cost petru - rezumat

77

Upload: liviu-creciun

Post on 04-Aug-2015

87 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Cost Petru - Rezumat
Page 2: Cost Petru - Rezumat
Page 3: Cost Petru - Rezumat

CUPRINS:

Capitolul 1 - Calitatea in constructii si standarde de calitate

1. Evolutia sistemelor calitatii

1.1. Definirea calitatii

1.2. Evolutia sistemelor calitatii

1.2.1. Evolutia conceptului de calitate

1.2.2. Clasificarea si evolutia sistemelor calitatii; categorii de sisteme ale

calitatii; abordari ale managementului calitatii; managementul calitatii in

constructii

2. Controlul calitatii contructiilor

2.1. Organismele de control ale statului, ale autoritatilor publice locale, ale

asociatilor profesionale

2.2. Actele de control. Cuantificarea calitatii controlului in constructii

2.3. Inspectoratul de stat in constructii: trecut, prezent si viitor

3. Legislatia privind calitatea contructiilor

3.1. Legislatia nationala raportata la calitatea constructiilor

3.2. Standarde europene si specificatii tehnice

3.2.1. Standarde pentru o piata unica

3.2.2. Organizatii internationale pentru standardizare si prescriptii tehnice

3.2.3. Organizatii nationale in unele state, membre ale uniunii europene

3.2.4 realizarea calitatii constructiilor in unele tari europene.

Capitolul 2 - Cauzele care pot conduce la degradarea construcţiilor şi tipurile de

avarii la elementele din beton

2.1. Aspecte generale

2.2. Probleme de durabilitate

2.2.1. Influenţa permeabilităţii asupra durabilităţii betonului

2.2.2. Influenţa gelivităţii asupra durabilităţii betonului

2.2.3. Influenţa carbonatării asupra durabilităţii betonului

2.2.4. Influenţa coroziunii chimice asupra durabilităţii betonului

2.2.5. Influenţa acţiunii corozive a acizilor asupra durabilităţii betonului

2.2.6. Influenţa reacţiilor alcali-agregate asupra durabilităţii betonului

Page 4: Cost Petru - Rezumat

2.2.7. Aprecierea durabilităţii betonului

2.3. Cauze care conduc la apariţia deteriorărilor

2.4. Factori de degradare şi avarii specifice

2.4.1. Generalităţi

2.4.2. Solicitări mecanice şi avarii specifice

2.4.3. Factori fizici şi avarii specifice

2.4.4. Factori chimico-biologici şi avarii specifice

2.4.5. Executarea necorespunzătoare a lucrărilor şi avarii specifice

Capitolul 3 - Aspecte privind comportarea cladirilor multietajate

avand diferite tipuri de sisteme structurale la tasari inegale, cedari

de reazeme si diferente de temperatura

3.1. Comportarea structurilor de cladiri la diferente de temperatura

3.1.1. Aspecte privind organizarea studiului

3.1.2. Aspecte privind raspunsurile structurale obtinute

3.2. Comportarea structurilor de cladiri la tasari inegale sau cedari de reazeme

3.2.1. Aspecte privind organizarea studiului

3.2.2. Aspecte privind raspunsurile structurale obtinute

Capitolul 4 - Aspecte privind modul in care avariile nesolutionate influenteaza

comportarea structurilor cladirilor multietajate la actiuni gravitationale si seismice

4.1. Comportarea structurilor in cadre de b.a. Ale cladirilor multietajate la degradari de

rigiditate

4.1.1. Aspecte privind organizarea studiului

4.1.2. Aspecte privind raspunsurile structurale obtinute

4.2. Comportarea structurilor duale de b.a. Ale cladirilor multietajate la degradari de

rigiditate

4.2.1. Aspecte privind organizarea studiului

4.2.2. Aspecte privind raspunsurile structurale obtinute

4.3. Comportarea structurilor duale de b.a. Ale cladirilor multietajate la practicarea

unor goluri de trecere in cazul refunctionalizarilor

4.3.1. Aspecte privind organizarea studiului

4.3.2. Cladire cu 5 niveluri

Page 5: Cost Petru - Rezumat

4.3.3. Cladire cu 10 niveluri

4.3.4. Aspecte privind raspunsurile structurale obtinute

4.4. Analiza privind comportarea planseelor cladirilor multietajate la practicarea unor

goluri in cadrul refunctionalizarii spatiilor existente

Capitolul 5 - Monitorizarea și investigarea construcțiilor

5.1 Noţiuni introductive

5.2 Etapele echipării cu aparatură pentru monitorizarea construcţiilor

5.3 Conţinutul proiectului de monitorizare a construcţiei

5.4 Stabilirea metodologiei de prelucrare şi interpretare a datelor

5.5. Metode de investigare și monitorizare a construcțiilor

5.5.1 Metode bazate pe analiza dinamică

5.5.2 Metode nedistructive

5.5.3 Metode semidistructive

5.5.4 Metode fizico-chimice

5.5.5 Metode electrice

5.5.6 Metode geodezice

5.6 Metode şi aparatură de experimentare pentru studiul stării de eforturi şi deformaţii

la elementele şi structurile din beton

5.6.1 Generalităţi

5.6.2 Măsurarea deformaţiilor specifice de exterior

5.6.3 Măsurarea deformaţiilor specifice în interiorul elementelor şi

structurilor din beton armat

5.6.4 Măsurarea deformaţiilor specifice ale armăturii

5.6.5 Măsurarea deplasărilor

5.6.6 Măsurarea forţelor

5.6.7 Măsurarea alunecărilor armăturii

5.6.8 Detectarea şi urmărirea fisurilor

5.6.9 Metode de studiu privind comportarea globală a structurilor

din beton armat

5.6.10 Metode semidistructive

5.7 Experimentările structurilor din beton armat la acţiuni dinamice şi de tip seismic

Page 6: Cost Petru - Rezumat

5.8. Metodologie pentru încercarea unor subansambluri structurale prin metoda

deplasărilor impuse

Capitolul 6 - Imbunatatirea calitatii constructiilor prin conceperea, elaborarea si

implementarea unui nou model de sistem de management al calitatii

6.1. Aspecte generale privind sistemele de management al calitatii

6.1.1. Reguli privind sistemele calitatii

6.1.2. Planificarea calitatii

6.1.3. Controlul calitatii

6.1.4. Imbunatarirea calitatii

6.2. Realizarea unui sistem de managementul calitatii (SMC)

6.2.1. Standardele iso 9000 – baza pentru realizarea sistemelor de

managementul calitatii

6.2.2. Etapele preliminare realizarii proiectului de smc

6.2.3. Etapele de initiere a proiectului de smc

6.2.4. Etapele de concepere a proiectului smc

6.2.5. Etapele de analiza a situatiei existente in organizatie

6.2.6. Etapele de elaborare a documentatiei smc

6.2.7. Etapele de implementare a smc

6.3 managementul calitatii totale (MCT) si principiile de baza ale calitatii totale

6.4 managementul activitatii organismului de control in constructii

6.4.1 cuantificarea calitatii controlului la realizarea constructiilor

6.4.2 aspecte privind organizarea si exercitarea controlului in Europa

6.4.3 propunere de dezvoltare a calitatii globale in constructii

Capitolul 7 - Concluzii si contributii personale

Page 7: Cost Petru - Rezumat

CAPITOLUL 1

CALITATEA ÎN CONSTRUCŢII ŞI STANDARDE DE CALITATE

1. SISTEME DE CALITATE. EVOLUTIE. DEFINITII.

1.1. DEFINIREA CALITĂŢII

Calitatea a evoluat, devenind din accesoriu al produselor un element organic

şi definitoriu al acestora.

Calitatea nu înseamnă „cel mai bun”, ci înseamnă „cel mai potrivit faţă de

necesităţile clientului şi faţă de costuri”.

Acesta e sensul modern al calităţii : specificaţiile produsului trebuie să

coresoundă cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor. Calitatea nu trebie să fie nici mai mult,

nici mai puţin decât aşteptările explicite sau implicite ale clientului (fig. 1.1).

Conform SR EN ISO 9000 : 2006, calitatea este măsura în care un

ansamblu de caracteristici intrinseci (proprii şi permanente) îndeplineşte un set

de cerinţe.

La nivel mondial, s-a mers pe linia unicităţii calităţii, care este pusă în relaţie

directă cu costul şi cu termenul de livrare sau de prestare (fig. 1.2).

Fig. 1.1 Trei ipostaze ale calităţii produselor şi serviciilor, conform diagramei Euler

Legendă :

I - calitate cerută şi aşteptată de client (“necesităţi”/”cerinţe”)

II - calitate proiectată (“specificaţii”)

III - calitate realizată (conformitatea produsului şi serviciului cu calitatea

proiectată)

A - non - calitate

B - supracalitate

C - calitate aleatorie

e - discrepaţa dintre aşteptări şi realitate

d1, d2 - diferenţe

1 - necesităţi /cerinţe nesatisfăcute (inovaţii posibile)

2 - supracalitate pretinsă

3 - risipă/pierderi (reprezintă calitate realizată dar necerută de client şi

neprevăzută în specificaţii

Page 8: Cost Petru - Rezumat

Fig. 1.2 Triunghiul excelenţei calităţii unui produs sau serviciu

Privitor la noţiunea de client, în construcţii aceasta are atât înţeles individual,

cât şi colectiv. În primul caz este vorba despre investitor sau beneficiar (persoană

fizică sau juridică), iar în al doilea despre întreaga societate.

1.2. EVOLUTIA CONCEPTULUI DE CALITATE

Noţiunea de calitate s-a conturat pe parcursul istoriei omenirii, din

preocuparea oamenilor pentru a realiza şi a utiliza unelte, hrană, adăposturi,

îmbrăcăminte şi altele, cât mai bune şi cât mai eficiente.

Există, urme şi documente din antichitate de la sumerieni, chinezi, egipteni,

greci, romani ş.ă., informaţii privind preocupările conducătorilor şi filozofilor

referitoare la calitate în domeniile armelor, construcţiilor, corăbiilor, vaselor şi

instrumentelor casnice ş.a.

Spre sfârşitul secolului XVII – lea şi începutul secolului al XVIII – lea are loc o

primă creştere notabilă a interesului privind calitatea. Acest salt a fost determinat de

trecerea de la producerea artizanală, la o producţie manufacturieră în ateliere în care

se executau produse de serie mică sau unicate.

1.2.1 Clasificarea sistemelor calităţii

Conceptul de calitate, a evoluat în strânsă dependenţă cu nivelul general de

dezvoltare economico – socială a societăţii din ţara respectivă şi, în mod special, cu

nivelul de dezvoltare al producţiei industriale.

Analizând evoluţia sistemelor calităţii din punct de vedere al modului de

abordare şi gestionare a calităţii se poate face următoarea clasificare:

- Sistem al calităţii prin inspecţia finală

- Sistem al calităţii prin controlul calităţii

- Sistem al calităţii prin asigurarea calităţii;

- Sistem al calităţii totale.

În schema din fig. 1.4 sunt redate cele patru categorii de sisteme ale calităţii,

precum şi modul în care acestea au evoluat în timp în funcţie de evoluţia pieţei.

Un dintre problemele fundamentale ale tuturor sistemelor calităţii reprezentate,

prin perspectiva dezvoltării economico-sociale a lumii, aşa cum reiese din fig. 1.5,

este aceea a controlului calităţii.

Page 9: Cost Petru - Rezumat

Fig. 1.3 Reprezentarea “spiralei calităţii”

Noţiunea de „ controlul calităţii ” reprezintă totalitatea metodelor,

mijloacelor şi activităţilor cu caracter operaţional utilizate în vederea realizării

cerinţelor referitoare la calitate.

Exista cinci mari categorii de control al calităţii :

- controlul executantului direct;

- controlul şefului de formaţie sau al maistrului;

- controlul independent specializat (controlul tehnic de calitate – CTC);

- controlul statistic complex;

- controlul total al calităţii.

Fig. 1.4 Reprezentare grafică a categoriilor de sisteme ale calităţii

Fig. 1.5 Dezvoltarea în timp a metodelor de control al calităţii

Page 10: Cost Petru - Rezumat

Calitatea are trei dimensiuni principale, aşa cum rezultă (fig. 1.6):

- dimensiunea tehnică;

- dimensiunea economică;

- dimensiunea socială şi ecologică.

Fig. 1.6 Reprezentarea grafică a celor trei dimensiuni ale calităţii

OA – dimensiunea tehnică; OB – dimensiunea economică; OC – dimensiunea

socială şi economică.

1.2.2. Aspecte ale managementului calitatii

Managementul Calităţii Totale (TQM) reprezintă „ un mod de management

focalizat pe problematica calităţii, care se bazează pe participarea tuturor membrilor

organizaţiei şi care are drept scop realizarea succesului pe termen lung, prin

satisfacerea clientului concomitent cu obţinerea de avantaje şi satisfacţii, atât pentru

toţi membrii organizaţiei, cât şi pentru societatea civilă în ansamblul acesteia ”.

1.2.3. Managementul calitatii in constructii

În funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, conducerea şi asigurarea

calităţii se aplică prin :

a). Sistemul de management al calităţii, conceput şi documentat pe baza

standardelor ISO 9000: pentru construcţii cu categoria de importanţă A

(excepţională), B (deosebită), C (normală) finanţate de stat;

b). Planul calităţii, întocmit şi aplicat pentru lucrări cu categoria de importanţă

normală (C);

c). Atribuţiile responsabilului tehnic cu execuţia atestat, la construcţii de

importanţă redusă (D);

2. CONTROLUL CALITĂŢII CONSTRUCŢIILOR

2.1. ORGANISMELE DE CONTROL

2.1.1 Rolul statului in activitatea de control

Rolul statului se realizează printr-o multitudine de procese :

- legiferare şi reglementare;

- atestare şi autorizare;

Page 11: Cost Petru - Rezumat

- control (iclusiv avizarea şi aprobarea);

- protecţie socială.

2.1.2 Rolul autorităţilor publice locale

Implicarea directă a autorităţilor se manifestă în cadrul :

- Procesului de recepţie a lucrărilor de construcţii;

- Procesului de autorizare a lucrărilor de construcţii.

Implicarea indirectă se manifestă prin rolul în implementarea locală a politicilor

şi programelor de dezvoltare durabilă, în reglementarea urbanistică, etc.

2.1.3 Rolul asociaţiilor profesionale din construcţii

Asociaţiile profesionale din construcţii grupează specialiştii din domeniu,

pentru a le reprezenta interesele în relaţia cu statul şi cu celelete grupări profesionale

din ţară sau străinătate. Asociatiile profesionale se implică în activităţi de:

reglementare (participă la elaborarea normelor), control (autocontrol) şi garantare a

calităţii, iniţiativă legislativă în domeniu; partener social în dialogul cu autorităţile

statului, reprezentare externă (schimb de experienţă,recunoaştere a competenţei şî

diplomelor).

2.1.4 Rolul organismului de control privat

Există cerere de control peste nivelul furnizat de stat şi există cerere de

garantare materială efectivă, pe care statul nu le oferă prin controlul său de calitate

în construcţii. Organismul de control privat trebuie sa isi asume:

- controlul privind nivelul la care sunt satisfăcute de către produsul

„construcţie” cerinţele esenţiale de performanţă, nivel cerut prin contract şi

superior celui reglementat;

- controlul privind nivelurile de performanţă la care sunt satisfăcute oricare

exigenţe de performanţă ale construcţiei şi care au fost prevăzute prin

contract;

- garantarea materială a calităţii produsului „ construcţie ” în faţa

investitorului.

2.2. ACTELE DE CONTROL. APRECIEREA CANTITATIVA A CALITĂŢII CONTROLULUI ÎN

CONSTRUCŢII

Controlul calităţii poate fi efectuat de către: stat; factorii implicaţi în toate

etapele din cadrul ciclului de existenţă al construcţiilor; organismul de control privat

(de consultaţă).

Controlul statului se exercită de inspectoratul de Stat în Construcţii;

Organismul de control privat poate acţiona doar în baza contractului încheiat

cu beneficiarul controlului de calitate, în concordanţă cu prevederile clauzelor.

2.3. INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCŢII, TRECUT, PREZENT, VIITOR

Se menţionează, ca un element pozitiv, faptul că Inspecţia de Stat în

Construcţii a creat începând cu anul 1986, un sistem de autorizare a laboratoarelor

de încercări în construcţii, care a constituit o primă fază în ordonarea activităţii în

acest domeniu.

Page 12: Cost Petru - Rezumat

În 1995 a fost adoptată Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, lege

modernă care introduce concepţia europeană în domeniul calităţii, prevede

obligativitatea adoptării unui system propriu de asigurare a calităţii de către toţi

factorii implicaţi în conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor.

Acţiunile de control au cuprins o sferă din ce în ce mai largă de activităţi în

proiectare, execuţie, exploatare, autorităţi publice locale, laboratoare de

încercări, producători şi furnizori de materiale de construcţii, etc.

În anul 2001, Inspectoratul de Stat în Construcţii devine instituţie publică cu

personalitate juridică, din 2003 funcţionează în subordinea Autorităţii

Naţionale de Control, iar din 2004 în subordinea Primului Ministru.

Începând din 2010 funcţionează în subordinea Ministerului Dezvoltării

Regionale şi Turismului.

INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCŢII asigură: controlul statului

privind respectarea reglementărilor în domeniul calităţii în construcţii, controlul

statului privind respectarea disciplinei în urbanism şi în amenajarea teritoriului.

Prin HG 622/2004, Inspectoratul de Stat în Construcţii este nominalizat ca

organul responsabil cu supravegherea pieţei de construcţii, componentă a

infrastructurii ce trebuie să asigure respectarea cerinţelor comunitare privind

libera circulaţie a mărfurilor.

Inspectoratul de Stat în Construcţii va urmări creşterea eficienţei activităţilor

desfăşurate privind prevenirea oricăror abateri de la prevederile reglemantate cu

efect negativ asupra calităţii construcţiilor, realizarea punerii în siguraţă a fondului

construit, implicându-se în continuare si în susţinerea cu fonduri a acţiunilor de

consolidare a monumentelor, îmbunătăţirea conţinutului normelor tehnice.

