primii trei ani viţele tinere se protejează în timpul iernii prin îngropare în comformitate cu

lucrările specifice zonei prevăzute în proiect. Beneficiarul poate opta pe propriul risc pentru forme

de conducere pe braţe multianuale începând cu anul IV de la plantare când via va intra pe rod.

Orice modificare a soluţiilor prevăzute în prezentul proiect se fac numai cu acordul

proiectantului.

7. Măsuri de tehnica securităţii muncii

Atât la materializarea lucrărilor proiectate cât şi la exploatarea noilor plantaţii viticole va fi o

preocupare permanentă a şefului de fermă şi a personalului tehnic ajutător pentru protecţia muncii şi

evitarea accidentelor care pot să aibă urmări grave asupra oamenilor care participă la procesul

muncii.

Se vor efectua instructaje periodice, se vor întocmii fişe de protecţia muncii şi se va asigura

echipamentul de protecţia muncii, prevăzut şi necesar, la executarea lucrărilor specifice în aplicarea

proiectului şi exploatarea plantaţiilor de vie . O grijă deosebită se va acorda manipulării substanţelor

de combatere a bolilor şi dăunătorilor în noile plantaţii. La lucrările de aplicare a tratamentelor

sanitare se vor folosi numai maşini şi tractoare în perfectă stare de funcţionare, deservite de

personal calificat şi instruit.

20

Proiectantul nu–şi asumă riscul în cazul unor evenimente neplăcute în procesul de aplicare a

lucrărilor proiectate.

Proiectantul răspunde oricăror solicitări din partea beneficiarului privind aplicarea lucrărilor

proiectate sau eventuale modificări faţă de prevederile iniţiale.

Aplicarea în întregime a lucrărilor prevăzute în prezentul proiect asigură creşterea eficienţei

economice în viticultură şi obţinerea unor vinuri de calitate superioara.

Întocmit,

Cristea Ştefan

21

C. FERTIZAREA

Fertilizarea ştiinţifică în noile plantaţii viticole cât şi mai ales, în cele pe rod duce la

obţinerea unor producţii planificabile, constant ridicate la o calitate competitivă. Aceasta se face în

funcţie de conţinutul solului în humus şi principalele elemente nutritive. Pentru aceasta este nevoie

de efectuarea analizelor agrochimice pentru fiecare parcelă în parte. În prezentul proiect s-au

prevăzut soluţii generale care asigură prinderea, creşterea şi dezvoltarea viţelor în primii trei ani de

la plantare.

Se cunoaşte că terenurile cu exces de umiditate au PH – ul uşor scăzut faţă de normal ceea

ce denotă o aciditate crescută uşor corectabilă prin măsuri de chimizare şi fertilizare raţională. PH –

ul este în strânsă legătură şi cu conţinutul de calcar activ. În zonele terasate sau în zonele cu

eroziune de suprafaţă pronunţată roca mamă este mai aproape de suprafaţa solului şi prin lucrările

de amenajare – desfundare, calciu activ ajunge în zona de dezvoltare a rădăcinilor viţei de vie. În

astfel de zone se recomandă folosirea portaltoiului Riparia Gloire sau Chasselas x Berlandieri 41 B.

Conţinutul în humus este semnificativ pentru solurile viticole. Majoritatea suprafeţelor din

Podgoria Târnave au o aprovizionare corespunzătoare. Aplicarea îngrăşămintelor organice

prevăzute în prezentul proiect asigură un conţinut ridicat de humus care favorizează ameliorarea

indicatorilor fizici şi chimici ai solului şi au efecte benefice asupra creşterii şi dezvoltării viţei de

vie.

Conţinutul în N P K este apropiat de valoarea optimă. Se recomandă aplicarea suplimentară

a îngrăşămintelor bogate în P şi K în forme mobile. Este cunoscut faptul că nivelul crescut al K în

sol duce la creşterea rezistenţei viţei de vie la atacul bolilor criptogamice, asigurând astfel recolte

sănătoase de struguri, iar P contribuie la o mai bună maturare şi creştere a conţinutului de zaharuri

în boabe.

Calculul indicelui puterii clorozante (IPC), indică faptul că nu există incompatibilităţi

majore a solurilor în cadrul fermei Mica pentru cultura viţei de vie. Apariţia clorozei ferice are o

probabilitate redusă încât permite folosirea portaltoiului Kober 5 BB pe majoritatea suprafeţelor

viticole.

O dată cu intrarea pe rod a noilor plantaţii se impune cartarea agro-chimică o dată la 4 ani

coroborată cu analize de diagnoză foliară executată anual pentru stabilirea precisă a reţetelor de

îngrăşare suplimentară şi compensatorie în perioada de exploatare a plantaţiilor viticole.

Condiţiile specifice ale Podgoriei Târnave cu temperaturi frecvente mai scăzute decât limita

de rezistenţă a viţei de vie, care este considerată -220C, restricţionează cultura viţei de vie pe forme

22

înalte fără cepi de siguranţă. Există zone cu microrelief favorabil unde se pot folosi astfel de sisteme

cu un grad oarecare de risc. Proiectantul nu-şi asumă răspunderea pentru eventualele pagube

provocate de îngheţurile di iernile mai reci.

Întocmit,


23

MODUL DE FOLOSINŢĂ AL TERENULUI

CENTRALIZATOR

BATOŞ

CATEGORIA

DE FOLOSINTA

INAINTE DE PROIECTARE

(Ha)

DUPA PROIECTARE

(Ha)

Vie nobila - 11,45

Teren în pregătire 14,21 -

Poteci - 0,12

Zone de intoarcere - 0,26

Drumuri de exploatare 1,85 1,39

Fâneaţă - 0,52

Terenuri în ape - 0,17

TOTAL 14,21 14,21

Întocmit,


A. INDICATORI SPECIFICI AI INVESTIŢIEI

24

Nr.

crt

Denumirea indicatorilor UM Prevăzut în proiect

1

2.

3

4

5

6

7

Valoarea totală a investiţiei

din care:

- construcţii instalaţii

- construcţii montaj

- utilaj cu montaj

- utilaj fără montaj

Capacitatea noii investiţii

- suprafaţa total amenajată

- suprafaţa vii pentru struguri de vin

Asigurarea desfacerii producţiei

- pentru industrializare

Investiţia specifică

- la suprafaţa amenajată

- la suprafaţa efectiv plantată

- vii pentru struguri de vin

Gradul de acoperire a terenului

- la suprafaţa efectivă

Durata de realizare a investiţiei de la începerea lucrărilor

şi până la punerea în funcţiune a întregului obiectiv

(pregătire, înfiinţare, utilităţi)


Valoarea fondurilor necesare până la intrarea pe rod


lei

lei

-

-

-

ha

ha

to

to

lei

lei

lei

%

luni

luni

lei

lei

2.068.000

1.773.000

-

-

-

14,21

11,45

103,05

103,05

145,53

180,61

180.61

-

98

40

40

2.068.000

2.068.000

Întocmit,


B. INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI DUPĂ PUNEREA ÎN

FUNCŢIUNE

25

Nr.

crt

Denumirea indicatorilor UM Valoare

lei

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Valoarea anuala a producţiei

Globala

Marfa

Gradul de folosire a capacităţii de producţie

Cheltuieli totale de producţie

Valoarea acumulărilor anuale

din care: beneficiu

Rentabilitate (BX100/fond fix)

Fonduri fixe la valoarea de inventar total

din care: productive

Eficienţa fondurilor fixe la valoarea de inventar

a. valoarea producţiei marfă

- la 1000 lei fonduri fixe

b. valoarea acumularilor

la 1000 lei fonduri fixe

c. valoarea beneficiului anual

la 1000 lei fonduri fixe

Durata de punere în funcţiune până la atingerea

principalilor indicatori tehnico-economici

din care: vii pentru struguri de vin

Durata de recuperare a investiţiei din beneficiu

Personal muncitor total necesar

din care: - personal muncitor direct productiv

- personal tehnic productiv de specialitate

lei

lei

lei

%

lei

lei

lei

%

lei

lei

-

lei

lei

lei

lei

lei

lei

-

ani

ani

ani

nr

nr

nr

226.710

226.710

226.710

98

100.000

126.752

126.752

97

2.068.000

2.068.000

-

226.710

1.096

126.752

613

126.752

613

-

3

3

17

22

20

2

Întocmit,


26

Producţia globală fizică şi valorică

Nr.

crt.

Specificaţie Suprafaţa

ha

Producţia fizică Preţ mediu

– lei/to -

Total valoare producţie

- lei -Producţia medie - to/ha - Total producţie struguri – to -

1. Viţă de vie 11,45 9,0 103,05 2.200 226.710

STRUCTURA CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCŢIE ŞI A COSTURILOR DE PRODUCŢIE PE TONA DE STRUGURI

Nr.

crt.

Specificaţia Suprafaţa

- ha -

Valoarea producţiei

globale - lei -

Producţia

totală

- to -

Total cheltuieli de

producţie – lei -

Preţ mediu

- lei/to -

Cost de producţie

- lei / to -

Beneficiu

- lei/to - - lei/ha - total lei

1 Viţă de vie 11,45 226.710 135,05 100.000 2.200 970 1.230 11.070 126.752

Durata de recuperare a investiţiei din beneficiu = 16,32 ~ 17 ani

Întocmit, Verificat,

ing. Cristea Ştefan ing. Cristea Cristian Claudiu

27

CENTRALIZATOR DEVIZE ŞI COSTUL DE REVENIRE LA HA

lei noi

Nr.

crt.

Denumirea devizului pe categorii

de lucrări

Materiale Manoperă Utilaje Total cheltuieli

directe

Cheltuieli

indirecte +

rotunjiri

Total deviz Cost de revenire

la 1 ha

Valoarea în

EURO

13 oct. 2005

EURO

la ha

1. Debuşee dalate 67.221 27.457 5.098 99.776 19.224 119.000 10.393 32.515 2.840

2. Drenuri riflate 13.733 25.297 21.134 60.164 12.836 73.000 6.375 19.945 1.742

3. Podeţe tubulare 20.192 3.986 2.130 26.308 5.692 32.000 2.795 8.743 763

4. Drumuri de pământ 7.989 1.713 802 10.504 2.496 13.000 1.135 3.552 310

5. Canale marginale la drumuri 29 1.170 1 1.200 800 2.000 175 546 48

6. Executarea lac acumulare 388 87 1.095 1.570 430 2.000 175 546 48

7. Drumuri balastate 13.578 17.232 39.186 69.996 13.004 83.000 7.249 22.678 1.980

8. Amenajarea teritoriului - - 54.275 54.275 10.725 65.000 5.677 17.760 1.551

9. Pregătirea terenului pentru

plantare

312.860 46.536 32.988 392.384 78.616 471.000 41.135 128.688 11.239

10. Lucrări de înfiinţare plantaţie vie 291.675 71.957 6.874 370.506 74.494 445.000 38.865 121.585 10.619

11. Întreţinere vie anul I 17.884 17.904 19.361 55.149 11.851 67.000 5.852 18.306 1.599

12. Întreţinere vie anul II 26.193 30.875 14.014 71.082 14.918 86.000 7.511 23.497 2.052

13. Întreţinere vie anul III 28.866 45.161 20.163 94.190 18.810 113.000 9.869 30.874 2.696

28

14. Instalarea sistemului de susţinere 228.408 57.026 8.482 293.916 58.084 352.000 30.742 96.175 8.400

TOTAL I Îmbunătăţiri funciare 123.130 76.942 69.446 269.518 54.482 324.000 28.297 88.525 7.731

TOTAL II Lucrări viticole 905.886 269.459 156.157 1.331.502 267.498 1.599.000 139.651 436.885 38.156

TOTAL GENERAL

Lucrări directe 1.029.016 346.401 225.603 1.601.020 321.980 1.923.000 167.947 525.410 45.887

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

NOTĂ: Cursul de schimb 25 dec. 2005 pentru 1 Euro = 3,66 lei noi.

