controlul calitatii produselor de sticla.doc
TRANSCRIPT
Controlul calităţii produselor din sticlă
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a
Controlul calităţii produselor din sticlă
DOMENIU: Materiale de construcţiiNIVEL: 2CALIFICARE: Sticlar
Martie 2009 Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1
MECI–CNDIPT / UIP
Controlul calităţii produselor din sticlă
Autor: prof. Constanţa Tănase – profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industria Sticlei Boldeşti-Scăeni
CONSULTANŢĂ:
Ing. Paula POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI
Ing. Andreea CRĂCIUN, expert CNDIPT
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2
Controlul calităţii produselor din sticlă
CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………4
I. Competenţe specifice modulului practică…………………………..........6
II. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul practică……………………………………………….…7
III. Modalitatea de organizare a practicii……………………………………..11
IV. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii ……………………………………………………………………….15
V. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii………………………………………………………………………..18
VI. Organizarea evaluării….…………………………………………………….49
VII. Anexe…………………………………………………………………………..56
VIII. Bibliografie…………………………………………………………………….67
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3
Controlul calităţii produselor din sticlă
Programul de pregătire de la nivelul 2 de calificare, permite elevilor să
dobândească abilităţi şi cunoştinţe teoretice mai complexe în domeniul
materialelor de construcţii, care să le permită ocuparea unui loc de muncă şi
eventual să-şi deschidă propria afacere sau să-şi continue pregătirea
profesională la nivelul 3.
Un elev care parcurge o calificare din domeniul Materialelor de
construcţii va dobândi o serie de abilităţi profesionale şi încredere în sine, o mai
bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia,
prin unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie.
Modulul Controlul calităţii produselor din sticlă, prin conţinuturile
pe care le propune vă oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului
pentru nivelul 2 de calificare, specializarea Sticlar. Modulul VI,, Controlul calităţii produselor din sticlă ” se parcurge în 2
săptămâni.
Numărul total de ore alocate modului este de 60 ore din care:
- 60 ore de instruire practică comasată efectuată de către maistrul
instructor.
Materialul cuprinde competenţele vizate a fi însuşite de către elevi pe
parcursul derulării modulului, informaţii despre agentul economic unde veţi
desfăşura instruirea practică, modalităţi de organizare a practicii, fişe de
observaţie, fişe tehnologice, fişe de lucru, studii de caz, teme de proiecte,
conţinutul portofoliului elevului, fişe de documentare, fişe conspect, adrese de
site-uri pe internet, indicii pentru întocmirea portofoliului elevului, fişe de
descriere a activităţilor, fişe de progres şi modalităţi de evaluare şi anexe.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4
INTRODUCERE
„Calitatea este o ţintă în mişcare” (J.M. Juran)
Controlul calităţii produselor din sticlă
La terminarea nivelului II de calificare în Chimie îndustrială veţi dobândi
suficiente abilităţi şi cunoştinţe care vă vor permite să continuaţi pregătirea la
nivelul III sau să vă integraţi mai uşor un loc de muncă .
Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai bună
motivare a elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele şi
abilităţile ce se formează în domeniul tehnic.
În structura auxiliarului a fost abordat un conţinut tematic care
accentuează activitatea practică, după însuşirea cunostinţelor teoretice, vizând
trei aspecte diferite care formează un ansamblu : teoria, schematizarea, lucrul practic într-o instalatie cu caracter industrial.
Conţinutul modulului ia în considerare următoarele aspecte:
- În industria materialelor de construcţii un factor care influenţează
calitatea produsului finit îl reprezintă calitatea materiilor prime. Din
acest motiv este important ca înainte de utilizare, materiile prime să fie
supuse unor analize tehnice de laborator.
- Pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic este necesar să se
realizeze controlul interfazic în vederea identificării defectelor şi a
cauzelor care le-au generat, realizându-se corecţiile necesare pentru
desfăşurarea fazelor tehnologice în condiţii optime.
- La finalul procesului tehnologic, produsul finit este necesar să fie
supus unor noi analize tehnice pentru a fi testate o serie de proprietăţi
(ex. formă şi dimensiune, rezistenţa la şoc termic etc); pe de altă parte,
produsele finite sunt supuse controlului final în vederea stabilirii grupei
de calitate corespunzătoare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5
Controlul calităţii produselor din sticlă
I. Competenţe specifice modulului de practică
Modulul : Controlul calităţii produselor din sticlă este constituit din
unitatea de competenţă tehnică specializată: Controlul calităţii produselor din
sticlă.
Competenţe:- să identifice factorii determinanţi în asigurarea calităţii produselor din
sticlă;- să aplice metode standardizate de asigurare a calităţii;- să remedieze deficienţele de calitate apărute.
Modulul “Controlul calităţii produselor din sticlă” face parte din
curriculum-ul pentru clasa a XI-a ruta progresivă, calificarea “Sticlar” are alocat 1
credit şi se parcurge în cadrul orelor de SPP (Stagii de Pregătire Practică) având
alocate :
60 ore pentru instruire practică comasată.
OBIECTIVEDupă parcurgerea acestui modul, elevii vor fi capabili:
Să enumere factorii determinanţi în asigurarea calităţii produselor din sticlă;
Să asocieze defectele produselor cu fazele de fabricare în care au apărut;
Să identifice cerinţele de calitate impuse de norme şi standarde;
Să efectueze controlul calităţii produselor în conformitate cu prescripţiile impuse de
normative;
Să identifice soluţiile de remediere a deficienţelor de calitate a produselor din sticlă;
Să remedieze deficienţele de calitate apărute în timpul procesului de fabricare a
produselor din sticlă;.
Să propună măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii produselor din sticlă;
Să aplice măsurile de remediere a defectelor de calitate.
Să-şi formeze deprinderi de autocontrol al calităţii produselor realizate;
Să execute controlul calităţii produselor din sticlă
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
6
Controlul calităţii produselor din sticlă
II. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică
Principalele secţii:
● Materii prime şi amestecul de materii prime: nisip cuarţos
feldspat sodă calcinată
calcar
dolomită.
● Obţinerea geamului prin tragere pe verticalăProduse: - geamuri
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
7
Fabricarea sticlei plane
Controlul calităţii produselor din sticlă
● Obţinerea geamului prin laminareProdus: geam armat geam laminat ornament
● Obţinerea geamului printurnare pe baie de metal topit( float-glass)Produs: geam float
Finisarea geamurilor: tăiere, slefuire, pictare
Ambalarea geamurilor Depozitarea geamurilor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8
Controlul calităţii produselor din sticlă
Produse:
produse de menaj produse de menaj sticlărie de laborator
sticlărie decorativă sticlărie decorativă sticlărie de ambalaj
► Sarcinile principale ale operatorului STICLAR sunt: Prelevează probe de materii prime;
Efectuează analizele fizice şi chimice ale materiilor prime şi amestecului
pentru topire.
Pregăteşte amestecul de materii prime pentru topire.
Reglează forma şi intensitatea flăcărilor din cuptorul de topit sticlă.
Inversează alternativ şi periodic direcţia flăcărilor din cuptor.
Alimentează şi supraveghează funcţionarea cuptorului de topit sticlă .
Descrie procedeele de fasonare a produselor finite din sticlă.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Fabricarea sticlei de menaj şi de ambalaj
9
Controlul calităţii produselor din sticlă
Alege uneltele, dispozitivele şi utilajele adecvate procedeului de fasonare
a produselor finite din sticlă.
