C M Y K

Anul II - Nr.3

Ianuarie2009

Apare lunar

Harta Zonei

Metropolitane

Adresaredacþiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10(parter) Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415;fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare IntercomunitarãZona Metropolitanã Constanþa

Pag.4

Pag.5

Portretul ministruluila maturitate

Nicolae Nemirschi s-a nãscut în 9 martie 1959 la Constanþa. A absolvitInstitutul de Construcþii Bucureºti – Facultatea de Instalaþii pentruConstrucþii, în 1984. între 2002 ºi 2004 a urmat studii postuniversitare despecialitate „Managementul ºi finanþarea dezvoltãrii locale“, la UniversitateaEcologicã Bucureºti, iar între 2005 ºi 2007 a urmat masteratul „Drept SocialEuropean“ la Universitatea „Ovidius“ Constanþa, Facultatea de Drept ºiªtiinþe Administrative. În prezent, Nicolae Nemirschi este doctorand laUniversitatea de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã Bucureºti. El alucrat între 1987 ºi 1990 ca ºef serviciu tehnic la Întreprinderea de Hoteluriºi Restaurante Mamaia, apoi între 1990 ºi 1992 a fost director adjunct laS.C. Mamaia S.A.. Între 1998 ºi 2000 a ocupat funcþia de rpeºedinte alAsociaþiei Naþionale a Evaluatorilor din România, Centrul TeritorialConstanþa. Din anul 2000 lucreazã în cadrul Primãriei Constanþa, unde afost întâi director executiv în cadrul Direcþiei de Patrimoniu, pânã în 2001,inar între 2001 ºi 2004 a ocupat funcþia de arhitect ºef în cadrul Direcþiei deUrbanism. Din 2004 ºi pânã de curând a fost viceprimar al municipiuluiConstanþa, fiind la al doilea mandat. Nicolae Nemirschi este membru PSDdin anul 2002. este cãsãtorit ºi are doi copii.

Corina Chiriaco felicitãpe Mariana Gâju

O altãdeschidereO altãdeschidere

Valu lui Traian

Aºteptãm monografia localitãþiiîntr-o ediþie revizuitã

ZonaMetropolitanã

îndocumente

de epocãPag.8

Pag.2

Lumina

Colaborarea dintre ºcoalãºi comunitatea localã Pag.3

Din sumarDin sumar

Dansuri populare tãtãreºti

Litoralul rãmâneo destinaþie de excelenþã

Pag.6

Pag.2

În numãrul viitorvom publica

un interviu cudl. Nicolae Nemirschi,

ministrul Mediului

Pagina 2 Tradiþii

Vestea cã la Cumpãna va avea loc un Festivalbalcanic i-a fãcut pe unii sã tresarã. Primarulcomunei a promis ºi lumea ºtie cã Mariana Gâjuface ceea ce se spune, adicã se þine de cuvânt.”Cumpãna e o localitate europeanã, una din cele

20, iar prestigiul pe careîl are concursul “Delfinulde Mare” ne obl igã,spunea primarul comuneiCumpãna, sã facem unpas înainte, aºa cãîncepând cu anul viitorFestivalul de la Cumpãnava f i unul balcanic.”Prezentatorul acestuifestival, Octavian Ursu-lescu, mãr turisea cã afost surprins de aceea cea vãzut aici:”Mã bucur cã

Festivalul de la Cumpãna îºi propune sã lansezevoci în muzica uºoarã. Ceea ce am vãzut aici m-asurprins ºi cred cã succesul acestui concurs estestrâns legat de generozitatea unor sponsori, dar maicu seamã de osteneala doamnei primar MarianaGâju, pe care mã bucur cã am reîntâlnit-o. Profitde aceastã ocazie ºi o salut cu cãldurã. ”CorinaChiriac, o vedetã a scenei, nu a ezitat sã promitãcã va reveni la Cumpãna în 2009 ºi asta pentru cãa vãzut aici “efor t ºi perseverenþã ºi destuiconcurenþi talentaþi. Apreciez energia ºi ambiþiadoamnei Gâju, care s-a gândit sã facã dintr-unfestival naþional unul balcanic. O felicit”.

La Cumpãna, vorba cuiva, nu e zi sã nu seîntâmple un fapt. În jurul lui se adunã destui oameni,comunitatea participã ºi ea, ºcoala de balet dincomuna Cumpãna are de ceva timp un loc distinctpe afiºul unor spectacole unde concurenþii au partede cuvinte frumoase. Asta se întâmplã cu adevãratîntr-un sat European: Cumpãna.

Iulian Talianu

Corina Chiriaco felicitã pe

Mariana Gâju

Povestea continuã(…). M-a interesat urmãtoarea situaþie: cumse comportã omul care ºtie cã va muri, carerealizeazã cã viaþa are un sfârºit ºi care,brusc,se trezeºte cu o dozã de l iber tatenemaiîntâlnitã!

Iatã, pe scurt, un subiect de meditaþie.Cartea vã va prilejui, sunt convinsã, o lecturãcaptivantã aºa cã nu îmi rãmâne decât sã faco menþiune: romanul a fost tradus de GabriellaEftimie.

Prof. Ioana Purcãrea

Dansuri populare tãtãreºti

La Editura POLIROM a apãrut, subsemnãtura lui Juli Zeh, o carte insolitã:SCHILE.