29

EŞALONAREA INVESTIŢIEI ŞI NECESARUL DE FONDURI

Lei ; euro

Nr.

crt Lucrări proiectate

2010 2007 2008 2009

Total

valoareha

Valoarea

ha

Valoarea

ha

Valoarea

ha

Valoare

lei

lei lei lei

1 Îmbunătăţiri funciare 11,45 324.000 324.000

2 Amenajarea teritoriu 11,45 65.000 65.000

3 Pregătirea terenului 11,45 471.000 471.000

4 Înfiinţare vie 11,45 445.000 445.000

5 Întreţinere anul I 11,45 67.000 67.000

6 Întreţinere anul II 11,45 86.000 86.000

7 Întreţinere anul III 11,45 113.000 113.000

8 Instalare spalieri 11,45 352.000 352.000

Total 860.000 512.000 438.000 113.000 1.923.000

Întocmit,


30

DEVIZUL GENERAL lei

Lucrări şi cheltuieli care se

cuprind în valoarea investiţiei

Construcţii şi

instalaţii

aferente

Utilaje şi

echipamente ce se

monitorizează

Montaj utilaje şi

echipamente

tehnologice

Utilaje

independente

Dotări Alte

cheltuieli Total

PARTEA I

CAP. I Investiţia destinată realizării producţiei de bazăa. Deviz pe obiect nr. 1

Lucrări de îmbunătăţiri funciare

324.000 324.000

b. Deviz pe obiect nr. 2Amenajarea şi pregătirea terenului

536.000 536.000

c. Deviz pe obiect nr. 3Înfiinţare vie

445.000 445.000

d. Deviz pe obiect nr. 3Întreţinere anul I – III

266.000 266.000

e. Deviz pe obiect nr. 5Instalare spalieri

352.000 352.000

CAP.VIII Cheltuieli de proiectare 9.615 9.615

Total cheltuieli aferente producţiei de bază

1.657.000 275.615 1.932.615

CAP. IX Cheltuieli de organizareşantier + diverse şi neprevăzute7%

116.000 19.385 135.385

TOTAL 1.773.000 295.000 2.068.000

Beneficiar, Întocmit,

Administrator Horohai Octavian ing. Cristea Ştefan

31

RECAPITULAŢIE

leiA. Structura creditelor din devizul general

1. TOTAL

din care:

a. utilaje tehnologice care se montează şi independente (inclusiv mijloacele de ridicare şi transport)

b. construcţii montaj (C + M)

- construcţii , inclusiv instalaţii aferente ( C + I)

c. dotări şi obiecte de inventar (exclusiv utilaje tehnologice independente)

2.068.000

-

-

-

1.773.000

-

2. TOTAL

din care:

a. lucrări comune (cota parte aferentă obiectivului propus)

b. utilaje tehnologice (cu montaj şi independente inclusiv mijloacele de ridicare şi transport primite prin transfer

295.000

-

-

B - Valoarea fondurilor fixe care se desfiinţează ca urmare a construirii noului obiectiv de investiţii.

- Valoarea utilajelor tehnologice care se refolosesc la noul obiectiv

-

-

C - Piese de schimb şi obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată pentru dotarea iniţială la intreprinderile noi în

construcţie.

-

D - Repartizarea valorii lucrării şi cheltuielilor pe grupe de fonduri fixe pentru stabilirea valorii de amortizare (necesare

analizei costului de producţie) -

TOTAL 2.068.000

Beneficiar Administrator: Horohai Octavian Proiectant, ing. Cristea Ştefan.

32

NOTA DE CALCUL Nr. 15

Privind calculul cheltuielilor de proiectare, asistenţă tehnică şi consultanţă

1) În conformitate cu recomandările Ministerului Agriculturii, cheltuielile de

proiectare, asistenţa tehnică şi consultanţa de specialitate se calculează la valoarea

centralizatorului devize în procent variabil (negociabil) între 1 şi 5 %.

Pentru prezentul proiect s-a calculat procentul de 0,5 %.

Valoarea totală a centralizatorului devize este de 1.923.000 lei noi.

1.923.000 x 0,5% = 9.615 lei noi

Suma de 9.615 lei noi se introduce distinct în valoarea devizului general.

2) Proiectantul are obligaţia de a răspunde solicitărilor beneficiarului în

probleme legate de executarea proiectului cât şi privind întreţinerea şi exploatarea plantaţiei

de vie.

Proiectant,


DEVIZ PE OBIECT NR. 1

Lucrări de îmbunătăţiri funciare

Lei noi

Nr.

crt.


de lucrări

Construcţii

Instalaţii

Utilaje

echipamente

Montaj Dotări Alte

cheltuieli

Valoarea totală

1 Debuşee dalate 119.000 119.000

2 Drenuri riflate 73.000 73.000

3 Podeţe tubulare 32.000 32.000

4 Drumuri de pământ 13.000 13.000

5 Canale marginale la drum 2.000 2.000

6 Executare terase 2.000 2.000

7 Drumuri balastate 83.000 83.000

TOTAL 324.000 324.000

Întocmit Verificat,

ing. Cristea Ştefan ing. Cristea Cristian Claudiu.

34


Amenajarea şi pregătirea terenului

lei

Nr.

crt.

Denumirea devizului pe categorii de

lucrări

Construcţii

instalaţii

Utilaje

echipamente

Montaj Dotări Alte

cheltuieli

Valoarea totală

1. Amenajarea teritoriului 65.000 65.000

2. Pregătirea terenului pentru plantare 471.000 471.000

TOTAL 536.000 536.000



35


Înfiinţarea plantaţiei de vie

lei

Nr.

crt.

Denumirea devizului pe categorii de

lucrări

Construcţii

instalaţii

Utilaje

echipamente

Montaj Dotări Alte cheltuieli Valoarea totală

1. Lucrări de înfiinţare a plantaţiei de vie 445.000 445.000

TOTAL 445.000 445.000



36


Întreţinerea plantaţiei de vie anul I - III lei

Nr.

crt.


de lucrări

Construcţii

instalaţii

Utilaje

echipamente

Montaj Dotări Alte cheltuieli Valoarea totală

1. Întreţinerea plantaţiei în anul I 67.000 67.000

2. Întreţinerea plantaţiei în anul II 86.000 86.000

3. Întreţinerea plantaţiei în anul III 113.000 113.000

TOTAL 266.000 266.000



37


Instalarea sistemului de susţinere

lei

Nr.

crt.


de lucrări

Construcţii

Instalaţii

Utilaje

echipamente

Montaj Dotări Alte

cheltuieli

Valoarea totală

1 Instalarea sistemului de susţinere 352.000 352.000

TOTAL 352.000 352.000



38

ANALIZA DE PREŢ Nr. 1

Valoarea Hantrului la 15. 11. 2005 pentru tractor U 650 – norma

de lucru = 4,2 ha / zi – arătură normală

- Retribuirea mecanizatorului =25,8 lei / ha

- CAS = 12,6 lei

- Motorină 30 l x 3,2 lei / l = 96,0 lei

- Ulei 1 l / ha = 8,50 lei

- Piese de schimb = 35,0 lei

- Reparaţii =45,0 lei

- Aprovizionare = 10,0 lei

- Energie = 14,0 lei

- Amortismente = 12,0 lei_________________________________________________

TOTAL = 258,9 lei

Întocmit,


39

ANALIZA DE PREŢ Nr. 2

la lucrările mecanice efectuate cu tractor S – 1500

1. Norme de producţie şi de consum de motorină

53.800.160 – desfundat terenul în vederea înfiinţării plantaţiei viticole la 60 cm adâncime cu

S – 1500 în sol mediu. Lungimea parcelei sub 250 m l

- norma de lucru 1 ha = 8 han.

1 han = 258,9 lei ( analiza de preţ nr. 1)

1 ha de desfundat = 258,9 lei x 8 = 2.071,2 lei

1 ha desfundat = 2.071,2 lei

2. Arătura de încorporare a îngrăşămintelor organice şi chimice.

codul lucrării 209000071 – arat la 20 cm

preţul mediu panta 0 – 6 % cu tractor U 650 = 1,19 hantri / hectar

1 ha = 1,19 x 258,9 = 308,1 lei / ha.

3. Nivelarea terenului din desfundătură.

codul lucrării 219000206 – nivelat terenul din două treceri – 0,93 han / ha cu tractor U 650 cu

N.M. – 2,8.

258,9 x 0,93 = 240,8 lei / ha.

4. Împrăştiat îngrăşăminte organice cu MIG – 5

Simbol normă 301000300 – Înprăştiat gunoi de grajd în formaţie specializată cu încărcare

mecanică de la distanţa de sub 500 m , norma sub 20 t / ha.

La 20 t/ha corespunde 1,02 hantri

La 100 t/ha corespunde 1,02 x 5 =5,10 hantrii/ha

258,9 x 5,10= 1.320,4 lei/ha

1.320,4 x 20,16 ha = 27.213,4 lei

5. Împrăştiat îngrăşăminte chimice granulate

Simbol normă 303000281 500 kg/ha

0,14 hantri/ha

0,14 x 258,9 = 36,246 lei/ha

36,246 x 20,61 ha = 747,03 lei

Întocmit,


40

NOTA DE CALCUL NR. 1

Privind construcţia debuşeelor dalate pentru eliminarea dirijată

a apelor de suprafaţă

Se va amenaja un debuşeu dalat Db1 în lungime de 570 m.l..

Total = 570 m.l.

Pe debuşeul Db 1 vor fi amenajate căderi cu înălţimea de 0,5 m.l.

Panta longitudinală a Db 1 este în medie de 10% cu porţiuni mai abrupte unde vor fi

amplasate căderile. În Fig. 1 „profil longitudinal prin Db 1” se poate constata panta şi diferenţa de

nivel de la 440 m la 500 m faţă de nivelul mării, cât şi amplasarea căderilor pe debuşeu.

