consumul de droguri în spatii recrea ionale

Consumul de droguri în spatii recreaţionale

RAPORT DE CERCETARE

Agenţia Naţională Antidrog

Coordonator proiect: Andrei Botescu Sociolog – Observatorul Român pentru Droguri şi Toxicomanii

3

Consumul de droguri în spatii recreaţionale Agenţia Naţională Antidrog a realizat, în anul 2008, primul studiu privind Prevalenţa consumului de droguri în spatii recreaţionale, un proiect de cercetare vizând stilul de viaţă, atitudinile, cunoştinţele şi practicile referitoare la consumul de substanţe licite şi ilicite în rândul tinerilor implicaţi în activităţi desfăşurate în spaţiul recreaţional din Bucureşti. Studiul a fost desfăşurat în perioada 20 septembrie - 5 decembrie 2008 în parteneriat cu un grup de portaluri web şi reţele sociale online implicate în promovarea evenimentelor recreaţionale (www.nights.ro, www.afterhours.ro, www.clubbingradio.ro, www.metropotam.ro, www.beatfactor.ro, www.pubbing.ro, www.anyplace.ro, www.sunrise.ro) şi a fost finanţat prin intermediul Acordului de finanţare 2008 semnat între Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri şi Agenţia Naţională Antidrog. IInnttrroodduucceerree

Petrecerea timpului liber reprezintă pentru tinerii mileniului 3 o activitate de maximă importanţă. Mediul recreaţional este văzut ca un spaţiu unde indivizii pot scăpa de constrângeri, obligaţii, etichetări sau rutină în condiţiile în care pot desfăşura activităţi liber alese, care le oferă posibilitatea de a exprima mai bine ceea ce simt. Totuşi, petrecerea timpului liber a fost asimilată de economia de piaţa ca fiind o foarte bună oportunitate de dezvoltare a unei industrii de profil, care are la ora actuala un rol activ în stabilirea unor “stiluri de comportament şi de viaţă”. S-a ajuns la dezvoltarea unor produse, locuri şi servicii specifice, exclusiv adresate acestui grup. Concomitent, s-a observat că în spatiile recreaţionale, datorită lipsei de reguli impuse şi a educaţiei, uneori activităţile desfăşurate pot degenera în violenţă, abuz de substanţe (licite şi ilicite) şi accidente. Trebuie sa avem în vedere faptul ca societatea noastră generează un sistem de norme şi modele de comportament pentru tineri, care ocazional includ contradicţii şi paradoxuri. De multe ori prin consumul de substanţe tinerii încearcă să obţină comportamente/stări pe care societatea le impune: să se simtă bine, să socializeze sau să simtă ca duc o viata fără griji. Drogurile, licite sau ilicite acţionează ca şi stimulenti sau factori facilitatori ai coeziunii grupului, susţinând atingerea acestor obiective dezirabile. În acelaşi timp, există substanţe cum ar fi alcoolul şi tutunul care nu numai că sunt acceptate de societate dar sunt şi promovate intens prin toate mijloacele de comunicare, inclusiv cele subliminale, de către industria de profil. De aceea, societatea poartă în mare măsura responsabilitatea creşterii nivelului consumului de substanţe care provoacă dependenţa prin susţinerea indirectă a unor norme sociale care generează de multe ori confuzie. Aceşti factori determinanţi, respectiv modul în ei care se relaţionează cu consumul abuziv de substanţe reprezintă o temă de cercetare complexă. Daca majoritatea activităţilor cotidiene (munca, familie, studii, etc) au loc ziua, specificul activităţilor de petrecere a timpului liber pentru tineri se concentrează în mare măsură în weekend pe timpul serii şi al nopţii. “Viata de noapte” în Bucureşti a avut o continua dezvoltare în ultimii 18 ani. În ultimii ani ea tinde tot mai mult sa se adapteze trendurilor generate de globalizarea industriei entertainmentului. Cât de frecvent ies tinerii în oraş pentru astfel de activităţi, care sunt trendurile culturale cele mai proeminente, care este comportamentul adoptat şi mai ales cât de mult reuşesc tinerii sa se protejeze de

