joi, 14 iulie 2011

Henri Paul

Celebre monumente arhitecturale, Paris, Valea loirei… Franţa te ispiteşte întotdeauna să o vizitezi. P7

Să călătoreşti senin, te gândeşti la Coculine

Prima Declaraţie a drepturilor omului şi cetăţeanului s-a semnat în Franţa, aici s-au rostit cuvintele libertate, egalitate, fraternitate, aici este Parisul, de aici a venit şampania şi croissantul.

Bucătăria franceză

Ambasadorul Franţei P2

Sofisticată şi… tradiţională P4

Franţa

interviu2 joi - 14 iulie 2011

Membră fondatoa-re a UE, a zonei euro şi a spaţiului Shengen, unul

dintre cei cinci membrii ai Consiliului de Securitate al ONU, Franţa se află în plin proces de reformă şi ameliorare a imagi-nii iar viitorul se prezintă cu optimism. Companiile franceze se plasează în prim planul mondial în ceea ce priveşte dome-niul antreprenoriatului şi al luxului.

Care sunt punctele forte ale economiei Franţei în acest moment? Numeroase companii franceze sunt lideri mondiali în domeniul lor de activitate iar mărcile se bucură de un imens renume şi tradiţie. Putem să ne amintim că, în ceea ce priveşte tehnologiile înalte, Minitel a fost un precursor al internetului de astăzi încă din anii ’70. Ca domenii se pot aminti automatizări, transporturi, distribuţia de apă, industria de automobile, sisteme electrice, sectorul hotelier, materiale şi antreprenoriat în construcţii. Companiile de lux reprezintă deasemenea un sector de mare tradiţie în Franţa, care şi aici îşi păs-trează poziţia fruntaşă. Majoritatea dintre firmele amintite desfăşoară activităţi şi în România, unele dintre ele chiar dinainte de 1990. În domeniul luxului, Louis Vuitton este dejà pe piaţă şi probabil în viitor va veni şi Dior. Important este că se fac eforturi pentru a impune calitatea franţu-zească precum şi investiţii în puncte cheie (cum sunt tehnologiile care economisesc energia) şi în tehnologiile viitorului. Sunt dejà cunoscute realizările Renault pentru automobilul electric, Saint Gobain pentru materiale noi care aduc economie de ener-gie, Lafarge pentru proiecte de viitor.

Cooperarea economică dintre Franţa şi România are antecedente extrem de favorabile, tehnologiile Renault pre-cum şi cele de software fiind la baza

dezvoltării industriei de automobile şi de calculatoare în ţara noastră în anii ’60 şi ’70. Cum se manifestă în prezent cooperarea dintre cele două ţări? Cum se simt etnicii francezi în România? Apropierea dintre cele două ţări este evi-dentă, aceasta manifestându-se nu numai pe plan economic, ci şi politic, cultural. Multe companii franceze îşi desfăşoară aici activitatea iar francezii se simt foarte bine, mai cu seamă că România este o ţară francofonă, mulţi români vorbesc france-za. Eu cred că România are în francofonie un atu puternic, pe care nici o altă ţară din regiune nu îl are şi pe care ar trebui să insiste. Pe plan economic cred că ar fi benefic pentru ambele ţări dacă am derula împreună proiecte mai mari, de mare amploare.

Dar pe plan cultural?Desigur Institutul Cultural Francez are o activitate extrem de bogată, foarte apre-ciate fiind serile de cinema experimental, cele din weekend (turul Franţei), precum şi atelierele de vacanţă - în luna aceasta cu iniţiere în arta fotografică. Festivalul Pasarela a fost gândit în ideea realizării unui dialog al creativităţii între francezi şi români, expoziţia de tapiserie şi opere de artă de la Muzeul Naţional de Artă fiind un exemplu elocvent în acest sens.Deasemenea avem o politică lingvistică, liceul francez fiind unul cu mare tradiţie în Bucureşti. Ştiţi care au fost rezultatele la bacalaureat anul acesta. Ei bine, la liceul Anne de Noailles, procentul de reuşiţi a fost de sută la sută, un rezultat care îl pla-sează pe primul loc în ţară. Trebuie acum să fac şi un anunţ important: în 2013 vom avea un nou liceu francez în România, cu 1000 de elevi, jumătate urmând să fie români.

