corina portofoliu

30
UNIVERSITATEA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE SPECIALITATEA FINANȚE ȘI BĂNCI PORTOFOLIU La disciplina Sisteme fiscal internaționale A elaborat : Gumenco Corina 1

Upload: gumenco-corina

Post on 27-Sep-2015

224 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA FACULTATEA TIINE ECONOMICE SPECIALITATEA FINANE I BNCI

PORTOFOLIU La disciplina Sisteme fiscal internaionale

A elaborat : Gumenco Corina Grupa: FB1203

Chiinu - 2015 CUPRINS

1. Asemnarile i deosebirile dintre Sistemul Fiscal al Republicii Moldova i Belarusiei2. Asemnrile i deosebirile Sistemului Fiscal al Republicii Moldova i Romniei3. Referat Sistemul Fiscal al Suediei 4. Problema ( privind evitarea dublei impuneri ) dintre RM i Suedia

Asemnarile i deosebirile dintre Sistemul Fiscal al Republicii Moldova i Belarusiei

Asemnri Deosebiri

1)RM i Belarus sunt ambele state de tip unitar2) RM i Belarus se caracterizeaz pe aceleai principii de impozitare ( de eficien , de echitate )3) RM i Belarus se impart n uniti administrative teritoriale 2)n RM i n Belarus sistemul fiscal este gestionat i funcioneaz pe baza Codului Fiscal .3) n RM i Belarus TVA , cota standard este n marime egal de 20 % cota redus de 0 % pentru export . 4) n Belarusia la fel ca n RM Taxa pentru Accize este stabilit pentru a diminua consumul de produse dunatoare pentru societate , urmrind valorile societii , la fel sunt stabilite pentru bunurile produse de pltitorii de accize ct i pentru bunurile importate de ctre pltitorii de accize . 1.)n RM structura sistemului fiscal este alcatuit din ( impozite directe si indirecte ) iar in Belorusia este alctuita din ( impozite directe , indirecte, mixte i n fond inovatoare )2.)n RM impozitul pe venit este calculate n dpua trane prima de 7% i a doua 18 % , iar n Belorusia este cota unic de 16% , 13% i 9 %. 3)n RM este caracterizat prin cot progresiv pe cnd n Belorusia este caracterizat prin cot fix .4)Impozitul pe profit n RM este cota de 12% fiind unica din ECE , iar n Belorusia cota de impunere este de 18 % . 5)Dac cotele de TVA standard sunt echivalente n ambele state atunci cotele reduse difer , fiind n RM de 8% , ns n Belorusia de 10 % . 6)Taxa vamal n RM este standard pentru toate statele pe cnd n Belarus marimea cotei taxei vamale depinde relaiile prefereniale ntre Belarus i alt stat . 7) n Belarusia este specific taxa offshore , ns n RM taxa offshore este cunoscut doar sub forma definiiei .

Asemnrile i deosebirile Sistemului Fiscal al Republicii Moldova i RomnieiAsemnri

1)n ambele state sistemul fiscal este reglementat de Codul Fiscal i alte acte normative n vigoare;2)Sistemul fiscal este de tip unitar constituit din dou niveluri de colectare a veniturilor fiscale: la nivelul bugetului de stat i la nivelul bugetelor administrativ-teritoriale;3). Se caracterizeaz prin legislaie unic aplicat pe ntreg teritoriu, organe centrale ale puterii cu autoritate pe teritoriul rii i teritoriu mprit n uniti administrativ-teritoriale locale cu bugete proprii;4) n ambele state impozitul pe venitul persoanelor juridice este utilizat drept una din principalele prghii de natur fiscal de stimulare a activitii investiionale i atragere a investiiilor strine directe.5) Att n Republica Moldova, ct i n Romnia, contribuiile privind securitatea social sunt partajate dintre patroni i angajai,6)Impozitele indirecte formeaz principalele surse de venit la bugetele de stat, att n Republica Moldova, ct i n Romnia, ponderea major revenind taxei pe valoare adugat (TVA).7) . n ambele state exist posibilitatea returnrii TVA pentru unele categorii de ntreprinderi, iar durata procedurilor respective este de 45 de zile;1)Impozitul pe venitul persoanelor fizicen RM Sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice are un caracter progresiv. Exist dou praguri de impozitare:- 7% pentru venitul anual care nu depete suma de 27852 lei;- 18% pentru venitul care depete limita dat;Sistemul de impozitare este bazat pe raionamente de natur social n direcia diminurii poverii fiscale ale persoanelor fizice cu venituri mici. Iar n Rominia persoanele fizice se impoziteaz la o cot fix de 16% indiferent de mrimea venitului obinut de contribuabil.2)TVA, n RM Se aplic o cot standard de 20% si cote reduse de 8% i 0% pentru produsele exportate;n Rominia Cota taxei pe valoare adugat este n mrime de 24%;3)Contribuiile CAS i CAMn RM : Contribuiile de asigurri sociale achitate de angajat snt n mrime de:CAS- 6% CAM- 4%Contribuii de asigurri sociale achitate de angajat: CAS- 23% CAM- 4%n Romnia : Pentru angajator:-contribuii de asigurri de sntate- 5,2%-omaj- 0,5% , pentru asigurri sociale- 20,8%Pentru angajat:asigurri sociale- 10,5% asigurri de sntate- 5,5%