3. LEGISLAŢIA PRIVIND CALITATEA CONSTRUCŢIILOR

3.1. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ RAPORTATĂ LA CALITATEA CONSTRUCŢIILOR

Sistemul naţional de asigurare a calităţii în construcţii se fundamentează pe

doi piloni: Directiva Europeană 89/106/CEE şi familia standardelor de calitate ISO

9000. Sistemul conceput în intervalul 1990 – 1992, formalizat prima oară prin O.G.

nr. 2/1994 şi apoi prin Legea nr. 10/1995, este clădit pe:

- Pachetul celor 6 cerinţe esenţiale ale construcţiilor, preluat din Directiva

UE;

- Sistemul calităţii în construcţii, avand 11 componente;

- Respunderile şi responsabilităţile ce revin factorilor implicaţi în

construcţii;

- Sancţionarea nerespectării legii;

- Atribuirea şi împărţirea competenţelor de control între numeroşi factori,

printre care şi organul specializat al statului, Inspectoratul de Stat în

Construcţii ISC.

Se cunoaşte că legislaţia românească este concepută şi construită după

modelul francez.

Page 13: Cost Petru - Rezumat

Dacă Legea Spinetta apără interesele consumatorului, Legea nr. 10/1995 se

doreşte obiectivă şi neutră, reglementând şi apărând în mod egal interesele

participanţilor la procesul de construire.

* *

*

In Anexa 1 se prezinta extrase din principalele legi referitoare la calitatea

constructiilor.

3.2. STANDARDE EUROPENE ŞI SPECIFICAŢII TEHNICE

Standarde pentru o Piaţă UNICĂ

Piaţa Unică Europeană devine realitate numai atunci când fabricanţii

lucrează cu standarde tehnice comune, pe care cei ce fac reglementările le acceptă

în legislaţie ca declaraţii privind cerinţele tehnice iar autorităţile publice le folosesc în

specificaţii. Noua Abordare a Pieţei Unice Europene este deci bazată pe următoarele

principii :

- atunci când legislaţia europeană se referă la specificaţii tehnice, de obicei asta

înseamnă standarde europene armonizate;

- în general, standardele europene armonizate vor fi scrise în termini de

performanţă şi nu prescriptivi;

- funcţie de scop, standardele pot specifica diferite nivele de performanţă;

- cei responsabili pentru reglementări naţionale pot selecta nivele sau clase de

performanţă din standardele europene armonizate, legate de condiţiile locale

şi cerinţele de reglementare existente.

Un marcaj CE, aplicat de către fabricant pe un produs, va demonstra celor

responsabili pentru punerea în aplicare a reglementărilor naţionale, că una sau mai

multe din cerinţele esenţiale sunt satisfăcute în modul specificat şi că produsul poate

fi pus pe piaţă.

Faptul că un produs poartă marcajul CE înseamnă că, dacă e folosit corect,

satisface reglementările.

De obicei standardele europene vor avea două părţi :

o parte armonizată, referitoare la una sau mai multe cerinţe esenţiale deci la

cerinţele de sănătate şi siguranţă ale reglementărilor naţionale, costul

elaborării fiind suportat de către Comisie;

o parte neamortizată, ce acoperă cerinţele nereglementate, de obicei

comerciale, al căror cost de elaborare revine industriei europene, direct sau

prin contribuţii la organismele naţionale de standardizare.

3.2.2. ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE pentru standardizare şi prescripţii

tehnice

In Anexa 2 sunt prezentate câteva organizaţii internaţionale.

Page 14: Cost Petru - Rezumat

CAPITOLUL 2 CAUZELE CARE POT CONDUCE LA DEGRADAREA CONSTRUCŢIILOR ŞI

TIPURILE DE AVARII LA ELEMENTELE DIN BETON

2.1. ASPECTE GENERALE

Termenul de durabilitate este definit ca fiind capacitatea unui material de a-şi păstra

proprietăţile fizico-chimice şi mecanice în timp, la acţiunea distructivă şi agresivă a mediului

exterior, care provoacă degradări şi uneori distrugeri ale elementelor de construcţii.

Betonul se poate defini ca "un material compozit obţinut din amestecuri artificiale,

bine omogenizate, care după întărire are un aspect de conglomerat, cu rezistenţe mecanice şi

fizico-chimice".

Studiul durabilităţii betonului implică o analiză a conglomeratului, dar şi a

componenţilor săi, separat. De aceea, în cazul betonului, se iau în considerare atât cauzele

externe, din mediul de expunere, dar şi cauzele interne, din interiorul masei compozite.

2.2. PROBLEME DE DURABILITATE

Se vor prezenta succint anumite posibile cauze cu influenţe negative asupra

durabilităţii betonului:

2.2.1. Influenţa permeabilităţii asupra durabilităţii betonului Analizând enumerarea acestor cauze, se remarcă faptul că majoritatea evoluează în

funcţie de o caracteristică a betonului întărit - permeabilitatea. Deci, pentru problema

durabilităţii betonului, permeabilitatea devine poate cea mai importantă condiţie.

Pentru construcţiile din beton care trăiesc în medii de expunere nocive, obţinerea unor

betoane cu grad scăzut de permeabilitate este esenţială. De asemenea, în cazul betoanelor

utilizate la lucrări de reparaţii sau consolidări, compactitatea este un factor important, fiind

legată de calitatea aderenţei betonului vechi la betonul nou.

Din acest motiv, utilizarea unor compoziţii a căror lucrabilitate este obţinută prin

metode moderne utilizând aditivii (aditivi superplastifianţi, aditivi antrenori de aer, aditivi

impermeabilizatori, aditivi dispersanţi) şi nu prin sporirea cantităţii de apă, este o cerinţă

obligatorie, mai ales în tehnologiile de consolidare (fig.2.2.1).

Efectul super-plastifianţilor asupra lucrabilităţii betonului (fig.2.2.1):

- Îmbunătăţirea lucrabilităţii prin creşterea valorii tasării, la raport egal de A/C;

- Îmbunătăţirea lucrabilităţii şi reducerea raportului A/C;

- reducerea raportului A/C, la tasare egală.

fig.2.2.1

Page 15: Cost Petru - Rezumat

2.2.2. Influenţa gelivităţii asupra durabilităţii betonului

Gradul de gelivitate (rezistenţa la îngheţ-dezgheţ), se defineşte prin numărul de cicluri

de îngheţ-dezgheţ succesive, pe care epruvetele de beton le poate suporta:

- fără ca reducerea rezistenţei la compresiune să fie mai mare de 25% sau

- modulul de elasticitate să nu fie redus cu mai mult de 15%, comparativ cu

epruvetele martor.

Astfel, betoanele întărite se clasifică după criteriul gelivităţii în trei clase: G50; G100;

G150.

fig.2.2.2

Factorii cei mai importanţi în îmbunătăţirea comportării betonului la îngheţ-dezgheţ

sunt:

- tratarea betonului după punerea în lucrare, prin menţinerea umidităţii;

- menţinerea raportului A/C în limitele admise (fig.2.2.2; fig.2.2.3; fig.2.2.4),

- existenţa în masa betonului a unui volum corespunzător de aer antrenat (aditivi

antrenori de aer), etc.

2.2.3. Influenţa carbonatări asupra durabilităţii betonului

Fig. 2.2.3.

Fig. 2.2.4.

Page 16: Cost Petru - Rezumat

Viteza fenomenului de carbonatare este accelerată de prezenţa adaosurilor active din

ciment şi micşorată de creşterea dozajului de ciment (fig.2.2.5.).

fig.2.2.5.

La dozaje de ciment de circa 280-300 kg/m

3, viteza fenomenului de carbonatare este

redusă în primele 12 luni şi tinde să se micşoreze datorită fenomenului de mărire a

impermeabilităţii (fig.2.2.5. şi fig.2.2.6.).

fig.2.2.6

De asemenea, viteza de carbonatare creşte odată cu creşterea raportului A/C, care duce

la creşterea porozităţii generale (fig.2.2.7).

fig.2.2.7

Page 17: Cost Petru - Rezumat

2.2.4. Influenţa coroziunii chimice asupra durabilităţii betonului

2.2.4.1. Generalităţi

Uneori, în timpul vieţii construcţiilor, factorii agresivi din mediu îşi pot modifica

intensitatea şi viteza; alteori se poate modifica chiar şi natura agresivităţilor, proiectarea

iniţială a construcţiei nemaifiind conform cu noua realitate.

2.2.4.2. Tipuri principale de coroziuni

În cele ce urmează voi analiza numai trei tipuri de coroziuni chimice:

Coroziunea sulfatică

Coroziunea magneziană

Coroziunea carbonică

2.2.5. Influenţa acţiunii corozive a acizilor asupra durabilităţii betonului

Acţiunea corozivă a acizilor are loc în medii cu pH < 6,5. Acizii se găsesc în general

în ape (naturale, reziduale, industriale). Dintre cei mai des întâlniţi se pot aminti: clorhidric,

sulfuric, sulfuros, azotic, fluorhidric, acetic, Iactic, formic, humic, produse din fermentaţii,

etc.

În zonele carbonifere poate acţiona chiar CO2 liber şi apele minerale. Pericolul apare

atunci când masa de beton are în volumul său o suficientă reţea de microfisuri, care va

permite infiltrarea acestor acizi până la armătură. Corodarea armăturii va conduce şi la

dislocări în straturile de acoperire cu beton.

2.2.6. Influenţa reacţiilor alcali-agregate asupra durabilităţii betonului

Agregatele care conţin bioxid de siliciu activ, reacţionează cu alcaliile din ciment.

Produşii de reacţie sunt geluri care au proprietatea de a se umfla considerabil în prezenţa

umidităţii. Deci deteriorarea betonului se realizează prin expansiune.

În concluzie, specialiştii au grupat sintetic, unii din factorii care influenţează pozitiv şi

negativ rezistenţele betoanelor la acţiuni chimice agresive, conform tabelului 2.2.2.

Tabel 2.2.2

Factori cu influenţa nefavorabilă

(accentuează deteriorarea)

Factori cu influenţa favorabilă (măresc

rezistenţa la acţiuni chimice şi contribuie la

reducerea deteriorărilor)

Temperaturi ridicate Reducerea la maximum posibil a raportului

A/C

Viteze mari ale fluidelor conţinând Alegerea corectă a tipului de ciment

Page 18: Cost Petru - Rezumat

Tabel 2.2.2

Factori cu influenţa nefavorabilă

(accentuează deteriorarea)

Factori cu influenţa favorabilă (măresc

rezistenţa la acţiuni chimice şi contribuie la

reducerea deteriorărilor)

substanţe agresive

Compactarea necorespunzătoare a

betonului Absorbţia redusă de apă

Tratarea necorespunzătoare a

betonului Gradul de impermeabilitate cât mai ridicat

Alternanţa umezirii cu uscarea Protecţia adecvată a betonului în funcţie de

tipul şi intensitatea agresivităţii Coroziunea oţelului pentru armare

2.3. CAUZE CARE CONDUC LA APARIŢIA DETERIORĂRILOR

2.3.1. Cauze datorate calităţii necorespunzătoare a proiectării

- datele iniţiale incomplete sau inexacte asupra caracteristicilor geologice şi

geotehnice ale terenului de fundare (sondaje geotehnice insuficiente sau lipsa lor);

- necunoaşterea, cunoaşterea incorectă sau cunoaşterea insuficientă a condiţiilor de

exploatare;

- stabilirea incorectă sau parţială a solicitărilor fizico-mecanice;

- combinaţii de solicitări incorecte sau insuficiente;

- stabilirea incorectă a schemelor statice de calcul, a evaluării încărcărilor şi

modului de acţiune şi distribuire a lor;

- calcule greşite, incorecte sau incomplete;

- utilizarea unor sisteme constructive noi şi a unor materiale recente, insuficient

experimentate şi studiate;

- modificarea unor aspecte în proiectul de execuţie / consolidare, în timpul

executării lucrărilor;

- nerespectarea prescripţiilor tehnice prevăzute în actele normative specifice;

- slaba corelare dintre proiectele de specialitate ale proiectului de execuţie;

- neverificarea calităţii lucrărilor executate de către proiectant, etc.

2.3.2. Cauze datorate calităţii necorespunzătoare a executării lucrărilor

- utilizarea unor materiale necorespunzătoare din punct de vedere al tipului şi al

calităţii;

- utilizarea unei tehnologii neconforme cu ceea ce impune proiectul de execuţie;

- nerespectarea parţială sau integrală a proiectului de execuţie;

- aplicarea incorectă a tehnologiilor;

Page 19: Cost Petru - Rezumat

- nerespectarea tuturor instrucţiunilor şi recomandărilor tehnice, începând cu

alegerea materialelor, prepararea, transportul, manipularea, punerea în lucrare şi

tratarea ulterioară a materialelor;

- lipsa competenţei în timpul execuţiei sau lipsa sistemului de verificare a calităţii

lucrărilor executate;

- lucrări realizate defectuos ce devin ascunse, neverificate înainte de execuţie;

- deficienţe mari la recepţionarea lucrărilor, etc. 2.3.3. Cauze datorate condiţiilor de exploatare necorespunzătoare

- modificarea destinaţiei construcţiilor (ceea ce conduce la modificarea solicitărilor

fizice, chimice, mecanice);

- modificarea condiţiilor de exploatare;

- exploatarea neraţională a instalaţiilor şi maşinilor generatoare de vibraţii sau

şocuri;

- întreţinerea necorespunzătoare a construcţiilor;

- neglijarea măsurilor de observare şi control;

- ne-repararea la timp a eventualelor degradări;

- neeliminarea cauzelor ce pot provoca degradări, etc.

2.3.4. Cauze datorate efectelor extraordinare externe

- catastrofe naturale (seisme, inundaţii, incendii, furtuni foarte puternice,

bombardamente, etc.);

- calamităţi locale (explozii);

- modificări ale terenului de fundare (tasări importante, alunecări de teren);

- acţiunea puternică a unor agresivităţi chimice (datorate unor cauze excepţionale)

şi a unor agresivităţi biologice;

- influenţa factorilor climatici;

- cauze datorate modificărilor fizico-chimico-mecanice sau funcţionale, din cauza

îmbătrânirii materialelor, etc.

2.4. FACTORI DE DEGRADARE ŞI AVARII SPECIFICE

2.4.1. Generalităţi

Principalele forme de degradare a elementelor din beton armat se regăsesc într-unul

din aspectele:

- fisurare,

- strivire,

- dislocare-dezagregare,

- segregare.

Page 20: Cost Petru - Rezumat

- zone de beton degradate, goluri, cu sau fără obiecte nedorite înglobate.

Trebuie remarcat de la început că fiecare dintre aceste simptome îmbracă forme

multiple şi grade diferite de evoluţie, fiecare caz în parte fiind efectiv particular. Forma de

degradare poate fi întâlnită ca fiind reprezentată numai printr-un singur simptom sau o

combinaţie de mai multe. De aceea, tipurile de avarii prezentate, nu sunt obligatoriu rezultatul

unei singure cauze (de exemplu o cauză fizică), ci pot fi constituite dintr-un ansamblu de

cauze (de exemplu fizică + chimică + mecanică).

2.4.2. Solicitări mecanice şi avarii specifice

fig.2.4.1.

Fisură cu deschidere mică (<= 0,5 mm), perete din beton

fig.2.4.2.

Fisură cu deschidere medie (0,5–2 mm), placă balcon

fig.2.4.3.

Fisură cu deschidere mare (>2 mm), stâlp din beton armat

fig.2.4.5.

Page 21: Cost Petru - Rezumat

Defecte de execuţie. Planşeu peste o grindă segregată din beton armat

2.4.3. Factori fizici şi avarii specifice

2.4.3.1. Avarii produse de variaţiile de temperatură atmosferică şi diferenţelor

de temperatură de pe feţele elementelor de beton

Temperaturile exterioare atmosferice au efecte asupra elementelor de construcţie, în

funcţie de intensitatea cu care acţionează (zona geografică), perioada în care acţionează şi

natura materialelor din care sunt executate construcţiile.

Câteva exemple în acest sens pot fi amintite:

elementele de tip dală, suferă dilatări sau contracţii în funcţie de anotimp.

Deformaţiile fiind împiedicate din frecările cu solul sau din blocaje la capete, apar

fisuri în element;

zidurile la parter, au tendinţa de a-şi modifica sezonier lungimea. Dacă sprijină, de

exemplu pe grinzi de subsol, acestea au tendinţa de dilatare mai redusă datorită

poziţiei lor sub nivelul terenului (temperatură constantă). Deformaţiile fiind diferite

apar fisuri în zona de legătură (fig.2.4.20.);

se pot întâlni deteriorări din variaţii de temperatură, în mod frecvent, în toate

cazurile de contact cu acoperişul;

un alt caz generator de avarii provine din diferenţele de temperaturi pe feţele

opuse ale elementelor.

Cel mai elocvent este exemplul planşeelor-terasă. Iarna, intradosul plăcii este încălzit

de mediul interior al clădirii, iar extradosul poate fi supus la temperaturi scăzute din condiţii

atmosferice sau invers pe perioada verii.

2.4.4.1. Avarii produse de coroziunea armăturilor

Definiţia coroziunii poate fi dată ţinând seama de schimbarea prin care trece metalul,

de la condiţia sa elementară la cea combinată complexă. Coroziunea metalelor se realizează

prin formarea oxidului în contact cu aerul sau a ruginii (oxidului hidros) în contact cu apa sau

atmosfera umedă.

De menţionat este faptul că procesul de coroziune a oţelului este însoţit, în general de

o mărire a volumului acestuia (volumul oxidului, provenit din coroziune este de circa 2 ori

mai mare decât cel al metalului din care provine) fapt care conduce la exercitarea unor

presiuni asupra betonului adiacent armăturii şi respectiv la apariţia unor eforturi de întindere

în masa acestuia. Atunci când aceasta depăşeşte valoarea rezistenţei la întindere a betonului se

declanşează procesele de fisurare a betonului din stratul de acoperire, fenomen care

favorizează accelerarea procesului de coroziune. În cele mai multe din cazuri, stratul de

Page 22: Cost Petru - Rezumat

acoperire a betonului poate fi îndepărtat, armătura ajungând sa fie lipsită de protecţie

(fig.2.4.21, fig.2.4.22).