Autoarea acestei cãrþi nu ezitã sã declare:”Pentru mine,cartea se împarte în douã.Existã ºi personaje tipice de roman, precumSebastian ºi Oskar,foarte strâns legaþi unulde celãlalt. De fapt, cei doi reprezintã faþetelediferite ale unui singur om. Oskar esteîntunecat, cerebral, iar Sebastian e reversulsãu, o personalitate solarã ºi sentimentalã

SEMNAL

Este dans de grup.În ritmul melodiei tãtãreºti de

Kaytarma, 8 perechi, bãieþi ºi fete, în ºir,intrã în scenã, formeazã un cerc, dupãcare se desprind în douã linii, executã o

MUM OYUNU (JOC DE LUMINI)

Dansul este pentru 6 fete.Pe o melodie specificã (tãtãreascã)

apar douã fete din direcþii diferite ºi seopresc în mijloc, spate în spate, fac orotaþie completã ºi se aºeazã (în scenã)în pãrþile de unde au venit, ghemuit. Altedouã fete vin din aceleaºi direcþii ºiexecutã aceeaºi figurã rãmânând înpicioare. O a treia pereche intrã în scenãîn acelaºi mod, se duce la cele din faþa

lor, fac rotaþia ºi se aºeazã în V, apoiînainteazã toate, nu înainte de a ridicacele din faþã mâinile lateral, cele din rânduldoi mânile jos ºi ultimele mâinile sus,dupã care schimbã în ritmul melodiei.Apoi, intrã în cerc, cu spatele unele laaltele ºi braþele puse unele peste altele.Se desfac din cerc în diagonalã ºi câtedouã se rotesc, þinând un braþ sus ºi unuljos. Din nou se adunã în cerc, acum cu

OKLAW OYUNU(DANSUL

FÃCÃLEÞELOR)

KAYTARMA (GEAMPARA)

1, 3, 5, 7, apoi acestea se întorc la locurilelor, dupã care pleacã celelalte fete, cunumere pare, care se întorc ºi ele lalocurile lor.

Fetele formeazã un cerc la mijloc, cu

printre bãieþi, rãmânând pe douã rânduriparalele. Apoi, se întorc ºi pleacã spremijlocul scenei.

Când melodia a luat sfârºit, fetele iesîn faþã, se înclinã ºi pleacã, apoi bãieþiiînainteazã, se înclinã, se intorc ºi pleacã.

La dansurile de perechi, bãieþii ºi fetelenu se þin de mânã niciodata ºi nici nudanseazã înlãnþuiþi.

Prof. Violeta Bodiu

faþa spre cerc, ºi în timp ce se rotescbraþele sunt jos în centru, iar cele din afarã sus, ºi invers. Se aºeaza apoi pe douãrânduri. Rândul din faþã duce braþelelateral, cele din spate duc braþele de jos,prin lateral, sus ºi inversã miºcarea. Seîncheie cu venirea tuturor în faþã, dupãcare ies.

În cele douã mâini fiecare fatã are cãteo lumânare.

Dansul este pentru ºase bãieti.Din cele douã parti ale scenei intrã cate

trei bãieþi în pas sarit ºi ciocnescfacaletele (3 batai una dupa alta ºi a 4-acand se face saritura). Apoi, asa cum suntpe douã rânduri, trei dintre ei se duc încentru-spate, cu acelaºi pas ºi sãrituraplus bãtãile. Se schimbã locurile (ceiramasi în afarã intrã în centru, iar cei dincentru se duc înspre afarã). Apoi, seaºeazã în cerc dupã care vin pe douãrânduri. Rândul din faþã o ia spre stânga,cel din spate spre dreapta, fac o întoarcerede 180° ºi revin la loc, dupã care sepregãteºte finalul: un bãiat în faþã îngenunchi, doi bãieþi în spate, lateral, totîn genunchi ºi trei în spate, în picioare.Dansul se desfãºoarã în ritmul melodieitãtãreºti, cu bãtãi ºi sãrituri. Dupã final,bãieþii vin în faþã toþi, se înclinã ºi ies.

intersecþie (pieptãnul), revin la locurile lor,un ºir de bãieþi ºi unul de fete.

Bãieþii, cu braþul drept ridicat ºi stângulpe sold, pe loc, se întorc cu faþa spre fete,iar fetele vin spre ei: mai întâi numerele

mâinile drepte ridicate ºi bãieþii se rotescîn jurul lor. Revin, apoi, perechi pe un singurrând, dupã care fetele trec în faþã ºi bãieþiiîn spate vin în evantai pe douã rânduri înfaþã. Bãieþii trec printre fete ºi fetele trec

Prioritãþi Pagina 3

Cerinþele mereu crescânde ale societãþiicontemporane, determinate de dezvoltareaimpetuoasã a ºtiinþei ºi tehnicii impun învãþãmântuluide toate gradele sarcini importante în scopul înarmãriitinerei generaþii cu cunoºtinþele necesare dezvoltãriiei multilaterale, pregãtirii ei pentru viaþã, pentruactivitatea productivã. Pentru aceasta însã, estenecesar ca ºcoala, ca factor activ al progresului, sãutilizeze în desfãºurarea procesului de învãþãmântcele mai eficiente cãi, cele mai variate metode ºi sãstimuleze în acelaºi timp, creºterea ritmului deînsuºire a cunoºtinþelor, în raport cu cuceririle ºtiinþeiºi cu cerinþele actuale ºi de perspectivã ale societãþii.

Învãþãmântul constituie unul dintre domeniile cumare impact asupra dezvoltãrii sociale.

Învãþãmântul primar este o treaptã importantã ºiresponsabilã în cadrul sistemului de învãþãmânt. Elconstituie temelia includerii copilului în activitateaasiduã ºi ordonatã dintr-o colectivitate de semenicare este mereu în schimbare ºi presupunecompetivitate.

În aceastã lume în permanentã schimbare, aflatãsub presiunea competiþiilor de orice fel, pãrinþii,cadrele didactice,comunitatea localã se strãduiescîmpreunã sã încurajeze sistemele de îmbunãtãþirea educaþiei, pentru a-i ajuta pe copii sã se dezvolte.