Execută fasonarea produselor din sticlă.
Exploatează cuptorul de recoacere a articolelor din sticlă
Previne apariţia defectelor de recoacere a articolelor din sticlă.
Identifică operaţiile de finisare a articolelor din sticlă.
Selectează uneltele, dispozitivele ţi utilajele adecvate procesului de
finisare a articolelor din sticlă.
Execută finisarea articolelor din sticlă.
Realizează autocontrolul calităţii articolelor finisate.
Identifică factorii determinanţi în asigurarea calităţii produselor din sticlă.
Aplică metode standardizate de asigurare a calităţii.
Remediază deficienţele de calitate apărute.
Alege ambalajul adecvat formei şi proprietăţilor produsului finit.
Ambalează produsele de sticlă conform instrucţiunilor de lucru.
Transportă manual şimecanizat şi depozitează produsele ambalate în
locurile de depozitare sau pe platformele mijloacelor de transport, respectând
măsurile de asigurare a calităţii şi de securitate şi sănătate în muncă. şi P.S.I.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
10
Controlul calităţii produselor din sticlă
III. Modalităţi de organizare a practiciiInstruirea practică a elevilor în instituţiile de învăţămînt tehnic şi
profesional este parte componentă a procesului educaţional şi se realizează în
scopul aprofundării cunoştinţelor teoretice şi a formării deprinderilor practice.
Stagiul de pregătire practică se organizează şi se desfăşoară în vederea
învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin
învăţământ profesional şi tehnic. Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului
de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ. Pentru realizarea instruirii
practice se va alege un agent economic din domeniul materialelor de construcţii,
care este interesat de recrutarea viitorilor absolvenţi.
Instruirea practică se va organiza în cadrul acelor sectoare care
corespund cerinţelor instruirii elevilor. Este indicat să se aleagă un agent
economic ce poate asigura instruirea practică pentru toate conţinuturile
modulului.
Practica se organizează în baza Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic, conform modelului din Anexa 1.
Acest document este un acord încheiat între organizatorul de practică
(unitatea de învăţământ), partenerul de practică (întreprinderea, instituţia,
societatea comercială, etc. la care efectuaţi instruirea practică) şi elevul
practicant dacă este major, tutore sau susţinător legal,în cazul elevilor minori.
Programul de lucru va fi de 6 ore/zi în funcţie de programul partenerului de
practică. La locul de practică veţi fi îndrumaţi de către un cadru didactic îndrumător, responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din
partea unităţii şcolare şi de către un tutore (un salariat desemnat de către
partenerul de practică care va avea responsabilitatea practicantului) , conform
Art. 6, 7 din Convenţia cadru-Anexa 1. Înainte de începerea stagiului de
practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
11
Controlul calităţii produselor din sticlă
normele de securitate, sănătate în muncă şi situaţii de urgenţă în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Temei legal: Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor şi studenţilorPublicat in: M.O. nr. 493 din 24 iulie 2007.
Intrată în vigoare: 27.07.2007
1. Termeni specifici:- Practica = activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de
învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor
teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire.
- Practicantul = elevul care desfăşoară activităţi practice pentru
consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a
le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.
- Organizatorul de practică = unitatea sau instituţia de învăţământ
preuniversitar, care desfăşoară activităţi instructiv educative şi formative.
- Partenerul de practică = o societate comercială, o instituţie centrală ori
locală sau orice altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în
corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Inovării şi care poate participa la procesul de instruire practică
a studenţilor şi elevilor.
2. Elemente organizatorice:a) Practica elevilor:
- se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru de colaborare sau a unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi
partenerul de practică;
- se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de
semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ;
- se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică,
întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
12
Controlul calităţii produselor din sticlă
- durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.
- formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de
practică sunt cuprinse în planul de învăţământ;
- activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi
constituie condiţie de promovare.
b) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot fi organizatoare de practică atât
pentru elevii proprii, cât şi pentru cei care provin de la alte unităţi şi instituţii de
învăţământ.
c) Activitatea de practică a elevilor este finanţată de la bugetul Ministerului
Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pentru specializările care au practica prevăzută
în planurile de învăţământ, ca activitate obligatorie. Totodată, se alocă sumele
aferente pentru hrana şi transportul elevilor care efectuează practică, în sistem
cumulat, în alte localităţi decât cele în care îşi au sediile unităţile sau instituţiile
de învăţământ de la care provin.
3. Obligaţiile părţilor: Obligatiile partenerului de practică:
a) să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică -
necesară valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul
procesului de instruire;
b) să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să
participe la evaluarea desfăşurării practicii elevilor;
c) să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea
activităţii de practică a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00 ;
d) de a urmări şi înregistra prezenţa la activitate a practicantului şi de a
semnala eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ (obligatii de
indeplinit împreună cu reprezentantul unităţii sau al instituţiei de învăţământ) ;
e) de a desemna persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea
activităţii de practică a elevilor,
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
13
Controlul calităţii produselor din sticlă
f) de a-l ajuta pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de
practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare;
g) să instruiască practicantul cu privire la normele de sănătate şi securitate în
muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va
desfăşura ;
h) de a efectua o evaluare a cunoştinţelor practicantului şi de a-i acorda un
calificativ la sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa
analitică/portofoliul de practică, împreună cu organizatorul.
Obligatiile practicantului:a) de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică,
respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ
de unde provine.
b) să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi
normele de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor,
specifice activităţii desfăşurate.
c) prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective,
practica se recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de
pregătire teoretică.
d) de a participa activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar
dacă acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai
după efectuarea de către acesta a instructajelor de sănătate şi securitate în
muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice acelor activităţi.
Unitatea sau instituţia de învăţământ (de unde provine elevul sau studentul
practicant) = va realiza evaluarea şi notarea finală a practicantului, precum si
evaluarea capacităţii partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic,
tehnologic şi organizatoric.
4. Drepturile părţilor:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
14
Controlul calităţii produselor din sticlă
- pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant,
conform legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată
determinată, prin negocierea remuneraţiei.
- pentru practicanţii angajaţi, partenerul de practică efectuează evaluarea
cunoştinţelor, respectând conţinutul programei analitice/portofoliului de practică.
- organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev. Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
15
Controlul calităţii produselor din sticlă
IV. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii
Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu
privire la sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de
instruire practică. Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei
în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor Legii 319/2006 –legea securităţii şi
sănătăţii în muncă şi H.G.1425/2006 –metodologia de aplicare a legii 319/2006
despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul
beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata
efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul
deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul
cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002
modificată de OUG 107/24.10.2003).
Echipamentul individual de protecţie al practicantului trebuie să fie format
din: salopetă , bocanci, cască de protecţie, ochelari de protecţie, mănuşi de protecţie, şorţuri de protecţie, etc.
Tutorele de practică desemnat de partenerul de practică are obligatia de a
face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate si sănătate în
muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Anexa 2):
La intrarea în unitatea economică se va efectua instructajul introductiv general de sănătate şi securitate în muncă şi instructajul introductiv general pentru situaţii de urgenţă şi se va întocmi fişa individuală de sănătate şi securitate în muncă şi fişa individuală de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă
La fiecare locaţie de instruire se va efectua instructajele specifice locului de muncă şi situaţii de urgenţă şi se vor consemna în fişele individuale
Lunar se va efectua instructajul periodic de sănătate şi securitate în
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
16
Controlul calităţii produselor din sticlă
muncă şi situaţii de urgenţă şi se va consemna în fişa individuală.