Din fericire, conversia acestor metale este oprită tocmai de începuturile stadiilor

proceselor care tind să-i reducă la starea naturală. Paradoxal, reacţia iniţială a metalului cu

mediul înconjurător produce în cele mai multe cazuri o peliculă protectoare de produşi de

coroziune foarte subţire. Aceasta protejează suprafaţa metalului de mediu şi dă posibilitatea

miezului metalului să rămână perfect stabil, atâta timp cât pelicula protectoare nu este

compromisă. Coroziunea rezultă tocmai din penetrarea acestei pelicule protectoare (fig.2.4.23.

şi fig.2.4.24.).

fig.2.4.21

Din fericire, conversia acestor metale este oprită tocmai de începuturile stadiilor

proceselor care tind să-i reducă la starea naturală. Paradoxal, reacţia iniţială a metalului

cu mediul înconjurător produce în cele mai multe cazuri o peliculă protectoare de produşi

de coroziune foarte subţire. Aceasta protejează suprafaţa metalului de mediu şi dă

posibilitatea miezului metalului să rămână perfect stabil, atâta timp cât pelicula

protectoare nu este compromisă. Coroziunea rezultă tocmai din penetrarea acestei

pelicule protectoare (fig.2.4.23. şi fig.2.4.24.).

fig.2.4.22

Dacă metalul este expus unui mediu coroziv cum ar fi apa marină, pelicula lui

protectoare poate fi distrusă prin dizolvarea oxidului sau prin penetrarea zonelor lui slabe.

Atunci metalul începe să se transforme şi ajunge în stadiul lui natural care este un produs de

coroziune sfărâmicios sau sub forma unei săruri care se dizolvă.

fig.2.4.23 fig.2.4.24

Page 23: Cost Petru - Rezumat

Dizolvarea peliculei de produşi de coroziune prin degradarea uniformă a metalului

reprezintă fenomenul de coroziune continuă. Prin contrast, un atac care are loc datorită cedării

stratului protector a unor armături sau structuri metalice, are ca rezultat o formă de coroziune

denumită coroziune discontinuă (în puncte). Acest tip de coroziune poate penetra suprafeţele

elementelor metalice indiferent de grosimea acestora. Coroziunea în puncte apare nu numai

datorită degradării suprafeţei protectoare ci şi datorită formării unor cruste cu produşi de

coroziune care sunt substanţe chimice cu concentraţii mari care pot contribui la dezvoltarea

acestor puncte.

2.4.5. Executarea necorespunzătoare a lucrărilor şi avarii specifice

2.4.5.1. Avarii datorate fenomenului de segregare a betonului

Fenomenul de segregare superficial sau în masa betonului, apare atunci când acesta

este în stare proaspătă. Segregarea este definită ca separarea constituenţilor unui amestec

compozit, astfel încât distribuţia acestora în masa betonului nu mai este uniformă.

Ea poate fi întâlnită sub două aspecte:

- segregare determinată de tendinţa granulelor mari de a se separa;

- separarea pastei de ciment cu apa din amestec.

Cauzele principale care favorizează segregarea sunt:

- compoziţie necorespunzătoare;

- transportul betonului care poate duce la apariţia segregărilor interioare şi

exterioare;

- căderea betonului de la înălţimi mari, descărcări în faţa unui obstacol, frecări

mari;

- compactarea necorespunzătoare (utilizarea unei tehnologii necorespunzătoare sau

aplicare necorespunzătoare a acesteia);

- depăşirea timpului maxim de amestecare .

În urma acestor fenomene, betonul poate suferi următoarele degradări ce conduc la

scăderea rezistenţelor mecanice, a rezistenţelor la îngheţ-dezgheţ, mărirea permeabilităţii,

reducerea conlucrării armăturii cu betonul şi reducerea durabilităţii:

o porozitate accentuată;

o cuiburi de agregate necimentate;

o armături neprotejate;

o goluri şi caverne.

Page 24: Cost Petru - Rezumat

CAPITOLUL 3 ASPECTE PRIVIND COMPORTAREA CLADIRILOR MULTIETAJATE

AVAND DIFERITE TIPURI DE SISTEME STRUCTURALE, LA TASARI INEGALE, CEDARI DE REAZEME SI DIFERENTE DE TEMPERATURA

3.1. COMPORTAREA STRUCTURILOR DE CLADIRI LA DIFERENTE DE TEMPERATURA 3.1.1. ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA STUDIULUI In Romania, alaturi de calculele specifice gravitationale si seismice, apar interesante si calcule la diferente de temperatura – in general intre zi si noapte. Diferentele de temperatura pot sa fie cuprinse intre 5 si 30°C. Pentru cuantificarea acestor aspecte s-a realizat un studiu parametric pentru cladiri avand doua tipuri de structuri: Cladiri cu structura din cadre de b.a.; Cladiri cu structura DUALA din b.a. Regimul de inaltime ales a fost cu 2, 4, 6, 8 si 10 niveluri, dar calculele se pot extinde in mod similar la o mai mare varietate. Diferentele de temperatura propuse

au fost t= 5; 10; 15; 20; 25 si 30°C. Structurile au fost conformate si dimensionate pentru preluarea actiunilor gravitationale si seismice specifice unui amplasament cu ag=0.24g si Tc=1.60 sec dar similar se poate extinde la fiecare dintre zonele seismice existente.

Structura in cadre din b.a Structura DUALA din b.a.

Structura in cadre din b.a. – 2 niv Structura DUALA din b.a. – 2 niv

Page 25: Cost Petru - Rezumat

Structura in cadre din b.a. – 4 niv Structura DUALA din b.a. – 4 niv

Structura in cadre din b.a. – 6 niv Structura DUALA din b.a. – 6 niv

Structura in cadre din b.a. – 8 niv Structura DUALA din b.a. – 8 niv

Page 26: Cost Petru - Rezumat

Structura in cadre din b.a. – 10 niv Structura DUALA din b.a. – 10 niv

3.1.2. ASPECTE PRIVIND RASPUNSURILE STRUCTURALE OBTINUTE In urma calculelor realizate s-au obtinut urmatoarele raspunsuri:

• Fortele axiale din grinzi practic nu depind de numarul de niveluri ale cladirii ci

numai de diferenta de temperatura si de coeficientul de dilatare termica al

materialului din care sunt alcatuite;

• Pentru grinzile corect conformate si dimensionate in concordanta cu calculele

gravitationale si seismice efectuate in prealabil, se constata ca:

• Pentru betoane avand rezistenta la intindere de 8-10 daN/cmp

armatura din grinzi rezultata din dimensionarile gravitationale/seismice

este capabila sa suporte intinderi provenite din diferente de

temperatura de pana in 5°C, indiferent de regimul de inaltime ales;

• Pentru betoane avand rezistenta la intindere de 12 daN/cmp armatura

din grinzi rezultata din dimensionarile gravitationale/seismice este

capabila sa suporte intinderi provenite din diferente de temperatura de

pana in 10°C, indiferent de regimul de inaltime ales;

• Pentru celelalte diferente de temperatura pe fiecare tip de beton rezulta

ca armatura din grinzi este insuficienta. De aceea se poate declara ca

sunt necesare calcule suplimentare pentru determinarea armaturilor

necesare in grinzi, care in afara de actiunile gravitationale/seismice sa

poata conferi sufucienta capacitate de rezistenta la intinderile rezultate

din diferente de temperatura.

• In aceste conditii, momentele capabile la capetele grinzilor cresc in

mod corespunzator si de aceea, in concordanta cu mecanismul de

Page 27: Cost Petru - Rezumat

disipare a energiei seismice, optim, in scopul mentinerii elementelor

verticale (stalpi/pereti) in domeniul elastic trebuiesc inevitabil sporite si

armaturile din acestia.

• Atat la grinzi cat si in elementele verticale, in functie de armaturile

longitudinale suplimentate, datorita cresterii fortelor taietoare asociate

se pune de asemenea problema cantitatii de armatura transversala

(etrieri).

3.2. COMPORTAREA STRUCTURILOR DE CLADIRI LA TASARI INEGALE SAU CEDARI DE REAZEME 3.2.1. ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA STUDIULUI Datorita terenului pe care o cladire este amplasata, in functie de diverse aspecte, in timp pot sa apara tasari inegale la fundatiile cladirii. De asemenease poate pune aceiasi problema in cazul cedarii unor reazeme, datorita exploziilor externe sau interne care pot sa apara. Pentru cuantificarea acestor aspecte s-a realizat un studiu parametric pentru cladiri avand doua tipuri de structuri: Cladiri cu structura din cadre de b.a.; Cladiri cu structura DUALA din b.a. Regimul de inaltime ales a fost cu 2, 4, 6, 8 si 10 niveluri, dar calculele se pot

extinde in mod similar la o mai mare varietate. Plaja de tasari aleasa a fost u= 0; 2.5; 5; 10 si 15 mm. S-a mers chiar pana la tasari de 40 mm pentru studiul placilor de plansee. Structurile au fost conformate si dimensionate pentru preluarea actiunilor gravitationale si seismice specifice unui amplasament cu ag=0.24g si Tc=1.60 sec dar similar se poate extinde la fiecare dintre zonele seismice existente.

Structura in cadre din b.a Structura DUALA din b.a.

Page 28: Cost Petru - Rezumat

Structura in cadre din b.a. – 2 niv Structura DUALA din b.a. – 2 niv

Structura in cadre din b.a. – 4 niv Structura DUALA din b.a. – 4 niv

Structura in cadre din b.a. – 6 niv Structura DUALA din b.a. – 6 niv

Page 29: Cost Petru - Rezumat

Structura in cadre din b.a. – 8 niv Structura DUALA din b.a. – 8 niv

Structura in cadre din b.a. – 10 niv Structura DUALA din b.a. – 10 niv

Page 30: Cost Petru - Rezumat
Page 31: Cost Petru - Rezumat
Page 32: Cost Petru - Rezumat
Page 33: Cost Petru - Rezumat
Page 34: Cost Petru - Rezumat

3.2.2. ASPECTE PRIVIND RASPUNSURILE STRUCTURALE OBTINUTE In urma calculelor realizate s-au obtinut urmatoarele raspunsuri:

• La structurile in cadre din b.a., in functie de tasarea diferentiata propusa,

cresterile momentelor incovoietoare pe grinzi, conform figurilor precedente,

pot sa fie cuprinse intre 100 si 750%.

• La structurile in DUALE din b.a., in functie de tasarea diferentiata propusa,

cresterile momentelor incovoietoare pe grinzi, conform figurilor precedente,

pot sa fie cuprinse intre 150 si 500%.

• La structurile in cadre se constata ca efectul tasarii este relativ local, in prima

deschidere/travee stanga/dreapta, pe cand la structurile DUALE, tasarea

unuia dintre pereti poate conduce la efecte semnificative pe aproape intreaga

structura.

• Efectele produse de tasarile inegale sau de cedarile de reazeme se

concretizeaza progresiv in: Deformatii in rigle/placi; Depasiri ale capacitatilor

de rezistenta ale grinzilor/riglelor respectiv ale placilor de planseu; Ruperi ale

grinzilor/riglelor si placilor care pot conduce la colaps partial sau/si progresiv.

• Reparatiile si consolidarile la elementele deteriorate sunt relativ greu de

executat, cu cat tasarile diferentiate sunt mai profunde.

Page 35: Cost Petru - Rezumat

CAPITOLUL 4 ASPECTE PRIVIND MODUL IN CARE AVARIILE NESOLUTIONATE INFLUENTEAZA COMPORTAREA STRUCTURILOR CLADIRILOR

MULTIETAJATE LA ACTIUNI GRAVITATIONALE SI SEISMICE 4.1. COMPORTAREA STRUCTURILOR IN CADRE DE B.A. ALE CLADIRILOR MULTIETAJATE LA DEGRADARI DE RIGIDITATE 4.1.1. ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA STUDIULUI In scopul determinarii raspunsurilor sistemelor structurale cu cadre din b.a. avand avarii nesolutionate, pentru cladiri multietajate, la actiuni seismice, s-au realizat modele de calcul structural pentru 2,4,6,8 si 10 niveluri. S-a considerat ca avariile si fisurile dezvoltate si nerezolvate ca degradari de rigiditate fata de rigiditatea initiala a elementelor structurale din b.a. Plaja de degradari de rigiditate considerata a fost: 0.2E, 0.3E, 0.4E, 0.5E, 0.6E, 0.7E, 0.8E, 0.9E (respectiv : 0.2G, 0.3G, 0.4G, 0.5G, 0.6G, 0.7G, 0.8G, 0.9G) fata de structura initiala pentru care s-a considerat valoarea E (respectiv G). Calculele s-au efectuat pentru o zona seismica cu acceleratia orizontala de proiectare ag=0.24g si perioada de colt Tc=1.6 sec. Aceste calcule pot sa fie extinse pentru toate zonele seismice din tara, dar au fost orientate catre Bucuresti.

Structura in cadre din b.a Structura DUALA din b.a.

Structura in cadre din b.a. – 2 niv Structura DUALA din b.a. – 2 niv

Page 36: Cost Petru - Rezumat

Structura in cadre din b.a. – 4 niv Structura DUALA din b.a. – 4 niv

Structura in cadre din b.a. – 6 niv Structura DUALA din b.a. – 6 niv

Structura in cadre din b.a. – 8 niv Structura DUALA din b.a. – 8 niv

Structura in cadre din b.a. – 10 niv Structura DUALA din b.a. – 10 niv

4.1.2. ASPECTE PRIVIND RASPUNSURILE STRUCTURALE OBTINUTE Asadar la structurile in cadre din b.a. se constata ca drifturile efective, indiferent de driftul admisibil in SLS (5‰ sau 8‰) pentru cladirile cu numarul de niveluri sub 4 (inclusiv) se incadreaza in limite la o degradare de rigiditate mai mica de 0.3E (si/sau G) inclusiv.

Page 37: Cost Petru - Rezumat

La cladirile cu 6-10 niveluri, drifturile efective se incadreaza in limite pentru o degradare de rigiditate mai mica sau egala cu 0.7E (si/sau G).

4.2. COMPORTAREA STRUCTURILOR DUALE DE B.A. ALE CLADIRILOR MULTIETAJATE LA DEGRADARI DE RIGIDITATE 4.2.1. ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA STUDIULUI In scopul determinarii raspunsurilor sistemelor structurale DUALE din b.a. avand avarii nesolutionate, pentru cladiri multietajate, la actiuni seismice, s-au realizat modele de calcul structural pentru 2,4,6,8 si 10 niveluri. S-a considerat ca avariile si fisurile dezvoltate si nerezolvate ca degradari de rigiditate fata de rigiditatea initiala a elementelor structurale din b.a. Plaja de degradari de rigiditate considerata a fost: 0.2E, 0.3E, 0.4E, 0.5E, 0.6E, 0.7E, 0.8E, 0.9E (respectiv : 0.2G, 0.3G, 0.4G, 0.5G, 0.6G, 0.7G, 0.8G, 0.9G) fata de structura initiala pentru care s-a considerat valoarea E (respectiv G). Calculele s-au efectuat pentru o zona seismica cu acceleratia orizontala de proiectare ag=0.24g si perioada de colt Tc=1.6 sec. Aceste calcule pot sa fie extinse pentru toate zonele seismice din tara, dar au fost orientate catre Bucuresti. 4.2.2. ASPECTE PRIVIND RASPUNSURILE STRUCTURALE OBTINUTE La structurile Duale din b.a. se constata ca drifturile efective, indiferent de driftul admisibil in SLS (5‰ sau 8‰) pentru cladirile cu numarul de niveluri sub 6 (inclusiv) se incadreaza in limite la o degradare de rigiditate mai mica de 0.3E (si/sau G) inclusiv.

Page 38: Cost Petru - Rezumat

La cladirile cu 8-10 niveluri, drifturile efective se incadreaza in limite pentru o degradare de rigiditate mai mica sau egala cu 0.7E (si/sau G).

4.3. COMPORTAREA STRUCTURILOR DUALE DE B.A. ALE CLADIRILOR MULTIETAJATE LA PRACTICAREA UNOR GOLURI DE TRECERE IN CAZUL REFUNCTIONALIZARILOR 4.3.1. ASPECTE PRIVIND ORGANIZAREA STUDIULUI In cazul refunctionalizarii cladirilor multietajate s-a considerat ca in timp apar ca fiind necesare practicarea unor goluri de trecere prin unii dintre peretii structurali existenti ai structurilor DUALE din b.a. In studiu s-au considerat cladiri cu 5 respectiv 10 niveluri cu practicarea de goluri la oricare dintre niveluri. Golurile au fost practicate: central, lateral (nesimetric) si lateral (simetric). In cele ce urmeaza sunt prezentate numai raspunsurile structurale obtinute pentru goluri practicate la baza (acolo unde toate eforturile sectionale de tip forte axiale, forte taietoare si momente incovoietoare sunt cele mai mari). 4.3.2. CLADIRE CU 5 NIVELURI

Page 39: Cost Petru - Rezumat
Page 40: Cost Petru - Rezumat

4.3.3. CLADIRE CU 10 NIVELURI

4.3.4. ASPECTE PRIVIND RASPUNSURILE STRUCTURALE OBTINUTE Pentru studiile de caz realizate in cazul refunctionalizarii cladirilor multietajate, cu structura DUALA, cu practicare de goluri de trecere in diferite pozitii, la diverse niveluri, s-a constatat ca daca se iau masuri de consolidare a zonelor de gol, prin „bordare”in varianta de b.a., influentele produse de acestea asupra comportarii de

Page 41: Cost Petru - Rezumat

ansamblu dar si de elemente structurale sunt sub 2%, atat din punct de vedere al modurilor fundamentale de vibratie cat si la drifturi respectiv eforturi sectionale. Desigur este vorba de un numar minimal de goluri (2-3) pe fiecare directie principala a cladirii. Distanta fata de capetele peretilor structurali in care aceste goluri se practica trebuie sa depaseasca circa 12-15% din lungimea totala a peretelui. 4.4. ANALIZA PRIVIND COMPORTAREA PLANSEELOR CLADIRILOR MULTIETAJATE LA PRACTICAREA UNOR GOLURI IN CADRUL REFUNCTIONALIZARII SPATIILOR EXISTENTE În studiul realizat, s-au considerat 3 structuri in cadre de beton armat dupa cum umeaza: P+1, P+3 si P+5; pe ambele directii avand 4 deschideri de 6 m fiecare si o inaltime de nivel de 3 m. Fiecare structura in parte a fost analizate pentru 3 zone seismice diferite: ag=0.16g; ag=0.24g si ag=0.32g. Stalpii au fost considerati in urma predimensionarii fiecarei structuri in parte cu urmatoarele dimensiuni: pentru P+1 - 35x35 cm; pentru P+3 - 50x50 cm iar pentru P+6 - 60x60 cm. Grinzile si placa au aceleasi dimensiuni pentru toate structurile datorita faptului

ca au aceleasi deschideri/suprafete: grinzile - 30x60 cm iar placile – 15 cm.

