Subieci cu drept de sesizare n instana de contencios administrativApelnd la prevederile art.53 din Constituie i la art.2 al Legii contenciosului administrativ evideniem urmtoarele: Orice persoan vtmat intr-un drept subiectiv de ctre o autoritate public printr-un act administrativ sau nesoluionarea unei cereri in termen legal, se poate adresa instanei de contencios administrativ pentru a obine anularea actului, recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei ce i-a fost cauzat. Din art.5 al legii cutare rezult c pot sesiza in contenciosul administrativ i unele categorii de persoane care nu sint vtmate intr-un drept propriu, recunoscut de lege, dar care urmresc aprarea drepturilor unor tere persoane. In conformitate cu prevederile legislaiei in vigoare, subiecii cu drept de sesizare in contenciosul administrativ sint: persoana, inclusiv funcionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se consider vtmat intr-un drept al su, recunoscut de lege, de ctre o autoritate public, printr-un act administrativ sau prin nesoluionarea in termenul legal a unei cereri Guvernul, Ministerul Administraiei Publice Locale, direcia teritorial control administrativ a Ministerului Administraiei Publice Locale, preedintele raionului i primarul - in condiiile Legii privind administraia public local; procurorul care, in condiiile articolului 5 din Codul de procedur civil, atac actele emise de autoritile publice; avocatul parlamentar, care, la sesizarea persoanei vtmate intr-un drept al su, atac actele administrative - in condiiile Legii cu privire la avocaii parlamentari; instanele de drept comun i cele specializate, in cazul ridicrii excepiei de ilegalitate alte persoane, in conformitate cu legislaia in vigoare.Persoana fizic i juridic, funcionarul public, militarul, persoana cu statut militarPentru ca persoanele fizice i juridice s devin subieci cu drept de sesizare in instana decontencios administrativ, urmeaz s se considere vtmate intr-un drept subiectiv (pretins) recunoscut i ocrotit de lege, adic s-i justifice calitatea sa procesual activ. Deci, dreptul in care se consider vtmat persoana, trebuie s fie prevazut in lege, in favoarea aceluia care invoc inclcarea acestui drept.Pentru a fi parte in proces, persoana urmeaz s aib calitate i capacitate procesual. Calitatea procesual reprezint situaia existenei unui drept subiectiv i vtmarea lui printr-un act illegal (in continuare acest fapt va determina admiterea sau respingerea in fond a aciunii de contencios administrativ). Capacitatea procesual este aptitudinea general a persoanelor de a dobindi i de a exercita drepturi i de a-i asuma obligaii, in plan procesual, pentru a valorifica in justiie dreptul sau interesul in legtur cu care s-a nscut litigiul.Capacitatea procesual ( sint aplicabile legitile capacitii civile), const din dou elemente esentiae: capacitatea de folosina ( conform art.18 CC i art.57 CPC al RM) este recunoscut inegal msur tuturor persoanelor fizice i juridice capabile de a avea drepturi i obligaii. Apare din momentul naterii persoanei fizice (data inregistrrii , recunoaterii, autorizrii personei juridice) i inceteaz odat cu decesul persoanei fizice ( incetarea persoanei juridice in conformitate cu prevederile legale) capacitatea procesual de exerciiu reprezint aptitudinea unei persoane care are folosina drepturilor sale, de-a valorifica singur in justiie aceste drepturi, exercitind personal drepturi procesuale i asumindu-i tot astfel obligaiile procesuale capacitatea de a sta in justiie. Capacitatea de exerciiu se dobindete de persoanele fizice la implinirea virstei de 18 ani ( sau in caz de cstorie, contract de munca) i inceteaz la decesul sau declararea incapabilitii. Persoanele juridice o pot dobindi doar intrunind toate prevederile legale stabilite de un un set de legi aparte.Curtea Constituional,a precizat in Hotrirea nr.39 din 9 iulie 2001 urmtoarele: Instituirea prin lege a unor reguli speciale de procedur i a modalitilor de execitare a drepturilor procedurale la examinarea litigiilor unei categorii distincte de persoane oficiale de stat nu contrazice principiul