date generale franta

Click here to load reader

Post on 29-Dec-2015

286 views

Category:

Documents

8 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Referat

TRANSCRIPT

Date generale FrantaSuprafata: 543945 km2 Asezarea geografica: intre 4220" - 515" latitudine nordica si 555" longitudine vestica - 810" longitudine esticaPopulatia: 57.800.000 locuitoriDensitatea populatiei: 100 locuitori/km2Capitala si cel mai mare oras: Paris (9.319.000 locuitori)Limba oficiala: francezaPrincipalele articole de import: masini si utilaje, titei, fonta si otel, metale neferoase, autovehicule, produse textile.

Principalele articole de export: masini si utilaje, utilaje de transport, fonta si otel, produse textile, grau, produse petroliere, produse chimice, metale neferoase, fructe, vin.Moneda nationala: francul francez (1 franc = 100 centime)Produsul intern brut (PIB): 1.321.394 milioane USDForma de guvernamant: republicaConditii NaturaleFranta este tara cu cea mai mare suprafata din Europa, dupa Rusia si Ucraina. Aici se afla cel mai inalt varf muntos din Europa - Mont Blanc din Alpi. Alpii se afla in sud-estul tarii, intinzandu-se si pe teritoriul Elvetiei si al Italiei, la nord de ei se afla Muntii Jura, iar la granita din sud-vest Muntii Pirinei. Podisul fragmentat al Masivului Central (Massif central) este un munte mult mai batran. La nord si in est sunt alte formatiuni muntoase batrane: Masivul Armozican, Podisul Ardeni si Muntii Vosgi. Mai mult de jumatate din suprafata tarii este campie strabatuta de raurile Garonne, Sena, Loara, Ron si Saone.ClimaNord-vestul Frantei are o clima blanda oceanica, ale carei conditii sunt determinate de curentul nord-atlantic.In est iarna este mai geroasa, vara mai calda, si in general sunt mai putine precipitatii.In sud vara este mai fierbinte si mai secetoasa, iarna mai blanda si deseori ploioasa.Nivelul precipitatiilor in zona de coasta occidentala este peste 800 mm,in est numai in unele locuri atinge 600 mm.In munti clima este mai rece, precipitatiile sunt peste 1000 mm, care in mare parte cad iarna sub forma de zapada.Mineritul si Industria EnergeticaIn nord-estul tarii se extrage si azi carbune si minereu de fier.Exista rezerve de bauxita, uraniu si sare. Langa Les Baux se extragea candva bauxita, minereu care a luat numele localitatii respective.Linga Muntii Pirinei sunt zacaminte mai mici de titei si gaze naturale.Majoritatea energiei electrice este produsa in centrale atomo-electrice.Proportia energiei nucleare (70%) din totalul enerccgiei electrice produse este cea mai mare din lume.OraseCentrul administrativ, financiar, industrial si cultural al tarii este Parisul, care atrage anual mari mase de turisti din toata lumea.Important oras industrial si nod de drumuri comerciale este Lyon-ul {1,3 milioane de locuitori} fondat de romani la confluenta raurilor Ron si Saone. Marsilia {1,2 milioane locuitori} a fost o colonie fondata de greci in jurul anului 600 i.e.n. si a fost centru important si in perioada romana. Este un port mare al Marii Mediterane, de unde pornesc nave atat spre nordul Africii, cat si spre fostele colonii franceze din vestul Africii. A patra asezare ca marime este orasul industrial Lille {959 000 locuitori} din nordul tarii.TransportulLungimea cailor ferate franceze este de 32,727 km, din care 12.986 sunt electrificate.Superexpresurile franceze denumite T G V {train de grand vitese } sunt cele mai rapide din Europa. Centrul cailor de transport este Parisul, care este si port fluvial si are trei aeroporturi.In tara exista 1 504 940 km autostrazi cu plata. Pe caile fluviale interne - avand o lungime de cca. 8 500 km - se desfasoara o importanta activitate de transport de marfuri. Liniile aeriene internationale sunt conduse de Societatea Nationala Air France iar liniile interne de Air Inter.IndustriaFranta este una din tarile puternic industrializate. Are o industrie grea foarte dezvoltata ( rafinarii de petrol, industria sidelurgica, industria aluminului, industria cimentului, a hartiei si celulozei, industra chimica si constructiile de masini ). Industria autovehiculelor este a patra ca marime din lume dupa Japonia. SUA si Germania. In toate tinuturile Frantei prospera turismul, mai ales pe litoral, in munti si in Paris.AgriculturaFranta este cel mai mare producator agricol al UniuniiEuropene. La Nord se cultiva grau, cartofi, orz si sfecla de zahar. Cea mai mare cantitate de vin se produce in zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux, din Cote d!Or de langa Diyon si din Champagne. In tinuturile de munte si de dealuri o importanta mare are cresterea atat a oilor cat si a vacilor de lapte. In Franta se produc o sumedenie de branzeturi renumite. In agricultura lucreaza 5% din totalul fortei de munca. Raportul suprafetelor cultivate este de cca 32%, a pasunilor de 25% iar a padurilor de 27% si suprafata tarii.CorsicaAceasta insula a Marii Mediterane a devenit parte integranta a Frantei in 1768. Are o suprafata de 8680 km si 250000 locuitori. Se afla la 180 km sud-est de orasul Nisa, este o insula muntoasa, cel mai inalt varf -Monte Cinto - are 2710 m. Numai 2% din suprafata insulei este cultivata , restul fiind acoperita de paduri. Din Corsica se exporta portocale , vin si masline. Portul principal si orasul cel mai mare este Bastia cu 90 000 locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta sud-vestica a insulei, orasul Ajaccio.FranaFrana (francez France, /fs/), oficial Republica Francez (francez: Rpublique franaise, /epyblik fsz/) este o ar situat n Europa de Vest (Frana metropolitan), care cuprinde i diverse insule i teritorii situate n alte pri ale planetei (Frana de peste mri).Dintre marile state europene, Frana este cel mai vechi stat constituit n jurul unui domeniu regal, iniial organizat n jurul regiunii le-de-France a crei capital este Parisul. Frana este membr a Consiliului Europei, membr fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro i a Spaiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaiei Naiunilor Unite i unul din cei cinci membri permaneni ai Consiliului de securitate ONU. Face parte i din Uniunea Latin, Organizaia Internaional a Francofoniei i din G8.Republica Francez este un stat unitar, fiind o democraie organizat ca o republic semi-prezidenial. Este o naiune dezvoltat, avnd cea de-a cincea economie mondial n 2008. Valorile pe care aceasta le apr i de care se simte foarte ataat sunt exprimate n Declaraia Drepturilor Omului i ale Ceteanului.Din punct de vedere militar Frana este membr a NATO (din ale crui structuri militare s-a retras n 1968 pentru a reveni parial n 2002) i este una din cele apte ri deintoare n mod oficial ale bombei atomice. Este considerat una dintre marile puteri de dup cel de al Doilea Rzboi Mondial.