În timpul desfăşurării practice trebuie să respectaţi instrucţiunile din
regulamentul de ordine interioară al agentului economic. În mod deosebit, pentru
agenţii economici din industria chimică, se impun a fi respectate următoarele
reguli:
Nu intraţi pe teritoriul agentului economic neînsoţiţi de maistrul –
instructor sau tutorele de practică ;
Mergeţi numai pe traseele indicate şi marcate în acest sens ;
Nu intraţi cu ţigări, chibrituri în incinta intreprinderii ;
Utilizaţi echipamentul individual de protecţie la locul de instruire
practică ;
Respectaţi indicatoarele din secţiile tehnologice;
Nu părăsiţi locul de instruire practică fără acordulu maistrului-instructor
sau al tutorelui de practică ;
Nu vă deplasaţi în secţia de producţie neînsoţiţi.
Principalele accidente care se pot produce în secţia de producţie sunt:
intoxicaţiile, arsurile,traumatismele şi electrocutările.
a. intoxicaţii - prin pătrunderea substanţelor toxice în organism, pe cale
bucală, respiratorie sau prin piele;
b. arsuri – prin contactul pielii cu topitura de sticlă sau obiecte fasonate
fierbinţi ;
c. traumatisme – prin lovire, tăiere sau strivire, din cauza utilizării
incorecte a uneltelor şi dispozitivelorde lucru ;
d. electrocutări – prin manipularea incorectă a aparatelor sau utilajelor
acţionate electric.
Unele dintre marcajele ce le puteţi întâlni însecţiile de producţie vă sunt
prezentate mai jos:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
17
Controlul calităţii produselor din sticlă
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
18
Controlul calităţii produselor din sticlă
V. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii
Este destinat elevilor care se pregătesc să devină sticlari în industria
materialelor de construcţii.
În această parte a auxiliarului, sunt propuse o serie de sarcini de lucru pentru
elevi,care să-i ajute în dobândirea criteriilor de performanţă, respectiv a
competenţelor profesionale conform standardelor. Aceste sarcini de lucru
constau în:
căutare de informaţii utilizând diferite surse (manuale, notiţe, pliante, pagini
de Internet, documente);
realizarea unor fişe de observaţii,
realizarea unor fişe de lucru şi a unor studii de caz,
întocmirea unor referate şi proiecte.
rezolvarea de exerciţii şi desfăşurarea unor activităţi
întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate
şi activităţile desfăşurate. Portofoliul trebuie să fie cât mai complet pentru ca
evaluarea competenţelor profesionale să fie cât mai adecvată. Foarte important !
Păstraţi toate materialele lucrate în portofoliul personal ! ! !
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
19
Înainte de a trece la rezolvarea activităţilor propuse, citiţi cu atenţie sarcina de lucru.
Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul maistrului instructor care vă îndrumă.
Maistrul instructor va ţine evidenţa exerciţiilor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.
Controlul calităţii produselor din sticlă
Lucraţi individual !Sarcini de lucru:
a. Enumeraţi factorii determinanţi în asigurarea calităţii produselor din sticlă
Nr.Crt. Factorii determinanţi Evaluator Data
1. Calitatea materiilor prime
2. .......................................
3.. ........................................
4. ..........................................
5. ..........................................
6. ..........................................
7. Calitatea operaţiilor de ambalare,
transport, depozitare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
20
FIŞĂ DE LUCRU
Activitatea 1Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi factorii determinanţi din procesul tehnologic de febricare a sticlei în asigurarea calităţii produselor de sticlă.Timp de lucru: 30 minute
Controlul calităţii produselor din sticlă
b. Realizaţi asocierea defectelor produselor , cu fazele de fabricaţie în
care au apărut:Înscrieţi în faţa defectelor produselor din coloana A, literele corespunzătoare fazelor de
fabricaţie în care au apărut , din coloana B.
Nr.Crt. Coloana A Coloana B1. deformări a. topire
2. fisuri b. ambalare
3. cioburi c. fasonare
4. bule de aer în masa de sticlă d. recoacere
5. e. finisare
6. f. depozitare
c . În căsuţele din desenul de mai jos, trebuie înscrişi factorii care determină obţinerea unei sticle de calitate superioarăCompletaţi spaţiile din fiecare căsuţă cu factorul corespunzător:
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
21
Factorul 1Factorul 2
Factorii care determină obţinerea unei topituri de sticlă de calitate superioară Factorul 4Factorul 3
Controlul calităţii produselor din sticlă
Lucraţi individual !Sarcini de lucru :
Completaţi tabelul indicând parametrii tehnologici şi defectele de fabricaţie care
pot apărea în această fază.
Nr. Crt. Procesul tehnologic Parametrii
tehnologiciUtilaj cheie
Defectele de
fabricaţie 1. Tragerea geamului prin
procedeul Fourcault
- debiteuza
2. Tragerea geamului prin
procedeul Asahi
- rulouri
refractare
3. Obţinerea geamului prin
laminare
- laminorul
4. Fabricarea geamului prin
procedeul float-glass
- baia de
metal topit
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
22
FIŞĂ DE OBSERVARE
Activitatea 2Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să realizaţi conexiuni între parametrii tehnologici specifici fazei tehnologice de fasonare, tipul utilajului cheie din flux şi defectele de fabricaţie specifice sticlei plane.Timp de lucru: 20 minute
Controlul calităţii produselor din sticlă
Lucruaţi în echipă !Imaginea de mai jos fazele procesului tehnologic de fabricare a ambalajelor de
sticlă:
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
1. recunoaşterea şi denumirea ambalajului de sticlă ;
2. prezentarea fazelor de fasonare a sticlei prin suflarea automată ;
3. explicarea mecanismului de alimentare a maşinii automate;
4. procesul tehnologic de de fasonare a sticlei ;
5. parametrii tehnologici care influentează calitatea ambalajului de sticlă;
6. prezentarea defectelor de fasonare la maşina automată.
Pentru realizarea acestei activităţi veţi folosi „metoda cubului”
Etapele metodei sunt următoarele:
Se formează 6 grupe de câte 4 elevi
Se repartizează câte o fază, prin tragere la sorţi după numărul imaginii,
fiecărei grupe
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
23
STUDIU DE CAZ
Activitatea 3Obiectivul activităţii Activitatea vă învaţă să realizaţi conexiuni între factorii determinanţi în asigurarea calităţii produsului şi defectele acestuia. Timp de lucru: 30 minute
1ambalajul de ticlă
2suflarea
automată - faze-
4procesul tehnologi
c de fasonare
3alimentarea maşinii automate
5parametrii tehnologi
ci
6defecte
de fasonare
Controlul calităţii produselor din sticlă
Se alege un lider care să coordoneze activitatea
Sarcina de lucru 1 se rezolvă împreună de toţi membrii grupului
Fiecare membru al grupului primeşte o foaie de hârtie de formă pătrată ce
va constitui, în final, o faţă a cubului
Pe fiecare foaie se rezolvă câte o sarcină de lucru din cele enumerate în
enunţ (de la 1 la 6).