UNIVERSITATE DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA FACULTATEA TIINE ECONOMICE SPECIALITATEA FINANE I BNCI

REFERAT

Sistemul fiscal al Suedia

A efectuat : Gumenco Corina Grupa : FB 1203

Chiinu - 2015CUPRINS

1. CONINUTUL SISTEMULUI FISCAL I LOCULACESTUIA N CADRUL FINANELOR PUBLICE3

1.1. CONINUTUL SISTEMULUI FISCAL3

1.2. CLASIFICAREA I CARACTERIZAREA GENERALA SISTEMELOR FISCALE4

1.3. PRINCIPIILE POLITICII FISCALE5

2.PARTICULARITI ALE SISTEMULUI FISCAL SUEDEZ8

BIBLIOGRAFIE13

1. CONINUTUL SISTEMULUI FISCAL I LOCULACESTUIA N CADRUL FINANELOR PUBLICE1.1. CONINUTUL SISTEMULUI FISCAL

Sistemul se definete ca un ansamblu de elemente dependente ntre ele, care formeazun ntreg organizat. Datorit relaiilor reciproce dintre elementele componente, ntregul estemai mult dect suma prilor, aa cum a afirmat, cu peste dou mii de ani n urm, filosofulgrec Aristotel. Prin aceast afirmaie, Aristotel este considerat drept precursor al definiriiconceptului de sistem ca un ansamblu de pri coordonate n vederea atingerii unui ansamblude obiective.Abordarea sistemic a unei seciuni a realitii reprezint o modalitate de a analizaaceast seciune att global, ca ntreg, ct i n structura sa, n vederea evidenierii modului ncare funcioneaz seciunea-sistem, n scopul realizrii obiectivelor fundamentale aleansamblului.Conceptele specifice ale teoriei fiscale sunt extrem de diverse, iar ncercrile de astabili o seam de semnificaii standardizate au nvederat complexitatea deosebit a sarcinii desistematizare i de standardizare.n acest context, definirea fiscalitii ca un sistem de percepere a impozitelor potrivit abordrii financiare sau ca sistem de legi referitoare la fisc, la percepereaimpozitului conform abordrii juridice, relev utilizarea mai mult figurativ a conceptuluide sistem.

Cercetarea sistemic a vastei i complicatei problematici fiscale vizeaz definirea idispunerea ntr-un tot unitar i organizat a conceptelor, procedeelor i metodelor specificeteoriei i practicii fiscale. n acest fel se ajunge la nelegerea interconexiunilor dintreeconomia de schimb, prelevrile fiscale i economia public, la identificarea distorsiunilor, precum i la restrngerea influenei negative a acestora sau la eliminarea lor, prin reglareacomplexului domeniu fiscal. Economia de schimb sau real cuprinde o pluralitate de fluxuri reale (de bunuri iservicii) i bneti, generate de producerea, schimbul i consumul bunurilor i serviciilor denatur economic, un ansamblu de fluxuri bneti din sfera repartiiei, care vizeaz formareali distribuirea veniturilor legate de proprietate, prin plata dividendelor, a dobnzilor sau arentelor i a celor aferente utilizrii forei de munc, prin plata salariilor, la care se adaugfluxurile financiare i bneti specifice formrii i utilizrii fondurilor agenilor economici.Obiectivul economiei de schimb este acela al satisfacerii nevoilor individuale, prinoferirea pe pia a unei diversiti de bunuri i servicii economice, iar funcionarea acesteia serealizeaz prin mecanismul cererii i ofertei, pe baza cruia se formeaz preurile. Economia public este organizat de autoritile publice n vederea satisfacerii unor nevoi cu caracter social, viznd asigurarea aprrii naionale, meninerea ordinii interne i asecuritii civile, pstrarea echilibrului ecologic, protecia social. n acest context, economiei publice i sunt specifice fluxurile financiare constituite din veniturile prelevate la buget pe baza deciziei publice i fluxurile bneti care apar ca urmare a relaiilor de creditare bancar,n scopul acoperirii deficitelor pe termene foarte scurte ale trezoreriei publice, precum i arelaiilor de credit public, menite s acopere deficitul bugetar.Economia public se situeaz n afara sferei de cuprindere a forelor pieei, astfel cajustarea nevoilor i a resurselor destinate satisfacerii acestora se realizeaz pe baza decizieiautoritilor publice.