4

unele influenţe mai puţin sănătoase ale acestui mediu, respectiv abuzul de substanţe cu conţinut psihoactiv, reprezintă preocupările noastre în cercetarea “Consumul de droguri în spaţii recreaţionale”. Astfel pe parcursul desfăşurării cercetării au putut fi identificate relaţii complexe intre caracteristici ale activităţii recreaţionale şi paternuri ale consumului de substanţe. Un exemplu ilustrativ este cel al relaţiei dintre consumul de substanţe sintetice şi muzica electronică . S-au putut identifica substanţe folosite cu predilecţie în mediile recreaţionale cum ar fi: ecstasy, canabis, cocaina sau amfetaminele. S-au evidenţiat caracteristici ale consumatorilor de diferite tipuri de substanţe. Ilustrativ este segmentul celor care folosesc ecstasy. Conform datelor obţinute aceştia tind să nu se rezume la un singur tip de substanţă consumată ci într-un procent crescut sunt policonsumatori de droguri menţionând şi consumul de marijuana, cocaină, amfetamina, LSD, ciuperci halucinogene. Mai mult, aceştia au declarat consum frecvent de alcool într-o mai mare proporţie decât cei care au declarat că nu consumă ecstasy.

OBIECTIVUL GENERAL AL STUDIULUI

Identificarea unor atitudini, cunoştinţe, practici caracteristice consumului de droguri în rândul tinerilor şi adulţilor care frecventează spaţii recreaţionale (baruri, cluburi, discoteci, concerte), în vederea elaborării unor programe de intervenţie adaptate la specificul acestei populaţii.

OBIECTIVE SPECIFICE � Evaluarea consumului de substanţe psihoactive (inclusiv alcool şi tranchilizante) desfăşurat în spatii

recreaţionale sau premergător accesării spatiilor recreaţionale. � Ilustrarea stilului de viaţă a celor care frecventează spaţiile recreaţionale şi testarea existenţei unor

corelaţii între diferite caracteristici ale culturii urbane şi particularităţi ale consumului de substanţe � Evaluarea implicaţiilor comportamentelor “la risc” ale consumatorilor de substanţe psihoactive din

mediul recreaţional � Identificarea factorilor de risc şi de protecţie întâlniţi în mediul recreaţional

METODOLOGIA APLICATĂ IInnssttrruummeennttee ddee cceerrcceettaarree

� Focus grupuri cu persoane cheie din mediul recreaţional. � Chestionar sociologic aplicat pe teren � Chestionar sociologic aplicat online

PPooppuullaaţţiiaa ţţiinnttăă �� TTiinneerriiii ccuu ddoommiicciilliiuull îînn BBuuccuurreeşşttii ccuu vvâârrssttee ccuupprriinnssee iinnttrree 1155 ssii 3344 ddee aannii ccaarree ffrreeccvveenntteeaazzăă

ssppaattiiiillee rreeccrreeaaţţiioonnaallee..

CCoolleeccttaarreeaa ddaatteelloorr � S-a desfăşurat în perioada 20 septembrie - 5 decembrie

Focus grupuri cu persoane cheie din mediul recreaţional

� S-au desfăşurat două interviuri de tip focus grup în Bucureşti (cate 8 subiecţi/focus-grup) cu reprezentanţi cheie ai mediului recreaţional (tineri care frecventează cluburile, bodyguarzi, DJ, alte persoane implicate în industria petrecerii timpului liber).

5

� Perioada de realizare a celor 2 focus grupuri: 20-23 septembrie 2008- Bucureşti. Chestionarul sociologic aplicat pe teren

� Aplicat pe teren (cluburi, baruri, concerte) - 320 subiecţi. � Perioada de realizare - 1 octombrie - 5 decembrie 2008. � Cele 320 chestionare au fost realizate în 5 cluburi identificate anterior ca fiind reprezentative pentru

activitatea recreaţionala de noapte din oraşul Bucureşti dintre care unul cu program aftehours (02-10), la un concert de muzică house şi în 3 baruri cunoscute din apropierea centrului istoric.

