controlul de constitutionalitate

7/30/2019 Controlul de Constitutionalitate

1/32

1

UNIVERSITATATEA PETRE ANDREI DIN IASI

FACULTATEA DE DREPT

MASTER DREPT EUROPEAN ANUL 1 SEM 2

CONTROLUL DE CONSTITUTIONALITATE IN UE

TEMA TIPURI DE INSTITUII INSARCINATE CU CONTROLUL DE

CONSTITUTIONALITATE

MASTERAND BOICU IULIANA


2/32

2

Cuprins

Introducere

Cap.1.Comisia

Sect.1.Colegiul comisarilor, numirea si demiterea, compunere

Sect.2.Procesul decizional, presedentia Comisiei

Sect.3.Functionarii comisiei, presedentia Comisiei

Sect.3, Subsect.1. Atributii legislative, administrative, executive si judiciare

Sect.4.Impactul TC

Cap.2.Consiliul

Sect.1.Compunerea, presedentia Consiliului

Sect.2.Comitetul reprezentantilor permananenti, secretariatul consiliului, atributiile Consiliului

Sect.3.Impactul TC, concluzii

Cap.3.Consiliul European

Sect.2.Impactul TC concluzii privind rolul Consiliului European

Cap.4.Parlamentul European

Cap.5.Instantele judecatoresti

Sect.1.Curetea de Justitie (CEJ)

Sect.2.Tribunalul de Prima Instanta (TPI)

Sect.3. Avocatul General

Sect.4. Curtea de Conturi

Sect.5.Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor.Agentiile


3/32

3

Sect.6.Impactul TC

Concluzii

Introducere

Tiparul competentelor institutionale in cadrul Comunitatii nu a ramas static.Acesta s-a modificat

atat ca urmare a modificarilor ulterioare ale tratatelor,cat, cat si ca un raspuns la schimbarea

organica a echilibrului politic intre institutii de-a lungul timpului inclusiv prin aparitia unei retele

de comitete si actori institutionali in afara institutiilor clasice initiale.

Sistemul institutional al UE a fost alcatuit pe baza unor conceptii si metode necunoscute-atat pe

plan national cat si international- pana la momentul crearii Comunitatilor europene.

Institutiile comunitare isi indeplinesc functiile in cadrul unui sistem institutional, intre ele

realizandu-se legaturi si corelatii atat in plan vertical, cat si in plan orizontal

Repartitia functiilor intre institutiile comunitare nu este conforma schemei statice a separate

puterilor in stata mostenita de la Montesquieu in care Parlamentul are rolul legislativ,guvernul

executiv,iar judecatorii exercita autotitatea judecatoreasca.In cadrul Comunitatii Comisia,are in

principiu autoritatatea executiva,autoritatea bugetara este impartita,iar Consiliul cumuleaza

functiile legislative,executive,guvernamentala.

Tratatul de la Maastricht a modificat structura institutionala comunitara atat sub aspectul

structurii organice, cat si sub aspect functional.

Sub aspectul structurii functionale.institutiile nu mai corespund conceptiilor fundamentale, care

le faceau componentele unei structuri cvadripartite institutionale.

Tratatul de la Maastricht recunoaste Curti de Conturi calitatea de institutie comunitara, cu toate

ca nu prezita trasaturile caracteristice ale celorlalte, exprimand o legitimitate proprie.

Sub aspectul functional Tratatul de la Maastricht introduce noi reguli care sa contribuie la

democratizarea procesului decizional.


4/32

4

Cadrul institutional unic este mentionat ca atare in dispozitiile Tratatului de la Maasticht (art.C,

D si E).1

Structura institutionala comunitara presupune crearea unor interactiuni functionale intre

institutiile comunitare acestea exercitandu-si atributiile ca parti componenete ale unui sistem, in

vederea realizarii scopurilor comunitare unice.

In art.C alin.1 se arata ca UE dispune de un cadru institutional unic care asigura continuitatea si

coerenta actiunilor intreprinse in vederea atingerii obiectivelor sale,respectand si dezvoltand

realizarile comunitare.Tratatul confera institutiilor misiunea comuna de a contribui la evolutia

procesului comunitar dar procedurile de realizare a acestei misuni sunt specifice,proprii fiecarei

institutii.

Cadrul institutional unic se caracterizeaza atat prin unitatea de actiune a institutiilor in vederea

realizarii scopurilor comunitare, cat si diversitatea procedurilor utilizate pentru aceasta.

Tratatul de reforma de la Lisabona (TFUE) mentioneaza in art.8 B ca instituiile acorda

cetatenilor si asociatiilor reprezentative,prin mijloace corespunzatoare posibilitea de a face

schimb de opinii in mod public, in toate domeniile de actiune ale Uniunii.

Instituiile Uniunii mentin un dialog deschis, transparent si constant cu asociatiile reprezentative

si cu societatea civila.

Cap.1.Comisia

Comisiadesemeneaza atat colegiul comisarilor,cat si functionarii de la Bruxelles care

indeplinesc serviciile Comisiei.

Metoda2alegerii comisarilor a fost mdioficata astel incat Parlamemntul sa aiba un cuvant mai

greu de spus in cadrul acestei proces decat pana acum.Potrivit art.214 alin.(2) Consiliul,intrunit

la nivelul sefilor de stat si hotarand cu majoritate calificata si de comun acord cu persoana

nominalizata la presedentie,adopta o lista de propuneri pentru comisar,alcatuita in conformitate

cu propunerile facute de fiecare stat membru.In continuare,presedintele si ceilalti comisari sunt

1Paul Craig Grainne de Burca pag 48

22Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu pag.45


5/32


6/32

6

membre.Consililului ii revine atributii de a decide cu unanimitate asupra numarului exact de

comisari si sa adopte,respectand principiul egalitatii,un sistem de rotatie.

Prevederile acestea sunt rezultatul viziunilor diferite din cadrul Conferintei Interguvernamentale

(CI) care a precedat TN,unde parerile erau impartite intre a continua numirea cate unui comisar

pentru fiecare stat membru si a stabili o limita superioaara a numarului de membrii combinata cu

un sistem de rotatie.Argumentele pentru sustinerea ultimei opinii au fost ca pozitia comisarilor

nu este aceea de reprezenti ai statelor membre si ca functionarea unei Comisii cu 27 de comisari

ar putea sa depaseasca limita dintre un organ colegial si o adunare deliberativa.

Comisarii6 dispun de propriul lor cabinet,format in parte din functionari nationali,iar restul din

functionari ai Comunitatii.De obicei,aceste echipe sunt compuse din 6 functionari,insa

presedintele Comisiei poate sa aiba un cabinet mai mare.Membrii cabinetului indeplinesc o

diversitate de functii:stabilesc legaturi cu alte structuri ale Comisiei,examineaza proiectele de

regulamente si directive si ii tin la curent pe comisari cu evolutiile din alte zone conexe.

Sect.2.Procesul decizional,Presedentia Comisiei

Colegiul7 comisarilor are 4 modduri diferite de a actiona.Cele mai importante probleme sunt

tratate in cadrul intrunirilor saptamanale ale colegiului,a caror ordine de zi este stabilita de catre

Secretariatul General.Aceste intruniri sunt precedate de intruniri intre sefii de cabinet ai

comisarilor,prin care se incearca solutionarea neintelegerilor inainte de intrunirea

colegiului.Chestiunile8

in privinta carora sefii de cabinet au cazut de acord sunt denumite

punctele A si,de regula,nu mai necesita discutii in cadrul colegiului.Mai pot sa aiba loc si

intruniri ale grupurilor Comisiei,desemnate in scopul coordonarii activitatii acesteia.

Procedura scrisa este utilizata atunci cand deliberarile colegiului nu sunt necesare intrucat

toate punctele au fost solutionate de catrea DG relevante si au primit aprobarea din partea

Serviciului Juridic.Propunerea este trimisa catre cabinetele comisarilor si,daca intr-o anumitaperioada de timp nu sunt formulate obiectii,decizia este luata.Orice comisar poate sa ridice

obiectii si poate sa ceara ca masura sa fie discutata in cadrul unei intruniri a colegiului.