Orice om are pãmânt o misiune de îndeplinit ºitoþi avem o anumitã menire în viaþã, un anumit scopdar toate trebuie sã fie fãcute în aºa fel ca sã fimîmpãcaþi cu noi înºine , sã fim de folos celor din jurîn armonie cu natura ºi spre slava lui Dumnezeu.

O astfel de menire o are ºi primul om alcomunitãþii în persoana domnului Chiru Dumitru,care a renovat ºcoala din localitatea Sibioara, undecei mai mici copii ai satului invatã primele cânteceºi poezii sub îndrumarea doamnei institutorGãlbenaºu Mãdãlina ºi învatã sã scrie ºi sã citeascãsub îndrumarea doamnei institutor Lupºac Mariana.

Începând cu anul ºcolar 2008-2009 , pentru omai bunã desfãºurare a procesului instructiv –educativ , primãria Lumina s-a implicat în moddeosebit , creînd condiþii optime preºcolarilor,ºcolarilor ºi cadrelor didactice pentru a-ºi puteaîndeplini menirea .

În acest sens în sãlile de clasã s-a pus parchet,pereþii au fost placaþi cu plãci de rigips, s-au puslambriuri, au fost schimbate geamurile ºi uºile vechicu unele noi din termopan, s-au construit grupurisanitare , s-au reparat sobele de teracotã , s-a pusgresie ºi faianþã ºi nu în ultimul rand s-au primitdouã calculatoare ºi o imprimantã atat de necesareîn desfãºurarea în condiþii optime a procesului deînvãþare.

De asemenea, cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori aNaºterii Domnului, când copiii sub îndrumareacadrelor didactice au prezentat un program artisticau fost rãsplãtiþi la final cu cadouri oferite de cãtreprimarul comunei Lumina. La serbare pe lângã pãrinþi, cadre didactice a fost prezentã ºi doamna directorDamian Rodica, domnul primar Chiru Dumitru ºi alþireprezentanþi ai primãriei.

Alina Grigore

Colaborareadintre

ºcoalã ºicomunitatea

localã

Primarul oraºului Murfatlar are o maregrijã: ”În ultimele trei luni nu s-au încasatnici jumãtate din taxe. Avem restanþe faþãde cadrele didactice, mã refer la banii carevin de la buget, ” spune George Cojocaru.Se gândeºte la proiectele din acest an ºiface socoteli, le face cu gândul la cetãþeni.”În satul Siminoc avem un proiect mare:alimentarea cu apã. E vorba de coloanade aducþiune. În oraºul Murfatlar avemnecazuri cu canalizarea ºi trebuie sãintervenim. Avem un program pentrucartierele din Nord ºi din Vest în zona decase, aici trebuie sã punem la punct atâtalimentarea cu apã, cât ºi canalizarea, cuprecizarea cã pentru alimentarea cu apãvom fi sprijiniþi ºi de Consiliul JudeþeanConstanþa. Aºteptãm bugetul. Mai avemo problemã cu un drum, e vorba de DC 3.Spun cã e o problemã aici pentru cã maisunt câteva chestiuni de lãmurit. Trebuiesã obþinem teren de la armatã. Am fãcuto sumedenie de demersuri pânã acum.Dacã s-ar rezolva ºi aceastã problemã amputea face studiul de fezabilitate. Atâtlocalnicii, cât ºi investitorii ar avea câtevaavantaje. Existã perspectiva înfiinþãrii uneizone rezidenþiale aici. Tot la capitolulproiecte trebuie sã trecem ºi reabilitareaapartamentelor. N-am propus sã reabilitãm1 500. Cãutãm soluþii pentru cã timpul nune aºteaptã.

Împreunã cu Congaz dorim sãaducem un alt confort în oraº. Vom aducegazul de la Ovidiu la Murfatlar. Cei de laCongaz au fost înþelegãtori ºi fac eistudiul de fezabilitate, aºa cã pot spunecã suntem pe un drum bun. A mai fost îndiscuþie un asemenea proiect, darexecuþia lui ar fi durat 4 ani, noua soluþie

chiar ne dã speranþe cã lucrãrile ar duranumai 8 luni. Am rezolva, în acest caz,mai multe doleanþe, unele vechi de câþivaani. Ar fi bine pentru locuitori, dar ºi pentruinvestitorii din zona industrialã. Mãgândesc la fabrica de b. c. a, laComplexul de vinificaþie. ”

Pentru unii, toate drumurile duc laMurfatlar, o emblemã a Zonei Metropolitane.ªi aceste drumuri trebuie reabilitate. Atâtstrãzile din oraº, cât ºi cele din satulSiminoc. Primarul spune cã s-a fãcut otreabã bunã la liceu, dar ºi în ºcoli. S-arefãcut hidroizolaþia, s-au înlocuitferestrele, instalaþia de încãlzire a fostînlocuitã ºi acum e cald ºi bine pentru elevi.”Mai rãmâne, sã avem ºi un sistem demonitorizare a obiectivelor din oraº, spuneinterlocutorul. Mai construim o salã de sport.E o investiþie începutã anul trecut ºi credcã va fi finalizatã la sfârºitul lui 2009.Cetãþenii solicitã sã construim o grãdiniþãcu program prelungit ºi sã înfiinþãm uncabinet medical în satul Siminoc. Negândim cã a venit ziua sã avem un Centrumedical de permanenþã la Murfatlar. Spaþiuexistã. Îl vom amenaja curând. El vafuncþiona la parterul unui bloc. La Siminocsuntem, dacã pot spune aºa, mai avansaþi.