n cadrul economiei naionale, sistemul fiscal are drept scop asigurarea finanriieconomiei publice pe calea prelevrilor fiscale, precum i intervenia n economie a autoritii publice, n vederea corectrii fluctuailor nedorite ale ciclurilor economice care apar n cadruleconomiei de schimb . Prelevrile fiscale au fost instituite ncepnd de la apariia puterii publice a Statului,n scopul ndeplinirii funciilor acestuia i al realizrii sarcinilor de satisfacere a nevoilor publice sau colective.Formele concrete de manifestare n prezent a prelevrilor fiscale sunt impozitele i taxele percepute de bugetul public, precum i contribuiile mobilizate pentru constituireafondurilor speciale ale macrosistemului economico-social. Lund n considerare cele menionate, se poate reine c, sistemul fiscal cuprinde unansamblu de concepte, principii, metode i procese referitoare la o mulime de elemente(materia impozabil, cotele de impunere, subiecii fiscali, capacitatea contributiv, presiuneafiscal etc.), ntre care se manifest o multitudine de relaii rezultate din proiectarea,legiferarea, aezarea i perceperea impozitelor, taxelor i contribuiilor i care sunt gestionateconform prevederilor din legislaia fiscal, n scopul realizrii obiectivelor ce-i sunt proprii.

1.2. CLASIFICAREA I CARACTERIZAREA GENERALA SISTEMELOR FISCALE

Diversitatea sistemelor fiscale, ca rezultat al condiiilor istorice i geografice diferitede dezvoltare a statelor, la care se adaug influena deciziilor politice, determin nerelevanaunor comparaii ntre acestea. De aceea, se impune gsirea unor elemente de referin, nfuncie de care s se analizeze dintr-un punct de vedere spaial i temporal evoluia sistemelor fiscale ale unor ri cu structuri economico-sociale asemntoare. Lund n considerare concepiile care au stat la baza conturrii lor, sistemele fiscale seclasific n : sisteme fiscale utopice; sisteme fiscale funcionale; sisteme fiscale teoretico-proiective.

I. Sistemele fiscale utopice sunt creaii teoretice prin care se susine ideea utilizriiunui impozit unic, avndu-se n vedere: credina c este posibil standardizarea prelevrilor fiscale, aprut n perioada n careeforturi substaniale erau depuse pentru introducerea unui sistem unic de msurare atimpului i a lungimii, precum i a unei monede unice la nivelul statelor n formare; influena curentelor teoretice ce ncercau s explice modul de formare a veniturilor; cerina eliminrii numrului mare de impozite stabilite injust.Primul promotor al acestei idei a fost Vauban, care, n lucrarea sa Dime royale,propune introducerea unei dijme unice i eliminarea tuturor celorlalte obligaii fiscale,urmrind suprimarea privilegiilor i asigurarea egalitii obligaiilor. ns, prin propunereaunor excepii, viznd meninerea impozitului pe sare (gabela) i a unor taxe vamale lafrontiere, ideea impozitului unic este distrus.

II. Sistemele fiscale funcionale sunt ntemeiate pe funciile i sarcinile care revinstatului pentru satisfacerea nevoilor publice i n ce privete corectarea unora dindisfuncionalitile economiei reale.Sistemele fiscale funcionale au existat i exist n diverse forme de concretizare,corespunztoare evoluiei societii omeneti, gradului de dezvoltare economico-social inaturii regimurilor politice.Clasificarea acestor sisteme fiscale este realizabil prin luarea n considerare a naturii impozitelor predominante i a intensitii presiunii fiscale, cum ar fi:1) n funcie de natura impozitelor predominante: Sistemele fiscale n care predomin impozitele directe Sistemele fiscale n care predomin impozitele indirecte Sistemele fiscale cu predominan complex Sistemele fiscale axate pe impozitele generale Sistemele fiscale n care predomin impozitele particulare 2) n funcie de intensitatea presiunii fiscale Sistemele fiscale grele Sistemele fiscale uoare

III. Sistemele fiscale teoretico-proiective sunt cele orientate spre nfptuirea programelor de reform fiscal, avndu-se n vedere dinamica dezvoltrii structurilor socialei economice, cerinele mobilizrii resurselor destinate finanrii nevoilor sociale alecomunitilor, pe plan naional i local, n condiiile asigurrii randamentului scontat al prelevrilor fiscale i ale promovrii echitii fiscale.