Originea i istoria numeluiNumele de Frana provine de la denumirea latin Francia care nseamn trmul Francilor. Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei, populat, sau mai degrab dominat de ctre poporul rzboinic germanic ce se numeau ei nii Franci. Astfel, Francia la origine nu avea o conotaie geo-politic, ci mai mult geografic sau sociologic, similar cu termenele actuale Maghreb sau Balcani.Termenul de franci desemneaz cel mai probabil o lig sau o confederaie de popoare germanice instalate pe malul drept al Rinului, dincolo de frontierele Imperiului Roman care nu erau supui nici Imperiului i nici unui alt popor mai important. Originea numelui de franci nu este clar existnd mai multe ipoteze: cei mai muli specialiti considernd c provine din termenul frank n limbile proto-germanice ce nseamn liber, legtura fiind aceea c, deoarece francii erau poporul conductor, ei erau oameni liberi. Totui, este foarte probabil ca termenul de frank s provin din denumirea tribului i nu invers, deoarece varianta latin a termenului francus a aprut cu 200 de ani mai trziu dect prima apariie a francilor. o alt origine posibil este legat de termenul frankon care n limbile protogermanice definete un fel de topoare sau lncii de aruncat folosite de ctre franci ca arme, i pare a fi similar cu denumirea dat saxonilor dup arma tradiional a acestora numit seax. Cuvntul nu este foarte specific, deoarece este folosit de ctre Iulius Cezar pentru a identifica diverse triburi galice. regii Merovingieni pretindeau c sunt descendenii unui trib ce a migrat din estul Europei i a preluat numele n jurul anului 11 .Hr. dup numele unui ef numit Frankon sau Francio. o alt origine este c termenul francus provine din termenul latin frangere ce a frnge. Legtura cu francii este urmtoarea: n limba proto-francic exista termenul wrakjo (de la care provine termenul francez garon - biat) care avea sensul de soldat mic fiind diminutivul termenului wraker ce nseamn soldat. Traducerea acestui din urm n limba latin este pornind de la verbul frangere - francus cel care a rupt, distrugtorul, ucigaul. Se presupune c acesta era termenul pe care l foloseau pentru a se descrie soldaii de elit de origine germanic a anumitor cohorte romane staionate n extremitatea nordic a Imperiului. Acetia, dup pensionare se instalau pe malul drept al Rinului unde s-au organizat i unde i-au pstrat numele latin, ei fiind la originea francilor.Poporul francilor era n principal un popor de rzboinici i i alegea un ef numit Rex Francorum (Regele Francilor). Din perioada domniei lui Hugo Capet acest termen este folosit n mod strict pentru a face referire la Regatul Franciei. Din 1190 regele ncepnd s poarte denumirea de Rex Francie ce devine mai trziu Roi de France (Regele Franei).IstorieArticol principal: Istoria Franei.Preistorie i Antichitate

Vercingetorix n faa lui CezarPrezena uman pe actualul teritoriu al Franei dateaz nc de acum 1.800.000 de ani. De-a lungul timpului s-au dezvoltat o serie de culturi, printre cele mai cunoscute fiind cea de la Lascaux, fiind datat la 15.000 de ani .Hr. Neoliticul apare cu 7.000 de ani .Hr., iar la nceputul secolului al IX-lea .Hr. n regiune apar galii, un trib de origine celtic.Frontierele Franei moderne se suprapun aproape perfect cu cele ale vechiului teritoriu al Galiei, locuit de ctre gali. Galia a fost cucerit de ctre romani n secolul I .Hr. aici dezvoltndu-se o cultur galo-roman prosper ce a adus Franei un aport important de cultur latin. Cretinismul a prins de asemenea rdcini n secolele al II-lea i al III-lea d.Hr.Evul Mediu timpuriuUn secol mai trziu, frontiera estic a Galiei, de-a lungul Rinului, a fost strpuns de triburi germanice, n principal de ctre Franci, populaie de la care a derivat vechiul nume de Francia. Denumirea modern, Frana, deriv din denumirea domeniului feudal al Capeienilor din jurul Parisului.Cea mai mare parte din regiunile care formeaz Frana actual, au fost aduse sub un conductor unic de ctre Clovis I n anul 507. Ulterior, regatul franc a cunoscut mai multe dezbinri sub dinastia Merovingian.Cea de-a doua dinastie franc, a urmat primei n secolul al VIII-lea ntrind considerabil regatul i transformndu-l n timp ntr-un imperiu a fost Dinastia Carolingian. Dup moartea lui Carol cel Mare, imperiului Franc este divizat n 3 entiti statale: Francia oriental, Francia occidental i ntre ele efemera Lotharingia. Partea oriental corespunde entitii statale care a devenit mai trziu Germania, pe cnd cea occidental corespunde Franei. Din anul 842, prin Jurmintele de la Strasbourg, dateaz prima atestare a folosirii a dou limbi diferite de o parte i de alta a Rinului (germana i romana lingua, protofranceza). Acest text este considerat a cuprinde actul fondator al Franei i al Germaniei.Descendenii lui Carol cel Mare au condus Frana pn n anul 987, cnd Hugo Capet, Duce de Frana i Conte de Paris, a fost ales drept rege al Franei i a fondat o nou dinastie.Perioada medieval

Ioana d'ArcDescendeii celui din urm, regii capeieni, au consolidat n mod progresiv statul regal francez ncepnd cu finele secolului al X-lea, fondnd dinastiile Capet, Valois i Bourbon. Capeienii au condus Frana pn n 1792, cnd Revoluia francez a pus bazele unei republici, ntr-o perioad de schimbri radicale ncepute pe 14 iulie 1789, o dat cu cderea Bastiliei.Prestigiul internaional al Franei a crescut spre sfritul secolului al XII-lea i pe parcursul secolului al XIII-lea, antingnd un apogeu n perioada cruciadelor, sub regele Ludovic cel Sfnt. n perioada regelui Filip II August, regele Franei i ntinde autoritatea pe ntreg teritoriul dintre Pirinei i Canalul Mnecii. Rzboiul de o sut de ani purtat mpotriva dinastiei Plantagenet (i, ulterior, mpotriva dinastiei Lancaster) ce controlau tronul Angliei, a umbrit imaginea Franei pe plan internaional, conflictul lund sfrit la finele secolului al XV-lea cu victoria dinastiei Valois, ceea ce a dus la consolidarea autoritii regale care a devenit incontestabil n secolele urmtoare.Renaterea i absolutismul

Ludovic al XIV-leaSecolul al XVI-lea este marcat de dominaia Spaniei ce se unete cu domeniile Dinastiei Habsburgilor, conductori ai Sfntului Imperiu Romano-German. Aceast nou putere intr n repetate rnduri n conflict cu regii Franei existnd succese de o parte i de alta. Rzboaiele Religiilor marcheaz sfritul secolului al XVI-lea i totodat sfritul dinastiei Valois.Abia cu venirea lui Henric al IV-lea i Ludovic al XIII-lea cu ministrul su Richelieu, Frana a reuit s ias din conul su de umbr (1648 i 1659). Perioada care a urmat a fost cea mai fast din istoria acestei ri. De la regele Ludovic al XIV-lea la Napoleon Bonaparte (1659-1815), Frana a dominat scena internaional pe plan militar, diplomatic i cultural. Aceast perioad este marcat i de debutul Imperiului Colonial Francez, dar datorit nehotrrii regelui Ludovic al XV-lea Frana nu reuete s i impun supremaia n anumite regiuni ale globului, n detrimentul Imperiului Britanic.Revoluia i Primul ImperiuDificultile financiare, refuzul reformelor i condiiile de via precare ale poporului au condus la Revoluia Francez ntre 1789 i 1799. Acest episod nate n primul rnd Declaraia drepturilor omului i ale ceteanului i duce la promovarea idealurilor de libertate, egalitate i fraternitate. Monarhia absolutist a luat sfrit fiind nlocuit de una parlamentar la 3-14 septembrie 1789 care la rndul ei s-a ncheiat la 10 august 1792.Prima Republic a luat fiin la 21 septembrie 1792, prin editarea Constituiei anului I avnd la conducere un guvern revoluionar. La 22 august 1795 Constituia celui de-al III-lea an a instaurat Directoratul, nlocuit prin Constituia celui de-al VIII-lea an, 13 decembrie 1799 de ctre Consulat. Pe 18 mai 1804, n cel de-al XII-lea an al republicii, a luat fiin primul Imperiu sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. Acesta, n urma campaniilor sale militare a reuit s controleze cea mai mare parte din Europa, puterea fiindu-i ns diminuat de rzboaiele purtate cu Marea Britanie, Prusia, Austria i Rusia. Episodul se ncheie n anul 1815 cu revenirea pe tron a Burbonilor.Secolul XIX