1. Volumul de săpătură mediu (Fig. 2) este de 1,20 mc/m.l.

a. Volum de săpătură pe Db 1 = 570 x 1,20 = 684 mc

b. Total săpătură = 684 m.l.

c. Suprafaţa taluzelor = 570 x 1,20 x 2 = 1.368 mp

2. Necesarul de dale din beton 0,3 x 0,3 x 0,06 m. Debuşeul se va dala cu dale din beton cu

latura de 30 cm şi grosimea de 6 cm. din beton vibrat M 200 Lăţimea la bază a

debuşeului va fi de 60 cm pentru două dale. Taluzele vor avea înclinaţie de 1/0,5 (Fig. 2)

şi vor avea câte patru dale pe fiecare taluz şi niciuna pe coronament. În total pe secţiune

vor avea 10 dale. Pe lungimea de 0,90 m debuşeul va avea 30 dale. La 1 m = 33,3 dale.

Numărul de dale = 570 x 33,3 = 18.981 bucăţi.

Total necesar de dale din beton ( rotunjit ) = 19.000 buc.

3. Necesarul de beton (B 300) pentru amenajarea căderilor pe Db 1 (10 căderi).

Se consideră 1 mc/cădere, rezultă un necesar de 10 mc beton.

În debuşeele dalate vor deversa drenurile absorbante şi colectoare. Gurile de dren vor

fi calculate în devizul Nr. 2 cu amenajarea drenurilor.

4. Necesar mortar de ciment pentru rostuirea dalelor.

0,03 x 0,08 x 19.000 = 5 mc.

5. Transport beton + mortar = 10 + 5 = 15 mc.

15 mc x 2,8 to/mc = 42 to

6. Transport dale = 190 to + 42 = 232

Întocmit ing. Cristea Ştefan

41

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ PRIN DEBUŞEU

i teren = 10% l taluz = 1,20 m

i taluz = 1/0,5 Volum săpătură = 1,20 mc/m.l.

H = 1,05 m L total debuşeu = 570 m.l.

lb = 0,60 m Volum total săpătură = 684 mc

Fig. 2. Secţiune transversală prin debuşeu

Nr. pt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17Dist. parţ. 0 95 65 60 35 65 90 40 35 60 50 50 76 60 80 85Dist. cum. 0 95 160 220 225 320 410 450 485 545 595 645 720 780 860 945Cote teren 45 410 405 460 395 390 385 380 375 370 365 360 355 350 345 340

Fig. 3. Secţiune longitudinală prin debuşeu dalat

42

Antemăsurătoare – Deviz nr. 1

pentru construirea debuşeului dalat pentru eliminarea dirijată a apelor de suprafaţă

lei noiNr.

crt.

Simboluri sau

coduri

ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru:

a. materiale

b. manoperă

c. utilaje de construcţii

d. transporturi pe CFR

ale materialelor

- lei -

Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile

totale pe

articole

ale mater.

princip.

col 3 Ra x

col 3 Re

- to -

a. unităţi de măsură şi cantităţile pe articole

b. denumirea articolelorc. greutatea materialelor

princip. pe unitate de articol (în teren)

materiale

(col 3 Ra x

col 4 Ra)

- lei -

manoperă

(col 3 Ra x

col 4 Rb)

- lei -

utilaj

(col 3 Ra +

col 4 Rc)

- lei -

total

col 5 +

col6 + col

7

- lei -

transp. mat.

princip. fracţ.

medii col 3

RA x col 4 Rd

şi diferenţe la

chelt. de

transp.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

A. Cheltuieli directe – Articole de deviz

1. TSA 05 B1

mc = 684Săpătură manuală în spaţii limitate peste 1 m cu taluz înclinat în pământ cu umiditate naturală, adâncimea 0-2 m, în teren mijlociu.Total manoperă la UM = 1,63 ore

-6,1-

- 4.172 - 4.172

43

2. TSD 01B1

mc = 684Împrăştierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30 cm grosime cu sfărâmarea bulgărilor în teren mijlociu.Total manoperă la UM = 0,31 ore

-1,1-

- 752 - 752

3. TSE 03B1

100 mp = 13,68Finisarea manuală a taluzurilor în teren mijlociu.Total manoperă la UM = 10,09 ore

43,1-

590 590

4. TSE 02B1

100 mp = 5,7Finisarea manuală a platforme-lor în teren mijlociu.

-16,8

-

96 96

5. 2100933 mc = 10Beton de ciment B100 STAS 3622Pentru căderi

175,0--

1.750 1.750

6. PC 01A1

mp= 24Cofraje pentru betoane fundaţii, radiere executat din panouri de placaj tip P.Total manoperă la UM = 0,93 ore

61,64,0-

1.478 96 1.574

44

7. IFB 01A1

mp = 1.368Pereuri şi radiere zidite în grosime de 8 cm cu dale de beton.Total manoperă pe UM = 1,50 ore

-6,1-

8.345 8.345

8. 6420367 buc = 19.000Dale de beton vibrat M.200.

3,0--

57.000 57.000

9. 2101183 mc = 5Mortar de zidărie M100 S1.030

176,5--

882 882

10. IFB 02A1

mp = 1.368Rostuire pereu şi radier din dale de beton cu mortar de ciment M 100. Total manoperă la UM = 0,4 ore

-1,7-

2.326 2.326

11. TRA 01A25

to = 232Transport rutier materiale, semifabricate cu camionul pe distanţa de 25 km.

--

16,3

3.782 3.782

12 TRA 06A20

to = 42Transport rutier al betonului, mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc, distanţa = 20 km

--

16,8

705 705

45

TOTAL I 61.110 16.377 4.487 81.974

Şomaj + CAS+ cote 49 % 8.025 8.025

Cota de aproviz. 10% 6.111 6.111

Cota de manipulare 5 % 3.055 3.055

Cheltuieli de transport 1% 611 611

TOTAL II Cheltuieli directe 67.221 27.457 5.098 99.776

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20% 19.224

TOTAL DEVIZ 119.000

Costul de revenire la ha = 10.393 lei noi



46

EXTRAS DE MATERIALE NR. 1

Privind construcţia debuşeelor dalate pentru eliminarea dirijată

a apelor de suprafaţă

1. Beton pentru căderi B 100 = 10 mc

2. Scândură cofraje = 2,4 mc

3. Dale beton 0,3/0,3/0,06 = 19.000 buc.

4. Mortar rostuire dale = 5 mc

Întocmit,


47


privind construcţia drenurilor absorbante şi colectare cu tuburi

„Riflate” în lungime totală de 3.200 m.l.

1. Secţiunea transversală prin dren anexate prezentei la scara 1:10 oferă detalii de construcţie

2. Volumul de săpătură 0,60 mc/m.l.

3. Strat filtrant din balast spălat, de mărime mijlocie înălţimea de 30 cm în care este încastrat

tubul riflat, iar lăţimea este de 60 cm.

4. Volumul de pământ care se manipulează la acoperirea canalului drenului va fi de 0,60

mc/m.l. din care o parte (0,20 mc/m.l.) egală cu balastului, va fi împrăştiată la suprafaţa

solului.

Pentru eliminarea excesului de apă din perimetrul studiat, au fost proiectate drenuri absorbante

principale (colectoare) pe o lungime de 840 m.l. iar drenuri secundare absorbante pe o lungime de

1.500 m.l.

Necesar materiale

A. Pentru drenuri absorbante colectoare

1. Tuburi riflate cu Ø = 80 mm = 840 m.l.

2. Balast = 840 x 0,20 mc/m.l. = 168 mc

3. Volum săpătură 840 x 0,6 mc/m.l. = 504 mc

B. Pentru drenuri absorbante

Tuburi riflate = 1.500 m.l.

Balast spălat = 300 mc

Volum de săpătură = 900 mc

TOTAL

Tub riflat 840 +1.500 = 2.340ml.

Balast = 168 + 300 = 468 mc.

Volum săpătură = 504 + 900 = 1.404 mc.

Transport 470 mc x 2,8 = 1.316 to

48

C. Guri de dren

Necesar guri de dren = 8 buc.

Deversarea apelor absorbite de drenuri se face într-un emisar (canal colector sau debuşeu). La

gurile de dren care trebuie să fie cu cel puţin 10 cm deasupra nivelului constant al apei din emisar,

se prevăd câte 3 m.l. ţeavă metalică cu Ø = 100 mm prin care intră tubul riflat.

Ţeava metalică se prinde în peretele consolidat cu dale de beton ale emisarului şi se

consolidează cu beton. Se calculează 0,5 mc beton (B-300) pe fiecare gură de dren.

Sunt proiectate 8 guri de dren (conform planului de situaţie).

- Necesar ţeavă metalică 8 x 3 = 24 m.l.

- Beton pentru gurile de dren 8 x 0,5 = 4 mc

D. Calculul preţurilor la lucrările de săpătură manuală şi mecanică

La articolul TSA 03 E1 se prevede 1,92 ore la mc. Calculat la salariul mediu de 5.700 mii lei

revine o valoare de = 6,4 lei noi/mc.

La articolul TSD 01 B1 se prevede 0,31 ore/mc. La acelaşi salariu mediu revine o valoare de

1,15 lei/mc.

La articolul TSC 02 B1 norma de lucru este de 4,39 ore/100 mc la care se adaugă un spor de

25% pentru că lucrează cu exces de apă 4,39 x 25% = 1,10 ore. La norma de lucru de 4,39 se

adaugă 1,10 ore = 5,49 ore/100 mc. Preţul pe ora de lucru este cuprins între 70 şi 80 lei noi. Se

consideră 70 x 5,49 = 384,3 lei noi/100 mc. Revine 3,84 lei noi/1 mc săpătură mecanică.

La articolul TSC 20 B1 norma de lucru este de 2,21 ore la 100 mc. Preţul de funcţionare pe

oră este de 60 lei noi. Revine 132,6 lei noi/100 mc. Pentru 1 mc preţul este de 1,33 lei noi.

Prin această lucrare se acoperă canalele deschise pentru drumuri şi se face şi o nivelare

necesară în zonă pentru a asigura panta continuă pentru facilitarea evacuării apelor de suprafaţă.

Întocmit,


49

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ PRIN DREN ABSORBANT CU TUB RIFLAT

Fig. 3. Secţiune prin dren absorbant cu tub riflat

GURĂ DE DREN (DESCĂRCARE ÎN DEBUŞEU DALAT)

GURĂ DE DREN

Fig. 4. Gură de dren (descărcare în debuşeu dalat)

Grafică pe calculator,

ing. Cristea Cristian Claudiu

50

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 2

pentru drenuri absorbante şi colectoare

lei noiNr.

crt.

