cost-pret-5

7/25/2019 COST-PRET-5

1/101

COSTURI, PREURI I TARIFE

INTRODUCERE

n ansamblul su, activitatea economic se poate e!ini ca "eunin totalitatea

compo"tamentelo" ca"e se "e!e" la p"ouc#ia, "epa"ti$a"ea %i consumul e bunu"i %i e

se"vicii& 'istin(em ca p"incipali acto"i ai vie#ii economice )nt"ep"ine"ile, ma"ile

p"ouctoa"e e bunu"i %i se"vicii ca"e compun o!e"ta pent"u consumul !inal* la "+nul

lo", )nt"ep"ine"ile sunt %i ma"i consumatoa"e e bunu"i %i se"vicii, acestea constituinu

se )n consumul inte"meia"& Pe l+n( )nt"ep"ine"i )ns, activitatea economic este

es!%u"at %i e )nt"ep"in$to"ii iniviuali ca"e la "+nul lo" !u"ni$ea$ %i consum

bunu"i %i se"vicii, e bnci ca p"incipale institu#ii e c"eit %i e economisi"e, e

aminist"a#ia public cent"al %i local ca !u"ni$oa"e e se"vicii publice, consumatoa"ee "esu"se bu(eta"e %i ecientul ma-o" )n p"ivin#a luc""ilo" e in!"ast"uctu", e ma"e

imensiune %i nu )n ultimul "+n e popula#ie ca !iin p"incipalul consumato" !inal %i

bene!icia" al bunu"ilo" %i se"viciilo"&

'ac ne "e$umm la )nt"ep"ine"i ca entit#i economice, activitatea lo" const )n

p"ouce"ea e bunu"i %i se"vicii necesa"e pent"u satis!ace"ea nevoilo" iniviuale %i

colective ale popula#iei& n "ealitate )ns, eme"sul este mult mai comple. pent"u c

t"ebuie s se "eali$e$e mai )nt+i ma%inile %i instala#iile necesa"e p"ouc#iei )ns%i

/mi-loacele e p"ouc#ie al c"o" consum pa"#ial constituie o pa"te a consumului

inte"meia"0* acestea la "+nul lo" vo" se"vi, altu"i e ceilal#i !acto"i e p"ouc#ie 1 )n

spe# munca, capitalul, mate"iile p"ime, %&a& la "eali$a"ea bunu"ilo" %i se"viciilo" estinate

consumului !inal& nt"ep"ine"ea combin !acto"ii e p"ouc#ie men#iona#i pent"u a

p"ouce bunu"i %i2sau se"vicii ca"e vo" !i v+nute pe pia#& n pa"alel cu !lu.ul !i$ic

p"op"iu $is, )nt"ep"ine"ea p"ouce valo"i3 4valoa"ea au(at4 e )nt"ep"ine"e este

i!e"en#a int"e valoa"ea p"ouc#iei %i valoa"ea consumu"ilo" in e.te"io" /mate"ii,

mate"iale %i2sau se"vicii ca"e p"ovin int"un ciclu e p"ouc#ie ante"io" %i sunt

pu"ttoa"e e costu"i0& Acestea in u"m se mai numesc consumu"i inte"meia"e

/mate"ii p"ime, ene"(ie, mate"iale etc&0

4

Valoarea adugat = Valoarea Produciei - Consumul intermediar

7/25/2019 COST-PRET-5

2/101


nt"ep"ine"ile u"m"esc ca valoa"ea au(at /5A0 c"eat )n

)nt"ep"ine"e s !ie c+t mai ma"e )nt"uc+t o pa"te in aceasta "evine )ns%i

)nt"ep"ine"ii& 5aloa"ea au(at ca avu#ie c"eat )n )nt"ep"ine"e se"epa"ti$ea$ )nt"e3

salariai p"in sala"ii, cointe"esa"e la p"o!it*

statul o"(anismele publice %i aminist"a#ia local 3 p"in impo$it pe

sala"ii, ta. pe valoa"ea au(at /T5A0, cont"ibu#ie la asi(u""ile sociale

/CAS0, cont"ibu#ie la !onul e %oma- /CFS0, impo$it pe p"o!it, ta.e locale,

acci$e, etc&*

furnizori de capital bncile, o"(anismele e c"eit sau obli(ata"ii p"inob+n, ia" asocia#ii p"in iviene*

ntreprinderea nsi p"in !onu"ile e "e$e"v, p"ovi$ioane pent"u a%i

!inan#a activitatea viitoa"e /auto!inan#a"e0&

ETAPELE REPARTIZRII VENITURILOR N NTREPRINDERE Producie

Cosum inte"meia"

= Valoare adugat

Remune"a"ea pe"sonalului

C6eltuieli sala"iale

Ta.a pe valoa"e au(at

'ob+n$i pltite

= Proit !rut Impo$it pe p"o!it

'iviene

= Proit "et "edi#tri!uit

$ Clien#i

7 Fu"ni$o"i

7 Sala"ia#i /numai sala"iul b"ut0

7 O"(anisme sociale /CAS, CFS0

7 Stat, aminist"a#ie local

7 8nci, obli(ata"i, o"(anisme

e c"eit

7 Stat aminist"a#ie, local

7 Ac#iona"i

7 nt"ep"ine"e

'ac )n )nt"ep"ine"e se "eali$ea$ o combina"e mai bun a !acto"ilo" e

p"ouc#ie, se ob#ine o e!icien# mai ma"e a acesto"a %i se a-un(e la ceea ce se nume%te

5

7/25/2019 COST-PRET-5

3/101


#%or de %roducti&itate& n aceast situa#ie, )nt"ep"ine"ea "eali$ea$ un su"plus ce

poate !i utili$at pent"u3

a mic%o"a p"e#ul e v+n$a"e /u"m"in o c"e%te"e a v+n$"ilo" sau penet"a"ea

pe pie#e eme"(ente0* "ambu"sa"ea ato"iilo" /se mic%o"ea$ "ata e )nato"a"e a )nt"ep"ine"ii %i

implicit, pe viito", se"viciul ato"iei va !i mai u%o" e supo"tat0*

amelio"a"ea "emune""ii sala"ia#ilo" /u"m"in pe"manenti$a"ea !o"#ei e munc

%i cointe"esa"ea acesteia la "e$ultatele )nt"ep"ine"ii0*

c"e%te"ea ivienelo" pent"u ac#iona"i /valoa"ea unei ac#iuni pe pia# c"e%te

c+n aceasta este "emune"at mai bine0*

m"i"ea posibilit#ilo" e auto!inan#a"e )n viito" /cu e!ect i"ect asup"a "euce"ii"atei e )nato"a"e a )nt"ep"ine"ii0&

n p"ocesul e p"ouc#ie )%i auc apo"tul un ansamblu e mi-loace e p"ouc#ie

/munc, capital, ma%ini, utila-e, instala#ii, mate"ii p"ime, ene"(ie, etc&0 ca"e sunt e !apt,

)n ma"ea lo" ma-o"itate, bunu"i sau se"vicii ob#inute )nt"un p"oces e munc ante"io" %i

ca"e su!e" t"ans!o"m"i mai ma"i sau mai mici pent"u "eali$a"ea alto" bunu"i sau

se"vicii& n tot acest p"oces se pot pune ou )nt"eb"i3 p"ima vi$ea$ p"ovenien#a

mi-loacelo" /e une vin90 ia" cea ea a oua se "e!e" la estina#ia p"ouselo" /cui sunt

estinate sau la cine se uc acestea90

:i-loacele e p"ouc#ie sunt puse la ispo$i#ia utili$ato"ilo" e p"op"ieta"ii lo"3

p"op"ieta"ii e pm+nt %i e cli"i pun la ispo$i#ie pm+ntul eventual cli"ile,

muncito"ii pun la ispo$i#ie munca, alte )nt"ep"ine"i !u"ni$ea$ mate"iile p"ime, se"viciile

speciali$ate, !u"ni$o"ii e capital pun la ispo$i#ie capitalul, etc& 'ac se consie" c

un bun sau se"viciu cump"at in a!a" poate !i "eali$at )n )nt"ep"ine"e la costu"i maimici, "espectiva activitate va !i in !inal internalizat /)nt"ep"ine"ea o va "eali$a ea

)ns%i0& 'ac in cont", un bun sau se"viciu se "eali$ea$ )n )nt"ep"ine"e la costu"i

mai ma"i ec+t ac a" !i cump"at e pe pia#, )nt"ep"ine"ea !ie va !ace e!o"tu"i pent"u

a a-un(e cel pu#in la costu"i simila"e !ie va externaliza"espectiva activitate, cump"+n

e pe pia#& To#i ace%ti !u"ni$o"i e mi-loace sunt contacta#i pe pie#ele speci!ice3 pia#a

pm+ntului, pia#a muncii, pia#a mate"iilo" p"ime, pia#a e capital, etc& ;a "+nul lo"

p"ousele sau se"viciile "eali$ate sunt liv"ate pe pia#3 !ie pe pia#a inte"meia"

6

7/25/2019 COST-PRET-5

4/101


a-un(+n la alte )nt"ep"ine"i ca"e u"mea$ s !ac p"eluc""i suplimenta"e, !ie pe pia#a

e consum, a-un(+n i"ect la consumato"ii !inali&

Re$ult c )nt"ep"ine"ea )%i es!%oa" activitatea sa )nt"e ou pie#e3 pia#a in

amonte %i cea in aval& nt"ep"ine"ile ac#ionea$ pe pia# )n ubl calitate3 e client %ie !u"ni$o"& nt"ep"ine"ea este client pent"u p"ousele cu ca"e se ap"ovi$ionea$ e pe

pia# %i !u"ni$o" pent"u bunu"ile sau se"viciile pe ca"e le liv"ea$ pe pia#& Pent"u un

client, consumato" inte"meia" sau !inal, p"e#ul unui p"ous "ep"e$int un cost )n timp ce

pent"u un !u"ni$o", p"e#ul este un venit& n t"an$ac#iile e tip t"oc, sc6imbu"ile pe pia# se

!ac sc6imb+n bunu"i sau se"vicii cont"a bunu"i sau se"vicii utili$+nuse p"e#ul "elativ&

n economia moe"n, sau economia moneta", sc6imbu"ile pe pia# se !ac bunu"i %i

se"vicii cont"a bani, cont"a mone& Aceste sc6imbu"i sunt posibile ato"it e.isten#eip"e#ului, elementul e!inito"iu al sc6imbului& At+t timp c+t v+n$to"ul "eali$ea$ sau

ac6i$i#ionea$ bunul sau se"viciul estinat sc6imbului la un cost in!e"io" p"e#ului pe ca"e

)l )ncasea$ e la cump"to", v+n$to"ul "eali$ea$ p"o!it& Acesta a" !i eci inte"esul

v+n$to"ului pent"u sc6imb& ;a "+nul su, c+t timp cump"to"ul cump" bunul sau

se"viciul estinat sc6imbului la un p"e# in!e"io" ec+t costul "eali$at ac la" p"ouce

sin(u", cump"to"ul este %i el inte"esat e "eali$a"ea sc6imbului& Reali$a"ea sc6imbului

necesit eci aco"ul celo" ou p"#i, aco" ete"minat e inte"esul acesto"a pent"u

sc6imb&

Iat eci c )n tot acest p"oces p"e#ul ca element al sc6imbu"ilo" "eali$ate pe

pia# este inispensabil& n mo ce"t, c+n sa amintit e p"e# )n "+nu"ile e mai sus nu

sa scpat in vee"e !aptul c )n multe ca$u"i altu"i e e.p"esia moneta" a p"e#ului

(sim %i alte componente, nemoneta"e a" ca"e sunt )n cele in u"m evaluate moneta"

sau )n ec6ivalent moneta"& C+n se p"e!e" cump"a"ea e mate"ie p"im e la un!u"ni$o" a!lat )n ap"opie"e, c6ia" ac este mai scump, se estimea$ e !apt c

suplimentul e p"e# pltit !u"ni$o"ului compensea$ c6eltuielile e t"anspo"t& n

momentul c+n se constat c nu mai e.ist aceast compensa"e, sc6imbul nu va mai

!i acceptat& Accea%i lo(ic este valabil %i atunci c+n se accept un p"e# mai ma"e

pent"u un p"ous e calitate mai bun3 suplimentul e p"e# co"espune e !apt plusului

e calitate* c+n plusul e calitate nu va mai !i "ecunoscut, nu va mai !i acceptat nici

suplimentul e p"e#& n acest ca$ inte"vine %i utilitatea3 ac cump"to"ului )i este util

su"plusul e calitate, acesta va !i ispus s plteasc )n plus, ac acel su"plus e

7

7/25/2019 COST-PRET-5

5/101


calitate nu a"e o utilitate p"actic pent"u cump"to", su"plusul e p"e# nu va mai !i

acceptat& n mo simila" se poate lua )n calcul timpul ca element e cost& n p"e#ul

acceptat al unui p"ous sau se"viciu se poate "e(si un su"plus ca"e s !ie -usti!icat e

necesitatea e a ac6i$i#iona p"ousul "espectiv la momentul sc6imbului c6ia" accump"to"ul a"e posibilitatea s ob#in ulterior p"ousul la un cost mai mic