Se împart activităţile între membrii grupului: câte o sarcină de lucru (de la
1 la 6) pentru fiecare membru al grupului (eventual prin tragere la sorţi),
inclusiv liderului
Pe foaia de hârtie primită fiecare elev rezolvă sarcina de lucru ce i-a
revenit
Liderul coordonează şi verifică desfăşurarea acţiunii
După rezolvarea sarcinilor se construieşte cubul
Cubul desfăşurat arată ca cel din desen, pe fiecare faţă se rezolvă câte o
sarcină
Fiecare grupă realizează un cub, pentru fiecare materie primă va rezulta
un cub. Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot
lipi pe o coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
24
Controlul calităţii produselor din sticlă
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică_________________
______________________________________________________________
Lucraţi individual !
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
1.Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de decorare la rece a produselor
de sticlă.
2.După încheierea activităţii de observare completaţi tabelul indicând materia
primă utizată,tipul utilajului cheie din instalaţiile petrochimice menţionate precum
şi parametrii tehnologici care influenţează procesul tehnologic:
Nr. crt.
Fazele procesului tehnologic
Defecte care pot
apare
Remedierea defectelor
1. Pregătirea produselor şi
compoziţiilor pentru decorare
2. Decorarea sticlei în tehnicile
specifice la rece
3. Uscarea decorurilor-întărirea
acoperirilor
4. Sortatea-ambalarea
articolelor decorate
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________ Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
25
FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
Activitatea 4Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să realizaţi asemănările şi deosebirile între decorarea la rece şi decorarea la cald a sticlei. Timp de lucru: 60 minute
Controlul calităţii produselor din sticlă
________________________________________________________________
Lucraţi individual !
I. Precizaţi standardul conform căruia sunt clasificate defectele de finisare:
a. STAS 5993-73
b. SR EN 572-1 :2004
c. ISO 2001
II. Completaţi coloanele referitoare la defectele standardizate la tăierea sticlei.
Nr.Crt. Tipul de defect standardizat Definiţia defectului
Cauza defectului
1. Tăierea oblică
2. Tăierea cu colţuri
III. Completaţi spaţiile libere:Determinarea caracteristicilor constructive articolelor din sticlă:
• dimensiunile (înălţime, diametru, grosimea pereţilor) se determină cu
………… obişnuite :……………
• capacitatea se determină cu ajutorul unui ………………, stabilindu-se
cantitatea maximă de lichid pe care poate să o cuprindă articolul respectiv.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
26
FIŞĂ DE LUCRU
Activitatea 5Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să aplicaţi metode standardizate de asigurare a calităţii produselor de sticlă.Timp de lucru: 20 minute
Controlul calităţii produselor din sticlă
• masa se determină prin ……………………….la balanţa tehnică.
Rezultatele obţinute se confruntă cu cerinţele …………………. care a stat la
baza obţinerii produsului.
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
27
Comparaţi rezultatele obţinute cu cele din fişele de prezentare a produsului, pe care le găsiţi pe internet sau în STASURI.
Controlul calităţii produselor din sticlă
Lucraţi individual !
I.Completaţi spaţiile libere : Pentru cazul şlefuirii înclinate se recomandă ţinerea produsului şlefuit cu
partea……….şi puţin………...în direcţia de mişcare a şaibei
sau………..cu ................. continuă a acestuia.
Pentru suprafeţele matizate neuniform sau incomplet se impune
reluarea…….....…folosind o soluţie proaspătă de………..şi………….produselor
bine înainte de aceasta.
Ca şi la……………...............la şlefuirea fină sau…………..trebuie avută în
vedere o …………………a şaibei pentru polizare sau o atenţie sporită asupra
condiţiilor de polizare.
II. Completaţi tabelul de mai jos cu cauzele şi metodele de prevenire pentru
îndepărtarea defectelor de la fabricarea sticlei plane.
Defecte posibile Cauze Prevenire
Valuri ................................................ .....................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
28
FIŞĂ DE LUCRU
Activitatea 6Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să aplicaţi soluţii de remediere a deficienţelor de calitate şi să vă formaţi deprinderi de autocontrol al calităţii produselor realizate.Timp de lucru: 30 minute
Controlul calităţii produselor din sticlă
.
Crăpături - curenţi reci de aer carecad asupra obiectelor în timpul transportului la recoacere..
......................................
Bule de gaz ................................................ -respectarea reţetei de fabricaţie a produsului- respectarea regimului de tepire a sticlei
III. Enumeraţi trei defecte de la şlefuirea produselor de sticlă datorate:
Nr.Crt.
Procesului tehnologic Manoperei defectuoase
1.2.
3.
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
29
Controlul calităţii produselor din sticlă
Reţine! Calitatea geamului depinde de modul cum se desfăşoară fiecare fază a fluxului tehnologic de obţinere a geamului !
Lucraţi în echipă !
Pentru rezolvarea sarcinilor de lucru cuprinse în acest exerciţiu, colectivul
clasei se poate împărţi pe grupe de 4 elevi. Componenţa grupelor va fi
stabilită de către maistrul instructor (grupe eterogene, având în vedere
stilurile de învăţare).
În cadrul orelor de pregătire practică, fiecare grupă va avea sarcina să
urmărească modul cum se realizează obţinerea şi tragerea geamului .
Se alege un lider pentru fiecare grupă care să controleze desfăşurarea
activităţii.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
30
FIŞĂ DE OBSERVAREPentru coordonatorul de grup
Activitatea 7Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să realizaţ conexiuni între metodele standardizate de asigurare a calităţii şi remedierea deficienţelor.Timp de lucru: două săptămâni
Controlul calităţii produselor din sticlă
Grupa:__________________________________________________________
Numele şi prenumele elevului: _____________________________________
Numele şi prenumele elevului coordonatorului de grup:_________________
________________________________________________________________
OPERAŢIA SARCINI DE LUCRU
REZULTATUL EVALUĂRII
( +/- )ELEV
1 2 3 4
Fabricarea geamului prin tragere pe verticală
●Urmăreşte :- conţinutul de impurităţi al materiilor pime- granulaţia materiilor prime- respectarea reţetei de fabricaţie a geamuilui- calitatea amestecării materiilor prime- modul de transport al amestecului de materii prime pâna la cuptor şi alimentarea cuptorului cu amestec- principalele etape de formare a sticlei(formarea silicaţilor, formarea sticlei, limpezirea sticlei, omogenizarea masei de sticlă, răcirea masei de sticlă)- fasonarea geamului prin tragere pe verticală (obţinerea şi recoacerea geamului)- tăierea geamului la dimensiunile prestabilite- depozitarea geamului ● respectă normele de securitatea şi igiena muncii în :- secţia de materii şi amestec de materii prime- secţia cuptorului de topit sticlă- secţia de tăiere şi prelucrare a geamului- secţia de depozitare a geamului
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
31
Controlul calităţii produselor din sticlă
Cu informaţiile adunate fiecare grupă va întocmi o fişă de observaţie în care
se vor regăsi:
a) o prezentare a factorilor determinanţi de asigurare a calităţii sticlei
pentru fiecare fază de fabricaţie;
b) o prezentare a defectelor întâlnite;
c) cauzele acestor defecte;
d) selectarea standardelor de calitate;
e)propuneri de remediere a defectelor identificate.