1.3. PRINCIPIILE POLITICII FISCALE

Conform legii finanelor publice, principiile generale bugetare se adapteaz la specificul fiecarui buget. Aplicarea lor difer de la ar la ar i de la o perioad la alta n cadrul aceluiai stat, n funcie de condiiile concrete ale economiei respective ct i de prioritatile i obiectivele politicii acestuia.Principiul universalitatii presupune inscrierea in buget a sumelor globale ale veniturilor si cheltuielilor publice, chiar in conditiile in care realizarea veniturilor publice presupune efectuarea unor cheltuieli prealabile. Cu alte cuvinte, nu pot fi compensate veniturile bugetare cu cheltuielile aferente acestora. In buget veniturile trebuie sa figureze cu sumele lor brute, iar cheltuielile cu sumele lor totale, astfel incat sa se ofere posibilitatea puterii legislative (Parlamentul) sa cunoasca veniturile totale pe care statul urmeaza sa le incaseze precum si destinatia pe care acestea o vor primi.In practica, cerintele acestui principiu nu sunt intotdeauna respectate astfel ca, in unele cazuri s-a trecut la elaborarea de bugete mixte, unde veniturile si cheltuielile unor institutii figureaza cu sumele lor totale, iar altele numai cu soldurile dintre veniturile posibile si cheltuielile aferente lor. Astfel de venituri si cheltuieli ce se pot inscrie in buget numai cu soldul pot fi urmatoarele: veniturile de la intreprinderi publice si subventiile catre acestea; varsamintele catre buget si subventiile primite de la acesta in cazul relatiilor bugetelor locale cu bugetul de stat; subventiile primite de unele institutii din sfera nemateriala, care realizeaza venituri pe care le retin pentru acoperirea unei parti din cheltuielile lor.Universalitatea presupune unitate bugetara adica toate veniturile si cheltuielile bugetare sa fie inscrise intr-un singur document care sa reuneasca, printr-o prezentare clara, veniturile cu sursele lor de provenienta si cheltuielile cu destinatia lor. Unitatea bugetara are ca efect elaborarea unui buget unic care sintetizeaza ansamblul relatiilor financiare publice.Ca si in cazul universalitatii, unitatea bugetara admite derogari, dictate de complexitatea relatiilor in cadrul economiei, precum si de unele evenimente ce apar in anumite conditii date. Astfel, pe langa bugetul general (ordinar), se mai intocmesc si alte bugete cum ar fi: bugete autonome, bugete extraordinare, bugete anexe si conturi speciale de trezorerie.Bugetele autonome se intocmesc de catre colectivitati locale si de intreprinderi publice cu personalitate juridica si autonomie functionala. Concret, intocmesc bugete autonome: unitatile administrativ-teritoriale (judete, orase, comune) pentru care autonomia bugetara este reala, fara ca ele sa aiba si o autonomie financiara deoarece veniturile proprii nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor; de aceea bugetele locale sunt corelate cu bugetul administratiei centrale de stat in masura in care primesc de la acesta subventii; intreprinderile publice cu caracter industrial sau comercial care realizeaza venituri ce le permit in mare masura acoperirea cheltuielilor aferente.Bugetele extraordinare se intocmesc in situatii speciale cum sunt: crize economice, calamitati naturale, razboaie etc. Veniturile inscrise in aceste bugete provin din impozite special instituite, imprumuturi sau emisiune monetara.Bugetele anexe sunt bugete distincte de bugetul ordinar al statului, care se anexeaza la acesta si se voteaza separat de catre Parlament. Ele se elaboreaza pentru veniturile si cheltuielile unor institutii publice sau intreprinderi proprietate de stat care nu au in mod obligatoriu personalitate juridica. Bugetele anexe se coreleaza cu bugetul ordinar al statului, prin evidentierea soldului lor la partea de venituri (daca acestea sunt mai mari decat cheltuielile) sau la partea de cheltuieli (in caz contrar) primind astfel subventii bugetare.In stransa legatura cu universalitatea si unitatea bugetara, functioneaza sintagma neafectarii veniturilor bugetare. Aceasta inseamna ca veniturile incasate la buget se despersonalizeaza, adica, veniturile in ansamblu, se utilizeaza pentru acoperirea tuturor cheltuielilor. Nu se admite ca un anumit venit bugetar sa fie folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli. Si de la acest principiu exista abateri care sunt aceleasi cu cele de la principiul unitatii bugetare. Astfel, pentru finantarea anumitor activitati si servicii ale statului se scot in afara bugetului ordinar anumite venituri care fac obiectul unor bugete autonome, extraordinare, anexe sau conturilor speciale de trezorerie.Principiul publicitatii bugetului este principiul care presupune ca dupa dezbatere si aprobare, bugetul si contul privind inchiderea exercitiului bugetar sa fie publicate in Monitorul Oficial sau in culegeri de legi. De asemenea datele inscrise in proiectul de buget sunt date publicitatii in presa, radio si televiziune.Publicarea bugetului este o necesitate in conditiile participarii la relatiile economice, financiare si monetare internationale.Principiul anualitatii bugetului se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si la perioada in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile. Ratiunile pentru care acest principiu functioneaza sunt de ordin politic si tehnic. Astfel, ratiunile politice se refera la eficienta controlului parlamentar asupra gestionarii bugetului, iar cele tehnice au in vedere gradul mai mare de realitate al previziunii anuale a veniturilor si cheltuielilor.Referitor la perioada in care se executa bugetul, aceasta poate sa coincida sau nu cu perioada pentru care a fost aprobat, aceasta deoarece unele venituri se incaseaza, iar unele cheltuieli se efectueaza dupa expirarea anului bugetar. Problematica veniturilor neincasate si a cheltuielilor neefectuate se poate solutiona prin: sistemul de gestiune prin care, la sfarsitul anului bugetar, bugetul se incheie, iar contul de inchidere a exercitiului bugetar va cuprinde numai veniturile incasate si cheltuielile efectuate; veniturile neincasate urmeaza a figura in bugetul anului urmator, iar cheltuielile se vor inscrie in bugetul anului in care se vor efectua; sistemul de exercitiu prin care, executia bugetara se prelungeste pana la incasarea veniturilor prevazute si efectuarea cheltuielilor bugetate. Acest sistem prezinta inconvenientul functionarii paralele a doua bugete.Principiul specializarii bugetare are in vedere inscrierea in buget si aprobarea de catre Parlament a veniturilor pe surse de provenienta si a creditelor bugetare pe categorii de cheltuieli. Credit bugetar inseamna suma inscrisa in buget si aprobata de Parlament, in limita careia se pot efectua plati in contul fiecarei cheltuieli. In vederea asigurarii cerintelor acestui principiu este necesar ca veniturile si cheltuielile sa fie inscrise in buget dupa o schema unitara. Aceasta schema poarta denumirea de clasificatie bugetara si cuprinde gruparea veniturilor si cheltuielilor intr-o anumita ordine si pe baza unor criterii precis determinate.Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile ordinare ale bugetului. Echilibrul bugetar are in vedere elaborarea unor bugete balansate, precum si pastrarea echilibrului in perioada de executie a bugetului.Acest principiu a fost, pana nu demult, considerat principiul de aur al gestiunii bugetare. In prezent, insa, el nu mai figureaza ca principiu bugetar explicit in noua lege a finantelor publice din cauza practicii tot mai raspandite, de elaborare de bugete deficitare, ca urmare a cresterii mai rapide a cheltuielilor publice. Principalii determinanti ai acestei cresteri sunt: majorarea cheltuielilor cu aparatul de stat, cursa inarmarilor, cresterea cheltuielilor cu datoria publica etc.Principiul realitatii bugetare este unul implicit, el nu apare in legea finantelor publice, si are in vedere doua aspecte: inscrierea in buget a veniturilor bugetare posibile de realizat, deci cu un grad de certitudine cat mai mare si a cheltuielilor necesare perioadei bugetate, prioritare in conditiile perioadei date; modul de elaborare si executia bugetului sa aiba la baza date verificabile si usor de identificat.