/cump"a"ea e !u"a-e )n e.t"ase$on sau e p"ouse pet"olie"e )n timpul ie"nii poate !i

un bun e.emplu0&

P"in !aptul c p"in p"e# se mi-locesc sc6imbu"ile pe pia# %i av+n )n vee"e

multituinea e sc6imbu"i ca"e se "eali$ea$ )n via#a e $i cu $i, p"e#ul este

omnip"e$ent )n via#a noast"& P"e#ul la un moment at "e!lect situa#ia in economie %i

in!o"ma#ii esp"e "apo"tul int"e ce"e"e %i o!e"t& P"in mobilitatea %i inamismul su,p"e#ul !acilitea$ ec6ilib"a"ea "apo"tului int"e cele ou componente ale pie#ei ce"e"ea

%i o!e"ta asi(u"+n )n acest mo un "ol !unamental )n via#a economic&

'( PRE)URILE *I +OR,AREA LOR

'(' Preul( Dei"iie( Co"i"ut(

Preulse e!ine%te ca valoa"ea e sc6imb a bunu"ilo" %i a se"viciilo" pe pia#

/'ictionai"e

7/25/2019 COST-PRET-5

6/101


Rela#ia int"e mone %i p"e# este inve"s p"opo"#ional3 cu c+t valoa"ea moneei este

mai mic /cu"sul e sc6imb )n "apo"t cu alte monee este mai mic sau acope"i"ea ei )n

metal p"e#ios este mai mic0 cu at+t p"e#ul este mai ma"e& Ini!e"ent e monea )n ca"e

se msoa", tenin#a (ene"al a p"e#u"ilo" este e c"e%te"e pe te"men meiu %i lun( ia""imul e c"e%te"e este mai lent sau mai accele"at !iin )n st"+ns "ela#ie cu in!la#ia

in"e(ist"at pent"u monea "espectiv& Aopta"ea unei politici moneta"e cu o mone al

c"ui cu"s este !luctuant este numai la )nem+na statelo" cu o economie e$voltat,

stabil %i2sau cu "e$e"ve e au"& Statele cu economie )n t"an$i#ie sau ca"e t"ave"sea$

pe"ioae e c"i$ economic sunt nevoite s aopte o politic moneta" in!la#ionist

ca"e a"e ca e!ect p"incipal o c"e%te"e continu a p"e#u"ilo"&

Fa# e "ela#ia int"e p"e# %i mone, "ela#ia int"e p"e# %i valoa"e este i"ectp"opo"#ional3 cu c+t valoa"ea m"!ii este mai ma"e, cu at+t p"e#ul este mai ma"e %i

inve"s& Pent"u stabili"ea valo"ii sau elabo"at %i e$voltat )n timp mai multe cu"ente e

(+ni"e )n teo"ia economic&

Ast!el, >illiam Pet?, Aam Smit6, 'avi Rica"o au elabo"at teoria valorii

muncp"in ca"e sus#in )n p"imul "+n c utilitatea m"!ii este esen#ial pent"u "eali$a"ea

sc6imbului ia" valoa"ea m"!ii a"e ou su"se e p"ovenien#3 "a"itatea acesteia %i

cantitatea e munc consumat pent"u ob#ine"ea ei& Teo"ia valo"ii munc a !ost

e$voltat e @a"l :a". )n concep#ia c"uia valoa"ea m"!ii nu con#ine altceva ec+t

munc omeneasc socialmente "ecunoscut* ast!el @a"l :a". i(no" total "a"itatea %i

utilitatea m"!u"ilo" )n teo"ia sa& 5aloa"ea e!ectiv a m"!ii este at e timpul e munc

socialmente necesa" pent"u "eali$a"ea ei& P"in acest concep#ie, :a". absoluti$ea$

"olul muncii mai ales al celei !i$ice, utilitatea m"!ii !iin "eus la o simpl p"emi$&

Sin(u"a msu" "eal a valo"ii este consie"at munca acesta constituin %i p"e#ul "ealia" suma e bani este p"e#ul nominal al m"!ii&

Scoala economic contempo"an p"ivile(ia$ teoria utilitii marginale& 'up

acest teo"ie, valoa"ea unei m"!i este at e.clusiv e utilitatea ma"(inal %i e

"a"itatea acesteia& Stabili"ea p"e#ului se supune ac#iunii le(ii ce"e"ii %i a o!e"tei3 ce"e"ea

este o !unc#ie e utilitate ia" o!e"ta este o !unc#ie e "a"itate& Con!o"m acestei teo"ii,

utilitatea este p"incipalul !acto" e ete"mina"e a valo"ii bunu"ilo" ia" p"ouc#ia t"ebuie s

se subo"one$e obiectivului e satis!ace"e a nevoilo" umane& Rolul muncii )n

ete"mina"ea valo"ii bunu"ilo" este e(al cu al celo"lal#i !acto"i e p"ouc#ie /capital,

9

7/25/2019 COST-PRET-5

7/101


cuno%tin#e, e.pe"ien#, "esuse natu"ale etc&0& 5aloa"ea unei m"!i este p"opo"#ional cu

utilitatea ma"(inal a acesteia3 cu c+t acesta este mai ma"e, cu at+t valoa"ea este mai

ma"e&

Al#i economi%ti vo"besc e teo"ia obiectiv %i teo"ia subiectiv )n ete"mina"eavalo"ii m"!u"ilo"& P"in p"isma teoriei obiective, valoa"ea este at e munca )nco"po"at

)n ma"! a" %i e utilitatea m"!ii& Cantitatea e munc )nco"po"at )n ma"! se "e!e" la

munca "ecunoscut e societate %i nu la cantitatea e munc e!ectiv consumat&

Utilitatea se "e!e" la satis!ac#ia pe ca"e o ob#ine consumato"ul )n !unc#ie e )nsu%i"ile

p"ousului, e cantitatea %i e calit#ile acestuia a" %i e nevoile e!ective ale

consumato"ului ca %i e o"in#ele acestuia ca"e la "+nul lo" sunt ete"minate e t"ai#ii,

euca#ie, mo, statut social, etc& Utilitatea este coni#ia necesa" a "ecunoa%te"iivalo"ii a" nu constituie msu"a ei&

n p"ocesul e sc6imb, inte"vine valoa"ea e sc6imb a m"!u"ilo" ca"e este at

at+t e munca consumat pent"u ob#ine"ea m"!u"ilo" c+t %i e pe"!o"man#ele m"!ii

/sub aspectul ca"acte"isticilo"0, e impo"tan#a %i e "a"itatea acesto"a&

Con!o"m teo"iei obiective, munca este sin(u"a msu" "eal ca"e se"ve%te la

ap"ecie"ea %i compa"a"ea valo"ii m"!u"ilo"& :unca constituie p"e#ul natu"al al m"!ii&

Cantitatea e bani, e mone ca"e o msoa" la un moment at e!ine%te p"e#ul

nominal al m"!ii& Aceast teo"ie "eia conceptele teo"iei valo"ii munc&

'up teoria subiectiva valo"ii, valoa"ea m"!ii este ap"eciat, este estimat e

inivi )n !unc#ie e aptituinile bunu"ilo" %i2sau a se"viciilo" e a satis!ace nevoile

consumato"ului, calitatea %i "a"itatea acesto"a, i!icult#ile e p"ocu"a"e a acesto"a&

Sus#into"ii teo"iei obiective se a!l pe po$i#ia o!e"tan#ilo", )n timp ce cump"to"ii

sunt sus#into"i ai teo"iei subiective& n "ealitate, !ieca"e int"e pa"ticipan#ii la un sc6imbpe pia# sunt at+t o!e"tan#i c+t %i solicitan#i )n acela%i timp& Aceast a!i"ma#ie este

co"ect ac se consie" monea ca o ma"!& Ofertanii unei m"!i sau ai unui se"viciu

pa"ticula" sunt )n acela%i timp solicitanie mone& n mo analo(ic, solicitaniiunei

m"!i sau se"viciu sunt ofertanie mone& Iat eci c in acest punct e vee"e

e.ist o ientitate e statut )nt"e pa"ticipan#ii la un sc6imb&

;e(at e p"e# se mai )nt+lnesc %i alte no#iuni3

10

7/25/2019 COST-PRET-5

8/101


Preul relativ "ep"e$int valoa"ea e sc6imb a unei m"!i A )n "apo"t cu

ma"!a 8 sau, inve"s, cantitatea e ma"! 8 ca"e se sc6imb cont"a unei unit#i in

ma"!a A&

n economiile e pia#, bunu"ile sunt v+nute sau cump"ate pe bani& nacest ca$, p"e#ul apa"e ca expresia monetar a valorii de schimb a bunurilo " ia"

c+n obiectul sc6imbului )l !o"mea$ un se"viciu, valoa"ea e sc6imb a acestuia

este tariful&

Preul real se calculea$ p"in "apo"ta"ea p"e#ului nominal e la un

moment at la p"e#ul unui bun, al unui se"viciu sau al unui venit ales ca etalon& Cel

mai !"ecvent etalon este sala"iul o"al sau sala"iul $ilnic& 'e e.emplu, p"e#ul "eal al

unui televi$o" este e &BBB&BBB U: %i pent"u un sala"iu meiu $ilnic e BB&BBB

U:, p"e#ul "eal este e &BBB&BBB 2 BBBBB D B $ile sala"iu&

n funcie de momentul de manifestare preurile pot fi:

Preul nominal sau preul curent "ep"e$int p"e#ul moneta"

)nsc"is, obse"vat /)n"e(ist"at0 la un loc %i la o at anume& Imeiat ce se o"e%te

compa"a"ea p"e#u"ilo" la ate i!e"ite se pune p"oblema ep"ecie"ii unit#ii

moneta"e ato"at in!la#iei3 un leu BB nu mai a"e aceea%i valoa"e ca un leuG& Pent"u a ep%i aceast p"oblem, se !olosesc te6nici e actuali$a"e a

valo"ilo"ilo" ca"e t"ebuiesc compa"ate& Ast!el, p"in actuali$a"e, valoa"ea actual

5a se multiplic ac valoa"ea ini#ial 5 i sa mani!estat )n t"ecut !a# e

momentul e "e!e"in#3

5aD 5i/ Hi0t

une3 i D "ata e actuali$a"e pe pe"ioa*

t D num"ul e pe"ioae pent"u ca"e se !ace actuali$a"ea*

Atunci c+n valoa"ea ini#ial se va mani!esta )n viito" !a# e momentul

e "e!e"in#, valoa"ea actual se emultiplic3

5aD 5i2 / Hi0t

Preul constant"ep"e$int p"e#ul e.p"imat )n mone constant,

e e.emplu, p"e#ul e "e!e"in# al unui an sau al unei pe"ioae e ba$& P"e#u"ile

constante se"vesc la calcula"ea inicato"ilo" valo"ici p"ivin e$volta"ea

11

7/25/2019 COST-PRET-5

9/101


economiei unei #"i pe o pe"ioa mai lun( /B ani0 %i e asemenea, cu

a-uto"ul p"e#u"ilo" constante se !ac compa"a#iile )n timp&

Preul la termen este p"e#ul stabilit )n avans pent"u liv"a"ea m"!ii

la o at ulte"ioa"& P"e#ul la te"men se stabile%te )n ca"ul t"an$ac#iilo" late"men, pe a%anumitele pie#e futures sau pie#e la te"men& E.ist ou tipu"i e

cont"acte la te"men3 !o"a" %i !utu"es %i !ieca"e int"e acestea uc la !o"ma"ea

uno" p"e#u"i speci!ice& Cont"actul !o"a" "ep"e$int un aco" )nt"e v+n$to" %i

cump"to" e a liv"a o ma"!, valut sau activ !inancia" /obli(a#iuni sau ac#iuni

)n special0 la o at viitoa"e %i la un p"e# stabilit )n momentul )nc6eie"ii

contactului& Contactul !o"a" este !e"m, nu este )n mo necesa" )nc6eiat )n

ca"ul bu"sei %i este ca"acte"i$at p"in obiect, preul forward %i te"menul e

scaen#& 'e asemenea, cont"actele !o"a" se e.ecut la scaen# p"in

liv"a"ea m"!ii "espectiv plata acesteia& Contactele !utu"es se eosebesc e

contactele !o"a" p"in !aptul c se )nc6eie )n ca"ul bu"selo", p"in mecanisme

e t"an$ac#iona"e speci!ice, se "e!e" la un p"ous, valut, activ !inancia"

stana"i$at at+t in punct e vee"e calitativ c+t %i cantitativ /cantit#ile sunt

stana"i$ate0, valoa"ea sa se actuali$ea$ $ilnic pe ba$a i!e"entelo" int"e

p"e#ul cu"ent al $ilei %i p"e#ul $ilei p"eceente, poate !i e.ecutat la scaen# sau

lic6iat )n bu"s /cump"to"ul )%i poate cea op#iunea e cump"a"e ia"

v+n$to"ul )%i poate t"ans!e"a sau t"ansmite op#iunea e v+n$a"e0&

n funcie de locul de livrare preurile pot fi:

Preuri franco depozitul furnizorului )n acest ca$, clientul

/cump"to"ul0 supo"t c6eltuielile le(ate e )nc"ca"ea %i t"anspo"tul m"!ii e

la epo$itul !u"ni$o"ului*

Preuri franco staia de expediie c6eltuielile le(ate e

)nc"ca"ea %i t"anspo"tul m"!ii p+n la cea mai ap"opiat sta#ie e e.pei#ie

/(a" sau po"t0 sunt )n sa"cina !u"ni$o"ului ia" cump"to"ul supo"t "estul

c6eltuielilo" e t"anspo"t*

Preuri franco destinaie ma"!a este liv"at cump"to"ului %i

toate c6eltuielile e manipula"e, )nc"ca"e %i t"anspo"t ca )n sa"cina

!u"ni$o"ului*

12

7/25/2019 COST-PRET-5

10/101


n operaiunile de corme internaional se practic preurile externe care

la r!ndul lor pot fi:

Preuri franco frantiera rom!n c6eltuielile e t"anspo"t p+n la

!"ontie"a "om+n sunt supo"tate e cel ca"e liv"ea$ ma"!a3 pa"tea "om+n )nca$ul e.po"tu"ilo" in Rom+nia sau pa"tea st"in )n ca$ul impo"tu"ilo" )n

Rom+nia*

Preuri "#$ /e la ini#ialele cuvintelo" en(le$e%ti cost,

insu"ance, !"ei(6t 1 cost, asi(u"a"e, navlu0* )n acest ca$ p"e#ul cup"ine

c6eltuielile e t"anspo"t, asi(u"a"e %i navlu p+n la po"tul e estina#ie*

Preuri $O% /e la ini#ialele cuvintelo" en(le$e%ti !"ee on boa"

1 libe" la bo"0* )n aceast situa#ie, )n p"e#u"ile m"!u"ilo" sunt incluse c6eltuielile

le(ate e t"anspo"tul p+n la po"tul e liv"a"e %i )nc"ca"e a m"!ii )n vapo",

clientul supo"t+n toate c6eltuielile in momentul )n ca"e m"!u"ile sunt

)nc"cate la bo"ul navei, )n po"tul e )nc"ca"e&

A%a cum sa mai a"tat e-a, p"e#ul se !o"mea$ ca u"ma"e a "eali$"ii

sc6imbului e m"!u"i pe pia# %i este st"+ns le(at e p"ocesul e v+n$a"e cump"a"e&

Pent"u ca pia#a )ns%i s e.iste este necesa" )neplini"ea simultan a u"mtoa"elo"coni#ii3

- e.isten#a uno" a(en#i economici ca"e ac#ionea$ libe" pe pia# %i sunt

inepenen#i unii !a# e al#ii*

- e.isten#a le(tu"ilo" i"ecte e sc6imb, e v+n$a"e cump"a"e )nt"e ace%ti

a(en#i economici*

- stabili"ea p"e#ului e manie" libe", )n st"+ns le(tu" cu "apo"tul int"e

o!e"t %i ce"e"e, )n ca"ul ne(ocie"ilo" sau i"ect pe pia#*

- mani!esta"ea concu"en#ei economice loiale ca"e este libe"ul a"bit"u /m+na

invi$ibil a pie#ei0&

n economia e pia# libe", a(en#ii economici sunt )n ma"ea lo" ma-o"itate )n

p"op"ietate p"ivat %i utili$ea$ at+t elemente e pia# c+t %i elemente e plan, e

p"evi$iune& nt"ep"ine"ea )%i elabo"ea$ planul e p"ouc#ie pe ba$a p"op"iilo"

p"evi$iuni %i anali$e, )%i stabile%te p"e#u"ile e o!e"t, costu"ile #int, nivelul e p"ouc#ie

pent"u a atin(e p"a(ul e "entabilitate /ca elemente e plan0 a" (estionea$ libe"

13

7/25/2019 COST-PRET-5

11/101


"esu"sele p"op"ii /capitalul, !o"#a e munc0, 6ot"%te ca"e anume su"s e capital va !i

utili$at cu p"io"itate /c"eite, emisiune e obli(a#iuni sau e ac#iuni0, aopt eci$ii

p"ivin e.tine"ea sau comp"ima"ea activit#ii, lansa"ea unui p"ous, int"a"ea pe o pia#

sau )nt"un secto" e activitate, ie%i"ea e o pia# sau c6ia" )nceta"ea activit#ii&n economia e pia# statul ca auto"itate cent"al sau auto"it#ile locale pot

inte"veni )n via#a )nt"ep"ine"ii p"in nivelul ta.elo" %i al impo$itelo", p"in i!e"ite

"e(lement"i ca"e u"m"esc )ncu"a-a"ea unui secto" e activitate sau e$volta"ea

anumito" tipu"i e activit#i, c"ea"ea e noi locu"i e munc, )ncu"a-a"ea e.po"tu"ilo" sau

escu"a-a"ea impo"tu"ilo" p"in politica come"cial p"acticat sau p"in politica moneta",

etc& Politica !iscal, politica come"cial %i politica moneta" sunt )ns p"incipalele

mi-loace p"in ca"e auto"it#ile cent"ale sau locale inte"vin )n via#a )nt"ep"ine"ilo"&n economia plani!icat, a(en#ii economici sunt )n p"op"ietatea statului sau )n

p"op"ietatea comunit#ii, sunt i"ect subo"ona#i ce"in#elo" planului unic, ma"-a lo" e

ac#iune este mult limitat, "ela#iile int"e )nt"ep"ine"i sunt impuse e la cent"u %i sunt

"elativ stabile %i "i(ie, m+na invi$ibil a pie#ei nu mai ac#ionea$, )nt"ep"ine"ile sunt

p"inse )n capcan )n ca"ul le(tu"ilo" clien#i !u"ni$o"i ia" acest tip e "ela#ii conuc pe

te"men meiu %i lun( la "i(ii$a"ea, anc6ilo$a"ea economiei )n (ene"al& Cointe"esa"ea

)nt"ep"ine"ii %i a pe"sonalului acesteia ispa" )n mo t"eptat, p"e#ul nu mai este stabilit

pe pia# ci este stabilit !ie la nivelul p"oucto"ului !ie la nivel cent"ali$at, )n mo

bi"oc"atic& Aesea se a-un(e )n situa#ia c+n p"e#ul nu mai este acope"ito" !a# e

costu"ile e p"ouc#ie, a(entul economic evine !alimenta" ia" p"in e.tensia situa#iei,

economia )nt"ea( evine !alimenta"&

- n economia e pia#, p"e#u"ile sunt libe"e, se stabilesc pe pia#,

p"eomin p"op"ietatea p"ivat ia" "ela#iile )nt"e a(en#ii economici sunt ba$ate pelibe"a concu"en#& Aloca"ea p"incipalelo" "esu"se /munca %i capitalul0 se !ace up

c"ite"ii e "entabilitate, u"m"inuse ob#ine"ea unui p"o!it c+t mai ma"e&

Rentabilitatea mai ma"e a unui secto" e activitate at"a(e noi investi#ii posibile

ato"it mobilit#ii capitalului %i a !o"#ei e munc* ete"io"a"ea "entabilit#ii unui

secto" e activitate a"e ca e!ect )nt"o p"im !a$ mobili$a"ea celo" ca"e activea$ )n

secto" pent"u amelio"a"ea "entabilit#ii secto"ului u"mto"ul pas !iin J!u(aK

capitalului in secto"ul )n cau$& Reac#ia !o"#ei e munc este mai ta"iv %i este

)nso#it e obicei e convulsii sociale*

14

7/25/2019 COST-PRET-5

12/101


- n economia plani!icat, p"e#u"ile sunt !i.e, se stabilesc )n mo

cent"ali$at, p"eomin p"op"ietatea e stat ia" "ela#iile )nt"e a(en#ii economici sunt

ba$ate pe i"i-a"ea cent"ali$at a economiei& Sa oveit c )n acest tip e

economie, aloca"ea "esu"selo" p"ecum munca %i capitalul nu este )ntoteauna ceamai e!icient ia" "entabilitatea economic a acestui act este aeseo"i i(no"at sau

calculul su este e!ectuos )n sensul c nu se iau )n consie"a"e to#i !acto"ii ca"e

cont"ibuie la "eali$a"ea "e$ultatului economic !inal& Uneo"i c"ite"iul "entabilit#ii

economice este sac"i!icat )n mo volunta" )n !avoa"ea alto" obiective p"ecum

secu"itatea social sau e$volta"ea "e(ional&

- Economia mi.t )nt"une%te at+t pa"ticula"it#i ale economiei e pia# c+t

%i ale economiei plani!icate %i se ca"acte"i$ea$ at+t p"in p"e#u"i !i.e c+t %i p"inp"e#u"i libe"e& Pone"ea )nt"e cele ou sectoa"e, cel e stat %i cel p"ivat este

ete"minant, secto"ul ca"e este ominant +n p"incipalele ca"acte"istici ale

economiei& C6ia" )n economiile cu pute"nic t"ai#ie libe"al, e.ist anumite

sectoa"e e activitate !ie pe ca"e lea ini#iat statul %i apoi au !ost p"ivati$ate !ie

pst"ate in ive"se "a#iuni )n monopolul statului&

:"imea p"e#ului epine e ou elemente3 valoa"ea moneei )n ca"e se

e.p"im p"e#ul %i valoa"ea p"ousului sau se"viciului la ca"e se "e!e"&

nt"e valoa"ea moneei !olosit ca etalon %i p"e# "ela#ia este inve"s p"opo"#ional&

Cu c+t valoa"ea moneei este mai mic cu at+t p"e#ul nominal este mai ma"e %i inve"s&

'evalo"i$a"ea moneei uce la m"i"ea p"e#u"ilo" cu e!ect i"ect asup"a ete"io""ii

nivelului e via# al consumato"ilo"& 'ep"ecie"ea sau ap"ecie"ea unei monee /valute0 )n

"apo"t cu alt mone /valut0 "ep"e$int un impo"tant inst"ument e politic moneta"

cu e!ecte asup"a sc6imbu"ilo" come"ciale int"e state* se apelea$ la acest inst"umentpent"u ec6ilib"a"ea balan#ei come"ciale int"e state& Ast!el, un stat ca"e )%i ep"ecia$

monea )n "apo"t cu o alt mone poate u"m"i Jie!tini"eaK p"ouselo" na#ionale la

e.po"t ceea ce )ncu"a-ea$ e.po"tu"ile ct"e "espectiva #a" %i escu"a-ea$ impo"tu"ile

in acea #a"* in cont", ap"ecie"ea moneei na#ionale )n "apo"t cu monea alto" state

uce la Jie!tini"eaK impo"tu"ilo" in #a"a "espectiv %i Jscumpi"eaK e.po"tu"ilo" ct"e

aceste state& n cel e al oilea ca$ e!ectul este e escu"a-a"e a e.po"tu"ilo" %i

incu"a-a"e a impo"tu"ilo"&

15

7/25/2019 COST-PRET-5

13/101


'ep"ecie"ea moneei a"e e!ecte i"ecte %i asup"a masei moneta"e p"ovoc+n

m"i"ea ei %i se a-un(e )n acest mo la sce"ea pute"ii e cump"a"e* la nivelul

)nt"ep"ine"ilo", instabilitatea moneta" complic %i mai mult plani!ica"ea activit#ilo", mai

ales a acelo"a pe te"men lun(, p"in int"ouce"ea unui element e "isc suplimenta" ca"eeste "iscul moneta"& n mo ini"ect instabilitatea moneta" a"e e!ect %i asup"a

investi#iilo"& n situa#iie e instabilitate moneta" capitalul se i"i-ea$ ct"e valo"ile

si(u"e /au", p"op"iet#i imobilia"e, bunu"i e !olosin# )nelu(at0, se comp"im

investi#iile p"ouctive /valoa"ea (lobal a lo"0 %i c6ia" %i pent"u investi#iile ca"e se !ac

)nc se mic%o"ea$ o"i$ontul e timp )n ca"e investito"ul o"e%te s%i "ecupe"e$e

investi#ia !iin p"e!e"ate investi#iile ca"e se "ecupe"ea$ c+t mai "epee /p"a(ul e