� Anterior chestionarul a fost pretestat în cadrul unui concert de muzica house pe 30 de subiecţi.

Chestionarul sociologic aplicat on line � Aplicat online (pe website-uri portaluri şi reţele sociale online care promovează evenimentele

recreaţionale ex: afterhours.ro, nights.ro, clubbingradio.ro, metropotam.ro, beatfactor.ro, pubbing.ro, anyplace.ro, hi5.com ), selectate în funcţie de stilurile de muzica promovate , popularitate/notorietate în rândul celor care frecventează viaţa de noapte din Bucureşti.

� Au fost aplicate 1.511 chestionare în perioada 1 octombrie-5 decembrie 2008.

Eşantionare

Studiul cantitativ

� Pentru chestionarele aplicate pe teren eşantionarea s-a realizat luând în considerare tipul locaţiilor vizitate (mărime, stil de muzica, popularitate/notorietate în rândul celor care frecventează viaţa de noapte din Bucureşti).

� În cazul aplicării online s-a utilizat un eşantion non reprezentativ de subiecţi autonominalizaţi.

Studiul calitativ

� Focus grupurile au avut în componenţă o structură complexă de persoane cheie : DJ, barmani, bodyguarzi ai unor cluburi frecventate de tineri şi subiecţi participanţi activi la viaţa de noapte.

Prelucrarea datelor

Studiul cantitativ

� Datele cantitative au fost stocate în 2 baze de date SPSS, respectiv date teren şi date online facilitându-se astfel procesul de analiză comparativă a celor doua grupuri.

� Pentru culegerea datelor online s-a folosit o aplicaţie web specializată capabilă să stocheze în timp real datele obţinute online.

� Curăţarea bazei de date a inclus un proces amplu de verificări privind acoperirea, gradul de completare şi consistenţă internă a datelor.

� În urma operaţiei de curăţare din cele 1511 de cazuri online înregistrate s-au reţinut un nr. de 1024 de cazuri având consistenta interna şi adecvare la populaţia ţintă studiată (vârstă 15-34 , domiciliul stabil în Bucureşti, frecventează cel puţin una din următoarele categorii: baruri, cluburi, cluburi afterhours, concerte, petreceri private rave).

� La analiza cazurilor selectate pe teren s-au reţinut pe aceleaşi criterii un număr de 306 de cazuri.

Studiul calitativ

� Datele calitative obţinute în urma desfăşurării focus grupurilor au fost înregistrate pe suport digital, transcrise şi prelucrate preliminar în vederea adaptării instrumentelor cantitative la obiectivul cercetării prin adecvarea la specificul comportamentelor înregistrate şi a fenomenelor relatate în cadrul componentei calitative a cercetării.

6

� Analiza calitativă a oferit date relevante privind descrierea mediului recreaţional bucureştean şi al comportamentelor “la risc” asociate activităţilor de petrecere a timpului liber în funcţie de mai multe variabile: situaţie materială, muzica preferată, stil de viaţă abordat, etc.

REZULTATELE CERCETĂRII

STUDIUL CALITATIV

Evoluţia vieţii de noapte în Bucureşti Evaluare generală

� Principala idee desprinsă din remarcile făcute de respondenţi referitor la evoluţia vieţii de noapte în Bucureşti a indicat apariţia unui număr mare de locaţii, care acoperă o arie largă de preferinţe.

� Când vine vorba despre modalităţile de petrecere a timpului, respondenţii au aprecieri pozitive la adresa cluburilor / barurilor din Bucureşti unde se pot distra (“sunt mai multe oportunităţi, modalităţi de distracţie acum”):

� sunt în număr mare; � “sunt în trend” – ce se practică în cluburile din străinătate poţi întâlni cu uşurinţa şi în

Bucureşti “ce-i pe afara e si pe aici” . � acoperă o arie cat mai larga de preferinţe muzicale: house, rock, dance, alternative, etc.; � sunt accesibile fiecărui segment social: cluburi high class, cluburi considerate “normale” etc.

