tema analiza cost

36
TEMA ANALIZA COST-BENEFICIU

Upload: lilgabi

Post on 16-Nov-2015

268 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

tema de casa

TRANSCRIPT

TEMA ANALIZA COST-BENEFICIU

CAP I1.Definii analiza cost-beneficiu i prezentai cteva particulariti ale sale pentru proiectele de protecia mediului.

Analiza cost-beneficiu reprezint o tehnic de evaluare a unei investiii care i propune s msoare costurile i profiturile n termeni mult mai largi dect o fac calculele contabile tradiionale.Analiza cost-beneficiu (ACB), i dovedete utilitatea la ntocmirea studiilor de fezabilitate pentru alegerea variantei optime (economic, ecologic, social, tehnologic) a proiectelor de investiii .

Analiza cost-beneficiu are la baza evaluarea economic ce determin consecinele macro-economice ale unei decizii de investiie care se ia la nivel micro-economic. Acest tip de analiz este deosebit de important pentru investiiile prin proiecte de protecia mediului deoarece consecinele macro-economice sunt reprezentative, fiind coroborate cu premizele unei dezvoltri durabile.

2. Prezentai pe scurt etapele analizei cost-beneficiu.

Etapele parcurse n cadrul analizei sunt: de pregtire i de analiz propriu-zis.

1.Pregtirea analizei vizeaz aspecte financiare economice i tehnice cu actiuni specifice fiecarui aspect precum :

Pt aspectul financiar se estimeaz valorile necesare obiectivului, se precizeaz sursele de finanare (mprumuturi, aportul partenerilor),s e estimeaz veniturile i cheltuielile. Pt aspectul economic se compar situaia n care s-ar realiza obiectivul cu situaia n care acesta nu s-ar realiza, se identific veniturile i cheltuielile antrenate n cele dou situaii ipotetice. Pt aspectul tehnic se precizeaz tehnologia i echipamentele necesare, dup oanaliz comparativ , se cerceteaz: amplasamentele, graficele de execuie, graficele de livrare a utilajelor, se estimeaz efectele asupra costurilor.

2. Analiza propriu-zis este constituit din analiza financiar i analiza economic

Analiza financiar verific rentabilitatea proiectului de investiii prin capacitatea de a asigura acoperirea cheltuielilor i obinerea unui profit folosind date precum venituri totale, cheltuieli totale.Analiza economic verific rentabilitatea proiectului de investiii prin capacitatea de a asigura acoperirea cheltuielilor i obinerea unui profit, la nivel de macrosistem (economia naional).

3. Explicai cum se calculeaz cursul intern de revenire al obiectivului.

Cursul de revenire al obiectivului de investiii se calculeaz astfel:

Costuri totale actualizateCR=Profituri totale actualizateDatorit necesitilor de actualizare, teoria i practica economic au inclus n analiza cost-beneficiu o a treia component, alturi de analiza financiar i cea economic, numit cursul de revenire al obiectivului sau testul lui Bruno.Evaluarea acestei componente a analizei cost-beneficiu folosetea ca date de baz : valoarea extern a produciei; cheltuielile valutare necesare desfurrii activitii n cadrul obiectivului, incluznd att cheltuielile de investiii efectuate n valut ct i cheltuielile operative pentru eventuale importuri; cheltuieli n moned naional att pentru investiii ct i pentru desfurarea activitii; rata de rentabilitate economic minim admisibil folosit n analiza economic.n aceste condiii cursul intern de revenire se definete ca fiind raportul dintre valoarea actualizat a cheltuielilor n moned naional (CA) i valoarea actualizat a beneficiilor valutare nete (BA).

4. n ce const riscul i incertitudinea n deciziile de investiii n protecia mediului.

Riscul n analiza unui proiect de protecia mediului presupune elaborarea, n general a mai multor variante de analiz cost-beneficiu.Aceste variante se pot constitui prin modificarea estimrilor variantei iniiale, de baz n sens profitabil, pentru a obine o variant optimist i n sens nefavorabil pentru a obine o variant pesimist; se pot urmri apoi n fiecare caz, efectele asupra rentabilitii proiectului.Aceste modificri constau n micorarea sau mrirea valorii beneficiilor i/sau a costurilor care vizeaz proiectul.Incertitudinea in deciziile de investitii in proiectele de protectia mediului se refer la ignorana rezultatelor viitorului n timp ce riscul msoar probabilitatea rezultatelor specifice. O metod ce ine cont de incertitudine const n evaluarea unei rate a rentabilitii mai mare pentru proiectele mai riscante (de exemplu, aplicarea unei rate de actualizare mai mare).

5. Cum se realizeaz analiza de sensibilitate?Metoda analizei de sensibilitate const n modificarea succesiv a uneia sau mai multor valori n analiza investiiei i cuantificarea efectelor pe care le-ar produce astfel de schimbri.Pentru diverse valori ale unor elemente din mrimile de calcul specifice analizei se determin rata intern de rentabilitate i cursul intern de revenire( testul Bruno) pentru a se sesiza care sunt factorii cu influena cea mai semnificativ asupra rentabilitii proiectuluiSpre exemplu rentabilitatea unui proiect de protecia mediului analiza de sensibilitate asigur obinerea informaiilor privind variaia rezultatelor la schimbarea unei politici de mediu.

CAP II

1.Ce relaie este ntre pre, cost i beneficiu. Analizai interdependena dintre aceste mrimi.

Relatia dintre cele trei componente poate fi redata prin relatia:

p=c+bunde:p - Preul este expresia bneasc a valorii unei mrfii sum care se cere sau care se pltete pentru o marfc- este definit ca o sum de bani cheltuit pentru producerea sau cumprarea unui bun, efectuarea unei lucrri sau prestarea unui serviciub- beneficiu reprezint ctigul realizat n form bneasc de ctre cei care iniiaz i organizeaz o activitate economic.