"entabilitate consie"at )n timp este scu"t0& Un alt element ca"e a!ectea$ investi#iile )npe"ioele e instabilitate moneta" este "entabilitatea a%teptat a investi#iei& 'ato"it

instabilit#ii moneta"e isponibilitatea e a accepta alte cate(o"ii e "isc scae pentu c

isponibilitatea p"ivin toate cate(o"iile e "isc este "elativ constant* ca u"ma"e vo" !i

!avo"i$ate oa" investi#iile cu o "entabilitate ma"e %i !oa"te ma"e %i vo" !i "e!u$ate

investi#iile cu "entabilitate meie sau submeie c6ia" ac acestea, )n coni#ii e

stabilitate moneta" sunt investi#ii "entabile&

Cel e al oilea element e ete"mina"e a m"imii p"e#u"ilo" "espectiv valoa"ea

p"ousului sau se"viciului se a!l )n "ela#ie i"ect p"opo"#ional cu p"e#ul& Cu c+t

valoa"ea p"ousului sau se"viciului este mai ma"e cu at+t p"e#ul este mai ma"e& n ceea

ce p"ive%te ba$a sau !acto"ii e !o"ma"e a valo"ii, )n isto"ia %tiin#elo" economice sau

e$oltat mai multe cu"ente sau teo"ii3 teo"ia valo"ii munc, teo"ia utilit#ii ma"(inale,

teo"ia obiectiv, teo"ia subiectiv&

Teo"ia valo"ii munc a !ost emis %i elabo"at e "ep"e$entan#ii economieipolitice en(le$e3 >illiam Pet?, Aam Smit6, 'avi Rica"o& Cu toate c )n etalii inte"vin

eosebi"i, )n opinia acesto"a, valoa"ea m"!u"ilo" %i se"viciilo" este at e ou

elemente3 "a"itatea %i cantitatea e munc& 'e asemenea, utilitatea este consie"at

esen#ial pent"u a se mani!esta valoa"ea e sc6imb a m"!u"ilo" sau se"viciilo"&

'eosebi"ile constau )n !aptul c pent"u Aam Smit6 valoa"ea este e(al cu cantitatea

e munc pe ca"e m"!u"ile sau se"viciile o pot cump"a sau comana /Jvaloa"ea

munc comanatK0* pent"u 'avi Rica"o, valoa"ea este e(al cu cantitatea e munc

)nco"po"at )n "espectivele m"!u"i sau se"vicii /Jvaloa"ea munc )nco"po"atK0&

16

7/25/2019 COST-PRET-5

14/101


Teo"ia valo"ii munc a !ost p"eluat %i e @a"l :a". ca"e a absoluti$at cont"ibu#ia

muncii absat"acte, omo(ene, nei!e"en#iate, socialmente "ecunoscute ca necesa"& 'in

punct e vee"e calitativ valoa"ea m"!u"ilo" sau se"viciilo" nu con#ine ec+t munc

omeneasc ia" in punct e vee"e calitativ valoa"ea este at e timpul e muncsocialmente necesa"& P"in teo"ia sa, @a"l :a". nea( cont"ibu#ia utilit#ii la ete"mina"ea

valo"ii m"!u"ilo" sau se"viciilo", utilitatea !iin oa" o p"emi$ necesa" mani!est"ii

valo"ii&

Teo"ia utilit#ii ma"(inale a !ost emis e "ep"e$entan#ii scolii neoclasice /C&

:en(e", >& Levons, ;& >al"as0 %i este ulte"ioa" teo"iei valo"ii munc& Con!o"m acestei

teo"ii valoa"ea m"!u"ilo" sau se"viciilo" este at e utilitatea lo" ma"(inal, e "a"itate

%i e p"e!e"in#ele iniviuale& n !unamenta"ea teo"iei lo", "ep"e$entan#ii %coliineoclasice po"nesc e la )nt"eba"ea u"mtoa"e3 ac valoa"ea unui bun este at oa"

e munc, e ce ou bunu"i ca"e au )nco"po"at accea%i cantitate e munc nu au

accea%i valoa"e9 E.ist mai multe o"i(ini posibile ale utilit#ii m"!u"ilo" sau se"viciilo"&

Ast!el, utilitatea poate s%i a!le o"i(inea )n p"op"iet#ile obiective ale bunu"ilo"3 ("+ul

este !olosit pent"u ob#ine"ea p+inii, lemnul pent"u mobil, c"bunele pent"u )ncl$it, etc&

'e asemenea, utilitatea poate s !ie at e "ela#ia int"e un inivi %i "espectivul luc"u3

)n aceast situa#ie utilitatea a"e o o"i(ine e natu" subiectiv iniviul consie"+n c

"espectivul luc"u satis!ace nevoia pe ca"e o "esimte&

Teo"ia utilit#ii ma"(inale a"e la ba$ p"icipiul utilit#ii ma"(inale esc"esctoa"e&

Acest p"incipiu a !ost enun#at e 8enouilli )n MNG %i poate !i "e$umat ast!el3 ac se

consum cantit#i succesive in acela%i bun, utilitatea ultimei unit#i consumate

"espectiv utilitatea ma"(inal este in!e"ioa" utilit#ii unit#ii p"eceente&

5aloa"ea e sc6imb a m"!u"ilo" /p"e#ul "elativ la un moment at0 se stabile%te )n"apo"tul libe" int"e o!e"t %i ce"e"e ia" a(en#ii economici, )n !unc#ie e c+t e bine

cunosc "e(ulile -ocului %i c+t e iscusit !olosesc aceste cuno%tin#e, "eu%esc s%i asi(u"e

sup"avie#ui"ea sau c6ia" c+%ti(u"i&

P"e#ul unui p"ous nu se stabile%te inepenent !a# e p"e#ul celo"lalte p"ouse

/sau se"vicii0& P"e#ul unui p"ous se stabile%te pe pia#, )n inte"ac#iune cu !acto"ii

economici, sociali, politici, moneta"i, etc&

P"incipalii !acto"i e in!luen# )n stabili"ea p"e#u"ilo" pe o pia# sunt ce"e"ea %i

o!e"ta e p"ouse ia" altu"i e acestea %i )n mo ini"ect3

17

7/25/2019 COST-PRET-5

15/101


- int""ile )n p"ocesul e p"ouc#ie /c6eltuieli sau consumu"i e p"ouse, se"vicii

ca"e p"esupun consumu"i mate"iale, umane, !inancia"e0*

- p"e#ul p"ouselo" e.po"tate*

-

p"e#ul p"ouselo" impo"tate*- consumul inte"meia"&

nt"e p"e#ul e ec6ilib"u %i p"e#ul pie#ei la un moment at sunt i!e"en#e ia"

"apo"tul int"e acestea este in!luen#at e concu"en#i %i e coni#iile (ene"ale e

concu"en# ca"e se )nt+lnesc pe pia#* e !apt acest "apo"t este in!luen#at e ceea ce

Aam Smit6 a numit Jm+na invi$ibilK a pie#ei& JU"m"inu%i inte"esul pe"sonal,

/iniviul0 munce%te aesea e o manie" !o"te e!icace pent"u inte"esul societ#ii, mai

mult ec+t a" !aceo )n "ealitate ac a" avea ca scop acest luc"uK /&dam 'mith,Ce"cet"i cu p"ivi"e la natu"a %i cau$ele bo(#iei na#iunilo"0& P"e#ul pie#ei este ientic cu

p"e#ul e ec6ilib"u c+n o!e"ta este e(al cu ce"e"ea& 'ac o!e"ta este e.ceenta"

p"e#ul pie#ei este mai mic ia" ac ce"e"ea este mai ma"e, p"e#ul pie#ei este mai ma"e

ec+t p"e#ul e ec6ilib"u&

Ec6ilib"ul se stabile%te p"in aapta"ea o!e"tei la nivelul %i st"uctu"a ce"e"ii&

P"e#u"ile mai sunt in!luen#ate %i e cantitatea e mone ca"e e.ist pe pia# /)n

ci"cula#ie0 la un moment at& :onea inte"vine )n !i.a"ea nivelului absolut al p"e#u"ilo"&

Pent"u stabili"ea inte"epenen#elo" int"e p"e#u"i %i celelalte componente ale

economiei este necesa" abo"a"ea sistemic a p"e#u"ilo" )n conte.tul mai la"( al

p"ocesului e p"ouce"e a bunu"ilo"3 e.po"tul, impo"tul, sistemul !inancia", sistemul

valuta"& Pia#a este inte("at mecanismului p"e#u"ilo"&

n (ene"al, ma"ea ma-o"itate a consumato"ilo" sunt e aco" cu stabili"ea

p"e#ului pe ba$a costului e p"ouc#ie sau a p"e#ului !acto"ilo" e p"ouc#ie ca"e auconcu"at la "eali$a"ea unui p"ous sau se"viciu& 'ac p"e#ul !acto"ilo" e p"ouc#ie

c"e%te, suntem (ata s acceptm, consumato"i !iin, o c"e%te"e a p"e#ului p"ousului& n

"ealitate, )n acest mo se stabilete preul de ofert( Acesta este p"e#ul cu ca"e

p"oucto"ul este (ata s "eali$e$e %i s v!ndun anumit p"ous /sl o!e"e pe pia#0&

:ul#i consumato"i consie" c !u"ni$o"ii au tot "eptul s%i acope"e costu"ile& u este

)ns acceptat sau este acceptat cu ("eu eci$ia p"oucto"ilo" e a vine la un p"e#

ce se situea$ cu mult peste costu"ile lo"& 'e asemenea, cei ca"e v+n sub costul e

p"ouc#ie sunt acu$a#i e concu"en# neloial p"in !olosi"ea p"e#u"ilo" dumping&

18

7/25/2019 COST-PRET-5

16/101


C+n "e!lectm asup"a costului unui p"ous, avem tenin#a s (+nim )n p"imul

"+n la ceea ce int" )n p"imul "+n )n "eali$a"ea acelui p"ous3 mate"ii p"ime, timpul e

munc ce"ut %i la ma%inile sau utila-ele !olosite& 'e aceea se accept -usti!ic"ile

p"oucto"ilo" p"ivin p"e#ul unui anumit p"ous& Ei consie" c e.p"im+n valoa"ea"esu"selo" int"ate sub !o"m bneasc "e$ult costul p"ousului "eali$at& Acest luc"u,

!" s !ie ("e%it este incomplet pent"u c nu e.plic e ce "esu"sele consumate pent"u

un p"ous au acele valo"i bne%ti& n ce"c+n s se "spun co"ect, !acem "e!e"i"e la

valoa"ea %anselo" sac"i!icate pent"u aloca"ea "esu"selo" pent"u "eali$a"ea unui anume

p"ous& Costul p"ousului epine e ceea ce t"ebuie pltit pent"u a !olosi "espectivele

"esu"se& 'a" pent"u c aceste "esu"se pot avea %i alte )nt"ebuin#"i, p"oucto"ul t"ebuie

s plteasc un p"e# ca"e acope" valoa"ea %ansei celei mai "emune"atoa"e)nt"ebuin#"i alte"native&

'(-( Preul li!er . %reul de ec/ili!ru al %ieei

Piaa ) definiie

Pia#a "ep"e$int locul )nt+lni"ii int"e o!e"ta %i ce"e"ea unui bun sau se"viciu ia"

aceast con!"unta"e se !inali$ea$ cu !o"ma"ea unui p"e# %i se poate ete"mina

cantit#ile sc6imbate& E.ist tot at+tea pie#e c+te p"ouse sau se"vicii e.ist& Un

e.emplu concluent )n acest sens !iin Jpia#a in!o"maticiiK l+n( ca"e se poate ienti!ica

Jpia#a e calculatoa"eK, Jpia#a e memo"ii e calculato"K, etc&

Pie#ele constituie te"enul p"ivile(iat al concu"en#ei )nt"e !i"me %i in acest motiv

coni#ionea$ p"o!itabilitatea, "entabilitatea )nt"ep"ine"ii& O concu"en# )nc"+ncenat

)nt"e p"oucto"ii !oa"te nume"o%i ai unui p"ous at )nsemn c pia#a este

sup"asatu"at %i p"o!itu"ile evin insu!iciente pent"u ca to#i p"oucto"ii s se men#in pepia#& n situa#ia opus, ac p"oucto"ii sunt )n num" mic, ei nu t"ebuie s !ac ma"i

e!o"tu"i pent"u a convin(e clientul s cumpe"e, p"e#ul p"ousului %i ma"-a "eali$at se

m"esc %i oat cu ele c"esc %i p"o!itu"ile )nt"ep"ine"ii&

Anali$a concu"en#ei )nt"ep"ine"ii ne conuce mai )nt+i s lum )n

consie"a"e concu"en#ii i"ec#i aic acele )nt"ep"ine"i ca"e o!e" p"ouse ec6ivalente

pepiaa de bunuri i de servicii/saupiaa aval0&

19

7/25/2019 COST-PRET-5

17/101


Anali$a st"uctu"ii pie#ei pe ca"e )nt"ep"ine"ea )%i vine p"ouc#ia

/anali$a clientelei, a nevoilo" sale, a )nt"ep"ine"ilo" concu"ente, a evolu#iei p"ousului0

este esen#ial %i coni#ionea$ st"ate(ia )nt"ep"ine"ii p"ivin concu"en#a&

'a" )nt"ep"ine"ea inte"vine %i pe alte pie#e, )n amonte, pent"u a%ip"ocu"a !o"#a e munc, "esu"sele mate"iale %i ene"(ia, capitalul, etc&