Ce aduce nou în acest an sărbătorirea lui 14 Iulie?Anul acesta vom pune accent pe copii, şi anume pe cei abandonaţi. Desigur va fi serbarea de la Ambasadă, parada tradiţio-nală, precum şi spectacole de circ.

Caracterizaţi prin spirit de iniţiativă, francezii doresc impunerea calităţii franţuzeşti. Investiţii deosebite se fac în tehnologii şi proiecte de viitor precum şi în soluţii care asigură economia de energie.

14 IULIE: vive la France!Interviu cu Excelenţa sa, Henri Paul, Ambasadorul Franţei în România

Henri PaulAmbasadorul Franţei în România

Deşi Franţa este recunoscută ca fiind

dificil de guvernat şi de reformat, în prezent este o ţară în mişcare, o ţară în care se face o reformă profundă.”

obiceiuri și tradițiijoi - 14 iulie 2011 3

Eticheta parizienilorFie ca eşti în magazin, restaurant, cafenea sau doar pe stradă, zâmbeşte cât se poate de şarmant şi nu uita să foloseşti cuvintele magice: “bonjour”, “s’il vous plaît” şi “merçi”. Câteva cuvinte în franceză pot face minuni, chiar dacă nu vorbeşti fluent limba. Efortul va fi apreciat. Şi, cine ştie, vei constata şi cât de joviali pot fi locuitorii Parisului.

O încântare… culinarăŞtiaţi că… Parisul este al doilea oraş din lume, după Tokyo, în ceea ce priveşte numărul de restaurante premiate de Ghidul Michelin? Orice masă, indiferent că este una de familie sau una de business, este un eveniment special. De obicei, un meniu franţuzesc cuprinde: antreul, felul principal (sau „plat“), „plat de résistence“, salata, brân-za cu vin, desertul, fructele (obligatoriu), cafeaua sau ceaiul (cu sau fără desert).

Bine de știut

Oraşele, în Franţa, sunt de o mare diversitate, prin dimensiunea lor, prin activităţile şi prin trecutul lor. Casa tipic franţuzească este greu de definit, fiindcă, de aseme-nea, diferă în funcţie de zonă şi de

buget, însă, cu siguranţă, întotdeauna va fi elegantă, chiar dacă e vorba de o căsuţă de provincie. Tradiţi-ile se găsesc pretutindeni, iar elementele de decor specifice sunt vizibile în orice colţ al casei. Parisul are reputaţia unuia dintre cele mai frumoase şi mai romantice oraşe din lume, plin de semnificaţii isto-rice, dar puternic ancorat în modernitate prin cul-

tură, artă, modă, gastronomie şi design. Cunoscut ca fiind “Oraşul luminilor” sau “Capitala modei”, Pari-sul este casa celor mai cunoscuţi creatori de modă şi a celor mai renumite mărci de cosmetice. O mare parte a oraşului face parte din patrimoniul UNES-CO. Aici se găsesc unele dintre cele mai frecventate atracţii turistice din lume – Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, Catedrala Notre-Dame, Muzeul Luvru, Mou-lin Rouge, Lido etc – toate facând din Paris una din-tre cele mai populare destinaţii de vacanţă pentru

turiştii care sosesc din toată lumea şi al căror număr depăşeşte anual 45 de milioane. Dar, pentru a-i înţelege cu adevărat pe francezi, tre-buie, desigur, să le vizitezi ţara, să guşti din brânza şi din vinul lor, să te plimbi pe domeniile regale ori să petreci pe străzi, în muzee, în cafenele sau bistrouri, să admiri Sena şi pictorii care îşi dezvăluie talentul în celebrul Montmartre, să te bucuri de frumuse-ţea străduţelor din Province sau de luxul Coastei de Azur. Vechile castele cum ar fi cele de pe Valea Loarei fas-cinează, la rândul lor, turiştii prin arhitectură, mobi-lier şi piesele de artă care au făcut mândria vremii,

dar şi prin grădinile minunate, nemaiîntâlnite, cu tufe de trandafiri, lacuri şi statui.În ceea ce-i priveşte pe francezi, fie că îşi petrec timpul liber îngrijindu-şi grădina, fie într-un mare centru comercial, colindând buticurile, fie că petrec o duminică sportivă în familie, departe de zgomotul oraşului, profită din plin de zilele libere, de vacanţe şi de sărbători. Franţa oferă atât locuitorilor săi, cât şi celor care vin să o viziteze, nenumărate posibili-tăţi de petrecere a timpului, dar şi de business.