Cele trei componente sunt strang legate intre ele : pretul conine costurile antrenate de producerea bunului sau serviciului respectiv i o component ce revine productorului pentru valoarea creat, numit profit sau beneficiu . 2. Identificai costurile sociale determinate de poluarea mediului nconjurtor.

Costuri sociale determinate de poluarea mediului nconjurtor:

- Taxe impuse pentru daunele provocate. Economistul englez Pigonmpropunea ca aceast tax s fie egal cu valoarea pagubei provocate mediului nconjurtor.Astfel taxa devine element al costului. Aceast tax duce la creterea preului.- Instituirea unei taxe asupra emisiei de reziduuri poluante- n costul total al produciei se vor introduce m determinate de procesul tehnologic i de folosirea produsului.

3. Ce funcii ndeplinesc redevenele?

Redevenele au o dubl funcie:1. stimulatoare n msura n care i ncurajeaz pe factorii poluani s-i reduc deversrile att timp ct este mai ieftin s le epureze dect s plteasc redevene;2. financiar deoarece fondurile colectate sunt cel mai adesea afectate finanrii de aciuni de lupt mpotriva polurii.

4. Prezentai principalele tipuri de redevene.

Redevene de deversare - plile efectuate pentru deversrile n mediul nconjurtor

Redevene pentru serviciul prestat- pli efectuate n contrapartid unui serviciu de evacuare sau de tratare a reziduurilor

Redevene pe produs - taxele aplicate asupra produselor care sunt poluante n stadiul de fabricare sau de utilizare

Redevene administrative taxele destinate finanrii pariale sau totale a funciilor de eliberare de permise i de supraveghere a titularilor acestor permise.

5. Ce asemnri i ce diferene semnalai ntre cele patru poziii strategice ale firmelor ce doresc s devin ecologice (leneul, compania pedepsit, conformistul, liderul).

AsemanariDeosebiri

Lenesulare o imagine gri saumurdar. Dar odat cu aplicarea legilor pentru protecia mediului Leneul se poate afla n categoria Pedepsiilor.Compania pedepsitaAre o imagine gri. Este nevoit s fac mari cheltuieli pentrumbuntirea imaginii.Leneul Nu face nimic, nu cheltuiete bani pentru protecia mediului

Compania pedepsitaPltete pentru poluarea mediului. Pierde clieni pentru c polueaz i sau livreaz produse poluante.

Liderul se difera de toti 3 adoptand o cale costisitoare i ctig o imagine foarte bun.

Aceste atitudini pot fi prezentate sub forma unei matrici de forma urmtoare:

6. Cum se poate realiza analiza costurilor ecologice.

Analiza costurilor ecologice se poate face pe baza unui grafic de forma urmtoare:

Acest grafic indic faptul c activitile ecologice trebuie s se situeze deasupra unui anumit prag pentru a avea impact. De asemenea sugereaz c beneficiile au forma unei curbe n form de S ,ce reprezint beneficii reduse la nceput, beneficii mari pe termen mediu, cu o scdere n perioada urmtoare. Datorit apariiei cheltuielilor pentru protecia mediului s-a modificat i contabilitatea firmelor. Astfel este necesar o difereniere ntre urmtoarele tipuri de capitaluri:

-capitalul fcut de om (maini, infrastructur, abiliti umane);-capitalul natural (petrol, ape);-capitalul natural critic (ex: stratul de ozon).

7. Comentai influena factorilor de investiii asupra politicii ecologice a managerului financiar al unei firme.

Fiecare firm trebuie s analizeze obiectivele proprii legate de expunerea la accidente ecologice, i s-i stabileasc suma de bani pe care o va cheltui pentru a-i asigura o bun funcionare n condiii de respectare a legislaiei de protecia mediului. Managerii trebuie s fac o analiz a factorilor investiiilor ce sunt determinai de dou direcii ce pot fi abordate n managementul financiar al unei firme.Astfel , factorii ce determin investiii pentru protecia mediului precum pericolul litigiilor, cererile efilor de departamente, imbuntirea ratei asigurrilor, asigurarea unor condiii bune de transport i depozitare necesita investitii reduse, pe cand pentru o imagine bun pe pia i n mediul economic si poziie favorabil fa de creditori firma trebuie sa faca investitii mari. Analiza acestor factori determin decizii diferite pe care managerii firmei trebuie s le adopte.

8. Ce atuuri i ce piedici identificai n rezolvarea problemelor pentru o mai bun dimensionare a costurilor ecologice?

Pentru o mai bun dimensionare a costurilor ecologice n raport cu beneficiile ce se pot obine trebuie rezolvate urmtoarele probleme:-evaluai costurile posibilelor mbuntiri ecologice;-analizai beneficiile care rezult din fiecare msur. Includei previziuni ale viitoarelor efecte externe- costul aprobrilor sau ali factori.-clasificai msurile de protecie a mediului din punctul de vedere al beneficiilor.-evaluai costul proteciei mediului ca procentaj din investiiile totale.

9. Evaluai factorii analizei financiare n termenii unui proiect de protecia mediului.

Elementele componente ale unei analize financiare ecologice sunt urmtoarele (analiza se face in condiiile realizrii unor mbuntiri ecologice):

valoarea bunurilor produse valoarea mbuntirii calitii produselor valoarea bunurilor reciclate vndute valoare materiilor prime salariile devalorizarea monedei naionale, dobnzi, inflaia etc.(echipamentul nou) costurile de ntreinere consumul de energie i ap costurile legate de manipularea, depozitarea i tratarea produselor Costurile aprobrilor Costurile legate de depozitarea deeurilor, inclusiv transportul AsigurrileUn alt factor este preul crescut. Companiile care au produse ecologice pot ridica preul produselor lor, ceea ce se reflect n raportul profiturilor i al pierderilor.

