copy of turism in franta

8/3/2019 Copy of Turism in Franta

1/54

6

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

I. PREZENTARE GENERALA A FRANTEI

Nume oficial: Republica Franceza;

Suprafata: 543.965 km2 (locul 4);

Populatia: 62.662.842 loc. (locul 5);

Densitatea populatiei: 109,1 loc/km2 (lo

20);

Sarbatoarea nationala: 14 iulie

(aniversarea caderii Bastiliei-1789);

Limba oficiala: franceza;

Capitala: Paris

Turism: Cea mai vizitata tara din lume continua sa ramana Franta, cu o cota de

piata de aproape 10% din totalul vizitelor inregistrate, urmata, pe podium, la

ceva distanta, de Spania si SUA. Franta se apropie, de pragul de 80 de milioane

de turisti anual.

Moneda: EURO

Frana (francezFrance)oficial Republica Francez (francez: Rpubliquefranaise, /) este o ar situat n Europa de Vest, dar care cuprinde i diverse insulei teritorii situate pe alte continente.

Dintre marile state europene, Frana este cel mai vechi stat constituit n jurulunui domeniu regal, iniial organizat n jurul regiunii le-de-France a crei capitaleste Parisul. Frana este membr a Consiliului Europei, membr fondatoare a UniuniiEuropene, a zonei Euro i a Spaiului Schengen. Este de asemenea unul din membriifondatori ai Organizaiei Naiunilor Unite i unul din cei cinci membri permaneni aiConsiliului de securitate ONU. Republica Francez este un stat unitar fiind odemocraie organizat ca o republicsemi-prezidenial. Este o naiune dezvoltatavnd cea de-a cincea economie mondial n 2008. Valorile pe care aceasta le apri de care se simte foarte ataat sunt exprimate n Declaraia Drepturilor Omului iCeteanului.Din punct de vedere militar Frana este membr a OTAN (din ale crui structurimilitare s-a retras n 1968 pentru a reveni parial n 2002) i este una din cele apteri deintoare n mod oficial ale bombei atomice. Este considerat una dintremarile puteri de dup cel de al Doilea Rzboi Mondial.

1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Ele-de-Francehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Europeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C5%A3iul_Schengenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Consiliul_de_securitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stat_unitar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Democra%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Semi-preziden%C5%A3ial%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Na%C5%A3iune_dezvoltat%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Declara%C5%A3ia_Drepturilor_Omului_%C5%9Fi_Cet%C4%83%C5%A3eanului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Declara%C5%A3ia_Drepturilor_Omului_%C5%9Fi_Cet%C4%83%C5%A3eanului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/OTANhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1968http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Bomb%C4%83_atomic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Vesthttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Ele-de-Francehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Europeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Zona_eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C5%A3iul_Schengenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Consiliul_de_securitate&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stat_unitar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Democra%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Semi-preziden%C5%A3ial%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Na%C5%A3iune_dezvoltat%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Declara%C5%A3ia_Drepturilor_Omului_%C5%9Fi_Cet%C4%83%C5%A3eanului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Declara%C5%A3ia_Drepturilor_Omului_%C5%9Fi_Cet%C4%83%C5%A3eanului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/OTANhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1968http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Bomb%C4%83_atomic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial


2/54

6


Numele de Franta provine de la denumirea latin Francia care nseamntrmul Francilor. Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei,populat, sau mai degrab dominat de ctre poporul rzboinic germanic ce senumeau ei nii Franci. Astfel, Francia la origine nu avea o conotaie geo-politic, ci

mai mult geografic sau sociologic, similar cu termenele actuale Maghreb sauBalcani.Poporul francilor era n principal un popor de rzboinici i i alegea un ef

numit Rex Francorum (Regele Francilor). Din perioada domniei lui Hugo Capet acesttermen este folosit n mod strict pentru a face referire la Regatul Franciei. Din 1190regele ncepnd s poarte denumirea de Rex Francie ce devine mai trziu Roi deFrance (Regele Franei).

Secolul XIX

n ciuda unei tentative de monarhie constituional

odat cu restaurarea monarhiei n 1815, tensiunileacumulate n timpul domniilor lui Ludovic al XVIII-lea i apoin timpul lui Carol al X-lea au condus la Revoluia din 1830 nurma creia Ludovic-Filip I, dintr-o ramur inferioar afamiliei Burbonilor, a fost instaurat ca nou monarh i erasusinut de burghezie. Opoziia din partea suporterilorramurii principale a familiei Burbonilor, a Bonapartitilor i a republicanilor a dus laRevoluia francez de la 1848 ce a instaurat un regim prezidenial, a doua republicfrancez.

n data de 2 decembrie 1851, preedintele republicii, Louis-NapolonBonaparte, nepotul lui Napoleon Bonaparte, organizeaz o lovitur de stat n urma

creia este numit mprat sub titlul de Napoleon al III-lea. n timpul celui de Al doileaImperiu Frana cunoate o dezvoltare industrial puternic, bazat pe o economieliberal. n planul politicii externe, Frana i asigur susinearea din parteaRegatului Unit n urma Rzboiului Crimeii ce i permite s i alipeasc regiuni dinPiemont (Nisa i Savoia). n ciuda acestui fapt, unele aciuni ale regimului i aducnumeroi opozani interni i externi, iar decizia de a se angaja ntr-un rzboi contraPrusiei, n 1870, a dus la cderea Imperiului n urma Btliei de la Sedan. Pierderearegiunilor Alsacia i Lorena precum i numeroasele indemniti cerute de ctre nouformatul Imperiu German au creat un resentiment naional puternic.

A treia Republic

n urma cderii Imperiului organizarea statuluievolueaz ctre un regim parlamentar cunoscut sub numelede A Treia Republic Francez. Sub aceasta Franacucerete un vast Imperiu Colonial n Africa occidental iecuatorial (Maroc, Tunisia, Mali, Guineea, Mauritania,Senegal, Coasta de filde, Madagascar) i n Indochina.

2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Franciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Francihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboinichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Germanic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Francihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maghrebhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Balcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hugo_Capethttp://ro.wikipedia.org/wiki/1190http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XVIII-lea_al_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_X-lea_al_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Revolu%C5%A3ia_din_1830&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ludovic-Filip_I&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Revolu%C5%A3ia_francez%C4%83_de_la_1848&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A_doua_republic%C4%83_francez%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A_doua_republic%C4%83_francez%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/2_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1851http://ro.wikipedia.org/wiki/Louis-Napol%C3%A9on_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Louis-Napol%C3%A9on_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_al_III-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_Imperiu_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_Imperiu_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piemonthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Savoiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1870http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_a_Sedan&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alsaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lorenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Germanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regim_parlamentar&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/A_Treia_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Imperiul_Colonial_Francez&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunisiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guineeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mauritaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senegalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coasta_de_filde%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Madagascarhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Indochina&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Franciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Francihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboinichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Germanic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Francihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maghrebhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Balcanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hugo_Capethttp://ro.wikipedia.org/wiki/1190http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludovic_al_XVIII-lea_al_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_al_X-lea_al_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Revolu%C5%A3ia_din_1830&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ludovic-Filip_I&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Revolu%C5%A3ia_francez%C4%83_de_la_1848&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A_doua_republic%C4%83_francez%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=A_doua_republic%C4%83_francez%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/2_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1851http://ro.wikipedia.org/wiki/Louis-Napol%C3%A9on_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Louis-Napol%C3%A9on_Bonapartehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_al_III-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_Imperiu_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_Imperiu_Francezhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piemonthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Savoiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Prusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1870http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C4%83t%C4%83lia_de_a_Sedan&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alsaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lorenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Germanhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regim_parlamentar&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/A_Treia_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Imperiul_Colonial_Francez&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunisiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Malihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Guineeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mauritaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senegalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coasta_de_filde%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Madagascarhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Indochina&action=edit


3/54

6


nurma Primului rzboi mondial Frana iese victorioas dar sufer pierderi demograficei economice imense. Criza economic i politic din anii 1930 faciliteaz capitulareaFranei la nceputul celui de al doilea rzboi mondial n 1940 ce duce la dizolvareacelei de a treia republici i la instaurarea Regimului de la Vichy, regim fascist aliat al

Germaniei Naziste aflat sub conducerea Generalului Ptain. Regimul este contestatde ctre guvernul Franei libere din exil la Londra, sub conducerea generaluluiCharles de Gaulle, i rezist pn n 1944.