Placile de plansee au fost modelate de tip SHELL si discretizate in elemente

finite cu dimensiunile de 50x50 cm.

Golurile practicate sunt de minim 100x100 cm si sunt pozitionate dupa cum

sunt prezentate in Anexa 3.

Raspunsurile structurale obtinute sunt prezentate in Anexa 3.

• In cazul practicarii de goluri in placile de plansee, in urma tuturor analizelor

efectuate pe studiile de caz alese, s-au constatat următoarele aspecte:

Pentru modurile de vibratie, in functie de golul practicat, forma,

marimea si pozitia lui in structura apar doua situatii posibile:

Modurile proprii – ca forma si valori proprii, nu sunt

influentate de aceste goluri;

Primele doua moduri de vibratie se cupleaza, deplasarea de

translatie producandu-se practic pe diagonala si nu separat

pe fiecare dintre cele doua directii principale

Nu s-a gasit insa un tipar pentru tipul de gol si pozitia lui in structura pentru

care se produce cuplarea dintre primele doua moduri de vibratie.

Nu este influentata deplasarea maxima a structurii;

Valoarea maxima a driftului creste fata de structura fara gol cu maxim

0.1% ;

Forta taietoare de nivel scade cu maxim 0.1% ;

Se observa ca dupa practicarea golurilor nu cresc momentele

incovoietoare.

Se recomanda realizarea unui gol mai mare cu circa 20-25 cm de

fiecare parte, cu pastrarea armaturilor si crearea unui fel de bordaj,

pentru asigurarea ancorajului barelor.

Page 42: Cost Petru - Rezumat

CAPITOLUL 5 MONITORIZAREA ȘI INVESTIGAREA CONSTRUCȚIILOR

5.1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Monitorizarea siguranței structurale a construcțiilor - respectiv analiza stării

construcției și supravegherea evoluției sale - este una din preocupările esențiale ale

specialiștilor în construcții care răspund de exploatarea construcțiilor.

Monitorizarea construcţiilor se desfăşoară pe toată durata lor de viaţă

începând cu execuţia şi continuând cu etapa de exploatare. Monitorizarea în scopul

determinării siguranţei, durabilităţii şi menţinerii lor în timp este una din componentele

principale ale calităţii construcţiilor.

Din punctul de vedere al exploatării și întreținerii, monitorizarea unei

construcţii permite determinarea rezervei de rezistenţă, observarea din timp a

tendinţelor de degradare, posibilitatea de a lua măsuri de stopare a lor sau de

executare a lucrărilor de remediere într-o fază incipientă la un preţ mai scăzut..

Stabilirea de metodologii în domeniul diagnosticarii şi monitorizării stării

construcţiilor civile sunt necesare în vederea îndeplinirii următoarelor scopuri

principale:

verificarea comportamentului unor obiective, structuri sau materiale de

construcţii, în vederea stabilirii concepţiei celor viitoare,

asigurarea îndeplinirii, de către obiectivul în exploatare, a condiţiilor de

calitate, în special a siguranţei şi fiabilităţii,

realizarea unor bănci de date, programe de calcul, sisteme expert, care

să servească scopurilor precedente.

Monitorizarea constă în observarea şi înregistrarea unor aspecte,

fenomene şi parametrii care pot semnala modificări ale capacităţii construcţiei de a

îndeplini cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate prin proiect.

Situaţiile în care este necesară monitorizarea sunt:

intenţia beneficiarului de a schimba destinaţia întregii construcţii sau a

unor încăperi, cu implicaţii asupra încărcărilor utile,

necesitatea funcţională de a se desfiinţa unii pereţi interiori, pentru care

trebuie să se determine dacă sunt portanţi sau de rigidizare,

intenţia de supraetajare sau refunctionalizare

detectarea în cursul exploatării clădirii a unor vicii la structura de

rezistenţă, fie iniţiale, datorate unor defecte de execuţie, fie apărute în

timp, din cauza unor factori, cum ar fi: tasări inegale ale terenului de

fundaţie, acţiuni corozive, dinamice sau din alte cauze,

Page 43: Cost Petru - Rezumat

constatări ale beneficiarului sau ale Inspectoratului de Stat în Construcții

că structura este neconformă cu reglementările tehnice în vigoare, sau

clădirile învecinate influențează construcţia în cauză,

clădiri, care în urma unor accidente sau a unor calamităţi naturale au

suferit degradări şi necesită o verificare a siguranţei în noua situaţie creată

de aceasta,

verificarea impactului construcţiei asupra mediului înconjurător,

Introducerea unei metodologii riguroase în monitorizarea siguranţei

construcţiilor, în special a celor care prezintă risc ridicat de avariere și degradare, se

impune din următoarele considerente:

aplicarea criteriilor naţionale de calitate la activitatea de monitorizare a

construcţiilor,

asigurarea unei monitorizări eficiente şi complete, bazată pe criterii

obiective şi ştiinţifice,

aplicarea metodelor de diagnosticare şi supraveghere optime,

introducerea tehnicilor perfecţionate,

asigurarea unei proiectări care, pe lângă criteriile de siguranţă structurală,

să ţină seama de necesităţile de expertizare, diagnosticare şi

monitorizare a comportării structurii (inclusiv în cazul în care proiectul se

referă la remediere),

asigurarea fondurilor necesare monitorizării construcţiei, atât ca investiţii

(aparatură, amenajări, echipament pentru transmitere de date), cât şi ca

exploatare în timp a sistemului de monitorizare,

posibilitatea obţinerii de date iniţiale privind construcţia (care, în

majoritatea cazurilor lipsesc) şi de date statistice privind comportarea în

diferite situaţii.

S-au făcut clasificări în funcţie de felul parametrilor de măsurat, de felul aparatelor

de măsurat, de locul de amplasare a aparatelor în timpul cercetării. S-a apreciat, că

cea mai corectă clasificare se poate face după, poziţia aparatelor în raport cu construcţia.

Astfel, metodele de măsurare se împart în două categorii şi anume:

Metode fizice, în care aparatele de măsurat sunt amplasate pe construcţie

sau în interiorul acesteia, şi la care aparatele se mişcă odată cu construcţia.

Prin aceste metode se măsoară mărimile relative ale deformaţiilor şi

deplasărilor. Metodele fizice se folosesc în cercetările experimentale de

laborator, dar şi la monitorizarea construcţiilor. Prin aceste metode se măsoară

deplasări şi deformaţii liniare şi unghiulare, deformaţii specifice şi deformaţii

dinamice etc.

Metode geometrice, care raportează poziţia anumitor puncte fixate pe

construcţie, la puncte fixe situate în afara construcţiei, amplasate pe terenuri

stabile, nedeformabile şi în afara zonei de influenţă a construcţiei studiate. Prin

aceste metode se măsoară mărimile absolute ale deformaţiilor şi deplasărilor

Page 44: Cost Petru - Rezumat

construcţiilor. Din această categorie, fac parte metodele geodezice şi

fotogrammetrice.

5.2 ETAPELE ECHIPĂRII CU APARATURĂ PENTRU MONITORIZAREA

CONSTRUCŢIILOR

Echiparea cu aparatură a unei construcţii în vederea monitorizării siguranţei

structurale este eficientă în condițiile respectării următoarelor etape:

1. Evaluarea gradului de risc al construcţiei

2. Încadrarea construcţiei în categoria de urmărire a comportării

3. Urmărirea curentă este obligatorie pentru toate construcţiile, dimensiunile acţiunii

fiind determinate de gradul de risc evaluat.

4. Inspecţia extinsă se instituie asupra unei construcţii, funcţie de valoarea evaluată

a factorilor de risc, se face asupra domeniilor şi parametrilor afectaţi de valori

mari de risc. Pentru o diagnosticare cât mai completă a stării construcţiei din

punct de vedere al siguranţei structurale se execută, în cadrul inspecţiei extinse şi

încercări preliminare.

5. Urmărirea specială se aplică atunci când factorul global de risc sau unul din

factorii de risc pe domenii ating valori mari. Scopul final al acestor acţiuni este pe

lângă asigurarea siguranţei structurale a construcţiei, şi elaborarea unui model de

comportare al construcţiei.

6. Elaborarea proiectului privind sistemul de monitorizare

5.3.CONŢINUTUL PROIECTULUI DE MONITORIZARE A CONSTRUCŢIEI

Proiectul de monitorizare a construcției va cuprinde:

- stabilirea amplasării şi numărului de zone de măsurare (secţiuni) pentru

întreaga construcţie şi a amplasării şi numărului de puncte de măsura

pentru fiecare zonă (secţiune),

- stabilirea numărului de aparate şi dispozitive de măsură şi control pentru

fiecare punct,

Pentru zonele de interes deosebit, se va prevederea un număr sporit de

aparate cu principii de măsură diferite, pentru validarea reciprocă a datelor de la

măsurări şi pentru asigurarea fiabilităţii sistemului pe ansamblu. De asemenea, se

vor stabili şi aparatele pentru obţinerea de date privind parametrii complementari,

necesari prelucrării şi interpretării.

- stabilirea tipului şi metodelor de monitorizare pentru fiecare parametru şi

fiecare punct de măsură,

- observaţii vizuale referitoare la construcţia propriu-zisă şi la zona aferentă.

Se indică punctele şi zonele supuse observaţiilor vizuale, fenomenele

urmărite şi situaţiile ce trebuie semnalate,

Page 45: Cost Petru - Rezumat

5.4 STABILIREA METODOLOGIEI DE PRELUCRARE ŞI INTERPRETARE A

DATELOR

Prelucrarea şi interpretarea datelor de la măsurări şi investigaţii are implicaţii

în diagnosticarea stării construcţiei din punct de vedere structural.

Este necesară existenţa unei bănci de date, care să conţină:

- datele iniţiale ale construcţiei şi ale parametrilor importanţi pentru siguranţa

structurală;

- datele de exploatare incluzând istoria construcţiei (istoria degradărilor,

reparaţiilor) şi rezultatelor observaţiilor, încercărilor, expertizelor;

- limitele impuse prin calcul (în cazul construcţiilor noi), sau calculate

statistic, pentru parametrii construcţiei supuşi monitorizării (în cazul

construcţiilor în exploatare).

Stabilirea corectă a valorilor de referinţă ale parametrilor în vederea luării

deciziilor reprezintă o etapă importantă şi complexă.

5.5. METODE DE INVESTIGARE ȘI MONITORIZARE A CONSTRUCȚIILOR

Investigarea și monitorizarea construcţiilor utilizează următoarele metode de

verificate:

- metode bazate pe analiza dinamică,

- metode nedistructive,

- metode semidistructive,

- metode fizico-chimice,

- metode electrice şi mecanice,

- metode geodezice,

5.6 METODE ŞI APARATURĂ DE EXPERIMENTARE PENTRU STUDIUL STĂRII

DE EFORTURI ŞI DEFORMAŢII LA ELEMENTELE ŞI STRUCTURILE DIN BETON

5.6.1 Generalităţi

Metodele de calcul utilizate în scopul concepţiei şi proiectării structurilor de

rezistenţă din beton, au căpătat un caracter complex, necesitând verificarea lor prin

experimentări efectuate cu metode şi tehnici de experimentare cu un nivel

corespunzător de complexitate.

Faptul că Bertero şi Popov au iniţiat metoda de experimentare a elementelor

şi subansamblelor din beton armat „cu deplasări impuse”, implicându-se în stabilirea

procedurilor de încercare, demonstrează importanţa şi contribuţia majoră pe care

tehnicile de experimentare le au în dezvoltarea continuă a teoriei betonului armat şi

structurile din beton armat la solicitări seismice.

O privire de ansamblu asupra domeniului măsurătorilor mărimilor mecanice,

constă în:

aparatura mecanică este restrânsă ca arie şi domeniile de aplicare,

sistemele de măsurare pe cale electronică au o dezvoltare de mari

proporţii,

Page 46: Cost Petru - Rezumat

cea mai largă utilizare o au încă traductorii electrorezistivi, care se

utilizează atât direct, cât şi în confecţionarea captorilor pentru măsurarea

diverselor mărimi.

5.6.2 Măsurarea deformaţiilor specifice de exterior

Acest tip de măsurari este cel mai folosit, din următoarele considerente:

• există o mare varietate de traductoare susceptibile de a fi utilizate şi

anume: traductoare mecanice, optice, tensometrice rezistive, inductive,

traductoare cu coardă vibrantă etc.,

• montarea traductoarelor pe suprafaţa exterioară a elementelor din beton

este uşoară, cu posibilitatea verificării şi corectării,

• preţul mai redus al unor tipuri de traductoare (mărci tensometrice) şi

posibililatea de recuperare a altora (mecanice, inductive, coardă

vibrantă),

• preţul mai redus al unui punct de măsură face posibilă prevederea mai

multor puncte de măsură, obţinerea de informaţii şi prelucrarea statistică,

• lipsa oricărei perturbări a câmpului de eforturi şi deformaţii prin aplicarea

la exterior a traductoarelor.

5.6.3 Măsurarea deformaţiilor specifice în interiorul elementelor şi

structurilor din beton armat

Varietatea tipurilor de structuri, cât şi a solicitărilor la care sunt supuse, au

determinat aparitia tipurilor specializate de traductoare, cu caracteristici şi domenii

de utilizare diferite.

5.6.4 Măsurarea deformaţiilor specifice ale armăturii

Armătura înglobată în beton pune probleme datorită necesităţii ataşării unor

dispozitive de armătură, care perturbă conlucrarea cu betonul şi comportarea reală,

precum şi umidităţii betonului şi variaţiilor de temperatură din beton în perioada de

priză.

Traductoare electrice rezistive lipite pe armătură;

Traductoare cu coardă vibrantă fixate pe armătură

Traductoare cu magneto-stricţiune

5.6.5 Măsurarea deplasărilor

Mijloacele de măsură au o mare varietate, funcţie de mărimea, caracterul

deplasării şi precizia cerută, mergând de la simpli reperi până la aparate complexe cu laser.

La structurile din beton armat interesează deplasările lineare (ca rezultat al unei

translatări sau al unei deformaţii), deplasările unghiulare (în special înclinări ale structurilor)

precum şi tasările fundaţiilor.

5.6.6 Măsurarea forţelor

Se măsoară, fie forţele aplicate unui element structural din beton armat, fie

forţele din armătură. Cele mai răspândite doze de forţă se bazează pe măsurarea

indirectă şi sunt realizate sub forma unui element elastic metalic, pe care sunt montate

traductoare electrice rezistive, sau cu coardă vibrantă.

5.6.7 Măsurarea lunecărilor armăturii

Page 47: Cost Petru - Rezumat

Măsurarea lunecării barei în zona de ancorare sa putut realiza, numai la capetele

elementelor, utilizând dispozitive de măsurare pentru deplasări -microcomparatoare şi

traductoare inductive.

5.6.8 Detectarea şi urmărirea fisurilor

Fisurarea elementelor structurale şi nestructurale ale unei construcţii putând avea

consecinţe grave şi furnizând informaţii privind starea construcţiei.

5.6.9 Metode de studiu privind comportarea globală a structurilor

din beton armat

Simultan cu metodele de urmărire a eforturilor şi deformaţiilor, în care evoluţia

acestora este studiată prin valorile lor în puncte considerate importante, a apărut

necesitatea unei abordări globale, continuă in spaţiu, asupra stării de eforturi şi deformaţii a

structurilor din beton.

Măsurările globale au ca scop evidenţierea stărilor complexe de deformaţii din punct de

vedere calitativ şi cantitativ, în principal prin metode nedistructive.

5.6.10 Metode semidistructive

Metodele de determinare a calităţii betonului prin teste în vecinătatea suprafeţei sale

sunt:

• metoda fracturării interne,

• metoda rezistenţei la penetraţie,

• metoda de smulgere internă,

• metoda de smulgere de suprafaţă,

• metoda de rupere prin încovoiere.

5.7 EXPERIMENTĂRILE STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT LA ACŢIUNI

DINAMICE ŞI DE TIP SEISMIC

Studiile experimentale la acţiuni dinamice şi de tip seismic, la sarcini statice, ciclice

alternante sau monoton crescătoare până la un anumit efort, după care se aplică o

acţiune dinamică, au ca obiect:

Elemente din structurile de rezistenţă: stâlpi, grinzi, planşee şi elemente de

acoperiş, pereţi structurali verticali, noduri.

Îmbinări şi subansamble: îmbinări plane sau spaţiale, orizontale sau verticale

între: pereţi-planşee, grindă-stâlp, dală groasă-stâlp etc; subansamble - plane

sau spaţiale: pereţi-planşee, grindă-stâlp, placă - grindă-stâlp, dală groasă-

stâlp etc.