Revoluia din 1830 ilustrat de Eugne Delacroix n Libertatea conducnd poporuln ciuda unei tentative de monarhie constituional odat cu restaurarea monarhiei n 1815, tensiunile acumulate n timpul domniilor lui Ludovic al XVIII-lea i apoi n timpul lui Carol al X-lea au condus la Revoluia din 1830 n urma creia Ludovic-Filip I, dintr-o ramur inferioar a familiei Burbonilor, a fost instaurat ca nou monarh i era susinut de burghezie. Opoziia din partea suporterilor ramurii principale a familiei Burbonilor, a Bonapartitilor i a republicanilor a dus la Revoluia francez de la 1848 ce a instaurat un regim prezidenial, a doua republic francez.n data de 2 decembrie 1851, preedintele republicii, Louis-Napolon Bonaparte, nepotul lui Napoleon Bonaparte, organizeaz o lovitur de stat n urma creia este numit mprat sub titlul de Napoleon al III-lea. n timpul celui de-al doilea imperiu, Frana cunoate o dezvoltare industrial puternic, bazat pe o economie liberal. n planul politicii externe, Frana i asigur susinearea din partea Regatului Unit n urma Rzboiului Crimeii ce i permite s i alipeasc regiuni din Piemont (Nisa i Savoia). n ciuda acestui fapt, unele aciuni ale regimului i aduc numeroi opozani interni i externi, iar decizia de a se angaja ntr-un rzboi contra Prusiei, n 1870, a dus la cderea Imperiului n urma Btliei de la Sedan. Pierderea regiunilor Alsacia i Lorena precum i numeroasele indemniti cerute de ctre nou formatul Imperiu German au creat un resentiment naional puternic.A treia Republic

Emblematica Afacere Dreyfusn urma cderii Imperiului organizarea statului evolueaz ctre un regim parlamentar cunoscut sub numele de A Treia Republic Francez. Sub aceasta Frana cucerete un vast Imperiu Colonial n Africa occidental i ecuatorial (Maroc, Tunisia, Mali, Guineea, Mauritania, Senegal, Coasta de filde, Madagascar) i n Indochina.n urma Primului Rzboi Mondial Frana iese victorioas dar sufer pierderi demografice i economice imense. Criza economic i politic din anii 1930 faciliteaz capitularea Franei la nceputul celui de al doilea rzboi mondial n 1940 ce duce la dizolvarea celei de a treia republici i la instaurarea Regimului de la Vichy, regim fascist aliat al Germaniei Naziste aflat sub conducerea Generalului Ptain. Regimul este contestat de ctre guvernul Franei libere din exil la Londra, sub conducerea generalului Charles de Gaulle, i rezist pn n 1944.Frana dup al Doilea Rzboi Mondialn urma celui de al Doilea Rzboi Mondial, de la 27 octombrie 1946 intr n vigoare cea de-A Patra Republic Francez fondat dup principiile celei de a treia republici. Instabilitatea guvernamental datorat regimului puternic parlamentar cu un numr mare de partide precum i problemele din Imperiul Colonial sub forma rzboaielor din Indochina i din Algeria au condus la o criz ce a necesitat schimbarea constituiei. n ciuda aceste instabiliti i a schimbrilor frecvente de guverne, Frana a manifestat o coeren puternic n ceea ce a nsemnat construcia european, fiind printre principalii susintori ai Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului i apoi a Tratatului de la Roma ce a pus bazele Pieei Comune. De asemenea dezvoltarea industriei nucleare a permis Franei s desfoare o politic independent n anii 1960.Constituia celei de-a Cincea Republici Franceze din 1958, redactat sub influena lui Charles de Gaulle pune bazele unui sistem parlamentar ce se va dovedi mai stabil dect precedentul. Ulterior constituia este modificat i puterile preedintelui sunt sporite astfel nct republica este considerat ca fiind semi-prezidenial. Revoltele din mai 1968 au avut importante consecine asupra situaiei social-economice i culturale din Frana. Din anii 1950 reconcilierea i apoi cooperarea cu Germania i-au permis Franei s joace un rol important n cadrul construciei europene, aceasta, n ciuda respingerii Tratatului Constituional European n mai 2005, fiind considerat o ar partizan conceptului de o Uniune European puternic integrat din punct de vedere politic.PoliticArticol principal: Politica Franei.

Logo-ul guvernului FrancezRepublica Francez este o republic unitar semi-prezidenial cu puternice tradiii democratice guvernat conform constituiei celei de-A Cincea Republici Franceze aprobat prin referendum n 28 septembrie 1958. Puterea executiv este reprezentat de Preedinte, ales prin sufragiu universal pe o durat de 5 ani (pn n 2002 durata mandatului era de 7 ani) i de guvern, condus de un Prim Ministru numit de ctre preedinte.Puterea legislativ este reprezentat de Parlamentul Francez[3], bicameral, compus din Adunarea Naional (francez Assemble Nationale) i Senat (francez: Snat). Deputaii Adunrii Naionale reprezint circumscripiile locale i sunt alei prin vot universal uninominal pe o durat de 5 ani. Adunarea are puterea de a demite guvernul, astfel nct acesta este determinat de majoritatea parlamentar. Senatorii sunt alei pe o perioad de 6 ani de ctre un colegiu electoral format din aleii locali din teritoriu (consilieri municipali, departamentali, regionali)[4]. Puterile legislative ale Senatului Francez sunt limitate, amndou camerele trebuind s i dea acordul asupra legilor, dar n cazul disconcordanelor, Adunarea Naional este cea care decide, cu excepia legilor constituionale i ale unor legi organice.Principalele grupuri parlamentare sunt organizate n jurul a dou grupri politice opuse: gruparea de stnga, organizat n jurul Partidului Socialist (francez: Parti Socialiste) i gruparea de dreapta organizat n jurul UMP (francez: Union pour un Mouvement Populaire). Partidul de extrem dreapta Frontul Naional (francez: Front National) este actualmente al treilea partid francez, cu o cot relativ constant de peste 10% din voturi. n ciuda procentajului important al acestui partid, el nu este reprezentat n parlament datorit alegerilor de tip uninominal. Actualmente, partidul de guvernmnt este UMP care este singurul partid reprezentat n guvern.Puterea judiciar este un sistem de drept civil organizat sub form de coduri bazate pe Codul Napoleonian i respectnd principiile Declaraiei Drepturilor Omului i ale Ceteanului. Sistemul juridic este divizat n dou mari domenii: Drept public i Drept privat, dreptul privat incluznd Dreptul civil i Dreptul penal, iar dreptul public incluznd Dreptul administrativ i Dreptul constituional. n cadrul fiecrui jurisdicii, cu excepia dreptului constituional unde exist doar Curtea Constituional, exist o serie de tribunale i curi organizate ierarhic.Geopolitic i putere militar