10.Ce tipuri de costuri i beneficii trebuie identificate i cuantificate pentru analiza cost-beneficiu n protecia mediului?

In analiza pentru cost-beneficiu in protectia mediului trebuie identificate si cuantificate beneficii directe ( economice, financiare), beneficii sociale, beneficii de mediu. Costurile identificate sunt costuri de investitie , de exploatare.

11. Comentai argumentele ce contest ipoteza solicitrii ecologice.

Solicitarea ecologica este redata prin formula

Solicitare ecologic= K . Dezvoltare economic

Pentru a nu mri solicitarea ecologic trebuie stopat creterea economic, fapt contrazis de nsi esena existenei societii.Societatea necesita o continua dezvoltare, o cretere economica reprezentata prin creterea nivelului de trai a crui stopare nu se poate accepta, nu se poate accepta blocarea creterii economice att timp ct mai exist ri slab dezvoltate sau subdezvoltate, se pot elabora tehnologii nepoluante, se poate aloca mai mult pentru nepoluare.Aceste argumente arata faptul ca pt o dezvoltare solicitarea ecologica creste.

12. Analizai relaiile dintre fluxurile ce caracterizeaz funcia polurii(F1,.F13).

unde: F1,F3 = fluxuri materii prime;F2,F4,F11,F12,F13 =deeuri (rezidii);F6,F10,F8= materiale recirculate.Se pot stabili relatiile:F1+F3=F2+F4+F11+F13+F12 ( suma intrarilor = suma iesirilor) si se doreste minimizarea termenului din dreapta (minimizarea reziduurilor returnate n natur), ct i termenului din stnga (reducerea exploatrii resurselor terei, care nu sunt inepuizabile.

F1+F6+F10+F8=F2+F5+F7+F9 Dac ponderea materialelor recuperabile (F6+F10+F8) scade, crete F1,solicitnd mai puinmediul (att direct ct i prin reziduurile care se returneaz). F5+F7+F9 = cresterea bunurilor care se poate realiza fie prin sporirea lui F1 (soluie recomandabil), fie a fluxurilor reciclabile (F6+F10+F8), fie prin reducerea lui F2 (valorificarea mai bun a materiilor prime).

F5=F6+F11 - Se poate minimiza F11 (retururi spre natur) prin maximizarea lui F6.

F3=F4 -Activitile sociale sunt consumatoare de resurse materiale, returnnd n natur rezidii, ceea ce nseamn necesitatea reducerii consumului de resurse naturale pentru acest tip de activiti si nlocuirea lor cu alte resurse.

F7=F8+ F12 -Principala surs a acumulrilor o reprezint fluxul de materiale provenit de la producie, pentru diminuarea fluxului de deeuri F12 este necesar s creasc F8, fluxul de materiale recirculabile.

CAP III

1.Prezentai caracteristicile proiectelor de mediu.

Proiectele de protecia mediului trebuie s aib urmtoarele caracteristici:

- proiectul este un instrument al schimbrii, fiind n acelai timp unic ;- puncte de pornire i ncheiere clare, deci un buget limitat; Pentru a ajunge de la nceputul la sfritul proiectului, trebuie ndeplinii o serie de pai sau faze pentru atingerea scopului precis al proiectului ;- obiectivele propuse in proiect urmeaz o abordare planificat, organizat.- concentrarea ctre un rezultat specific;- proiectele folosesc resurse alocate special derulrii lor (resurse umane, materiale, de timp i bani).- un singur conductor, dar lucrul n echip i o sfer larg a utilizatorilor;-datorit complexitii, dificultii i unicitii problemei se recomand o abordare multidisciplinar;- o combinare a abordrii de rutin cu cea intuitiv, inovativ n interiorul i n exteriorul organizaiei;- abordare pragmatic a problemei de mediu.- rezultatele finale implic obiective identificabile, de calitate i performane specificate n proiect.

2. Ce trebuie s conin propunerea de proiect pentru protecia mediului i ce faze trebuie parcurse?Propunerea de proiect de protecia mediului trebuie s conin urmtoarele elemente:- introducerea;- obiectivele propuse i urmrite;- activiti ce trebuie ntreprinse;- termenele, costul i resursele pentru fiecare subactivitate i pentru ansamblul activitii.3. Prezentai principalele criterii care susin finanarea unui proiect pentru protecia mediului.

Finanarea proiectelor de protecia mediului se realizeaz n principal prin sponsorizare ceea ce determin cunoaterea i respectarea unor criterii prestabilite:- S promoveze dezvoltarea durabil.- S se ncadreze n cadrul prioritilor din cadrul planificrii integrate a politicii de mediu.- S se ncadreze n criteriile CEE.- S susin : administrarea mediului, infrastructura instituional, organizaiile ecologice neguvernamentale, dezvoltarea educaiei cooperarea transfrontier (infrastructur, probleme comune de poluare).- Echilibrul general ntre aciunile oc i abordrile pe termen lung bine structurate i situate n contextul general.- Cooperarea cu inginerii consultani locali, universitile locale etc.(diseminarea cunoaterii)

4. Care sunt principalele instrumente economico financiare specifice politicii de mediu?

Impozitele (taxele)-au funcii stimulatoare dar i de strngere de fonduri.Pentru strngerea de fonduri, impozitele acioneaz mai mult sub form de amenzi. n mod obinuit impozitele sunt prea sczute pentru a avea forme stimulatoare;Subsidiile asigur Un stimulent pentru agenii poluani de a-i modifica comportamentul i/sau i ncurajeaz s se supun unor anumite standarde.Creaia de pia este sistemul de construire i vnzare a drepturilor de poluare transferabile.Stimulente pentru consolidarea financiar.