Elementele caracterizate ale răspunsului seismic global conţin:

variaţia caracteristicilor dinamice (perioade, forme şi amortizări) pe stadii de lucru,

până la cedarea structurii,

modificarea elementelor matricii laterale de rigiditate pe stadii de lucru până la

cedare, inclusiv probleme de simetrizare ale acestora,

obţinerea curbelor histeretice (M - , F - şi altele) în secţiunile caracteristice,

precum şi pe ansamblul structural,

obţinerea distribuţiei acceleraţiilor pe înălţimea şi în planul orizontal al clădirilor, a

Page 48: Cost Petru - Rezumat

deplasărilor laterale relative şi de ansamblu, precum şi a variaţiei eforturilor

dinamice la suprafaţa şi în secţiunile caracteristice,

reliefarea curburilor medii în secţiunile importante ale elementelor verticale şi

orizontale, precum şi a deformaţiilor specifice în armături,

evidenţierea rotirilor relative dintre pereţi şi planşee, punerea în evidenţă a dinamicii

planşeelor, inclusiv a deformabilităţilor în plan orizontal şi precizarea rolului

elementelor orizontale în distribuţia forţelor seismice la elementele structurale

verticale,

obţinerea de date privind conlucrarea elementelor structurale cu rigidităţi diferite,

precum şi a celor structurale cu cele nestructurale,

evidenţierea rolului infrastructurii în stabilitatea şi rezistenţa structurii la acţiuni

seismice,

ansamblul problematic privind conlucrarea teren-structură,

evoluţia procesului de fisurare pe stadii de lucru,

evidenţierea mecanismelor de disipare a energiei seismice şi de cedare structurală.

5.8. METODOLOGIE PENTRU ÎNCERCAREA UNOR SUBANSAMBLURI

STRUCTURALE PRIN METODA DEPLASĂRILOR IMPUSE

Având în vedere soluţiile specifice adoptate în proiectare a rezultat necesară

experimentarea lor, pentru a se valida metoda de calcul propusă, precum şi pentru a se

analiza tipul de îmbinare care prezintă avantaje. La asemenea tipuri de încercări, în

cadrul cărora se experimentează un număr mare de elemente (subansamble), este

important a se putea furniza, într-un timp scurt, rezultate complete privind parametrii de

comportare.

Pentru cazul îmbinărilor de rezistenţă la clădirile cu pereţi structurali prefabricaţi, este

necesar a se cunoaşte, cât de intens se acumulează degradările în îmbinări (reducerea

forţelor capabile), o dată cu creşterea numărului de cicluri. De asemenea, este necesar să

se cunoască ductilitatea disponibilă pentru fiecare nivel de încărcare şi număr de cicluri,

precum şi procesul de degradare a rigidităţii, funcţie de creşterea numărului de cicluri de

solicitări alternante.

Page 49: Cost Petru - Rezumat

CAPITOLUL 6 IMBUNATATIREA CALITATII CONSTRUCTIILOR

PRIN CONCEPEREA, ELABORAREA SI IMPLEMENTAREA

UNUI NOU MODEL DE SISTEM

DE MANAGEMENT AL CALITATII

6.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMELE DE MANAGEMENT AL

CALITATII

6.1.1. Reguli privind sistemele calitatii

Sintetizarea elementelor de baza ale unuin sistem de management al calitatii-

principii, percepte, reguli, recomandari-constituie fundamentul introducerii, cu succes,

a cestuia in cadrul unei organizatii. Deoarece reprezintachintesenta experientei

acumulatede-a lungul ultimelor decenii, in domeniul sistemelor calitatii, se vor

prezenta in continuare unele seturi de principuii si reguli aplicabile in cadrul

organizatiei. In prezent, cele mai agreate elemente de fundamentare ale unui sistem

de management al calitatii sunt cele opt principii recomandate de standardul ISC

9000:2000 si anume:

● Orientarea catre client;

● Comportamentulş de lider (denumit in limba engleza ’’ leadership’’);

● Implicarea personalui;

● Abordarea bazata pe conceptul de proces;

● Abordarea managementului ca sistem;

● Imbunatatirea continua;

● Abordarea bazata pe fapte in luarea deciziilor;

● Relatii reciproc avatajoase cu furnizorii.

Aceste opt principii de management al calitatii stau la baza tuturor

standardelor din seria

ISO 9000.

6.1.2. Planificarea calitatii

● Planificarea calitatii este un proces necesar deoarece s-a constatat, in mod

sistematic, ca producatorii au o inertie mare la adaptarea caracteristicilor produselor

si serviciilor realizate cu dorintele clientilor. Aceasta inertie este provocata de patru

cauze cunoscute:

perceptia intarziata a producatorilor la nacesitatile si dorintele clientilor;

inertie producatorilor pentru conceperea produselor cu noile caracteristici;

capacitatea scazuta a producatorilor penntru modificarea sistemelor fizice de

realizare a produeslor noi;

inertia existenta in promovarea si desfacerea produselor noi.

Planificarea calitatii coonsta in elaborarea de documentatii care cuprind in md

obligatoriu:

practici si proceduri de realizare a calitatii;

resursele necesare si resursele disponibile;

Page 50: Cost Petru - Rezumat

succeiunea activitatilor referitoare la calitate pentru fiecare produs, proces,

serviciu sau activitate in parte;

elementele de control si inspectie a calitatii.

Este necesar ca managerul general sa sigure conditiile prin care organizatia

sa iba capacitatea sa realizeze, in totalitate activitatile sale.

Organizarea se refera la:

o asigurarea resurselor umane;

o asigurarea resurselor materiale si financiare;

o asigurarea infrastructurii;

o asigurarea unui mediu de lucru favorabil realizarii calitatii planificate.

6.1.3. Controlul calitatii

● Controlul calitatii este destinat sa asigure stabilitate, performante reale in

concordanta cu cele planificate si posibiltatea de acationa in cazul aparitiei abaterilor

de la obiectivele planificate.

Controlul calitatii cuprinde ansambul tehnicilor si activitatilor, ca caracter

operational, folosite pentru a demonstra faptul ca cerintele privind calitatea sau fost

indeplinite (vezi fig. 6.1)

Controlul calitatii il ajuta pe producator sa demonstreze ca produsele sale sunt

realizate in conformitate cu specificatiile tehnice si satisfac cerintele clientului.

Activitatile cele mai importante ale controlulul calitatii sunt:

o evaluarea calitatii;

o monitorizarea calitatii;

o controlul propriu-zis al calitatii;

o validarea calitatii.

Fig. 6.1- Schema privind corectarea procesului in urma controlului.

In raport cu procesul de realizare a produselor se pot diferentia urmatoarele

tipuri de control:

a) control in afara procesului (Fig. 6.2)

b) control in timpul desfasurarii procesului (Fig. 6.3, 6.4 si 6.5)

- control inaintea procesului;

- control in timpul procesului;

- control dupa proces;

- control final.

c) controlul integrat (Fig. 6.6)

Page 51: Cost Petru - Rezumat

Fig. 6.2. Schema controlului in afara procesului.

Fig. 6.3.Schema controlului inaintea procesului

Fig. 6.4. Schema controlului in timpul procesului

Fig. 6.5 Schema controlului dupa proces

Fig. 6.6. Schema controlului integrat in procesul de realizare a produsului

Page 52: Cost Petru - Rezumat

6.1.4. Imbunatarirea calitatii

Ca instrumente pentru atingerea acestui obiectiv permanent se utilizeaza:

politica pentru calitate;

obiectivele calitatii;

rezultatele auditurilor interne;

rezultatele auditurilor externe;

analiza datelor din procese si a informatiilor;

actiunile preventive;

actiunile corectice;

analizele efectuate de management.

6.2. REALIZAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENTUL CALITATII (SMC)

6.2.1. Standardele ISO 9000 – baza pentru realizarea Sistemelor de

Managementul Calitatii

Standardele din familia ISO 9000 ca si alte standarde internationale ISO

(International Standardization Organization) au corespondenta si sunt identice cu

standardele Uniunii Europene EN ISO 9000 (EN – European Norme) precum si cu

standardele romanesti SR EN ISO 9000 (SR – Standard Roman).

Din familia ISO 9000, referitoare la sistemele de management al calitatii, fac

parte urmatoarele standarde:

ISO 9000:2000 – Sisteme de management al calitatii – Principii fundamentale si

vocabulary;

ISO 9001:2000 – Sisteme de management al calitatii – Cerinte;

ISO 9004:2000 - Sisteme de management al calitatii – Ghid pentru imbunatatirea

calitatii;

ISO 0005:1995 – Managementul calitatii. Ghid pentru elaborarea planurilor

calitatii;

ISO 0006:2003 – Managementul calitatii. Linii directoare pentru calitatea in

managementul proiectului;

ISO 0007:2003 – Managementul calitatii. Linii directoare pentru managementul

configuratiei;

ISO 10012;2003 – Sisteme de managementul masurarii. Cerinte pentru procesele

de masurare si echipamentele de masurare;

ISO/TR 10013:2001 – Linii directoare pentru documentatia sitemului de

managementul calitatii;

ISO/TR 10014:1998 – Linii directoare pentru conducerea calitatii economice;

ISO 10015:1999 – Managementul calitatii. Linii directoare pentru instruire;

ISO 10017:2003 – Ghid al tehnicilor statistice pentru ISO 9001:2000;

ISO 19011:2002 – Ghid pentru auditarea sistemelor calitatii si de mediu.

Implementarea, monitorizarea si dezvoltarea unui Sistem de Managementul

Calitatii presupune parcurgerea unor etape principale: fig. 6.7.

Page 53: Cost Petru - Rezumat

6.2.2. Etapele preliminare realizarii proiectului de SMC

ETAPELE DE REALIZARE A UNUI SISTEM DE MANAGEMENTUL CALITATII

1 Etapele

preliminare

1.1 Analiza factorilor externi si interni organizatiei

1.2 Constientizarea managerilor si a angajatilor asupra avantajelor

producerii SMC

1.3 Studiu preliminar privind realizarea SMC

1.4 Hotararea organizatiei de introducere a SMC

2

Etapele de initiere

a proiectului de

SMC

2.1 Startul proiectului SMC

2.2 Pregatirea workshop-ului de initiere a proiectului de SMC

2.3 Desfasurarea si finalizarea workshop-ului de initiere a proiectului de

SMC

3

Etapele de

concepere a

proiectului de

SMC

3.1 Localizarea proiectului SMC

3.2 Stabilirea obiectivelor proiectului

3.3 Elaborarea Temei de proiectare a SMC

3.4 Analiza factorilor de influentare a realizarii proiectului de SMC

3.5 Organizarea proiectului si stabilirea responsabilitatilor

3.6 Planificarea realizarii proiectului

4

Etapele de

analiza a situatiei

existente

4.1 Analiza structurii organizatorice existente

4.2 Analiza sistemelor materiale existente

4.3 Analiza sistemelor informationale existente

4.4 Analiza politicii si a obiectivelor organizatiei

5

Etapele de

stabilire a

configuratiei SMC

5.1 Structura organizatorica propusa

5.2 Stabilirea retelei de procese

5.3 Descrierea proceselor

5.4 Stabilirea retelei informationale

5.5 Stabilirea politicii si obiectivelor

5.6 Pregatirea elaborarii documentatiei SMC

6

Etapele de

elaborare a

documentatiei

SMC

6.1 Elaborarea structurii si a componentei documentatiei

6.2 Elaborarea Manualului calitatii

6.3 Elaborarea procedurilor de sistem

6.4 Elaborarea procedurilor operationale si a instructiunilor de lucru

6.5 Asigurarea conformitatii cu standardul SR EN ISO 9001:2001

6.6 Conducerea proiectului in etapa de elaborare a documentatiei

7

Etapele de

implementare a

SMC

7.1 Concucerea proiectului in etapa de implementare

7.2 Informarea si instruirea personalului

7.3 Implementarea propriu-zisa a SMC

7.4 Verificarea prin audit intern si Management-Review

8 Etapele privind

certificarea SMC

8.1 Efectuarea auditurilor interne

8.2 Solicitarea certificarii

8.3 Auditul extern de certificare

8.4 Certificarea SMC

8.5 Reinnoirea certificarii

9 Imbunatatirea continua

a SMC Monitorizare pemanenta

Fig. 6.7. Etapele de realizare a unui Sistem de Management al Calitatii (SMC)

6.2.3. Etapele de initiere a proiectului de SMC

Inca din momentul luarii deciziilor de a se introduce un sistem de

managementul calitatii intr.o organizatie oarecare trebuie sa se aiba in vedere trei

aspecte importante:

Page 54: Cost Petru - Rezumat

a) necesitatea respectarii recomandarilor standarelor din familia ISO 9000;

b) abordarea realizarii sistemului de management al calitatii ca fiind punctual

de plecare in introducerea Sistemului de Management Total al Calitatii

(TQM) in aceea organizatie;

c) abordarea proiectului de introducere a SMC ca fiind compus din mai multe

proiecte individoale si bine definite.

Comform SR EN ISO 9001: 2001, un SMC contine multe elemente ale unui

sistem de managemental calitatii totale (TQM) si poate fi considerat o etapa de

inceput pentru TQM.

Initierea unui proiect de SMC este rezultatul mai multor proiecte individoale

demarcate unul in baza celuilalt (proiect Asigurarea Calitatii-AC), proiect de Controlul

Calitatii ( CC), proiect de Evaluarea Resurselor.

6.2.4. Etapele de concepere a proiectului SMC

Dupa parcurgerea etapelor preliminare si de initiere ale proiectului propriu-zis

se trece la conceperea proiectului SMC. Aceasta presupune parcurgerea mai multor

etape succesive, fiecare dintre acestea avand cateva obiective principale:

- Etapa de localizare a proiectului SMC

- Stabilirea obiectivelor proiectului de SMC

- Elaborarea Temei de proiectare

- Etapa de analiza factorilor de influentare a realizarii SMC

- Etapa de organizarea proiectului SMC si stabilire a responsabilitatilor

- Etapa de planificare a proiectului SMC cu cele patru aspecte:

planificarea sarcinilor;

palnificarea termenelor;

planificarea resurselor;

planificarea costurilor.

6.2.5. Etapele de analiza a situatiei existente in organizatie

Analiza situatiei existente in cadrul organizatiei reprezinta inceputul realizarii

sistemului de SMC.

Analiza situatiei existente in organizatie cuprinde:

● analiza structurii organizatorii existente;

● analiza sistemelor materiale existente;

● analiza sistemelor informationale existente;

● analiza politcii si a obiectivelor organizatiei;

Page 55: Cost Petru - Rezumat

6.8. Factori de influenta asupra proiectului de SMC

(conf. SR EN ISO: 2001)

PL

AN

IFIC

AR

EA

SM

C

Planificarea proiectului

Organizare

Start

Organizarea proiectului

Selectarea si organizarea echipei de lucru

Elaborarea planificarii

Workshop de initiere

Analiza situatiei existente

Politica calitatii

Analiza cerintelor referitoare la calitate

Pregatirea workshop-urilor

Analiza sistemelor existente

Politica impusa

Obiectivele optimizate

Workshop-uri cu sarcini si teme

Configurarea proceselor

Prezentarea conceptiei SMC

Planificarea elaborarii documentatiei pentru

sistem

Structura documentatiei

Manualul calitatii

Proceduri de sistem

Proceduri operationale

Instructiuni de lucru

Fise de inregistrare

Planificarea instruirilor personalului

Instruire conducere

Instruire colaboratori

Pregatire auditori interni

Implementarea sistemului

Compartiment 1

….

Compartiment n

Masuri de imbunatatire

Audituri interne

Elaborare chestionare cu intrebari

Elaborare plan de audit

Auditare pe compartimente

Eventuale post-audituri

Management Review

Pregatire

Review

Evaluare

Conducerea proiectului Raport workshop de initiere

Proiect pentru cresterea

exportului

Clienti,

beneficiari

Organizatii

concurente

PROIECT SMC

Proiect pentru

SMC al

organizatiei

coordonatoare

Subcontractanti

Angajati

implicati

Consiliul de

administratie

Proiect pentru

instalarea si

utilizarea retelei

de calculatoare

Proiect pentru

control

Page 56: Cost Petru - Rezumat

Rezultatul analizei sistemului

Emiterea politicii impuse

Proiectarea documentatiei pentru SMC

Rezultate audit

Raport de certificare

Procedura de certificare

Solicitare certificare

Discutii preliminare cu auditorii

Predare documentatie pentru SMC

Pre-audit

Audit de certificare

Fig 6.9 Planificarea sarcinilor pentru realizarea proiectului SMC in conformitate cu

standardul SR EN ISO 9001: 2001

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

COMITETUL DE CONDUCERE EXECUTIVA

DIRECTOR GENERAL

Manager

calitate

Audit intern

Director ECONOMIC Director TEHNIC

Compartiment

economic

financiar

Compartiment

marketing

Compartiment

resurse

umane,

instruire

Compartiment

cercetare

dezvoltare

Compartiment

productie

Vanzari Laborator 1

Laborator 2

…..

Laborator n

Sectia 1

Sectia 2

….

Sectia n

CONTROL, EVALUARE, MONITORIZARE

Fig 6.10 Exemplu de organigrama pentru o organizare cu procese de productie

6.2.6. Etapele de elaborare a documentatiei SMC

Proiectul propriu-zis al Sistemului de Management al Calitatii (SMC) este

reprezentat prin documentatia finala de proiectare a SMC elaborata de echipa de

proiectare si predate beneficiarului in scopul implementarii SMC.

Principalele etape ale elaborarii documentatiei SMC sunt urmatoarele:

- elaborarea structurii si componentei documentatiei;

- elaborarea Manualului Calitatii;

- elaborarea Procedurilor de sistem;

- elaborarea Procedurilor operationale;

- elaborarea Instructiunilor de lucru;

- conducerea proiectului in etapa de elaborarea a documentatiei.

6.2.7. Etapele de implementare a SMC

Principalele etape ale implementarii proiectului SMC sunt:

- etapa de conducere a proiectului in faza de implpementare a SMC;

- etapa de informare si intruire a personalului;

- etapa de implementare propriu-zisa a SMC;

- etapa de verifica prin audit intern si Management Review.