6Paul Craig Grainne de Burca

7Nicoleta Diaconu

8Anamaria Groza


7/32

7

Un al treilea mod de a lua decizii il reprezinta imputernicirea,prin intermediul careia Comisia

abiliteaza un singur comisar sa ia o decizie,cu respectarea principiuui raspunderarii colective.

O ultima posibilitate este cea a delegarii directorilor generali si a sefilor de servicii care

actioneaza in numele Comisiei,in vederea luarii deciziilor.Procedura aceasta este utilizata pentru

chestiunile de rutina.

Presedentia9

Comisiei reprezinta o functie de o reala importanta.Atributiile presedintelui au

fost porite ca urmare a TN.Conform art.217 ,Comisia isi indeplineste misiunea cu orientarilor

politice pe care presedintele sau le-a stabilit,care decide in ceea ce priveste organizarea sa

interna,in scopul asigurarii coerentei,eficacitatii si caracterului colegial al actiunii

sale.Responsabilitatile care revin Comisiei sunt structurate si distribuiete comisarilor de catre

presedinte,care are de asemenea si posiblitatea de a redistribui portofoliile.Asadar presedintele

poate sa decida in ceea ce priveste portofoliile in cadrul Comisiiei,insa se poarta negocieri,intre

comisari,presedinte si statele membre cu privire la cine ia ce.De asemenea,dupa ce este obtinut

cordul din partea colegiului,presedintele poate sa numeasca vicepresedinti dintre

comisari.Presedintele poate totodata,sa destitutiasca comisarii in mod individual.

Presedintel10

e joaca un rol important in conturarea politicii generale a Comunitatii,innegocierile cu Consiliul si Parlamentul si in determinarea viitoarei directii a Comunitatii.

Sect.3.Functionarii Comsiiei,competentele Comisiei

Functionariii permannti care lucreaza in cadrul Comsieii si care formeaza aparatul birocratic de

la Bruxelles sunt structurati dupa cum urmeaza.

Directiile 11 Generale (DG) acopera domeniile interne principale asupra carora este intinsa

responsabilitatea Comisiei.In momentul de fata exista DG pentru

:Agricultura;Concurenta;Afaceri economice si financiare;Educatie si cultura;Ocuparea fortei de

9Nicoleta Diaconu

10www.scritube.ro



8/32

8

munca,afaceri sociale si egalitatea de sanse;Intreprinderi si industrie;Mediu;Pescuit si afaceri

maritime;Sanatate si protextia consumatorului;Societatea informatinala si mass-media;Piata

interna12

si servicii;Centrul Comun de Cercetare;Justitie,libertate si securitate;Politica

regionala;Cercetare;Imppozite si uniune vamala;si Energie si transport.Ma exista de asemenea si

DG care se ocupa de relatiile externe inclusiv:Dezvoltare,Extindere,Oficiul de Coperare

EuropeAid,Relatii externe,Ajutor umanitar si Comert.Problemele financiare sunt de Competenta

Aparatul13

birocratic al Comsiiei este structurat pe patru nivele.Mai intai este comisarul care

detine portofoliul pentru domeniul respectiv.Mai apoi urmeaza directorul general,care este seful

unei anumite DG.La urmatorul nivel exista directori.Fiecare DG este alcatuita dintr-un anumit

numar de directii,de obicei intre 4 si 6,fiecare dintre aceste diretii fiind condusa de catre un

director carerspunde in fata sefului diviziunii sau unitatii.Acestea formeaza parti ale

directiilor.Fiecare diviziune sau unitatea este condusa de un sef care raspunde in fata directorului

corespunzator.

Dat fiind ca DG implicate in realizarea unei masuri pot sa aiba opinii diferite,inaintea intrunirii

colegiului comisarilor au loc intruniri in cadrul Comisiei.Sefii de cabinete organizeaza intruniri

oficiale pentru a ajunge la un acord inaintea convocarii colegiului.Adunarea sefilor de cabinete

primeste informatii din cadrul sesiunilor de discutii organizate de membrul unuia din

cabinete,care este specializat in domeniu vizat.Secretariatul General joaca un rol important in

coordonarea elaborarii initiativelor legislative de catre Comisie privita ca intreg.

Principiile 14care guverneaza Comisia sunt ca angajarile si promovarile in functie sa se bazeze

pe merit si sa aiba loc ca urmare a unei examinari competitive.Principiul acesta al meritocratiei

este sustinut de faptul ca statele isi dau tot interesul pentru a se asigura ca nationalii lor sunt bine

reprezentati,mai ales in functiile inalte.In mod traditional,din acest motiv,acordarea posturilor

este facuta pe baza unui regim neoficial de cote.Supravietuirea acestuia este cel putin

indoielnica

15

,tinand cont de decizia Curtii ca alocarea slujbelor nu ar trebui sa fie predeterminatatrebuind sa se faca pe baza meritului.


13Iordan Gheorghe Barbulescu

14www.scritube.ro

15www.infoeuropa.ro


9/32

9

Art.211 CE este cel care stabileste atributiile Comisiei:

Pentru a asigura functionarea si dezvoltarea pietei comune,Comisia:

-vegheaza la aplicarea dispozitiilor prezentului tratat si a dispozitiilor adoptate de instituti in

temeiul acestuia;

-formuleaza recomandari sau avize in domeniile care fac obiectul prezentului tratat,in cazul in

care se prevede acest lucru expres in tratat sau Comisia considera ca este necesar;

-dispune de atributii proprii de decizie si participa la adoptarea cetlor Consiliului si ale

Parlamentului European in conditiile prevazute de prezentul tratat ;

-exercita competentele conferite de Consiliu pentru aplicarea normelor stabilite de acesta

Din simpla lectura a art 211 se poate observa rolul Comisiei in cadrul Comunitatii.Comunitatea

nu este caracterizata prin doctrina rigida a separatiei puterilor ea detinand atributii executive

legislative si judecatoresti.

Comisia joaca un rol important in procesul legislativ.De regula tratatele stipuleaza,ca in

procesul de legiferare Consiliul si Parlamentul European actioneaza in baza unei propuneri din

partea Comisiei.Dreptul acesta de initiativa plaseaza aceasta institutie in prim-planul dezvoltarii

politice comunitare.Desi propunerile legislative trebuie sa primeasca aprobare din partea

Consiliului si,in numeroase cazuri,si pe cea a Parlamnetului European,dreptul sau de initiativa i-a

permis Comisiei sa actioneze ca un motor al integrariipentru comunitate in intregul sau.Mai

mult decat atat,Comisia poate sa isi exercite influenta asupra Consiliului si,in mai moduri.Totusi

trebuie remarcat,ca si Cosiliul poate sa fie sursa de facto a aunei initiative legislativecu toate ca

detaliile sugestiilor sunt apoi analizate intr-o forma concreta de Comisie.

Elaborarea 16 planului de legiferare pentru fiecare an reprezinta o a doua modalitate de

implicare a Comisiei in procesul de legiferare.



10/32

10

Comisia poate de asemenea afecteze politica unionala intr-un al treilea mod prin dezvoltarea

strategiilor de politica generala ale Comunitatii.Un exemplu in sensul acesta il ofera Carta Alba a

Comisiei privnd realizarea pietei interne care a modelat realizarea AUE.

O patra modalitate prin care Comisia isi exercita atributiile legislative este data de posibilitatea

acesteia de a adopta norme comunitare,in unele domenii limitate fara ca celelalte indtitutii ale

Comunitatii sa fie implicate.

In final17

Comisia poate exercita atributii legislative prin delegare.Art 211 alin 4 prevede in

mod expres acest lucru.In unele domenii Consiliul deleaga Comsiei atributii de legiferare.