5. Alegerea instrumentelor financiare pentru politica de mediu se face dup anumite criterii; care dintre acestea le considerai mai importante i de ce?

Alegerea instrumentelor financiare trebuie fcut dup anumite criterii care indic n ce msur instrumentul ales. Consider ca cele mai importante criterii sunt urmatoarele:

-conduce la atingerea scopului propus;-este specific problemei de poluare avut n vedere;-permite o explicare uoar;-permite o implementare uoar;-definete clar responsabilitile;-este flexibil;

Aceste criterii sunt importante in alegerea instrumentelor financiare, deoarece permit implementarea proiectelor de mediu intr-un mod sigur si precis.

6. Prezentai principalele idei de proiecte pentru protecia mediului pe care apoi s le ierarhizai n funcie de importan.

Din punctul de vedere al proteciei mediului nconjurtor sunt preferabile urmtoarele idei de proiecte, idei orientate ctre efect sau ctre surs.

1. Realizarea proteciei mediului n plan structural (integrare n proces)2. mbuntirea capacitii ecosistemului3. Reducerea polurii pe plan local4. Reducerea volumului polurii5. Zonarea n funcie hrile polurii fonice i a atmosferei pe baza unor scenarii alternative

7. Care este importana unui studiu de fezabilitate pentru un proiect de protecia mediului?

Proiectele de protecia mediului , pentru a fi realizate, trebuie s urmeze o anumit metodologie de elaborare i aprobare a documentaiei tehnico-economice. Din aceasta metodologie face parte si studiul de fezabilitate care trebuie realizat. In concluzie, fara un studiu de fezabilitate nu se poate intocmi un proiect de mediu. Studiul de fezabilitate este doar una din numeroasele etape care jaloneaz procesul de elaborarea a unui proiect, importana sa capital constnd n faptul c este ultima etap nainte de luarea deciziei de investiie i de aceea trebuie s furnizeze toate informaiile pe care le cere o astfel de decizie.

8. Ce diferene sesizai ntre ntre studiul de prefezabilitate i fezabilitate?Studiul de prefezabilitate reprezint documentaia tehnico-economic prin care se fundamenteaz necesitatea i oportunitatea investiiei pe baz de date tehnice i economice.

Studiu de fezabilitate reprezinta o documentaia tehnico- economic prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici afereni obiectivului de investiii pe baza necesitii i oportunitii realizrii acestuia i care cuprinde soluiile funcionale, tehnologice, constructive i economice ce urmeaz a fi supuse aprobrii.

Astfel, intre studiul de prefezabilitate si fezabilitate identificam urmatoarele diferente Studiul de prefezabilitate se face anterior studiului de fezabilitate pt a verifica daca proiectului justifica un studiu de fezabilitate Verifica compatibilitatea pretului cerut pt realizarea studiului de fezabilitate cu interesul vizat

CAP IV

1. Ce deosebiri sesizai intre costurile directe si costurile externalitilor?

Costuri directe- sunt cele specifice unei singure destinaii, individualizndu-se pentru fiecare produs n parte. Cu alte cuvinte, costurile sau cheltuielile directe, nemijlocit legate de realizarea unui anumit produs sau serviciu se pot atribui cu uurin acestuia.

Costurile externalitatilor este reprezentat prin pretul de piata si pretul supleant.

2. Cum se realizeaz finanarea proiectelor (prezentare pe scurt)?

Un proiect poate fi finanat din imprumuturi sau din fonduri proprii, sau prin combinaii ale acestor dou mijloace. Acest aspect al finanrii proiectelor ii intereseaz in egal msur atat pe cumprtor cat si pe furnizor, deoarece atunci cand sunt finanate proiecte private care comport o mare investiie, solicitarea de oferte are ca obiect nu numai condiiile si preul de execuie ,ci si posibilitile de finanare.Situaia finanrii proiectelor devine mai complex in cazul instalaiilor si procedeelor concrete de protecia mediului unde nu se inregistreaz un beneficiu imediat cuantificabil. In aceste cazuri contribuia din fonduri proprii va trebui s fie mai mare.

3. In ce const propunerea de investiie si cum se redacteaz ea?

Propunerea de investitii reprezinta un document realizat pentru a convinge un potenial investitor, folosind argumente la care este mai sensibil. Propunerea de investitii contine:

-nume ,adres, si scopul social al societii;-valoarea investiiei propuse;-structura capitalurilor permanente;-momentul la care trebuie s dispun de capitaluri;-cum vor fi folosite ele;-nevoile ulterioare de finanare.

4. Ce se inelege prin risc al creditului?

Negocierea unui credit este intotdeauna o chestiune delicat care implic noiunea de risc si deci pe cea de garanie. Prin risc al creditului se inelege insolvabilitatea imprumutului. Pentru a preintampina un astfel de risc, creditorul va contracta o asigurare, va ceregarantarea imprumutului de ctre teri si/sau se va prevala de privilegiile prevzute de lege.