Simboluri sau

coduri


e. materiale

f. manoperă

g. utilaje de construcţii

h. transporturi pe CFR

ale materialelor

- lei -


totale pe

articole

ale mater.

princip.

col 3 Ra x

col 3 Re

- to -

d. unităţi de măsură şi cantităţile pe articole

e. denumirea articolelorf. greutatea materialelor


materiale

(col 3 Ra x

col 4 Ra)

- lei -

manoperă

(col 3 Ra x

col 4 Rb)

- lei -

utilaj

(col 3 Ra +

col 4 Rc)

- lei -

total

col 5 +

col6 + col

7

- lei

transp. mat.

princip. fracţ.

medii col 3

RA x col 4 Rd

şi diferenţe la

chelt. de

transp.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


1. TSA 03 E1

mc = 1.404Săpătură manuală în spaţii limitate sub 1 m cu taluz vertical nesprijinit, în pământ coeziune mijlocie şi foarte coeziv, adâncime sub 1,5 m în teren mijlociu.

-6,4-

- 8.986 - 8.986

51

2. TSD 01B1

Asimilat

mc = 1.404Împrăştierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30 cm grosime cu sfărâmarea bulgărilor în teren mijlociu.

-1,15

-- 1.615 - 1.615

3. IFF 32A1

mc = 468Element filtrant, balast spălat de râu.

14,0--

6.552 6.552

4. 2100385 Kg = 800Ciment

0,35--

280 280

5. 6704658 m.l. = 2.240Tub riflat PVC Ø = 80 mm

1,7--

3.808 3.808

6. IFF 30 F1

Negociat

m.l. = 2.240Montat manual tub riflat PVC cu Ø = 80 mm în teren îmbibat cu apă.

-0,5-

1.120 1.120

7. 2903036 mc = 1Scândură de brad pentru cofraje.

536--

536 536

8. 5886851 kg = 5Cuie cu cap conic.

3,8--

19 19

9. 3803207 kg = 30Sârmă moale obijnuită.

3,0--

90 90

10. 2200379 mc = 40Nisip de râu.

20,0 800 800

52

11. TRA 01 A 25 to = 1.316Transport rutier materiale cu camionul pe distanţa de 50 km.

11,0 14.476 14.476

12. 6704659 buc. = 8Gură de descărcare în canale deschise a drenurilor agricole colectoare.

50,0370,0120,0

400 2.960 960 4.320

13. TSC 02 B1+ 25%

mc = 1.404Săpătură mecanică cu excavator pe pneuri de 0,21-0,39 mc cu comandă hidraulică în teren categoria a II-a cu un spor de 25% pentru teren umed.

--

3,84

5.391 5.391

14. TSC 20 B1 mc = 1.404Săpătură de pământ cu buldozerul în profil mixt în teren categoria a II-a.

--

0,13

182 182

15. NTM 2329Asimilat

mc = 468Aşezare strat filtrant peste tubul riflat, cu lopata la adâncimea de 0,3 m.

-3,8-

1.778 1.778

16. Negociat mc = 4Turnat beton la gură de dren.

25,0--

100 100

53

TOTAL I 12.485 16.559 21.009 50.053

Şomaj + CAS+ cote 49 % 8.114 8.114


Cota de manipulare 5 % 624 624




TOTAL DEVIZ 73.000

Costul de revenire pe 1 m.l. dren = 36.296 lei



54


Privind construcţia drenurilor absorbante şi colectoare cu tuburi riflate

Lungimea totală = 3.200 m.l.

1. Tub riflat din PVC cu Ø = 80 mm = 2.240 m.l.

2. Balast spălat = 468 mc

3. Ciment = 800 kg

4. Scândură cofraje = 1 mc

5. Sârmă moale = 30 kg

6. Cuie cu cap conic = 5 kg

7. Nisip de râu = 40 mc

8. Ţeavă metalică cu Ø = 100 mm = 24 m.l.

Întocmit,


55


privind construcţia a cinci podeţe tubulare cu tuburi precomprimate cu Ø = 800 mm

Podeţele tubulare se amplasează la trecerea drumurilor peste canale marginale la drumuri şi

debuşee dalate.

5. Săpătura de pământ pe lungimea de 6 m pentru un podeţ, la secţiunea debuşeului de 1,20

mc/m.l. va fi de 6 x 1,20 = 7,2 mc/podeţ

7,2 x 5 podeţe tubulare = 36 mc.

6. Împrăştierea pământului cu lopata = 36 mc.

7. Necesar 5 tuburi cu Ø = 800 mm, cu lungimea de 6 m.

8. În partea din amonte de pod se va amenaja o cameră de liniştire având cota de 1 m, sub cotă

fiind debuşeu dalat.

Întocmit,


56

Podeţe tubulare din beton

57

Antemăsurătoare – Deviz nr. 3

pentru construirea a cinci podeţe tubulare cu diametrul de 800 mm

lei noiNr.

crt.

Simboluri sau

coduri


i. materiale

j. manoperă

k. utilaje de construcţii

l. transporturi pe CFR

ale materialelor

- lei -


totale pe

articole

ale mater.

princip.

col 3 Ra x

col 3 Re

- to -

g. unităţi de măsură şi cantităţile pe articole

h. denumirea articolelori. greutatea materialelor


materiale

(col 3 Ra x

col 4 Ra)

- lei -

manoperă

(col 3 Ra x

col 4 Rb)

- lei -

utilaj

(col 3 Ra +

col 4 Rc)

- lei -

total

col 5 + col

6 + col 7

- lei -

transp. mat.

princip.

fracţ. medii

col 3 RA x

col 4 Rd şi

diferenţe la

chelt. de

transp.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


1. TSA 07 B1

mc = 36Săpătură manuală în spaţii limitate sub 1 m cu sprijin şi evacuare manuală în pământ cu umiditate naturală, adâncimea 2 m, timpul mijlociu.Total manoperă la UM = 1,68 ore

-6,4-

- 230 - 230

58

2. TSD 01B1

mc = 36Împrăştierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30 cm grosime cu sfărâmarea bulgărilor în teren mijlociu.Total manoperă la UM = 0,31 ore

-1,2-

- 43 - 43

3. IFB 09B1

mp = 95Strat drenant cu grosimea de 10 cm din nisip. Total manoperă la UM = 0,20 ore

1,50,8-

143 76 219

4. IFA 01A1

mc = 24Beton preparat manual cu agregate grele 0-30mm turnat în fundaţii şi elevaţii (cofraje). Total manoperă la UM = 6,90 ore

-27,3

-

655 655

5. 2100933 mc = 24Beton de ciment B100 STAS 3622

162--

3.888 3.888

6. PC 01A1

mp= 110Cofraje pentru betoane fundaţii, radiere executat din panouri de placaj tip P.Total manoperă la UM = 0,93 ore

61,64,0-

6.776 440 7.216

7. ACC 08D1

m.l. = 30Montat tub circular din beton prec. L = 5 m DN 800 Premo. Total manoperă pe UM = 2,29 ore

13,9810,17,88

419 303 236 958

59

8. 6420367 buc = 5,0Tub canal Premo, Ø = 800, P = 1, L = 6. B600SBPISLGC T2027

1.271--

6.355 6.355

9. IFA 03B1

mp = 60Pereu plăci B200 turnat în câmpuri 2 m, suprafaţă împărţit cu rosturi de 2,5 cm, grosime 8 cm. Total manoperă la UM = 1,28 ore

2,45,2-

144 312 456

10. 2100957 mc = 4,8Beton de ciment B200 STAS 3622

131,5 631 631

11. TRA 01A25

to = 15,65Transport rutier materiale, semifabricatelor cu camionul pe distanţa de 25 km.

--

16,3

225 225

12. TRA 03A05

to = 26,1Transport rutier materiale semifabricate cu autotractor pe pneuri cu remorcă pe distanţa de 5 km.

--

8,3

217 217

13. TRA 02A50

to = 10,45Transport rutier al materiale semifabricate cu autocamionul pe distanţa de 50 km.

--

14,1

147 147

14. TRA 06A20

to = 66,7Transport rutier al betonului, mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc, distanţa = 20 km

--

16,8

1.121 1.121

60

TOTAL I 18.356 2.059 1.946 22.361

Şomaj + CAS+ cote 49 % 1.009 1.009






TOTAL DEVIZ 32.000

Costul de revenire pe 1 m.l. podeţ = 6.400 mii lei



61


Privind construcţia a cinci podeţe tubulare cu diametrul de 800 mm

1. Tub Premo cu Ø = 800 mm = 5 buc.

2. Beton = 48 mc

3. Scândură cofraje = 2,5 mc

4. Nisip de râu = 9,5 mc

5. Beton plăci = 10 mc

Întocmit,


62


privind amenajarea drumurilor de pământ în plantaţia de vie

1. Drumuri de pământ nou proiectate = 960 m.l.

2. Drumurile se amenajează în debleu-rambleu prin săpătură-umplutură realizată cu

buldozerul. Volumul de săpătură 0,5 mc/m.l.

Total săpătură = 0,5 x 960 = 480 mc.

3. Lăţirea drumurilor este de 4 m plus canalul marginal în amonte.

4. Înălţimea taluzurilor va fi de 1 m cu înclinaţie de 1/1.

5. Însămânţări de ierburi perene pentru consolidarea drumurilor de pământ.

960 m.l. x (6 m lăţimea platformei + 2 m taluze) = 960 x 8 = 7.680 mp = 0,77 ha

Total suprafaţă ocupată cu drumuri = 1,39 ha. Diferenţa nu necesită terasări cu

buldozerul.

6. Cantitatea de sămânţă necesară la însămânţarea elementelor drumului.

1,39 ha x 30 kg. sămânţă la hectar = 42 kg sămânţă iarbă

7. Îngrăşăminte azotoase 500 kg/ha.

1,39 x 500 = 700 kg.

8. Îngrăşăminte fosfatice 500 kg/ha.

1,39 x 500 = 700 kg.

Întocmit,


63



lei noi

Nr.crt.

Simboluri sau coduri

ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru:a. materialeb. manoperăc. utilaje de construcţiid. transporturi pe CFR

ale materialelor

- lei -

Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile totale pe articole

ale mater. princip.

col 3 Ra x col 3 Re

- to -




materiale(col 3 Ra x col 4 Ra)

- lei -

manoperă(col 3 Ra x col 4 Rb)

- lei -

utilaj(col 3 Ra + col 4 Rc)

- lei -

total col 5 +

col6 + col 7

- lei -

transp.mat. princip.

fracţ. medii col 3 RA x col 4 Rd şi diferenţe la

chelt. de transp.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10A. Cheltuieli directe – Articole de deviz

1 TSC 19B1

100 mc = 4,8Săpat cu buldozerul pe tractor 81-180 CP încln. împing. pământului la 10 m teren categoria 2.

--

88- - 422 422

64

2 SC 22D1

100 mc = 4,8Spor pt. fiecare 10 m în plus la TSC19B1 buldozer de 81-180 CP teren categoria 2.