Comisia detine de asemenea si importante atributii administrative.Odata elaborate,politicile

trebuie administrate18

,iar legislatia odata adoptata trebuie aplicata.Acest lucru,de regula este

realizat prin gestionare co una,utilizandu-se organismele nationale.Comisia va exercita o

supraveghere generala asigurandu-se ca normele sunt respectate in mod uniform si aplicate

corespunzator pe terioriul statelor member.Tot mai des apare situatia ca raspunderea

administrativa directa pentru aplicarea anumitor politici sa revina Comisiei.

Comisiei 19 ii revin si atributii de natura executiva.Dintre acestea doua sunt cele mai

imprtante:cele legate de buget si privind relatiile externe.Comisia detine un rol important in

ssatbilirea bugetului Comunitatii.Ea are,de asemena,atributii importante in privinta

cheltuielilor,in deosebi cele legate de ajutoarele acordate in agricultura carora le este alocata o

parte importantadin bugetula nual al comunitatii si de politica structurala menita,printre altele,sa

asiste regiunile mai sarace in tgransformarea si adaptarea industriilor aflate in declin si in

combaterea pe termen lung a somajului.

Comisia mai exercita atributii executive si in domeniul relatiilor externe.

17 Paul Craig Grainne de Burca

18 Iordan Gheorghe Barbulescu

19 Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu


11/32

11

Pe baza art.211alin .1 Comisia detine doua tipuri de atributii judiciare.Comisia poate sa

actioneze impotriva statelor membre atunci cand acestea incalca dreptul comunitar.Actiunile pot

sa fie formulate pe baza art 226 CE si iau forma Comisia c.Germania etc.Mai intai Comisia va

incerca sa solutioneze problema pe calea negocierilor si numai in cazul in care acestea esueaza

va recurge la o actiune in justitie.

In unele20 domenii,Comisia actioneaza ca investigator si judecator in prima instanta cu privire

la incalcarea tratatelor,fie de catre intreprinderi private,fie de catre statele membre.Doua dintre

cele mai importante domenii sunt politica si ajutoarele de stat.Decizia Comisiei poate sa fie

atacata in fata organelor judecatoresti ale Comunitatii de regula TPI.In ciuda existentei unei cai

judiciare de atac,atributiile de investigare si de decizie ale Comisiei comfera acesteia un

instrument semnificativ in dezvoltarea politiiclor Comunitatii.

TC a fost de o mare importanta pentru organizarea Comisiei sub doua aspecte.El a prevazut ca

presedintele Comisiei sa fie ales in mod indirect.Comsiliul European,tinand cont de alegerile

pentru Parlamentul European,propune PE un candidat pentru functia de presedinte al

Comisiei,urmand ca acesta sa fie ales de catre PE,existand si prevederi pentru situatia in care

candidatul nu reuseste sa obtina majoritatea necesara in PE.

TC are si dispozitii referitoare la compunerea Comisiei.Parerile erau impartite intre a se

continua numirea cate unui comisar pentru fiecare stat si stabilirea unei limite superioare

combinata cu un sistem de rotatie.Pemtru ultimul punct argumentele au fost ca statele nu sunt

reprezentate21 de catre comisari si o Comisie din 25 sau 27 de comisari ar putea sa depaseasca

limita dintre un organ colegial si o adunare deliberativa.Proiectul TC,asa cum a fost elaborat de

Conventie, optat pentru o solutie de compromis potrivit careia trebuie sa existe comisari cu si

fara drept de vot.

Acestei22

solutii i s-a opus insasi Comisia deoarece ar fi fost imposibil de pus in practica.

Cap.2.Consiliul


21Nicoleta Diaconu



12/32

12

Sect.1.Compunerea, presedentia Consiliului

Potrivi23 t art.203 Consiliul este alcatuit din cate un reprezentant al fiecarui stat membru

imputernicit sa angajeze guvernul statului respectiv.Prin urmare,membrii componenti ai

Consiliului sunt omanei politici si nu oameni de stat,insa politicienii pot sa fie membrii ai unui

guvern regional,acolo unde este cazul.Potrivit art.204 Consiliul se intruneste la convocarea

presedintelui,din initiativa sau la cererea unuia dintre membrii ori la solicitarea Comisiei.In

fiecare an au loc un numar de aproximativ 8 intalniri care se desfasoara in marea majoritate la

Bruxelles,cu toate ca cele din aprilie,iunie si octombrie sunt tinute la

Luxemburg24

.Actualmente,aceste intruniri au loc in conditii de transparenta mai ridicata deat

pana acum datorita schimbarilor aparute in iunie 2006.

In functie de subiectul ce trebuie sa fie discutat,intrunirile Consiliului au loc in formule

diferite ale ministrilor din statele member fiind guvernte de Regulamentul de procedura al

Consiliului.In momentul actual exista 9 astfel de configuratii ale Consiliului fiind reduse de la n

numar mai mare de 22 cate existau in ani "90.Consiliul pentru Afaceri Generale si Relatii

Externe (AGRE),din ministrii de extreme,se ocupa de relatiile externe si de multe chestiuni

legate de politica generala a Comunitatii.Din contra,Consiliul pentru Economie si finante

(Ecofin) se ocupa de probleme cu bugetul,uniunea economica si monetara si poetele de

capital;25

acest Consiliu este format din ministrii de finante ai steatelor member.Exista si un

Consiliu al carui obiect de activitate sunt Justiita si Afacerile Interne.Celelalte consilii au ca

obiect de activitate probleme sectoriale:transport;comunicatii si energie;ocuparea fortei de

munca;politica sociala;sanatate si protectia consumatorului;agricultura si

pescuit;concurenta;protectia mediului;educatie,tineret si cultura.Ministrii de resort din statele

member sunt cei care paticipa la aceste intruniri.Ei sunt sustinuti de functionarii nationali care au

cunostinte in respectivele domenii.Comisia este invitata sa participe la intrunuirile Consilui.

23 Paul Craig Grainne de Burca

24 www.scritube.ro

25 Anamaria Groza


13/32

13

Potrivit art.203 presedentia Consiliului este detinuta pe rand de catre fiecare din statele

member,timp de 6 luni.Pozitia de presedinte al Consiliului a devenit mai importanta in ultimii ani

din mai multe motive.O conducere centrala puternica a devenit necesara pentru a putea combate

tendintele centrifuge din cadrul Consiliului.Complexitatea crescuta din cadrul structurii

decizionale a Consiliului a necesitat mai multa coordonare intre institutii.

Aria competentelor UE s-a marit,necesitand o mai buna conducere in cadrul

Consiliului.Dorinta Consiliului de a detine un rol mai activ in politica de dezvoltare a

Comunitatii a implicat initiative in a caror organizare putea ajuta presedintele.

Presedintele 26 cu 7 luni inainte de a fi investit in functie stabileste datele intrunirilor

Consiliului,consultandu-se cu presedentiile precedente si sucesive mandatului sau.Odata la 18

luni,cele 3 presedentii care urmeaza sa preia functia,pregatesc impreuna cu Comisia,un proiect

de program pentru activitatile Consliului din acea perioada e care apoi il supun aprobarii

Consiliului Afacerilor Generale si Relatiilor Externe (AGRE).Presedinta imediat urmatoare

stabileste,cu cel putin o saptamana inaintea preluarii presedentiei,programele orientative ale

ordinii de zi pentru intrunirile Consiliului din urmatoarele 6 luni,pe baza programului de 18 luni

si dupa consultarea Comsiei.Pe durata exercitarii effective a functiei,presedintele stabileste

ordinea27

de zi provizorie a fiecarei intruniri a Consiliului,trimitand-o si celorlalti membrii ai

Consiliului cu cel putin 14 zile inainte de intalnire.Prima parte a ordinii de zi este formata din

chestiunile care pot fi aprobate fara a fi discutate,iar a doua parte enumera problemele care

necesita deliberare.Mai apoi agenda provizorie este adoptata oficial la inceputul fiecarei intruniri

a Consiliului.