Portavionul nuclear "Charles de Gaulle"Politica extern a Franei a fost puternic influenat de caracterul de membru fondator al Uniunii Europene. De asemenea Frana este o membr activ n numeroase organisme internaionale: Naiunile Unite, OTAN, Organizaia Mondial a Comerului, Secretariatul Comunitii Pacificului i a Comisiei Oceanului Indian. Este de asemenea membru asociat al Asociaiei Statelor Caraibeene i principalul membru al Organizaiei Internaionale a Francofoniei. Gzduiete sedii ale urmtoarelor organizaii internaionale: Organizaia pentru Cooperare Economic i Dezvoltare, UNESCO, Interpol i Biroul Internaional pentru Greuti i Msuri.Frana este una dintre cele cinci ri recunoscute oficial ca "State posesoare de arme nucleare" prin Tratatul de neproliferare nuclear, cu 350 ogive nucleare fiind a treia putere nuclear[5]. mpreun cu armata Regatului Unit, armata francez este una dintre cele mai dotate din punct de vedere financiar armate din Europa, mpreun cele dou ri reprezentnd 40% din cheltuielile militare ale UE. Frana consacr armatei 2,5% din PIB (un buget de 38 miliarde de Euro n 2006), n timp ce majoritate rilor UE consacr doar 1,5% din PIB, conform datelor OTAN[6].Armata francez este compus din patru arme principale: Armata terestr (francez Arme de terre); Marina naional (francez: Marine nationale); Aviaia (francez: Arme de lair); Jandarmeria naional (francez: Gendarmerie nationale).Din 1996 armata este profesionalizat, actualmente fiind format din peste 330.000 oameni din care 100.000 n corpul de Jandarmerie. Prin intermediul armatei Frana are o prezen important n Kosovo, Coasta de Filde precum i n Orientul Mijlociu i n Teritoriile franceze de peste mri unde asigur meninerea pcii i securizarea rutelor maritime. O parte semnificativ din echipamentul militar este de producie francez, cum ar fi: avionul de vntoare Rafale, Portavionul Charles de Gaulle, rachetele Exocet i tancul Leclerc. Cu toate c Frana s-a retras din proiectul Eurofighter aceasta investete n numeroase proiecte europene cum ar fi Eurocopter Tiger, Fregate multifuncionale, demonstratorul UCAV nEUROn i avionul Airbus A400M.Forele PoliienetiLegea care nfiina Serviciul Securitii Publice definea la data de 23 aprilie 1941 misiunile Poliiilor Urbane pe teritoriul naional. n anul 1952, corpurilor urbane de poliie le era acordat un drapel. Acesta din urm, precum i deviza Disciplin, Valoare, Devotament sunt n vigoare i astzi. n perioada 1958-1985, denumirea i domeniile de competen ale Direciei Securitii Publice au evoluat n mai multe etape. Aceast direcie se organiza n jurul a dou subdirecii: Poliiile Urbane i Companiile Republicane de Securitate. n anul 1985, o nou organizare a Direciei Generale a Poliiei Naionale diferenia definitiv cele dou servicii. Structura actual a Direciei Centrale a Securitii Publice a fost definit printro hotrre din anul 1993.Sub aspect organizatoric,sistemul poliienesc francez implica trei institutii principale: Poliia Naional, Jandarmeria Naional i Compania Republican de Securitate (CRS). Poliia Naional este o structur civil, cu competen n principal n oraele mari, cu peste 10.000 de locuitori; Jandarmeria, organizat de principii de tip miliar, deinnd compenten mai ales n mediul rural. Compania Republican de Securitate reprezint o structur de rezerv pentru Poliia Naional i are rol de control a rebeliunilor (Kurian, George Th., 2006).[7]n anul 2005, limita maxim de 4.000.000 de infraciuni a fost depit ca urmare a unei intensificri cu 40% a delincvenei globale, pe parcursul ultimilor 20 de ani. Aceast evoluie evidenia contribuia crescnd a infraciunilor svrite cu violen mpotriva persoanelor i instaurarea zonelor n care nu mai domnea legea. Cumulul acestor dou constante se regsea n fenomenul inacceptabil din punct de vedere social al violenelor urbane, care amestec delincvena clasic, refuzul de a se supune autoritii statului i contestarea ordinii publice. Pentru a rspunde preocuprilor legitime ale francezilor, Legea de orientare i de programare pentru securitatea intern (LOPSI) a inaugurat o serie de iniiative legislative destinate s marcheze reculul durabil al delincvenei.Din totalul celor 145.000 de funcionari ncadrai n Poliia Naional, 78.072 i desfoar activitatea n domeniul securitii publice.GeografieArticol principal: Geografia Franei.

Frana continentalDei marea parte a teritoriului francez (Frana metropolitan; n francez: la Mtropole, sau France mtropolitaine) se afl n vestul Europei, Frana este constituit i din teritorii aflate n America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul i sudul Oceanului Indian, nordul i sudul Oceanului Pacific, i Antarctica, aici ns suveranitatea este exercitat n Cadrul Tratatului Antarcticii.Frana metropolitan se ntinde de la Marea Mediteran la Canalul Mnecii i Marea Nordului i de la Munii Alpi i Rul Rin pn la Oceanul Atlantic. Datorit formei geometrice a teritoriului Franei continentale, ara este denumit colocvial ca Hexagonul (francez: L'Hexagone). Se nvecineaz cu: Belgia (620 de km), Luxemburg (73 de km), Germania (450 de km), Elveia (572 de km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 de km) i Spania (650 de km). Frana are frontiere cu Brazilia (700 de km), Surinam (520 de km)[8] i o frontier nematerializat cu Antilele Olandeze (10,2 km) n Insula Sfntul Martin.

Frana, inclusiv toate teritoriile de peste mriFrana posed o larg varietate de relief, de la cmpiile din nordul i vestul rii pn la lanurile muntoase din sud (Munii Pirinei) i sud-est (Munii Alpi), acetia din urm avnd cel mai nalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4.810 de metri). Mai exist regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Munii Vosgi, precum i largi bazine ale unor ruri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne i Sena.Suprafaa total a Franei metropolitane este de 551.659 de km, Frana fiind clasat astfel ca al 47-lea stat dup suprafa. Suprafaa total, ce cuprinde toate regiunile, colectivitile i teritoriile de peste mri, este de 674.843 de km, ceea ce reprezint 0,45% din suprafaa total a uscatului de pe Pmnt. Zona Economic Exclusiv a Franei o claseaz pe aceasta pe locul al doilea, dup Statele Unite i naintea Australiei cu o suprafa total de 11.035.000 de km, ceea ce reprezint 8% din totalul Zonelor Economice Exclusive[9].ClimaClima n Frana variaz n funcie de regiune,n partea de nord a rii avnd vreme rece i umed la sud.Exist cinci zone distincte cu climat rezonabil:1.Regiunile de coast din nord Acestea au climat temperat,cu ierni blnde i veri calde,dar nu foarte fierbini,ca n Anglia.Ploaia este foarte frecvent pe parcursul anului,iar vremea poate fi imprevizibil.Spre nord i nord-est exist un climat cu ierni foarte reci i umede i veri foarte calde i nsorite.2.Sud-vestul Franei-Aquitane i Poitou-Charentes Aceast parte a Franei,n general,are ierni blnde i veri foarte calde,cu ploi mai puine dect n partea de nord a rii.Furtunile sunt frecvente n timpul verii.3.Centrul Franei Aceast regiune are un climat mai continental,cu ierni aspre i veri calde i ploioase,mai puin n regiunile de coast.Partea de sud a rii este mai uscat i mai cald dect partea de nord.4.Coasta mediteranean-Provence,Languedoc Rousillon i Insula Corsica Toate zonele din sud-estul Franei au un climat tipic mediteranean,zilele de var sunt foarte fierbini,iar iernile sunt,n general,uoare i scurte.Aceasta este regiunea din Frana cu cele mai multe zile nsorite din an i un sezon de var ce se poate extinde,de la sfritul lunii aprilie pn n octombrie.Vara la mare poate fi destul de cald,n special n zonele de coast,care sunt susinute de muni i sunt la adpost de vnturile provenite din nord.Un vnt puternic din nord este Mistral poate provoca vreme rece,cu vnt,chiar i la sfritul primveri.5.Munii Alpi,Masivul Central i Munii Pirinei n zonele de mare altitudine,iernile sunt lungi i reci,cu mult zpad,care de multe ori nu dispare de pe drumuri pn n primvara anului viitor foarte trziu.[10]mprire administrativArticol principal: Diviziunile teritoriale ale Franei.