Frana dup al doilea rzboi mondial

n urma celui de al doilea rzboi mondial, din data de 27 octombrie1946 intr nvigoare cea de A Patra Republic Francez fondat dup principiile celei de a treiarepublici. Instabilitatea guvernamental datorat regimului puternic parlamentar cu

un numr mare de partide precum i problemele din Imperiul Colonial sub formaRzboaielor din Indochina i din Algeria au condus la o crizce a necesitat schimbarea constituiei. n ciuda acesteinstabiliti i a schimbrilor frecvente de guverne, Frana amanifestat o coeren puternic n ceea ce a nsemnatconstrucia european, fiind printre principalii susintori aiComunitii Europene a Crbunelui i Oelului i apoi aTratatului de la Roma ce a pus bazele Pieei Comune. Deasemenea dezvoltarea industriei nucleare a permis Franei

s desfoare o politic independent n anii 1960.Constituia celei de-a cincea republici franceze din 1958, redactat sub

influena lui Charles de Gaulle pune bazele unui sistem parlamentar ce se va dovedimai stabil dect precedentul. Ulterior constituia este modificat i puterilepreedintelui sunt sporite astfel nct republica este considerat ca fiind semi-prezidenial. Revoltele din mai 1968 au avut importante consecine asupra situaieisocial economice i culturale din Frana. Din anii 1950 reconcilierea i apoicooperarea cu Germania i-au permis Franei s joace un rol important n cadrulconstruciei europene, aceasta, n ciuda respingerii Tratatului ConstituionalEuropean n mai 2005, fiind considerat o ar partizan conceptului de o UniuneEuropean puternic integrat din punct de vedere politic.

Politic

Republica Francez este o republic unitar semi-prezidenial cu puternice tradiii democratice guvernatconform Contituiei celei de A Cincea Republici Francezeaprobat prin referendum n 28 septembrie1958. Putereaexecutiv este reprezentat de Preedinte, ales prinsufragiu universal pe o durat de 5 ani (pn n 2002

3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1930http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regimul_de_la_Vichyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_Nazist%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Generalul_P%C3%A9tain&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C5%A3a_liber%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaullehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1944http://ro.wikipedia.org/wiki/27_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1946http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Patra_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Indochina&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Algeria&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%83_a_C%C4%83rbunelui_%C5%9Fi_O%C5%A3eluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1960http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Cincea_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mai_1968&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1950http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_instituire_a_unei_Constitu%C5%A3ii_pentru_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_instituire_a_unei_Constitu%C5%A3ii_pentru_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stat_Unitar&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_semi-preziden%C5%A3ialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_semi-preziden%C5%A3ialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/A_Cincea_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/28_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1958http://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C5%9Fedin%C5%A3ii_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1930http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regimul_de_la_Vichyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germania_Nazist%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Generalul_P%C3%A9tain&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fran%C5%A3a_liber%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaullehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1944http://ro.wikipedia.org/wiki/27_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1946http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Patra_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Indochina&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboiul_din_Algeria&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_European%C4%83_a_C%C4%83rbunelui_%C5%9Fi_O%C5%A3eluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1960http://ro.wikipedia.org/wiki/A_Cincea_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mai_1968&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1950http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_instituire_a_unei_Constitu%C5%A3ii_pentru_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_instituire_a_unei_Constitu%C5%A3ii_pentru_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stat_Unitar&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_semi-preziden%C5%A3ialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_semi-preziden%C5%A3ialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/A_Cincea_Republic%C4%83_Francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/28_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1958http://ro.wikipedia.org/wiki/Pre%C5%9Fedin%C5%A3ii_Fran%C5%A3ei


4/54

6


durata mandatului era de 7 ani) i de guvern, condus de un Prim Ministru numit dectre preedinte.

Puterea legislativ este reprezentat de Parlamentul Francez, bicameral,compus din Adunarea Naional (francezAssemble Nationale) i Senat (francez:

Snat). Deputaii Adunrii Naionale reprezint circumscripiile locale i sunt aleiprin vot universal uninominal pe o durat de 5 ani. Adunarea are puterea de ademite guvernul, astfel nct acesta este determinat de majoritatea parlamentar.Senatorii sunt alei pe o perioad de 6 ani de ctre un colegiu electoral format dinaleii locali din teritoriu (consilieri municipali, departamentali, regionali). Puterilelegislative ale Senatului Francez sunt limitate, amndou camerele trebuind s i deacordul asupra legilor, dar n cazul disconcordanelor, Adnuarea Naional este ceacare decide, cu excepia legilor constituionale i ale unor legi organice.

Principalele grupuri parlamentare sunt organizate n jurul a dou grupripolitice opuse: gruparea de stnga, organizat n jurul Partidului Socialist (francez:Parti Socialiste) i gruparea de dreapta organizat n jurul UMP (francez: Union

pour un Mouvement Populaire). Partidul de extrem dreapta Frontul Naional(francez: Front National) este actualmente al treilea partid francez, cu o cot relativconstant de peste 10% din voturi. n ciuda procentajului important al acestui partid,el nu este reprezentat n pralament datorit alegerilor de tip uninominal.Actualmente, partidul de guvernmnt este UMP care este singurul partidreprezentat n guvern.

Puterea judiciar este un sistem de drept civil organizat sub form de coduribazate pe Codul Napoleonian i respectnd principiile Declaraiei Drepturilor Omuluii ale Ceteanului. Sistemul juridic este divizat n dou mari domenii: Drept public iDrept privat, dreptul privat incluznd Dreptul civil i Dreptul penal, iar dreptul publicincluznd Dreptul administrativ i Dreptul constituional. n cadrul fiecrui jurisdicii,

cu excepia dreptului constituional unde exist doar Curtea Constituional, exist oserie de tribunale i curi organizate ierarhic.Presedinte: Nicolas SarkozyPrim-ministru: Vlad Filat

Geografie

Dei marea parte a teritoriului francez(Frana metropolitan; n francez: la Mtropole,sau France mtropolitaine) se afl n vestul

Europei, Frana este constituit i din teritoriiaflate n America de Nord, Caraibe, America deSud, vestul i sudul Oceanului Indian, nordul isudul Oceanului Pacific, i Antarctica, aici nssuveranitatea este exercitat n cadrul TratatuluiAntarcticii.

Frana metropolitan se ntinde de la MareaMediteran la Canalul Mnecii i Marea Nordului i

4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Premierii_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamenthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adunarea_Na%C5%A3ional%C4%83_Francez%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Senatul_Francez&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2ngahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partdul_Socialist_(Fran%C5%A3a)&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dreapta&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/UMPhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frontul_Na%C5%A3ional_(Fran%C5%A3a)&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_civilhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Codul_Napoleonian&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drept_public&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drept_privat&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_civilhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drept_penal&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_administrativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_constitu%C5%A3ionalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a_metropolitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Caraibehttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Indianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antarcticahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tratatul_Antarcticii&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tratatul_Antarcticii&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a_metropolitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Norduluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Premierii_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamenthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Adunarea_Na%C5%A3ional%C4%83_Francez%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Senatul_Francez&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2ngahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Partdul_Socialist_(Fran%C5%A3a)&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dreapta&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/UMPhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frontul_Na%C5%A3ional_(Fran%C5%A3a)&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_civilhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Codul_Napoleonian&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drept_public&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drept_privat&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_civilhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drept_penal&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_administrativhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_constitu%C5%A3ionalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a_metropolitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Nordhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Caraibehttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/America_de_Sudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Indianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antarcticahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tratatul_Antarcticii&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tratatul_Antarcticii&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tratatul_Antarcticii&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a_metropolitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Mediteran%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Nordului


5/54

6


de laMunii Alpi i Rul Rin pn la Oceanul Atlantic. Datorit formei geometrice ateritoriului Franei continentale, ara este denumit colocvial ca Hexagonul(francez: L'Hexagone). Se nvecineaz cu: Belgia (620 km), Luxemburg (73 km),Germania (450 km), Elveia (572 km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57

km) i Spania (650 km). Frana are frontiere cu Brazilia (700 km), Surinam (520 km)[5] i o frontier nematerializat cu Antilele Olandeze (10,2 km) n Insula SfntulMartin.

Frana posed o larg varietate de relief, de la cmpiile din nordul i vestulrii pn la lanurile muntoase din sud (MuniiPirinei) i sud-est (Munii Alpi), acetia dinurm avnd cel mai nalt punct din vestulEuropei, Mont Blanc (4810 m). Mai existregiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sauMunii Vosgi, precum i largi bazine ale unorruri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne i Sena.

Suprafaa total a Franei metropolitaneeste de 551.659 km Frana fiind clasat astfel ca al 47-lea stat dup suprafa.Suprafaa total, ce cuprinde toate regiunile, colectivitile i teritoriile de pestemri, este de 674.843 km, ceea ce reprezint 0,45% din suprafaa total auscatului de pe Pmnt. Zona Economic Exclusiv a Franei o claseaz pe aceastape locul al doilea, dup Statele Unite i naintea Australiei cu o suprafa total de11.035.000 km, ceea ce reprezint 8% din totalul Zonelor Economice Exclusive [6].

Diviziuni administrative

Frana este divizat din punct de vedere

adminisatrativ n 26 de regiuni: 22 se gsescn cadrul Franei metropolitane (21 situate npartea continental plus Corsica), iar patrusunt regiuni de peste mri. Aceste 26 deregiuni se subdivid n 100 de departamentefiecare avnd asociat un cod ce ndeplineteo serie de funcii administrative, spreexemplu primele cifre din codul potal, partea numerelor de nmatriculare, etc. Patrudintre aceste departamente, departamentelede peste mri, sunt simultan regiuni de pestemri dar sunt parte integrant a Franai i aUniunii Europene. Departamentele sesubdivid i ele n 342 de arondismente

alctuite din 4.035 de cantoane i 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon iMarsilia sunt subdivizate la rndul lor n arondismente municipale.