5. Ce tipuri de garanii se pot aplica pentru imprumuturile necesare realizriiinvestiiilor (prezentare pe scurt)?

Pentru imprumuturile necesare realizarii investitiilor se pot aplica garantii reale, garantii de deficienta, garantii directe si indirecte cat si garantarea de catre terti, aceasta din urma permite deci finanarea in majoritate prin imprumuturi pe termen lung si este foarte indicat in cazul unor proiecte pentru care:-iniiatorul nu dispune de multe fonduri proprii;-iniiatorul este cunoscut pentru calitile sale de manager si pentru experiena sa tehnic;-proiectul este foarte important pentru dezvoltarea rii gazd;

6. Dai exemple de organizaii creditoare pentru proiectele de protecia mediului.

-Grupul Bncii Mondiale stabilit la Washington, cuprinde toate rile necomuniste care fac parte din Fondul Monetar Internaional (inclusiv Romania mai puin Cuba).Trebuie s menionm din grupul Bncii Mondiale si Societatea Finaciar Internaional (SFI), (in englez IFC International Finance Corpoation), care este un organism bancar tradiional alimentat de Banca Mondial.- Banca Interamerican de Dezvoltare (BID) de la Washington, finanat in principal de SUA la care au aderat unele ri europene, si care are in vedere in special America Latin-Fondul European de Dezvoltare (FED) de la Bruxelles care pe baza resurselor furnizate de rile europene occidentale finaeaz statele asociate Caraibelor si Pacificului (pe baza conveniilor EAMA si LOME)-Banca European de Investiii (BEI) de la Luxemburg-Banca Asiatic de Dezvoltare (BAD) de la Manila; ea cuprinde 37 de ri dintre care 23 asiatice.

7. In ce const prezentarea bugetar a investiiei?

Prezentarea bugetara a investitiei consta in estimarea bugetului pentru urmatoarele fazeFaza prestudiu-identificare-bugetul ordinului de mrime-fezabilitate-bugetul preliminarFaza realizare-anteproiect-bugetul obiectivului-studiu de detaliu-bugetul contractual-construcie-control bugetar8. Ce sunt costurile extene si de cate feluri sunt ele?

Externalitile reprezint, impactul proceselor economice asupra mediului inconjurtor, impact privit prin prisma costurilor calitii (proteciei) mediului si noncalitii acestuia ( pagubele economice si sociale provocate de poluarea neanihilat.Costurile externe sunt de 2 feluri:

-Costul mbuntirii calitii mediului-Costul polurii

9. In ce constau costurile generate si costurile suportate?

costuri generate sunt costurile asociate unitilor economice care provoac efectiv sau pot cauza degradri ale mediului ca urmare a activitilor pe care le desfsoar.Costurilor generate cuprind:-cheltuielile efective angajate pentru a impiedica degradarea mediuluiinconjurtor;-costurile imputate reflect incidentele activitilor economice asupramediului inconjurtor. costuri suportate sunt costurile de mediu suportate de ctre unitile economice care au cauzat sau nu degradarea mediului.10. Definii costurile de durabilitate.Costurile de durabilitate constituie costurile de mediu inconjurtor imputate suplimentarcare asociate activitilor economice ce constituie cauzele imediate ale problemelor de mediu, conducand la o degradare calitativ si cantitativ mediului inconjurtor natural. Durabilitatea acoper un camp mai larg, cuprinzand apariia de noi norme despre mediul inconjurtor, in afar de meninerea fluxului de revenire.

11. Analizai impactul principalelor probleme de mediu.Principalele probleme de mediu sunt: Eroziunea si fertilizarea solului Degradarea pmanturilor Desertificare Salinitate Despduriri Pierderi de habitate (zone umede) Fauna si flora slbatic Epuizarea resurselor Poluarea atmosferic Eliminarea deseurilor Deseuri periculoase Ambuteiaje, zgomot Epuizarea,contaminarea apelor subterane Inclzirea globului,gaura de ozon Biodiversitate, dispariia speciilorToate aceste probleme au impact asupra componentelor de mediu apa-aer-sol si sunt interconectate. Ele pot avea un impact negativ asupra productivitatii, agrementului si asupra omului. De exemplu degradarea pamantului poate duce la pierderea productivitatii dar poate afecta si peisajul.12. In ce const metoda evalurii monetare a efectelor fizice (prezentarea pe scurt a tipurilor de analiz care o compun, avantajele si limitele metodei)?

Metoda evalurii monetare a efectelor fizice prezint trei etape fundamentale:

-estimarea efectului fizic al modificrii mediului inconjurtor asupra receptorilor (mediu ambiant, masini sau persoane afectate de modificare), de ex: despduririle terenurilor inalte pot provoca o eroziune a solului de 3% pe an;-estimarea diferenelor pe care acest efect le va produce asupra produciei sau costului. O eroziune de 3% a solului poate reduce randamentul produciei de porumb cu 2% pe an, aproximativ 100 kg. pe o parcel medie;-estimarea valorii monetare a acestei schimbri in producie sau costuri. Pierderea anual a 100 kg. porumb se traduce pentru un ran la o pierdere net de ordinul a 250 dolari.

Metodele de msurare a beneficiilor si pagubelor (impactului) problemelor de mediu propuse de literatura de specialitate sunt: metoda pieelor de substituie, metoda pieelor ipotetice, metode indirecte.

Limitarile metodei:

-legtura dintre cauz si efect este rareori asa de simpl cum pare. Relaiile fizice intre cauz si efect ale modificrii mediului, simptomele lor si efectele economice asupra producie si costurile sunt uneori foarte greu de determinat. Stabilirea unei legturi intre cauz si efectdepinde in general de formularea de ipoteze, de un transfer de informaii asupra relaiei stabilit uneori, sau de adaptare a unei asimilri.-o modificare observat in mediul inconjurtor poate avea diverse cauze si este dificil de izolat efectul uneia de efectele celorlalte cauze. Aceasta este valabil in cazul polurii atmosferei care provine din multiple surse. Este la fel de dificil de separat efectele proceselor generate de om de procesele naturale.-dac modificarea mediului are un efect msurabil pe pia, este necesar de a stabili structura complex a pieei, flexibilitatea si reacia cererii si ofertei. Comportamentul consumatorilor trebuie introdus in analiz.-determinarea cauzelor si efectelor implic formularea de ipoteze si cand acestea sunt formulate in absena unei modificri reale a mediului se poate spune de elaborarea unui scenariu cu proiect si unul fr proiect. Uneori o cauz particular risc s fie atribuit inmod excesiv unor daune. Problema se pune dac evenimentul in cauz se produce in cazul unui proces in curs de derulare.-preul, cand provine de pe o pia stabil si fr distorsiuni poate subestima valorile economice reale.