2.PARTICULARITI ALE SISTEMULUI FISCAL SUEDEZ

Suedia ocup locul al cincisprezecelea n analiza sistemelor fiscale a statelor membre , urmarind criteriul stabilit: ordinea cronologica i alinierea alfabetic , insa intr- o clasificare dup cele mai mari impozite ocup pe de parte locul 1 in cadrul Comunitii Europene. ar UE din anul 1995, Suedia prezint o politic fiscal influenat de evoluia de ansamblu a economiei suedeze in general. Intruct la inceputul anilor '90 , Suedia a trecut printr-o perioad de recesiune economic sever, politica fiscal a inregistrat un proce major de reform urmrind consolidarea fiscal. Procesul de reform fiscal a urmrit in principal din majorarea veniturilor din impozite, n paralel cu o reducere a cheltuielilor publice. Rezultatul reformei fiscale, combinate desigur cu alte msuri de politic economic n general, a fost o evoluie pozitiv a indicatorului suedez al presiunii fiscale globale care atingea aproximativ 49% in anul 1995 si chiar 54% in anul 2001 ( n 2005 valoarea era de 51,1 % ). De astfel , trebuie subliniat inc o dat c Suedia deine cel mai nalt nivel al presiunii fiscale din intreaga Comunitate European, media anilor 1990-2005 de 51,4% depaseste considerabil ( cu peste 10 procente ) media comunitar peste aceeasi ani de doar 40,6%. Pornind de la acest scurt descriere a politicii fiscale din Suedia, se continu analiya sistemului fiscal din acest ar cu o scurt descriere a principalelor impozite i taxe suedeze, apoi cu o uoar detaliere a reformei fiscale din ultimii ani i cu o comparare a presiunii fiscale suedeze cu media comunitar din perioada 1995-2005.Structura sistemului fiscal arat c Suedia se bazeaz destul de mult ( pn la 22% din PIB ) pe impozitarea direct. Practic un indicator mediu de 40,3% din veniturile fiscale totale suedeze definete impozitele directe pentru perioada 1995-2005. Pentru anul 2005, structura fiscalitii suedeze este urmatoarea: 39% din veniturile totale sunt asigurate de impozitele directe, 30,7% provin din contribuii sociale i 30,3% sunt reprezentate de impozitele indirecte. n aceste condiii este evident c Suedia se caracterizeaz printr-o fiscalitate ridicat asupra muncii. Dintre Impozitele directe, impozitul pe venitul personal ocup locul principal. Circa 17 procente din PIB sunt realizate n Suedia din ncasrile din acest impozit . Legislaia fiscal suedez grupeaz acest impozit pe trei categorii: impozitul naional pe venitul personal, impozitul municipal pe venitul personal i impozitarea persoanelor nerezidente. Impozitul naional pe venitul persoanelor fizice are, desigur, ca beneficiar statul suedez. Regelementat prin Legea impozitului naional pe venit nr. 576 din 1947, amendat de actul normativ nr. 1606 din 1998. Pltitorii acestui impozit sunt toate persoanele fizice care locuiesc pe teritoriul statului suedez. Baza de impozitare este dat de totalitatea veniturilor provenite din salarii , pensii, alte venituri similare (remuneraii de acelasi tip) i veniturile din afacerile unicorporale. Impozitul se aeaza asadar asupra tuturor veniturilor de acest fel, mai puin deducerile legale, realizate pe parcursul unui an fiscal. Cotele de impunere la aceste venituri sunt dou mprite pe dou trane de venituri: 20% i 25%. Alturi de acestea se impoziteaz veniturile de capital, respectiv: dividende, dobnzi, alte ctiguri de capital, practicndu-se o cot de impunere de 30 %. Categoria a doua a impozitului pe veniturile persoanelor fizice se refer la cele colectate de municipaliti , reglementate de Legea impozitului municipal pe venit nr. 370 din anul 1928, modificat de actul normativ suedez nr. 1767 din 1998. Cota de impunere pentru aceste venituri este in jur de 31% , aceast cot depinznd de fiecare municipalitate n parte. Impozitarea veniturilor nerezidenilor se stabilete n conformitate cu legea nr. 586 din anul 1991, modificat de actul normativ nr. 252 din 1998. Incasrile acestui impozit se colecteaz n totalitate la bugetul statului suedez , practicndu-se o cot de 25% la venitul global realiyat de nerezideni pe teritoriul Suediei. n 1995, impozitul statutar de stat asupra venitului in valoare de 20% a fost crescut la 25% pentru o perioad de 3 ani. Aceast cretere a devenit permanent in 1999, dar pentru veniturile cu un prag mai ridicat ( 4 420 in 2001 ). Drept rezultat n prezent, exist 3 trane fiscale ale impozitului pe venit. Contribuiile sociale ale angajatorilor au fost de asemenea reduse n 1993, dar de atunci au fost mrite ntr-o anumit msur. Contribuiile generale pentru pensii ale angajailor au fost introduse n 1993 fiind introduse gradual i crescute pn n 1998, fcnd parte n prezent din noul sistem de pensii. n ultimii ani, modificrile majore ale politicii fiscale constrau n reducerea impozitului pe venit n principal prin compensarea distribuiei generale pentru pensii ale angajailor, precum i de strategia reformei impozitelor verzi . Ajustri continue descresctoare au fost de asemenea efectuate asupra impozitelor pe propritatea