Piaa muncii pune )n "ela#ie o!e"ta %i ce"ea e munc %i se a-un(e la stabili"ea

sala"iului ca element e "e!e"in#& Totoat, sala"iul stabilit pe o pia# anume %i la un

moment at este speci!ic unei anumite cate(o"ii e an(a-a#i& Ast!el, mese"iile cutate,

eme"(ente, sunt sup"aap"eciate p"in sala"ii mai ma"i !a# e sala"iul meiu ia" mese"iile

)n eclin sunt sanc#ionate p"in sala"ii mai mici& ivelul sala"iului este epenent %i e

nivelul e cali!ica"e, ("aul e pe"iculo$itate al muncii p"estate, e "a"itatea mese"iei"espective ca %i e "ata %oma-ului& Concu"en#a pe aceast pia# este !oa"te intens

pent"u p"o!esiile pent"u ca"e o!e"ta este !oa"te "a"3 ca"e e nivel )nalt, te6nicieni

speciali$a#i, in!o"maticieni, speciali%ti )n telecomunica#ii, etc&

Piaa de energie i de materii prime pune )n concu"en# !u"ni$o"ii

poten#iali pent"u ap"ovi$iona"ea )nt"ep"ine"ii&

Piaa de capitalpe"mite )nt"ep"ine"ii s%i p"ocu"e "esu"sele !inancia"e

e ca"e a"e nevoie& Pe aceast pia# e !onu"i pent"u )mp"umut, se istin(3

- piaa monetar /pia#a e capital pe te"men scu"t0 pune )n "ela#ie pe

o!e"tan#ii e !onu"i e plasament cu cei ca"e au nevoie e aceste !onu"i, p"e#ul

!iin "ata ob+n$ii& Un acto" ma-o" pe aceast pia# este statul, p"in ministe"ul e

!inan#e ca"e p"in politica sa stabile%te "ata i"ectoa"e a ob+n$ii pe pia#&

- piaa financiar/pia#a e capital pe te"men lun(0 este locul e sc6imb al

valo"ilo" mobilia"e /ac#iuni, obli(a#iuni0& P"incipalul e.ponent al pie#ei !inancia"e estebu"sa e valo"i mobilia"e*

Piaa inovaiilor pe"mite con!"unta"ea )nt"e3

- pe e o pa"te )nt"ep"ine"ile ca"e, u"m"in amelio"a"ea p"op"iei

e!icacit#i, o"esc s pun la punct o nou te6nolo(ie, s int"ouc p"o("esul te6nic,

s e.pe"imente$e noi !o"me e p"ouc#ie %i2sau e o"(ani$a"e*

- pe e alt pa"te )nt"ep"ine"ile ca"e au c"eat inven#iile, au e.pe"imentat

e-a te6nolo(ia cutat&

20

7/25/2019 COST-PRET-5

18/101


Piaa bunurilor de producie pune la ispo$i#ia )nt"ep"ine"ii ec6ipamentele

necesa"e e.ploat"ii sale, aceste constituinuse )n investi#iile )nt"ep"ine"ii&

Pe l+n( tipu"ile e pia# men#ionate mai )nt+lnim3

- piaa unui produs particular )n (ene"al o mate"ie p"im /pia#a

pet"olului, pia#a cup"ului0 sau pia#a unui p"ous inte"meia" sau !init /pia#a $a6"ului,

pia#a laptelui0*

- piaa bunurilor i a serviciilorune sunt puse )n "ela#ie o!e"ta %i ce"e"ea

(lobal* in pe"spectiva @e?nesian, a-usta"ea se !ace p"in nivelul p"ouc#iei %i p"in

nivelul (ene"al al p"e#u"ilo"*

- piaa de schimb valutareste pia#a pe ca"e se sc6imb evi$ele %i pe

ca"e se !o"mea$ "ata e sc6imb )nt"e monea t"ii )n cau$ %i p"incipalele evi$e*'ac "evenim la pia#a bunu"ilo", aceasta se e!ine%te p"in u"mtoa"ele

elemente3

- e.isten#a unui obiect comun al t"an$ac#iilo" /un bun omo(en,

stana"i$at sau stana"i$abil, cu substitutele sale0*

- e.isten#a unui volum impo"tant al t"an$ac#iilo" /se "e!e" la valoa"ea

sc6imbu"ilo" )nt"o pe"ioa at0*

- e!ini"ea mi-loacelo" %i a inst"umentelo" !olosite e ope"ato"i pent"u a

cea e aco" asup"a sc6imbului& Unul int"e inst"umentele e ba$ )l "ep"e$int

p"e#ul&

Pia#a ieal este at e concu"en#a pu" %i pe"!ect ca"e se istin(e e

monopol, e oli(opol, e monopson, e oli(opson sau e monopol bilate"al&

Concu"en#a este pu" c+n se ve"i!ic simultan u"mtoa"ele t"ei ipote$e3

-

atomicitatea pa"ticipan#ilo" /cei ca"e o!e" %i cei ca"e solicit p"ouse sause"vicii pe pia# sunt mul#i %i e mic imensiune )n "apo"t cu pia#a0* Aceast

coni#ie p"esupune c nici un acto" ce pa"ticip la sc6imbu"ile ce au loc pe pia# nu

poate in!luen#a sin(u", p"in ac#iunile sale, volunta" sau nu, ec6ilib"ul pe pia#*

- omo(enitatea p"ousului 1 to#i o!e"tan#i p"opun acela%i p"ous ca"e nu

este i!e"en#iat )nt"e i!e"i#ii o!e"tan#i ia" p"ousul p"e$int acelea%i ca"acte"istici %i

acelea%i pe"!o"man#e*

- accesul libe" la pia# /se "e!e" la absen#a ba"ie"elo" sau a obstacolelo"

la int"a"ea %i la ie%i"ea concu"en#ilo" pe pia#0*

21

7/25/2019 COST-PRET-5

19/101


Concu"en#a este pe"!ect ac se "espect u"mtoa"ele ou ipote$e3

- t"anspa"en#a pie#ei /a(en#ii economici sunt pe"!ect in!o"ma#i asup"a

cantit#ilo", a calit#ii %i p"e#u"ile p"ouselo" concu"ente ca %i a coni#iilo" e

concu"en#0*- mobilitatea !acto"ilo" e p"ouc#ie 1 aic munca %i capitalul se i"i-ea$

sp"e utili$"ile cele mai bine "emune"ate& Se p"esupune c aceast mobilitate este

instantanee )n sensul c ac se ienti!ic o utili$a"e mai bun a "esu"selo"

amintite, aceste "esu"se vo" !i !olosite )n continua"e pent"u noua estina#ie

alte"nativ&

Concu"en#a pu" %i pe"!ect este "a" )nt+lnit pe pia#& Cele mai ese situa#ii

sunt cele e concu"en# impe"!ect, aic situa#ii c+n nu se "eali$ea$ coni#iile econcu"en# pe"!ect&

'(0( Ti%uri de 1"tre%ri"deri 2i #tructuri de %ia

:"imea )nt"ep"ine"ii este ete"minat e st"uctu"ile pie#elo" pe ca"e se

sc6imb bunu"ile %i se"viciile& Se istin( ou ma"i tipu"i e pia#, cea a concu"en#ei

pu"e %i pe"!ecte, ca"e nu e.ist ec+t )n teo"ie pent"u c o ma"e pa"te in coni#iile

enume"ate mai sus sunt ("eu e )neplinit )n p"actic %i pie#ele cu concu"en#

impe"!ect& n aceast ultim cate(o"ie, istin(em i!e"ite pie#e3 cea a monopolului pu",

monopson pu", i!e"ite tipu"i e concu"en# oli(opolistic %i, )n s!+"%it, pie#ele

contestabile& Cu e.cep#ia pie#elo" contestabile, i!e"itele st"uctu"i e pia# sunt

"e$umate )n tabelul 3

Ta!elul '3 P"incipalele st"uctu"i e pia#

Oert 3 Cerere U"itate Nu4r 4ic ,ultitudi"eU"itate :onopol bilate"al :onopsoncont"a"iat

:onopson

Nu4r 4ic :onopol cont"a"iat Oli(opol bilate"al Oli(opson,ultitudi"e :onopol Oli(opol Concu"en# pu" %i

pe"!ect

'(0('( Piaa co"cure"ei %ure 2i %erecte

P"ima pia#, cea a concurenei pure i perfecte !unc#ionea$ up un anumitnum" e ipote$e ca"e )n "ealitate nu sunt )ntoteauna "eunite /tabelul 0& n situa#ia e

22

7/25/2019 COST-PRET-5

20/101


concu"en# )nt"ep"ine"ile nu sunt )n po$i#ia e a%i impune p"e#u"ile, ele iau p"e#u"ile

ca"e sunt !i.ate e pia#, )n consecin# st"uctu"a lo" e p"ouc#ie /"e$ultat p"in

combina"ea !acto"ilo" e p"ouc#ie, m"imea )nt"ep"ine"ii0 t"ebuie s !ie aceea

ete"minat e inte"secta"ea int"e cu"ba costului meiu C: al )nt"ep"ine"ii %i cu"bacostului ma"(inal Cm& ;a nivelul e p"ouc#ie QE)nt"ep"ine"ea )%i ma.imi$ea$ p"o!itul

/costul ma"(inal Cm este e(al cu p"e#ul pie#ei P ca"e este %i p"e#ul e ec6ilib"u0 ia" pe

pia# se p"ouce cantitatea Q: ca u"ma"e a cumul"ii o!e"telo" iniviule ale

)nt"ep"ine"ilo" /!i(0&

n mo pa"ao.al, o situa#ie e concu"en# pu" %i pe"!ect nu poate !i atins )n

"ealitate ec+t p"in pie#e !oa"te speci!ice une un ma"e num" e coni#ii sunt

)neplinite %i ca"e se ap"opie e ipote$ele moelului teo"etic& E.ist pute"nice asimet"ii)n ceea ce p"ive%te in!o"ma#ia %i pute"ea )nt"e a(en#ii economici& Coali$a"ea anumito"

a(en#i %i "olul statului )n economie concu"ea$ la limita"ea !luiit#ii pie#elo" %i a "olului

"e(lato" al p"e#u"ilo"& n acela%i timp, vi"tu#ile concu"en#ei /sce"ea p"e#u"ilo", c"e%te"ea

o!e"tei, amelio"a"ea bunst"ii a(en#ilo" economici0 sunt at+t e impo"tante )nc+t

(uve"nan#ii )n mo no"mal caut s c"ee$e coni#iile cele mai !avo"abile e$volt"ii unui

meiu concu"en#ial, mai ales p"in aopta"ea e msu"i ce !avo"i$ea$ int"a"ea %i ie%i"ea

libe" pe pia# %i p"in contesta"ea situa#iilo" e !apt /libe"ali$a"ea anumito" activit#i,

"euce"ea ba"ie"elo" vamale, limita"ea subven#iilo", msu"i e )ncu"a-a"e a apa"i#iei e

noi acto"i pe pia#0&

Fi(u"a & Ec6ilib"ul )n situa#ie e concu"en# pe"!ect

P"e#, C:,

Cm Cm

C: O

P P

C B QE B Q:

23

7/25/2019 COST-PRET-5

21/101


nt"ep"ine"ea Pia#a

'(0(-( Pieele cu co"cure" i4%erect

Al oilea tip e pia#, cel al concu"en#ei impe"!ecte, se ca"acte"i$ea$

p"in absen#a atomicit#ii o!e"tei %i a ce"e"ii, nu se mai (sesc ec+t un num" mic e

o!e"tan#i %i uneo"i e amato"i sau cump"to"i pe aceste pie#e une se instau"ea$ osta"e e monopol sau oli(opol& Tabelul p"e$int i!e"itele st"uctu"i ale pie#ei cu opt

ca$u"i e pia# e concu"en# impe"!ect %i un sin(u" ca$ e concu"en# pe"!ect&

,o"o%olul 52i 4o"o%#o"ul6

*onopolul

Un p"im ca$ e concu"en# impe"!ect se poate "e!e"i la po$i#ia e monopol a

unei )nt"ep"ine"ii& nt"ep"ine"ea )n po$i#ie e monopol este sin(u"ul v+n$to" )n !a#a

unei multituini e cump"to"i c"o"a le vine un p"ous sau un se"viciu pent"u ca"e

este sin(u"a p"ouctoa"e %i pent"u ca"e nu e.ist p"ouse e substitu#ie& n acest ca$,

ce"e"ea pie#ei se con!un cu ce"e"ea ct"e )nt"ep"ine"ea monopolist& nt"ep"ine"ea,

ca sin(u" o!e"tant, a"e libe"tatea e a !i.a p"e#ul %i eci e a ete"mina cantitatea pe

ca"e o va o!e"i pe pia#& Se emonst"ea$ c )nt"ep"ine"ea monopolist )%ima.imi$ea$ p"o!itul /!i(u"a 0 atunci c+n cu"ba )ncas"ilo" ma"(inale /Im0

inte"sectea$ cu"ba costului ma"(inal /Cm0& n aceast situa#ie )nt"ep"ine"ea

monopolist !i.ea$ p"e#ul )n P ia" cantitatea ce"ut pe pia# va !i Q& nt"ep"ine"ea

"eali$ea$, pe unitatea e p"ous v+nut, p"o!itul P C: /sau @ 0, aic i!e"en#a

)nt"e p"e#ul e v+n$a"e %i costul meiu )n momentul c+n se "eali$ea$ pe"ec6ea PQ&

P"o!itul total "e$ultat pent"u )nt"ep"ine"e p"in v+n$a"ea cantit#ii e p"ous Q la p"e#ul

P este p"o!itul ma.im pe ca"e )l poate "eali$a )nt"ep"ine"ea )n situa#ia e monopol %i

este "ep"e$entat )n !i(u"a p"in sup"a!a#a @;:&

24

7/25/2019 COST-PRET-5

22/101


Fi(u"a & Ec6ilib"u )n situa#ie e monopol

P"e#,

C:, Cm,

R:, Rm

Cm

P @ ; C:

Im PN

P P Func#ia ce"e"ii

C: :

B Q QN Q Q Q

'ac se notea$ IT )ncas"ile totale ale )nt"ep"ine"ii "e$ultate in v+n$a"ea

unei cantit#i Q e p"ous, CT costu"ile totale ca"e sunt la "+nul lo" !o"mate in CF

costu"ile !i.e %i C5 costu"ile va"iabile, p"o!itul pent"u "espectivul p"ous va "e$ulta in

i!e"en#a3

D IT 1 CT sau D IT 1 C F 1 C5

P"o!itul este ma.im c+n e"ivata a Ia a p"o!itului )n "apo"t cu nivelul e

p"ouc#ie Q este e(al cu $e"o3

0==dQ

dCV

dQ

dCF

dQ

dIT

dQ

d/0

'a" pe te"men scu"t costu"ile !i.e sunt constante %i )n consecin# e"ivata lo" )n

"apo"t cu p"ouc#ia este nul&

0=dQ

dCF /0

25

7/25/2019 COST-PRET-5

23/101


ncas"ile totale IT "e$ult )ns in p"ousul int"e cantitatea Q e p"ous

v+nut %i p"e#ul meiu P: al p"ousului ca"e poate !i consie"at constant ia" e"ivata

)ncas"ilo" totale )n "apo"t cu p"ouc#ia va !i e(al cu )ncasa"ea ma"(inal& 'e"ivata

costului va"iabil C5 )n "apo"t cu p"ouc#ia Q este e(al cu costul ma"(inal Cm&Im=

=

dQ

QdPM

dQ

dIT/N0

%i

CmdQ

dCV= /0

Int"ouc+n "ela#iile /N0 %i /0 )n "ela#ia /0 constatm c se ve"i!ic a!i"ma#ia

!cut mai sus c p"o!itul este ma.im atunci c+n costul ma"(inal Cm este e(al cu

)ncasa"ea ma"(inal Im&

dQ

dCV

dQ

dIT= sau Cm=Im

'in anali$a ("a!icului p"e$entat )n !i(u"a "e$ult )ns alte t"ei pe"ec6i e p"e# 1

cantitate PQ ca"e se ienti!ic cu t"ei tipu"i i!e"ite e (estiune la ca"e )nt"ep"ine"ea

monopolist poate apela )n i!e"ite situa#ii& Pe"ec6ea PQeste speci!ic (estiunii la

ec6ilib"u, situa#ie )n ca"e )nt"ep"ine"ea nu "eali$ea$ p"o!it %i ca"e este aoptat atunci

c+n se )ncea"c p"ote-a"ea monopolului e int"a"ea eventualilo" noi veni#i )n secto"ul

"espectiv e activitate pe ieea "euce"ii at"actibilit#ii secto"ului p"in anula"ea

p"o!itu"ilo"& P"ouc#ia Qeste p"ouc#ia ma.im pe ca"e monopolul o poate p"ouce %i

vine !" s se e.pun la pie"e"i /o"ice sce"e a p"e#ului sub nivelul P ant"enea$

pie"e"i pent"u )nt"ep"ine"ea monopolist )nt"uc+t p"e#ul meiu P: D P este e(al e

asemenea cu costul meiu C:0& Acest tip e (estiune a )nt"ep"ine"ii monopoliste este

!oa"te "iscant %i nu poate !i aoptat ec+t ca solu#ie pasa(e", pent"u o u"at scu"t e

timp& Pe te"men meiu %i lun( )nt"ep"ine"ea monopolist va t"ebui s (seasc alte

solu#ii e pst"a"e a monopolului ca"e si auc %i p"o!it& Cuta"ea c+%ti(u"ilo" e

p"ouctivitate p"in int"ouce"ea p"o("esului te6nic, avanta-ele ate e economiile e

sca", economiile e e.pe"ien# sunt oa" c+teva int"e solu#iile posibile&

n mo ientic se -uec pent"u pe"ec6ea PQ ca"e "ep"e$int p"e#ul %i

"espectiv cantitatea e p"ous pent"u ca"e )ncasa"ea ma"(inal este nul sau pent"u

ca"e ci!"a e a!ace"i este ma.im& Uneo"i acest moment poate coincie cu momentul )nca"e se "eali$ea$ pe"ec6ea PQ& Acest mo e (estiune este e asemenea aoptat

26

7/25/2019 COST-PRET-5

24/101


atunci c+n se o"e%te p"ote-a"ea monopolului e eventualii noi veni#i cu men#iunea c

e.pune"ea la "isc e pie"e"e )n acest ca$ este mai mic&

*onopsonul

Atunci c+n )nt"ep"ine"ea este sin(u"ul cump"to" ca"e se con!"unt cu mai

mul#i v+n$to"i ai aceluia%i p"ous omo(en, ne "e(sim )n situa#ie e monopson& Acesta

este ca$ul societ#ilo" e ist"ibu#ie a cu"entului elect"ic pent"u cump"a"ea cu"entului

elect"ic p"ous )n a!a"a lo" /acestea bene!icia$ e alt!el %i e monopolul e ist"ibu#ie

pent"u o anumit $on ceea ce )i con!e" o po$i#ie !o"te vis a vis e !u"ni$o"ii e cu"ent

elect"ic %i "espectiv e consumato"ii e cu"ent elect"ic 1 sau clien#ii si0, sau al SCFR

pent"u cump"a"ea va(oanelo" e cale !e"at sau a %inei&

Oligo%olul 52i oligo%#o"ul6

Oligopolul"eune%te c+#iva p"oucto"i )n !a#a unui ma"e num" e cump"to"i&

Este o !o"m e o"(ani$a"e !oa"te "sp+nit )n nume"oase sectoa"e pute"nic

capitali$ate, aic cele ca"e utili$ea$ nivelu"i "iicate e capital !i.& Inust"ia e

automobile, inust"ia e t"anspo"tu"i ae"iene, companiile pet"olie"e, inust"ia

auiovi$ualului sunt inust"ii oli(opolistice&

O situa#ie e oli(opol apa"e )nt"o "amu" atunci c+n num"ul )nt"ep"ine"ilo"

ca"e v+n este mic %i !ieca"e t"ebuie s ia )n consie"a"e compo"tamentele celo"lal#i

pent"u a ete"mina politica sa e p"e#& P"o!itu"ile !iec"ei )nt"ep"ine"i nu epin numai

e eci$ia sa ci %i e cea a concu"en#ilo"& n aceste coni#ii )n situa#ie oli(opolistic,)nt"ep"ine"ile caut s ma.imi$e$e p"o!itul colectiv, !ieca"e )nt"ep"ine"e st"uinuse

apoi s c"easc pa"tea sa e pia# )n et"imentul concu"en#ilo" si& E.ist o va"ietate e

situa#ii me"(+n e la )n#ele(e"e /situa#ie e ca"tel0 e o pa"te, la con!"unta"e pe e alt

pa"te& nt"e aceste ou situa#ii, e.ist !o"me inte"meia"e e coo"ona"e mai mult sau

mai pu#in bun&

+eoria ,ocurilorpe"mite )n#ele(e"ea st"ate(iei !iec"ui oli(opol& Se "ecu"(e la -oc

)n msu"a )n ca"e eci$iile "a#ionale sunt )n mo necesa" inepenente& Fieca"e -ucto"

)ncea"c s%i ma.imi$e$e "e$ultatul e$volt+n o st"ate(ie pent"u al atin(e&

27

7/25/2019 COST-PRET-5

25/101


Se consie" ou )nt"ep"ine"i& Fieca"e poate ale(e o st"ate(ie e p"ouc#ie

"iicat sau un nivel e p"ouc#ie slab& n tabelul , ci!"ele inic p"o!itu"ile !iec"ei

)nt"ep"ine"i pent"u !ieca"e in op#iunile pe ca"e ea le !ace* ele sunt )n ca"acte"e

o"ina"e pent"u )nt"ep"ine"ea A %i )n ca"acte"e )n("o%ate pent"u )nt"ep"ine"ea 8&

FI& M& Concu"en#a oli(opolistic3 )nt"e )n#ele(e"e %i con!"unta"e

P"ouc#ia lui 8Riicat Slab

P"ouc#ia lui A Riicat ' N 7Slab B 0 -

'ac cele ou )nt"ep"ine"i aopt o st"ate(ie e p"ouc#ie "iicat, p"o!itul

este sc$ut, e(al cu pent"u !ieca"e pa"ticipant& C+n nivelul e p"ouc#ie este sc$ut,

p"o!itul c"e%te %i !ieca"e )nt"ep"ine"e a"e un p"o!it e & Fieca"e ob#ine "e$ultatul cel mai

"iicat /N0 atunci c+n el sin(u" p"ouce mult, p"ouc#ia sc$ut a celuilalt limit+n

volumul e o!e"t %i men#in+n p"e#u"ile la un nivel "iicat& n acest ca$ )nt"ep"ine"ea

cu o p"ouc#ie slab nu !ace p"o!it /B0&

nt"ep"ine"ea A, )n ca$ul )n ca"e )nt"ep"ine"ea 8 ale(e un nivel "iicat e

p"ouc#ie, ob#ine cel mai bun "e$ultat ale(+n o p"ouc#ie "iicat* p"o!itul este !a# e

B ac ea ale(e nivelul slab e p"ouc#ie& 'ac )nt"ep"ine"ea 8 ale(e un nivel slab e

p"ouc#ie, A ale(e un nivel "iicat cci ast!el p"o!itul va !i e N !a# e p"o!itul e ac

ale(e un nivel slab e p"ouc#ie&

nt"ep"ine"ea A a"e o st"ate(ie ominant& n cele ou ca$u"i ea a"e inte"esul

s alea( o p"ouc#ie "iicat&

'ac )nt"ep"ine"ea A ale(e o p"ouc#ie "iicat )nt"ep"ine"ea 8 a"e inte"esul

s%i c"easc p"ouc#ia pent"u a ob#ine un p"o!it e(al cu * ac A aopt o st"ate(ie e

p"ouc#ie slab, 8 a"e inte"es s p"ouc mult pent"u a ob#ine p"o!itul N& Se constat c

atunci c+n !ieca"e )nt"ep"ine"e ale(e s p"ouc mult, p"o!itul !iec"eia este e(al cu

, )n timp ce ele a" !i ob#inut un "e$ultat mai bun / !ieca"e0 ac ele se )n#ele(eau

pent"u a !i.a am+nou un nivel sc$ut e p"ouc#ie& 'a" este i!icil pent"u !ieca"e

int"e )nt"ep"ine"i s alea( s p"ouc pu#in& 'ac unul p"ouce pu#in, A e e.emplu,8 va p"ouce mai mult %i va !ace un p"o!it e N& n loc s aib !ieca"e p"o!itul , unul va