13. In ce const si in ce condiii se aplic metoda evalurii contingentale?

Metod de evaluare contingental reprezinta o forma de studiu de pia in care produsul este o modificarede mediu. Persoanele interogate sunt invitate s indice suma pe care ele consimt s o plteasc pentru o ameliorare ipotetic a mediului sau pentru a inltura odeteriorare sau ceea ce este gata s accepte in compensare.

Metoda se aplica in urmatoarele conditii:- survine in cazul modificrii bunurilor publice- evaluarea contingental se poate aplica si in cazul valorilor de folosin ( de exemplu: calitatea apei, observarea animalelor slbatice, sau plcerea unui peisaj), cat si valorilor de nefolosin (valorile existenei);

14. Care sunt metodele de evaluare care fac parte din grupa metodelor preferinelor revelatoare, analizai modul lor de aplicare?

Metodele de evaluare care fac parte din grupa metodelor preferintelor revelatoare sunt:

-Metoda costului de transportMetoda estimeaz dorina de a plti pentru a vizita o zon specific. Aceast metod poate fi util in urmtoarele situaii: parcuri pentru timpul liber, rezervaii naturale, parcuri naionale, pduri si zone umede pentru timpul liber, baraje, lacuri artificiale, pduri avand si o funcie pentru timpul liber, aprovizionarea cu lemn pentru inclzit, transportul apei potabile.

-Metoda comportamentului de evitare si a cheltuielilor de protecieMetoda se bazeaz pe comportamentul de evitare ceea ce este relativ simplu si las liber intuiia. Datele obinute prin aceast metod sunt puin fiabile si dificil de prelucrat. In particular metoda se bazeaz pe ipoteza c oamenii cunosc amploarea riscului la care sunt expusi in planul mediului inconjurtor.15. Analizai corespondena dintre metodele de evaluare si impactul specific.

Corespondenta dintre metodele de evaluare si impact este prezentata in tab de mai jos:

Metodele de evaluare exercita impact asupra productivitati, sanatatii umane, agrement . Aceste metode sunt selectate in functie de informatiile disponibile si calitatea lor, de scopul urmarit, de resursele disponibile. Astfel pt evaluarea impactului se alege una sau mai multe metode.Toate sunt strans conectate intre ele, fiecare oferind rezultate cu privire la impactul specific.

CAP V

1. Care sunt nivelele de structurare a contabilitii mediului?Conform sistemului conturilor integrate economie-mediu, contabilitatea mediului este structurat pe patru nivele:

Nivelul A-extinderea sistemului conturilor naionaleNivelul B conturi fiziceNivelul C costuri adiionale de natura costurilor de mediuNivelul D extinderea sferei produciei

2. Definii cele trei tipuri de fluxuri informaionale care asigur realizarea contabilitii mediului?

Exista trei tipuri de fluxuri informaionale care asigur realizarea contabilitii de mediu:

- fluxul informaional necesar realizrii analizei cost-beneficiuinformaiile necesare determinrii costurilor aferente msurilor de protecie a mediului care au generat beneficii ce la randul lor trebuie identificate si calculate.- fluxul informaional necesar analizei cost-eficacitate necesar comparrii efectelor cantitative si calitative, pozitive si negative asupra mediului cu costurile programelor si proiectelor de conservare a mediului.- fluxul informaional necesar unui demers coerent de evaluare a evoluiei cauzale, cantitative si calitative a mediului ca sistem si a resurselor naturale; pentru aceasta cercetrile se deruleaz in dou direcii complementare: elaborarea conturilor resurselor si ajustarea conturilor naionale .

3. Care sunt elementele pe care se axeaz SCEM?

Obiectivul SCEM este stabilirea unei baze de date adaptate pentru punerea n practic a politicilor de dezvoltare durabil, care fac din aciunea n favoarea mediului nconjurtor un element central.SCEM se axeaz pe urmtoarele elemente:-Tranzaciile si alte fluxuri si stocuri economice ale sistemului de contabilitate economic stabilite de Sistemul de contabilitate naional (SCN) care manifest un interes particular pentru msurarea impactului asupra mediului inconjurtor, a activitii economice,trebuie s fie aprofundate mai mult pentru a pune in eviden fluxurile si activele monetare legate de utilizarea mediului inconjurtor natural si/sau realizate in cadrul SCEM .-Stocurile si fluxurile de mediu, altele decat evalurile monetare (necomerciale) sunt aplicate in viziunea de mediu inconjurtor.-Datele fizice despre fluxurile de resurse naturale ale mediului natural ctre economie si transformarea lor in cadrul economiei, precum si fluxurile de reziduuri ale activitilor, pornind de la activitile economice ctre mediul natural.-O descriere a mediului inconjurtor natural in termeni fizici, in msura in care aceasta este necesar pentru analiza implicaiilor utilizrii de ctre om.