--

46- - 220 220

3 TSE04B1

100 mc = 13,9Nivelarea supr. de teren şi platf. de terasament executat cu buldozerul pe tractor 81-180 CP în teren cat. 1 şi 2.

--

4,258 58

4. IFH 19B1

ha = 1,39Supraînsămânţări executate mecanic în teren tare.

553-

64,5769 87 769

5. TSH 13B2

to = 1,4Administrarea îngr. chim. din superfosfat granulat cu concentraţie 45% P2O5.Total manoperă la UM = 80,37 ore.

2.284303

-3.197 424 3.621

6. TSH 13B1

to = 1.455Administrarea îngr. chim. din azotat de amoniu granulat cu concentraţia de 33% azot.Total manoperă la UM = 80,37 ore.

2.355303

-3.297 424 3.721

TOTAL I7.263 906 729 8.898

Şomaj + CAS+ cote 49 % 444 444

65

Cota de aproviz. 10% 726 726



TOTAL II Cheltuieli directe 7.989 1.713 802 10.504


TOTAL DEVIZ 13.000



66



1. Îngrăşăminte superfosfatice = 700 kg

2. Îngrăşăminte azotoase = 700 kg

3. Sămânţă de ierburi = 42 kg

Întocmit,


67


privind executarea canalelor marginale la drumuri pentru evacuarea

dirijată a apelor de suprafaţă.

Canalele marginale la drumuri se amplasează în partea din amonte. Dimensiunile canalelor

sunt de 20 cm la bază, taluz de 1/1 şi 50 cm adâncime. Se va avea grijă de asigurarea cota fund

canal pentru asigurarea pantei de scurgere a apelor de suprafaţă.

1. Lungimea canalelor = 380 m.l.

2. Volumul de săpătură = (B + b) x h / 2 = (0,7 + 0,2) x 0,5 / 2 = 0,225 mc/m.l.

Total săpătură = 0,225 x 380 m.l. = 85,5 mc.

137 + 190 = 327 mp.

3. Finisarea manuală a taluzurilor = (0,6 + 0,6) x 380 = 137 mp.

4. Nivelarea platformelor câte 0,5 mp./m.l. = 380 x 0,5 = 190 mp.

5. Ierburi perene pentru însămânţarea taluzurilor şi platformei canalelor.

Se calculează 10 kg/ha.

Întocmit,


68

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ PRIN CANALE MARGINALE LA DRUMURI.

b = 0,20 m. V săpătură = 0,26 mc./m.l.

B = 0,70 m. taluz = 1/1

H = 0,50 m. Platformă = 0,5 m.l.

Fig. 5. Secţiune transversală prin canale marginale la drumuri.

69



dirijată a apelor de suprafaţă

lei noi

Nr.crt.



ale materialelor

- lei -

Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile totale pe articole

ale mater. princip.

col 3 Ra x col 3 Re

- to -





- lei -


- lei -

utilaj(col 3 Ra + col 4 Rc)

- lei -

total col 5 +

col6 + col 7

- lei-



chelt. de transp.


1 TSA 05B1

mc = 85,5Săpătură manuală în spaţii limitate peste 1 m cu taluz înclinat în pământ cu umiditate naturală. Adânci-mea 0,0 – 2,0 m. Teren mijlociu.Total manoperă la UM = 1,63 ore.

-6,1-

522 522

70

2. TSD 01B1

mc = 85,5Împrăştierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30 cm, gros cu sfărâmarea bulgărilor, teren mijlociu.Total manoperă la UM = 0,31 ore

-1,1-

94 94

3 TSE 03B1

100 mp = 1,37Finisarea manuală a taluzurilor, în teren mijlociu.Total manoperă la UM = 10,09 ore.

-43,1

-59 59

4 TSE 02B1

100 mp = 1,9Finisarea manuală a platfor-melor în teren mijlociu.Total manoperă la UM = 3,93 ore.

-16,8

-32 32

5 IFH 16A1-1

100 mp = 3,27Însămânţat ierburi perene la terase, canale, debuşee pe suprafeţe mici, panta ≤40% teren uşor şi mijlociu.Total manoperă la UM = 6,00 ore.

7,823,5

-26 77 103

TOTAL I 26 784 810


71




TOTAL II Cheltuieli directe 29 1.170 1 1.200

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20% 800

TOTAL DEVIZ 2.000



72



dirijată a apelor de suprafaţă

1. Sămânţă ierburi = 10 kg.

Întocmit,


73


Privind executarea săpăturii de pământ pentru amenajarea lacului de acumulare a apei

industriale

1. Suprafaţa lacului = 400 mp. (vezi schiţa anexă).

2. Adâncimea de săpătură = 1,5 m.

3. Volumul de săpătură = 400 x 1,5 = 600 mc.

4. Volumul de săpătură cu buldozerul = 600 mc.

5. Volumul de săpătură cu excavatorul pe pneuri de 0,21 – 0,39 mc cu comandă hidraulică

din zona cu acumulări de ape = 250 mc.

6. Încărcat cu escavatorul în camion = 250 mc.

7. Înălţimea digului peste nivelul solului = 1,0 m.

Întocmit,


74


Privind executarea săpăturii de pământ pentru amenajarea lacului de acumulare a apei industriale

lei noi

Nr.crt.



ale materialelor

- lei -

Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile totale pe

articole ale mater.

princip.col 3 Ra x col 3 Re

- to -





- lei -


- lei -

utilaje(col 3 Ra + col 4 Rc)

- lei -

total col 5 +

col6 + col 7

- lei -



chelt. de transp.


1 TSC 19B1

100 mc = 51Săpat cu buldozerul pe tractor 81-180 CP inclusiv împingerea pământului la 10 m teren categ. 2.

--

88528 528

75

2 TSC 22D1

100 mc = 12Spor pentru fiecare 10 m în plus la TSC 19 B1 buldozer de 81-180 CP teren categ. 2.

--

46552 552

3 TSE 04B1

100 mp = 2,5Nivelarea suprafeţei de teren şi platformelor de terasa-mente executate cu buldozer pe tractor 81-180 CP în teren categ. 1 şi 2.

--

4,211 11

4 TSH 13B1

tone = 0,15Administrarea îngrăşăminte-lor chimice din azotat de amoniu granulat cu concen-traţia 33% azot pe taluze.Total manoperă la UM = 80,37 ore

2.355303

-353 46 - 399

TOTAL I353 46 1.091 1.490





76

TOTAL II Cheltuieli directe 388 87 1.095 1.570

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20% 430

TOTAL DEVIZ 2.000



77


Privind executarea săpăturii de pământ pentru amenajarea

lacului pentru pescărie

1. Azotat de amoniu = 150 kg

Întocmit,


78


privind amenajarea drumurilor balastate

Se prevede balastarea drumului central care străbate teritoriul din aval înspre amonte.

Lungimea drumului balastat De4 = 640 m.l. Se balastează şi De5 = 170 m.l.

Se balastează lăţimea de 4 m pe o adâncime de 15 cm. Total 640 + 170 = 810 m.l.

1. Suprafaţa de nivelat 810 x 6 = 4.860 m.l.

2. Volumul de balast necesar = 15 cm x 6 m.l. lăţime x 810 m.l. lungime = 729 mc.

Balastul se transportă cu basculanta de 30 tone şi se uniformizează prin nivelare cu

buldozerul. Deasupra se aşează un strat de nisip de 5 cm.

3. Volumul de nisip = 0,05 x 6 x 810 = 243 mc.

4. Greutăţi de transportat.

Balast 1 mc = 2.700 kg.

729 x 2,7 tone/mc. = 1.968 tone.

Nisip 243 x 2,8 = 680 tone.

Împrăştiat uniform pe suprafaţa drumului =

balast 729 mc + nisip 243 mc. = 972 mc.

TOTAL = 972 mc.

5. TOTAL GREUTĂŢI DE TRANSPORT = 1.968 tone balast.

TOTAL = 1.968 + 680 = 2.648 tone.

Întocmit,


79



lei noi

Nr.crt.


ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru:e. materialef. manoperăg. utilaje de construcţiih. transporturi pe CFR

ale materialelor

- lei -


articole ale mater.


- to -





- lei -


- lei -


- lei -

total col 5 +

col6 + col 7

- lei -



chelt. de transp.


1 IFB 09C2

mp = 4.860Strat drenant cu grosimea de 15 cm din balast.

1,771,17

-8.602 5.686 14.288

80

2 IFB 09A1

mp = 4.860Strat drenant cu grosimea de 5 cm din nisip.

0,770,44 3.742 2.138 5.880

3 TRA 02A50

tone = 1.968Transportul rutier al mate-rialelor, semifabricatelor şi balast cu autocamionul pe distanţa de 50 km.

--

14,127.749 27.749

4 TRA 01A25

tone = 680Transportul rutier al mate-rialelor, semifabricatelor şi nisip cu autocamionul pe distanţa de 25 km.

--

16,311.084 11.084

5 TSD 01B1

asimilat

mc = 2.648Împrăştierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30 cm, gros cu sfărâmături, bulgări, teren mijlociu.Total manoperă la UM = 0,31 ore

-1,14

-3.018 3.018

6 TSD 07B1

100 mc = 16,32Compactarea umpluturii cu ruloul compresor 10-12 to, exclude udarea pământului necoez. grad. compact. 95-96 %.Total manoperă la UM = 5,07 ore.

-18,97140,7

309 230 539

81

TOTAL I12.344 11.151 39.063 62.558

Şomaj + CAS+ cote 49 % 5.464 5.464






TOTAL DEVIZ 83.000



82



1. Balast = 1.968 to

2. Nisip = 680 to

Întocmit,


83

NOTA DE CALCUL Nr.8.

privind amenajarea teritoriului destinat plantaţiei de vie S = 11,45 ha

1. Corectare terasamente (platforma teraselor, taluze şi drumuri) cu buldozerul şi

împingerea pământului la 25 m. l.

Se corectează terasele din parcelele: 1 - 11 , în suprafaţă totală de 11,45 ha.

Se calculează 2,5 hantri/ha

2,5 ha x 11,45 = 28,6 hantri.

Valoarea unui hantru (Analiza de preţ Nr. 1) = 258,9 lei.

2. Nivelat cu buldozerul suprafaţa de 11,45 ha.

Volumul de săpătură:

- pentru nivelarea propriu zisă se calculează 0,3 mc/mp.

= 114.500 mp x 0,3 mc/mp = 34.350 mc.

Întocmit,


84

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 8.

Privind amenajarea teritoriului destinat înfiinţării plantaţiei de vie. Suprafaţa totală = 11,45 ha

Nr.

crt.