Mereu ai vrea să ştii mai multeNenumărate legende și obiceiuri au fost transmise din genera-ţie în generaţie. În plus, fiecare regiune din Franţa este unică.

Pentru a-i înţelege pe francezi, trebuie să le vizitezi ţara, să guşti din brânza şi din vinul lor, să te plimbi pe domeniile regale

ori să petreci pe străzi, în muzee, în cafenele sau bistrouri.

food4 joi - 14 iulie 2011

Multe dintre obiceiurile şi bunele maniere sunt probabil asemănă-toare cu ale noastre. Există, însă, şi unele reguli specifice socie-tăţii franceze pe care, mai ales dacă avem planificată o excursie în această ţară, este bine să le ştim. Respectul faţă de ceilalţi, discreţia şi punctualitatea sunt principalele cerinţe ale etichetei franceze. La acestea, putem adăuga faptul că, în timpul unei con-versaţii, la masă, e bine să evităm subiecte precum religia, politica sau banii. În privinţa darurilor ce pot fi oferite gazdei, nu treceţi cu vederea faptul că vinul şi darurile culinare trebuie oferite doar prie-tenilor foarte apropiaţi şi membrilor familiei. Pentru ocazii oficiale, trimiteţi flori înainte sau după eveniment. Iar dacă ajungeţi în Franţa şi vă puteţi alege meniul, faceţi în aşa fel încât să gustaţi măcar o mică parte din cele peste… 500 de feluri de brânză din lapte de oaie, capră şi vacă, produse în cele 26 de regiuni franceze. Nu uitaţi nici de celebrele şi delicioasele croissante, ideale pentru micul dejun sau gustare. Şi, desigur, stro-piţi fiecare masă cu un vin bun, franţuzesc, provenit din Alsacia, Bordeaux, Champagne sau Provence.

Sfaturiculinare

În Evul Mediu, au devenit cele-bre somptuoasele banchete care au ridicat gastronomia franceză la un nivel superior, mâncăruri-le fiind decorate şi asezonate în moduri cu totul inedite, în timp

ce, odată cu Revoluţia franceză, obiceiurile s-au mai schimbat, ierburile aromatice fiind din ce în ce mai utilizate. În secolul XX, Auguste Escoffier, cunoscut drept “re-gele bucătarilor” şi “bucătarul regilor”, a creat numeroase reţete, preluate şi de alţi maeştri în domeniu, a dezvoltat conceptul de echipă, prin împărţirea sarcinilor, şi a creat o imagine de marcă a bucătarului – curat, meticulos, nu bea, nu fumează, nu ţipă. Graţie lui, bucătăria franceză a deve-nit faimoasă în întreaga lume. Astăzi, în Franţa, sunt practicate diferite stiluri gastronomice şi există nenumă-rate tradiţii regionale, aşa că este greu să vorbim despre bucătăria franceză ca despre un tot unitar. Cu toate acestea, ştim cu toţii că brânza şi vinul ocupă un loc de excepţie, fiind folosite peste tot ca ingredi-ente sau garnituri. Harta culinară a Franţei se poate îm-părţi în patru mari regiuni: nord-vestul, caracterizat prin influenţa semnificativă a litoralului, este renumit pentru platourile cu fructe de mare şi peşte; sud-vestul, cu regiunea Bordeaux, renumită pentru vinul său celebru; sud-estul, unde regiunea Pro-vince-Alpi-Coasta de Azur oferă cea mai mare producţie de citrice, legume şi ier-buri fine, din Franţa; şi estul, recunoscut atât pentru vinuri, cât şi pentru celebrul muştar de Dijon. De remarcat că, în Franţa, numele multora dintre ingrediente conţin şi regiunea din care acestea provin. De altfel, ele au o importanţă deosebită: ma-eştri bucătari ştiu întotdeauna nu numai din ce regiune provine un ingredient, ci chiar şi din ce oraş.

