consumul de droguri

5
Definiţie : În accepţia clasică, drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi modifică una sau mai multe funcţii (OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii); în sens farmacologic, drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului. Adicţia: dependenţa fizică şi/sau psihică de o substanţă, în special alcool, tutun şi/sau alte droguri, sau de anumite activităţi, cum ar fi jocurile. Dependenta: starea fizică sau psihică ce rezultă din interacţiunea unui organism cu o substanţă, caracterizată prin modificări de comportament şi alte reacţii, însoţite întotdeauna de nevoia de a lua substanţa în mod continuu sau periodic, pentru a-i resimţi efectele psihice şi pentru a înlătura suferinţele. Dezintoxicarea: procesul prin care un toxicoman este tratat pentru a scăpa de dependenţa fizica de un drog. Narcotic: substanţă care provoacă narcoză, somn. Politoxicomania: consumul mai multor droguri, deseori cu intenţia de a le spori efectele sau de a contracara efectele unora în beneficiul altora. Sevrajul: reprezintă răspunsul organismului la absenţa drogului cu care este obişnuit. Natura simptomelor şi intensitatea acestora depinde de drogul consumat. (ex: tremurături, dureri musculare, articulare, simptome specifice gripei etc.) Stupefiant: sinonim cu medicament care inhibă centrii nervoşi, provocând o stare de inerţie fizică şi psihică. Induce dependenţă fizică şi psihică severă. Consumul acestor substanţe este interzis prin lege. Supradoză: administrarea unei cantităţi de drog mai mari decât capacitatea de metabolizare a organismului. Toleranţa: Toleranţa constă în dispariţia treptată a efectelor unei substanţe ce este administrată repetat, pe o anumită perioadă de timp, încât pentru a obţine acelaşi efect se impune creşterea progresivă a dozei. De menţionat ca obişnuinţa nu creează însă o imunitate totală şi nelimitată în timp la organismul care s-a obişnuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este instalarea

Upload: roxana-gherman

Post on 04-Aug-2015

102 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Consumul de droguri

Definiţie: În accepţia clasică, drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi modifică una sau mai multe funcţii (OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii); în sens farmacologic, drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului.

Adicţia: dependenţa fizică şi/sau psihică de o substanţă, în special alcool, tutun şi/sau alte droguri, sau de anumite activităţi, cum ar fi jocurile.

Dependenta: starea fizică sau psihică ce rezultă din interacţiunea unui organism cu o substanţă, caracterizată prin modificări de comportament şi alte reacţii, însoţite întotdeauna de nevoia de a lua substanţa în mod continuu sau periodic, pentru a-i resimţi efectele psihice şi pentru a înlătura suferinţele.

Dezintoxicarea: procesul prin care un toxicoman este tratat pentru a scăpa de dependenţa fizica de un drog.

Narcotic: substanţă care provoacă narcoză, somn.

Politoxicomania: consumul mai multor droguri, deseori cu intenţia de a le spori efectele sau de a contracara efectele unora în beneficiul altora.

Sevrajul: reprezintă răspunsul organismului la absenţa drogului cu care este obişnuit. Natura simptomelor şi intensitatea acestora depinde de drogul consumat. (ex: tremurături, dureri musculare, articulare, simptome specifice gripei etc.)

Stupefiant: sinonim cu medicament care inhibă centrii nervoşi, provocând o stare de inerţie fizică şi psihică. Induce dependenţă fizică şi psihică severă. Consumul acestor substanţe este interzis prin lege.

Supradoză: administrarea unei cantităţi de drog mai mari decât capacitatea de metabolizare a organismului.

Toleranţa: Toleranţa constă în dispariţia treptată a efectelor unei substanţe ce este administrată repetat, pe o anumită perioadă de timp, încât pentru a obţine acelaşi efect se impune creşterea progresivă a dozei. De menţionat ca obişnuinţa nu creează însă o imunitate totală şi nelimitată în timp la organismul care s-a obişnuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este instalarea unei intoxicaţii cronice, cu consecinţe grave asupra stării de sănătate.