28

7/25/2019 COST-PRET-5

26/101


avea un p"o!it e N, cellalt un p"o!it nul& n msu"a )n ca"e A anticipea$ aceast

"eac#ie, st"ate(ia sa va consta )n a p"ouce mai mult& P"o!itul pent"u !ieca"e va !i eci

e(al cu & Este i!icil e a pune )n ope" un ca"tel ca"e s limite$e )n mo u"abil

p"ouc#ia cci "isc s !ie !oa"te "api "epus )n cau$ p"in compo"tamentul unuia int"epa"ticipan#i, ca"e sunt o"ic+n tenta#i s p"ouc mai mult pent"u a%i ma.imi$a p"o!itul&

umai un anga,ament prealabil al celo" ou p"#i, speci!ic+n coni#iile )n ca"e vo"

p"ouce /autolimita"e0 pe"mite e$volta"ea unui -oc coope"ativ ce conuce la un "e$ultat

optimal pent"u cele ou p"#i, cu un p"o!it e pent"u !ieca"e int"e -ucto"i&

Oligopsonul

Atunci c+n sunt numai c+#iva cump"to"i )n !a#a unei multituini e v+n$to"i,suntem )n situa#ie e oligopson& Acesta este ca$ul, e e.emplu, cent"alelo" e

cump"a"e pent"u ma"ile ma(a$ine, CO:CEREA;, APA pent"u ce"eale, !ab"icile e

$a6" pent"u s!ecla e $a6", colecto"ii e lapte pent"u lapte, /)n (ene"al cump"to"ii

e p"ouse a("icole !a# e p"oucto"ii acesto"a0&

,o"o%olul !ilateral

:onopolul bilate"al este situa#ia unui v+n$to" unic )n !a#a unui cump"to" unic,

un p"oucto" e cuve pent"u cent"alele nuclea"e !a# e uclea" Elect"ica Ce"navo

sau sinicatul an(a-a#ilo" !a# e sinicatul pat"onilo"&

Pie#ele contestabile

-efiniie

Teo"ia pieelor contestabileeste "ecent& Ea sa e$voltat )n Statele Unite )npa"alel cu e$volta"ea, )n anii MB, a politicilo" e libe"ali$a"e a anumito" activit#i ca

t"anspo"tu"ile ae"iene sau telecomunica#iile& O pia# este contestabil atunci c+n

int"a"ea %i ie%i"ea sunt libe"e %i nu e.ist mici ba"ie"e la int"a"e /e e.emplu un nivel

"iicat al investi#iilo" ini#iale0 nici costuri irecuperabile/cele pe ca"e nu le putem "ecupe"a

c+n se p"se%te o inust"ie0& 'e e.emplu, este posibil, oat cu e"e(lementa"ea

t"anspo"tu"ilo" ae"iene, e a int"a pe aceast pia# cu un cost e int"a"e slab /)nc6i"ie"ea

avioanelo", ne(ocie"ea "eptului e ecola"e %i e ate"i$a"e0 %i e ie%i"e /"e$ilie"ea

cont"actelo" e )nc6i"ie"e, a celo" e munc0& n aceste coni#ii, o"ice )nt"ep"ine"e,

29

7/25/2019 COST-PRET-5

27/101


poate s int"e pe aceast pia# sau s o p"seasc !oa"te "api& Pia#a este la ec6ilib"u,

sau sustenabilc+n cea mai ma"e pa"te a coni#iilo" e ec6ilib"u ale concu"en#ei pu"e

%i pe"!ecte sunt )neplinite& Sin(u"a ipote$ ca"e ispa"e aici este cea a atomicit#ii

o!e"tei, o )nt"ep"ine"e oli(opolistic put+n s int"e pe pia#& n aceste coni#ii, cu c+tie%i"ea va !i mai u%oa" 1 aic ea nu va ant"ena pie"e"i semni!icative 1 cu at+t pia#a

va !i cunoscut "ept contestabil&

"onsecine

Contestabilitatea unei pie#e p"ouce consecin#e asup"a st"ate(iei )nt"ep"ine"ilo"

ca"e au o po$i#ie e monopol3 )n !apt, int"a"ea unui concu"ent poate avea ca e!ect

c"e%te"ea volumului p"ouc#iei, sce"ea p"e#u"ilo" %i eci a p"o!itu"ilo"& n acesteconi#ii, !a# e ameninareaca"e o constituie int"a"ea eventual a unei )nt"ep"ine"i

concu"ente, )nt"ep"ine"ea instalat poate !i const"+ns s c"easc nivelul p"ouc#iei

sale %i s caute un p"o!it ca"e s acope"e cu pu#in costu"ile e p"ouc#ie, ca pe o pia

concurenial(Aceast teo"ie a"e o implica#ie impo"tant3 e!ectele a%teptate e la

concu"en#a pu" %i pe"!ect nu epin e num"ul e concu"en#i pe pia# ci e condiiile

concu"en#ei, ceea ce t"ebuie s conuc (uve"nan#ii s pst"e$e coni#iile ce o !ac

contestabil, mai ales !acilit+n coni#iile e int"a"e pe pia# p"in pune"ea )n aplica"e a

politicilo" e libe"ali$a"e& T"ebuie notat c, totu%i aceast teo"ie nu este aplicabil )n

inust"iile cu nivel "iicat al investi#iilo" ini#iale, aesea i"ecupe"abil )n ca$ e ie%i"e e

pe pia#, ca )n inust"ia sie"u"(ic, e e.emplu&

"tre%ri"derile %u!lice 2i i"ter&e"iile %roducti&e ale #tatului

Statul, in ive"se motive, este const"+ns s e$volte activit#i p"ouctive&Aceste activit#i se concent"ea$ )n p"incipal )n anumite sectoa"e, mai ales cele ale

bunu"ilo" e ec6ipament sau ale inust"iei e.t"active, )n sc6imb, pa"tea sa !iin "elativ

slab )n inust"iile e bunu"i e consum& 'ato"it impo"tan#ei e!ectivelo" ca %i a

investi#iilo", secto"ul public este un inst"ument )n se"viciul statului pent"u a atin(e

obiective, uneo"i, mac"oeconomice /"elansa"ea investi#iilo"0, sociale /men#ine"ea

locu"ilo" e munc0 sau !inancia"e /p"ocu"a"ea e "esu"se suplimenta"e la bu(etul

statului pent"u a masca o c"e%te"e a c6eltuielilo" publice0, )n pa"alel cu obiective pu"

30

7/25/2019 COST-PRET-5

28/101


mic"oeconomice e p"ouce"e e bunu"i %i2sau e se"vicii acolo une nivelul e "isc

este su!icient e "iicat pent"u a escu"a-a investi#iile p"ivate&

Politicile "ecente e p"ivati$a"e tin s "euc "olul statului )n s!e"a p"ouctiv,

"et"oce+n secto"ului p"ivat un ma"e num" e activit#i inust"iale %i e se"vicii /bnci,asi(u""i0&

-e ce un sector public productiv.

:ai multe motive conuc statul s se substituie secto"ului p"ivat pent"u a

p"ouce3

/ecul pieei3 )n anumite ci"cumstan#e, ato"it unui ("a ma"e e concu"en#

sau e "isc, investi#iile publice pe"mit int"a"ea pe o pia# asum+nu%i "iscul ini#ial p+nce aceast activitate evine "entabil, statul put+nuse "et"a(e apoi sau /cel mai

aesea0 s "m+n p"omoto"ul p"incipal )n acest secto"&

'ituaia de monopol natural, )n anumite inust"ii, pot uce la o p"ivile(ie"e a

inte"ven#iei statului, !ie p"in "e(lementa"ea monopolului, !ie p"in p"ouc#ia i"ect e

ct"e stat a bunului sau se"viciului "espectiv& P"in monopol natu"al, se )n#ele(e o "amu"

une o sin(u" )nt"ep"ine"e t"ebuie s ope"e$e ato"it impo"tan#ei economiilo" e

sca"& Acesta este ca$ul RomTelecom sau SCFR&

+radiia etaticJCo"lbe"tismul inust"ialK e$voltat p"int"e elitele politice pe e o

pa"te, obiectivele de puterepe e alt pa"te /asi(u"a"ea inepenen#ei na#ionale )n

te"meni e ap"ovi$iona"e ene"(etic, e cont"ol al anumito" te6nolo(ii0, cont"ibuie la

c"e%te"ea !unc#iilo" p"ouctive al statului&

0aionalitatea interveniei publice consie"at mai e!icace e o pa"te e

electo"at, poate cont"ibui la na#ionali$a"ea anumito" sectoa"e inust"iale& Aceastna#ionali$a"e a unei p"#i a inust"iei este consie"at ca o !a$ t"an$ito"ie )nainte e a

a-un(e la colectivi$a"ea complet a inust"iei&

"riza anumitor industrii i sub)capitalizareap"ovocate e ac#iona"ii p"iva#i pot

conuce statul la p"elua"ea cont"olului acesto" active&

a#ionali$a"ea ca sanc#iune a !ost utili$at mai ales up al oilea "$boi

monial in consie"ente ieolo(ice %i pent"u a t"ans!e"a pute"ea economic )n #"ile

blocului comunist&

31

7/25/2019 COST-PRET-5

29/101


-e ce privatizare .

P"ivati$a"ea activelo" publice ca"e se e$volt )n economiile e pia#, %i mai

(ene"al, )n ansamblul sistemelo" economice contempo"ane, p"esupune "epune"ea )n

m+inile ope"ato"ilo" p"iva#i a unei p#i tot mai ma"e pa"te a capitalului public& :ai multemotive incint (uve"nele s )nt"ep"in acest p"o("am3

- eficacitatea slab a )nt"ep"ine"ilo" publice in secto"ul

concu"en#ial compa"ativ cu pe"!o"man#ele )nt"ep"ine"ilo" p"ivate*

- risipa resurselor productivealimentat e pate"nitatea statului,

aesea pu#in e.i(ent p"ivin "e$ultatele %i compo"tamentul e cutto" e "ent

a an(a-a#ilo" %i conucto"ilo" acesto" )nt"ep"ine"i*

- slbiciunea resurselor statului pet"u a asi(u"a "olul su eac#iona" %i )nt"e altele nevoile financiare ale statului ca"e, p"in v+n$a"ea e

active publice /v+n$a"ea Ja"(int"ie e !amilieiK0 poate a!ecta sumele necesa"e

"euce"ii nivelului ato"iei sale*

- eecul cunoscut al proiectelor industriale ale statului ca"e

conuce mai e("ab la ie%i"e ec+t la men#ine"ea pe pia#*

- contestabilitatea anumitor piee i politicile de liberalizare ca"e

intensi!ic concu"en#a %i !acilitea$ int"a"ea e noi competito"i pe anumite pie#e

p+n acum "e(lementate %i p"ote-ate p"in impo"tante ba"ie"e e int"a"e, mai ales

)n anumite se"vicii publice /telecomunica#ii, po%ta0&

Te6nicile e p"ivati$a"e pot p"ivile(ia un anumit tip e cont"ol )n "apo"t cu altul3

cont"ol p"in inte"meiul pie#ei )n :a"ea 8"itanie %i v+n$a"ea !" coni#ii a activelo",

autocont"ol )n F"an#a une cuta"ea investito"ilo" e "e!e"in# conuce la c"ea"eanou"ilo" u"e ale ac#iona"ilo" pe ca"e le "e(sim )n cea mai ma"e pa"te la consiliile e

aminist"a#ie ale ma"ilo" )nt"ep"ine"i ca"e !"+nea$ ast!el cont"olul e.te"n %i limitea$

pute"ea e cont"ol a acelo"lal#i ac#iona"i&

P"ivati$a"ea nu este neap"at o solu#ie imeiat a i!icult#ilo" pe ca"e le

cunosc )nt"ep"ine"ile publice& Re$ult in stuiul compo"tamentelo" )nt"ep"ine"ilo"

p"ivati$ate, c succesul t"ece"ii in secto"ul public )n secto"ul p"ivat, )n te"meni e

e!icacitate, epine e !le.ibilitatea %i e e!icacitatea sistemelo" e cont"ol aplicate

atunci c+n aceste )nt"ep"ine"i se (seau )n m+inile statului& Acolo une cont"olul e"a

32

7/25/2019 COST-PRET-5

30/101


apsto", "i(i %i )nep"tat e obiectivele come"ciale !inale, t"ece"ea %i aapta"ea la

noul meiu este mai i!icil& Inve"s, c+n )nt"ep"ine"ile bene!icia$ e un anumit ("a

e autonomie, aapta"ea este u%u"at& 'e alt!el, )nt"ep"ine"ile oat p"ivati$ate, pot

"euce cantitatea %i calitatea se"viciilo" !u"ni$ate ca u"ma"e a noului obiectiv p"io"ita"ca"e este ma.imi$a"ea p"o!itului&