De asemenea 28 ,presedintele poate sa elaboreze initiative politice in domenii ce tin de

preocupari caracteristice Consiliului ca intreg sau ale statului membru care in acel moment

detine presedentia.Presedintele joca un rol foarte important de legatura cu presedintii Consiliului

si Parlamentului si reprezinta Consiliul in cadrul discutiilor cu institutii care nu sunt inComunitate.

29Tratatul impune presedintelui anumite obligatii mai deosebite in legaturs cu


27Anamaria Groza

28www.scritube.ro

29Tudorel Stefan, Beatrice Andresan Grigoriu


14/32

14

diferitele problem cum ar fi politica externa si de securitate comuna si functionarea Bancii

Centrale Europene.Este de remarcat si faptul ca presedintele Consiliului detine si presedentia

Consiliului30

European.u toate ca presedentia confera atributii semnificative detinatorului,functie

nu este lipsita de capcane si provocari.Incepand cu anul 1989,presedintele trebuie sa isi realizeze

progamul si sa-l prezinte Comisiei si PE.

Sect.2.Comitetul reprezentantilor permanenti,secretariatul Cnsiliului,atributiile Consiliului

Art.207 alin.1. CE prevede ca lucrarile Consiliului sa fie preatite de Comitetul Reprezntantilor

Permanenti (COREPER) si ca acesta va indeplini saricinile pe care il le atribuie

Consiliului.COREPER este de asemenea abilitat sa adopte decizii d eprocedura in cazurile pe

care Regulamentul de procedura al Consiliului le enumera.Totusi el nu are atributia oficiala de a

lua decizii de fond cu de la sine putere ci trebuie sa actioneze ca un complement al Consilului.In

practica insa,COREPER a devenit o veritabila fabrica de luat decizii

COREPER este format din inalti reprezentanti nationali si opereaza pe doua nivele;Cel mai

important este COREPER 2 si este alcatuit din reprezentantii permanenti cu rang de ambasadori

Acesta se ocupa de problemele mai litigioase cum ar fi de exemplu afacerile economice si

financiare si relatiile externe.El indeplineste de asemenea,si rolul de legatura cu guvernele

nationale.COREPER 1 este format din reprezentantii permanenti adjuncti si are in sarcina sa

problemecum ar fi mediul afacerile sociale,piata interna si transport.

COREPER31

reprezinta un factor important in procesul de dezie al CE pentru ca pe de o parte

examineaza si isi insuseste propunerile legislative care vin de la Comisie si,pe de ata

parte,deoarece ajuta la pregatira ordinii de zi a seditelor Consilului.Ordinea de zi este structurata

in doua parti,A si B:prima include obiectele de discutie in privinta carora COREPER a hotarat ca

pot sa fie adoptate de Consiliu fara a mai fi dezbatute,in timp ce a doua parte include aspectele

care trebuie sa fie discutate.Modul de a lua deciziile in cadrul COREPER tinde spre

consensualism chiar si in situatiile in care normele oficiale de votare prevad majoritatea

calificata.COREPER se bazeaza pe un mare numar de grupuri de lucru,aproximativ 250 .




15/32

15

Pe langa32

grupurile acestea de lucru,Consiliul mai dobandeste informatii si de la comitetele

specializate care ai fost infiintste prin Tratat precum si de la comitetele create prin legislatia

comunitara.

Alaturi de COREPER Consiliul mai are si un Secretariat General care este condus de un

secretar general,care ii asigura support administrative.Secretariatul este format din aproximativ

2800 de angajati ,cam 250 din acestia fiind la nivel diplomatic de gradul A.Oraganismul acesta

asigura serviciile administrative atat Consiliului cat si COREPER dar si celrllalte parti implicate

in activitatte.Secretariatul ofera consultant juridical,pregateste documentele,se ocupa de

traduceri,proceseaza deciziile is ia parte la pregatirea ordinii de zi.El colaboreaza de asemenea cu

cabinetul presedintelui Consiliului,aducandu-si aportul la aplanarea conflictelor,furnizand

informatii valoroase in ceea ce priveste cea mai buna metoda de solutionare a acestor

conflicte.Secretarul general este si el o figura importanta detinand acum si functia de Inalt

Reprezentant al UE pentru politica externa si de securitate.El este asistat de un secretar general

adjunct care raspunde de functionarea secretariatului general De-a lungul anilor secretariatul

Consilului a dobandit o importanta crescuta,in deosebi in legatura cu politica externa si de

aparare a UE,negocierea tratatelor si elaborarea legislatiei.

Atributiile33

Consiliului sunt prevazute de art.202 CE,chiar daca intr-o maniera destul de vaga.

Pentru a asigura realizarea obiectivelor stabilite de prezentul tratat si in conditiile prevazute de

acesta,Consiliul:

-asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre;

-dispune de atributii de decizie;

-confera Comisiei,prin actele pe care le adopta,competentele de executare a normelor pe care le

adopta Consiliul poate sa impuna anumite conditii pentru exercitarea acestor

competente.Comsiliul isi poate de asemenea rezerva dreptul,in anumite cazuri,de a exercita in

mod direct competentele de executare.Conditiile prevazute mai sus trebuie sa fie conforme cu




16/32

16

principiile si normele ce urmeaza a fi stabilitein prealabil de Consiliu,hotarand cu unanimitate la

propunerea Comisiei si dupa obtinerea avizului PE.

Simpla lectura a acestei articol nu clarifica pe depplin care sunt atributiile Consiliului fiind

necesare explicatii.

Cea mai importanta atrributie a Consiliului este aceea ca el trebuie practice sa voteze toate

initiativele legislative ale Comisiei.

Un alt aspect care trebuie mentionat este acela ca Consiliul a dobandit un rol mai activ in

procesul legislative prin invocarea art.208.Acesta da posibilitatea Consiliului sa ceara Comisiei

sa realizeze studiile pe care aceasta le considera opportune pentru realizarea obiectivelor

comune si sa ii prezinte propuneri corespunzatoare

In al treilea34

rand,Consiliul poate sa delege atributii Comisiei,dand acesteia posibilitatea sa

adopte reglementri in domenii specifice.

In al patrulea rand,complexitatea tot mai mare a procesului decizional al Comunitatii a necesitat

o mai buna colaborare interinstitutionalaintre Comisie,Parlament si Consiliu.

De asemenea,Consiliul si PE,au un rol major in ceea ce priveste bugetul UE,de care depind

multe initiative.

In al saselea rand,Consiliul poate sa incheie acorduri in numele CE sau UE cu statele terte,sau

organizatiile international.

In cele din urma,alaturi de atributiile sale reglementate de pilonul 1,Tratatul CE ,Consiliul are

atributii importante si in cadrul pilonului 2 si 3.Astfel,Consiliul este cel care ia deiziile necesare

in scopul definitivarii si aplicarii politicii externe si de securitate comuna (PESC),pe linia

indrumarilor oferite de Consiliul European.Tot el este cel care adopta actiunile comune.Consiliul

are importante atributii si in cadrul pilonului 3 modificat,care priveste cooperarea politieneasca si

judiciara in materie penala.

Sect.3.Impactul TC, concluzii privind rolul Consiliului European



17/32

17

Cel mai semnificativ efect pe cre TC l-a avut asupra Consilului privea formatiunile sale si

presedentia acestuia.

Urma35 sa fie infiintat un Consiliu al Afacerilor Generale (CAG),cu misiunea de a asigura

consecventa lucrarilor diverselor formatiuni ale Consilului,precum si de a pregati si asigura

continuitatea sedintelor Consiliului European.Ultimele doua functie erau indeplinite in

colaborare cu presedintele Consilului European si Comisia.Consiliul Afacerilor Externe (CAE)

trebuie sa fie prezidat de noul ministru de afaceri extern al UE.Consiliul European trebuia sa ia o

decizie si in ceea ce priveste celelalte formatiuni ale Consiliului.Presedentia formatiunilor

Consiliului urma sa fie exercitata de reprezentantii statelor membre in Consiliu,in baza ununi

sistem echitabil de rotatie.TC a prevazut intradevar un un sistem de echipa pentru presedentia

formatiunilor Consiliului,in afara de CAE

Dintotdeauna36 Consiliul a reprezentat interesele nationale.