Bucătăria franceză, sofisticată şi… tradiţionalăRecunoscută pentru rafinamentul său în întreaga lume, bucătăria franceză a evoluat de-a lungul secolelor, urmând schimbările sociale şi politice din ţară. Reţetele sunt, în general, clasice, bazate pe tradiţie, aşa că, de fiecare dată, recu-noaştem aceeaşi măiestrie în pregătirea sosurilor şi aluaturilor. Plăcerea şi seriozi-tatea francezilor au făcut ca bucătăria lor să fie considerată o adevărată artă, iar în privinţa diversităţii, ea poate fi comparată doar cu bucătăria chinezească sau indiană.Cât priveşte obiceiurile din timpul mesei, acestea sunt aproape standardizate pe

întreg teritoriul ţării. Micul dejun se ser-veşte dimineaţa, foarte devreme, prânzul este respectat în jurul orei 12.30 inclusiv de către cei care sunt la lucru şi care au inclusă în program ora de masă, gustarea este servită la ora 16, iar cina între 19.30 şi 20, fiind momentul când întreaga familie se reuneşte. Punctualitatea este foarte importantă pentru francezi, indiferent de… vârstă.

Revenind în ţară, amintim faptul că şi la noi bucătăria franceză este bine reprezen-tată, în Bucureşti, spre exemplu, existând mai multe restaurante şi cofetării cu spe-cific francez. Printre acestea, French Back-ery (str. Nicolae Galeriu nr.17), cafeneaua Les Bourgeois, La Mangerie (restaurant în Piaţa Charles de Gaulle), Balthazar (restau-rant bar), Noblesse (str. Paris) sau Chocolat, cofetărie în zona Calea Victoriei.

REDACTOR Ion Diamandi

ion.diamandi@hiparion.com

ADVERTISING SALES MANAGERAdriana Alexiuc

adriana.alexiuc@medienholding.ro

Ani Honcioiuani.honcioiu@medienholding.ro

Claudiu Stanaclaudiu.stana@medienholding.ro

Andrei Bereandăandrei.bereanda@medienholding.ro

Marius Mihaimarius.mihai@medienholding.ro

MARKETING MANAGER Cătălin Bindea

DIRECTOR DE PUBLICITATEAndrei Boba

andrei.boba@medienholding.ro

ZILE NAȚONALE este un supliment al ziarului

Cotidianul România liberă este un produs

ADRESA: Nerva Traian nr. 3, Bl. M101, et. 9, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43

TIPAR United PrintFOTO Alexandra Radu, arhiva România Liberã, shutterstock

EDITOR Diana Ionescu / diana.ionescu@hiparion.com

Art DirectorCătălin Bratu

DTP Alina Petre

Prelucrare foto Florin Anghel

repere istorice6 joi - 14 iulie 2011

P e teritoriul Franţei, exis-tă viaţă încă de acum 1.800.000 de ani. Galii, care au locuit aici în antichi-tate, aveau cultul forţelor naturii, iar zeii, numeroşi,

erau reprezentaţi sub formă de păsări sau animale: cocoş, porc mistreţ, cerb. În cin-stea lor, erau practicate, uneori, sacrificiile umane, iar pe locul foste-lor temple, au fost găsite ofrande: bijuterii, monede, arme, statui de lemn. În secolul I î.Hr., generalul ro-man Iulius Cezar cucereşte Galia. Poporul galez adoptă stilul de viaţă roman, iar limba latină devine limbă oficială. Totuşi, galezii nu-şi abandonează tradiţiile, în special cei din mediul rural, şi rămân în mare parte, fi-deli religiei lor. În secolul V, Galia romană este invada-tă de triburile germanice, venite din Europa centra-lă. Între acestea, francii se instalează progresiv într-o regiune căreia îi vor da nu-mele de Francia, adică ţara francilor. Conducătorul lor era Clovis, un războinic care nu pregetă să asasine-ze alţi regi franci. Urmează

Numeroase momente încărcate de istorie şi pline de frumuseţe te îndeamnă să revezi Franţa ori de câte ori ai ocazia.

Serbarea zilei naționale

Sărbătoarea naţională franceză comemorează căderea Bastiliei, care a avut loc la 14 iulie 1789 şi a marcat începutul Revoluţiei franceze. Bastilia era o închisoare de temut şi un simbol al puterii absolute şi arbitrare a regelui Ludovic al XVI-lea. Cu toate că, în Bastilia, nu se găseau, în acel moment, decât şapte prizonieri, cucerirea acesteia a devenit sim-bolul libertăţii şi al luptei poporului francez împotriva opresiunii. Drapelul tricolor – albastru, alb, roşu – simbolizează, la rândul său, cele trei idealuri ale Republicii: Libertate, Egalitate, Fraternitate. Ziua căderii Bastiliei a fost de-clarată “sărbătoare naţională” la 6 iulie 1880, la recomandarea lui Benjamin Raspail, fiind astfel marcată naşterea naţiunii suvera-ne şi a Republicii. Ca şi în Statele Unite, unde semnarea Declaraţiei de Independenţă a fost semnalul începerii Revoluţiei americane, şi în Franţa, sărbătoarea naţională simbolizează aşadar începutul unei noi forme de guvernământ.Maiestuosul Arc de Triumf are 50 de metri înălţime şi a fost ridicat, la dorinţa lui Napoleon, pentru a celebra victoriile din marile bătălii.