Cele 22 de regiuni i 96 de departamente ale Franei metropolitane.Frana este divizat din punct de vedere adminisatrativ n 26 de regiuni: 22 se gsesc n cadrul Franei metropolitane (21 situate n partea continental plus Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mri. Aceste 26 de regiuni se subdivid n 100 de departamente fiecare avnd asociat un cod ce ndeplinete o serie de funcii administrative, spre exemplu primele cifre din codul potal, parte a numerelor de nmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamentele de peste mri, sunt simultan regiuni de peste mri dar sunt parte integrant a Franai i a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid i ele n 342 de arondismente alctuite din 4.035 de cantoane i 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon i Marsilia sunt subdivizate la rndul lor n arondismente municipale.Regiunile, departamentele, i comunele sunt cunoscute drept "colectiviti teritoriale" (collectivits territoriales), deinnd ca atare consiliu i executiv propriu, n timp ce arondisementele i cantoanele sunt doar diviziuni administrative.Pe lng cele 26 de regiuni i 100 de departamente, Republica Francez este alctuit i din cinci colectivitai de peste mri, din care Noua Caledonie are un statut special, i trei teritorii speciale nelocuite. Colectivitile i teritoriile de peste mare sunt pri ale Republicii Franceze, dar nu fac parte din UE. Teritoriile din Pacific continu s foloseasc francul CFP, al crui valoare este raportat la euro. n contrast, cele patru regiuni i departamente de peste mri, foloseau francul francez, iar acum folosesc moneda euro.Frana mai are sub control un numr de insule nelocuite n Oceanul Indian i n Oceanul Pacific: Bassas da India, Clipperton, Europa, Glorioso, Juan de Nova, Tromelin.EconomieArticol principal: Economia Franei.

Primul Airbus A380 la evenimentul de prezentare n Toulouse la 18 ianuarie 2005Economia Franei este o combinaie de multe ntreprinderi private (peste 2,5 milioane companii nregistrate) i de importante (dar n scdere) intervenii ale guvernului care pstreaz o influen puternic asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acionar la numeroase societi considerate drept strategice (cale ferat, electricitate, construcii de aeronave, etc.). Totui guvernul a nceput s i relaxeze controlul asupra anumitor sectoare i a nceput s vnd o parte din aciunile sale la anumite companii cum ar fi France Tlcom, Air France, precum i numeroase societi din domeniul asigurrilor, finanelor i din industria aprrii.Frana este membr din G8, grupul celor mai industrializate naiuni, fiind considerat n 2005 ca cea de a asea economie mondial dup Statele Unite, Japonia, Germania, China i Regatul Unit. Frana este una dintre cele 11 ri din Uniunea European care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta nlocuind complet Francul francez la nceputul anului 2002.Conform Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic, n anul 2004 Frana a fost cel de al 5-lea exportator mondial i cel de al patrulea importator mondial de bunuri fabricate. n 2003 Frana a fost cel de al doilea recipient de investiii strine direct dintre rile OCDE cu 47 miliarde dolari naintea Statelor Unite, Japoniei, Regatului Unit sau Germaniei, iar companiile franceze au investit n acelai an 57,3 miliarde dolari, Frana fiind astfel al doilea cel mai important investitor direct dintre rile OECD, dup Statele Unite. n 2005 raportul OCDE asupra rilor G7 clasa Frana pe primul loc n ceea ce privete productivitatea (msurat ca PIB per or lucrat). [11] n 2004, PIB-ul per or lucrat n Frana era de 47,7 dolari, mai mult dect n Statele Unite(46,3$), Germania (42,1$), Regatul Unit (39,6$) sau Japonia (32,5$).[12] n ciuda acestor cifre, PIB-ul per locuitor n Frana este semnificativ mai mic dect cele din alte state din OECD, fiind comparabil cu cel al rilor dezvoltate din UE, situat la aporximativ 30% din cel al Statelor Unite. Motivul este faptul c procentajul populaiei franceze n activitate este mai mic dect cel din alte ri, astfel nct PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic, n ciuda productivitii ridicate. Dintre rile OECD Frana are unul dintre cele mai mici procente de populaie lucrtoare cu vrtsta ntre 15 i 64 de ani, de doar 68.8% n 2004, fa de 80% n Japonia, 78,9% n Regatul Unit, 77,2% n SUA i 71% n Germania.[13] Acest fenomen se datoreaz omajului relativ important: 9% din populaia activ, posibilitatea facil de a prelungii studiile i ajutoarele din partea guvernului, din ce n ce mai rare n ultima vreme, pentru ca angajaii din anumite domenii s poat iei la pensie mai repede.Muli economiti consider c principala problem a economiei franceze nu este productivitatea, ci lipsa reformelor economice care s permit unui procentaj mai important din populaia activ s lucreze. Punctele de vedere de dreapta susin c orele de munc scurte i greutatea de reformare a pieei muncii sunt punctele slabe, iar punctele de vedere de stnga menioneaz lipsa politicilor guvernamentale de creare a justiiei sociale. ncercri recente ale guvernului de a modifica piaa de munc pentru tineri pentru a combate omajul s-au lovit n anul 2006 de o rezisten important manifestat prin proteste ample.