4. Prezentai pe scurt structura conturilor patrimoniului natural.

1.Conturile elementelor- suntstabilite pentru fiecare categorie deresurs - ap, sol, faun, flor,resurse subsol si reprezint un bilan material respectand corespondenadestinaie-resurs, trecerea de la un stoc iniial la unul final ca urmare afluxurilor si operaiilor generate de activitatea uman dint-o zon bine determinat.

conturile centrale ale elementelor-relaioneaz pentru zona de referin stabilit, stocul iniial si final al fiecrui element cu un nomenclator al fluxurilor (cuprind secvenele de conturi: contul reinnoirii naturale, contul amenajrii resursei, contul destinaiei finale si utilizrii, contul de acumulare si de patrimoniu, contul exporturilor); conturile de legturelemente- ecozone- reflect miscarea stocurilor si fluxurilor elementelor in funcie de diferite sectoare ecologice de care aparin; conturile de legtur elemente-ageni- marcheaz agenii care intervin in gestionarea, utilizarea elementelor; bilanurile calitative ale elementelor-descriu modificrile stocurilor de elemente pe clase de calitate.2. Conturile ecozonelor-reflect modificrile survenite la nivelul unei ecozone privind: amenajarea spaiului, poluarea, diversitatea biologic etc. conturile centrale ale ecozonelor-se compun din:-conturile elementelor ecozonelor- inventarierea elementelor componente ale ecozonelor si reflectarea evoluiei acestora in timp;-bilanurile sintetice ale ecozonelor-tablouri sintetice care conin principalii factori de evoluie a ecosistemelor.

3. Conturile agenilor-inregistreaz impactul activitii economico-sociale asupra patrimoniului natural conturi fizice-cuprind:-contul gestionrii elementului-inregistreazrezultatul conectrii elementului natural la activitatea economicosocial;-contul destinaiilor produsului-reflect diversele destinaii economice (consum, livrare, acumulare) ale resurselor; conturi monetare evaluarea monetar a componentelor naturale, precum si fluxul cheltuielilor finanate de ageni pentru gestionarea mediului, sunt formate din:-conturi derivate din contabilitatea naional (conturile prelevrii si utilizrii resurselor primare, conturile evalurii economice a patrimoniului natural)-conturile satelit ale mediului; conturile relaiilor de mediu-urmeaz a fi constituite, ele ar putea conine indicatori ai frecventrii diferitelor spaii naturale si date sociodemografice si bugetul de timp pentru activiti recreative si turistice.

5. De ce se face afirmaia contabilitatea mediului- suport al analizei cost-beneficiu?

Corelaia contabilitatea mediului- analiza cost beneficiu const n elaborarea unor conturi de mediu n expresie monetar, prin care s fie reflectate bneste att costurile conservrii (si/sau prezervrii) mediului, ct si beneficiile acestor eforturi.

6. Prezentai principalele cerine pe care trebuie s le indeplineasc contabilitatea patrimoniului natural?Cerinele pe care trebuie s le indeplineasc contabilitate patrimoniului natural sunt:-nregistrarea coerent a datelor fizice despre mediu, a factorilor (activitilor) de impact, precum si evaluarea monetar a activelor naturale;-definirea si promovarea unui limbaj minim adecvat ( nomenclatoare, reguli de evaluare, forme de inregistrare a operaiunilor in conturi),cu scopul interconectrii bazelor de date;-descrierea evoluiilor trecute si furnizarea bazei de calcul a indicatorilor necesari elaborrii scenariilor prospective;-furnizarea bazei de calcul a indicatorilor sintetici necesari actului decizional si comunicrii in managementul mediului.

7. Considerai utile elementele de contabilitate de mediu in aprecierea politicilor si proiectelor de mediu?

Elementele de contabilitate de mediu sunt utile in aprecierea politicilor si proiectelor de mediu, deoarece prin indicatorii pe care ii ofer in mod direct, sau la a cror determinare contribuie, contabilitatea patrimoniului natural faciliteaz evaluarea politicilor de mediu in corelaie cu politicile economice globale si sectoriale.

8. Analizai soluiile adoptate de firma Ajax Petroleum.Compania Ajax Petroleum a avut o iniiativ care atingerea dou obiective ecologice:-Obinerea unei cantiti mai mari de benzin, pri utilizarea aceleiasi cantiti de petrol brut ( economisirea resurselor naturale), prin reciclarea unor produse reziduale ale procesului de fabricaie.-Economisirea resurselor energetice si reducerea polurii atmosferice prin recircularea produsului gazos CG .Soluiile contabile adoptate prezint atat avantaje cat si limite.CAP VI

1. Prezentai pe scurt metodele de evaluare a investiiilor.

Principalele metode de evaluare a investiiilor cu aplicabilitate si pentru investiiile din protecia mediului sunt:-metoda coeficientului de rotaie;Metoda permite calculul investiiei pornind de la preul de vanzare a produsului (ex: ap epurat) , de la capacitatea anual de producie a instalaiei in proiect si de la coeficientul de rotaie - adic raportul dintre cifra vanzrilor anuale si capitalul investit.I = V*r/ t

unde: I-investiia pe care o calculmV - preul de vanzare al produsuluir-producia anualt-coeficientul de rotaie

-metoda global sau de similitudine;Aceast metod se aplic in acelasi domeniu ca si metoda precedent, deci pentru determinarea ordinului de mrime in vederea iniierii unui studiu de fezabilitate si a orientrii unei strategii de dezvoltare.In ceea ce priveste metoda propriu-zis, ea se numeste global sau bazat pe similitudine pentru c se poate aplica de la instalaii pan la complexe industriale. Ea se bazeaz pe urmtoarele constante:

-costurile a dou uniti care folosesc procedee identice dar au capacitidiferite:

unde: I1 siI2- sunt investiiile celor dou uniti C1 si C2 -capacitile lor F- factor de extrapolare (valoare medie = 0,6)

-metoda modular.