5
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Alpihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C5%A3iahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monacohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andorahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Braziliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Surinamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Antilele_Olandezehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Sf%C3%A2ntul_Martinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Sf%C3%A2ntul_Martinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Alpihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mont_Blanchttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Masivul_Central&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mun%C5%A3ii_Vosgi&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Loarahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ron&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Garonne&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivitate_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zon%C4%83_Economic%C4%83_Exclusiv%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-Pewhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a_metropolitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Corsicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiune_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departamentele_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arondismentele_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cantoanele_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunele_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lyonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marsiliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arondismente_municipale_%C3%AEn_Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Alpihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Belgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C5%A3iahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monacohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andorahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Braziliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Surinamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-3http://ro.wikipedia.org/wiki/Antilele_Olandezehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Sf%C3%A2ntul_Martinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Sf%C3%A2ntul_Martinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Pirineihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Alpihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mont_Blanchttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Masivul_Central&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mun%C5%A3ii_Vosgi&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Loarahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ron&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Garonne&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Senahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivitate_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zon%C4%83_Economic%C4%83_Exclusiv%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-Pewhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a_metropolitan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Corsicahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regiune_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departamentele_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Departament_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arondismentele_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cantoanele_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comunele_Fran%C5%A3eihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lyonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marsiliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arondismente_municipale_%C3%AEn_Fran%C5%A3a


6/54

6


Regiunile, departamentele, i comunele sunt cunoscute drept "colectivititeritoriale" (collectivits territoriales), deinnd ca atare consiliu i executiv propriu,n timp ce arondisementele i cantoanele sunt doar diviziuni administrative.

Pe lng cele 26 de regiuni i 100 de departamente, Republica Francez este

alctuit i din cinci colectivitai de peste mri, din care Noua Caledonie are unstatut special, i trei teritorii speciale nelocuite. Colectivitile i teritoriile de pestemare sunt pri ale Republicii Franceze, dar nu fac parte din UE. Teritoriile din Pacificcontinu s foloseasc francul CFP, al crui valoare este raportat la euro. ncontrast, cele patru regiuni i departamente de peste mare, foloseau franculfrancez, iar acum folosesc moneda euro.

Frana mai are sub control un numr de insule nelocuite n Oceanul Indian i nOceanul Pacific: Bassas da India, Clipperton, Europa, Glorioso, Juan de Nova,Tromelin.

Economie

Economia Franei este ocombinaie de multe ntreprinderiprivate (peste 2,5 milioanecompanii nregistrate) i deimportante (dar n scdere)intervenii ale guvernului carepstreaz o influen puternicasupra anumitor sectoareeconomice fiind principalul acionar la numeroase societi considerate dreptstrategice (cale ferat, electricitate, contrucii de aeronave, etc.). Totui guvernul a

nceput s i relaxeze controlul asupra anumitor sectoare i a nceput s vnd oparte din aciunile sale la anumite companii cum ar fi France Tlcom, Air France,precum i numeroase societi din domeniul asigurrilor, finanelor i din industriaaprrii.

Frana este membr din G8, grupul celor mai industrializate naiuni, fiindconsiderat n 2005 ca cea de a asea economie mondial dup Statele Unite,Japonia, Germania, China i Regatul Unit. Frana este una dintre cele 11 ri dinUniunea European care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie1999, aceasta nlocuindcomplet Francul Francez la nceputul anului 2002.

Conform Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic, n anul 2004Frana a fost cel de al 5-lea exportator mondial i cel de al patrulea importatormondial de bunuri fabricate. n 2003 Frana a fost cel de al doilea recipient deinvestiii strine direct dintre rile OCDE cu 47 miliarde dolari naintea StatelorUnite, Japoiniei, Regatului Unit sau Germaniei, iar companiile franceze au investit nacelai an 57,3 miliarde dolari, Frana fiind astfel al doilea cel mai importantinvestitor direct dintre rile OECD, dup Statele Unite. n 2005 raportul OCDEasupra rilor G7 clasa Frana pe primul loc n ceea ce privete productivitatea(msurat ca PIB per or lucrat). n 2004, PIB-ul per or lucrat n Frana era de

6
http://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivitate_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Caledoniehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Franc_CFP&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Indianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bassas_da_Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Clippertonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Glorioasehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Juan_de_Novahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Tromelinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=France_T%C3%A9l%C3%A9com&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Air_Francehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=G8&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Franc_Francez&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_pentru_Cooperare_%C5%9Fi_Dezvoltare_Economic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivitate_de_peste_m%C4%83rihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Noua_Caledoniehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Franc_CFP&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Indianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Pacifichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bassas_da_Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Clippertonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_Glorioasehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Juan_de_Novahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Tromelinhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=France_T%C3%A9l%C3%A9com&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Air_Francehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=G8&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Japoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Franc_Francez&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C5%A3ia_pentru_Cooperare_%C5%9Fi_Dezvoltare_Economic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite


7/54

6


47,7dolari, mai mult dect n Statele Unite(46,3$), Germania (42,1$), Regatul Unit(39,6$) sau Japonia (32,5$).

n ciuda acestor cifre, PIB-ul per locuitor n Frana este semnificativ mai micdect cele din alte state din OECD, fiind comparabil cu cel al rilor dezvoltate din

UE, situat la aporximativ 30% din cel al Statelor Unite. Motivul este faptul cprocentajul populaiei franceze n activitate este mai mic dect cel din alte ri,astfel nct PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic, n ciuda productivitii ridicate.Dintre rile OECD Frana are unul dintre cele mai mici procente de populaielucrtoare cu vrtsta ntre 15 i 64 de ani, de doar 68.8% n 2004, fa de 80% nJaponia, 78,9% n Regatul Unit, 77,2% n SUA i 71% n Germania. [9] Acest fenomen

se datoreaz omajului relativ important:9% din populaia activ, posibilitatea facilde a prelungii studiile i ajutoarele dinpartea guvernului, din ce n ce mai rare nultima vreme, pentru ca angajaii din

anumite domenii s poat iei la pensie mairepede.Muli economiti consider c principalaproblem a economiei franceze nu esteproductivitatea, ci lipsa reformeloreconomice care s permit unui procentajmai important din populaia activ slucreze. Punctele de vedere de dreapta

susin c orele de munc scurte i greutatea de reformare a pieei muncii suntpunctele slabe, iar punctele de vedere de stnga menioneaz lipsa politicilorguvernamentale de creare a justiiei sociale. ncercri recente ale guvernului de a

modifica piaa de munc pentru tineri pentru a combate omajul s-au lovit n anul2006 de o rezisten important manifestat prin proteste ample.Cu peste 75 milioane de turiti strini n anul 2003, Frana este clasat ca

prima destinaie turistic din lume. La aceasta se adaug procentul important defrancezi ce i petrec vacanele n diferite regiuni ale rii. Atractivitatea turistic seexplic prin marea varietate de puncte de interes i prin numrul lor foarte mare lacare se adaug diversitatea peisajelor, bogia patrimoniului i climatul temperatprecum i facilitilor de acces i a infrastructurii turistice i de transport foarte binedezvoltate. Parisul i mprejurimile sunt destinaia cea mai importante urmate deCastelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta de Azur i staiunilemontane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai prestigioase destinaii. n anul

2003 turismul a reprezentat 6,6% din PIB i a angajat aproximativ 700.000 persoanen activiti direct legate de acesta.Frana are o important industrie aerospaial reprezentat de concernul

european Airbus i este singura putere european (n afar de Rusia) care arepropria sa baz de lansare de rachete spaiale (Centre Spatial Guyanais). Franaeste de asemenea cea mai independent ar din punct de vedere energetic dintrerile Europei de Vest datorit investiiilor importante n domeniul energie nucleare,lucru care face din Frana unul dintre cei mai mici productori de gaze cu efect de

7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-Employment2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Castelele_de_pe_Valea_Loarei&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mont_Saint-Michelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coasta_de_Azurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Airbushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centre_Spatial_Guyanais&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gaze_cu_efect_de_ser%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-Employment2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Castelele_de_pe_Valea_Loarei&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mont_Saint-Michelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coasta_de_Azurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Airbushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Centre_Spatial_Guyanais&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gaze_cu_efect_de_ser%C4%83&action=edit


8/54

6


serdintre cele mai industrializate naiuni din lume. Peste 80% din nevoile de energieelectric ale rii sunt prodse de centrale nuclearo-electrice (86,9% n 2005).[10]

Procentajul mare de terenuri fertile, cumulate cu utilizarea tehnologiilormoderne i importantele subvenii europene (aproximativ 14 miliarde dolari) au

fcut din Frana principalul productor i exportator agricol din Europa i al doileaexportator mondial de produse agro-alimentare dup Statele Unite. Cu toateacestea, datorit naltului nivel de tehnologizare, sectorul primar al industriei nuocup dect 4% din populaia activ. Principalele produse de export sunt grul,psret, produse lactate, carne de vit i porc precum i renumitele vinurifranuzeti.