Simboluri sau

coduri


m. materiale

n. manoperă

o. utilaje de construcţii

p. transporturi pe CFR

ale materialelor

- mii lei -

Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăşile

totale pe

articole ale

mater.

princip.

col 3 Ra x

col 3 Re

- to -

j. unităţi de măsură şi cantităţile pe articole

k. denumirea articolelorl. greutatea materialelor


materiale

(col 3 Ra x

col 4 Ra)

- mii lei -

manoperă

(col 3 Ra

x col 4

Rb)

- mii lei -

utilaj

(col 3 Ra

+ col 4

Rc)

- mii lei -

total

col 5 + col

6 + col 7

-mii lei-

transp.mat.

princip. fracţ.

medii col 3 RA

x col 4 Rd şi

diferenţe la

chelt. de transp.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


1 Analiza de preţ Nr.1 şi Nr.2

Corectarea taluze la terase şi drumuriHantrii = 28,6

--

258,9- - 7.405 7.405

2. Analiza preţNr. 1 şi Nr. 2

Nivelat platformă drumuri şi ZiHa = 1,65

--

258,9- - 427 427

3. TSC 19B1

100 mc = 343Săpat cu buldozerul pe tractor 81-180 CP inclusiv împingerea pământului la 10 m teren categ. 2.

--

8830.184 30.184

4 TSC 22D1

100 mc = 343Spor pentru fiecare 10 m în plus la TSC 19 B1 buldozer de 81-180 CP teren categ. 2.

--

4615.778 15.778

5. TSE 04B1

100 mp = 114,5Nivelarea suprafeţei de teren şi platformelor de terasa-mente executate cu buldozer pe tractor 81-180 CP în teren categ. 1 şi 2.

--

4,2481 481

TOTAL I -54.275 54.275

Şomaj + CAS+ cote 49 % - -

Cota de aproviz. 10%

Cota de manipulare 5 %

Cheltuieli de transport 1%

TOTAL II Cheltuieli directe - 54.275 54.275


TOTAL DEVIZ 65.000




privind pregătirea terenului în vederea înfiinţării

plantaţiei de vie în suprafaţă de 11,45 ha

1. Gunoi de grajd 60 to/ha x 11,45 = 1.145 to

2. Îngrăşăminte chimice: sare potasică = 500 kg/ha

500 kg/ha x 11,45 = 5.725 kg = 5,73 to

3. Îngrăşăminte chimice: superfosfat = 500 kg/ha

500 kg/ha x 11,45 = 5.725 kg = 5,73 to

4. Arătură de încorporare a îngrăşămintelor organice şi chimice

1,02 ha

5 Desfundat terenul la 40 – 60 cm - 11,45 ha.

6 Nivelat prin două treceri cu U 650 şi NM 28 - 11,45 ha

Întocmit,



pentru pregătirea terenului pentru plantare

Nr.

crt.

Simboluri sau

coduri


q. materiale

r. manoperă

s. utilaje de construcţii

t. transporturi pe CFR

ale materialelor

- lei -


totale pe

articole ale

mater.

princip.

col 3 Ra x

col 3 Re

- to -

m. unităţi de măsură şi cantităţile pe articole

n. denumirea articoleloro. greutatea materialelor


materiale

(col 3 Ra x

col 4 Ra)

- lei -

manoperă

(col 3 Ra

x col 4

Rb)

- lei -

utilaj

(col 3 Ra

+ col 4

Rc)

- lei -

total

col 5 +

col6 + col

7

- lei -

transp. mat.

princip. fracţ.

medii col 3 RA

x col 4 Rd şi

diferenţe la

chelt. de transp.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


1 ordin MICH289 / 1982

a. kg = 5.725b. îng. chi. sare potasică

510 kg

1,05--

6.011 6.011

2. reactualizat a. 5.725 kg/hab. îng. chi. superfosfat

510 kg

0,63--

3.607 3.607

3. Normă internă a. kg = 11.450b. manipulat + transp. îngr. chimice.

-21,212,6

243 144 387

4. NTM 922239

a. ha = 11,45b. fertilizat cu îngr.

chim.

--

94,9- 1.087 1.087 -

5. negociat a. to = 1.145b. gunoi de grajd pentru

fertilizat

240--

274.800 274.800

6. Normăîntreagă

a. to = 1.145b. încărcat gunoi manual

pentru transport şi adminstr.

--

5,085.817 5.817

7. Normăîntreagă

a. to = 1.145b. împrăştiat gunoi cu

MIG 100 to / ha

--

12,70014.541 14.541

8. Analiza preţ nr. 2 / 2

a. ha = 11,45b. arătură pentru

încorporat ingr. org.

--

308,13.528 3.528

9. NPC / 85538/176

a. ha = 11,45b. Desfundat mecanic cu

S – 1500 şi PPU-50 A

--

2.071,223.715 23.715

10. 219000206analiza preţ nr.2

a. ha = 11,45b. nivelat teren prin

două treceri cu U 650 şi NM – 2,8

--

240,82.757 2.757

TOTAL I 284.418 21.688 30.144 336.250

Şomaj + CAS+ cote 49 % 10.627 10.627

Cota de aproviz. 10% 28.442 28.442


Cheltuieli de transport 1% 2.844 2.844



TOTAL DEVIZ 471.000

Cost de revenire la ha = 41.135 lei




Privind pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei de vie

1. Gunoi de grajd = 1.145 to

2. Îngrăşăminte chimice: sare potasică = 5.725 kg

3. Îngrăşăminte chimice: superfosfat = 5.725 kg

Întocmit,



privind înfiinţarea plantaţiei de vie pe suprafaţa de 11,45 ha

1. Suprafaţa efectivă de vie = 11,45 ha

2. Distanţa de plantare 2,0 m.l. între rânduri şi 1,20 pe rând revenind 4.167 butuci/ha.

Total necesar viţe altoite STAS = 4.167 x 11,45 ha = 47.712 ~ 48.000 viţe.

Se adaugă o rezervă de 3% = 1.440 viţe

Total necesar viţe STAS = 48 + 1.440 = 49.500 bucăţi.

TOTAL = 49.500 viţe STAS.

3. Picheţi pentru marcarea locului plantării = 48.000 bucăţi

4. Mraniţă pentru plantat 5 kg / groapă

5 kg. X 48.000 viţe = 192.000 kg. ~ 192 tone.

5. Apa pentru udat viţe la plantare

10 l / viţă x 48.000 kg = 48.000 l = 48,0 to

6. Discuit desfundătura prin două treceri

211000331 – Discuit arătura + nivelat + grăpat 0,5 hantrii / ha la o singură trecere.

11,45 x 0,5 x 2 = 11,45 hantri

Întocmit,


Fasonarea viţei de vie pentru plantat:

a) Viţă altoită fasonată mijlociu

b) Viţă altoită fasonată scurt

Plantarea viţei de vie: - V1 – Viţă altoită mijlociu fasonată

- V2 – Viţă altoită fasonată scurt


pentru lucrări de înfiinţare a plantaţiei de vie

Nr.crt.



ale materialelor

- lei -

Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăşile totale

pe articole

ale mater. princip. col 3 Ra x col 3

Re- to -





- lei -

manoperă(col 3 Ra x col 4

Rb)

- lei -

utilaje(col 3 Ra + col 4

Rc)

- lei -

total col 5 +

col6 + col 7

- lei -



chelt. de transp.


1. a. buc. = 48.000b. picheţi

0,28--

13.440-

13.440

2. 211000331 a. ha = 11,45b. discuit terenul în

desfundătură de 2 ori

--

258,92.964 2.964

3. NTM 2331 a. ha = 11,45b. parcelarea terenului

-5,34

-61 61

4. NTM 2338 a. ha = 11,45b. pichetat teren pt. plantat

-285

-3.263 3.263

5. NTM 2340 Asimilat

a. bucăţi = 48.000b. făcut gropi în desfundăt.

-0,095

-4.560 4.560

6. Negociat a. bucăţi = 48.000b. material săditor viticol

5,2--

249.600 249.600 10

7. NTM / 832344

a. mii fire = 48b. transport şi manipulat

material săditor

3,53,2 168 154 322

8. NTM / 922311

a. mii pachete = 0,2b. stratificat viţe în nisip 34,5

-69 69

9. NTM 2312 a. mii pachete = 0,2b. scos viţe de la stratificat

-34,5

-69 69

10. Negociat c. kg = 100d. parafină pentru parafinat

viţe altoite.

3,9390 390

11. NTM / 832269

asimilat

e. mii bucăţi = 48f. parafinat viţe altoite

înainte de plantare

-14,8

-710 710

12. NTM /832271

g. kg = 106h. pregătit amestec de

parafină pentru viţe

-0,7-

74 74

13. a. to = 22b. mraniţă pentru gropi

24--

528 528

14. c. to = 192d. făcut platformă de gunoi

la capătul parcelei

-3,5-

672 672

15. Normăinternă

a. to = 192b. încărcat mraniţa şi

descărcat în câmp

-5,08

-975 975

16. NTM/831564 AS

a. mii gropi = 48b. adus mraniţa la gropile

de plantare

-12,7

-610 610

17. NTM 2342

a. mii bucăţi = 48b. fasonat, verificat calusul

viţe şi mocirlit viţa

-16,8

-806 806

18. NTM2.342

a. mii buc. = 48b. mocirlit viţe

-1,0-

48 48

19. NTM 2346

a. mii bucăţi = 48b. plantat viţa de vie ,

lucrare completă

-323,4

-15.523 15.523

20. Normăinternă

a. ha = 11,45b. udatul fiecărei viţe cu 10

l apă

-607,5

-6.956 6.956

21. NTM / 83asimilat

a. to = 480b. transport apă cu cisterna

pentru udat

--

2,31.104 1.104

22. NTM / 83asimilat

c. Sinoratox granule 286kgd. dezinfecţia solului la

groapă mii gropi = 4,35

4,215,4

-1.201 4.404 5.605

23. NTM2345

Asimilat

e. mii fire = 48f. transportat viţe în găleţi

speciale la locul de plantare

-8,9-

427 427

TOTAL I 265.159 39.395 4.222 308.776

Şomaj + CAS+ cote 49 % 19.304 19.304

Cota de aproviz. 10% 26.516 26.516





TOTAL DEVIZ 445.000

Cost de revenire la ha = 38.865 lei




Privind înfiinţarea plantaţiei de vie

1. Viţe altoite STAS = 48.000 bucăţi

2. Picheţi = 48.000 bucăţi

3. Parafină = 100 kg

4. Bitum = 3 kg

5. Sacâz = 3 kg

6. Mraniţă = 22 to

7. Apă pentru udat = 480 to

8. Sinoratox granule = 286 kg

Întocmit,



privind întreţinerea plantaţiei de vie anul I

1. Deşeuri textile pentru legatul lăstarilor de tutori.

25 kg / ha x 11,45 ha = 286 kg

2. Pesticide pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor în anul I

Ridomil gold 2,5 kg / ha la un stropit = 2,5 x 11,45 = 29 kg.