La Dfense, Paris este principalul centru al economiei franceze.Cu peste 75 milioane de turiti strini n anul 2003, Frana este clasat ca prima destinaie turistic din lume. La aceasta se adaug procentul important de francezi ce i petrec vacanele n diferite regiuni ale rii. Atractivitatea turistic se explic prin marea varietate de puncte de interes i prin numrul lor foarte mare la care se adaug diversitatea peisajelor, bogia patrimoniului i climatul temperat precum i facilitilor de acces i a infrastructurii turistice i de transport foarte bine dezvoltate. Parisul i mprejurimile sunt destinaiile cele mai importante, urmate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta de Azur i staiunile montane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai prestigioase destinaii. n anul 2003 turismul a reprezentat 6,6% din PIB i a angajat aproximativ 700.000 persoane n activiti direct legate de acesta.Frana are o important industrie aerospaial reprezentat de concernul european Airbus i este singura putere european (n afar de Rusia) care are propria sa baz de lansare de rachete spaiale (Centre Spatial Guyanais). Frana este de asemenea cea mai independent ar din punct de vedere engergetic dintre rile Europei de Vest datorit investiiilor importante n domeniul energie nucleare, lucru care face din Frana unul dintre cei mai mici productori de gaze cu efect de ser dintre cele mai industrializate naiuni din lume. Peste 80% din nevoile de energie electric ale rii sunt produse de centrale nuclearo-electrice (86,9% n 2005).[14]Procentajul mare de terenuri fertile, cumulate cu utilizarea tehnologiilor moderne i importantele subvenii europene (aproximativ 14 miliarde dolari) au fcut din Frana principalul productor i exportator agricol din Europa i al doilea exportator mondial de produse agro-alimentare dup Statele Unite. Cu toate acestea, datorit naltului nivel de tehnologizare, sectorul primar al industriei nu ocup dect 4% din populaia activ. Principalele produse de export sunt grul, psret, produse lactate, carne de vit i porc precum i renumitele vinuri franuzeti.TransportArticol principal: Transportul n Frana.

Tren de mare vitez TGVInfrastructura de transport este foarte bine dezvoltat cu un numr mare de kilometri de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i peste 400 de aeroporturi.Reeaua de cale ferat are peste 30.000 km[15] cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificai. Frana este renumit pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze comerciale de pn la 320 km/h. Exist conexiuni cu toi vecinii si, (cu excepia Andorei care nu posed sistem de cale ferat), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mnecii. Numeroase orae dispun de sisteme de trenuri suburbane (RER i Transilien n Paris) i metrou, unele dintre ele fiind de tip VAL automate. De asemenea n marile orae tramvaiul a nceput s fie din ce n ce mai prezent, dup ce, n anii 1960 majoritatea liniilor au fost defiinate.Reeaua rutier are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din care reeaua de autostrzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu tax i unele sunt operate de companii private. De asemenea exist o reea bine dezvoltat de drumuri naionale, de peste 30.000 km, care leag principalele orae. Piaa auto este dominat de productorii interni cum ar fi Renault (27% din piaa auto n 2003), Peugeot (20,1%) i Citron (13.5%).[16] De asemenea, cu 70% din mainile nou vndute n 2004, utilizarea motoarelor de tip diesel devine alegerea preferat, naintea benzinei sau a GPL-ului.[17]Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare fiind Aeroportul Internaional Charles de Gaulle n apropierea Parisului. Air France este compania naional, n curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este cea de a treia companie mondial de transport aeronautic. Pn n Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existnd n continuare peste 14.000 km de canale i cursuri de ap navigabile, din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Exist numeroase porturi, Le Havre, Saint-Nazaire, Bordeaux i Marsilia fiind printre cele mai importante.DemografieArticol principal: Demografia Franei.

Evoluia demografic ntre 1961 i 2003. Populaia n mii de locuitoriFrana avea o populaie de 62.998.773 locuitori la data de 1 ianuarie 2006, din care 61.166.822 erau n Frana metropolitan[18], ceea ce corespunde la aproximativ 1% din populaia mondial. Din 1801 s-a organizat, la intervale regulate cte un recensmnt naional general, din 2004 acesta devenind permanent.Creterea demografic nregistrat de Frana este una dintre cele mai dinamice din Europa i este datorat unui nivel al natalitii superior mediei europene i unui sold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). n ceea ce privete fecunditatea, aceasta se claseaz printre primele n Europa, cu 2,01 copii per femeie n anul 2006; doar Albania, Muntenegru i Islanda avnd indici de fecunditate mai mari. n plus, datorit creterii speranei de via, se nregistreaz o cretere a proporiei de persoane n vrst, fenomen cunoscut sub numele de pappy boom i este datorat ajungerii la vrsta a treia a generaiei baby boom din anii 1950.Limba francez este singura limb oficial din 1992, astfel c Frana este singura ar din Vestul Europei (cu excepia microstatelor) care are o singur limb recunoscut oficial. Cu toate acestea, n Frana se vorbesc 77 limbi regionale [19] care nu au nici un statut oficial, dar n ultima vreme au nceput s fie predate n unele coli. Alte limbi strine, cum ar fi limba portughez, limba italian, limba arab i altele, sunt vorbite de diferitele colectiviti de imigrani.OraeArticol principal: Lista oraelor din Frana.Cele mai mari orae din Frana

Paris

Marsilia

Lyon

Toulouse#Ora (Regiune)Populaie urbanPopulaie metropolitanNisa

Nantes

Strasbourg

Montpellier

1Paris (le-de-France)2 234 105 (2009)12 161 542 (2009)

2Marsilia (Provena-Alpi-Coasta de Azur)850 602 (2009)1 715 096 (2009)

3Lyon (Ron-Alpi)479 803 (2009)2 142 732 (2008)

4Toulouse (Midi-Pirinei)440 204 (2009)1 218 166 (2009)

5Nisa (Provena-Alpi-Coasta de Azur)340 735 (2009)933 080 (2005)

6Nantes (Pays de la Loire)280 047 (2009)862 111 (2009)

7Strasbourg (Alsacia)271 708 (2009)757 609 (2008)

8Montpellier (Languedoc-Roussillon)255 080 (2009)542 867 (2009)

9Bordeaux (Aquitania)236 725 (2009)1 114 857 (2009)

10Lille (Nord-Pas de Calais)226 827 (2009)1 154 861 (2009)

11Rennes (Bretania)206 604 (2009)663 214 (2009)

12Reims (Champagne-Ardenne)184 984 (2009)318 000 (2009)

13Le Havre (Normandia de Sus)177 259 (2009)293 361 (2009)

14Saint-tienne (Ron-Alpi)171 961 (2009)506 655 (2008)

15Toulon (Provena-Alpi-Coasta de Azur)167 813 (2012)607 050 (2009)

16Grenoble (Ron-Alpi)155 632 (2009)666 372 (2009)

17Dijon (Burgundia)152 110 (2009)336 807 (2007)

18Angers (Pays de la Loire)147 305 (2009)345 788 (2007)

19Brest (Bretania)141 315 (2009)311 735 (2007)

20Nmes (Languedoc-Roussillon)140 747 (2009)246 300 (2008)

[arat] vdmOrae franceze cu peste 100.000 de locuitori

CulturArticol principal: Cultura Franei.