Transportul

Infrastructura de transport estefoarte bine dezvoltat cu un numr mare de

kilometrii de cale ferat, autostrzi idrumuri naionale i peste 400 deaeroporturi.

Reeaua de cale ferat areaproximativ 30.000 km cu ecartamentstandard de 1.435 mm din care peste14.000 km sunt electrificai. Frana esterenumit pentru sistemul de trenuri TGV cepot circula, pe linii dedicate, cu viteze de

peste 300 km/h. Exist conexiuni cu toi vecinii si, (cu excepia Andorei care nuposed sistem de cale ferat), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului

Canalului Mnecii. Numeroase orae dispun de sisteme de trenuri suburbane (RER nParis) i metrou, unele dintre ele fiind de tip VAL automate. De asemenea n marileorae tramvaiul a nceput s fie din ce n ce mai prezent, dup ce, n anii 1960majoritatea liniilor au fost defiinate.

Reeaua rutier are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritateasfaltate, din care reeaua de asutostrzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cutax i unele sunt operate de companii private. De asemenea exist o reea binedezvoltat de drumuri naionale, de peste 30.000 km, care leag principalele orae.Piaa auto este dominat de productorii interni cum ar fi Renault (27% din piaaauto n 2003), Peugeot (20,1%) i Citron (13.5%).[11] De asemenea, cu 70% dinmainile nou vndute n 2004, utilizarea motoarelor de tip diesel devine alegereapreferat, naintea benzinei sau a GPL-ului.[12]

Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, celmai mare fiind Aeroportul Internaional Charles de Gaulle n apropierea Parisului. AirFrance este compania naional, n curs de privatizare, parte a concernului AirFrance-KLM, care este cea de a treia companie mondial de transport aeronautic.Pn n Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existnd n continuarepeste 14.000 km de canale i cursuri de ap navigabile, din care peste 6.000 km

8
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gaze_cu_efect_de_ser%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-Energy2005http://ro.wikipedia.org/wiki/TGVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andorahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunelul_Canalului_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunelul_Canalului_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RER&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrouhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=VAL&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tramvaihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1960http://ro.wikipedia.org/wiki/Renaulthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peugeothttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Citro%C3%ABn&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-4http://ro.wikipedia.org/wiki/GPLhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-5http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C5%A3ional_Charles_de_Gaullehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Air_Francehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Air_Francehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Air_France-KLM&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Air_France-KLM&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gaze_cu_efect_de_ser%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-Energy2005http://ro.wikipedia.org/wiki/TGVhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andorahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunelul_Canalului_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tunelul_Canalului_M%C3%A2neciihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RER&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrouhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=VAL&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tramvaihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1960http://ro.wikipedia.org/wiki/Renaulthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peugeothttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Citro%C3%ABn&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-4http://ro.wikipedia.org/wiki/GPLhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-5http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C5%A3ional_Charles_de_Gaullehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Air_Francehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Air_Francehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Air_France-KLM&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Air_France-KLM&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIX


9/54

6


suntfoarte dens navigate. Exist numeroase porturi, Le Havre, Saint-Nazaire, Bordeaux iMarsilia fiind printre cele mai importante.

Demografie

Frana avea o populaie de 62.998.773 locuitori la data de 1 ianuarie 2006, dincare 61.166.822 erau n Frana metropolitan[13], ceea ce corespunde la aproximativ1% din populaia mondial. Din 1801 s- aorganizat, la intervale regulate cte unrecensmnt naional general, din 2004acesta devenind permanent.

Creterea demografic nregistrat de Frana este una dintrecele mai dinamice din Europa i estedatorat unui nivel al natalitii superior

mediei europene i unui sold migratorpozitiv (aproximativ 100.000 persoaneanual). n ceea ce privetefecunditatea, aceasta se claseaz printre primele n Europa, cu 2,01 copii per femeien anul 2006; doar Albania, Muntenegru i Islanda avnd indici de fecunditate maimari. n plus, datorit creterii speranei de via, se nregistreaz o cretere aproporiei de persoane n vrst, fenomen cunoscut sub numele de pappy boom ieste datorat ajungerii la vrsta a treia a generaiei baby boom din anii 1950.

Limba francez este singura limb oficial din 1992, astfel c Frana estesingura ar din Vestul Europei (cu excepia microstatelor) care are o singur limbrecunoscut oficial. Cu toate acestea, n Frana se voresc 77 limbi regionale care nu

au nici un statut oficial, dar n ultima vreme au nceput s fie predate n unele coli.Alte limbi strine, cum ar fi limba portughez, limba italian, limba arab i altele,sunt vorbite de diferitele colectiviti de imigrani.

Cultur

Cultura francez este bogat, diversificat i veche,i reflect culturile sale regionale i influena numeroaselorvaluri de imigraie de-a lungul timpului. Parisul, capitala sa,este numit i Oraul Luminilor (francez la Ville lumire), a

fost de-a lungul timpului un important centru culturalgzduind artiti de toate originile, fiind actualmente oraulcare adun cel mai mare numr de situri cu un caractercultural din lume (muzee, plate, cldiri i altele). n plus,aceste situri sunt consacrate unei mari varieti de teme.

Locul de natere al cartezianismului i al SecoluluiLuminilor, cultura francez a lsat motenire lumii limba

diplomailor, o anumit concepie universal asupra omului (uneori considerat

9
http://ro.wikipedia.org/wiki/Le_Havrehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Saint-Nazairehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bordeauxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marsiliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-6http://ro.wikipedia.org/wiki/1801http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Albaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenegruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islandahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pappy_boom&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baby_boom&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1950http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limbi_regionale_%C3%AEn_Fran%C5%A3a&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_portughez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_italian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cartezianism&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secolul_Luminilor&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secolul_Luminilor&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Le_Havrehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Saint-Nazairehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bordeauxhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marsiliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3a#_note-6http://ro.wikipedia.org/wiki/1801http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Albaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Muntenegruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islandahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pappy_boom&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baby_boom&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1950http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limbi_regionale_%C3%AEn_Fran%C5%A3a&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_portughez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_italian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cartezianism&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secolul_Luminilor&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secolul_Luminilor&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Secolul_Luminilor&action=edit


10/54

6


franco-centrist), numeroase realizri tehnice i medicale i o art de a triiancestral. Locul de natere al cinematografiei i un susintor fervent al excepieiculturale, Frana a dezvoltat o industrie cinematografic de calitate, una dintrepuinele industrii cinematografice europene ce pot rezista mainii hollywoodiene.

Cultura francez este unul dintre principalele liante ale OrganizaieiInternaionale a Francofoniei care reunete diversele ri care au afiniti culturale icare au fost puternic influenate, de-a lungul timpului, de cultura francez..

Religie

Din punct de vedere constituional, Frana este unstat laic. Laicitatea francez antreneaz o separarereciproc ntre Stat i Biseric, pe baza unui postulatprin care statul respect toate religiile, dar nurecunoate nici una, ceea ce permite mai multor religii

s coabiteze. Din principiu, statul francez i interzicerecensmintele cu caracter religios astfel nct dateledin acest domeniu sunt oferite doar de instituiineoficiale.

Conform unui sondaj CSA : 51 % din francezi se declar catolici (fa de

67 % n 1994) dar doar jumtate dintre ei cred n modferm n existena lui Dumnezeu;

31 % din francezi (fa de 23 % n 1994) sedeclar fr religie;

4 % musulmani (fa de 2 % n 1994) ; 3 % protestani ; 1 % evrei ; 10 % nu se pronun.Dintre cei care au declarat o religie majoritatea nu sunt ns practicani.n ciuda acestei scderi a credincioilor i n particular a catolicilor, religia

catolic rmne religia dominant n Frana i i pstreaz o influen important,n special n zonele rurale i n unele zone ale rii. Chiar dac statul este laic,catolicismul este prezent n mod particular, astfel c zilele de srbtoare concid cusrbtori religioase catolice iar 90% din colile private din Frana sunt coli catolice.

10
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fra%C5%A3ii_Lumi%C3%A8rehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Excep%C5%A3ia_cultural%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Excep%C5%A3ia_cultural%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cinematografiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hollywoodhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C5%A3ia_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_Francofonieie&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C5%A3ia_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_Francofonieie&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Islamhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fra%C5%A3ii_Lumi%C3%A8rehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Excep%C5%A3ia_cultural%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Excep%C5%A3ia_cultural%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cinematografiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hollywoodhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C5%A3ia_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_Francofonieie&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Organiza%C5%A3ia_Interna%C5%A3ional%C4%83_a_Francofonieie&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Islam


11/54

6


II. DETERMINAREA IMPORTANTEI TURISMULUI

Cea mai vizitata tara din lume continua sa ramana Franta, cu o cota de piatade aproape 10% din totalul vizitelor inregistrate, urmata, pe podium, la ceva

distanta, de Spania si SUA. Franta se apropie, de pragul de 80 de milioane de turistianual. Turismul este foarte dezvoltat (inclusiv turism cultural). Creterea omajuluieste o problem major.