Concluzia cea mai potrivita in privinta Consiliului,este surprinsa in opinii autorilor F.Hayes-

Renshaw si H.Wallace ,The Council of Ministers (Consiliul de Ministrii) Consiliul ramane axa

in porcesul decizional si cel legislative al UE.Acest fapt reflecta incapatanarea guvernelor

memebre UE de a-si mari mari gradul de implicare in luarea deciziilor si in conturarea legislatiei

care ar putea avea vreo inraurire asupra legislatiei lor.() Totusi,sa privim importanta

Consiliului doar ca victoria interguvernamentalismului asupra supranationalismului sau sa ne

asteptam37 la conducerea UE de catre Consiliu echivaleaza cu intelegerea gresita a constelatiei

institutionale a UE Consiliul imparte puterea intre tari intre diferitele categorii de interese si

interesati,precum si intre nivelele nationale,respectiv al UE,de gvernare.Consiliul nu poate

actiona singur,ci depinde de relatiile cu alte institutii ale UE.Insa,pe la mijlocul anilor 90,aceste

relatii s-au schimbat intr-o mare masura.Parlamentul European (PE) a castigat o putere

considerabila in calitatea de colegiuitor alaturi de Consiliu,Comisa a pierdut teren in ceea ce

fusese clasicul tandem Consiliu Comisie,iar Consiliul a castigt mai multe atributii executive in


36www.scritube.ro



18/32

18

domenii mai noi ale politicilor collective ale UE.Toti acesti factori au facut din Consiliu atat un

obiect de studiu mai interesant,cat si mai diversificat in modurile sale de actiune

Cap.4.Consiul European38

Sect.1.Compunerea, ratiunile existentei Consiliului European

AUE este primul act care a reglementat Consiliul European.Actualmente este reglementat de

art.4 TUE.Consiliul European impulsioneaza dezvoltarea Uniunii si defineste orientarile

politice generale ale acesteia.

CE este format din sefii de stat sau guverne ai statelor membre, precum si din presedintele

Comisiei. CE se reuneste de cel putin doua ori pe an, sub presedentia sefului de stat sau de

guvern al statului membru care exercita presedentia Consiliului.

CE prezinta PE un raport dupa fiecare reuniune precum si un raport scris annual privind

progresele realizate de Uniune.

In contextual strategiei nou conturate privind economia, ocuparea fortei de munca si coeziunea

CE de la Lisabona din anul 2000 a decis sa se mai tina inca o intrunire in fiecare primavara.Insa,

in, in realitate, CE se intruneste de cel putin doua ori pe durata fiecarei presedintii, asadar de cel

putin 4 ori pe an.Daca in trecut intrunirile CE se tineau in tarile care detineau presedentia in

present ele se tin la Bruxelles.

CE39

este este mentionat si in alte texte TUE,cum ar fi de exemplu art.13 TUE ce lasa in

sarcina CE definirea principiilor si orientarilor generale ale politicii externe si de securitate

comuna (PESC).Acesta decide in privinta strategiilor comune care sa fie implementate de

Uniune in domeniile in care statetele member au interese comune importante.

De-a lungyl anilor CE a evoluat.Intalniri la nivelul sefilor de guvern au avut loc inca din ani 60

insa decizia institutionalizarii acestora a venit abia in anul 1974 la summit-ul de la Paris.In

anii70 si80 aceste intrunire au continuat sa se tina.


39www.infoeuropa.ro


19/32

19

Evolutia40

CE,a fost datorata,nu doar becesitatii de solutionare a diferendelor grave dintre state

ci si in egala masura,necesitatii concentrarii autoritatii la cel mai inalt nivel politic,pentru a putea

fi planficata strategia generala pentru dezvoltarea UE,si pentru a cosntrui o mai buna capacitate

de raspuns la problemele mondiale de natura mai complexa.

Desi nu exista prea multe reglementari in tratate care sa statueze rolul CE acesta are o

importanta mare.

Potrivit opiniei lui Schoutheete coordonarea Uniunii nu ar putea fi asigurat fara o institutie la

nivel de varf de aceste gen.CE a jucat un rol fundamental in integrarea europeana si o va face in

continuare

Sarcinile pe care le detine CE sunt dintre cele mai diferite insa ele pot fi grupate in urmatoarele

categorii principale.

CE se afla in insusi central dezvoltarii Comunitatii si a insasi Uniunii.De cele mai multe ori CE

confirma schimbarile majore in structura institutionala a Comunitatii.CE poate sa fie punctual de

centralizare a initiativelor constitutionale semnificative ce afecteaza modul de functionare a

Comunitatii si a Uniunii.

CE examineaza starea generala a economiei Uniunii.De asemenea, el este cel care se ocupa si

de solutionarea conflictelor.

CE joaca si un rol important in initierea unor strategii politice.De asemenea, CE este esential

pentru relatiile externe.Tot CE este cel care aproba aderari la Comunitate.

Sect.2.Impactul TC, concluzii

TC a adus importante implicatii institutionale pentru CE. Unele dintre statele membre au fost de

parere ca presedentia nu ar trebui sa mai treaca de la un stat la altul pe perioade de 6 luni,

considerand ca acest sistem nu va putea sa functioneze in cadrul unei Uniuni mai largite, ce are

nevoie de o mai mare continuitatea a politicii.O parte din statele mari au sustinut aceasta viziune,



20/32

20

in timp ce alte state mai mici s-au opus, simtand ca in felul acesta presedentia CE ar fi dominate

de statele mai mari.

In TC a prevalat opinia statelor membre mari.Acesta prevedea ca alegerea presedintelui CE

trebuie sa fie facuta prin majoritate calificata, pentru doi ani si jumatate, cu posibilitatea de

reinoire o singura data.CE urma sa defineasca orientarile politicii generale si prioritatile UE, in

timp ce presedintele UE primea mai multe atributii in cadrul acestuia.

CE reprezinta un exemplu clasic de modificare a structurii institutionale initiale prevazuta de

tratate, pentru a o pune in acord cu realitatea politica. Aceasta a evoluat de la o serie de intrunire

ad-hoc in afara literei tratatelor, cat o politica mai ordonata a intalnirilor la nivel

inalt.Recunoasterea sa in cadrul tratatelor, cat a fost facuta pentru prima data prin AUE, fiind

modificat prin amendamentele ulterioare aduse la tratate.

Relatiile dintre CE si celelalte institutii comunitare au evoluat. Din 1989, presedintele PE ia

cuvant in cadrul sesiunilor plenare ale CE.

Cap.4.Parlamentul European

PE41

(care pana la AUE se numea Adunare) este institutia formata din reprezentantii popoarelor

statelor membre ale Uniunii,alesi pentru un mandate de 5 ani, prin vot universal direct in cadrul

statelor membre.

Asa cum a fost observant de catre doctrina,adoptarea de catre aceasta institutie a numelui

Parlament in locul celei originale de Adunare, fara insa a se bucura de prerogativele pe care

cetatenii le asociaza notiunii de parlament,este de natura sa creeze si sa mentina confuzie in

randul populatiei,prin paralelismul cu societatea democratica pe care parlamentele nationale o

au.Problema pe care o reprezinta deficitul de perceptie de care sufera UE din punct de vedere al

legitimitatii democratice face obiectul unor dezbateri aprinse in doctrina.