Ren Descartes, filosof francez ale crui idei au influenat puternic cultura Franei.Cultura francez este bogat, diversificat i veche, i reflect culturile sale regionale i influena numeroaselor valuri de imigraie de-a lungul timpului. Parisul, capitala sa, numit i Oraul Luminilor (n francez la Ville lumire), a fost de-a lungul timpului un important centru cultural, gzduind artiti de diverse origini, fiind actualmente oraul care adun cel mai mare numr de situri cu un caracter cultural din lume (muzee, palate, cldiri i altele). n plus, aceste situri sunt consacrate unei mari varieti de teme.Locul de natere al cartezianismului i al Secolului Luminilor, cultura francez a lsat motenire lumii limba diplomailor, o anumit concepie universal asupra omului (uneori considerat franco-centrist), numeroase realizri tehnice i medicale i o art de a tri ancestral. Locul de natere al cinematografiei i un susintor fervent al excepiei culturale, Frana a dezvoltat o industrie cinematografic de calitate, una dintre puinele industrii cinematografice europene ce pot rezista mainii hollywoodiene.Cultura francez este unul dintre principalele liante ale Organizaiei Internaionale a Francofoniei care reunete diversele ri care au afiniti culturale i care au fost puternic influenate, de-a lungul timpului, de cultura francez.Cultura francez este reprezentat de: sculptur: vezi articolul dedicat sculpturii franceze, pictur: vezi pictori francezi, arhitectur: vezi arhiteci francezi, muzic: vezi articolul dedicat muzicii franceze, literatur: vezi articolul dedicat literaturii franceze, cinema: vezi articolul dedicat cinematografiei franceze, buctrie: vezi articolul dedicat buctriei franceze.Religie

Catedrala Notre Dame de ParisDin punct de vedere constituional, Frana este un stat laic. Laicitatea francez antreneaz o separare reciproc ntre Stat i Biseric, pe baza unui postulat prin care statul respect toate religiile, dar nu recunoate niciuna, ceea ce permite mai multor religii s coabiteze. Din principiu, statul francez interzice recensmintele cu caracter religios astfel nct datele din acest domeniu sunt oferite doar de instituii neoficiale.Conform unui sondaj CSA[20]: 51% din francezi se declar catolici (fa de 67% n 1994) dar doar jumtate dintre ei cred n mod ferm n existena lui Dumnezeu; 31% din francezi (fa de 23% n 1994) se declar fr religie; 4% musulmani (fa de 2% n 1994); 3% protestani; 1% evrei; 10% nu se pronun.Dintre cei care au declarat o religie majoritatea nu sunt ns practicani.n ciuda acestei scderi a credincioilor i n particular a catolicilor, religia catolic rmne religia dominant n Frana i i pstreaz o influen important, n special n zonele predominant rurale ale rii. Chiar dac statul este laic, catolicismul este prezent n mod particular, astfel c zilele de srbtoare concid cu srbtori religioase catolice iar 90% din colile private din Frana sunt coli catolice.

Franta

Informatii generale

Vezi harta fizica Steag Galerie foto Obiective turistice

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana). Are un relief variat: Muntii Alpi (altitudine maxima - Mont Blanc, 4 810 m), cu vai adanci si relief glaciar tipic (ghetari, lacuri, creste ascutite, vai).

In SV se afla Muntii Pirinei la granita cu Spania (altitudine maxima 3 404 m ) si Muntii Jura si Vosgi mai scunzi si mai vechi (altitudine sub 1 750 m) in E, bine impaduriti, caror li se adauga regiuni colinare si podisuri (Ardenii in N, Masivul Armorican in NV, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice, precum si de bazine si culoare depresionare: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhonului, campia Alsaciei si campiile litorale: Languedoc, Roussillon, Gascogne).

Sejururi / Excursii Cazare / Hotel Circuite Bilete de avion

Orase turistice din Franta Aix En Provence Bordeaux Cannes Courchevel Lyon Marseille Montpellier Nice Paris Saint Tropez Strasbourg Toulouse

Galerie foto Franta

Obiective turistice in FrantaMuzeul Orsay - Musee d'Orsay ( Paris )Muzeul este situat pe strada Lille (Rue de Lille), candva aleea centrala a gradinii reginei Marguerite de Valois. Proprietatea a fost vanduta dupa moartea reginei, pe locul fostei gradini fiind construite conace apartinand aristocratiei vremii. In 1708 pe locul actualului muzeu a fost construita cladirea Ministerului de Externe Francez. In timpul secolului al 19 lea pe aceasta locatie s-a aflat Palatul...mai mult

Centrul National de Arta Pompidou ( Paris )Situat in vechiul cartier Beaubourg, Centrul Georges Pompidou a marcat arhitectura anilor '70 cu aspectul sau high-tech, contrastand indraznet cu cladirile aflate in jurul sau.In prezent cladirea gazduieste Muzeul National de Arta Moderna, ce expune colectii de arta moderna (incepand din 1905 si pana in prezent): Miro, Dubuffet, Picasso, Leger, Chagall, Kandinsky, Giacometti, Matisse. O alta atractie...mai mult

Turnul Eiffel ( Paris )Turnul Eiffel este simbolul Frantei cel mai raspandit la nivel mondial. Numit dupa arhiectul sau, Gustave Eiffel, este una dintre principalele destinatii turistice, cu mai mult de 5,5 milioane de vizitatori anual. Turnul are 300m inaltime si cantareste peste 10.000 de tone. Constructia are 3 nivele: accesul publicului la primul si al doilea nivel se poate face atat pe scari, cat si cu liftul, in schimb...mai mult

Catedrala Notre-Dame ( Paris )Catedrala Notre-Dame din Paris nu este numai simbolul capitalei ci si al Frantei, deopotriva. Prima caramida de fundatie a fost pusa in anul 1163. In 1182, episcopul Maurice de Sully a sfintit altarul, dar constructia catedralei a durat din 1163 pana in 1250. Constructia cladirii cu cinci nave s-a terminat prin lucrarile de pe fmai mult

Piata Concorde - Place de la Concorde ( Paris )Place de la Concorde, cea mai mare piata a Parisului, este situata de-a lungul Senei, intre Gradinile Tuilerie si Champs-Elysee si a fost construita intre 1754-1763 de arhitectul regelui Louis al XV lea, Jacques Ange Gabriel, motiv pentru care piata a purtat in trecut numele regelui si a gazduit statuia ecvestra a acestuia. In timpul Revolutiei franceze piata a capatat numele de Piata Revolutiei (Place...mai mult

FrantaREPUBLICA FRANCEZA (RPUBLIQUE FRANAISE)

NATURA

Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana). Are un relief variat: Muntii Alpi (altitudine maxima - Mont Blanc, 4 810 m), cu vai adanci si relief glaciar tipic (ghetari, lacuri, creste ascutite, vai), in SV se afla Muntii Pirinei la granita cu Spania (altitudine maxima 3 404 m ) si Muntii Jura si Vosgi mai scunzi si mai vechi (altitudine sub 1 750 m) in E, bine impaduriti, caror li se adauga regiuni colinare si podisuri (Ardenii in N, Masivul Armorican in NV, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice, precum si de bazine si culoare depresionare: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhnului, campia Alsaciei si campiile litorale: Languedoc, Roussillon, Gascogne). Clima este temperat-oceanica, cu precipitatii mai bogate in V si in muntii inalti (peste 1000 mm/an) si mediteraneana (precipitatii 500 mm/an) pe litoralul sudic unde vanturi reci precum mistralul si tramontanul pot sa compromita recoltele de citrice. Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale (4600 km) si orientata spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhin) si spre Marea Mediterana (Rhne). Exista numeroase lacuri, mai mari fiind Leman/Geneva (522 km2, la granita cu Elvetia), Bourget si d'Annecy. Peste din teritoriu este acoperit de paduri (stejar, fag, conifere); in insula Corsica (muntoasa cu altitudinea maxima de 2 710 m) dominant este maquisul mediteranean. Exista in Alpi si Pirinei numeroase rezervatii ce protejeaza elemente rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate, precum muflonul, cerbul sika, capra neagra etc.

POPULATIA

In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 . Mortalitatea este de 9,2 , iar populatia urbana reprezinta 74 %. Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori). Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni.Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comt (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2).Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism, islamism si iudaism.