Murfatlar

Noile proiecte ale unui oraº vechi

În aceste zile va sosi ºi medicul. Dupã ceterminãm cu retrocedãrile vom scoate lalicitaþie mai bine de 60 de loturi pentru tineriicare vor sã aibã o casã. Suntem în cãutareainvestitorilor, chiar dacã se uitã crizafinanciarã ºi la noi. Ar mai fi nevoie, dupãopinia mea, de câteva locuinþe sociale. Îivom consulta ºi pe cetãþeni, vom discutaºi în Consiliul local ºi pe urmã vom lua ohotãrâre. Pânã la varã vom personalizaoraºul. Nu intru în detalii acum, dar turiºtiicare vor trece pe aici vor tresãri. ªi prinMurfatlar trec, în fiecare varã, 27 000 demaºini în 24 de ore. ” Zona Metropolitanãrãmâne, veþi fi de acord cu noi, un punctde atracþie unde turismul este la el acasã.

Luiza Þigmeanu

Lumina

C M Y K

Pagina 4 Administraþie

Poarta AlbãPoarta Albã

- Pe holurile primãriei am citit câtevaanunþuri privind pãºunea, alteleamintesc de loturile pentru tineri, darmi-a atras atenþia un anunþ privindspaþiile verzi. Sã înþeleg cã la Poarta Albãaþi redescoperit natura?

- Oamenii ºi-au dat seama cã a venitvremea sã ne înconjurãm de spaþii verzi.Dupã ce am amenajat un parc lângãstadion, încercând sã-i trezim la realitate,am ascultat în Consiliul local intervenþiileunor consilieri ºi vã mãrturisesc cã am fostsurprins sã aud cã localitatea are nevoiede spaþii verzi. Nu le-am spus, dar mi-aplãcut ideea. Împreunã cu toþi consilierii amstabilit sã împãdurim 30 de hectare. E unproiect ambiþios. În zona dintre calea feratãºi cartierul nou vom planta pomi, langãobiectivele pe care le avem în programelede investiþii am hotãrât sã facem câte un

O altã deschidere interlocutor: Vasile Delicoti, primarul comunei Poarta Albã

pãrculeþ. Avem ºi un proiect la MinisterulMediului, în zona unde am lotizat terenurilecare se vor construi case vom amenaja unparc. Sunt 360 de loturi, un mic sat ºi ne-am gândit sã fie acolo o oazã de liniºte.Avem înregistrate în jur de 200 de cereripentru loturi de casã. Vom analiza cererileîn Consiliul local ºi vom lua o hotãrâre.Util itãþi le în zonã vor fi asigurate deprimãrie. Ne-am gândit cã putem sã dãm omânã de ajutor tinerilor ºi nu vom întârziasã facem treaba asta. Le vom concesionaterenurile. O parte s-ar putea sã le vindem.Cum vã spuneam, hotãrârea o vom lua dupãce vom analiza aceste cereri. Avem o

- κi fac planuri ºi cei din satulGaleºu? Pare un sat uitat de Dumnezeu.

- Pare. Poate cã a fost uitat o vreme, darasta nu va mai dura mult. Oamenii audestule necazuri acolo si de aceea mã zbatsã le ridic, cum se zice, moralul. Primul pasîl voi face curând. Vrem sã reabilitãm drumuldintre Galeºu ºi Ovidiu ºi atunci viaþa lor vafi altfel. Nu va mai fi vorba de traficulchinuitor de acum. Existã ºi o promisiunevenitã de la Consiliu judeþean ºi cred cã învarã vom primi sprijin, e un drum de centurãºi Zona Metropolitanã trebuie sã arate altfelºi dupã reabilitare chiar va arãta. Sãtenii aunevoie de acest drum, aº putea spune cã epâinea lor, dupã reabilitare vor putea circulamai uºor ºi vor ajunge la locurile de muncãfãrã întârzieri. E vorba de o porþiune de drumde 5 km din cei 15.

- Aþi amintit de tineri, de casele lor, deplanurile lor. Câþi s-au întors ºi au rãmas?

- Sã nu vã gândiþi la navetã. De laConstanþa ºi pânã la Poarta Albã nu seface navetã. Dacã nu e traficul anevoios,ºi asta se întâmplã doar vara, ajungi laConstanþa lesne. Mai mult, tinerii participãcu elan la viaþa comunitãþii. Avem o bazãsportivã, iar acum ne-am gândit sã mai

amenajãm una în apropiere de strada Gãrii.Facem acolo un stadion cu tribune ºivestiare. În primãvarã vom construi ogrãdiniþã lângã un parc, o grãdiniþã cu unprogram prelungit, spaþiile pe care le aucopii acum sunt mici, e o dovadã cã negândim la tinerele familii ºi nu spunem cãviitorul sunã bine, chiar facem ceea cespunem. Avem în derulare un proiect învremea cãreia vom reabilita conducta deapã. Câteva milioane de euro se vor investiîn staþia de epurare. RAJA a primit déjàtoate aprobãrile. Se va face osupermodernizare a staþiei.

Aºa cã notaþi, cei care s-au întors la PoartaAlbã au rãmas, populaþia trece acum de 5000, iar dacã socotim cererile pentru loturi decasã vom constata cu uºurinþã cã ZonaMetropolitanã a început sã se simtã ºi aici.Localnicii simt asta, o vor simþi ºi cei care îºifac planuri pentru cã ne gândim, într-o altãetapã, sã sprijinim investitorii, sã aibã tineriilocuri de muncã, noi îi sprijinim ºi acum peinvestitori, de acum încolo vom cânta sã-iconvingem cu argument ºi cu facilitãþi cã ZonaMetropolitanã va fi o investiþie.

A consemnatIulian Talianu

Drumul de care e nevoie

Primarul Vasile Delicoti

experienþã, zic eu, într-un alt cartier amacordat tinerilor cu precãdere 74 de loturiºi nu ºtiu dacã au rãmas zece unde sã nuexiste mãcar temelia casei, in rest au fostridicate locuinþe noi.