statuat de art.20 din Constituie accesul liber la justiie, deoarece aceste reguli rezult din necesitatea infpturii unor aciuni exclusiv politice, care nu comport un litigiu de munca. Exist problema, dac persoana juridic de drept public, respectiv autoritile administrative aflate in subordinea unor autoriti administrative superioare au dreptul de a sta in justiie pentru a aduce in faa instanelor de contencios administrativ acte emise de aceste din urm autoriti.Ca urmare a adoptrii Legii privind administraia public local i efecturii ulterioare a unor serii de modificri, a fost efectuat tranferul drepului de sesizare, prin care povara controlului actelor autoritilor administraiei publice este pus in seama Guvernului, Ministerului Adminstraiei Publice Locale, preedintelui raionului i primarului.Remarcm c prin Legea administraiei publice locale sint stabilite trei forme de control al legalitii actelor administraiei publice locale, i anume controlul obligatoriu, facultativ si de oportunitate.Controlului obligatoriu ii sint supuse urmtoarele acte ale autoritilor administraiei publice locale: - deciziile consiliilor locale de nivelurile intii i al doilea - actele normative ale primarului, ale preedintelui raionului i ale pretorului - actele privind organizarea licitaiilor i actele privind atribuirea de terenuri - actele de angajare i cele de eliberare a personalului administraiei publice locale - actele care implic cheltuieli sau angajamente financiare de peste 30 mii lei - in unitatea administrativ-teritorial de nivelul intii i de peste 300 mii lei - in unitatea administrativteritorial de nivelul al doilea - actele emise in exercitarea unei atribuii delegate de stat autoritilor administraiei publice locale.Controlul facultiv este efectuat conform art.65 al Legii administraiei publice locale de ctre Direcia teritorial control administrativ, care la rindul ei poate supune controlului legalitii orice act care nu constituie obiectul unui control obligatoriu in termen de 30 de zile de la data primirii listei menionate la alin.(1) (si anume lista actelor emise de primar sau de preedintele raionului in luna precedent, transmis de ctre secretarul consiliului local).Consiliul local de nivelul intii sau al doilea poate solicita direciei teritoriale control administrativ s verifice legalitatea oricrui act adoptat de autoritatea executiv respectiv in cazul in care consider c acesta este ilegal. In cazul in care consider c decizia consiliului local este ilegal, primarul, preedintele raionului sau secretarul poate solicita direciei teritoriale control administrativ efectuarea unui control al legalitii. Cererea de efectuare a controlului legalitii este depus in termen de 30 de zile de la data emiterii actului, cu indicarea prevederilor legislaiei ce se consider a fi inclcate. Direcia teritorial control administrativ urmeaza a lua una din urmtoarele decizii:- declanarea procedurii controlului de legalitate, prevzute la art.68- respingerea cererii i incunotinarea solicitantului, cu indicarea motivelor respingerii. Cit privete Guvernul ca subiect de sesizare in contenciosul administrativ, acesta potrivit prevederilor art.25 i 48 al legii sus-numite, poate solicita instanei de contencios constatarea faptelor i circumstanelor care justific suspendarea activitii consiliilor locale de ambele niveluri.Potrivit prevederilor legale, primarul este in drept s sesizeze Direcia teritorial control administrativ sau instana de contencios administrativ pentru a solicita exercitarea controlului de legalitate a deciziei consiliului.Decizia poate fi atacat de primar, dac o consider ilegal. Cu aceleai drepturi este investit i preedintele raionului raportat la activitatea consiliului raional. ProcurorulArt.124 din Constitutie statueaz urmtoarele: Procuratura reprezint interesele generaleale societii i apr ordinea de drept, precum i drepturile i libertile cetenilor. Aceast prevedere ofer dreptul procurorului, in baza exercitrii atribuiilor sale legale, s aprecieze dac se incalc drepturile, libertile i interesele legitime ale persoanelor prin actele administrative ale autoritilor