Tipuri de localuri frecventate

Când si unde se distrează tinerii?

� Din punct de vedere al frecvenţei, weekend-ul ocupă cea mai mare parte din timpul alocat petrecerii. Viaţa de club, începe să-şi facă simţita prezenţa în principal de vineri seara până duminică seara.

� În intervalul de weekend timpul alocat este unul îndelungat şi se desfăşoară în mare parte pe durata unei întregi nopţi. Se frecventează deopotrivă barurile, cafenelele, cluburile de noapte, etc.

� În cursul săptămânii, dinamica vieţii de noapte este una ceva mai redusă - se preferă în principal barurile, cafenelele, anumite cluburi.

Tipuri de cluburi de noapte

În viziunea respondenţilor, cluburile cele mai frecventate în Bucureşti se împart în 3 categorii principale: � cluburile considerate a se adresa unui public larg (Twice, Vama Veche, etc.): preţuri

reduse, servicii “minimaliste”, “nu te aştepţi la cine ştie ce de la ele”- sunt acele cluburi considerate fără pretenţii, accesibile unei arii mari de persoane. In acest tip de cluburi nu trebuie să demonstrezi nimic, nu trebuie să epatezi în vreun fel (vestimentar, bani, etc.). Sunt locurile frecventate în principal de către tineri intre 15-25 ani, cu venituri reduse.

� cluburile de after-hours (Posh, Silver, etc.)- considerate cluburi cu o notă aparte în peisajul vieţii de noapte din Bucureşti. Cei care frecventează acest tip de localuri ştiu foarte

7

bine la ce să se aştepte: muzica house / minimal, intervalul de petrecere a timpului este unul îndelungat - orele 22:00- 10:00 dimineaţa, muzică la intensitate maximă, etc. Sunt frecventate în general de segmentul de vârstă 15-25 ani, venituri medii si peste medii.

� cluburile de fiţe, high class (ex. Bamboo, Fratelli, Turabo, etc.). Frecventate în special de adulţii, cu vârste peste 25/30 ani şi cu un nivel de trai ridicat (venituri ridicate).

Tipuri de droguri consumate

� În cadrul focus grupurilor, respondenţii au fost rugaţi să menţioneze cele mai utilizate tipuri de substanţe pe care le ştiu /le consumă în spatiile recreaţionale. Astfel, cele mai frecvente menţiuni au fost: marijuana, haşiş, ecstasy- (Mitsubishi, 007, Lacoste, Rolex, etc.), ciuperci halucinogene, LSD, ketamină, cocaină, heroină, etc.

� Tendinţa generală este de a consuma diferenţiat, de cele mai multe ori referirile la tipurile de droguri având în vedere segmentarea pe vârste şi tipul de locaţie, se prezintă astfel:

� drogurile de tipul ecstasy (Mitsubishi, 007, Rolex,etc), LSD- sunt asociate în principal segmentului 15-25- consumate în localurile tip “after hours”;

� drogurile de tipul cocaină sunt asociate în principal segmentului 25-35 ani- consumate în locaţiile de high class.

� În cazul canabisului care e cel mai popular drog în diferitele lui forme, haşiş marijuana sau muguri acesta este foarte larg răspândit în toate mediile, cu o anumita tendinţă accentuată de consum pentru cei care frecventează locaţiile de tip low class/accesibile.

Consumul în locaţiile “after hours” � Preferinţa consumatorilor faţa de un anumit tip de drog este argumentată în primul rând prin tipul

de local frecventat. Aceasta este strâns legată de atmosfera pe care localul respectiv o creează. Cea mai frecventă menţiune/ loc de consum a fost indicată - locaţia de tip afterhours.