Cresterea economica a Frantei a fost de 0,5% in primul trimestru (T1), fata deaceeasi perioada a anului trecut, in special pe seama consumului mai ridicat siexporturilor in crestere, informeaza Bloomberg. Rezultatul este peste cel inregistratin ultimul trimestru al anului trecut de 0,3%, insa sub asteptarile analistilor careprevizionau in medie o crestere de 0,6%. Somajul mai scazut a impulsionatconsumul in a treia mare economie a Europei, ministrul francez de finante ThierryBreton, asteptandu-se ca rata somajului sa scada la 9% pana la finele acestui an, dela 9,5% cat se inregistreaza in prezent.

Cresterea in zona euro a fost de 0,6% in primul trimestru, conform oficialilorComisiei Europene, intarind previziunile investitorilor legate de majorarea rateidobanzii de referinta la euro.

Cresterea Produsului Intern Brut al Frantei a atins 1,2% in al doilea trimestru din2006 in comparatie cu primul trimestru, a anuntat Institutul National de Statistica side Studii Economice. Cresterea s-a datorat consumului, investitiilor si schimbarii deactiuni care au condus la o majorare cu 0,4 procente a PIB-ului, in primultrimestru.Tinta de crestere pentru anul 2006, in situatia in care nu vom avearecesiune in a doua jumatate a anului, este de 1,9%.

Cheltuielile de consum casnic au incetinit usor cresterea in trimestrul doi, inscadere cu 0,1% fata de cele 0,9 procente din trimestrul intai. Aceste aprecieri aucontribuit la o crestere de 0,4 la suta a PIB-ului. Investitiile, formarea bruta acapitalului fix, au fost in crestere neta de 1,7% in perioada mentionata dupastagnarea din trimestrul unu.

Exporturile si-au incetinit cresterea la 1,6%, in trimestrul doi, dupa cresterea de3,2% din primul trimestru, in timp ce importurile au accelerat cresterea la 3,2%,dupa cresterea de 1,4% din trimestrul unu. Balanta exterioara de plati s-a redus si aincetinit cresterea la o jumatate de procent. Balanta comerciala este echilibrata,principalii parteneri fiind tarile CEE. Turismul are o contributie insemnata (peste 20miliarde USD anual) la balanta de plati. Ajutorul financiar extern acordat de Frantainsumeaza 7,5 miliarde USD anual.

1. CALCULULSIEVOLUTIAINDICATORILORCIRCULATIEITURISTICE

Sosiri turistiIn 2006, din numarul de sosiri 46% au fost pe cale aeriana, 7% pe cale

maritima, 4% cu trenul, iar 43% transport rutier. Se observa ca transportul aerian agenerat aproximativ acelasi numar de sosiri ca si transportul rutier, avand un ritmmai ridicat de crestere

11


12/54

6


Piata turistica franceza nu a putut evita consecintele evenimentelorinternationale : razboiul din Irak, epidemia de pneumopatie, atentatele teroriste,totul pe un fond de conjunctura economica deprimanta.

De altfel, statisticile Organizatiei Mondiale a Turismului confirma aceste

constatatari : turismul mondial n cursul anului trecut a nregistrat cea mai puternicascadere din istoria sa, si anume de 1,2% fata de 2004, nregistrnd 694 milioane deturisti.

In 2005, au sejurnat n Franta 75 de milioane de turisti straini, ceea cereprezinta o diminuare cu 2,6% fata de 2004. Scaderea numarului de sosiri este maiputin accentuata dect volumul nuitatilor (-3,6%), iar durata medie a unui sejur ascazut de asemenea, dar foarte putin.

Cele doua principale destinatii vecine concurente Frantei, Italia si Spania, nuafiseaza nici ele rezultate foarte bune. Volumul nuitatilor petrecute de turistii strainiin structurile de cazare italiene in cursul primelor luni ale anului 2003 a scazut cu5,3% fata de aceeasi perioada a anului 2002. Numarul sosirilor de turisti la

frontierele spaniole in 2003 este stabil fata de 2002 (+0,3%), anii trecuti fiind inputernica crestere.

Sosiri Vizitatori Vizitatori ziua Primirinoaptea

Numar de sosiri in functie de numarul de inoptari

12


13/54

6


Clasamentul tuturor turistilor straini in Franta, n 2005, este urmatorul:

1.Marea Britanie, Irlanda: 14,8 milioane2. Germania: 14 milioane3. Tarile de Jos : 12,5 milioane

13


14/54

6


4. Belgia/Luxemburg : 8,6 milioane5. Italia/ Grecia : 8,6 milioane6. Spania/ Portugalia : 3,4 milioane7. SUA : 2,4 milioane

8. Japonia : 0,6%9. Restul lumii : 10,6%

14


15/54

6


Touristes internationaux en France

Champ : touristes trangers en France.Sources : DGCIS ; Banque de France, enqute EVE.

2009Arrives de touristes Nuites de touristes Arrives d'excursionnistes

Total (en millions) 76,8 517,6 115,7Pays de rsidence (en %)Union europenne 27 76,5 71,9 77,2dont :

Allemagne 13,9 13,8 19,0Belgique, Luxembourg 14,2 11,6 30,4Espagne 6,4 4,8 9,4Italie 9,4 7,9 9,5Pays-Bas 9,4 10,6 3,3Royaume-Uni 15,9 15,1 3,9Autres pays europens 8,5 7,2 19,3dont Suisse 7,1 5,6 19,1Amrique 7,1 9,4 2,0dont :

Canada 1,1 1,7 0,5tats-Unis 4,0 5,1 1,0Asie, Ocanie 4,4 5,0 0,7dont Chine 1,0 1,0 0,2Afrique 2,4 4,9 0,6Proche et Moyen-Orient 1,1 1,5 0,2

Numar plecari

1. IN FRANTAAnul 2003 confirma replierea francezilor in Franta, tendinta inregistrata incadin anul 2001.

Astfel, conform cifrelor publicate de catre Observatorul National de Turism,89,7% din sejururile francezilor in 2003 s-au derulat in Franta, fata de 88% in 2002.

O usoara crestere care a adus beneficii touoperatorilor, pentru ca 6,9% dinfrancezii care si-au petrecut vacanta in Franta au folosit serviciile unei agentii deturism sau touroperator fata de 2,2% in 2002.

15


16/54

6


2. IN STRAINATATEConform unei anchete a Institutului European IPK International, francezii au

realizat in 2003, 24 milioane sejururi in strainatate, ceea ce reprezinta o scadere de2% fata de 2002, din care 16 milioane au fost sejururi vacanta (scadere de 10% fata

de 2002), 5,6 milioane alte tipuri de calatorii (+ 10% fata de 2002) si 2,3 milioanecalatorii de afaceri (-5% fata de 2002).Aceste statistici se coroboreaza cu cele ale Asociatiei Touroperatorilor (CETO),

care regrupeaza 50 touroperatori reprezentand mai mult de 80% din piata francezaa turismului organizat. Astfel, CETO confirma o scadere medie de 7% a activitatiitouroperatorilor francezi (7.357.275 clienti ), afisand o scadere de 5% (6.170.501clienti) in comercializarea sejururilor si 16,4% in vanzarea biletelor de avion.(1.186.774 pasageri).

Vanzarea forfait-urilor reprezinta in final 83% din activitatea globala aagentiilor de turism. Franta, in ciuda unei scaderi a numarului de clienti de 4,3%,este pe prima pozitie a clasamentului destinatiilor alese de francezi cu 3.228.168

clienti, sau jumatate din vanzarile totale de forfait-uri.Principalele destinatii (evolutia fata de 2002):1. Spania : 7.732.190 (-5,10%)2. Italia : 3.100.000 (+0,90%)3. Marea Britanie : 3.075.000 (-0,10%)4. Belgia: 940.628 (+3,50%)5. Maroc: 916.147 (+4,40%)6. Germania: 899.646 (+5,70%)7. Portugalia: 866.921 (0,02%)8. Tunisia: 833.989 (-5,80%)9. Grecia: 735.568

10. SUA: 688.887 (-6,20%)------------------------------------24. Croatia: 220.636 (+65,20%)29. Republica Ceha: 193.215 (+4,30%)43. Romania: 101.080 (+10,1%)

In concluzie, preferintele francezilor se ndreapta catre Mediterana (Spania, Italia, Tunisia, Maroc), urmata apoi de celelalte tari europene., n timp ce nafara Europei sunt alese SUA si Asia-Pacific.