Se vede o schimbare ºi la Poarta Albã. Afost mult aºteptatã ºi, iatã, ea a venit. Mãrefer la schimbarea survenitã în gândireaoamenilor, tinerii au o altã mentalitate, aucãlãtorit ºi au vãzut lumea ºi asta îi ajutãacum. Au vãzut cã se miºcã ºi la noi ceva ºiacum îºi fac planuri, vãd altfel ziua de mâine,se gândesc cum ar putea sã îºi facã viaþamai bunã. Când nu existã interes încomunitate îsi fac alte planuri, nu-i aºa?

GaleºuGaleºu

C M Y K

Administraþie Pagina 5

Primarul Florin Mitroi

De curând a vãzut lumina zilei monografiacomunei Valu lui Traian. Puteam sã scriem cã avãzut lumina tiparului, era un cliºeu gazetãrescpoate mai frumos, dar am vrut sã îl citãm peprimarul Florin Mitroi, asta ºi pentru cã vorbelelui mi s-au pãrut mai inspirate. ªi, fireºte, elesunt parcã mai aproape de realitate, o realitatecare a prins contur la Valul lui Traian ºi datoritãprimarului, care a fost ºi a rãmas un om de treabãde câte ori a venit vorba de responsabilitatea faþãde comunitate.

Sã dovedim cã la Valu lui Traian se face treabãnu trebuie sã cãutãm dovezi, ele sunt la fiecarepas. Tânãr ºi ambiþios, Florin Mitroi a adunat lângãel o echipã de oameni responsabili. Primarul nustã în primãrie. Pune piciorul în prag la începutde an, discutã cu toþi salariaþii ºi încheie dialoguldupã ce se convinge cã fiecare a înþeles desprece este vorba în propoziþie.

„Am înþeles cã toþi funcþionarii primãriei suntoameni de treabã ºi nu fac risipã de cuvinte, cerost ar avea, cetãþenii aºteaptã de la noi sã facemceea ce spunem. ªi noi chiar asta am fãcut pânãacum, declarã Florin Mitroi. Am stabilit cã e nevoiede iluminat în cartierul nou ºi a rãmas cum s-astabilit. Într-o vreme s-a discutat mult desprelocuinþele sociale, acum pot spune cã s-a discutatmult ºi bine. Am început 17 locuinþe sociale. Toateau fundaþia fãcutã. Tinerii vor încã un teren desport. Îl vor avea. Vrem sã le dovedim cetãþenilorcã suntem oameni de bunã credinþã. ªi pentrucã veni vorba de credinþã aº dori sã reþineþi cãbiserica din centrul comunei va fi, în curând,finalizatã. ”

Am amintit mai devreme de monografiacomunei. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe hârtie.Anul viitor cred cã va trebui tipãritã o nouã ediþie,una revizuitã ºi cu multe adãugiri. ªi asta pentrucã 2009 pare sã fie un pas mare în faþã pentruValu lui Traian. Primãria va avea un sediu nou. ”Înpreajma Sãrbãtorilor de Paºti ne vom muta acolo”,spune primarul. Oamenii vor fi primiþi într-un altspaþiu, nu vor mai fi nevoiþi sã aºtepte, va existaoperativitate în rezolvarea fiecãrei cereri. Neaplecãm cu atenþie cãtre fiecare petiþie venitã la

Valu lui Traian

Aºteptãm monografia localitãþiiîntr-o ediþie revizuitã

primãrie. Aºa s-a întâmplat ºi cu cererile pentruterenuri. Când am vãzut cã ele s-au adunat amajutat, zic eu, 140 de familii. Dupã ce au vãzut cãau gãsit sprijin ºi întelegere, tinerii plecaþi dincomunã s-au întors ºi s-au grãbit sã-ºi punãsemnãtura pe alte cereri. Acum s-au adunatdestule ºi nu avem decât sã mai sprijinim 150 defamilii. Cu o condiþie:sã locuiascã în comunã decel puþin 4 ani. Citim cererile cu atenþie ºi dacãsunt cazuri deosebite facem o anchetã socialãºi devenim, nu-i aºa?, înþelegãtori cu cei aflaþi înnecaz. ”

La Valu lui Traian viitorul chiar sunã bine, aºacum îi stã bine unei localitãþi din ZonaMetropolitanã. Nu exagerãm, dacã scriem cãasta se vede limpede. În cartierul nou va fifinalizatã o grãdiniþã. În privinþa canalizãrii lucrãrilevor fi executate în etape. Într-o primã etapã va fio investiþie de „zece milioane de euro”;existã unproiect pentru podeþe ºi unul pentru un drum pe

lângã canal;în curtea bisericii va apãrea o cantinãsocialã.

Chit cã apele au fost tulburate de crizafinanciarã ºi valurile de azi sunt mai mari decâtcele de ieri, iar atunci când vine vorba de baniapar ºi semne de întrebare, la Valul lui Traian nus-au cãutat justificãri, ci soluþii, ãsta e ºi motivulpentru care oamenii îl salutã pe primar dorindu-isãnãtate, iar Florin Mitroi vrea sã le arate cã segândeºte, ºi el, la sãnãtatea lor ºi vrea sãconstruiascã într-o bunã zi un bazin de înot. Înrest, primarul îi aºteaptã pe investitori. Atent laceea ce se întâmplã în jurul lui ºi în comunitate,primarul ºi echipa lui lasã uºa larg deschisã:”sãintre lumea”, iar investitorii primesc ºi ceva înplus:Facilitãþi. Sã aibã tinerii locuri de muncã, sãse întoarcã în Valul lui Traian ºi sã rãmânã, ZonaMetropolitanã a fãcut repede pasul de la proiectla realitate.