� Argumentele ţin în primul rând de faptul că în acest tip de locaţie atmosfera este una foarte agitată, cu muzica house, în care “un om normal şi fără nici un drog nu rezistă mai mult de 1 oră”. Cei care frecventează acest tip de local ştiu foarte bine la ce să se aştepte, caută un loc propice stării de euforie, în care muzica şi drogurile se îmbină - “ca să asculţi o muzică ca asta trebuie sa fii « pastilat » ca sa rezişti de seara până ziua. Altfel nu rezişti ”.

Ce consumă?

� Cel mai frecvent se consumă pastilele, pentru ca au un efect imediat care nu durează foarte mult. În astfel de situaţii se preferă substanţele care te ţin în “priza” pe perioada nopţii respective, substanţe care au efect de excitare.

� Cele mai frecvent consumate substanţe sunt ecstasy şi cocaina “sunt f multe ecstasy-uri, pe categorii. Depinde ce vrei”.

� Alegerea tipului de substanţă ţine mai degrabă de cum vor să se manifeste: � daca vor energie pe întreaga perioadă a serii consumă un “Ferrari”; � daca vor să nu mai ştie de ei, consumă “007”; � secundar - îşi prepară singuri, procurând de la farmacie diverse substanţe care în

combinaţie cu alcoolul determină stări euforice. De unde cumpără?

� Din analiza datelor calitative constatăm că cei mai mulţi dintre consumatori preferă să cumpere / achiziţioneze drogurile de la persoane pe care le cunosc, în care au încredere. Cumpărarea se face fie din afara localurilor (dealeri pe care ii cunosc), fie din localurile respective, intr-o formă sau alta “de obicei cei care merg în astfel de cluburi stiu exact de la cine sa cumpere, stiu cine are. Daca vii tu de « afară » e mai greu. Daca întrebi tu te dau si afara în şuturi ”.

Unde consumă?

� Înainte de a intra în atmosfera locaţiilor after hours, consumatorii aleg să se întâlnească în localuri / baruri / cafenele cu prietenii apropiaţi unde “pregătesc” terenul pentru petrecere: fie consumă 1-2 cocktail-uri, fie doar suc sau energizant. In acest fel pregătesc organismul pentru ce va urma pe parcursul unei întregi nopţi.

8

� Prezenţa în cadrul clubului a prietenilor sau a unui cerc de cunoscuţi “securizează” foarte mult consumatorii. In aceste condiţii se simt în siguranţă, ştiu foarte bine cu cine au de a face, ştiu că pot conta pe grupul de prieteni daca se întâmplă ceva în urma ingerării de substanţe.

Consumul în locaţiile “high class” � În cadrul locaţiilor de tipul high class, cei care frecventează au peste 25 ani şi sunt intr-o oarecare

măsura oameni cu posibilităţi materiale ridicate. Aceştia consumă în general sume ce depăşesc 400-500 RON (rezervarea mesei, consumul propriu zis, etc.). Sunt acele localuri unde imaginea este foarte importantă.

Ce consumă?

� Din punct de vedere al consumului de substanţe, în cadrul acestor tipuri de locaţii, “gusturile se rafinează”. Se trece către alte categorii de substanţe, cu alt tip de efect: cocaină (….ăştia cu bani deja încep si iau zăpada” ) şi secundar ecstasy sau haşiş, marijuana.

De unde cumpară?

� De obicei cumpăra din afara localurilor, de la dealeri pe care ii cunosc. Nu-si permit sa fie văzuţi în cadrul cluburilor high class cumpărând droguri (“cei din cluburile de fiţe nu-si permit sa fie văzuţi flamaţi de la început”), cu atât mai mult cu cât acest tip de club nu permite şi nu încurajează (cel puţin la nivel formal) consumul şi comercializarea acestor tipuri de substanţe.

� Preţul mediu pe care îl dau pentru un gram de cocaină este de circa 100 Euro. Unde consumă?

� Consumul are loc în afara acestor tipuri de locaţii, fie în baruri / cafenele cu vizibilitate mai mică (unde nu se simt expuşi), fie acasă. Riscul de a fi etichetaţi este unul destul de mare, de aceea nu-si permit sa fie văzuţi consumând droguri.