Competentele pe care le are PE precum si puterea sa institutionala au cunoscut o evolutia unica,

de la o entitate cu rol consultativ ce cuprindea trimisi ai parlamentelor nationale, la o entitate cu

putere de decizie in procesul de legiferare si de control, care cuprinde reprezentantii alesi direct



21/32

21

de cetatenii Europei.Insa nu s-a ajuns la procedura comuna de desfasurare a alegerilor, astfel ca

pana atunci alegerile se desfasurau potrivit procedurilor in vigoare in fiecare stat membru, pe

baza principiului reprezentarii proportionale.

TCE prevede o limita a numarului parlamentarilor europene de 736, iar in cadrul fiecarui stat

numarul de locuri este alocat astfel incat sa reflecte populatia. Prin derogare de la numarul

maxim de la numarul maxim de membrii ai Parlamentului, pentru a se tine seama de aderarea

Romaniei si Bulgariei (care a avut loc in timpul legislaturii 2004-2009) in perioada dintre 1

ian.2007,data aderarii acestora,si inceputul legislaturii 2009-2014,numarul de membrii ai

Parlamentului se majoreaza cu 35 de membrii din partea Romaniei si 18 membrii din partea

Bulgariei.Noile state aveau fiecare obligatia de a organiza alegerii pentru PE cel mai tarziu pana

la 1 dec.2007,conform dispozitiilor Actului privind alegerea PE prin vot universal direct.

Pana42 la organizarea alegerilor,membrii PE care au reprezentat Romania si Bulgaria au fost

numit,pentru perioada dintre data aderarii si data alegerilor,de catre parlamentele acestor state

din randurile lor,conform procedurii stabilite de fiecare stat in parte.

Odata43

alesi reprezentantii nu se grupeaza in Parlament dupa criteriul cetateniei ci dupa partide

politice, care in mare reflecta preferintele ideologice de la nivel national.Potrivit arr.191 TCE

partidele politice la nivel european sunt importante ca factor de integrare in Uniune.Aceasta

contribuie la formare unei constiinte europene si la exprimarea vointei politice a cetatenilor

Uniunii.Cele mai mari grupari politice sunt Grupul Socialist si Grupul Prtidului Popular

European si al Democratilor Europeni.

Pe scurt atributiile si competentele PE sunt urmatoarele:

-Participa la procesul de legiferare (de adoptare a actelor comunitare);

-Participa la procesul de adoptare a bugetului Comunitatii (impreuna cu Consiliul) si controlul

asupra implementarii acestuia,cu sprijinul Curtii de Conturi;




22/32

22

-Exercitarea controlului politic asupra modului in care Comisia ori alte instituii comunitare isi

indeplinesc atributiile dupa cum urmeaza:

-Comisia este obligata sa raspunda la intrebarile parlamentare care ii sunt adresate;

-Comisia este obligata sa prezinta un raport annual in legatura cu activitatile desfasurate, care

este dezabatut in Parlament si publicat;

-Membrii Comisiei pot sa asiste la sedintele Parlamentului si sunt audiati, la nevoie, in numele

Comisiei;

-Parlamentul44

poate constitui comisii temporare pentru a examina pretinsa incalcare a normelor

de drept sau administrare defectuoasa de catre institutii sau alte organe comunitare;aceasta

competent poate fi exercitata cu exceptia situatiei in care pretinsele incalcari sunt examinate de o

instanta judecatoreasca si atata vreme cat procedura judecatoreasca nu este incheiata.

-Orice cetatean al Uniunii sau persoana cu resedinta sau sediul social intr-un stat membru are

dreptul de a adresa petitii Parlamentului privind un subiect care tine d edomeniile de activitate

ale Comunitatii;

-Parlamentul numeste un Ombudsman,imputernicit sa primeasca plnageri care privesc cazuri

de administrare defectuoasa in activitatea institutiilor sau organelor comunitare,cu exceptia CEJ

si TPI;

-Parlamentul45 are competent de adetermina demisia Comisiei,prin intermediul unei motiuni de

cenzura;trebuie subliniat ca acest instrument are limita de a nu putea fi folosit decat impotriva

intregii Comisii ca organ colegial,nu si impotriva comisarilor in mod individual.In 2000 ce le

doua institutii au semnat o conventie Cadru in care.Printre altele,au cazut de acord ca,atunci cand

Parlamentul isi exprima neincrederea fata de un membru al Comisiei,presedintele Comisiei va

considera46

serios daca nu cumva este cazul sa ii ceara comisarului respective sa

demisioneze.Dupa Tratatul de la Nisa,acest aranjament politic trebuie vazut intr-o noua

lumina,deoarece art.217 din TCE,astfel incat un comisar este obligat sa-si prezinta demisia daca



46Anamaria Groza


23/32

23

presedintele Comisiei i-o cere.Mai mult,intelegerea politica informal dintre Parlament si Comisie

reprezentata de Conventia cadru de mai sus a fost modificata in 2005,in sensul ca atunci cand

Parlamentul isi exprima neincrederea fata de un comisar,presedintele Comisiei ori cere

comisarului sa demisioneze,ori isi explica decizie Parlamentului.

Cap.5. Instantele judecatoresti

Sect.1.Curtea Europeana de Justitie47

(CEJ)

Ca urmare a modificarilor aduse de Tratatul de la Nisa,compunerea CEJ si TPI este reglementata

de art.221-225a CE.Vechile protocoale au fost inclocuite de un Protocol privind statul CEJ

adaugat de TN,care stabileste procedura si organizarea Curtii.Potrivit art.223 CE,CEJ adopta

Regulamentul de procedura elaborate pe baza dispozitiilor Statutului,acesta trebuind sa

primeasca aprobare din partea Consiliului,care hotaraste cu majoritate calificata.

Art.221 modificat prin TN prevede ca fiecare stat membru trebuie sa numeasca cate un

judecator.

Art.222 prevede asisitarea Curtii de catre 8 avocati generali,precum si faptul ca numarul lor

poate fi marit prin decizie unanima a Consiliului.

Conditiile pe care o persoana trebuie sa le indeplineaca pentru a fi numita judecator sau avocat

general in cadrul CEJ sunt descries in art.223,si anume trebuie ca aceasta persoana sa faca parte

dintre persoanele care ofera toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute

pentru exercitarea,in tarile lor,a celor mai inalte functie jurisdictionale,care sunr jurisconsulti de

competenta recunoscutaCurtea isi aleg epreedintele din randul jdecatorilor si isi numeste

grefierul.Unele din statele membre au numit profesori universitari ca judecatorii nationali.Daca

un judecator sau avocat general,potrivit aprecierii unanime a celorlalte avocati generali si

judecatorii,nu mai corespunde conditiilor cerute sau nu mai indeplineste obligatile rezultate din

functie lor,el poate fi destitutit din functie.Judecatori nu pot detine alte functii publice sau

administrative cat timp sunt membrii ai Curtii si,in afara de inlocuirea lor normal,mandatul poate

sa inceteze prin deces,demisie sau destituire din functie.



24/32

24

Curtea judeca in plen in Marea Camera sau in complete (camere), conform regulior stabilite

de Statut..in plen judeca atunci cand cauza este considerata a fi de o importanta deosebita sau

cand obiectul cauzei justifica aceasta,cum ar fi in situatia unei actiune pent ru demiterea

Ombudsmanului sau a unui comisar.Marea Camera este compusa din 13 judecatori si judeca

toate in care sunt parte statele membre sau o insitutie,la cererea acestora,precum si cauzele

deosebit d ecomplexe si de importante.Insa,marea majoritate a cauzelor sunt deduse camerelor de

3 sau 5 judecatori fapt vital functionarii Curtii, data fiind supraaglomerarea sa.

Competenta CEJ este stabilita de tratate.Principalele prevederi care ii reglementeaza

competenta sunt art.226-243 CE si art.46 TUE.De asemenea,el serie de acorduri internationale

incheiate intre statele membre conform art.293 CE,cum ar fi Conventia privind competenta si

executarea hotararilor judecatoresti in materie civila si comerciala,confera competenta

CEJ.Limitarea competentelor Curtii in ceea ce priveste pilonul 3 si Titlul 4 CE a fost criticata,iar

Comisia a propus o modificare a Titlului 4.