imobiliar i pe avere ca rspuns la creterile suferite de preurile proprietaii. Un al doilea impozit direct asupra cruia ne oprim n analiza noastr este impozitul suportat de persoanele juridice ( aceasta atinge un procent multianual mediu de doar 2,9% n PIB ): impozitul pe venitul net al societaii comerciale, care dei inregistreaz o evoluie ascendent a ponderii sale n PIB-ul suedez n ultima perioad (1995-2005) nu atinge aadar dect maxim 3%. Baza legal a acestui impozit nr. 567 din anul 1947, amendat de Legea nr. 1606 din anul 1998, beneficiar fiind statul. Acest impozit se aplic la venitul net realizat pe parcusul unui an fiscal. O reducere fiscal de 20% din venitul anual este premis pentru o perioad de 5 ani. Legislaia suedeza prevede i excepii de la acest impozit pentru urmtorii : guverne, municipaliti, Fondul Naional de Pensii, fundaii, asociaii nonprofit, asociaii caritabile si religioase. Pierderile nregistrate sunt deductibile pe parcursul mai multori ani succesivi. Acest impozit are o colectare anual i cunoate doua rate: una statutar de 28%, iar pentru fondurile de securitate de 30%. Impozitele indirecte nsumeaz aproximativ 30% din totalul impozitelor suedeze. n perioada anilor 1995-2005 aceste impozite raportate la PIB ating valori situate ntre 16 i 19%. Dintre aceste taxa pe valoare adaugat reprezint cel mai important impozit indirect suedez colectnd circa 9 procente din PIB n ultima perioad de timp (1995-2005). Reglementat prin Legea privind TVA nr. 200 din anul 1994, modificat prin actul normativ nr. 1675 din 1998, acest impozit este colectat in totalitate de statul suedez. Legislaia suedez prevede excepii de la plata taxei pe valoarea adaugat pentru servicii culturale i educaionale, servicii sociale i de sntate , servicii financiare, tranzacii de asigurri, tranzacii imobiliare, evenimente sportive, organizaii de stat, autorizatii locale, organizaii nonprofit, livrrile de organe umane, snge i lapte;producia farmaceutic , livrrile pentru misiunile diplomatice i organizaiile internaionale ale altor ri din Uniunea European; exporturile. Cotele de impunere sunt urmtoarele: cota standard de 25 %; o cot de 12% pentru transportul de pasageri, cazrile hoteliere, produsele alimentare, lucrrile de art ; o cot de 6% ziare, cinema, concerte , teatre , muzee private, evenimente sportive organizate de persoane juridice i o cot de 6% pentru exporturi. Alte impozite indirecte sunt accizele, toate fiind colectate de guvernul suedez, din care amintim: accizele pe energie, pe tutun, pe bere si vin. Reglementate prin urmtoarele acte legislative suedeze: Legea accizelor pe energie nr. 1776 din 1994, Legea impozitului pe tutun nr. 1463 din 1994, Legea impozitului pe alcool nr. 1464 din 1994, toate aceste impozite indirecte insumeaz circa 3-4 % din PIB . Contribuiile de asigurri sociale sunt circa 30% din totalul veniturilor fiscale. Acest mixaj fiscal ( 40% impozite directe, 30% impozite indirecte i 30% contribuii la asigurrile sociale ) caracterizeaz Suedia ncepnd din anul 1995 i pn la prezent. n continuare se prezint i alte informaii despre reforma fiscal din Suedia : reforma fiscal a urmarit n principal extinderea bazei fiscale i un tranfer de impozitare indirect catre impozitarea direct. Reforma fiscal major din 2001 a transformat sistemul fiscal intr-un aa-zis sistem fiscal dual al venitului , care combin o impozitare extrem progresiv a venitului din munc , cu o rat general mai mic asupra venitului din capital. Guvernarea local impune o rat fix de aproximativ 30% ( in funcie de municipalitate sau de jude ) asupra venitului ctigat (i anume asupra venitului din munc i a celui din afaceri unicorporale ). Un impozit de stat uniform mic (SEK 2000) este aplicat tuturor tipurilor de venit i asupra veniturilor peste 29.330 (n anul 2001 ) reprezentnd o tran adiional cu o rat fiscal de 20%. Pentru venitul din capital exist o rat fix de 30%. n general reforma a rezultat intr-un transfer de la impozitele directe ctre cele indirecte, n combinaie cu o lrgire a bazelor fiscale. De exemplu, baza TVA-ului a fost lrgit pentru a include i consumul de servicii i de energie iar un impozit pe dioxidul de carbon a fost inclus. ncepnd din anii 1999-2000 se observ reduceri ale cotelor de impunere, n scopul procurrii de venituri fiscale mrite ( n special n ceea ce privete impozitele pe munc) . O strategie de reform a impozitelor verzi pentru o perioad de 10 ani a fost nceput n 2001, i corespunde n total cu circa 1,4% din produsul intern brut ( 2001 ). Creterile fiscale au afectat n principal impozitele pe energie ale gospodriilor i contribuiilor sociale ale angajatorilor. Totalul impozitelor ecologiste se ridic la valoarea de aproximativ 2,9% din produsul intern brut n 2001. Rata fiscal implicit pentru capital a fost mrit in mod substanial. La nceputul perioadei Suedia mai prezenta un nivel relativ sczut al ratei fiscale implicite pentru capital, n timp ce spre sfritul perioadei 1995-2005 nivelul se