Spre deosebire de celelalte metode care vizau un ordin de mrime, aceast metod se aplic la calcularea bugetelor preliminare la nivelul unui studiu de fezabilitate final si detaliat sau la nivelul definirii valorii maxime alocate unui post din buget, stabilit pe baza unui anteproiect sumar.La acest nivel, estimarea se realizeaz pe baza datelor proprii ale proiectului. Estimarea presupune existena unor studii tehnice care vor permite:-determinarea echipamentelor principale in funcie de instalaia aleas-alegerea aproape definitiv a procedeelor-determinarea infrastructurilor, facilitilor, a tipurilor de utiliti si stocare necesare proiectului.

2. Care sunt principalele fluxuri si parametri financiari in evaluarea unui proiect de investiii?

Principalii parametri financiari in evaluarea unui proiect de investitii sunt :

Capitalurile investite. Aceast variabil desemneaz capitalurile angajate pentru a dobandi activele cerute de proiect; ea reprezint deci estimarea fondurilor consacrate relizrii materiale a investiiei.Durata de via- a unei investiii este destul de greu de determinat, deoarece criteriile dup care o putem fixa sunt numeroase: durata de via fizic normal a produsului, perioada pentru care se pot face previziuni rezonabile.Valoarea rezidual- a unei investiii se ia de obicei in calcul la captul celui de al doilea an al duratei de via estimat a acestei investiii si const intrun venit suplimentar care se adaug fluxului de venit din acest an.Indicele de actualizare sau costul capitalului. Indispensabil pe plan economico-finaciar, actualizarea reflect principiu conform cruiaindependent de inflaie- banul are o valoare diferit dac il folosim astzi sau mai tarziu.

Principalele fluxuri sunt :

Fluxul de venituri se calculeaz astfel:

Vnzri (cifra de afaceri)-Cheltuieli variabile (directe) Cheltuieli fixe (fr amortizri) =Excedent brut de exploatare Amortizri anuale = Rezultat impozabil- Impozite (directe pe beneficii) = Rezultat net +Amortizri din an = Fluxul net de venituriFluxul de venituri este numit si cash flow sau marj brut de autofinanare sau capacitate de autofinanare.

Fluxul net de revenire se calculeaz astfel:

Excedent brut de exploatare x (1-rata impozitului)=Excedent brut de exploatare dup impozitare(1) Amortizrile din an X (rata impozitului)= Economia fiscal asupra amortizrii (2)

(1)+(2)=Fluxul net de revenire

3. Definii rata de rentabilitate medie.

Rata de rentabilitate medie sau rata randamentului contabil a unui proiect, este un criteriu de evaluare a rentabilitii care reprezint raportul dintre profitul contabil estimat si capitalul care trebuie investit.

unde: RI-randamentul investiiei;PN-profitul net dup amortizare estimat din exploatarea proiectului;CI-capitalul investit.

4. Cum se determin VAN si care este rolul ei in alegerea unui proiect?

Valoarea actual net VAN se determina cu formula:

unde: n-perioada estimat de via a investiiei;It valoarea capitalurilor investite la timpul t ;Ft fluxul de venituri scontat pentru timpul t;k-indicele de actualizare;t o perioad de timp (sau ani), cuprins intre 0 si n ( ot n).

Rolul VAN in alegerea unui proiect este cel de a identifica daca proiectul este rentabil sau nu. Daca VAN este pozitiv, atunci toate capitalurile investite sunt rambursate prin veniturile obinute din investiia pe perioada n.

5. Definii RRI si explicai conceptul care st la baza ei.

Rata de randament intern este rata de actualizare la care costurile si beneficiile sunt egale. Cu cat rata de randament intern este mai mare, cu atat proiectul este mai valabil si proiectele cu o rat a randamentului intern mai mare sunt mai cutate decat cele cu rat a randamentului intern sczut.

Ea se calculeaz prin rezolvarea urmtoarei ecuaii:RRI=r astfel incat

Pentru a explicita conceptul de RRI, putem afirma:- este indicele pentru care-dac am fi imprumutat cu acest indice capitalurile cerute pentru finanarea proiectului - ar face nul rezultatul operaiunii de investiie;- pentru o durat de via n a investiiei, este rata pe care am percepeo in medie pe perioada considerat-echivalent cu randamentul care ar putea fi atins cu un plasament ale crui venituri ar varia de la un an la altul-ceea ce inseamn c s-ar atinge in fiecare an acelasi randament.

6. Ce este si cum se calculeaz perioada de rambursare?

Perioada de rambursare- pentru o investiie este o msur esenial pentru a sti in ce perioada se vor face incasri pan la finalizarea investiiei.Indic numrul de ani si/sau de luni care sunt necesari pentru recuperarea valorii capitalurilor investite pan in acel moment. Contrar a ceea ce se face adesea in practic, este mai corect s o calculm inand cont de actualizare, cu ajutorul urmtoarei formule:

7. In ce situaii apare riscul unui proiect; identificai riscuri posibile ce pot apare la proiectele de mediu?

Riscurile pot aparea in urmatoarele cazuri:- cand ansamblul de date comerciale, tehnice, sociale etc. privind proiectul de mediu include scpri: cutarea unor echipamente alternative s-a fcut superficial, s-a evaluat superficial relaia precheltuieli- beneficii de mediu etc.- cand interpretarea acestor date si transformarea lor in fluxuri financiare este eronat sau abuziv;- cand implementarea proiectului si funcionarea lui se realizeaz cu variaii;- cand cadrul in care se insereaz investiia este susceptibil de schimbri.

8. Care sunt principalele tehnici de analiz a riscului?

Principalele tehnici de analiza a riscului sunt:

Analiza sensibilitii Analiza probabilistic Metoda simulrii probabilistice Metoda arborilor de decizie