Fişa de observare va fi prezentată întregii clase de către liderul
grupei. Colegii de clasă vor putea aduce completări la această fişă. Maistrul
instructor monitorizează întreaga dezbatere pentru a fi sigur că informaţiile se
transmit corect.
Facultativ pot fi procurate şi mostre de semifabricate cu cele mai
frecvente defecte identificate.
Fiecare membru al echipei are sarcini precise, astfel încât
contribuţia individuală la realizarea sarcinii de grup poate fi evaluată. Numai o colaborare bună între membrii echipei va conduce la
rezolvarea corectă a sarcinilor de lucru.
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
32
Întâmpini greutăţi în colectarea informaţiilor?Nu ezita şi cere sprijinul maistrului instructor sau îndrumătorului de practică !
Controlul calităţii produselor din sticlă
Lucraţi individual ! Activitate practică !
În imaginea alăturată sunt prezentate mostre de geam
1- geam nearmat polisat; 2- geam tras; 3 –geam float
1 2 3
şi răspundeţi următoarelor cerinţe :
a) Denumiţi standardelele care reglementează calitatea fabricaţiei
geamurilor prezentate;
b) Prezentaţi caracteristicille calitative ale geamurilor conform standardelor în
vigoare :
Produsul
geam nearmat
polisat
geam tras geam float
Condiţii dimensionale
Defecte optice
Defecte de aspect
c) Prezentaţi modul de lucru de determinare a rezistenţei la şoc mecanic şi
şoc termic a geamurilor.
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
33
STUDIU DE CAZ
Activitatea 8Obiectivul activităţii Activitatea vă învaţă să selectaţi şi să aplicaţi normele de calitate pentru diferite tipuri de geamuri.Timp de lucru: 20 minute
Controlul calităţii produselor din sticlă
Lucraţi in echipă !În imaginile de mai jos sunt prezentate diferite produse din sticlă
decorative, realizate prin metode diferite.1. Indicaţi pentru fiecare articol:
procedeul de fasonare utilizat;
metode de finisare folosite;
defectele întâlnite;
cauzele aparţiei defectelor.
Vază
a) _______________________
b) _______________________
Fructieră
a ) _____________________
b ) _____________________
Pahar
a) _________________
b)________________ _
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
34
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
Activitatea 9Obiectivul activităţii Activitatea vă învaţă să selectaţi şi să aplicaţi normele de calitate pentru diferite tipuri de geamuri.Timp de lucru: 20 minute
Controlul calităţii produselor din sticlă
c) _______________________
d) ______________________
c) _______________________
d) _______________________
c)__________________
d)__________________
2. Pentru produsele prezentate propuneţi soluţii de remediere a deficienţelor de calitate standardele utilizate în asigurarea calităţii produselor; Sarcina de lucru se rezolvă pe perechi de elevi;
Componenţa perechilor va fi stabilită de cătremaistrul instructor (având în
vedere stilurile de învăţare);
Fiecare elev rezolvă sarcinile de la punctul 1 şi 2, apoi se discută şi se
confruntă soluţiile găsite;
Elevul 2 prezintă fişa de lucru în faţa clasei. Colegii de clasă vor aduce
completări la această fişa;
Fiecare elev completează fişa de planificare a sarcinii, pe care o ataşează în
portofoliul personal.
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
35
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
Activitatea 10Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să vă formaţi deprinderi de control al calităţii produselor din sticlă.
Controlul calităţii produselor din sticlă
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos;
2. Comparaţi rezultatele făcute în fişa voastră atât cu cele ale colegilor care au
realizat aceiaşi fişă tehnologică caşi voi cât şi cu standardele şi normele în
vigoare;
3. Faceţi corecturile( pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai bine
care au fost greşelile voastre.
Enumeraţi minim 3 caracteristici de calitate ale paharelor de sticlă
obţinute prin presare semiautomată
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Identificaţi, în fluxul tehnologic, etapele procesului tehnologic de obţinere a
paharelor de sticlă
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Prezentaţi defectele care pot apărea la presarea semiautomată şi
metodele de prevenire a acestora.
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
36
Controlul calităţii produselor din sticlă
!
Lucraţi în perechi !Tehnologia de fabricaţie a paharelor suflate cu talpă şi picior:
- procedeul manual
- linie tehnologică automată
Puneţi în evidenţă asemănările şi deosebirile semnalate la cele două tehnologii de fabricaţie: asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor, iar deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor
Realizaţi o diagramă pentru identificarea defectelor de fabricaţie a paharelor
cu talpă şi picior prin cele două procedee: manual şi automat.
acestă diagramă este formată din trei cercuri mari care se suprapun parţial
se va folosi pentru a arăta asemănările şi deosebirile dintre cele două
procedee.
asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor
deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
37
STUDIU DE CAZ
Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi defectele de fabricaţie specifice procedeelor de fasonare pentru acelaşi produs de sticlă.Timp de lucru: 30 minute
Activitatea 11Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să identificaţi defectele de fabricaţie specifice procedeelor de fasonare pentru acelaşi produs de sticlă.Timp de lucru: 30 minute
Controlul calităţii produselor din sticlă
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
grupaţi-vă cu o altă pereche şi să comparaţi diagramele
centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele
poate pe un poster pe care-l afişaţi sau pe tablă
comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată şi cu o altă culoare faceţi
completări sau tăiaţi de pe diagrama voastră ce nu corespunde
apreciaţi-vă singuri munca realizată prin unul din calificativele: suficient.
bine, foarte bine.
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
38
DeosebiriProcedeul manual
Deosebiri Procedeul automat
Asemănări
Controlul calităţii produselor din sticlă
Lucraţi individual !
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
1. Completaţi fişa tehnologică de mai jos
2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră atât cu cele ale colegilor care
au realizat aceeaşi fişă tehnologică ca şi voi cât şi cu cele observate în
instalaţiile tehnologice
3. Faceţi corecturile (pe fişele voastre) cu altă culoare pentru a vedea mai
bine care au fost greşelile voastre
Indicaţii tipurile de produse prezentate în imaginea de mai sus.
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Descrieţi procesul tehnologic de de ambalare şi depozitare a acestor
produse de sticlă.
______________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
39
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
Activitatea 12Obiectivul activităţii: Activitatea vă învaţă să vă formaţi deprinderi de autocontrol al calităţii operaţiilor realizate..Timp de lucru: 30 minute
Controlul calităţii produselor din sticlă
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Indicaţi standardele sau normele de calitate care reglementează calitatea
operaţiilor de ambalare şi depozitare
________________________________________________________________
________________________________________________________________
Prezentaţi tipurile de defecte şi cauzele acestora care ar putea să apară în
aceste faze tehnologice.
bservaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
40Activitatea 13Fişă de lucru
Controlul calităţii produselor din sticlă
Activitate practicăSarcina de lucru:
Să se aprecieze calitatea unui serviciu de vin, completând fişa de
apreciere a calităţii, conform tabelului de mai jos:
Fişă de apreciere a calităţii Produs..................... ……….
Nr.Crt. Examinări Constatări
1. Ambalare şi marcare Natura ambalajului
Elementele de
identificare
Tipul de sticlă
2. Aspect şi culoare Aspect (defecte)
Mod de decorare
Culoare
3. Caracteristici constructive Dimensiuni
Capacitate
Masă
4. Abateri constructive Ovalitate
Stabilitatea suprafeţei
de sprijin
5. Rezistenţa la şoc termic
6. ConcluziiTimp de lucru : 15 minuteObservaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
41 FIŞĂ DE OBSERVARE
Controlul calităţii produselor din sticlă
Lucraţi în grup!