Page 57: Cost Petru - Rezumat

Unde se distribuie Cuprins Zona de actiune

MANUALUL CALITATII

Beneficiarilor, furnizorilor,

compartimentelor din

organizatie

Primcipii de baza

Structura organizatorica

Politica

Corelari in cadrul

organizatiei

Responsabilitati si

competente

Referiri la procedurile de

sistem si operationale

Intreaga

organizatie

PROCEDURI DE SISTEM

In cadrul organizatiei la toate

compartimentele

responsabile

Descrierea proceselor

Responsabilitati

Proceduri care cuprind

sistemul in ansamblu

Procesele de audit

Actiunile preventive si

corective

Compartimente

responsabile

PROCEDURI

OPERATIONALE

INSTRUCTIUNI DE LUCRU

LISTE DE VERIFICARE

FISE DE INREGISTRARE

In cadrul organizatiei in toate

locurile unde se utilizeaza

Descrierea proceselor

specifice

Responsabilitati

Proceduri pe domenii

Specificatii detaliate

Metode de masurare

Reglementari specifice

Alte documente

Compartimente

responsabile

Fig 6.11 Structura documentatiei de SMC

6.3 MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE (MCT) SI PRINCIPIILE DE

BAZA ALE CALITATII TOTALE

Managementul Calitatii Totale, concept cunoscut sub denumirea prescurtata

de TQM, care este abrevierea din limba engleza a expresiei Total Quality

Management cuprinde, pe langa Sistemul de Management al Calitatii construit dupa

standardul SR EN ISO 9001: 2001, intreaga activitate a unei organizatii orientate

spre realizarea calitatii, incepand cu activitatile furnizorilor si finalizand cu procesul

clientului.

Semnificatiile celor trei cuvinte care compun conceptul TQM sunt urmatoarele:

- Total inseamna vast, curpinzator in intreaga organizatie;

- Quality inseamna calitate pe termen lung, criteriul decisive pentru siccesul

organizatiei;

- Managementul inseamna planificarea calitatii, controlul si organizarea

tuturor elementelor relevante (resursele umane, metodele, materialele,

masinile, mediul).

TQM este un model, care cuprinde structuri strategii, metode si intrumente

cunoscute functionand intru-un ansamblu de reguli luand in considerare toate

activitatile si toti actorii implicate in realizarea calitatii. Rezultatul cel mai valoros al

TQM este calitatea totala, care poate insemna produse si procese cu 0 defecte.

Aplicarea conceptului calitatii totale are la baza urmatoarele motivatii:

● Motivatia comerciala

● Motivatia tehnica si tehnologica

● Motivatia economica

Page 58: Cost Petru - Rezumat

● Motivatia organizationala

● Motivatia sociala

● Motivatia culturala

Adaptabilitate

CALITATEA TOTALA

Performanta

Punctualitate Competitivitate

Credibilitate

Fig 6.12 Valentele calitatii totale

Principalele etape care trebuiesc parcurse la implementarea sistemului MCT

in cadrul unei organizatii sunt urmatoarele:

a) Formarea unui grup de initiative pentru implementarea MCT

b) Diagnosticarea Sistemului calitatii

c) Completarea SMC cu noi elemente necesare pentru MCT

d) Demararea activitatilor de introducere a MCT

e) Motivarea si instruirea personaluluimotivarea personalului.

f) Conceperea si proiectarea completarilor SMC pentru MCT;

g) Implementarea MCT;

h) Exprimarea intentiei de a participa la un premiu al calitatii.

6.4 MANAGEMENTUL ACTIVITATII ORGANISMULUI DE CONTROL IN

CONSTRUCTII

Activitatea organismului de control (fie al statului, fie privat de consultanta) se

conduce cu mijloacele managementului, iar calitatea activitatii de control se asigura

cu ajutorul managementului calitatii. Organismul de control trebuie condus intr-un

sistem de management al calitatii.

Calitatea activitatii organismului de control, se asigura prin aplicarea

principiilor fundamentale ale sistemelor de management al calitatii deja mentionate.

6.4.1 Cuantificarea calitatii controlului la realizarea constructiilor

● Documentele de control

● Indicatorul calitatii globale a controlului

6.4.2 Aspecte privind organizarea si exercitarea controlului in europa

● Modificari actuale in Franta

Prin decretul nr. 2004-374, atat prefectiilor cat si directiilor din teritoriu ale

ministerelor le-au fost largite competentele, primind-o si pe cea de control.

Respectivul control se refera doar la cladirile de locuit sociale sau “low-cost”,

realizate cu ajutoare din partea autoritatilor.

Obiectul controlului este verificarea folosirii de la stat, conform cu scopul si

destinatiile prestabilite, precum si respectarea prevederilor legale si tehnice in

activitatea de construire ori de administrare a constructiilor sociale sau “low-cost”.

● Elemente actuale de control in Marea Britanie

Pentru aprecierea calitatii constructiilor in Marea Britanie, sunt de indeplinit

urmatoarele:

- constructorul trebuie sa aiba un sistem corespunzator de inspectie;

- constructia trebuie sa fie supusa la cel putin 2 teste pe parcursul executiei.

Page 59: Cost Petru - Rezumat

Pe perioada executiei constructiei se fac verificari si testari atat de catre

antrepenor, cat si de catre specialisti autorizati de Britsh Institute of Non-

destructive Testing.

Constructorul verifica:

- continuarea termoizolatiei pe toata anvelopa cladirii;

- respectarea detaliilor de proiect;

- imbinarea corespunzatoare a elementelor termoizolante.

6.4.3 Propunere de dezvoltare a calitatii globale in constructii

Calitatea tehnica globala a constructiilor se impune a fi reconsiderata, in

functie de evolutiile din intreaga lume. Sunt in discutie cel putin doua pachete de

exigenta de performanta:

- exigente de performanta specifice constructiilor cu functiuni deosebite:

o calitatea acusticii (specifica salilor de spectacole, salilor polivalente,

amfiteatrelor in aer liber);

o protectia hidrofuga (specifica bazinelor de inot, statiilor de epurare,

castelelor de apa, etc.);

o protectia radioactiva (specifica centralelor nucleare, unor

laboratoare de cercetare, etc.);

o protectie electromagnetica (specifica pentru statiile de emisie-

receptie dar si pentru cladirile civile si industriale, in care aparatura

electromagnetica s-a inmultit),etc.

- exigente specifice dezvoltarii durabile:

o reciclabilitatea si recuperabilitatea materialelor si produselor;

o conservarea resurselor vitale (apa,terenul, etc.);

o durabilitatea;

o durata si ciclul de viata al materialelor, produselor si a constructiei;

o eficienta energetica si echilibrul energetic pe perioada unui an;

o integrare de dotari si echipamente specifice;

o utilizarea resurselor de energie curate si regenerabile;

o functinarea relational-spatiala;

o disponibilitatea constructiei, etc.

In conditiile economice si de mediu actuale, cele 6 cerinte esentiale de calitate

existente nu mai sunt suficiente pentru a cuprinde si a descrie satisfacator calitatea

tehnica a unei constructii. Se propune deci sa se ia in discutie o noua cerinta

esentiala de performanta, respectiv “cerinta esentiala suplimentara si a dezvoltarii

durabile” (fig. 6.13).

ESD CERINTA ESENTIALA

Suplimentara si a dezvoltarii durabile Palierul CEP

eo1 eo2 eoi eon-1 eon Palierul EP

(CEP – cerinta esentiala de performanta; EP – exigente de performanta)

Fig. 13. Cerinta esentiala de performanta, suplimentara si a dezvoltarii

durabile - Structura exigentiala

Page 60: Cost Petru - Rezumat

Aceste exigente de performanta permit continuarea inca unei cerinte esentiale

de performanta pentru calitatea constructiilor, respective “cerinta esentiala a calitatii

subiective” (fig. 6.14).

ES CERINTA ESENTIALA

A calitatii subiective Palierul CEP

es1 es2 esi esn-1 esn Palierul EP

(CEP – cerinte esentiale de performanta : EP – exigente de performanta)

Fig. 6.14. Cerinta esentiala de performanta a calitatii subiective. Structura

exigentiala

Aceasta observatie subliniaza inca o data caracterul deosebit de complex al

calitatii constructiilor.

Qe – CALITATEA EXTINSA A CONSTRUCTIEI

Palierul

CALITATII

EXTINSE

ESD

SUPLIMENTAR E1 E2 E6

ES

SUPLIMENTAR

Palierul CEP

DEZVOLTATE

eo1 eo2 … eon e11 e12 … e1n e21 e22 … e2n e61 e62 … e6n es1 es2 … esn Palierul EP

DEZVOLTATE

Fig. 6.15. Structura exigentiala extinsa a calitatii constructiilor

Page 61: Cost Petru - Rezumat

CAPITOLUL 7 CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE

• In primul rand s-a realizat o documentare bibliografica cuprinzand circa 180 de

lucrari nationale si internationale cuprinzand materiale notiuni legate de tema

tezei de doctorat;

• Lucrarea cuprinde capitole de sinteza asupra materialelor parcurse, cu privire

la:

• Calitatea in constructii si standarde de calitate;

• Cauzele care pot conduce la degradarea construcţiilor şi tipurile

de avarii la elementele din beton;

• Imbunatatirea calitatii constructiilor prin conceperea,

elaborarea si implementarea unui nou model de

sistem de management al calitatii;

• Monitorizarea și investigarea construcțiilor.

• „Controlul calitatii” reprezinta totalitatea metodelor, mijloacelor si activitatilor cu

caracter operational utilizate in vederea realizarii cerintelor referitoare la

calitate.

• Controlul calitatii constructiilor se poate realiza in paralel de catre autoritatile

statului si de catre organisme de control private.

• In activitatea sa, statul poate avea rolul:

• De legiferare si de reglementare;

• De autorizare;

• De control.

• Organismul de control privat are rolul de a asigura:

• Controlul privind nivelul la care sunt satisfacute de catre

„constructie: cerintele esentiale de performanta, nivel cerut prin

contract si superior celui reglementat;

• Control privind nivelurile de performanta la care sunt satisfacute

oricare exigente de performanta ale constructiei si care au fost

prevazute prin contract;

• Garantarea materiala a calitatii „constructiei” in fata investitorului.

• Controlul statului foloseste ca referinta reglementarile tehnice iar controlul

privat (de consultanta) se raporteaza la tema de proiectare (in cazul verificarii

Page 62: Cost Petru - Rezumat

calitatii unui proiect) si la specificatiile tehnice care prevad niveluri de

performanta superioare celor din reglementarile tehnice (in cazul verificarii

calitatii executiei);

• Daca statul exercita un control asigurator (de tip minimal) in folosul intregii

societati, fara sa existe un contract incheiat cu beneficiarul controlului,

organismul privat de control ofera ccea ce nu ofera statul – un control al

calitatii individualizat si amanuntit, efectuat pe obiectivul beneficiarului, precum

si garantii materiale pentru prestatia sa si pentru calitatea „constructiei”.

• Sistemul national de asigurare a calitatii in constructii din Romania se

fundamenteaza pe doi piloni: Directiva europeana 89/106/CEE si familia

standardelor de calitate ISO 9000. Sistemul a fost conceput in intervalul 1990-

1992 si s-a bazat pe OG nr. 2/1994 si apoi pe Legea 10/1995.

• Organismele de atestare a conformitatii (asigurarea calitatii) in Comunitatea

Europeana, sunt de trei feluri: organisme de certificare, organisme de

inspectie si laboratoare de incercari, toate fiind desemnate de statele membre.

Functiile acestor organisme se refera la:

• Organismul de certificare – definit ca un organism impartial,

guvernamental sau nu, care poseda competenta necesara si

responsabilitatea de a realiza certificari de conformitate

(calitate);

• Organismul de inspectie – definit ca organism impartial avand

organizarea, personalul, competenta si integritatea de a executa

evaluarea, recomandarea pentru acceptare si auditul ulterior al

operatiunilor fabricantului, de control al calitatii;

• Laboratorul de testare – definit ca laborator care masoara,

examineaza, incearca, calibreaza sau determina in alt mod

caracteristicile de performanta ale materialelor si produselor.

• Incepand cu anii 90, Comunitatea europeana a inceput sa elaboreze

eurocoduri puse la dispozitia tarilor membre, anticipandu-se ca fiecare tara

membra va emite un Document National de Aplicare, dand indicatii in privinta

aplicarii pe plan national si un grafic pentru sprijinirea standardelor nationale

de referinta.

• Controlul calitatii – reprezinta un proces managerial al managementului

calitatii care este detinat sa asigure stabilitate, performante reale in

concordanta cu cele planificate si posibilitatea de a actiona in cazul aparitiei

abaterilor de la obiectivele planificate.

Page 63: Cost Petru - Rezumat

• Controlul calitatii cuprinde ansamblul tehnicilor si activitatilor, cu caracter

operational, folosite pentru a demonstra faptul ca cerintele privind calitatea au

fost indeplinite.

• Activitatile cele mai importante ale controlului calitatii sunt:

• Evaluarea calitatii;

• Monitorizarea calitatii;

• Controlul propriu zis al calitatii;

• Validarea calitatii.

• Manualul calitatii reflecta modul de organizare a sistemului calitatii organizatiei

si cuprinde Politica calitatii si obligatiile responsabililor de procese privind

realizarea calitatii.

• Manualul calitatii include domeniul sistemului de management al calitatii,

inclusiv justificarile necesare pentru excluderile efectuate fata de exigentele

standardului de referinta SR EN ISO 9001:2001.

• Managementul Calitatii Totale, concept cunoscut sub denumirea prescurtata

de TQM (Total Quality Management) cuprinde pe langa Sistemul de

Management al Calitatii (SMC) construit dupa standardul SR EN ISO

9001:2001, intreaga activitate a unei organizatii orientata spre realizarea

calitatii, incepand cu activitatile furnizorilor si finalizand cu procesul clientului.

• Pe langa cele sase cerinte esentiale de calitate deja instituite si reglementate

in Romania si UE, trebuie adaugate si alte doua cerinte esentiale de

performanta si calitate si anume:

• Cerinta esentiala de performanta suplimentara si a dezvoltarii

durabile (ESD);

• Cerinta esentiala de performanta a calitatii subiective (ES).

• Cerintele esentiale consacrate E1 … E6 si cea suplimentara ESD se preteaza

pentru a fi cuantificate prin metode ingineresti; cerinta esentiala ES poate fi

abordata numai prin metode sociologice si statistice.

• S-au realizat cercetari numerice cuprinzand peste 400 de modele de calcul

structural (corespunzatoare programului de calcul 3D – ETABS) privind:

• Efectele diferentelor de temperatura asupra structurilor din b.a. pentru

cladiri multietajate;

• Efectele tasarilor inegale si a cedarilor de reazeme asupra structurilor

din b.a. pentru cladiri multietajate;

Page 64: Cost Petru - Rezumat

• Efectele in degradari de rigiditate ale avariilor si degradarilor

nerezolvate asupra structurilor din b.a. pentru cladiri multietajate;

• Efectele produse de realizarea unor goluri de trecere atat in peretii

structurali din b.a. ai structurilor DUALE precum si prin plansee, pentru

cladiri multietajate la care apar probleme legate de refunctionalizare.

• In cazul diferentelor de temperatura au fost concluzionate urmatoarele

aspecte:

• Fortele axiale din grinzi practic nu depind de numarul de niveluri ale

cladirii ci numai de diferenta de temperatura si de coeficientul de

expansiune termica al materialului din care sunt alcatuite;

• Pentru grinzile corect conformate si dimensionate in concordanta cu

calculele gravitationale si seismice efectuate in prealabil, se constata

ca:

• Pentru betoane avand rezistenta la intindere de 8-10 daN/cmp

armatura din grinzi rezultata din dimensionarile

gravitationale/seismice este capabila sa suporte intinderi

provenite din diferente de temperatura de pana in 5°C, indiferent

de regimul de inaltime ales;

• Pentru betoane avand rezistenta la intindere de 12 daN/cmp

armatura din grinzi rezultata din dimensionarile

gravitationale/seismice este capabila sa suporte intinderi

provenite din diferente de temperatura de pana in 10°C,

indiferent de regimul de inaltime ales;

• Pentru celelalte diferente de temperatura pe fiecare tip de beton

rezulta ca armatura din grinzi este insuficienta. De aceea se

poate declara ca sunt necesare calcule suplimentare pentru

determinarea armaturilor necesare in grinzi, care in afara de

actiunile gravitationale/seismice sa poata conferi sufucienta

capacitate de rezistenta la intinderile rezultate din diferente de

temperatura.

• In aceste conditii, momentele capabile la capetele grinzilor cresc

in mod corespunzator si de aceea, in concordanta cu

mecanismul de disipare a energiei seismice, optim, in scopul

mentinerii elementelor verticale (stalpi/pereti) in domeniul elastic

trebuiesc inevitabil sporite si armaturile din acestia.

• Atat la grinzi cat si in elementele verticale, in functie de

armaturile longitudinale suplimentate, datorita cresterii fortelor

Page 65: Cost Petru - Rezumat

taietoare asociate se pune de asemenea problema cantitatii de

armatura transversala (etrieri).

• In urma calculelor la tasari inegale si cedari de reazeme au rezultat

urmatoarele concluzii cu caracter general:

• La structurile in cadre din b.a., in functie de tasarea diferentiata

propusa, cresterile momentelor incovoietoare pe grinzi, conform

figurilor precedente, pot sa fie cuprinse intre 100 si 750%.

• La structurile in DUALE din b.a., in functie de tasarea diferentiata

propusa, cresterile momentelor incovoietoare pe grinzi, conform

figurilor precedente, pot sa fie cuprinse intre 150 si 500%.

• La structurile in cadre se constata ca efectul tasarii este relativ local, in

prima deschidere/travee stanga/dreapta, pe cand la structurile DUALE,

tasarea unuia dintre pereti poate conduce la efecte semnificative pe

aproape intreaga structura.

• Efectele produse de tasarile inegale sau de cedarile de reazeme se

concretizeaza progresiv in:

• Deformatii in rigle/placi

• Depasiri ale capacitatilor de rezistenta ale grinzilor/riglelor

respectiv ale placilor de planseu

• Ruperi ale grinzilor/riglelor si placilor care pot conduce la colaps

partial sau/si progresiv

• Reparatiile si consolidarile la elementele deteriorate sunt relativ greu de

executat, cu cat tasarile diferentiate sunt mai profunde.