situa peste media Uniunii Europene. Cea mai mare parte a acestei creteri poate fi atribuit sarcinii fiscale asupra capitalului i asupra venitului din afaceri. Veniturile fiscale n procentaj din produsul intern brut au crescut att pentru gospodrii , ct i pentru societi. n ceea ce privete numitorul ratei fiscale implicite ( care este calculat prin utilizarea datelor contabile naionale ), trebuie remarcat c societaile comerciale au suferit unele reduceri ale profiturilor n relaie cu produsul intern brut datorit creterilor costurilor muncii i impozitelor indirecte mari care nu au putut fi intregral transformate n preuri mai mari n timpul acelei perioade. Transferul relativ de la plile dobnyilor ctre dividende rezultat n reduceri mai mici pentru baza impozabil ar putea de asemenea explica sarcina fiscal in cretere asupra capitalului i venitului din afaceri ntre anii 1995 i 2003. (Calculele Ministerului Suedez de Finane pentru o rat fiscal medie efectiv comparabil efectiate utiliznd microdatele generale ( baza de date Frida a Ministerului de Finane al Suediei) arat de asemenea o tendin ascendent pn n 1998, dei baza impozabil in relaie cu produsul intern brut a crescut uor pn n anul 200. n 2000 acest indicator alternativ a nceput s se decline . innd cont de ntrzierea temporar i de influena asimetric a pierderilor cuprinse ntre balanele naionale, este posibil ca o caracteristic similar s fi fost vzibil n anii de dup 2000 n cazul ratei fiscale implicite pentru capital). Sarcina fiscal crescut a capitalului pentru gospodrii poate fi parial explicat de impozitarea ctigurilor de capital mrite datorit expansiunii pieelor financiare. (Nu este posibil contabilizarea ctigurilor de capital ca parte a venitului impozabil n cadrul balanelor contabile naionale. Din acest motiv creterea sarcinii fiscale a capitalului pentru Suedia este supraestimat n acea perioad). O alt explicaie reiese din diminuarea substanial a plilor deductibile nete pentru dobnzi , datorit ratelor descendente pentru dobnzi. Acest eveniment poate fi atribuit facilitilor reformei fiscale, n combinaie cu perioade n care rata real a dobnzilor a fost extrem de mare. Suedia este, fr ndoial, o ar cu o presiune fiscal ridicat.Situat pe primul loc n Comunitatea European, presiunea fiscal global suedez ( calculat ca medie pentru perioada 1995-2005 ) cu o valoare de 51,4% este cu peste 10 procente mai ridicat dect media EU25 pentru acelai interval de timp. Impozitele indirecte reprezint, ca procent n PIB, 17,3% , fiin de asemenea unele din cele mai ridicate din ntrega Uniune European, unde media este de 14,2% ( Suedia este poziionat pe locul 24 din 25 n clasamentul acestui impozit- aadar o presiune fiscal mare n Suedia determinat de impozitele directe, singura ar din UE cu o valoare superioar a acestui indicator fiind Danemarca) . Dintre aceste TVA se remarc cu un procent de 8,3% de asemenea peste media comunitar din anii 1995-2005 cu circa un procent ( de asemenea locul 24 din 25 singura cu valori mai mari fiind de asemenea Danemarca). De astfel i accizele suedeze, depesc media UE (3,5% fa de 3,1% ). Explicaia acestui raport al impozitelor pe consum fa de produsul intern brut care situeaz Suedia mult peste media Uniunii Europene este urmtoarea: deinnd una dintre cele mai ridicate rate standard pentru TVA i de asemenea rate peste medie pentru accize, Suedia aparine n mod evident grupului de ri cu impozite pe consum relativ mari, alturi de Danemarca si Finlanda. Rata fiscal implicit pentru consum s-a meninut la circa 28% ntre anii 1995-2005, valoare care se situeaz cu 8 puncte procentuale peste media european. Continund cu impozitele directe, se observ c i n acest caz, Suedia se claseaz pe primul loc n Uniunea European ( cu o medie a impozitelor directe/PIB n ultimii ani de circa 21% fa de media EU25 de doar 12,7% pentru aceeasi perioad). Dintre acestea, impozitul pe venitul personal este aproape dublu ca procent n PIB-ul suedez (17%) fa de media comunitar de doar 8,9% . Evident c impozitele pe munca angajat a demonstrat o tendin ascendent pn n 1998 n principal ca o consecin a diferitelor msuri fiscale adoptate pentru a mri resursele fiscale. Rata fiscal implicit pentru munca ( angajat ) prezint o tendin similar avnd un maxim de 51,3% n 1998.De atunci, rata fiscal implicit a nceput s se diminueze lent. n 2001, a avut o valoare de 49% apropiat de nevelul sau iniial din 1995. Acest lucru oglindete diferitele decizii politice luate n perioada 1995-2001. Iniial, msurile diferite au vizat impozitul pe venit i contribuiile sociale, n timp ce n ultimii 2 ani, s-a renunat la unele dintre aceste msuri. Impozitul suportat de societile suedeze este ca pondere n PIB aproximativ egal cu cel din Comunitatea European fiind de 2,9% fa de media UE de 3,0%. Concluzionnd , Suedia este o ar cu impozitele fiscale ridicate din care 59,4% alimenteaz bugetul statului, 29,7% revin colectivitilor locale i 9,8% spre Fondurile de Securitate Social.