Iulian Talianu

Pagina 6 Turism

Ce l-o fi apucat ºi pe ãsta, în plinã crizãeconomicã, sã laude turismul, veþi zice. Doarmai ieri-alaltãieri îl critica pe ministrul ElenaUdrea.

Corect, ajunsã foarte repede pe cai mari,doamna Elena Udrea, ministrul turismuluiare, pe lângã sex-apil, ºansa tinereþii. Nuse sperie, cu una cu douã, de greutãþi. Bachiar mai ºi recunoaºte când greºeºte. Cãdoar a greºi este omeneºte, numaiperseverarea este diabolicã!

Hotel cu SPA ºi tratamentebalneare în Bucureºti

Domnia sa, ca ministru al turismului, econºtientã cã nu vor fi bani suficienþi de la bugetspre a promova turismul românesc în strãinãtate.Nici pentru investiþii, mai ales cã aproape totturismul nostru este privat. Deci vor investi oameniicu bani. Ca în cazul anunþat, într-o conferinþã depresã, cu transformarea Bucureºtilor într-o capitalãcu posibilitãþi de tratamente balneare. De fapt,ape termale, tot la mare adâncime, se mai gãsescºi spre nordul judeþului Ilfov, în apropiereamânãstirii Cãldãruºani, lângã un lac superb, la fella Snagov, pânza freaticã ce conþine apeletermale întinzându-se nu doar în judeþul Ilfov, ciºi în judeþul vecin Ialomiþa. În spatele fostei CasaScânteii ºi vizavi de Combinatul Fondului Plasticveneau oameni în cârje ºi plecau pe propriilepicioare.

Al 52-lea Congres FIJET,la Bucureºti

Un grup de inimoºi jurnaliºti ºi scriitori deturism, organizaþi în Clubul Presei de Turism,condus de preºedintele Traian Bãdulescu acontactat-o pe doamna ministru al turismului,Elena Udrea, propunându-i o idee depromovare a turismului românesc demnã demileniul trei. Organizarea în România a unuiCongres al FIJET. Dar sã vedem, mai întâi,cum s-a ajuns aici.

Turismul are numai de câºtigat!

Cronica optimistuluiCronica optimistului

LitLitLitLitLitorororororalul rãmâne o desalul rãmâne o desalul rãmâne o desalul rãmâne o desalul rãmâne o destinaþie de etinaþie de etinaþie de etinaþie de etinaþie de exxxxxcelenþãcelenþãcelenþãcelenþãcelenþã

Cum CPTR s-a afiliat la FIJET (FederaþiaInternaþionalã a Jurnaliºtilor ºi Scriitorilor deTurism) cu prilejul participãrii între 17-23octombrie 2008, la Ljubljana (Slovenia), laal 50-lea Congres jubiliar al FIJET,existãacum, dupã aderare, FIJET România –Clubul Presei de Turism – Press Tour. S-a discutat cu noul Comitet Executiv al FIJETºi oportunitatea desfãºurãrii, în 2010, înRomânia, la Bucureºti, a celui de-al 52-leaCongres al FIJET. Traian Bãdulescu,reputat gazetar de turism ºi purtãtor decuvânt al ANAT, ne-a declarat urmãtoarele:„În acest sens, s-au demarat discuþii cuactualul ministru al Turismului, doamnaElena Udrea, pentru susþinerea financiarãa acestui important eveniment depromovare a turismului românesc înpeste 35 de þãri. Precizãm cã, în acest an,în luna octombrie 2009, are loc a 51 ediþiea Congresului FIJET care va fi gãzduitde China, la Shanghai.”

Destinaþiide excelenþãpe litoralºi pe Valea Prahovei

Prea obiºnuiþi sã cãutãm nod în papurãdemnitarilor, meritã sã le acordãm ºi creditatunci când e cazul. Iar primii paºi caministru al Turismului, ai doamnei ElenaUdrea, nu sunt deloc ai unui visãtor.Dimpotrivã, ai unui ministru tânãr ºi capabil,care ºtie ce vrea. Iar cu prilejul CongresuluiFIJET în România s-ar organiza infotrip-urigen Destinaþii de Excelenþã, cu oaspeþiiconduºi pe Litoralul românesc ºi în Carpaþi.Ca sã nu mai vorbim de staþiunile balneare.ªtiut fiind cã România deþine cam 40% dinpotenþialul balnear al Europei!

Ion PredoºanuTrimisul nostru special

Semn de carteSemn de carte

Strategii, obiective Pagina 7

“A vorbi despre poet este ca ºi cum aistriga intr-o peºterã vastã”, considera TudorArghezi.

Dar a vorbi despre Mihai Eminescu?Despre cum ºi-a iubit þara si despre cum is-a dedicat, într-unul din cele mai frumoasemoduri, devenindu-i simbol.

Acest naþionalism al sãu nu e frapant,patriotismul este ascuns sub aforisme, subcugetãri. Cu toate acestea, Eminescu ascris numai pentru noi. Poeziile sale nu auputut fi traduse în nicio altã limbã, farã a-ºi pierde eul, pentru cã poezia este multmai aproape de l imba unui popor,comparativ cu proza.

Dealtfel, geniile nu pot fi traduse,uneori, nici in propria limbã, nu au nevoiede cugetãri, de interpretãri.

Este evident cã în operele lui, strãinulnu apare sub un chip luminos, nici mãcarindiferent, ci într-unul posomorât, dacã nuurâcios “bulgãroi cu ceafã groasã, grecoteicu nas subþire”. Dar de aici pânã la a luaca atare strofe întregi de poezie este calelungã.