ISTORIA

Teritoriul Frantei este populat in antichitate de triburile celtice (galii) si cucerit de Cezar (59-51 IH) si transformat in provincie romana. Francii, popor germanic stabilit in sec. al V-lea in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in secolele urmatoare poporului francez. Bazele Regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) provenit din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carolingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului, la Roma, in anul 800. Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea Imperiului Carolingian, a carui parte occidentala va forma viitoarea Franta.In sec XII-XIV, in timpul domniilor lui Filip al II-lea August si Filip al IV-lea cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul autoritatii regale si al centralizarii statale. Dupa infrangerile franceze din prima parte a Razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei (1337-1453), avantul national (Jeanne d'Arc) permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al XI-lea (1461-1483) reprima opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc I (1515-1547) inaugureaza epoca absolutismului. Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec al XVI-lea declanseaza pustiitoarele razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric al IV-lea intemeietorul dinastiei de Bourbon (1589-1830) prin edictul de toleranta de la Nantes (1598).Domnia lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715) marcheaza apogeul absolutismului francez ("statul sunt eu"), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea (1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris (10.02.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor.Revolutia franceza (14.07.1789, caderea Bastiliei) culmineaza cu proclamarea la 22.09.1792 a Primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVI-lea (21.01.1793) si cu dictatura iacobina (1793-1794). Razboaiele de aparare ale Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale.Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturata de revolutia din iulie 1830, care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848). In urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a II-a Republica (1848-1852), apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon (nepotul lui Napoleon I), care se proclama sub numele de Napoleon al III-lea Imparat al Frantei (1852-1870).Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmare proclamarea de la 4.09.1870 a celei de-a III-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris (martie-mai 1871). Pacea de la Frankfurt pe Main (10.05.1871) consacra pierderea Alsaciei si a Lorenei. Cucerirea Algeriei (1830-1847) este urmata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea de constituirea celui de-al doilea mare imperiu colonial al lumii (Africa septentrionala, ecuatoriala, occidentala, Indochina, Oceania etc). Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune bazele Triplei Aliante (1904) care, in primul razboi mondial (1914-1918) obtine victoria asupra Blocului Puterilor Centrale. Prin pacea de la Versailles (1919) Alsacia si Lorena sunt retrocedate de catre Germania Frantei. La 3.09.1939 Germania incearca sa se revanseze si-i declara Frantei razboi, dupa care invadeaza teritoriul francez, pentru ca la 22.06.1940 maresalul P. Ptain sa semneze actul de capitulare. Generalul Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940, la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Debarcarea din Normandia (6.06.1944) si insurectia victorioasa a Parisului (19-25.08.1944) permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de generalul de Gaulle. Constitutia din octombrie 1946 proclama cea dea IV-a Republica si transforma Imperiul Colonial in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din Indochina (1945-1954) si Algeria (1954-1962) adancesc criza celei de-a IV-a Republici si duc la instalarea unui guvern in frunte cu generalul de Gaulle care proclama la 4.10.1958 cea de-a V-a Republica, cu atributii sporite pentru seful statului.In Pompidou (1969-1974) marea majoritate a coloniilor franceze (10,5 milioane km2, 48 milioane locuitori in 1939) isi dobandesc independenta, iar Franta initiaza o politica externa independenta, de distantare fata de hegemonismul nord-american, retragandu-se din organismele militare ale NATO si SEATO si intretinand relatii speciale cu URSS si China. Alegerile din 1981 sunt castigate de Franois Mitterrand, candidatul Partidului Socialist Francez, devenind cel de-al XXI-lea presedinte al Frantei (reales pentru un nou mandat in 1988), iar cele legislative din acelasi an au dat castig de cauza aceluiasi partid, care obtine majoritatea absoluta in Adunarea Nationala. Dupa o "coabitare" a presedintelui Mitterrand cu un guvern de centru-dreapta (1986-1988), alegerile parlamentare din 1988 readuc la putere Partidul Socialist, care sufera insa o zdrobitoare infrangere in martie 1993, parasind scena politica.

STATUL

Franta este Republica Prezidentiala, potrivit Constitutiei din 6.10.1958. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de catre Parlament, compus din Senat si Adunarea Nationala. Puterea executiva apartine atat presedintelui cat si Consiliului de Ministri (numit de presedinte in urma alegerilor legislative). Exista 22 de partide politice, printre care: Adunarea pentru Republica (1976), Uniunea pentru Democratia Franceza (1978, alianta de patru partide), Partidul Socialist Francez (1901), Miscarea Radicalilor de Stanga (1973), Partidul Socialist Unificat (1960), Partidul Comunist Francez (1920), Partidul Ecologist (1984).

ECONOMIA

Situata printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Franta dispune de variate resurse minerale, dar cu o productie modesta si in scadere, apeland in masura din ce in ce mai mare la importul de materii prme si semifabricate. Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales in aeronautica, material rulant, energia nucleara, industria alimentara. In ansamblul economiei mondiale, pozitia Frantei s-a erodat in ultimele doua decenii (in 1970 reprezenta 8,2% din productia industriala a OECD iar in 1990 doar 5,7%).Politica de reconversiune energetica (reducerea dependentei de importul de hidrocarburi) a condus la sporirea la 70% a ponderii centralelor nucleare in productia de energie electrica (locul intai pe glob). Marile concentrari industriale sunt: regiunea pariziana, valea Rhnului, Sena inferioara, zona Lyon. Productia industriala este extrem de diversificata, pondere mai mare in cadrul exportului avand industria autovehiculelor, utilajelor industriale, aeronautica, chimia de sinteza si industria alimentara (unt, branzeturi si vinuri). Agricultura antreneaza 7% din populatia activa desi are o contributie redusa in PNB (3,3%), Franta situandu-se pe locul intai in Europa si cinci in lume la productia de cereale.Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doi-trei pe glob. Viticultura este si ea larg reprezentata (locul al doilea pe glob la productia de struguri si de vinuri). Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea porductiei agricole. Se cresc bovine, porcine si ovine. Reteaua cailor de comunicatii este bine dezvoltata si polarizata de capitala. Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE. Turismul are o contributie insemnata (peste 20 miliarde USD anual) la balanta de plati. Ajutorul financiar extern acordat de Franta insumeaza 7,5 miliarde USD anual.Destinatii externe > Europa > Franta

Franta - Date generale

Numele oficial:Republica Franceza

Capitala:Paris

Suprafata:543.965 kmp

Populatia:59.331.000 locuitori

Localizare(Vezi harta)

Europa de Vest, cu iesire la Canalul Manecii, intre Belgia si Spania si la Marea Mediterana intre Italia si Spania

Geografie

Relief:platouri, campii si dealuri in centru, nord si vest; Alpii in est si Pirineii in sud;

Clima:mditeraneeana de-a lungul coastelor; ierni reci si veri calde; ocazional bate mistralul (vant rece si uscat pe directia nord - nord vest)

Altitudine minima:Delta Raului Rhon, 2 m

Altitudine maxima:Mont Blank, 4810 m

Populatie

Grupuri etnice:celti si latini, slavi , nord africani , indochinezi , minoritati basce

Religie:90% catolici, 2% protestanti, musulmani, ortodocsi, s.a.

Limbi vorbite:franceza (limba oficiala), occitana, catalana, bretona

Politica

Forma de guvernamant:republica prezidentiala

Sarbatoarea nationala:14 iulie (aniversarea caderii Bastiliei - 1789)

Economie

Moneda:Euro

Alte informatii

Fus orar:GMT + 1 (Central European Time)

Prefix telefonic:00 33

Electricitate:230V 50Hz