Motivatia principala a consumatorului francez n alegerea unui serviciu turisticeste o motivatie hedonista, placerea de a cumpara fiind primordiala. Dupa aceea

urmeaza primul impuls, francezii lasandu-se condusi de tentatie, pretul.Conform unei anchete al Observatorului CETELEM 3 clienti din 4 ar plati maimult pentru a obtine o calitate mai buna si mai mult de 1din 2 pentru mai multeservicii si asistenta.

In cazul plecarilor n afara Frantei, francezii utilizeaza masiv serviciileagentiilor de voiaj. in aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia unuiprofesionist n turism, 38% din calatorii cuprinznd un forfait: calatorie - transport sisejur.

16


17/54

6


Conform unui sondaj efectuat de revista de specialitate LEcho Touristique , pe unesantion de 300 agenti de voiaj, s-a constatat ca 83,3 % din agenti interogatidistribuie ntre 2 si 3 brosuri pe client, 10,3% o singura brosura si 6,4% ntre 3 si 5brosuri. In concluzie, francezii prefera consultarea unei brosuri dect Internet-ul.

Descoperirea unor tari straine nu este privita numai ca o relaxare, face partesi din viata sociala si de loisirs, devenind la fel de importanta ca locul de munca.

Caracterul de ramur de interferen i de sintez determin, n acelai timp,efectul de antrenare i stimulare a produciei din alte sectoare ale economiei. Astfel,o serie de studii, elaborate n acest sens, au evideniat faptul c activitatea unorramuri este determinat n proporie semnificativ de nevoile turismului. In Franaunde turismul este mult mai dezvoltat, proporiile participrii acestuia sunt maimari, fiind influenate i mai multe sectoare: 75% din hoteluri i restaurante, 39%pentru vagoanele de dormit i vagoanele restaurant, 75% din transporturile aeriene,20% pentru cursele taxi, 17% din transporturile rutiere, 50% din construcia de

automobile, 33% din locurile n teatre, 50% din producia de aparate foto imateriale fotografice.

2004 2006%

sosiri%

innoptari%

venituri%

sosiri%

innoptari%

venituriMareaBritanie,Irlanda

19.5 18.7 15.6 17.3 16.2 16.1

Germania 18.3 18.3 11.7 16.5 16.2 15.9Olanda 16.5 13.9 5.9 9.8 11.4 8.6Belgia,Luxemburg

11.7 11.5 10.1 12.4 11.3 13.8

Italia 9.9 8.8 7.5 9.6 7.3 8.2Elvetia 4.1 3.5 9.4 6.1 5.2 6.9Spania 4 3.6 4.7 6.3 5.1 5.8SUA 3.5 4.7 12.6 4 4.9 5.2Japonia 0.9 0.7 2.4 0.9 0.8 1

Sursa: Direction duTourisme

Aportulturismului inFranta

17


18/54

6


ara de reedin nnoptri2001 nnoptri 2002 nnoptri2003 nnoptri2004 nnoptri2005 May-07

EUROPA 487,112502,2

10 490,294 481,725 477,738 -0.8%

Insulele Britanice 108,006109,2

69 108,957 105,193 106,209 1.0%

Germania 107,787109,6

34 105,848 102,474 99,740 -2.7%

Austria4,04

24,1

67 4,4294,08

83,98

0 -2.6%

Olanda 77,27982,0

18 79,053 78,008 73,089 -6.3%

Elvetia 21,87220,3

02 19,784 19,863 19,360 -2.5%

Belgia i Luxemburg 63,08964,3

15 63,958 64,740 65,825 1.7%

Spania 18,92520,1

58 19,119 20,214 21,102 4.4%

Grecia4,60

75,4

77 5,2685,31

95,40

9 1.7%

Italia 48,35053,4

16 50,186 49,129 48,865 -0.5%

Portugalia3,49

83,7

26 3,5343,56

43,40

6 -4.4%

Scandinavia* 14,64614,5

37 15,052 13,951 14,996 7.5%

Alte ri din Europa 15,01215,1

91 15,108 15,181 15,757 3.8%

AMERICA 55,67549,7

45 42,125 43,900 48,269 10.0%

Statele Unite 35,99530,8

32 24,979 26,230 27,990 6.7%

Canada9,59

29,3

07 7,9368,05

09,33

8 16.0%

Alte ri din America 10,0899,6

06 9,2109,62

0 10,942 13.7%

Asia i Estul Pacificului 17,98717,7

01 16,541 18,338 22,280 21.5%

Japonia4,51

24,4

14 3,8133,98

54,13

5 3.8%

18


19/54

6


Alte ri 13,474 13,287

12,729 14,354 18,145 26.4%

Orientul Mijlociu 3,475

2,531

2,246 2,372

2,825

19.1%

Africa 15,254 15,085

14,638 14,277 15,254 6.8%

ri nespecificate 1,533 1,157 1,161 682 559 n.s.

Total581,035 588,4

29567,006 561,295 566,924 1.0%

* Danemarca, Sudia,Norvgia, Finlanda, Islanda

Sursa: Direcia deturism

Capacitatea cazarilor

19


20/54

6


Principalul tip de transport:

Caracterul de ramur de interferen i de sintez determin, n acelai timp,efectul de antrenare i stimulare a produciei din alte sectoare ale economiei. Astfel,

o serie de studii, elaborate n acest sens, au evideniat faptul c activitatea unorramuri este determinat n proporie semnificativ de nevoile turismului. In Franaunde turismul este mult mai dezvoltat, proporiile participrii acestuia sunt maimari, fiind influenate i mai multe sectoare: 75% din hoteluri i restaurante, 39%pentru vagoanele de dormit i vagoanele restaurant, 75% din transporturile aeriene,20% pentru cursele taxi, 17% din transporturile rutiere, 50% din construcia deautomobile, 33% din locurile n teatre, 50% din producia de aparate foto imateriale fotografice.

Transportul de calatori in interiorul tarii

en voyageurs-kilomtres

Masinipariculare

Autobuze,autocare

Transportulferoviar in

comun

Transportulaerian Media

2000 119.5 104.1 109.2 132.5 117.72001 124.2 100.0 111.6 122.8 121.52002 125.3 102.2 114.5 120.2 122.72003 126.1 103.4 112.4 114.0 123.22004 125.8 106.5 117.2 111.4 123.62005 124.2 106.3 120.3 113.2 122.6

2006123.6 108.7 123.8 115.8

122.6Champ : France mtropolitaine.

Source : MEDAD/SESP ; UTP ; RATP ; SNCF ; DGAC.

Contributia industriei turismului la formarea PIBEfecte directe Efecte directe si indirecte

20


21/54

6


Veniturileobtinute in

valoare

absolutamld. $

% in totalincasari la

nivel

mondial

% in PIB Veniturileobtinute in

valoare

absolutamld. $

% in totalincasari la

nivel

mondial

% inPIB

Mondial 1542.1 100 3.8 4217.7 100 10.4Franta 103 6.68 5 257.1 6.09 12.6

Sursa : WTTC, Annual Report 2004

2003

PIB(miliarde de euro) 1 557

PIB/loc (euro) 25 305

Rata somajului 9,7%

Rata inflatiei 2,2%Sursa INSEE

In ceea ce priveste aportul turismului la PIB, in 2004, Franta a ocupat locul 3 intr-unclasament realizat de WTTC cu o pondere de 12.6%.

AniNumar persoane

angajate in hoteluri,

cafenele, restaurante

Numar persoane liber

profesioniste

Cresterea numarului

de locuri de munca fata

de perioada precedenta2004 805.300 170.000 22.3002005 828.200 170.000 15.7002006 848.800 170.000 17.700

Sursa : InseeSe observa ca numarul persoanelor angajate in turism a crescut cu 2.84% in

2005 fata de 2004 si cu 2.49% in 2006 fata de 2005, in timp ce numarul persoanelorindependente s-a pastrat constant. Totodata, se poate observa faptul ca de la an laan s-au creat noi locuri de munca in industria turismului.

Contributia directa a turismului privind locurile de munca este semnificativa. De

exemplu in cazul Frantei, care face parte dintre tarile dezvoltate ale Europei,porportia fortei de munca ocupate direct in turism este de 6% fata de alte tari slabdezvoltate unde aceasta este de doar 1%.

Dinamica schimburilor comerciale

21


22/54

6


Anul1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 - 30.11.

Mil.$ Mil.$ Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil.

Total 1113,1 1306,2 1153,0 1647,5 2118,2 2320,8 2686,8 3838,5 3474,6 4177,5

Export 465,0 491,1 497,0 781,9 1025,9 1115,9 1145,0 1330,38 1608,4 1793,46

Import 648,1 815,1 656,0 865,6 1092,3 1204,9 1541,8 1508,12 1866,2 2384,04Sold -183,1 -324,0 -159,0 -83,7 -66,4 -89,0 -396,8 -177,74 -257,8 - 590,58

In ierarhia primelor zece tari care obtin cele mai mari incasari din turismulinternational se regaseste si Franta, ocupand locul 3, cu 6,6% din totalul incasarilorvalutare obtinute la nivel mondial.