Eminescu nu urãºte alteritatea, nucreeazã nimãnui o heteroimagine negativã,aceastã impresie este doar un paravan. Înpoezia “Doina” nu îi blameazã pe cei care“cum vin pe drum de fier/Toate cântecelepier”, nu doreºte nimãnui spânzurãtoarea,acestea reprezintã doar patima politicã. În

Elemente de imagologie aplicatãpe opera lui Eminescu

Ca urmare a retrocedãrii terenurilor,majoritatea fermelor individuale secaracterizeazã printr-o putere economicãredusã ºi orientare spre consum din producþiaproprie, având mai mult caracter de subzistenþãºi semi-subzistenþã. Deschiderea acestoracãtre piaþã este relativ redusã, atât în ceea cepriveºte input-urile necesare cât ºi output-urile.

În judetul Constanta existã un numãr marede exploatatii de semi-subzistenþã între 2 ºi 8UDE- acestea cu posibilitãþi reale de restructurareprin Masura 141 ,,Sprijinirea fermelor de semi-subzistenþã”, ferme luate în considerare pentrutransformarea lor în ferme comerciale, de cãtreOficiul Judeþean de Consultanþã AgricolãConstanþa prin întocmirea gratuitã a cererii definanþare ºi a planului de afaceri. Planul de afaceriva pune accent pe vânzarea producþiei ºi nu atâtpe realizarea de investiþii, acestea din urmãreprezentând baza care va permite o schimbarea orientãrii exploataþiei, dar linia directoare o vaconstitui identificarea oportunitãþilor de valorificarea producþiei.

O altã masurã de accesare a fondurilorstructurale, în derulare pânã în data de 27februarie 2009, este Mãsura 112 ,, Instalareatinerilor fermieri” pentru prima datã ca ºefi deexploataþtii. Tendinþa de îmbãtrânire aconducãtorilor de exploataþii se observã ºireînnoirea generatiei ºefilor de exploataþii

agricole devine o necesitate a sectorului agricol,având ca efect atât îmbunãtãþireacompetitivitãþii acestuia, cât ºi îmbunãtãþireavieþii sociale a comunitãþilor rurale.

Generatia tânãrã de fermieri poate sãîndeplineascã mai uºor cerinþele pe caresocietatea le solicitã profesiei de agricultor ºitotodatã ºi pe cele cerute prin regulamentele

Drumul spre fondurile structuralePoliticii Agricole Comune: securitate alimentarã,igienã ºi bunãstare a animalelor, diversificare,obþinere de produse locale de calitatesuperioarã, conºtientizare a rolului pe care îljoacã agricultura în combaterea schimbãrilorde climã (utilizarea energiei regenerabile,biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid decarbon), creare de locuri de muncã ºi creºtere

economicã în mediul rural, conºtientizare aefectelor negative determinate de abandonulterenurilor agricole.

Tinerii fermieri sunt consiliaþi pentru aaccesa Mãsura 112, beneficiazã de întocmireagratuitã a cererii de finanþare ºi a planului deafaceri cu obiectivele restructurãrii ºi vor fisprijiniþi în continuare pentru implementareaacestora în practicã de cãtre consilieriiconsultanþi ai Oficiului Judeþean de ConsultanþãAgricolã Constanþa.

Luni, 12 ianuarie, la sediul OJCA Constanþaa avut loc o instruire pentru aprofundareacunoºtinþelor ºi simularea practicã de þntocmirea unui plan de afaceri ºi a cererii de finanþarepentru un fermier tânpr, la care au participat24 consilieri consultanþi.

De menþionat cã pânã la sfârºitul luniiianuarie OJCA Constanþa organizeazã ocaravanã de prezentare a mãsurilor 141,,Sprijinirea fermelor de semi-subzistenþã” ºi 112,,Instalarea tinerilor fermieri în mediul ruralastfel încât pânã în data de 27 februarie, dataînchiderii primei sesiuni de depunere pentruaceste mãsuri, consilierii consultanþi sã sprijineun numãr cât mai mare de fermieri.

Ing. Ghinea MihaelaOficiul Judeþean de Consultanþã

Constanþa

realitate atrage atenþia propriului popor,pentru situaþia în care se aflã. Ironizeazãpresupuºii conducãtori, care se complacîn faþa unor evenimente neplãcute pentruþarã, dar comode pentru ei.

Îl invoca, într-o modalitate foarte crudãpe ªtefan cel Mare, aceastã personalitate,la a cãrei mãreþie, probabil, nu se va mairidica o alta. Titlul conþine o specieromâneascã, reprezentativã þãrii, doina, pecare o valorificã asemeni unui imn de luptãºi incurajare. Conþinutul însã, ne forþeazãprin zugrãvirea unor chipuri fioroase alealteritãþii, sã nu fim supuºi lor, sã nu ledãm ºansa de a ne asupri.

O altã dovadã cã Eminescu nu are nimicîmpotriva strãinilor se gãseºte în“Scrisoarea III”. Atât timp cât sultanul edescris ca fiind capabil de sentimentefrumoase, dorind împlinirea unei iubiriimposibile, înseamnã cã e îndreptãþit pentrutot ceea ce a fãcut. Din frustrare, pentru cãnu a putut-o cuceri pe cea iubitã, ºi-adedicat viaþa cuceririi întregii lumi. Dacãînrobirea atâtor popoare, sub glorioasa lui“umbrã”, i-a adus satisfacþia cautatãrãmâne un mister la fel de mare ca acelacare ne ridicã întrebarea: de ce încearcãEminescu sã îl scuze în ochii noºtri pe unuldin cei mai de temut duºmani ai þãrii?

Prin urmare, imaginea colectivã aniciunui popor nu reiese din poeziile marelui

poet, mai ruºinoasã, mai demnã decompasiune si mai ironizatã decâtalteritatea din sistemul politic, economicromânesc.