Consumul în locaţiile “low class” � În aceste tipuri de locaţii există o varietate destul de mare a substanţelor utilizate, şi o ingeniozitate

a tinerilor care din lipsă de bani folosesc frecvent combinaţii de substanţe. Ce consumă?

Astfel tinerii între 15-25 ani folosesc frecvent tranchilizante în combinaţie cu alcool, ketamină şi/sau marijuana în combinaţie cu alcool , şi uneori chiar heroină. Cei mai în vârsta sunt cel mai frecvent adepţii derivaţilor canabisului (“ăştia peste 25 ani o iau pe partea cealaltă – iarba, haşiş”): haşiş, marijuana, muguri frecvent în combinaţie cu mari cantităţi de alcool tare (vodka). De unde cumpără?

De obicei tinerii care frecventează astfel de cluburi sunt membrii unor găşti, anturaje, reţele sociale de mari dimensiuni (din liceu/şcoala , din cartier, etc) astfel ca nu reprezintă o problemă pentru ei să găsească un dealer, iar uneori nici nu au nevoie de acest lucru ci doar de falsificarea unor reţete medicale. Unde consumă?

Tinerii care frecventează aceste localuri nu se sfiiesc să consume substanţele sau combinaţiile de substanţe respective în cadrul localului sau anterior într-un bar unde se face “încălzirea” pentru seara ce urmează. Acest lucru se întâmplă probabil şi datorită faptului că aceste substanţe nu sunt incriminate ca droguri de mare risc. De exemplu ketamina poate fi obţinută în mod legal de la farmacie.

9

STUDIUL CANTITATIV CERCETAREA ONLINE

Caracteristicile eşantionului online

Respondenţii chestionarului online au următoarele caracteristici demografice: Distribuţia pe sexe:

� 63.5% sex masculin; � 36.5 % sex feminin.

Distribuţia pe grupe de vârstă: � 15-18 ani 11.4%; � 19-24 ani 51%; � 25-34 ani 37.6%

Distribuţia după nivelul de studii � Studii primare/gimnaziale - 7.6% � Liceu/scoală profesională - 36.4% � Studii superioare - 56%

Datele indică o pondere semnificativă a respondenţilor cu studii superioare. Această structură este explicată în principal de faptul ca ponderea celor cu studii superioare între utilizatorii de internet este una consistentă. Nu au fost semnalate diferenţieri semnificative pe sexe. Structura ocupaţională a respondenţilor

10

Stilul de viata Stilul de viata Stilul de viata Stilul de viata La întrebarea: Cât de des frecventaţi următoarele locaţii - baruri, cluburi, cluburi cu program afterhours, petreceri private house/ rave, răspunsurile au avut următoarea structură:

� 55 % dintre respondenţi declară că frecventează barurile des şi foarte des � 47.6% dintre respondenţi declară că frecventează cluburile des şi foarte des � 17.6% dintre respondenţi declară că frecventează cluburile cu program afterhours des şi foarte

des � 20% dintre respondenţi declară că frecventează petrecerile private house/rave des si foarte des1.

Din datele prezentate se pot desprinde următoarele concluzii : � Barurile şi cluburile ocupă un loc fruntaş în preferinţele respondenţilor: accesibilitate, număr mare

de locaţii, etc. � Ponderea celor care frecventează cluburile afterhours este una relativ mică prin comparaţie cu

barurile şi cluburile, dar cu un potenţial de creştere. Media duratei alocate unei ieşiri în bar/club este de 6 ore, iar numărul nopţilor alocate ieşirii în bar club este de 1-2 pe săptămână concentrate în weekend. Preferinţe muzicale � 46.6 % dintre respondenţi pun în topul preferinţelor muzica electronică house /minimal/electro, etc; � 11.5% preferă pop; � 13.7% preferă rap/reggae; � 14.5% preferă rock; � 15.5% preferă punk; � 6.7% preferă latino; � 5.2% preferă manele