Mikal 3 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri = 69 kg

Curzate 3 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri = 69 kg.

Bravo 2 kg / ha x 11,45 ha = 23 kg.

Champion 4 kg / ha x 11,45 ha = 46 kg.

3. Preparat soluţie pentru stropit (stropit 1 şi 6) 11,45 x 6 = 69 mc.

Întocmit,



pentru întreţinerea plantaţiei anul I

Nr.crt.



ale materialelor

- lei -

Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăşile totale pe articole

ale mater. princip.

col 3 Ra x col 3 Re

- to -





- lei -

materiale(col 3 Ra x col 4 Rb)

- lei -

materiale(col 3 Ra + col 4

Rc)

- lei -

total col 5 +

col6 + col 7

- lei -

transp.mat. princip. fracţ.

medii col 3 RA x col 4 Rd şi diferenţe la

chelt. de transp.


1. NTM 922358

asimilat

a. mii buc. = 48b. desfăcut muşuroiul

primăvara

-14,0

-- 672 - 672

2. NPCM1985

a. ha = 11,45 x 2 = 22,9b. arat via de două ori

-258,9

-5.929 5.929

3. NTM 922352

a. mii buc. = 48b. copcit via an I de la

plantare

-56-

2.688 2.688

4. Negociat a. kg = 286b. deşeuri textile pt. Legat

4,0--

1.144 1.144

5. NTM 922475

a. ha = 34,4 hab. cultivat mecanic de trei

ori

12,7120

-437 4.128 4.565

6. NTM 92 1619

a. ha = 34,4 hab. prasit cu sapa pe rând de

3 ori

-152,5

-5.264 5.264

7. NTM 922.353

a. mii butuci = 22,9b. plivit şi legat lastarii de

2 ori

-26,7

-611 611

8. NTM 83asimilat

a. t = 69 tob. transport de apa pentru

stropit

-

13897 897

9. NTM 831757

a. ha = 11,45 x 2000 l/ha = 22,9 to

b. pregatit solutie pt stropit 1 şi 2

22012,7

-5.038 291 5.329

10. NTM 83MAIA46/82

a. ha = 22,9b. stropit mecanic in vie de 2 ori

--

1202.748 2.748

11. NTM83asimilat

a. ha = 11,45 x 4.000 l/ha = 45,8 to

b. pregatit solutie pt. stropitul 3, 4, 5 şi 6

22012,7

-10.076 582 10.658

12. NTM 82MAIA46/82

a. ha = 45,8 hab. stropit via mecanic de 4

ori (stropitul 3,4,5,6)

--

1205.496 5.496

13. NTM 921562

a. mii buc. = 48b. musuroit via toamna

-19,3

-- 926 - 926

TOTAL I 16.258 11.471 19.198 46.927

Şomaj + CAS+ cote 49 % 5.620 5.620






TOTAL DEVIZ 67.000




Întreţinerea plantaţiilor de vier din anul I

1. Deşeuri textile = 286 kg

2. Pesticide:

- Ridomil gold = 29 kg

- Mikal = 69 kg

- Curzate = 69 kg

- Bravo = 23 kg

- Champion = 46 kg

3. Apă pentru stropit = 69 mc.

Întocmit,



privind întreţinerea plantaţiei de vie anul II

1. Desfăcut muşuroiul primăvara butuci = 48.000

2. Deşeuri textile pentru legatul în uscat

25 kg / ha x 11,45 ha = 286 kg

3. Viţe altoite pentru completat goluri 3 %

48.000 x 3% = 1.440 viţe

4. Apă pentru udatul viţelor şi pentru stropit

- pentru udatul viţelor la completarea golurilor:

10 l / groapă x 1440 viţe = 14.400 kg = 14,4 mc

- pentru stropit :

1000 l / ha x 11,45 ha x 6 stropiri = 68,7 mc

TOTAL APĂ = 14,4 + 68,7 = 83,1 mc.

5. Pesticide pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor.

Stropitul I – n Omite 57 E 1,5 l / ha x 11,45 ha = 17 kg

- Ridomil gold 2,5 kg / ha x 11,45 ha = 29 kg

Stropitul II şi III – Mikal 3 kg/ha x 11,45 ha x 2 stropiri = 69 kg

- Neoron 1,0 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri = 23 kg

Stropitul IV – Bravo 2 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri ha = 46 kg.

- Sulf muiabil 4 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri ha = 92 kg

Stropitul V – Curzate 3 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri ha = 69 kg

Stropitul VI Turdacupral 50 PU 6 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri ha = 137kg

Stropirile VII – XI – se fac la avertizări

6. Preparat soluţie pentru stropit (stropitul 1-6) 11,45 x 6 x 1.000 = 69 to.

Întocmit,



pentru întreţinerea plantaţiei anul II

Nr.crt.



ale materialelor

- lei -


articole ale mater.


- to -





- lei -


- lei -

utilaj(col 3 Ra + col 4

Rc)

- lei -

total col 5 +

col6 + col 7

- lei -

transp.mat. princip. fracţ. medii col 3 RA x col 4

Rd şi diferenţe la

chelt. de transp.


1 NTM 922358

a. mii butuci = 48b. desfăcut muşuroiul

primăvara

-14,3

-686 686

2. NTM 922361

a. mii butuci = 48b. tăiat şi copcit via în anul

II de la plantare

-46,99

-2.256 2.256

3 NTM 921.599

a. ha = 11,45b. scoaterea la marginea

parcelei a coardelor tăiate

-74,1

-848 848

4 NPCM 1985

a. ha = 11,45b. arat primăvara înainte de

pornirea în vegetaţie

-258,6

-2.961 2.961

5 NTM 922452

a. mii butuci = 48 x 2 = 96b. plivit şi legat lăstari de

două ori

-33,3

-3.197 3.197

6 negociat a. kg = 286b. deşeuri textile

4--

1.144 1.144

7. NTM 922.469

a. ha = 11,45b. sapa mare pe rând

-197,6

-2.263 2.263

8. NTM 922475

a. ha = 34,35b. cultivat mecanic de 3 ori

-12,7120

436 4.122 4.558

9. NTM 922482

a. ha = 34,35b. prăşit manual pe rând de

3 ori

-152

-5.221 5.221

10. negociat a. to = 83,1b. transport apă pt. udat şi

stropit

--

11,8981 981

11. negociat a. buc. = 1.440b. material săditor pentru

completat goluri

5,2--

7.488 7.488

12. NTM 922311

a. mii pachete = 0,1b. stratificat viţa de vie în

nisip

-38,9

-39 39

13. NTM 922312

a. mii pachete = 0,1b. scos viţa de la stratificat

-38,9

-39 39

14. NTM 921.566

a. mii but. = 1,44b. fasonat, micirlit,plantat,

viţe pt. compl. goluri

-324,4

-467 467

15. NTM 922.340

a. mii buc. = 1,44b. făcut gropi pt. completat

goluri

-168

-242 242

16. NTM 922347

a. mii but = 1,44b. udatul viţelor u10 l apă

la completarea golurilor

-121,5

-175 175

17. Normăinternă

a. mii l = 69b. pregătit soluţie pentru

stropit de 6 ori

22011,8

-15.180 814 15.994

18. NTM 82MAIA 46/82

a. ha = 11,45 x 6 = 68,7b. stropit mecanic de 6 ori

--

402.748 2.748

19. NPCM 1985asimilat

a. ha = 11,45b. arat toamna în vie

--

258,92.964 2.964

20. NTM 922555

a. mii butuci = 48b. îngropat via cu 2-4

coarde

-67,5

-3.240 3.240

TOTAL I 23.812 19.923 13.776 57.511

Şomaj + CAS+ cote 49 % 9.762 9.762






TOTAL DEVIZ 86.000

Cost de revenire la hectar 7.511 lei.




Privind întreţinerea plantaţiei de vie anul II

1. Viţe STAS pentru goluri = 1.440 buc.

2. Apă pentru goluri = 14 4mc


4. Apă pentru stropit = 68,7 mc

5. Pesticide:

- Omite = 17 kg


- Mikal = 69 kg

- Neuron = 23 kg

- Bravo = 46 kg

- Sulf muiabil = 92 kg

- Curzate = 69 kg

- Turdacupral = 137 kg

Întocmit,



privind întreţinerea plantaţiei de vie anul III

1. Viţe STAS pentru plantat în goluri 4 %

48.000 viţe/ha x 4% = 1.920 viţe STAS.

2. Deşeuri textile pentru legatul în uscat şi verde

25kg / ha x 11,45 ha = 286 kg

3. Apă pentru plantatul viţelor şi pentru stropit.

- plantat 1.920 viţe x 20 l apă / viţă = 38.000 ~ 38,4 to

- 1.000 l/ha x 6 stropiri x 11,45 ha = 68.700 l ~ 68,7 to

TOTAL apă = 38,4 + 68,7 ~ 107,1 to

4. Pesticide pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor

Stropitul I – Omite 57 E 1,5 l / ha x 11,45 = 18 kg

- Ridomil gold 2,5 kg/ ha x 11,45 = 29 kg

Stropitul II şi III – Mikal 3 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri= 69 kg

- Neoron 1,0 kg/ha x 11,45 ha x 2 stropiri = 23 kg

Stropitul IV - Bravo 2 kg / ha x 11,45 ha = 23 kg

Sropitul V – Curzate 3 kg / ha x 11,45 ha = 35 kg

Stropitul VI – VIII – Turdacupral 50 PU 6 kg /ha x 3 stropiri x 11,45 ha = 206 kg

Întocmit,



pentru întreţinerea plantaţiei anul III

lei noi

Nr.crt.


ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru:i. materialej. manoperăk. utilaje de construcţiil. transporturi pe CFR

ale materialelor

- lei -


articole ale mater.

princip. col 3 Ra x col 3 Re

- to -

g. unităţi de măsură şi cantităţile pe articole

h. denumirea articolelori. greutatea materialelor



- lei -


- lei -

utilaje(col 3 Ra + col 4

Rc)

- lei -

total col 5 +

col6 + col 7

- lei -

transp. mat. princip. fracţ. medii col 3 RA x col 4

Rd şi diferenţe la

chelt. de transp.


1 NTM 922398

a. mii but. = 48b. dezgropat via şi făcut

copcă

-87,5

-4.200 4.200

2 NTM 922404

a. mii butuci = 48b. tăiat via şi copcit în anul

III de la plantare

-61,8

-2.966 2.966

3 NTM 922417

a. ha = 11,45b. scoaterea la marginea

parcelei a coardelor

-81,15

-929 929

4 NTM 922443

a. mii butuci = 48b. cercuit şi legat în uscat

-40,5

-1.944 1.944

5 NPCM1985

a. ha = 11,45b. arat via primăvara

--

258,92.964 2.964

6 NTM 922452

a. mii butuci = 96b. legat şi plivit via de 2 ori

-35,6

-3.418 3.418

7. negociat a. kg = 286b. deşeuri textile industr.