Imperiu şi republicăDinastiile Merovingiană şi Carolingiană, iar după moartea lui Carol cel Mare, des-cendenţii acestuia conduc Franţa până în anul 987, când Hugo Capet, Duce de Franţa şi Conte de Paris, este ales rege al Franţei şi fondează o nouă dinastie. Capeţienii au re-prezentat una dintre cele mai lungi dinas-tii franceze, printre ale cărei mari realizari se numără extinderea domeniului regal şi

un nou sistem de administraţie. În 1792, Revoluţia franceză pune bazele Republicii, marcând o perioadă de schimbări radicale începute la 14 iulie 1789, o dată cu celebra cădere a Bastiliei. Războaiele sunt continu-ate de Napoleon Bonaparte, devenit în 1804 împărat al francezilor. De la exilarea sa pe Insula Elba, în 1815 şi până la războiul din 1914-1918, odată cu industrializarea, Franţa

cunoaşte o epocă înflo-ritoare. În timpul celor două războaie mondiale, este, însă, devastată, eco-nomia repornind ulterior de la zero. Astăzi, Franţa este Repu-blică semi-prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1958. Este membră a Con-siliului Europei, mem-bră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro şi a Spaţiului Schengen. Este unul dintre membrii fondatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite şi unul din cei cinci membri per-manenţi ai Consiliului de Securitate ONU. Este, de asemenea, membră NATO, din ale cărui structuri mi-litare s-a retras în 1968, pentru a reveni parţial în 2002.

Cu celebrele sale monumente arhitecturale din Paris, cu rafinata Coastă de Azur şi nenumăratele castele de pe Valea Loirei, Franţa te ispiteşte întotdeauna să o vizitezi.

Business Class

F ranţa este, înainte de toate, un tărâm al istoriei. Ideal este să îţi rezervi suficient timp pentru a o cunoaşte şi admira. Parisul este monumental prin arhitectură şi vom da doar câteva exemple. Turnul Eiffel - unic prin singularitatea concepţiei şi dimensiunile ieşite din co-mun, Notre-Dame - pot încăpea uşor 9000 de persoane,

Opera - cel mai vast teatru liric din lume, Luvrul - peste 400.000 de pie-se, Podul Alexandru III - unul dintre cele mai mari, legând Esplanada Invalizilor de Champs-Elysees - uriaşul bulevard ce a renunţat la ten-ta aristocratică, dar şi-a păstrat intacte frumuseţea şi eleganţa: ma-gazine de lux, cinematografe, restaurante, sedii ale marilor companii aeriene, de-a lungul trotuarelor largi, invadate de parizieni şi turişti - o întreagă lume cosmopolită… Şi Parisul nu se sfârşeşte niciodată. Pentru a-l cunoaşte, rezervaţi-vă o cameră la unul din cele peste 1000 de hoteluri, unele ideale pentru excursii în oraş, altele pentru cum-părături, altele pentru bugete mai mici. Oameni de afaceri din lumea întreagă găsesc, la rândul lor, aici, locaţia perfectă pentru întâlnirile de business, Parisul fiind celebru pentru astfel de evenimente încă de la Expoziţia Universală, din 1889. Printre manifestările de anul acesta, amintim pe cele din domeniul decoraţiunilor şi construcţiilor, adevă-rate repere la nivel mondial: în septembrie - Salon Maison et Objet, iar în noiembrie – Batimat, Salonul internaţional al construcţiilor. Pentru cei care doresc o evadare din aglomeraţia oraşului, ideală este vacanţa pe Coasta de Azur (spre exemplu în Saint-Tropez, micul port cu maga-zine şi cafenele de lux) sau Rocamadour (al doilea loc cel mai vizitat din Franţa), o suprapunere de acoperişuri maro, case şi biserici - fără îndoială, o adevărată provocare pentru echilibru.