Rezervatii naturale in Republica Moldova Raionul Hîncești

Raionul Ocnița

Cuprins• Raionul HincestiRezervatii naturale de plante medicinale

LogăneştiSărata Galbenă

Rezervatii naturale silvice Dancu Nemţeni Sărata Galbenă Vila Caracui Sărata-Răzeşi Pogăneşti

Rezervatii naturale peisagistice Pădurea din Hânceşti

• Raionul OcniţaRezervatii naturale silvice

OcniţaMestecănuşClimăuţi

Rezervatii naturale peisagistice Călărăşeuca La 33 de Vaduri

Raionul Hîncesti

Rezervatii naturale

de plante medicinaleLogăneştiSărata Galbenă

Raionul Hincesti

Rezervatia naturala Logăneşti

• Suprafaţa 710 ha

• Amplasamentul Raionul Hânceşti, ocolul

silvic Logăneşti, Vila Logăneşti

• Deţinătorul funciar. Gospodăria Silvică

de Stat Hânceşti

Rezervatia naturala Sărata Galbenă

• Suprafaţa 424 ha

• Amplasamentul. Raionul Hânceşti, ocolul

silvic Cărpineni, Sărata Galbenă,

• Deţinătorul funciar. Gospodăria Silvică de

Stat Hânceşti

Rezervatia Loganesti

Rezervatia Sărata Galbenă

Asemanari• Silvostepă deluroasă extrazonală de cvercete pe

complexe de cernoziomuri;• Silvostepă deluroasă extrazonală de cvercete pe

complexe de cernoziomuri;• Stejar pufos de silvostepă;• Gorunet extrazonat în silvostepă;• Stejăret de silvostepă de productivitate

inferioară;

plopul negru 

• Quercus robur (stejar)

Quercus petraea (gorun)

Plante medicinalePlantago major Pătlagina Plantago major este foarte răspândită, vegetând și în locuri bătătorite în care alte specii nu cresc. Crește pe marginea drumurilor, în buruienișuri, în pășuni, culturi, de la câmpie până în zona alpină.

Pătlagina este un anti-bacterian

puternic, anti-inflamator și

cicatrizant, astfel frunzele

zdrobite pot fi un remediu

pentru mușcături de insecte,

în cazul unor arsuri minore.

Se mai folosește la ulcerul

gastric, hipertensiune, răni.

Plantago major

Pulmonaria officinalis Plămânărică (Pulmonaria officinalis) este o plantă erbacee, perenă din familia Boraginaceae, cunoscută sub mai multe denumiri populare: mierea ursului,albăstrea…

Specie ierboasă , înaltă de 15–25 cm, cu peri asprii, cu rizom orizontal și flori roșii, violete și rareori albe. Este răspândită în mod frecvent prin pădurile de foioase din zona de câmpie, în stejărișuri. În bronșite, laringite, afecțiuni ale

rinichilor, în bolile căilor respiratorii (ușurează

expectorația, calmează tusea și răgușala), ulcer gastric și duodenal, în bolile reno-

vezicale, în diaree, în ulcer Pulmonaria officinalis gastric.

DeosebiriLogăneşti Gorunet cu floră de mul(humus

fin, slab acid); Stejar pedunculat de silvostepă

cu porumbar.

Prunus spinosa(porumbar)

Sărata Galbenă Şleao-plopiş de luncă

Populus nigra (plopul negru)

Prunus spinosa(porumbar)Porumbarul (Prunus spinosa) este un arbust sălbatic, înalt de 1–3 m, din familia rozaceelor (Rosaceae), cu ramuri spinoase, cu flori albe și cu fructe sferice de culoare neagră-vineție.

Fitoterapeutica modernă recomandă porumbarul ca plantă medicinală, ceaiurile pe bază de fructe sau flori de porumbar sunt folosite în hemoragie, afecțiuni renale, dischinezia biliară, uremie, gută, diaree, tulburări în creștere, dezvoltare, în cura de slăbire. Alte utilizări în convalescențe postgripale, după boli pulmonare, tusa convulsivă. debilitate psiho-fizică, anorexie, inapetență, sau deficit imunitar.

Prunus spinosa(porumbar)

Populus nigra (plopul negru)

Arborii ce aparțin acestei specii ating înălțimi de aproximativ 30 m, cu tulpina deseori curbată, strâmbă, rareori dreaptă. Coroana este largă, neregulată, rară, iar ramurile sunt groase.

Scoarța este de culoare galben-cenușie. La bătrânețe formează scorburi. Frunzele sunt groase, pieloase, lung pețiolate, pe față verde-închis, pe dos verde-mat, pe margini serat dințate. Florile unisexuat-dioice, în amenti pendenti, apar înainte de înfrunzire, cele masculine sunt mai scurte. Înflorește în lunile martie-aprilie. Înmulțirea se face prin semințe și butășire. Durata de viață a unui plop negru este de 100-400 ani.

Populus nigra (plopul negru)