publice emise cu exces de putere ce lezeaz ordinea de drept, prin urmare dreptul procurorului de a cere respectarea legalitii la emiterea actelor administrative inclusiv pe calea contenciosului administrativ. Procurorul are dreptul ( potrivit art.5 al Legii contenciosului administrativ) de a sesiza instana de contencios administrativ cu privire la existena actelor ilegale emise de autoritile publice. In cazul in care se consider c actul administrativ este ilegal, procurorul potrivit art.20 al Legii cu privire la procuratur, este obligat s inainteze organului emitent sau celui ierarhic superior un recurs, cerind anularea sau modificarea actului ilegal, iar organul respectiv este obligat s examineze recursul in termen de 10 zile. In caz c organul sesizat nu admite recursul, procurorul este in drept s conteste actul ilegal in instana de judecat.Avocatul ParlamentarLegea contenciosului administrativ prin art.5 recunoate Avocatul Parlamentar drept subiect de sesizare in contencios administrativ in numele altor persoane (adic ofer abilitatea acestei persoane de a ataca actele administrative ce au vtmat un drept legal, in instana de contencios administrativ). Astfel, in baza celor menionate, Avocatul Parlamentar, ca urmare a controlului realizat potrivit atribuiilor sale legale, dac apreciaz c ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritii administrative nu pot fi inlturate decit pe cale judectoreasc, sesizeaz instana de contencios administrativ in interesul persoanei fizice vtmate care a depus plingerea (in cazul dat petiionarul dobindete calitatea de reclamant ).Instanele de drept comun i cele specializateCalitatea de subiect cu drept de sesizare in contenciosul administrativ potrivit art.5 din Legea contenciosului administrativ o au instanele de drept comun i specializate in cazul ridicrii excepiei de ilegalitate. Art.13 din aceiai lege menioneaz: Legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate public poate fi cercetat oricind in cadrul unui proces intr-o pricin de drept comun, pe cale de excepie, din oficiu sau la cererea parii interesate. Deci, in interesul justiiei i pentru asigurarea ordinii de drept, la examinarea unei pricini de drept comun, judectorul din oficiu poate sesiza instana de contencios pentru a supune controlului legalitii un act administrativ de care depinde soluionarea litigiului in fond. Alte persoane, n conformitate cu legislaia n vigoareLegea contenciosului administrativ mai prevede o categorie de persoane care, in conformitate cu legislaia in vigoare, pot fi subieci cu drept de sesizare in contenciosul administrativ. In privina modalitii de introducere a unei cereri din numele persoanei vtmate utilizind calea reprezentrii prin procur, practica judecatoreasc stabilste urmtoarele: Nu se admite inaintarea aciunii in contencios administrativ in interesele altor persoane, cu excepia cazurilor in care persoana este imputernicit de drept s reprezinte in justiie interesele altor persoane, sau dac subiectul raportului de drept administrativ imputernicete prin mandat alt persoan s-i reprezinte interesele in justiie.In categoria de subieci cu drept de sesizare sint inclui i consilierii consiliilor locale i raionale. Potrivit art.28 din Legea administraiei publice locale : Consilierul consiliului local de nivelul intii poate ataca in instana de contencios administrativ decizia de ridicare a mandatului, iar potrivit art.54 din aceiai lege: Consilierul consiliului local de nivelul al doilea poate atac in contenciosul administrativ refuzul preedintelui consiliului de a convoca edina consiliului.Organele de tutel i curatel, deasemenea au calitate de subiect cu drept de sesizare in instana de contencios administrativ, pentru aprarea drepturilor i intereselor copiilor rmai fr ocrotire printeasc. Astfel, la categoria dat sint atribuite potrivit art.113 din Codul Familiei: autoritatea central pentru protecia copilului organele executive ale autoritilor administraiei publice locale din unitile administrativ teritoriale de nivelul II autoritile deliberative din unitile administrativ teritoriale de nivelul I.