4,0--

1.144 1.144

8 NTM 921.617

a. ha = 11,45b. sapa mare pe rând

-197,6

-2.263 2.263

9 NTM 922475

a. ha = 34,35b. cultivat mecanic de 3 ori

-12,7120

436 4.122 4.558

10 NTM 921619

a. ha = 34,35b. prăşit cu sapa pe rând de

3 ori

-152

-5.221 5.221

11 negociat a. buc.= 1920b. material săditor pentru

completat goluri

5,2--

9.984 9.984

12 NTM 921633

a. mii buc.= 1,92b. făcut gropi pentru

completat goluri

-168

-323 323

13 NTM 922442

a. mii buc = 1,92b. fasonat, mocirlit, plantat

viţe în goluri

-324,4

-623 623

14 NTM 922347

a. mii butuci = 1,92b. udatul viţelor la

completarea golurilor

-121,5

-233 233

15 negociat c. to = 107,1d. transport apă cu cisterna

pentru stropit şi udat la completarea golurilor

--

15,01.607 1.607

16 NTM 83asimilat

a. mii l = 68,7b. pregătit soluţie pt. stropit

22011,8

-15.114 811 15.925

17 NTM 92MAIA 46/82

a. ha = 11,45 x 6 = 68,7 hab. stropit mecanic în vie de

6 ori

--

1208.244 8.244

18 MPCE/85asimilat

a. ha = 11,45b. arat via toamna

--

258,92.964 2.964

19 NTM 922555

a. mii but. = 48b. îngropat via

-67,5

-3.240 3.240

21 NTM 921.660

a. mii but. = 48b. tăieri de uşurare

-58,8

-2.822 2.822

TOTAL I 26.242 29.429 19.901 75.572

Şomaj + CAS+ cote 49 % 14.420 14.420






TOTAL DEVIZ 113.000

Cost de revenire = 9.869 lei/ha




1. Viţe STAS = 1.920 buc.


3. Apă pentru plantat = 38,4 to

4. Apă pentru stropit = 68,7 to

Total apă = 107,1 to

5. Pesticide:

- Omite = 18 kg


- Mikal = 69 kg

- Neuron = 23 kg

- Curzate = 35 kg

- Bravo = 23 kg

- Turdacupral = 206 kg

Întocmit,



privind instalarea sistemului de susţinere în plantaţia viticolă S = 11,45 ha

Lungimea medie a parcelei= 100 m l pentru distanţe medii de 2,0/1,20 m.l.

Numărul de butuci între şpalieri este variabil în funcţie de soi

1. Numărul de viţe pe rând = 84 buc.

2. Numărul de spalieri fruntaşi pe rând = 2.

3. Numărul de spalieri mijlocaşi pe rând = 14.

4. Numărul de rânduri la 1 ha = 50

5. Numărul total de rânduri : 50 x 11,45 ha = 573 rânduri.

Total rânduri = 573.

6. Numărul total de spalieri fruntaşi = 573 x 2 = 1.146 stâlpi fruntaşi

Notă: Se vor folosi doi spalieri mijlocaşi pentru unul fruntaşi.

1.146 x 2 = 2.292 stâlpi fruntaşi

7. Numărul total de spalieri mijlocaşi = 573 x 14 = 8.022 buc.

8. TOTAL STÂLPI SPALIERI = 2.292 + 8.022 = 10.314

Pentru rotunjiri (deteriorări în timpul lucrului) = 186

TOTAL NECESAR = 10.314 + 186 = 10.500 buc.

9. Numărul de şpalieri ce revin la 1 ha vie efectiv = 10.500 : 11,45 = 917.

10. Necesar sârmă portantă ø = 3,1 mm = 573 rânduri x 100 m.l. = 57.300 m.l.

Lungimea totală a rândurilor = 57.300 m.l.

Se adaugă 1 m.l. pentru fiecare rând pentru legăturile la stâlp şi fruntaşi = 1.146 m.l.

TOTAL. = 57.300 + 1.146 = 58.446 m.l.

TOTAL = 58.500 m.l.

11. Greutatea totală a sârmei portante de 3,1 mm în diametru

Un metru sârmă cântăreşte 58,5 g.

58.500 x 58,5 = 3.422 kg

12. Sârmă pentru ancore 573 rânduri x 2 ancore pe rând = 1.146 buc. ancore. Se

utilizează sârmă de 2,8 mm în diametru, câte 5 m sârmă la fiecare ancoră.

1.146 x 5 = 5.730 m.l.

Un metru liniar de sârmă de 2,8 mm cântăreşte 47,72 g.

5.730 x 47,72 = 273 kg

13. Pietre de ancoră la fiecare stâlp fruntaş se montează o ancoră = 1.146 ancore.

1.146 x 10 kg/m.l. = 11.460 kg ~ 11,5 to (se folosesc borduri de la drumuri).

14. Sârmă pentru două etaje în diametru de Ø 2,5 mm.

Lungimea totală a rândurilor 57.300 m.l. x 4 rânduri de sârmă = 229.200 m.l.

Un m.l. sârmă de 2,5 mm cântăreşte 38,04 kg.

229.200 x 38,04 = 8.719 kg sârmă.

15. Fier beton cu diametrul de 6,5 mm pentru ancore.

Se recomandă 54 kg

11,45 ha x 54 kg/ha = 618 kg

16. Greutatea stâlpilor de şpalieri – un stâlp fruntaş cântăreşte 35 kg.

10.500 stâlpi x 35 kg/buc. = 367,5 to

17. Total greutăţi pentru transport

Stâlpi de spalier = 367.500 kg

Sârmă bride 3,1 mm = 921 kg

Sârmă – 3,1 mm = 3.422 kg

- 2,8 mm ancore = 273 kg

- 2,5 mm = 8.719 kg

Fier beton pentru ancore 8 mm = 618 kg

Pietre ancoră = 11.4560 kg

Total = 392.913 kg ~ 393 to

18. Araci pentru pichetarea locului şpalierilor 500 buc. (picheţii vor fi refolosibili).

19. Făcut bride pentru prinderea sârmelor pe stâlpii de spalier

3 buc / stâlp x 10.500 stâlpi = 31.500 buc.

20. Sârmă de 3,1 mm pentru făcut bride – 0,5 m.l. pentru o bridă.

31.500 x 0,5 = 15.750 m.l.

15.750 x 58,5 g = 921 kg.

Întocmit,



pentru instalarea sistemului de susţinere

lei noi

Nr.crt.



ale materialelor

- lei -


articole ale mater.

princip. col 3 Ra x col 3 Re

- to -





- lei -


- lei -


- lei -

total col 5 + col6 + col 7

- lei -

transp.mat. princip. fracţ.

medii col 3 RA x col 4 Rd şi

diferenţe la chelt. de transp.


1 Negociat a. mii buc. = 500b. picheţi

0,28--

140 140

2 Negociat

a. kg = 30b. sârmă zincată cu =2,5mm pentru

pichetat (1 kg/ha)

2,5--

75 75

3 Negociat

a. kg = 273b. sarma zincata cu = 2,8 mm pentru ancore

3,0--

819 819

4 NTM1.576

a. ha = 11,45pichetat teren pentru plantat stâlpi de spalieri

-29,4

-337 337

5 NTM 92 1578

a. buc. = 1.146b. făcut gropi pentru

instalat spalieri fruntaşi

-1,4-

1.604 1.604

6 NTM 1581

a. buc. = 8.022b. făcut gropi pentru

instalat spalieri mijlocaşi

-0,95

-7.621 7.621

7 NTM 92 2382

a. buc. = 1.146b. fixarea şpalierilor

fruntaşi şi alinierea lor.

-0,5-

573 573

8 NTM 83 1583

a. buc = 8.022b. fixarea şpalierilor mijlocaşi şi alinierea lor

-0,8-

6.418 6.418

9 NTM 92 1577

a. buc = 10.500b. transportul stâlpilor de

spalier şi repartizarea lor

-0,32

-3.360 3.360

10 NTM 92 2383 asimilat

a. buc. = 1.146b. ancorat spalieri fruntaşi Săpat gropi pentru pietre de ancoră.

3,50,81

-4.011 928 4.939

11 NTM 92 1582

a. mii buc. = 31,5b. făcut bride, prinderea şi

montarea lor pe stâlpi

-50-

1.575 1.575

12 NTM 92 1584

a. mii m.l. = 287b. introducerea şi instalarea

sârmelor pe spalier

-13,4

-3.846 3.846

13 NTM 92 1586

a. mii semne = 31,5b. marcat pe spalier locul

de fixare a bridelor

-12,9

-406 406

14 Negociat a. kg = 8.719b. sarma zincata =2,5mm

pt spalieri (2 etaje)

2,5--

21.798 21.798

15 Negociat

a. buc. = 2.292b. stâlpi şpalieri fruntaşi

15,0--

34.380 34.380

16 Negociat

c. buc. = 8.022d. stâlpi şpalieri mijlocaşi

(plus rezerva)

15,0--

120.330 120.330

17 TRA 01 A 25

a. to = 393b. transport spalieri, sârmă

şi ancore de la 25 km

--

16,36.406 6.406

18 NTM 92 3712

a. t = 393b. încărcat şi descărcat

material pentru instalare spalier

-11,8

-4.637 4.637

19 Negociat a. kg = 618b. fier beton cu = 8 mm

2,5--

1.545 1.545

20 Negociat c. kg = 8.720d. sârmă = 3,1 mmpentru sârmă portantă

2,5--

21.800 21.800

21 Negociat e. kg. = 921 kgf. sârmă bride

2,3--

2.118 2.118

22 Negociat g. kg. = 273 kgh. sârmă ancore

2,3--

628 628

TOTAL I 207.644 31.305 6.406 245.355

Şomaj + CAS+ cote 49 % 15.339 15.339

Cota de aproviz. 10% 20.764 20.764





TOTAL DEVIZ 352.000

Cost de revenire la ha = 30.742




Privind instalarea sistemului de susţinere în plantaţia de viţă-de-vie

1. Stâlpi spalieri fruntaşi = 2.292 buc.

Stâlpi spalieri mijlocaşi = 8.022 buc.

Total stâlpi spalieri = 10.500 buc.

2. Sârmă portantă 3,1 mm = 3.422 to

3. Sârmă pentru ancore 2,8 mm = 273 kg

4. Sârmă spalieri 2,5 mm = 8.719 kg

5. Pietre pentru ancore = 11.450 to

6. Fier beton pt. ancore 6,5 mm = 618 kg.

7. Araci (picheţi) = 500 buc.

8. Bride = 31.500 buc.

9. Sârmă pentru bride 3,1 mm = 921 kg

10. Pietre ancore (borduri) = 1.146 buc.

Întocmit,


proiect_batos[1] vita de vie

Documents