BIBLIOGRAFIE

Istrate, C. Fiscalitate i contabilitate in cadrul firmei, Ed. Polirom, Iai, 2000 www.scribd.md www.wikipwdia.md Institutul Suedez: http://www.si.se http://www.worldbank.org/

Problem ( privind evitarea dublei impuneri dintre RM i Suedia ) ( metoda creditrii obinuite )Un cetean din Rpublica Moldova obine n Suedia un venit de 200000(coroan suedez) /an , pentru care pltete impozit ,care este calculate prin cotele progressive prin trane , astfel :0 100000 30% (corona suedeza)100001 -- 300000 34,6%300001 -- - -- 49,3 %Transformm n (lei ) 1(coroan suedez) = 2,20 (lei)0 -- 220000 -- 30%220001 -- 660000 -- 34,6%660001 -- - -- 49,3%Iar n Republica Molodva ceteanul obine un venit de 35000 ( lei ) /an , pentru care pltete un impozit calculat prin urmtoarele cote progresive :0 -- 27852 -- 7 %27852 -- - -- 18% Rezolvare :1) 200000 2,20 = 440000 lei2) Venitul total = 440000 + 35000 = 475000 lei3) Impozitul calculat n RM la venitul total de 475000 lei(27852 7 % ) + (475000 27852 ) 18 % = 1949,64 + 80486,64 = 82436,28 lei 4) Impozitul ce se pltete n RM la un venit egal cu cel obinut n strintate(27852 7 % ) + (440000 27852 ) 18 % = 1949,64 + 74186,64 = 76136,28 lei5) Impozitul efectiv pltit n RM = 82436,28 76136,28 = 6300 lei6) Calculm impozitul pltit n Suedia = 220000 30% + (440000 220000) 34,6 % = 66000 + 76120 = 142120 lei7) Impozitul total = 6300 + 142120 = 148420 lei Rspuns : Impozitul achitat n RM = 6300 lei , Impozitul achitat n Suedia = 142120 lei.

20