-( PIA)A *I CO,PONENTELE 8ALE9 O+ERTA *I CEREREA

Pia#a se e!ine%te ca locul e )nt+lni"e a o!e"tei cu ce"e"ea, )nt+lni"e )n

u"ma c"eia se !o"mea$ p"e#ul& E.ist mai multe !elu"i e pia#, i!e"en#iate )nt"e elep"in obiectul e sc6imb3 piaa unui produs particular mate"ie p"im )n (ene"al /pet"ol,

cup"u0 sau pia#a unui p"ous !init /$a6a"0*

Piaa unui produs particular )n (ene"al mate"ii p"ime /pet"ol, cup"u0 sau

p"ouse inte"meia"e sau p"ouse !inite /("+u, $a6"0&

Piaa de bunuri i servicii une sunt puse )n "ela#ie o!e"ta %i ce"e"ea

(lobal3 )n pe"spectiva @e?nesian, a-usta"ea se !ace p"in nivelul p"ouc#iei %i p"in

nivelul (ene"al al p"e#u"ilo"&

Piaa muncii pune )n "ela#ie o!e"ta %i ce"e"ea e munc3 aceast

con!"unta"e uce la !i.a"ea unui sala"iu %i la !o"ma"ea unui nivel al an(a-"ilo" ca"e nu

)ntoteauna este %oma- $e"o&

Piaa de schimb valutar pe ca"e se sc6imb evi$ele unele cu altele %i

se !o"mea$ cotele e sc6imb&

Piaa financiar locul e emisiune %i e sc6imb a valo"ilo" mobilia"e, )np"incipal ac#iunile %i obli(a#iunile& Se istin(e pia#a p"ima" %i pia#a secuna"&

Pepiaa primar)nt"ep"ine"ile emit ac#iuni sau obli(a#iuni&

Pe piaa secundar, pia#a bu"sie" /pia#a e oca$ie0, ope"ato"ii

p"oceea$ la sc6imbu"i e titlu"i e-a emise& Inte"meia"ii acesto" pie#e sunt societ#ile

e valo"i mobilia"e& Cu"su"ile se !i.ea$ )n !unc#ie e ce"e"e %i o!e"t& Se istin( ope"a#ii

la (6i%eu %i ope"a#ii la te"men up inte"valul ca"e poate e.ista )nt"e )nc6eie"ea

cont"actului %i e.ecu#ia sa /cump"a"ea e titlu"i cont"a lic6iit#ii0&

33

7/25/2019 COST-PRET-5

31/101


Piaa monetar, este compa"timentul pe te"men scu"t al pie#ei e capital&

Pe aceast pia# ope"ea$ !u"ni$o"ii e mi-loace !inancia"e, o!e"tan#ii %i cei ca"e au

nevoie e mi-loace !inancia"e /ca"e !o"mea$ ce"e"ea0& nt"e ace%tia se inte"pun e

obicei bncile ca"e -oac "olul e inte"meia"& Fonu"ile !inancia"e se plasea$ e lao!e"tan#i la ceilal#i )n sc6imbul unui cost al c"itelo" 1 "ata ob+n$ii&

Compo"tamentul a(en#ilo" economici pe pia# este stuiat e teo"ia pie#ei& 'e

asemenea, p"in teo"ia pie#ei se stuia$ a-usta"ea (lobal a o!e"tei %i a ce"e"ii pe o

pia#&

-('( Cererea

"ererease "e!e" la cantitatea int"un bun sau se"viciu pe ca"e un

inivi /ce"e"ea iniviual0 sau un ansamblu e inivi$i inte"esa#i e acest bun sau

se"viciu /ce"e"ea pie#ei0 o"esc s )l cumpe"e, la un p"e# at&

Aceast e!ini#ie mic"oeconomic ce"e t"ei p"eci$"i3 ce"e"ea este

e.p"esia unei inten#ii e cump"a"e %i nu t"ebuie con!unat cu ceea ce e-a a !ost

cump"at* aceast inten#ie t"ebuie s co"espun unei pute"i e cump"a"e /nu se ia )n

consie"a"e ec+t ce"e"ea solvabil0* ce"e"ea este un !lu. /msu"at )n cu"sul unei

pe"ioae e timp at0&

$uncia cererii"ep"e$int "ela#ia ca"e se stabile%te )nt"e cantit#ile ce"ute

int"un bun %i p"e#ul acestui bun* )n ma"ea ma-o"itate a ca$u"ilo", aceast !unc#ie este

esc"esctoa"e )n va"iabila p"e#& Se )nt+lnesc situa#ii c+n, )n anumite coni#ii %i pe

te"men scu"t, !unc#ia ce"e"ii este c"esctoa"e )n p"e# /)n !a$a incipient a uno" c"i$ec"e%te ce"e"ea int"un p"ous atunci c+n p"e#ul c"e%te0 &

n mac"oeconomie ce"e"ea (lobal se e!ine%te ca suma utili$"ilo"

posibile ale p"ouc#iei3 consum !inal, investi#ii, e.po"tu"i, va"ia#ii e stoc&

Ce"e"ea e!ectiv a%a cum a e!inito @e?nes este mai comple.3 este

aceea anticipat e ant"ep"eno"i /ante0, ce"e"ea e bunu"i e p"ouc#ie %i e consum*

aceast ce"e"e co"espune cu un p"a( incolo e ca"e ant"ep"eno"ii nu se vo" aventu"a,

consie"+n !oa"te "iscant ac#iunea e a p"ouce ato"it unei insu!icien#e a ce"e"ii&

34

7/25/2019 COST-PRET-5

32/101


Ce"e"ea este "ep"e$entat p"int"o cu"b esc"esctoa"e* cump"to"ii

sunt (ata s cumpe"e cu at+t mai multe bunu"i cu c+t p"e#u"ile sunt mai sc$ute&

Fi(u"a N& Cu"ba ce"e"ii 1 cu"b esc"esctoa"e )n va"iabila p"e#

P"e#

C

B Q /Cantit#i ce"ute0

;e(at e cele ou componente ale pie#ei sa e!init no#iunea e elasticitate& n

economie, elasticitatea esemnea$ va"ia#ia "elativ a unei m"imi /e!ect0 )n "apo"t cu

va"ia#ia "elativ a unei alte m"imi /cau$0&

Tipu"ile e elasticitate cele mai es utili$ate sunt3

- elasticitatea ce"e"ii unui bun )n "apo"t cu p"e#ul su sau elasticitatea i"ect

e.p"im va"ia#ia "elativ a ce"e"ii la moi!ica"ea "elativ a p"e#ului p"ousului3

pi

dpi

Qi

dQiei= sau

dpi

pi

Qi

dQiepi =

nt"uc+t elementele e calcul a elasticit#ii i"ecte sunt e semne cont"a"e /c+n

p"e#ul c"e%te, cantitatea ce"ut scae ia" c+n p"e#ul scae, cantitatea c"e%te0

elasticitatea i"ect este ne(ativ& 'e e.emplu, ac ce"e"ea unui bun c"e%te cu B

c+n p"e#ul su scae cu B, elasticitatea i"ect a ce"e"ii acestui bun )n "apo"t cu

p"e#ul su va !i e3

0,2%10

%20=

+=e

Elasticitatea i"ect a ce"e"ii este )n !apt tan(enta la cu"ba ce"e"ii )n punctul e

calcul %i se"ve%te la calculele economice atunci c+n va"ia#iile e p"e# sau e cantitate

nu sunt !oa"te ma"i& 'ac aceste va"ia#ii sunt ma"i se !olose%te !o"mula elasticit#ii

a"cului e pe cu"ba ce"e"ii /!o"mula elasticit#ii a"c03

35

7/25/2019 COST-PRET-5

33/101


12

12

12

12

12

12

12

12

22

QQ

pp

pp

QQ

pp

pp

QQ

QQep

+

+

=

+

+

=

une3Q"ep"e$int cantitatea ce"ut la p"e#ul pia"

Q"ep"e$int cantitatea ce"ut la p"e#ul p&

P"in calculul elasticit#ii a"c, se calculea$ e !apt tan(enta la -umtatea

inte"valului int"e cele ou puncte situate pe cu"ba ce"e"ii ca ap"o.ima"e a elasticit#ii

"eale a cu"bei ce"e"ii&

- elasticitatea consumului /sau a ce"e"ii0 )n "apo"t cu venitu"ile consumato"ilo"

/poate !i elasticitatea impo"tu"ilo" 2 e.po"tu"ilo" )n "apo"t cu "ata e sc6imb sau cu "ata

e c"e%te"e economic0*

vdv

QidQiei= sau

dvv

QidQiepi =

- elasticitatea )nc"uci%at /sau e substitu#ie03 va"ianta ce"e"ii unui bun )n

"apo"t e va"ia#ia p"e#ului altui bun& 'e e.emplu, ac ce"e"ea e butu"i "co"itoa"e

c"e%te cu B c+n p"e#ul be"ii c"e%te cu B, elasticitatea )nc"uci%at )nt"e cele ou

p"ouse este e &

pjdpj

QidQieij= sau dpj

pjQidQieij =

36

p

p1

p2

Q1 Q

2 Q

7/25/2019 COST-PRET-5

34/101


-(-( Oerta

O!e"ta, pe o pia# ete"minat, se e!ine%te ca !iin cantitatea ma.im

int"un bun sau se"viciu pe ca"e un a(ent economic sau un ansamblu e a(en#i

economici o"esc s o v+n la un p"e# at&

O!e"ta epine e obiectivele )nt"ep"ine"ii /p"ouc#ie ma.im sau p"o!it

ma.im0 e sta"ea te6nolo(iei, e p"e#u"ile "elative /c"e%te"ea p"e#ului unui bun incit

)nt"ep"ine"ile s c"easc o!e"ta lo" in bunul )n cau$0, e costul !acto"ilo" e p"ouc#ie

/evolu#ia p"e#ului pm+ntului e.e"cit o in!luen# asup"a o!e"tei e ("+u0& Pe pia#amuncii, o!e"ta p"ovine e la muncito"i&

O!e"ta este consie"at ca !iin le(at )n mo po$itiv e p"e#& Cu c+t

p"e#ul este mai "iicat cu at+t o!e"ta este mai impo"tant& Aceast ipote$ este c"eibil

pent"u o pia# pe ca"e bunul e.ist ia" costul e ac6i$i#ie este e-a "e(lat3 pe pia#a

ac#iunilo", p"opune"ile e v+n$a"e sunt cu at+t mai impo"tante cu c+t p"e#ul este mai

ma"e&

Fi(u"a & Cu"ba o!e"tei cu"b c"esctoa"e )n va"iabila p"e#

P"e# O

Q /Cantit#i o!e"ite0

E.ist un p"e#, numit p"e#ul e ec6ilib"u /PE0 pent"u ca"e cantit#ile o!e"ite %i cele

ce"ute sunt e(ale& Se spune esp"e acest ec6ilib"u c este stabil )nt"uc+t pent"u un p"e#

Psupe"io" p"e#ului e ec6ilib"u PE, o!e"ta este supe"ioa" ce"e"ii* )n aceast situa#ie,

p"e#ul va tine s sca /nu e.ist su!icient ce"e"e solvabil pent"u a cump"a

)nt"ea(a cantitate Q o!e"it pe pia# la p"e#ul P0 %i s se stabili$e$e )n p"e#ul e

37

7/25/2019 COST-PRET-5

35/101


ec6ilib"u PE& P"int"un "a#ionament pa"alel, ac p"e#ul pe pia# a" !i la un nivel C in!e"io"

p"e#ului e ec6ilib"u, cantitatea e p"ous o!e"it pe pia# va !i Q& 'a" pent"u aceast

cantitate, )n con!o"mitate cu cu"ba ce"e"ii, p"e#ul a" t"ebui s !ie P & Se va mani!esta eci

o p"esiune e m"i"e a p"e#ului in Csp"e Pt"ec+n p"in p"e#ul e ec6ilib"u PE!apt ceva ete"mina o c"e%te"e a o!e"tei in Q sp"e cantitate e ec6ilib"u QE&

Fi(u"a & Ec6ilib"u %i stabilitatea ec6ilib"ului

P"e#

P

PPEC

Q QEQ Cantit#i sc6imbate

Pe te"men scu"t, cu"ba ce"e"ii %i cu"ba o!e"tei sunt ate %i "elativ !i.e /aceast

a!i"ma#ie nu este valabil pent"u situa#iile e c"i$, c+n ce"e"ea c"e%te )n mo a"ti!icial,

situa#ia !iin ini#iat %i )nt"e#inut e speculato"i in pia#0& n cu"sul timpului )ns ele se

pot eplasa& Ce"e"ea poate c"e%te ca u"ma"e a c"e%te"ii venitu"ilo" sau se poate"est"+n(e ca u"ma"e a sce"ii venitu"ilo"& n acela%i !el, o!e"ta poate c"e%te ca u"ma"e a

p"o("esului te6nic sau a ie!tini"ii mate"iilo" p"ime& Ast!el, ac ce"e"ea c"e%te %i cu"ba

ce"e"ii se eplasea$ sp"e "eapta, p"e#ul c"e%te, t"ece in P )n P ia" cantit#ile

sc6imbate la ec6ilib"u vo" t"ece in Q )n Q&

Fi(u"a V& E!ectul unei c"e%te"i a ce"e"ii

P"e#ul

O

P< C

cost-pret-5

Documents