Caracteristicile consumului

Prevalenţa consumului de droguri în spaţii recreaţionale

de-a lungul vieţii

în ultimul an

în ultima lună

regulat (de mai multe ori pe lună)

regulat ( cel puţin odata pe săptămână)

regulat ( de mai multe ori pe săptămână):

Canabis(Marijuana/Haşiş)

31,8% 16,2% 6,8% 3,5% 1.3% 0.3%

Tranchilizante/somnifere /sedative

5,4% 1,5% 0,9% 0,6% 0.1% 0

Amfetamine 4,9% 1,8% 1,0% 0,6% 0.1% 0 Ecstasy 10,9% 7,1% 4,0% 2,3% 0.7% 0.1% LSD 2,5% 1,1% 0,4% 0,1% 0 0 Cocaină 5,7% 2,4% 0,4% 0,2% 0 0 Heroină 1,4% 0,3% 0,3% 0,1% 0.1% 0 Ciuperci halucinogene

4,2% 1,5% 0,2% 0,1% 0 0

1 Cei care au răspuns ca nu frecventează niciuna dintre categoriile menţionate au fost excluşi din eşantion

11

Alte tipuri de substanţe consumate � Subiecţii au menţionat consumul mai multor substanţe din afara listei prezentate anterior. Proporţia

acestor substanţe se prezintă astfel: � 1% din respondenţi declară ca au consumat ketamină; � 0,4% bromomescalina (2cb)-phenethylamine; � 0.3% salvia divinorum - plantă cu efecte halucinogene care se găseşte în magazinele care

comercializează plante etnobotanice. � Alte substanţe menţionate în proporţie redusa sunt: DMT- dimetiltriptamină, DXM-

Dextrometorfanul ( substanţă întâlnita în produsul farmaceutic tusin), ice - metamfetamină cristale, datura – plantă de gradină ce conţine o serie de alcaloizi foarte toxici pentru om, plante etnobotanice, medicamente cum ar fi regenon, romparkin.

Asocierea prevalenţei consumului de droguri de-a lungul vieţii cu diferite caracteristici sociodemografice În funcţie de caracteristicile sociodemografice studiate s-au observat următoarele diferenţe privind consumul de substanţe:

Canabisul este consumat indeosebi de persoanele din intervalul de varsta 25-34 (33,8%), o situatie similara intalnindu-se si in cazul cocainei (6.2%), si a ciupercilor halucinogene (6%). Ecstasy se consuma cel mai frecvent in intervalul de varsta 19-24 (10.5%) totusi diferenta nu este foarte mare in comparatie cu intervalul 15-18 ani (9.4%). Heroina are cea mai mare prevalenta tot in intervalul 19-24(2.1%) iar amfetaminele sunt cel mai frecvent consumate in intervalul 15-18 ani (6%).

Asocierea prevalenţei consumului de droguri de-a lungul vieţii cu variabila “grupe de vârstă”

Tip drog Grupa de varstă

15-18 19-24 25-34

Canabis (Marijuana/Hasis) 25.6 31.8 33.8

Amfetamine 6.0 4.4 5.2

Ecstasy 9.4 10.5 3.9

Cocaină 1.7 5.4 6.2

Heroină 1.0 2.1 0.8

Ciuperci halucinogene 0.9 3.6 6.0

S-au observat diferenţe semnificative p<0.05 dar de slabă intensitate corelând variabila grupe de vârstă cu prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii pentru următoarele substanţe :