• In urma calculelor efectuate pentru degradari si avarii nerezolvate se

constata urmatoarele:

• La structurile in cadre din b.a. se constata ca drifturile efective,

indiferent de driftul admisibil in SLS (5‰ sau 8‰) pentru cladirile cu

numarul de niveluri sub 4 (inclusiv) se incadreaza in limite la o

degradare de rigiditate mai mica de 0.3E (si/sau G) inclusiv.

• La cladirile cu 6-10 niveluri, drifturile efective se incadreaza in limite

pentru o degradare de rigiditate mai mica sau egala cu 0.7E (si/sau G).

• La structurile Duale din b.a. se constata ca drifturile efective, indiferent

de driftul admisibil in SLS (5‰ sau 8‰) pentru cladirile cu numarul de

niveluri sub 6 (inclusiv) se incadreaza in limite la o degradare de

rigiditate mai mica de 0.3E (si/sau G) inclusiv.

Page 66: Cost Petru - Rezumat

• La cladirile cu 8-10 niveluri, drifturile efective se incadreaza in limite

pentru o degradare de rigiditate mai mica sau egala cu 0.7E (si/sau G).

• Pentru studiile de caz realizate in cazul refunctionalizarii cladirilor

multietajate, cu structura DUALA, cu practicare de goluri de

trecere in diferite pozitii, la diverse niveluri, s-a constatat ca in

cazul in care se iau masuri de consolidare a zonelor de gol, prin

„bordare”in varianta de b.a., influentele produse de acestea

asupra comportarii de ansamblu dar si de elemente structurale

sunt sub 2%, atat din punct de vedere al modurilor fundamentale

de vibratie cat si la drifturi respectiv eforturi sectionale.

• Pentru studiile de caz realizate in scopul refunctionalizarii cladirilor

multietajate, cu structura DUALA, prin practicarea de goluri de trecere in

diferite pozitii, la diverse niveluri, s-a constatat ca daca se iau masuri de

consolidare a zonelor de gol, prin „bordare”in varianta de b.a., influentele

produse de acestea asupra comportarii de ansamblu dar si de elemente

structurale sunt sub 2%, atat din punct de vedere al modurilor fundamentale

de vibratie cat si la drifturi respectiv eforturi sectionale. Desigur este vorba de

un numar minimal de goluri (2-3) pe fiecare directie principala a cladirii.

Distanta fata de capetele peretilor structurali in care aceste goluri se practica

trebuie sa depaseasca circa 12-15% din lungimea totala a peretelui.

• In cazul practicarii de goluri in placile de plansee, in urma tuturor

analizelor efectuate pe studiile de caz alese, s-au constatat următoarele

aspecte:

Pentru modurile de vibratie, in functie de golul practicat, forma,

marimea si pozitia lui in structura apar doua situatii posibile:

Modurile proprii – ca forma si valori proprii, nu sunt

influentate de aceste goluri;

Primele doua moduri de vibratie se cupleaza, deplasarea

de translatie producandu-se practic pe diagonala si nu

separat pe fiecare dintre cele doua directii principale.

Nu s-a gasit insa un tipar pentru tipul de gol si pozitia lui in structura pentru

care se produce cuplarea dintre primele doua moduri de vibratie.

Nu este influentata deplasarea maxima a structurii;

Valoarea maxima a driftului creste fata de structura fara gol cu

maxim 0.1% ;

Forta taietoare de nivel scade cu maxim 0.1% ;

Se observa ca dupa practicarea golurilor nu cresc momentele

incovoietoare.

Se recomanda realizarea unui gol mai mare cu circa 20-25 cm de

fiecare parte, cu pastrarea armaturilor si crearea unui fel de bordaj,

pentru asigurarea ancorajului barelor.

Page 67: Cost Petru - Rezumat

Pe viitor imi propun realizarea unor studii de caz pentru a determina numarul

maxim de goluri, pozitia lor optima in raport cu sistemul general de axe al cladirii,

pentru diverse grupe tipologice de cladiri (in functie de perioada istorica in care au

fost proiectate si realizate precum si de normele avute in vedere la acea data) astfel

incat influenta asupra sigurantei structurilor existente sa fie minimala.

Page 68: Cost Petru - Rezumat

BIBLIOGRAFIE PENTRU CAPITOLELE DE MANAGEMENT SI CALITATE:

01. Antonescu, V., Constantinescu, D., - Managementul Calitatii Totale, DID.ICM

Bucuresti, 1993

02. Badea, C. N., s.a. – Managementul proiectelor, Glosar, Editura Economica,

Bucuresti, 2002

03. Bonnomme, A., - Guide pour l’etablissement des projets de batiments, Ed. Eyrolles,

Paris, 1987

04. Candea – Muntean, V., - Aparitia si cristalizarea conceptului exigentelor de calitate

ale constructiilor. Revista AICPS 4/2008

05. Candea – Muntean, V., - Asigurarea calitatii constructiilor in contextul dezvoltarii

durabile cu mijloacele managementului calitatii, Revista AICPS 1/2009

06. Candea – Muntean, V., - Indicatorul tehnic global de calitate in constructii, Al II-lea

simpozion national – Creatii Universitare, 2008, dedicat prof. A. Radu, UT „G.

Asachi” Iasi

07. Draganescu, N., - De la calitatea controlata la calitatea totala, Editura Alternative,

Bucuresti, 1996

08. Dragulanescu, N., - Managementul calitatii, Editura Niculescu, Bucuresti, 2000

09. Hann, R.E.I., - Reabilitarea constructiilor, Revista Calitate si Disciplina in Constructii,

nr. 1, 2 si 3/1993

10. Howard, R., - CAD Curved Surfaces and Building Quality, published in june 2006

(http//icon.org/2006/31/)

11. Ionescu, S. C., - Excelenta industriala, Editura Economica, Bucuresti, 1997

12. Ionescu, S. C., - Managementul serviciilor, Editura INID, Bucuresti, 2000

13. Ishikawa, K., - Introduction to Quality Control, 3A Corporation, Tokyo, 1990

14. Juran, J., M., - Quality Control Handbook, McGraw-Hill, New York, 1998

15. Juran, J., M., Joseph, Godfrey A. Blanton – Manualul calitatii, Juran, Traducere dupa

editia a V-a, McGraw-Hill, New York, SRAC, Bucuresti, 2004

16. Lauapre, B., - La qualite SVP, Les Edition d’Organization, Paris, 1992

17. Lupasteanu, R., - Calitatea investitiilor, Editura Expertilor tehnici, Iasi, 2006

18. Niculita, L., - Note de curs, Managementul calitatii, UTCB, Bucuresti, 2003

19. Niculita, L., - Managementul si ingineria calitatii, Editura Academiei Romane, 2005

20. Polizu, G., - Legea calitatii in constructii din nou in atentia specialistilor, Revista

Constructiilor 21/2006

21. Popescu-Bogdanesti, C., - Sistemul informational al firmei in mediul concurential,

Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

22. Schlickman, J., - Quality Management System Design, Artech House, Boston -

London, 2003

23. Taylor, F.W., - The principles of scientific management, Harper Row, New York, 1971

24. Velicu, C., - Receptionarea lucrarilor de constructii. Editura Expertilor tehnici, Iasi,

2006

25. *** Legea 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, Monitorul Oficial

712/2001

26. *** Revista Tribuna Calitatii

27. *** Sisteme de management al calitatii – cerinte, SR EN ISO 9001:2001

28. *** Sisteme de management al calitatii – principii fundamentale si vocabular, SR EN

ISO 9000:2006

Page 69: Cost Petru - Rezumat

29. *** Sisteme de management al calitatii – Linii directoare pentru imbunatatirea

performantelor, SR EN ISO 9004:2006

30. *** Sisteme de management al calitatii, Asociatia austriaca pentru asigurarea calitatii

(ÖVQ), Bucuresti, 2002

31. *** The Use of Hazard Analysis Critical Control Point (HACCP) – Principles in Food

Control, Report FAO, Vancouver, Canada, 1994

32. *** Code for Sustainable Homes. A Step-Change in Sustainable Home Building

Practce, Communities and Local Government Publications, Whaterby West

Yorkshire, 2006

33. *** Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat, indicativ

NE012-99 aprobat cu Ordinul MLPAT 59/N/1999, Buletinul Constructiilor 8-9/1999

34. *** CSTB – ELODIE, Manuel d’utilisation, V2, CSTB Grenoble, mai, 2008

35. *** Directive Europeene sur les produits de construction & documents interpretatifs,

Textes approuves par le Comite Permanent du 30.11.1993, Cahier 2704, Edite par le

CSTB, Paris, 1993

36. *** Legea 10/1995 – privind calitatea in constructii, Monitorul Oficial 397/2003 partea I

37. *** Legea 123/2007 – pentru modificarea legii 10/1995 privind calitatea in constructii,

Monitorul Oficial 307/2007 partea I

38. *** Legea 350/2001 – privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile si

completarile ulterioare, Monitorul Oficial 373/2001 partea I

39. *** Legea 50/1991 – privind autoritatea executarii lucrarilor de constructii, cu

modificarile si completarile ulterioare, Monitorul Oficial 933/2004 partea I

40. *** Legea 422/2001 – privind protejarea monumentelor istorice, Monitorul Oficial

407/2001 partea I

41. *** Legea 608/2001 – privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificarile si

completarile ulterioare, Monitorul Oficial 313/2001 partea I

42. *** Legea 114/1996 – legea locuintei, cu modificarile si completarile ulterioare,

Monitorul Oficial 254/1996 partea I

43. *** Les documents interpretatifs de la Directive Europeene sur les produits de

construction. Presentation et commentaries, Cahier 2705, Edite par le CSTB, Paris,

1994

44. *** Loi mr. 78-12 du 4 janvier 1978 relative a la responsabilite et a l’anssurance dans

le domaine de la construction, JORF du 5 janvier 1978

45. *** Normativul cadru privind detalierea cerintelor stabilite prin Legea 10/1995 indicativ

NC 001-99, aprobat cu Ordinul MLPAT 222/N/2000, Buletinul Constructiilor 1/2001

46. *** Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG

272/1994, Monitorul Oficial 193/1994 partea I

47. *** Regulamentul de organizare si functionare al Inspectoratului de Stat in Constructii

– ISC, aprobat prin decizia Primului Ministru 164/2008, Monitorul Oficial 615/2008

partea I

48. *** Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,

aprobat cu HG 273/1994, Monitorul Oficial 193/1994 partea I

49. *** Regulamantul privind autorizarea laboratoarelor de analize si incercari in

activitatea de constructii, aprobat cu HG 808/2005, Monitorul Oficial 735/2005 partea

I

50. *** - Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a

executiei lucrarilor si constructiilor, aprobat cu HG 925/1995, Monitorul Oficial

286/1995 partea I

Page 70: Cost Petru - Rezumat

PENTRU CAPITOLELE DE INGINERIE CIVILA:

51. Abrams D.P.: “Strength and behaviour of unreinforced masonry elements”.

Proceedings of the Tenth World Conference on Earthquake Engineering, Madrid,

Spain, 1992.

52. Abrams D.P.: “Response of unreinforced masonry buildings”. Journal of Earthquake

Engineering, Vol. 1, No. 1, 1997.

53. Abrams D.P.: “Nonlinear seismic behaviour of masonry elements and building

systems”. Lecture notes for the seminar on the seismic assessment of monuments,

Pavia, 2000.

54. Abrams D.P.: “Performance-based rehabilitation of unreinforced masonry buildings”.

Lecture notes for the seminar on the seismic assessment of monuments, Pavia,

2000.

55. Anthoine A., Magonette G., Magenes G.: “Shear-compression testing and analysis of

brick masonry walls”. Proceedings of the Tenth European Conference on Earthquake

Engineering, Vienna, Austria, 1994.

56. Anagnostopoulos, S.A. (1988), "Pounding of buildings in series during earthquakes"

ASCE Journal of Structural Engineering and Structural Dynamics, Vol. 16, pp. 443-

456.

57. Anagnostopoulos, S.A., Spiliopoulos, K.V. (1992), "An investigation of earthquake

induced pounding between adjacent buildings", Earthquake Engineering and

Structural dynamics, Vol. 21, pp. 289-302.

58. Ambraseys N.N., Simpson K.A., Bommer J.J.: “Prediction of horizontal response

spectra in Europe “. Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 25, pp.

371-400, 1996.

59. Applied Technology Council “Earthquake damage evaluation data for California”.

ATC-13, Redwood City, California, 1985.

60. Applied Technology Council “Evaluating the seismic resistance of existing buildings”.

ATC-14, Redwood City, California, 1987.

61. Applied Technology Council “Seismic evaluation and retrofit of concrete buildings”.

ATC-40, Redwood City, California, 1996.

62. Bay F.: “Ground Motion Scaling in Switzerland: An Implication to Probabilistic Seismic

Hazard Assessment”. Swiss Seismological Service, ETH Zürich, Dissertation, in

preparation.

63. Benedetti D., Benzoni G., Parisi M.A.: “Seismic vulnerability and risk evaluation for

old urban nuclei”. Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 16, pp. 183-

201, 1988.

64. Borzi B., Calvi G.M., Elnashai A.S., Faccioli E., Bommer J.J.: “Inelastic spectra for

displacement-based seismic design”. Soil Dynamics and Earthquake Engineering,

Vol. 21, pp. 47-61, 2001.

65. Bachmann H., Dazio A.: “A Deformation-Based Seismic Design Procedure for

Structural Wall Buildings”. Proceedings of the International Workshop on Seismic

Desing Methodologies for the Next Generation of Codes, Bled/Slovenia, 24-27 June

1997, A.A. Balkema, Rotterdam, 1997.

66. Becker A., Davenport C., Giardini D.: “Palaeoseismicity studies on end-Pleistocene

and Holocene lake deposits around Basel”. Submitted to Geophysical Journal

International, 2001.

Page 71: Cost Petru - Rezumat

67. Beskos, D. E., Anagnostopoulos, S. A. (1997), "Computer Analysis and Design of

Earthquake Resistant Structures, a Handbook", Computational Mechanics

Publications, Southampton.

68. Brencich A., Gambarotta L., Lagomarsino S.: “A macroelement approach to the three-

dimensional seismic analysis of masonry buidlings”. Proceedings of the Eleventh

European Conference on Earthquake Engineering, Paris, France, 1998.

69. Benedetti D., Pezzoli P.: “Shaking table tests on masonry buildings – Results and

comments”. ISMES, Seriate Bergamo Italy, 1996.

70. Bruneau M.: “Seismic evaluation of unreinforced masonry buildings – a state-of-the-

art report”. Canadian Journal of Civil Engineering, Vol. 21, pp. 512-539, 1994.

71. Bruneau M.: “State-of-the-art report on seismic performance of unreinforced masonry

buildings”. Journal of Structural Engineering, Vol. 120, No. 1, 1994.

72. Calvi G.M.: “A displacement-based approach for vulnerability evaluation of classes of

buildings”. Journal of Earthquake Engineering, Vol. 3, No. 3, 1999.

73. Chopra A.K, Goel R.K: “Capacity-demand-diagram methods based on inelastic

desing spectrum”. Earthquake Spectra, Vol. 15, No. 4, 1999.

74. Chopra A.K.: “Dynamics of Structures - Theory and Applications to Earthquake

Engineering”. Prentice-Hall, Upper Saddle River, New Jersey 1995.

75. Chau, K.T., Wei, X.X. (2001), "Pounding of structures modelled as non-linear impacts

of two oscillators" Earthquake Engineering and Structural dynamics, Vol. 30, pp. 633-

651.

76. Calvi G. M., Kingsley G. R., Magenes G.: “Testing of masonry structures for seismic

assessment”. Earthquake Spectra, Vol. 12, No. 1, 1996.

77. Coburn A., Spence R.: “Earthquake Protection”. John Wiley & Sons, Chichester,

1992.

78. Cardona O.D., Yamín L.E.: “Seismic Microzonation and Estimation of Earthquake

Loss Scenarios: Integrated Risk Mitgation Project of Bogotá, Colombia”. Earthquake

Spectra, Vol. 13, No. 4, 1997.

79. Darie M., D.Stoica - Probabilistic approach for physic-mechanical wood

characteristics used in construction domain. – 1994 -International Symposium Iasi,

Romania

80. Darie M., M.Voiculescu, D.Stoica, L.Pana - Concerning the Seismic Design of Timber

Structures - 2002

81. Deichmann N., Baer M., Braunmiller J., Ballarin Dolfin D., Bay F., Delouis B., Fäh D.,

Giardini D., Kastrup U., Kind F., Kradolfer U., Künzle W., Röthlisberger S., Schler T.,

Salichon J., Sellami S., Spühler E., Wiemer S.: “Earthquakes in Switzerland and

surrounding regions during 1999. Eclogae Geol. Helv., Vol. 93, pp. 395-406, 2000.

82. D’Ayala D., Spence R., Oliveira C., Pomonis A.: “Earthquake loss estimation for

Europe’s historic town centres”. Earthquake Spectra, Vol. 13, No. 4, 1997.

83. Eurocode 8: “Design provisions for earthquake resistance of structures”. ENV 1998-1-

3, CEN Comité Européen de Normalisation, Brüssel, 1995.

84. Elgwady M.A., Lestuzzi P., Badoux M.: “Seismic upgrading of URM walls using

composite fibres laminates”. Proceedings of the Twentieth European Regional

Earthquake Engineering Seminar, Sion, Switzerland, 2001.

85. European Macroseismic Scale 1998, Centre Européen de Géodynamique et de

Séismologie, Luxembourg, 1998.

Page 72: Cost Petru - Rezumat

86. Fajfar P.: “Capacity spectrum method based on inelastic demand spectra”. IKPIR

Report EE - 3/98, Institute of Structural Engineering, Earthquake Engineering and

construction IT, University of Ljubljana, 1998.

87. “Rapid Visual Screening of Buildings for Potential Seismic Hazards: A Handbook”.

FEMA 154, Washington, 1988.

88. “Rapid Visual Screening of Buildings for Potential Seismic Hazards: Supporting

Documentation”. FEMA 155, Washington, 1988.