Ani Incasare pelocuitor

$/loc

Cheltuialape locuitor

$/loc

Populatiemii

locuitori

Incasarimld. $

Cheltuielimld.$

Sold

2001 496.9 295.8 61.182 30.4 18.1 12.32002 530.7 316.5 61.616 32.7 19.5 13.22003 596.4 377.2 62.042 37 23.4 13.6

Intensitatea turistica:Intensitatea turistica a plecarilor in vacante = total plecari invacanta/populatia tarii din care pleaca x 100 = 2100 000/189 860 370 x 100 = 1.10

Intensitatea turistica a plecarilor in strainatateIt = total plecari in strainatate/populatia tarii din care pleaca x 100 =

= 2969 000/189 860 370 x X 100 = 1,56It = total plecari in strainatate/total plecari in vacante x 100 =

= 3152 000/1975 000 x 100 = 159,6Intensitatea turistica in anul 2002 a fost de 26%, iar in 2003 se inregistreaza ointenstitate de 39%.

Indicatorii densitatii turistice:Densitatea turistica in raport cu suprafata = nr turisti sositi/suprafata

=21.000.000/815.000km patrati=25,8Incasarile din turism

Sursa : Organisation Mondiale du Tourism

Sejurul mediu in hotel = nr innoptari (nr zile/turist)/nr turisti cazati

22


23/54

6


2006=134.546.000/7.543.864=17,83 zile In 2006, francezii au preferat circuitele turistice - 32% sejururilor la mare sisoare - 26% si vizitelor culturale -25%.

In cazul plecarilor n afara Frantei, francezii utilizeaza masiv serviciile

agentiilor de voiaj. in aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia unuiprofesionist n turism, 38% din calatorii cuprinznd un forfait: calatorie - transport sisejur.

Conform unui sondaj efectuat de revista de specialitate LEcho Touristique, pe un esantion de 300 agenti de voiaj, s-a constatat ca 83,3 % din agentiinterogati distribuie ntre 2 si 3 brosuri pe client, 10,3% o singura brosura si 6,4%ntre 3 si 5 brosuri. In concluzie, francezii prefera consultarea unei brosuri dectInternet-ul.

Cheltuielile/incasarile si soldul balantei de plati

Cheltuielile francezilor n strainatate au crescut foarte putin fata de 2004(+0,6%). Cheltuielile strainilor n Franta scaznd, soldul balantei de plati s-adegradat de o maniera neta : el trece de la 13,6 miliarde euro n 2004 la 11,6miliarde euro n 2005, sau o scadere de 14,5%.

Cifrele sunt urmatoarele : Incasari: 32,3 miliarde euro Plati: 20, 7 miliarde euro Sold 2003 : 11,6 miliarde euro

Cifrele sunt exprimate in

miliarde de euro

Scaderea frecventarii turistice se repercuteaza n mod natural asupra ncasariloraferente postului voyages al balantei de plati, care corespunde cheltuielilorefecuate de turistii si excursionistii straini n Franta.

23


24/54

6


-Incasarile aferente postului Voyages din balanta de plati se ridica la 32,3miliarde euro n 2003 si sunt inferioare cu 5,4% celor din 2002.

- Scaderea cea mai pronuntata este la nivelul SUA. Timp de 30 de ani, SUA a foststatul care a adus cel mai mult ca venituri turistice Frantei.

Cresterea in zona euro a fost de 0,6% in primul trimestru, conform oficialilorComisiei Europene, intarind previziunile investitorilor legate de majorarea rateidobanzii de referinta la euro.

Cresterea Produsului Intern Brut al Frantei a atins 1,2% in al doilea trimestru din2006 in comparatie cu primul trimestru, a anuntat Institutul National de Statistica side Studii Economice. Cresterea s-a datorat consumului, investitiilor si schimbarii deactiuni care au condus la o majorare cu 0,4 procente a PIB-ului, in primultrimestru.Tinta de crestere pentru anul 2006, in situatia in care nu vom avearecesiune in a doua jumatate a anului, este de 1,9%.

Cheltuielile de consum casnic au incetinit usor cresterea in trimestrul doi, in

scadere cu 0,1% fata de cele 0,9 procente din trimestrul intai. Aceste aprecieri aucontribuit la o crestere de 0,4 la suta a PIB-ului. Investitiile, formarea bruta acapitalului fix, au fost in crestere neta de 1,7% in perioada mentionata dupastagnarea din trimestrul unu.

Exporturile si-au incetinit cresterea la 1,6%, in trimestrul doi, dupa crestereade 3,2% din primul trimestru, in timp ce importurile au accelerat cresterea la 3,2%,dupa cresterea de 1,4% din trimestrul unu. Balanta exterioara de plati s-a redus si aincetinit cresterea la o jumatate de procent.

Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE.Turismul are o contributie insemnata (peste 20 miliarde USD anual) la balanta deplati. Ajutorul financiar extern acordat de Franta insumeaza 7,5 miliarde USD anual.

2. SISTEMULCONTULSATELITALTURISMULUI

Contul satelit este o metoda statistica prin care se urmareste masurareaimpactului economic al turismului, permitand cercetatorilor sa compare in moddirect marimea sectorului turistic cu celelate sectoare ale economiei unei tari si saafle masura in care acesta le influenteaza.

Ca urmare, prin aplicarea sistemului CST s-au obtinut: Turismul este o ramura esentiala pentu economia Frantei, turismul fiind

primul serviciu care contribuie la balanta de plati si unul din primelesectoare care contribuie la fructificarea de noi locuri de munca.

Contribuita la PIB a fost de 6,3% pentru anul 2006, Franta ocupand locul3 ceea ce exprima cel mai bine importanta sectorului turistic, din punct devedere economic, in sistemul economic national.

24


25/54

6


Din perspectiva cererii, consumul tustic interior (al turistilor straini inFranta si al turistilor francezi in tara) a inregistrat valoarea de 32.8miliarde lei.

Forta de munca este o variabila importanta in sistemul CST care ofera

imaginea sociala a locului turismului in cadrul economic. In industriaturismului (ramurile de activitate specifice turismului) din Franta in 2006se observa ca numarul personelor angajate in turism a crescut cu 2.49%fata de 2005. Se observa faptul ca de la an la an s-au creat noi locuri demunca in industria turismului. Ca pondere la nivel de economie nationalasalariatii in industria tursismului reprezinta 12.3% din numarul toatal desalariati din economia nationala.

Contributia la serviciile pentru turism se asteapta la o crestere de3.365.000 de locuri de munca in 2008, 13,1% din totalul serviciilor.

Exportul de turism joaca un rol important in dezvoltarea Turismului, si seastepata o modificare de 17,7% din totalul exporturilor.

Cresterea in zona euro a fost de 0,6% in primul trimestru, conformoficialilor Comisiei Europene, intarind previziunile investitorilor legate demajorarea ratei dobanzii de referinta la euro.

25


26/54

6


26


27/54

6


III.

ANALIZAPIETEITURISTICE

Supranumit"Orasul luminilor", orasul artei si a celei mai rafinate gastronomii.

Parisul este cunoscut ca fiind capitala dragostei, dar si a artei. Ratacind prin Parisdescoperi rand pe rand fiecare simbol al orasului, faimoase bulevarde, renumitecase de moda, Cultura francez este bogat, diversificat i veche, i reflectculturile sale regionale i influena numeroaselor valuri

de imigraiede-a lungul timpului. Parisul, capitala sa, este numit i Oraul Luminilor (francez laVille lumire), a fost de-a lungul timpului unimportant centru cultural gzduind artiti de toateoriginile, fiind actualmente oraul care adun celmai mare numr de situri cu un caracter culturaldin lume (muzee, plate, cldiri i altele). n plus,aceste situri sunt consacrate unei mari varieti deteme.

Locul de natere al cinematografiei i unsusintor frecvent al excepiei culturale, Frana adezvoltat o industrie cinematografic de calitate,una dintre puinele industrii cinematograficeeuropene ce pot rezista mainii hollywoodiene.

Principalele obiective turistice

Arcul de Triumf(Arc de Triomphe)este un monument situat n Paris, n Place del'toile, la extremitatea vestic a bulevarduluiChamps-lyses (cel mai fumos bulevard din lume,

27


28/54

6


dup parizieni). Se afl la intersecia mai multor bulevarde, cum ar fi Grande Armee,Wagram i, bineneles, Champs-lyses.

Comandat de Napoleon Bonaparte n 1806, a fost nlat n secolul XIX iterminat n 1836. Inspirat de arhitectura roman i nalt de cincizeci de metri, poart

patru statui, cte una pe fiecare stlp: Triumful din 1810, Rezistena, Pacea, LaMarseillaise.Pe zidurile interioare sunt nscrii cei 558 de generali ai Imperiului. Numele

celor care au murit n lupt sunt subliniate.Arcul face parte acum din monumentele naionale franceze cu o mare

nsemntate istoric. La picioarele sale se afl Mormntul Soldatului Necunoscut dinPrimul Rzboi Mondial; sistemul ce alimenteaz flacra care l comemoreaz a fostpentru prima dat folosit aici. Soldatul este srbtorit pe fiecare 11 noiembrie, ziuaarmistiiului semnat ntre Frana i Germania n 1918.