Sect.2. TPI (Tribunalul de Prima Instanta)48

Acesta a fost infiintat in anul 1988 ca urmare a modificarii tratatelor prin AUE.La inceput, TPI

avea un statut derivate si secundar fiind descries de TCE ca atasat CEJ.Insa in urma

modificarilor aduse de TN.art.220 descrie CEJ si TPI separat,fiecare avand competenta proprie

in scopul atingerii aceluiasi obiectiv,acela de asigura respectarea legii in interpretarea si

aplicarea tratatelor.

Art.224, modificat prin TN, prevede ca TPI este alcatuit din cel putin cate un judecator pentru

fiecare stat membru,diferentiindu-l astfel de CEJ, in cadrul careia poate fi desemnat cate un

singur judecator pentru fiecare stat membru.

TPI judeca in complete (camere) de 3 si 5 judecatori, uneori chiar un singur judecator.

Hotarile TPI pot fi atacate cu recurs in fata CEJ, in termen de doua luni de la pronuntarea

lor.Recursul este limitat la chestiunile de drept si poate fin intemeiat pe motive de lipsa de

competenta a Tribunalului, de nerespectare a procedurii in fata Tribunalului, care aduce atingere

intereselor reclamantului, precum si incalcarea dreptului comunitar de catre Tribunal



25/32

25

Ratiunea care a stat la baza infiintarii TPI a fost de degrevare a CEJ.

Art.225 alin. (1) prevede ca TPI 49este competent sa judece majoritatea actiunilor directe, cu

exceptia celor date in competenta noilor camere jurisdictionale si a actiunilor enumerate de art.51

din Statut;actiunile introduse de statele membre impotriva Consiliului,avand ca obiect acte

adoptate de acesta in domeniul ajutoarelor de stat si politicii de dumping si actele prin care

Consiliul isi exercita actiunile executive,actiuni bazate contractele care cofera competenta TPI si

actiunile exercitate in domeniul marcilor.Actiunile in constatarea incalcari de catre state a

obligatiilor ce le revin in temeiul TCE,prevazuta de art.226 si 227,raman in competenta CEJ,desi

acest lucru poate fi modificat prin statut

Art.225 alin. (2) permite TPI sa judece actiunile introduse impotriva deciziilor noilor camere

jurisdictionale,iar deciziile sale pot face obiectul unei reexaminari de catre CEJ numai in conditii

exceptionale cand exista un risc serios pentru unitatea sau coerenta dreptului comunitar.

Art.225 alin.(3) a constituit o importanta inovatie.Inaintea TN,hotararile preliminare erau de

competenta CEJ.Pentru prima data,art.225 alin.(3) a permis TPI sa se pronunte asupra cererilor

pentru pronuntarea unei hotarari preliminare,in temeiul procedurii prevazuta de art.224 in

domenii specifice prevazuta de Statut,supus la doua tipuri de control din partea CEJ.CI de la

Nisa a precizat in Declaratiile 12 si 13 ca trebuie acordata atentie cat mai curand delimitarii

acestor domenii,dar cu toate acestea,nu s-a intreprins nimic pentru a transforma art.225 alin.(3)

in realitate, prin specificarea domeniilor in care TPI poate pronunta hotarari preliminare.

Sect.3.Avocatul General50

In deciziile51

pe care le adopta CEJ este asistata functia avocatului general.AG este membru

deplin al Curtii si participa la faza orala a procedurii judiciare.Cea mai importanta sarcina a

acestuia este de a inainte Curtii o opinie scrisa,concluziile motivate mentionate de art.222 CE.

Aceasta opinie trebuie prezentata inainte de luarea unei decizie de Curte.De la modificarea





26/32

26

art.222 de TN, participarea AG nu mai este necesara in fiecare cauza, iar cazurile in care este

necesare sunt determinate prin Statut.

Concluziile scrise exprima punctul de vedere al AG cu privire la normele de drept aplicabile in

cauza si recomanda Curtii o modalitate de solutionare a acesteia.Aceasta opinie nu este

obligatorie pentru Curte, dar exista o mare influenta si, in practica, este urmata de CEJ in

majoritatea cazurilor.Stilul si continutul opiniei AG sunt intotdeauna mai coerenta decat

hotararile Curtii, clarificand adeseori intelesul unei hotarari neclare.

O alta functie importanta a primului avocat general prin reforma adusa de TN Statutului

Curtii,este aceea de a semnala CEJ situatiile exceptionale in care ar trebui revizuita o hotarari a

TPI,emisa fie in casrul competentei acestei instante de a solutiona trimiterile preliminare,fie in

urma unei cai de atac promovate impotriva deciziei unei camere jurisdictionale infiintate potrivit

art.225a.

TC a avut un impact mai redus asupra instantelor comunitare decat asupra altor

institutii.Aceasta se datoreaza faptului ca rolul lor in cadrul noi scheme constitutionale a fost pus

in discutie relative tarziu in cadrul Conventiei,cand a fost infiintat un cerc de discutii care a

lucrat sub semnul unor constrangeri temporal severe.S-a acordat o atentie redusa distribuirii

competentelor intre CEJ,TPI si instantele nationale,cercul de discutie concentrandu-se asupra

unor probleme juridice distinct.Prin urmare,ansamblul arhitecturii judiciare din TC reflecta in

mare pe cea deja existenta in tratate.Cu toate acestea TC, continea o modificare interesanta

referitoare la numirea judecatorior si avocatilor generali,si anume crearea unei camere care sa

examineze masura in care candidatii corespund acestor functii.

Sect.4.Curtea de Conturi52

Curtea de Conturi a fost infiintata prin al doilea Tratat bugetar din 1975 si a devenit functionala

din 1977,inlocuind auditorul CECO care exista anterior si Consiliul de auditori aiComunitatilor.De la adoptarea TUE,Curtea de Conturi a primit statutul de institutie comunitara

prin art.7 CE.In present ea este reglementata de art.246-248.



27/32

27

Curtea de Conturi53

este alcatuita din cate un reprezentant al fiecarui stat membru,numiti de

Consliu cu majoritate calificata dupa consultarea Parlamentului.PE si-a exercitat in mod active

dreptul de a fi conslutat,examinand cu atentie fiecare din candidatii propusi.Durata mandatului

este de 6 ani,cu posibilitatea de reinoire,iar numirile sunt esalonate.Membrii Curtii de Conturi

trebuie sa faca sau sa fi facut parte din institutiile de control financiar extern din tarile lor sau sa

aiba o calificare deosebita pentru aceasta functie,conform art.247 alin.(2) CE.

In plus ei trebuie sa ofere garantiile de independenta, potrivit art.247 alin.(2) si (4).Conditiile

pentru exercitarea functie sunt stricte:membrii nu pot exercita nici o alta ocupatie remunerata sau

nu,si chiar dupa incetarea functiei au datoria de a da dovada de onestitate si prudent in a

accepta anumite functii sau avantaje.Membrii Curtii de Conturi pot fi demise doar prin decizia

CEJ.

Principala54 sarcina a Curtii de Conturi este aceea de a examina finantele Comunitatii si de a

asigura corectitudinea gestiunii financiare. Curtea verifica totalitatea conturilor de venituri si

cheltuieli ale Comunitatii si ale organismelor create de Comunitate, in masura in care actul

constitutive nu exclude acest control.Curtea de Conturi prezinta Consiliului si Parlamentului o

declaratie de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor si legalitatea operatiunilor raportand

orice nereguli.Declaratia anuala poate fi suplimentata cu evaluari sectoriale asupra unor domenii

importante din activitatea Comunitatii.Auditul Curtii se bazeaza pe documentele

inregistrate,dar,daca este necesar,poate fi realizate pe loc,la sediul institutiilor comunitare si in

statele membre,in colaborare cu organul national de audit competent.