Sarcinile de lucru pentru această activitate sunt următoarele:
1. Completaţi tabelul de mai jos împreună cu colegii cu care aţi fost repartizat
pentru această activitate
2. Comparaţi răspunsurile voastre cu cele oferite de profesor
3. Realizaţi o autoevaluare a activităţii prin acordarea unei note
Atenţie: Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului de
practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată .
Completaţi tabelul de mai jos ce faca referire la semnalizarea vizuală ca mijloc de prevenire a accidentelor de muncă. Pentru completarea lui aveţi
în vedere următoarele aspecte:
Semnalele vizuale utilizate se impart în patru grupe:
- de interdicţie
- de obligativitate
- de avertizare
- de comunicare
Panourile de semnalizare au o formă bine definită:
-circulară
-triunghiulară
-dreptunghiulară
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
42
Activitatea 14Obiectivul activităţii: Activitatea vă familiarizează cu indicatoarele privind securitatea şi sănătatea în muncă şi situaţii de urgenţă şi veţi cunoaşte măsurile pe care trebuie să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele menţionate.Timp de lucru: 60 minute
Controlul calităţii produselor din sticlă
Există trei culori de avertizare şi una auxiliară
Exemplu util: cercul asociat cu culoarea rosie indică interzicerea, triunghiul
echilateral galben indică un avertisment, iar dreptunghiul colorat cu verde,
lipsă de pericol
Culoarea de securitate
Culoarea de
contrast
Figura geometrică
Semnificaţia
interzicere / oprire
albă
(auxiliară) dreptunghi
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
________________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
43
Controlul calităţii produselor din sticlă
PROIECTUL
● Proiectul este o activitate compexă care îi solicită pe elevi :
◊ să facă o cercetare ( investigaţie)
◊ să realizeze proiectul propriu – zis
◊ să facă prezentarea publică (colegilor...)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
44
Etapele realizării unui proiect1. Alegerea temei2. Planificarea activităţii: ◊ Stabilirea obiectivelor proiectului;◊ Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/ grup;◊ Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului; ◊ Identificarea surselor de informare( manuale, proiecte mai vechi, presă, internet, persoane specializate în domeniu, instituţii);3. Cercetarea propriu- zisă;4. Realizarea materialelor;5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/ sau a materialelor create;6. Evaluarea ( cercetării în asamblu, a modului de lucru, aprodusului reanalizat)
Controlul calităţii produselor din sticlă
Activitate individuală !
Titlul proiectului
“ Importanţa controlului de calitate a produselor recoapte din sticlă ” are în vedere următoarele aspecte:- Clasificarea defectelor de recoacere după cauze,
- Tipuri de defecte la recoacerea sticlei pentru:
sticla de menaj sticla de ambalaj sticla plană
- Remedierea şi importanţa timpului de remediere a defectelor,
- Importanţa prevenirii apariției defectelor de recoacere.
Proiectul vă dă posibilitatea să adunaţi informaţii despre factorii care
influenţează operaţia de recoacere a produselor de sticlă, să le selectaţi, să le
ordonaţi, să le prelucraţi şi să le organizaţi.
Profesorului îi revine rolul de a planifica, organiza şi monitoriza activitatea.
Pentru realizarea proiectului trebuie parcurse următoarele etape:
- definirea temei şi stabilirea obiectivelor;
- distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
- identificarea surselor de informare;
- cercetarea sau investigaţia propriu-zisă;
- realizarea produselor finale ( rapoarte, postere, albume);
- prezentarea rezultatelor/ transmiterea acestora în diferite moduri celorlalţi
colegi sau altor persoane;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
45
Activitatea 15PROIECT
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre defectele de fabricaţie specifice operaţiei de recoacere a produselor de sticlă.
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre defectele de fabricaţie specifice operaţiei de recoacere a produselor de sticlă.Timp de lucru: două săptămâni
Controlul calităţii produselor din sticlă
- evaluarea;
Activitate individuală
Evaluarea activităţii se va face pe baza unei fişe de evaluare !!
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
46
Realizaţi un proiect cu tema:Controlul calităţii produselor de sticlă decorativă
DocumentareSurse de informare:Vizitaţi o societate comercială cu profil de din oraşul vostru.Agentul economic local unde vă desfăşuraţi orele de instruire practică.Regulamentul de fabricaţie al societăţii comerciale respective.Cărţi de specialitate, manuale, reviste de specialitate.Internet.Probleme de urmărit:Materiile prime folosite (contracte, recepţie, anlize de laborator, destinaţie, ş.a.)Semifabricatele obţinute şi destinaţia lor În funcţie de tipurile de produse, etapele de desfăşurare a fluxului tehnologic şi
controlul interfazic.Controlul final al produselor de sticlă decorativeMetode de control folositeAvantajele şi dezavantajele folosirii metodelor de control existente în cadrul
societăţii respective.CONCLUZII
Timpul recomandat pentru realizarea proiectului – 3 săptămâni. La termenul stabilit discutaţi despre tema studiată. Notaţi concluziile.
ATENŢIE: Proiectul să fie redactat pe calculator.
Activitatea 16PROIECT
Obiectivul activităţii: Activitatea vă ajută să aprofundaţi cunoştinţele despre controlul de fabricaţie specific operaţiiilor de fabricare a produselor de sticlă decorative a produselor de sticlă.
Controlul calităţii produselor din sticlă
Evaluarea activităţii se va face pe baza unei fişe de evaluare !!
Elev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:
Ziua Consemnări
Ziua 1 Instructaj introductiv general de sănătate şi securitate în muncă şi întocmirea Fişei Individuale de Sănătate şi Securitate în Muncă
Prezentarea fluxului tehnologic- generalităţi
Identificarea operaţiilor şi a utilajelor Precizarea materiilor prime, a
caracteristicilor de calitate ale materiei prime şi ale amestecului de materii prime
Precizarea produselor obţinute ,a caracteristicilor de calitate şi utilizările lor
Ziua 2 Identificarea parametrilor tehnologici principali din fluxul tehnologic
Urmărirea parametrilor la tabloul de comandă sau pe fluxul tehnologic
Urmărirea consemnării în foaia de operare a parametrilor tehnologici
Compararea valorilor parametrilor tehnologici înregistraţi cu valorile din regulamentul de funcţionare al instalaţiei
Ziua 3 Identificarea organigramei în instalaţia tehnologică
Identificarea atribuţiilor fiecărui post din Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
47
JURNALUL DE PRACTICĂ
Controlul calităţii produselor din sticlă
organigramă şi deplasarea pe platforma de lucru
Dublarea unui muncitor în activităţile desfăşurate pe durata programului de instruire practică
Ziua 4 Îndeplinirea sarcinilor de lucru specifice meseriei de sticlar pe parcursul programului de instruire practică.
Ziua 5 Autovaluare
1. Precizaţi principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
4. Ce lucruri/ evenimente nu v-au plăcut? Motivaţi.
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui de practică___________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
48
Controlul calităţii produselor din sticlă
PORTOFOLIUL ELEVULUI
Portofoliul reprezintă „cartea de vizită a elevului” şi cuprinde o selecţie
dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl
reprezintă, care pun în evidentă progresele sale, care permit aprecierea
aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale.
Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea.
Conţinutul unui portofoliu poate fi următorul:
- Lista conţinutului acestuia
- Lucrările pe care le face elevul individual sau în grup:
Rezumate;
Eseuri;
Articole, referate;
Fişe individuale de studiu;
Proiecte
Teste
Chestionare
Fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elevi;
Autoevaluări ale elevului / grupului, alte materiale care reflectă
participarea elevului / grupului la derularea şi soluţionarea temei date.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
49
REŢINE!
Controlul calităţii produselor din sticlă
VI. ORGANIZAREA EVALUĂRII
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul
probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este
lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce
priveşte dobândirea competenţelor specificate.Pe parcursul modulului se
realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru verificarea atingerii
competenţelor se realizează evaluarea sumativă.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă
performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile
definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi
colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe
baza probelor aparţine evaluatorului.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o
activitate (fie ea reală sau simulată). Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev
după ce activitatea a fost încheiată.
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate
răspunde fie verbal fie în scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise
în rezultatele unităţii (pentru a verifica dacă elevul înţelege de ce au fost
efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra în alte
contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire
a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Instrumentele de evaluare folosite pot fi:
a)Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
50
Controlul calităţii produselor din sticlă
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să
producă un răspuns individual.
Exemple:
întrebări de tip adevărat-fals
întrebări afirmativ –logice
întrebări cu răspunsuri multiple
potrivire întrebare-răspuns
întrebări de tip grilă
b)Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns
individual (un
răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să
ducă la bun sfâşit o sarcină practică). Exemple:
prezentare orală
contribuţia la discuţie
întrebări cu răspuns scurt
întrebări cu răspuns complex
întrebări cu răspuns restrâns
proiectul
studiul de caz
tema de lucru
exerciţiu practic
fişe de observaţie
fişe tehnologice
fişe de lucru
Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor
corespunzătoare atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru
evaluare.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
51
Controlul calităţii produselor din sticlă
Jurnalul de practică oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive
şi comportamentale ,dezvoltă o bună disciplină de păstrare a
evidenţelor ,încurajează automotivarea, pot fi aplicate ca bloguri . Furnizează
informaţii utile pentru evaluarea cursului ,inspectarea periodică a lor oferind
oportunităţi de orientare .
Au mai mult succes dacă elevului i se indică o structură de urmat când scriu
într-un jurnal, de exemplu:
dată,
departament,
sarcină etc.,
referinţă la rezultatele învăţării şi la criteriile de performanţă,
interacţiunea cu persoane care nu pot fi întâlnite în mediul şcolii
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
52
Controlul calităţii produselor din sticlă
dată,
departament,
sarcină etc.,
referinţă la rezultatele învăţării şi la criteriile de performanţă,
interacţiunea cu persoane care nu pot fi întâlnite în mediul şcolii.
Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au
fost relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de
lucru. Pot fi abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică,
în măsură semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi
evaluatorul poate asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt,
totuşi, definite prin factorul timp. Alegerea proiectului poate fi dirijată de
evaluator, de obicei oferindu-i elevului o temă sau o scurtă informare, ca bază a
investigării. Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de rezolvat o
problemă practică. Oferă elevului posibilitatea de a demonstra iniţiativă
personală şi de a lucra fără supraveghere atentă
Poate oferi posibilitatea de a integra evaluarea pentru mai multe rezultate ale
învăţării
Studiul de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile
de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile
atunci când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este
limitat. Acestea reprezintă o metodă utilă atât pentru evaluarea abilităţilor
cognitive, cât şi a celor comportamentale , utilizată individual sau în grupuri mici,
ce poate motiva elevii şi ii poate expune la situaţii dificile, fară a-I implica în
stresul vieţii reale. Studiile de caz dau elevilor ocazia de a practica situaţii cu
care probabil vor avea de-a face în viaţa reală.
Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi tehnici
de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect,
observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
53
Controlul calităţii produselor din sticlă
extracurriculare. Reprezintă "cartea de vizită" a elevului, urmărindu-i progresul pe
o perioadă de timp. Structura sau elementele portofoliului sunt, în general,
definite de profesor. Elevul are însă libertatea de a cuprinde în portofoliu
materialele pe care le consideră necesare sau care îl reprezintă cel mai bine.
Deşi unele elemente ale portofoliului au fost evaluate separat, la momentul
respectiv, de către profesor, se poate face o apreciere globală a portofoliului. În
aceste situaţii, profesorul stabileşte criterii clare, holistice, pe care le comunică
de la început elevilor. Din perspectiva proiectării interdisciplinare a învăţării şi a
evaluării, portofoliul prezintă următoarele avantaje:
promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea
achiziţiilor de la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a
capacităţilor, deprinderilor şi atitudinilor/ valorilor;
stimulează responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a
temelor şi a mijloacelor de realizare;
evaluează elevii în acţiune / în procesul de învăţare;
pun accent pe identificarea/ formularea problemelor şi apoi pe rezolvarea
lor;
angajează elevii în situaţii reale de viaţă; au semnificaţii practice, sociale,
economice şi implicaţii în educaţia morală;
deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum";
promovează învăţarea prin contactul direct cu lucrurile (şcoala activă);
încurajează autoevaluarea, gândirea, mai degrabă decât memorarea sau
recunoaşterea unei informaţii;
sunt interactive, angajează elevii în înţelegerea evaluării.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
54
Controlul calităţii produselor din sticlă
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate
metodele de evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
FIŞĂ DE EVALUARE A PROBEI PRACTICE
NR. CRT.
CRITERII DE EVALUARE
ACTIVITĂŢI DE REALIZAT CALIFICATIV
ACORDAT1 Pregătirea locului de
muncă şi a
materialelor necesare
-amenajarea puctului de lucru
-verificarea materialelor necesare
2 -respectarea etapelor
de executare a
lucrării
- verificarea instalaţiei (etanşare,
alimentare şi evacuare )
- supravegherea funcţionării şi urmărirea
parametrilor
3 Calitatea lucrării
executate
- respectarea parametrilor de lucru
- îndeplinirea sarcinilor din fişa de lucru
4 Respectarea
normelor de
securitate şi sănătate
în muncă şi a
situaţiilor de urgenţă
-purtarea echipamentului de protecţie
-respectarea regulilor de igienă
personală şi protecţia muncii specifice
lucrării
5 Competenţe formate -manipularea cu atenţie a materialelor
folosite în executarea lucrării
- executarea corectă a operaţiilor
- citirea parametrilor de lucru
-dezvoltarea spiritului de echipă,
întrajutorare, cooperare în realizarea
sarcinii de lucru
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
55
Controlul calităţii produselor din sticlă
-identificarea şi rezolvarea situaţiilor
problemă
NOTĂ: Maistrul instructor apreciază lucrarea practică pe baza activităţilor
desfăşurate, corelate cu criteriile de evaluare prin calificative după cum
urmează :
- foarte bine –FB
- bine - B
- satisfăcător - S
- nesatisfăcător - NS
Calificativul poate fi convertit în note de la 10 la 4.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
56
Controlul calităţii produselor din sticlă
VII. ANEXE
ANEXA 1CONVENŢIE CADRU
privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
Prezenta convenţie se încheie între:
Unitatea de învăţământ ….......................(denumită în continuare
organizator de practică)
reprezentată de Director
Dl/Dna.