89. NEHRP “Guidelines for the Seismic Rehabilitation of Buildings”. FEMA 178,

Washington, 1992.

90. NEHRP “Handbook for the Seismic Evaluation of Existing Buidings”. FEMA 273,

Washington, 1997.

91. NEHRP “Handbook for the Seismic Evaluation of Existing Buidings – A Prestandard”.

FEMA 310, Washington, 1998.

92. Fajfar P., Gašperšic P.: “ The N2 method for the seismic damage analysis of RC

buildings”. Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 25, pp. 31-46,

1996.

93. Fäh D., Kind F., Lang K., Giardini D.: “Earthquake scenarios for the city of Basel”. Soil

Dynamics and Earthquake Engineering, Vol. 21, pp. 405- 413, 2001.

94. Faccioli E., Pessina V., Calvi G.M., Borzi B.: “A study on damage scenarios for

residential buildings in Catania city”. Journal of Seismology, Vol.3, No. 3, 1999.

95. GOSCA (2001), Denoël, V., "Calcul sismique des ouvrages d'art" Travail de fin

d'études de l'Université de Liège.

96. HAZUS 99, National Institute of Building Science (NIBS): “Earthquake Loss

Estimation Methodology, HAZUS®99 Technical Manual”. Report prepared for the

Federal Emergency Management Agancy, Washington D.C., 1999.

97. Hwang H.H.M., Lin H., Huo J.-R.: “ Seismic performance evaluation of fire stations in

Shelby county, Tennessee”. Earthquake Spectra, Vol. 13, No. 4, 1997.

98. Jankowski ,R. (2004), "Non-linear viscoelastic model of structural pounding" 13th

World conference on Earthquake Engineering, Paper No. 3082.

99. Kölz E., BürgeM.: “Priorities in Earthquake Upgrading of Existing Structures”.

Structural Engineering International, Vol. 11, No. 3, 2001.

100. Keintzel E.: “Seismic design shear forces in RC cantilever shear wall

structures”. European Earthquake Engineering, Vol. 4, No. 3, 1990.

101. Kind F.: ”Development of microzonation methods: Application to Basel,

Switzerland”. Swiss Seismological Service, ETH Zürich, Dissertation, in preparation.

102. King S.A., Kiremidjian A.S., Basöz N., Law K., Vucetic M., Doroudian M.,

Oloson R.A., Eidinger J.M., Goettel K.A., Horner G.: “Methodologies for Evaluating

the Socio-Economic Consequences of Large Earthquakes”. Earthquake Spectra, Vol.

13, No. 4, 1997.

103. Kircher C.A., Nassar A.A., Kustu O., Homes W.T.: “Development of building

damage functions for earthquake loss estimation”. Earthquake Spectra, Vol. 13, No.

4, 1997.

104. Kirstin Lang - Seismic vulnerability of existing buildings – PhD Dissertation

ETH No. 14446 -2002

105. Kowalsky M.J., Priestley M.J.N., Macrae G.A.: “Displacement-based design of

RC bridge columns in seismic regions”. Earthquake Engineering and Structural

Dynamics, Vol 24, pp. 1623-1643, 1995.

Page 73: Cost Petru - Rezumat

106. Macchi G.: “Non destructive techniques for the safeguard of the leaning tower

of Pisa”. Lecture notes for the seminar on the seismic assessment of monuments,

Pavia, 2000.

107. Magenes G.: “A method for pushover analysis in seismic assessment of

masonry buildings”. Proceedings of the Twelfth World Conference on Earthquake

Engineering, Auckland, New Zealand, 2000.

108. Maison, B.F., Kasai, K. (1992), "Dynamics of pounding when two buildings

collide" Earthquake Engineering and Structural dynamics, Vol. 21, pp. 771-786.

109. Miranda E., Bertero V.V.: “Evaluation of strength reduction factors for

earthquake resistant design”. Earthquake Spectra, Vol. 10, No. 2, 1994.

110. Magenes G., Calvi G. M.: “In-plane seismic response of brick masonry walls”.

Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol. 26, pp.1091-1112, 1997.

111. McCormack T.C., Rad F.N.: “An Earthquake Loss Estimation Methodology for

Buildings based on ATC-13 and ATC-21”. Earthquake Spectra, Vol. 13, No. 4, 1997.

112. Magenes G., Kingsley G. R., Calvi G. M.: “Static testing of a full-scale, two-

story masonry building: test procedure and measured experimental response”.

Università degli Studi di Pavia, 1995.

113. Mander J.B., Priestley M.J.N., Park R.: “Theoretical stress-strain model for

confined concrete”. ASCE Journal of Structural Engineering, Vol. 114, No. 8, 1988.

114. Page A.W.: “Unreinforced masony structures - an Autralian overview”.

Bulleting of the New Zealand Society for Earthquake Engineering, Vol.29, No. 4,

1996.

115. Park R.: “A Static Force-Based Procedure for the Seismic Assessment of

Existing Reinforced Concrete Moment Resisting Frames”. Bulleting of the New

Zealand Society for Earthquake Engineering, Vol. 30, No. 3, 1997.

116. Panagiotis Tragakis, Mihai Voiculescu, Daniel Stoica, Stanislaw Majewski -

Some General Considerations about the Behavior and Retrofitting Solutions for the

Existing Buildings with Gravitational Frame Structures - “Thirty Years from the

Romania Earthquake of March 4, 1977” – Bucharest – 1-3 March 2007

117. Panagiotis Tragakis, Mihai Voiculescu, Daniel Stoica, Stanislaw Majewski -

Some General Considerations about the Behavior and Retrofitting Solutions for the

Existing Buildings with Masonry Structures - “Computational Civil Engineering 2007”,

International Symposium – Iasi – May 2007

118. Pantelides, C.P., Ma, X. (1998), "Linear and Non-linear pounding of structural

systems" Computers and Structures Vol. 66 (1) pp. 79-92.

119. Papadrakakis, M., Mouzakis, H., Plevris, N., Bitzarakis, S. (1991), "A

Lagrange multiplier solution method for pounding of buildings during earthquakes"

Earthquake Engineering and Structural dynamics, Vol. 20, pp. 981-998.

120. Plumier, A., Warnotte, V., Van Alboom, W (2005), "A case study of flexible

reconnection over expansion joints in a buildings" 9th World Seminar on Seismic

Isolation, Energy Dissipation and Active Vibration Control of Structures.

121. Plumier A., C. Doneux, V. Caporaletti, F. Ferrario, Stoica. D – Guide Tehnique

Parasismique Belge Pour Maisons Individuelles – L’Universite de Liege – Belgium

122. Plumier A., V. Warnote, Stoica. D – A simple method in order to take into

consideration the additional eccentricity for general torsion – University of Liege

Review – June 2003

Page 74: Cost Petru - Rezumat

123. Plumier A., Stoica. D – About connection forces between slabs and structural

walls during the horizontal and vertical seismic action - University of Liege Review –

October 2003

124. PriestleyM.J.N., Calvi G.M.: “Towards a capacity-design assessment

procedure for reinforced concrete frames”. Earthquake Spectra, Vol. 7, No. 3, 1991.

125. Pujades L.G., Canas J.A., Mena U., Espinoza F., Alfaro A., Caselles J.:

“Seismic risk evaluation in Barcelona, Spain”. Proceedings of the Twelfth World

Conference on Earthquake Engineering, Auckland, New Zealand, 2000.

126. Priestley M.J.N., Kowalsky M.J.: “Aspect of drift and ductility capacity of

rectangular cantilever structural walls”. Bulleting of the New Zealand National Society

for Earthquake Engineering, Vol. 31, No. 2, 1998.

127. Paulay T., Priestly M.J.N.: “Seismic design of reinforced concrete and

masonry buildings”. John Wiley & Sons, New York, 1992.

128. Priestley M.J.N.: “ Displacement-Based Seismic Assessment of Existing

Reinforced Concrete Buildings”. Pacific Conference on Earthquake Engineering,

Australia, 20-22 November 1995.

129. PriestleyM.J.N.: “Seismic assessment of face-loaded walls and cantilever

monuments”. Lecture notes for the seminar on the seismic assessment of

monuments, Pavia, 2000.

130. Porro B., Schraft A.: “Investigation of Insured Earthquake Damage”. Natural

Hazard, Vol 2, pp. 173-184, 1989.

131. Priestley M.J.N., Seible F., Calvi G.M.: “Seismic Design and Retrofit of

Bridges”. John Wiley & Sons, New York, 1996.

132. Priestley M.J.N., Verma R., Xiao Y.: “Seismic Shear Strength of Reinforced

Concrete Columns”. ASCE Journal of Structural Engineering, Vol. 120, No. 8, 1994.

133. Pretorian A., Stoica. D - Basic concepts in the R/C retrofitting solutions of P13

(first Romanian aseismic design code) existing buildings. Braila ten levels block of

flats case study - 1992 – AICPS Review (Romanian)

134. Pretorian A., Stoica. D - P13 existing buildings nonlinear dynamic behaviour.

M1f8 and soft and weak level repeatable “name-code” layouts. – 1993 - AICPS

Review (Romanian)

135. Pretorian A., Stoica. D - Dynamic Non-linear Analysis Methodologies in the

R/C P13 existing buildings. – 1993 - AICPS Review (Romanian)

136. Pretorian A., Stoica. D, E. Titaru - Technical and economical aspects

regarding the put in safe against earthquakes of the existing buildings retrofitting

solution. 1998 – First Romanian Eartquake Engineering Conference (Romanian)

137. Pretorian A., Stoica. D, R. Palosan - Pyramidal Edifice – International

Symposium 15-16 Oct. 1993 – Cluj Napoca-Romania)

138. Pretorian A., Stoica. D, D. Tapusi - General considerations regarding the

seismic design of a five levels residential building including in a constructed area -

November, 2001- International Conference at Technical Military Academy -

Bucharest

139. Pretorian A., Stoica. D, D. Tapusi - Safety assessment and retrofit of RC

buildings designed for gravity loads - Jika International Seminary - Bucharest 2000

140. Pretorian A., Stoica. D, D. Tapusi -Technical aspects regarding the

investigation and safety of a single multistory P13 R/C building. - November, 2001-

International Conference at Technical Military Academy - Bucharest

Page 75: Cost Petru - Rezumat

141. Pretorian A. , V.Coraci, D.Stoica, D.Tapusi - Structural Investigations and

Safety Assessment for a P13 R/C Building -2002

142. Pretorian Alexandrina, Ion Vlad, Rodica Vierescu, Daniel Stoica, Ruxandra

Erbasu, Mirela-Nausica Vlad - Aspects Regarding the Strengthening Solution applied

to the University Hospital “CF WITING” - “Thirty Years from the Romania Earthquake

of March 4, 1977” – Bucharest – 1-3 March 2007

143. Restrepo J.I., Cowan H.A.: “ The Eje Cafetero Earthquake, Colombia of

144. January 25 1999”. Bulletin of the New Zealand Society for Earthquake

Engineering, Vol. 33, No. 1, 2000.

145. Rosenblueth, M., Meli, R. (1986), "The 1985 earthquakes: causes and effects

in Mexico City", Concrete International 8, American concrete institute, pp. 23-24.

146. SAP2000 (2006), "Three dimensional static and dynamic finite element

analysis and design of structures, Version 10.0" Computers & Structures, inc,

Structural and Earthquake Engineering Software, Berkeley, California, USA.

147. Stoica. D, P. Tragakis, R.Sofronie, Plumier A., S. Majewski - Masonry

Structures Retrofitting with Polymeric Grids - FRPRCS-8 University of Patras,

Greece, July 16-18, 2007

148. Sarà G., Barbetti G., Boni A., Marilli F., Nudo R., Viti S.: “Umbria-Marches

earthquake of 26 September 1997: Damage scenarios and vulnerability sources in

the not-aseismic masonry buildings”. Proceedings of the Twelfth World Conference

on Earthquake Engineering, Auckland, New Zealand, 2000.

149. Spence R., D’Ayala D.: “Damage Assessment and Analysis of the 1997

Umbria-Marche Earthquakes”. Structural Engineering International, Vol. 9, No. 3,

1999.

150. Soong, T. T., and Dargush, G. F. (1997), "Passive Energy Dissipation

Systems in Structural Engineering", Wiley, Chichester.

151. Sofronie, R., Bergamo G., Stoica, D., Toanchina, M. - Civil structures of

reinforced masonry without rc-structural members. - Proceedings of the National

Convention on Structural Failures and Reliability of Civil Structures. University of

Architecture, Venice 6-7 December 2001, pp.347-358.

152. Stoica. D - Technical aspects regarding the seismic response and safety of

gravity designed existing buildings. - Kisinew - Moldavia - International Conference

2000

153. Stoica. D -Technical aspects regarding the seismic response and safety of

P13 existing buildings. - Kisinew - Moldavia - International Conference 2000

154. Sofronie R., Stoica. D - Degradation of Romanian cultural heritage in

surrounding environment - ITAM-ARCCHIP Ariadne 6 - Workshop - “Degradation of

cultural heritage in surrounding environment - Prague 2001

155. Stoica. D, D. Voiculescu, Voiculescu M. - Considerations on the seismic

response of steel structures with centred braces. - AICR review - August 2001

(Romanian)

156. Stoica. D, D. Voiculescu, Voiculescu M. – The behaviour of masonry

structures in seismic regions - AICR review – February 2002 (Romanian)

157. Sofronie, R., Bergamo G., Stoica, D., Toanchina, M. - Buildings of composed

masonry with cored or solid bricks? - Proceedings of the XXX IAHS Congress on

Housing. 9-13 September 2002, University of Coimbra – Portugal.

Page 76: Cost Petru - Rezumat

158. Sofronie, R., Franchioni, G., Bergamo G., Stoica, D., Toanchina, M -Masonry

irregular buildings reinforced with polymer grids - Proceedings of the 3rd European

Workshop on Seismic Behaviour of Irregular and Complex Structures. 17-18

September 2002, Florence, Italy.

159. Stoica. D, v. Warnotte, s. Majewski, Voiculescu M. - State of the art in the

pounding mitigation techniques - “Computational Civil Engineering 2007”,

International Symposium – Iasi – May 2007

160. Stoica D., R.Sofronie – Reinforced Masonry with Polymer Grids – 2002 China

TCDC International Training Course on Seismology and Earthquake Engineering 14

August- 26 September, Dali&Kunming, Yunnan Province, China 2002

161. Stoica. D, Plumier A. – Seismic behavior of non-engineered masonry

structures / First part – Synthesis on numerical modelling of masonry walls behaviour

/ First draft – March 2003 – University of Liege – Belgium

162. Stoica. D, Plumier A. –– Seismic behavior of non-engineered masonry

structures / Second part – The optimization of simple numerical methods able to

simulate the behaviour of masonry structures / First draft – May 2003 – University of

Liege – Belgium

163. Stoica. D, Plumier A. – Seismic behavior of non-engineered masonry

structures / Third part - Towards the comparisons of different masonry analysis

models and methods / First draft – August 2003 – University of Liege – Belgium

164. Stoica. D, Plumier A. – Seismic behavior of non-engineered masonry

structures - Fourth Part - Development of Design Tools for Masonry Structures / First

draft November 2003 – University of Liege – Belgium

165. Stoica. D – Analyses for P13 buildings structural rehabilitation – Antreprenorul

– 4/2004

166. Stoica. D, Pretorian A. – Aspects concerning the safety assessment and

retrofit of single project multi-storey P13 - RC building – Antreprenorul – 4/2004

167. Stoica. D – Towards the Keintzel method in stair-case computation –

Antreprenorul – 5/2004

168. Stoica. D, V. Warnotte, S. Majewski - State of the Art in Modelling of Seismic

and Mining Subsidence Pounding between Adjacent Structures - “Thirty Years from

the Romania Earthquake of March 4, 1977” – Bucharest – 1-3 March 2007

169. Stoica D., P. Tragakis – The north wing structural rehabilitation – Romanian

monastery Prodromu, from the Holy Mountain Athos – International Symposium

UTCB Bucharest – April 2005

170. UBC (1992) "Uniform building codes" International conference of building

officials Whittier CA.

171. Valles, R.E., and Reinhorn, A.M. (1997), "Evaluation, Prevention And

Mitigation Of Pounding Effects In Buildings Structures", National Center of

Earthquake Engineering Research Technical Report.

172. Vidic T., Fajfar P., Fischinger M.: “Consistent inelastic design spectra:

Strength and displacement”. Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol.

23, pp. 507-521, 1994.

173. Veletsos A.S., Newmark N.M.: “Effect of inelastic behaviour on the response

of simple systems to earthquake motions”. Proceedings of the Second World

Conference on Earthquake Engineering, Vol. 2, pp. 895-912, Tokyo, Japan, 1960.

174. Veletsos A.S., Newmark N.M., Chelapati C.V.: “Deformation spectra for elastic

and elastoplastic systems subjected to gound shock and earthquake motions”.

Page 77: Cost Petru - Rezumat

Proceedings of the Third World Conference on Earthquake Engineering, Vol. 2, pp.

663-680, Wellington, New Zealand, 1965.

175. Voiculescu M., M.Darie, D.Stoica, D.Voiculescu - Basic problems related to

Computation Analysis of R/C flat Plate Systems - 2002

176. Voiculescu M., Pretorian A., Darie M., C. Pavel, Stoica. D – Nonlinear

Dynamic Analysis for “OD” Repetitive Block of Flats Design Project – March, 4th,

2004 – Symposium

177. Warnotte V. Structural problems due to earthquake action at joints between

building structures - D.E.A. Graduation Work

178. Wolf, J. P., Skrikerud, P. E. (1980), "Mutual pounding of adjacent structures

during earthquakes" Nuclear Engineering and Design, Vol. 57, pp. 253-275.

179. Whitman R.V., Reed J.W., Hong S.-T.: “Earthquake damage probability

matrices”. Proceedings of the fifth World Conference on Earthquake Engineering, pp.

2531, Rome, 1974.

180. Wurstisen C.: “Basler Chronik”. Reprint of the editions of Basel 1580, Editions

Slatkine, Genève, 1978.