Clasificări ale drogurilor:

I.     - droguri legale, admise: cofeina, tutunul, alcoolul     - droguri ilegale: cocaina, canabis, marijuana, crack ( amestec de cocaina cu bicarbonat se sodiu sau amoniac), heroina,

II. după modul de acţiune asupra Sistemului Nervos Central (SNC):    - stimulente ale SNC: cocaina, amfetamina, nicotina, cofeina    - depresive ale SNC: opiacee (opiu, morfina, heroina, metadona, petidina, codeina), barbiturice, tranchilizante

Page 2: Consumul de droguri

III. perturbatoare ale SNC: cannabis, LSD, Ecstasy, Mescalina,

Tutunul Obiceiul de a fuma este unul din comportamentele cele mai periculoase pe termen lung pentru sănătatea tinerilor. Consumul tutunului de către tineri este foarte răspândit în toate regiunile din lume şi în creştere în ţările în curs de dezvoltare.

Alcoolul Alcoolul este astăzi o problemă foarte gravă în ceea ce priveşte consumul de droguri. El este cauza directă a afectiunilor ficatului, creierului, stomacului, pancreasului, dar şi principala cauză a violenţelor.

Cannabisul Cannabisul sau cânepa indiană este cel mai răspândit drog după alcool, cafea şi tutun

Ecstasy Extasy este unul dintre cele mai periculoase droguri care ameninţă tinerii din ziua de astăzi. Este distribuită masiv de către traficanţi, mai ales la diferite reuniuni

Cocaina Cocaina şi crackul sunt substanţe toxice care dau dependenţă fizică şi psihică importantă cu consecinţe grave asupra consumatorilor. Efectele negative lovesc nu numai pe consumator ci şi familiile acestora, mediul de muncă şi societatea.

Heroina Heroina se extrage prin transformarea morfinei obţinute din opiumul brut, adăugându-se diferite substanţe chimice. Deseori, traficantul "întinde" marfa cu glucoză, lactoză, acid citric sau substanţe farmaceutice.

Amfetamine Aceste substanţe simpatomimetice sunt derivaţi ai adrenalinei (epinefrinei) la care predomină efectele excitatoare centrale. De aceea sunt numite şi "amine de trezire" sau "amine tonifiante".

Cauzele consumului de droguri sunt complexe:     - curiozitatea: dorinţa de a încerca ceva nou; sunt însă atâtea alte lucruri, senzaţii de experimentat în viaţă, NU alegeţi una care va poate face să vă pierdeţi viaţa     - plictiseala: trăim într-o societate care ne oferă multiple posibilităţi de petrecere a timpului, de la sport şi muzică, la internet ş.a. Oare ţinem atât de puţin la viaţa noastră încât să ne oprim la această tentaţie care face atât de mult rău, atât consumatorului, cât şi familiei şi celor din jur?     - teribilismul: consumul de droguri poate fi considerat provocator, tocmai pentru riscurile pe care le implică. Dar poţi să ieşi în evidenţă şi în mod pozitiv, fără să consumi droguri! Găseşte alternative sănătoase!     - presiunea grupului de prieteni, a "găştii": este important să ştii să spui "NU", dovedeşte că eşti puternic, încearcă să fii tu însuţi, chiar dacă cei din jurul tău au altă opinie ! Şi nu face nimic doar pentru a impresiona pe „şeful găştii”, fi tu însuţi şi vei fi mult mai apreciat! Nu-ţi sunt prieteni cei care te îndeamnă să faci ceva ce-ţi va face rău !     - probleme (în familie, şcoală, prieteni): unii tineri sunt tentaţi de droguri pentru a scăpa/uita de problemele existente (divorţul părinţilor, abuzuri, rezultate şcolare slabe, probleme în plan sentimental etc). Însă drogurile nu rezolvă problemele, dimpotrivă, le agravează !     - neintegrarea în colectivitate şi societate: unii consideră consumul de droguri un răspuns la singurătate, la probleme privind integrarea în colectivitate. Dar drogurile nu fac