Adresa organizatorului de practică:
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
şi
Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..
……………………. (denumită în continuare partener de practică)
reprezentată de (numele şi calitatea)
Dl/Dna…………………………………………….
Adresa partenerului de practică:
………………………………………………………………………………………………
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
57
Controlul calităţii produselor din sticlă
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
Perioada pentru care se încheie convenţia: 15 septembrie 2008- 26 iunie 2009
Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de
pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului
de pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:
Elev .....................................................................................(denumit în continuare
practicant)………………………………………………………
CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar
…………..
calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii
competenţelor profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a
prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire
profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului nr. 3257/19.02.2004 si 3451/09.03.2004.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise
în prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al
unităţii de învăţământ.
Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,
cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă X
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European
- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
58
Controlul calităţii produselor din sticlă
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în
situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-
l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care
practicantul are statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie,
gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform
reglementărilor în vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la
sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire
practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca
urmare, conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr.
346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente
de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la
accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul
deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul
cu privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002
modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la
volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
59
Controlul calităţii produselor din sticlă
obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ.
Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul
întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi
rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în
prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul)
este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în
muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte
de începerea stagiului de practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz,
informaţiile la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau
clienţii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după
terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.
Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat
dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică,
parte integrantă a Convenţiei.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în
muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare
pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea
sunt definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din
Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru
comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art.
174/1, art. 176/1 din Codul muncii).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
60
Controlul calităţii produselor din sticlă
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la
serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din
Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli
interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii
de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).
Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de
responsabilitate civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare.
Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de
această asigurare.
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor
profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces
verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din
legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1
şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii
civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a
suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata
îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art.
269/1 din Codul muncii).
În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor
de servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către
partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG
107/24.10.2003).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
61
Controlul calităţii produselor din sticlă
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu
angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,
directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide
întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea
prealabilă a responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc.
(partener de practică) şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.
Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu
planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul
didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc
tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de
pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi
programa şcolară corespunzătoare.
Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:
Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă,
acces la cantina partenerului de practică,etc.):
Alte precizări
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică: Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea
partenerului de practică):
Dl/Dna …………………………………………...
Funcţia …………………………………...............
Tel: …………………… Fax:…………………… Email:
…………………………………………
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică
din partea organizatorului de practică:
Dl/Dna
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
62
Controlul calităţii produselor din sticlă
Funcţia: maistru instructor
Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email:
………………………………………….
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul
didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor
evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare.
Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi
comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea
întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor,
respectarea regulamentului de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice,
etc.).
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul
didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică,
evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei
de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice.
Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic
responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va
prezenta un caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.
Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………
Director Unitate de învăţământ
Reprezentant Întreprindere, instituţie,
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
63
Controlul calităţii produselor din sticlă
(Organizator de practică) societate comercială,etc
(Partener de practică)Numele şi
prenumele
Data
Semnătura
Ştampila
ANEXA 2 Anexa pedagogică a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în
întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi
tehnic
1. Durata totală a pregătirii practice : .... saptamani
2. Calendarul pregătirii : conform graficului anexat3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire
practică în cazul timpului de lucru parţial): conform graficului anexat4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de
cea indicată în Convenţie):adresa este aceeasi cu cea indicata in conventie5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează
următoarele locaţii:elevii nu se deplaseaza in afara locului de practica6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică:echipament de protectie,instructaj de protectie a muncii7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită
de elev la şcoală şi în întreprindere: în complementaritate cu modulul „ - Igiena si securitatea muncii si Organizarea locului de munca clasa -’’ , unde elevii
vor efectua instruirea practică .
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
64
Controlul calităţii produselor din sticlă
pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică :
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ –
organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică:
Planifica,organizeaza si supravegheaza desfasurarea pregatirii practice
Stabileste tematica de practica si competentele profesionale care fac obiectul stagiului de pregatire practica in conformitate cu Standardul de pregatire profesionala si programa scolara corespunzatoare
Evalueaza nivelul de dobandire a competentelor de catre practicant
10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura
respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor
profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică
11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de
practică:
Are obligatia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate si sanatate in munca in conformitate cu legislatia in vigoare
Va lua masurile necesare pentru securitatea si sanatatea in munca a practicantilor,asa dupa cum acestea sunt definite in particular prin art.5,litera a0,art. 13,literele d,f,h,q si r,din Legea nr 319/2006 securitatii si sanatatii in munca,precum si pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale(art. 173/1,art.176/1 din Codul muncii)
Stabileste tematica de practica si competentele profesionale care fac obiectul stagiului de pregatire practica in conformitate cu Standardul de pregatire profesionala si programa scolara corespunzatoare
Evalueaza nivelul de dobandire a competentelor de catre practicant
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
65
Controlul calităţii produselor din sticlă
12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe
perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire
profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.3451/09.03.2004 si 3257/19.02.200413.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe
perioada stagiului de pregătire practică:
Evaluare initiala a competentelor dobandite in clasa (anul scolar) anterioara pe baza unei probe orale/interviu si a unei probe practice
Evaluare pe parcurs pe baza unor fise individuale de observatie
Evaluare finala pe baza unei probe orale/interviu si a unei probe practice
Elevii vor intocmi un portofoliu de lucrari efectuate pe perioada stagiului de pregatire practica
In complementaritate cu modulul „- Igiena si securitatea muncii si Organizarea locului de munca - ” , elevii vor efectua
partea practica a unui proiect a carui parte scrisa si parte desenata vor fi
efectuate la clasa
Cadru didactic Tutore Practicant
Data
Semnătura
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
66
Controlul calităţii produselor din sticlă
Anexa 3Fişă de evaluare folosită la susţinerea proiectului
Durata prezentării Modul de prezentare- general □- pe secvenţe □- în detaliu □
Respectarea scopului proiectului 1 2 3 Preocuparea faţă de reacţia auditoriului □ □ □
Convingerea auditoriului despreveridicitatea informaţiilor □ □ □
Exprimare clară □ □ □ Reţinerea atenţiei celor din jur □ □ □ Reformularea unor concluzii □ □ □ Lansarea unor mesaje □ □ □ Informaţii de actualitate □ □ □ Comentarii diverse □ □ □Notă: 1. Frecvent2. Rar3. Deloc
Observaţii ale maistrului sau ale tutorelui depractică_________________________________________________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
67
Controlul calităţii produselor din sticlă
VIII. Bibliografie
1. M.E.C. Planurile cadru , Standarde de Pregătire Profesională şi programele şcolare în vigoare – www.edu.ro
2. Baltă P. Tehnologia sticlei Editura tehnică ,1984
3. Dinescu A. Tehnologia materialelor de Editura didactică şi Băjău G. construcţii pedagogică ,1998
4. Dinescu A. Tehnologia materialelor de Editura didactică şi Popescu G. construcţii pedagogică ,1983
5. Barna S., Utilajul şi tehnologia fabricării Editura didactică şi Cerchez M. şi prelucrării sticlei pedagogică , 1982 Constantin S. Fara M. 6. www.google.ro- imagini sticlă7. www.altavista.com8. www.materiale
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
68