Catedrala Notre-Dame

Catedrala Notre-Dame dinParis nu este numai simbolulcapitalei ci si al Frantei,deopotriva. Prima caramida defundatie a fost pusa in anul1163. In 1182, episcopul Mauricede Sully a sfintit altarul, darconstructia catedralei a durat din1163 pana in 1250. Constructia

cladirii cu cinci nave s-a terminatprin lucrarile de pe fatadavestica, iar pe la mijloculsecolului XIII, prima capodoperaa stilului gotic timpuriu era gata.Cu toate ca desenele initiale sistrana evoca inca stilul romanic,aici s-au aplicat pentru primaoara solutii arhitecturae specifice

stilului gotic.Fatada dantelata si cele doua turnuri patrulatere de cate 69 m fiecare

radiaza echilibru. Intrarea in catedrala se face prin trei porti bogat ornamentate,care evoca simbolurile goticului tarziu. Impresia spatiala in interiorul bisericii estecoplesitoare, zidurile ei se inalta pe trei randuri de coloane. De proportii impozante,130 m lungime, 35 m inaltime, nava principala este impodobita cu statui si picturi.Notre-Dame este considerata cea mai intunecata catedrala dintre marilecatedralegotice, dar pe buna dreptate, lumina care se filtreaza prin rozetele colorate conferasentimente mistice in penumbra severa.

28


29/54

6


Turnul EiffelTurnul Eiffel este simbolul Frantei cel mai

raspandit la nivel mondial. Numit dupa arhiectulsau, Gustave Eiffel, este una dintre principaleledestinatii turistice, cu mai mult de 5,5 milioane devizitatori anual. Turnul are 300m inaltime sicantareste peste 10.000 de tone. Constructia are3 nivele: accesul publicului la primul si al doileanivel se poate face atat pe scari, cat si cu liftul, inschimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu

liftul.

Centrul National de Arta Pompidou

Situat in vechiul cartier Beaubourg, CentrulGeorges Pompidou a marcat arhitectura anilor

70 cu aspectul sau high-tech, contrastandindraznet cu cladirile aflate in jurul sau.In prezentcladirea gazduieste Muzeul National de ArtaModerna, ce expune colectii de arta moderna(incepand din 1905 si pana in prezent): Mir,Dubuffet, Picasso, Lger, Chagall, Kandinsky,Giacometti, Matisse. O alta atractie este atelierulBrancusi, cu o expozitie a operelor celebrului

sculptor.

Champs-lysesChamps-lyses este una dintre cele mai faimoase strazi din lume, datorita

cinematografelor, cafenelelor si magazinelor de lux, care se gasesc de-a lungul ei.Bulevardul porneste din Place de la Concorde spre Place Charles de Gaulle. Champs-lyses au fost la origine niste campuri, pana in 1616 cand Marie de Medici a decissa construiasca aici o strada. La fritul anilor 1700, a devenit un bulevard al modei,

29


30/54

6


unde Regina Marie Antoinette se plimba impreuna cu curtenii sai, si unde lua lectiide muzica la Hotel Crillon.

Domul Invalizilor

Domul Invalizilor a fost construit in 1670 la initiativa Regelui Soare pentru aadaposti soldatii raniti. Principalele atractii sunt: Mormantul lui Napoleon (realizatdin porfir rosu finlandez cu o baza din granit verde), Muzeul Armelor (cel mai maremuzeu militar din lume), Biserica Domului (proiectata de Hardouin Mansart pentruLouis al XIV lea), Muzeul planoreliefurilor. Domul Invalizilor este a doua cladire cainaltime din Paris dupa Turnul Eiffel.

Muzeul LuvruMuzeul Luvru este printre cele mai cunoscute

muzee din lume. Cladirea este un fost palat regal situatin inima orasului Paris. Are o lunga istorie in pastrareapatrimoniului artistic al Frantei, de la regii capetienipana la imperiul Napoleonic. Luvrul deine unul dintre

30


31/54

6


cele maicunoscute tablouri din lume: Gioconda (sau Monalisa) pictata de Leonardo da Vinci.Muzeul are trei aripi: Denon, Sully si Richelieu.

Muzeul Orsay (Muse d'Orsay)Muzeul este situat pe strada Lille (Rue de Lille), candva aleea centrala a

gradinii reginei Marguerite de Valois. Proprietatea a fost vanduta dupa moarteareginei, pe locul fostei gradini

fiind construite conace apartinandaristocratiei vremii. In 1708 pelocul actualului muzeu a fost

construita cladirea Ministerului deExterne Francez. In timpul secoluluial 19 lea pe aceasta locatie s-aaflat Palatul dOrsay, in care aufunctionat Curtea de Conturi siConsiliul de Stat. In 1900 guvernulfrancez cedeaza proprietatea Cailorferate Orleans iar pe locul PalatuluidOrsay aflat in ruine, esteconstruita Gara dOrsay. Aceastagara cunoaste o perioada

infloritoare in perioada 1900-1939dupa care incepe sa decada. Decizia transformarii Garii dOrsay in muzeu este luatain anul 1977. Muzeul este dedicat celei de-a doua jumatati a secolului al 19 lea(1848-1914) prezentand in cele 80 de galerii: colectii de pictura apartinandcurentelor impresionism, simbolism, pointillism, realism, romantism tarziu, cu opereapartinand lui Delacroix, Courbet, Daumier, Manet, Monet, Czanne, van Gogh,Renoir, Matisse, Degas, Gaugain, Corot; fotografii; obiecte de arta; mobila in stilBelle poque. Printre atractii se numara picturile lui Manet: Mic dejun in iarba siOlympia sau lucrarea lui Monet - Catedrala Rouen.

Piata Concorde (Place de la Concorde)Place de la Concorde, cea mai mare piata a Parisului, este situata de-a lungul

Senei, intre Gradinile Tuilerie si Champs-Elysee si a fost construita intre 1754-1763de arhitectul regelui Louis al XV lea, Jacques Ange Gabriel, motiv pentru care piata apurtat in trecut numele regelui si a gazduit statuia ecvestra a acestuia. In timpulRevolutiei franceze piata a capatat numele de Piata Revolutiei (Place de laRevolution). In aceasta piata a fost instalata celebra ghilotina unde intre 1793-1795au fost decapitati printre altii: Louis al XVI lea, Maria-Antoaneta, Robespierre,

31


32/54

6


Danton. Piata isi pastreaza aspectul de secol al 18 lea. In 1836, in locul statuiiecvestre a lui Louis al XV lea, inlaturata in timpul Revolutiei franceze, a fost instalatObeliscul din Luxor, primit de regele Louis Philippe de la guvernatorul Egiptului,Mohamed Ali.

Marsilia

Marsilia (nfranceza Marseille,occitana Marselha) esteal doilea cel mai mareora din Franta. Situat n vechea provinciefrancez Provence(Provena n occitan)i pe coasta

Mediteranei, este celmai mare portcomercial al rii. Marsilia este prefectura departamentului Bouches-du-Rhone icapitala regiunii Provrnce-Alpi-Coasta de Azur.

Are o populaie de 820.900 locuitori (2004), care ajunge la peste 1.550.000 naglomerarea urban Marsilia-Aix-en-Provence.

A fost fondat de greci n secolul VII .Hr. A trecut n subordinea romanilor n49 .Hr. Vechiul nume grecesc e Massila, de la M (citit masa), ce nseamn"jertf".

Lacuri

Pe teritoriul Frantei exista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt:Leman / Geneva la granita cu Elvetia (582 km), Bourget (44 km), Grandlieu sidAnnecy. Apele Frantei sunt legate intre ele prin canale navigabile in lungime totalade 4.600 km . In afara apelor enumerate mai sus, mai exista si ape subterane, dintre

32


33/54

6


care celemai cunoscute sunt apele arteziene, al caror nume provine de la numele provincieiArtois.

Canalul Mnecii este strmtoarea dintre sudul Angliei i nordul Frantei leag

Oceanul Atlantic cu Marea Nordului. n canal sunt "Insulele Canalului" aparinndAngliei, insula Wight, aici se vars Sena. Port mai important Le Havre (Frana).Lungimea canalului 563 km, limea maxim 248 km, in zona strmtorii Dover arelimea minim de 34 km, adncimea medie a canalului 120 m, la deschiderea spreMarea Nordului are 45 m adncime.

Leman Geneva

Masivul Mont Blanc

Mont Blanc este un masiv degrani al Alpilor, care, atinge nteritoriul francez nlimea maxim,respectiv 4180 m. nlime,Muntele Blanc. Masiv impozant, else ntinde pe o lungime de 45 Km,avd o lime de aproximativ 12Km. Masivul Mont Blanc esteorientat

copy of turism in franta

Documents