Curtea de Conturi pregateste un raport anual,55 adoptat cu votul majoritatii membrilor sai, dupa

incheierea fiecarui exercitiu financiar.Raportul este trimis celorlalte institutii comunitare si este

publicat in Jurnalul Oficial impreuna cu raspunsul institutiilor.Curtea de Conturi poate sa

inainteze observatii privind anumite probleme sau poate adopta rapoarte speciale.De asemenea,

la cererea unei alte institutii,ea poate sa emita avize,cum ar fi situatia in care este consultata cu



55www.infoeuropa.ro


28/32

28

privire la anumite propuneri legislative.Pentru adoptarea anumitor categorii de raporturi si avize

pot fi infiintate camere interne.

Rolul institutional al Curtii de Conturi continua sa se afle in plina dezvoltare.

Sect.5.Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor.Agentiile

Art.7 alin. (2) CE insitituie un Comitet Economic si Social56 (CES),care sa asiste Consiliul si

Comisia.Acesta este un organ cu caracter consultativ,care reprezinta diferitele interese

functionale sau sectoriale.Dupa TN art.257 a fost modificat.Dupa acest amendament,articolul

prevede ca CES cuprinde diferite componente ale societatii civile organizate,in special

reprezentantii ai

producatorilor,agricultorilor,transpostatorilor,lucratorilor,comerciantilor,mestesugarilor,ai

profesiilor liberale,consumatorilor si ai interesului general.Membrii principali au fost lucratorii

care sunt reprezentantii in primul de sindicate,angajatorii si altii,precum agricultorii,grupuri de

consumatori si profesii liberale.CES are 317 membrii,ajungand la 344 odata cu aderarea

Bulgariei si Romaniei.Fiecare tara are un anumit numar de membrii,cel mai mare fiind de 24 si

cel mai mic de 5.

Membrii CES nu pot fi legati prin nici un fel de mandate imperative si trebuie sa-si exercite

functiile in deplina independent,in interesul general al Comunitatii,CES functioneaza prin

intermeniul mai multor comitete.

Comitetul Regiunilor a fost infiintat prin TUE pentru a reprezinta organisemele regionale si

locale,in parte si pentru a combate ideea ca Uniuneadevenea prea centralizata.Numarul total demembrii si distribuirea intre statele membre sunt aceleasi ca in cazul CES.

Consiliul 57numeste membrii cu majoritate calificata pentru un mandate de 4 ani care poate fi

reinoit.Membrii Comitetului nu pot fi in acelasi timp membrii ai PE, dar ca urmare a unei

modificari aduse de TN.art.263 prevede ca membrii suntreprezentantii ai Comunitatilor

regionale si locale, fie titular ai unui mandate electoral, fie responsabili din punct de vedere

56Anamaria Groza

57Nicoleta Diaconu


29/32

29

politic in fata unei adunari alese.Ei trebuie sa fie independent si sa actioneze in interesul general

al Comunitatii.

Consiliul si Comisia trebuie sa consulte Comitetul Regiunilor in cazurile prevazuta expres de

Tratat.El poate fin consultat si in alte situatia ,in special in cazul masurilor care privesc

cooperarea transfrontaliera,de asemenea,poate fi consultat de PE.

La temelia58

activitatii Comitetului stau 3 principii fundamentale:subidiaritate,proximitate si

parteneriat.Aceste principiiinspira contributiile sale la propunerile legislative.De

asemenea,acestea constituie punctul de pornire pentru studiile sale generale si pentru cele de

ntura sectoriale.

Rolul agentiilor in cadrul UE devine din ce in ce mai important.Actualmente exista 19 agentii

UE si inca 4 pe cale sa apara; 3 agentii ale UE in legatura cu pilonul 3 PESC si alte 3 in legatura

cu CPJP.Ele nu se bazeaza pe tratate, ci au fost create prin legislatia secundara, de obicei pornind

de la art.308 CE, desi politic actuala a Comisiei este aceea de a fundamenta pe dispozitiile

tratatelor ce reglementeaza domeniul in care acestea urmeaza sa isi desfasoare activitatea.

Ele functioneaza intr-o serie de domenii incluzand formarea profesionala, conditiile de munca

si de trai sanatatea si siguranta muncii,mediu,droguri,medicamente,varietati de

plante,armonizarea pietei interne,raduceri,anti-rasism,siguranta aeriana,cai ferate si securitatea

informatiei.

Atributiile agentiilor sunt insa destul de precis delimitate.O parte semnificativa a rolului

mmajoritaritatii agentiilor o constituie culegerea informatiilor si facilitarea coordonarii intre

organelle comunitare si cele nationale.Unele agentii,cum ar fi Oficiul pentru armonizare in piata

interna si Agentia Europeana pentru Siguranta Aeriana,au si atributii decizionale.Agentiile nu au

insa competenta de reglementare directa in sensul ca ele nu pot elabora norme,in baza exercitarii

unei competente discretionare,iar Comisia este reticenta in a le acorda o astfel de competenta.

Agentiile existente sunt relativ independente fata de alte institutii desi Consiliul si Comisia joaca

roluri contradictorii la numirea sefilor acestor agentii.In ceea ce priveste compunerea consiliile



30/32

30

de administratie ale agentiilor sunt alcatuite din reprezentantii nationali si uneori reprezentantii ai

organizatiilor de profil, ai Comisiei si ai PE.

In afara agentiilor descrise mai sus, exista si agentii executive,menite sa coordoneze unele dintre

functiile nediscretionare care intra in responsabilitatea administrative directa a Comisiei, pentru a

permite acesteia sa se concentreze asupra sarcinilor sale principale,evitand problemele legate de

externalizare.

Concluzii

Nici una59

dintre institutiile UE nu trebuie sa fie privita ca un actor unitar.Chiar daca fiecare are

propria identitate distinct si propriul rol, nu trebuie uitat faptul ca structura interna si compunerea

fiecareia dintre ele sunt variate si complexe.

Competentele institutiilor sunt reglementate oficial de tratate, dar modul lor real de functionare

si interactiune sunt determinate de o serie de acorduri si practici interinstitutionale, precum si

evolutiile politice semnificative.

Ultimii ani au stat marturie a unei perioade de flux institutional,cu propuneri de reforma a

modului intern de lucru si a structurii de guvernare a administratiei UE,ca urmare a demisiei

Comisiei Santer.

CEJ60 isi pastreaza rolul central in sistemul institutional al UE si in sistemul de drept europeam

in general.Competenta sa este extinsa,chiar si cu toata structura actuala a pilonilor,iar reformele

recente au consolidate statutul si competentele TPI.

Datorita competentelor de legiferare impartite de instituiile comunitare exista posibilitatea unui

control constitutional mai efficient al acestui process.Acest control constitutional poate fi

politic,parlamnetar si jurisdictional.Totusi singura forma efectiva si impartiala de control al

constitutionalitatii legislatiei este cea jurisdictionala,efectuata de instantele comunitare.




31/32

31

Bibliografie

Anamaria Groza Uniunea Europeana Drept Institutional Editura C.H Beck Bucuresti 2008

Iordan Gheorghe Barbulescu Procesul Decizional in Uniunea Europeana editura Polirom 2008

Nicoleta Diaconu Dreptul Uniunii Europene editura Lumina Lex Bucuresti 2007

Nicoleta Diaconu Dreptul Uniunii Europene Tratat editura Lumina Lex Bucuresti 2008

Paul Craig,Grainne de Burca Dreptul Uniunii Europene Comnetarii,jurisprudenta si doctrina

editura Hamangiu 2009

Tudorel Stefan,Beatrice Andresan Grigoriu Drept comunitar Editura C.H.Beck Bucuresti 2007

www.infoeuropa.ro

www.scritube.ro
http://www.infoeuropa.ro/http://www.infoeuropa.ro/http://www.scritube.ro/http://www.scritube.ro/http://www.scritube.ro/http://www.infoeuropa.ro/


32/32

.

controlul de constitutionalitate

Documents