Andreea Mititeluelevã

Portretul uneipersonalitãþiPe piaþa cãrþilor a

apãrut, la sfârºitulanului trecut, olucrare insolitã,volum dedicataniversãrii a 130 deani de la reintegrareaDobrogei la statulromân, ediþie îngrijitãde Virgil Coman.Postfaþa estesemnatã de prof.univ. dr. Radu ªtefan Vergatti. Ioan N. Roman„Despre Dobrogea ºi Dobrogeni” a fost ºi va fio lucrare de referinþã. Pentru cei care n-au aflatpânã acum inserãm, pe scurt, câteva date: IoanN. Roman a fost un remarcabil avocat, unpublicist de marcã, un inspirat poet ºi un ompolitic cu prestanþã.

Ediþia de acum, apãrutã la Editura Ex Ponto,instituþie coordonatã de un împãtimit cãrturar,prof. Ioan Popiºteanu, ilustreazã personalitatealui Ioan N. Roman. Virgil Coman are darul de afixa în memoria noastrã portretul uneipersonalitãþi. Îi mulþumim ºi pe aceastã cale ºinu ezitãm sã scriem aici cã osteneala sa meritãnumai cuvinte de laudã. Un semn de preþuiremeritã ºi Asociaþia Arhiviºtilor ºi PrieteniiArhivelor „Ovidius” Constanþa.

Dan Drãgulescu

Le arãtãm tinerilor fermieri

CulturãCulturã

Foto: Ion Predoºanu

C M Y K

Pagina 8 Documente

Redacþia ADRIAN CRÃCIUN (redactor ºef)

Redactori: Luiza Þigmeanu,

Alina Grigore, Tincuþa Doga,

Ioniþã Iacob.

SENIOR EDITOR: IULIAN TALIANU

Astãzi anul una mie opt sute ºaptezeciºi opt ziua douãsprezece, decembrie.

Noi Remus N. Opr<e>an<u> prefectuljudeþului Kiustenge, în urma invitaþiunilorfãcute aleºilor cu majoritate de voturi,membrii în consiliul comunal, a veni înlocalul prefecturii pentru a se constituiconsiliul ºi dupe observarea actelorrelative la alegerea efectuatã, declarãmconstituit consiliul comunal al oraºuluiKiustenge din d-nii Antonio A. Alexandridi,Basilio Gombo, Ali Kadîr Effendi, HafusRegep Effendi ºi Bohor Seni.

Membrii consiliului comunal dupedeliberaþiunile ºi chibsuinþele þinuteînaintea noastrã au organisat ºi compuscancelaria comunei din un casier, unpreceptor, posturi în care sunt numiþi d-niiDionisie Condogeorge ºi Vasile Iordanovici,secretar d-l Chirciu Banu ºi scriitor d-lEugeniu Cosmiadi.

Aceste persoane se vor invita îndatãa veni la post ºi a intra în lucrareafuncþiunilor ce li se încredinþeazã, dupãce vor depune legiuitul jurãmânt”.

Douã zile mai târziu, într-o nouãºedinþã, aleºii locali aveau sã adopte oserie de mãsuri privind: buna funcþionarea spitalului din localitate, prevenirea ºistingerea incendiilor, curãþenia ºiiluminatul stradal, dar ºi numirea comisiei

Zona Metropolitanã Constanþaîn documente de epocã

Notiþa arhivistului

12 decembrie 1878Constituirea Consiliului Comunal Constanþa

Reintegrarea Dobrogei la statul român, în urma confruntãrilor militaredesfãºurate în Peninsula Balcanicã între 1877-1878 a reprezentat, cum bine seºtie, o nouã etapã din cadrul procesului de constituire a statului naþional unitarromân. Prin urmare, la data de 14 noiembrie 1878 administraþia teritoriului dintreDunãre ºi Marea Neagrã era preluatã oficial de autoritãþile de la Bucureºti, acesteveniment fiind sãrbãtorit cu mare fast la Tulcea, iar la 23 noiembrie acelaºi anºi la Constanþa, datã la care avea sã fie instalat prefect aici, în mod oficial, RemusN. Opreanu, cel de al cãrui nume se leagã ºi primele realizãri în plan administrativ.Din ordinul sãu, la data de 12 decembrie 1878 se convoca ºedinþa de constituirea celui dintâi Consiliu Comunal al Constanþei, dupã cum urmeazã:

Proces-verbalNr. 1

pentru elaborarea bugetului de venituri ºicheltuieli pe anul 1879.

Primelor mãsuri în plan administrativaveau sã li se adauge altele noi, una dincele mai importante pentru sfârºituldeceniului ºapte al secolului XIX din istoriaConstanþei fiind, în opinia noastrã,adoptarea Regulamentului pentruadministraþia interioarã.

Nu este însã mai puþin adevãrat cãdupã 1878, între preocupãrile edililor dinvechea urbe tomitanã se remarcã ºi ceaprivinde înfrumuseþarea oraºului,activitate care s-a bucurat de sprijinfinanciar, fiind cuprinsã în bugetelePrimãriei Constanþa. Mãrturie în acestsens sunt documentele de arhivãreferitoare la dezbaterile pe margineabugetelor, forma finalã a acestora,aprobatã de Consiliul Local, cât ºidemersurile autoritãþilor pentru bunagestionare a acestei activitãþi.

Tuturor acestor prime mãsuri aveau sãli se adauge altele, an de an, astfel încâtînfãþiºarea Constanþei va cunoaºte o seriede transformãri cãpãtând treptat aspectulunui oraº – port, multietnic ºimulticonfesional, dominat însã detoleranþã ºi înþelegere, un adevãrat modelde convieþuire, ca de altfel, întreg arealulcuprins între Dunãre ºi Marea Neagrã.

Procesul-verbal de constituire a Consiliului Local Constanþa.D.J.A.N. Constanþa, fond Primãria Constanþa, dosar 1/1878, f. 41.

Virgil Coman