Page 3: Consumul de droguri

decât să te îndepărteze de familie, de colegi, de adevăraţii prieteni, ele te vor ajuta doar să fii şi mai singur ! Este important să ai prieteni cu care să vă susţineţi în momentele dificile, să treceţi peste probleme fără să recurgeţi la droguri.

Drogurile injectabile

Pe lângă efectele prezentate ale diferitelor tipuri de droguri, cele injectabile prezintă unele riscuri în plus, cum ar fi:     - SIDA: Consumatorii care folosesc droguri intravenoase sunt expuşi la HIV prin acele contaminate. Aceştia sunt categoria în care numărul de cazuri de SIDA creşte cel mai repede.     - Cheaguri de sânge: Când venele sunt înţepate foarte des, mai ales cu ace nesterilizate, apar cheaguri de sânge sau cicatrice în interiorul venelor.     - Embolia pulmonară: O complicaţie foarte gravă poate apărea atunci când cheagurile de sânge se desprind şi plutesc prin circuitul sanguin spre inimă şi plămâni. Pacientul moare din cauza cheagurilor care închid alimentarea cu sânge spre plămâni.      - Hepatita serică: Inflamaţia ficatului este una din problemele obişnuite ale celor care se drogheaza injectabile. Aceasta este cauzată de un virus transmis de la persoană la persoană prin ace contaminate.     - Malformaţiile: Copiii din femei care au consumat droguri în perioada de sarcină se pot naşte morţi sau cu numeroase malformaţii. Femeile însărcinate trebuie să evite toate drogurile, inclusiv alcoolul, de-a lungul întregii perioade de sarcină.

Cum te fereşti?

 - Să te informezi: ce sunt drogurile, cum acţionează, care sunt consecinţele. Informaţia te face mai puternic, te ajută să iei decizii mai bune! Nu lua în calcul doar prezentarea pozitivă pe care o fac cei ce vând droguri, nu fi o pradă uşoară în capcanele lor!     - Să te cunoşti mai bine şi să ai încredere în tine!     - Să-ţi alegi cu mare atenţie prietenii! Nu te înconjura de persoane cu reputaţie proastă, ai curaj să spuneţi „NU”! Dacă faci parte dintr-un grup în care se consumă droguri, e timpul să-ţi cauţi alţi prieteni! UN PRIETEN ADEVĂRAT NU TE ÎNDEAMNĂ SĂ FACI CEVA CE ŢI-AR PUTEA DĂUNA!     - Să comunici mai bine cu cei din jur! Este foarte bine să ai o persoană cu care să poţi discuta despre ceea ce te interesează, o persoană adultă, de preferinţă cineva din familie, care cu siguranţă îţi vrea doar binele.     - Să ştii cui să te adresezi pentru ajutor (părinţi, profesori, medici, Centrului Judeţean de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog)     - Să spui şi prietenilor ceea ce ştii despre droguri şi efectele lor, să-i îndrumi şi să-i sprijini la nevoie De asemenea, dacă ştii sau bănuieşti că cineva ia droguri, îl ajuţi mult dacă spui cuiva apropiat acelei persoane, cineva care crezi că l-ar putea ajuta. Poate se va supăra pe tine, dar cu siguranţă îţi va mulţumi mai târziu.     - Să vorbeşti cu părinţii dacă ţi s-a propus să consumi droguri sau ai fost martor la un asemenea act

Arthur V. Blume: Consumul si dependenta de droguri: ghid practic de evaluare, diagnostic si tratament, Polirom, 2011

Danion Vasile: Luptand cu dependeta de droguri, Areopag, 2012