Canabis (p= 0.008 χ2 =13.81 df=4; CramerV= 0.082 pt p=0.008); Amfetamine (p= 0.035 χ2 =10.37 df=4; CramerV= 0.071 pt p=0.035); Ecstasy (p= 0.026 χ2 =11.08 df=4; CramerV= 0.074 pt p=0.026); Cocaină (p= 0.005 χ2 =14.68 df=4; CramerV= 0.085 pt p=0.005); Heroină (p= 0.004 χ2 =15.53 df=4; CramerV= 0.087 pt p=0.004); Ciuperci halucinogene (p= 0.001 χ2 =18 df=4; CramerV= 0.094 pt p=0.001). Daca analizăm asocierea dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii şi o noua variabilă “grupe de vârstăII” (grupele de vârstă 15-24 respectiv 25-34) din punct de vedere al riscului relativ de a dezvolta comportamentul de consum, obţinem un raport al şanselor în cazul cocainei (odds ratio-OR) de 1.36 ori mai mare pentru grupa de vârstă 25-34 (CI :1.024-1.815 - pt. Cochran’s χ2=3.79, pentru p=0.052 df=1 si Mantel-Haenszel χ2=3.25, p=0.071, df=1, prin urmare OR are un nivel de semnificaţie statistică scăzut) iar în cazul ciupercilor halucinogene OR de 1.52 ori mai mare pentru grupa

de vârstă 25-34 (CI :1.132-2.053 - pt. Cochran’s χ2=5.91, pentru p=0.015 df=1 si Mantel-Haenszel χ2=5.13, p=0.023, df=1). În cazul celorlalte substanţe nu s-au înregistrat diferenţe semnificative.

12

Persoanele de sex feminin au declarat ca au consumat cannabis (34.5%)în proporţie mai mare decât cele de sex masculin(30.3%). Situaţia se inversează in cazul celorlalte substanţe investigate.

Asocierea prevalenţei consumului de droguri de-a lungul vieţii cu variabila “sex”

Tip drog SEX Masculin SEX Feminin

Canabis (Marijuana/Hasis) 30.3 34.5

Tranchilizante 5.8 4.5

Amfetamine 6.2 2.7

Ecstasy 12.3 8.6

Cocaină 6.8 3.7

Heroină 1.8 0.5

Ciuperci halucinogene 4.3 4.0

S-au observat diferenţe semnificative p<0.05, de intensitate redusă corelând variabila sex cu prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii pentru următoarele substanţe :

� Canabis (p= 0.000 χ2 =26.74 df=2; ϕ=0.162 pt p=0.000); � Tranchilizante (p= 0.000 χ2 =18.69 df=2; ϕ= 0.135 pt p=0.000); � Amfetamine (p= 0.000 χ2 =25.42 df=42; ϕ= 0.158 pt p=0.000); � Ecstasy (p= 0.000 χ2 =34.59 df=2; ϕ= 0.182 pt p=0.000); � Cocaină (p= 0.000 χ2 =22.27 df=2; ϕ= 0.147 pt p=0.000); � Heroină (p= 0.000 χ2 =25.51 df=2; ϕ= 0.158 pt p=0.000); � Ciuperci halucinogene (p= 0.000 χ2 =19.14 df=2; ϕ= 0.137 pt p=0.000);

Daca analizăm asocierea dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii şi variabila sex din punct de vedere al riscului relativ de a dezvolta comportamentul de consum, obţinem un raport al şanselor în cazul amfetaminelor (odds ratio-

OR) de 1.38 ori mai mare pentru sexul masculin (CI :1.190-1.618 - pt. Cochran’s χ2=9.58, pentru p=0.002 df=1 si Mantel-Haenszel χ2=8.65, p=0.003, df=1, prin urmare), în cazul ecstasy OR de 1.27 ori mai mare pentru sexul masculin (CI :1.114-1.467 - pt. Cochran’s χ2=9.36, pentru p=0.002 df=1 si Mantel-Haenszel χ2=8.71, p=0.003, df=1), în cazul heroinei OR de 1.47 ori mai mare pentru sexul masculin (CI :1.182-1.848 - pt. Cochran’s χ2=4..34, pentru p=0.037 df=1 si Mantel-Haenszel χ2=3.27, p=0.070, df=1 * nivel de semnificaţie statistică scăzut), în cazul cocainei OR de 1.30 ori mai mare pentru sexul masculin (CI :1.115-1.533 - pt. Cochran’s χ2=7.04, pentru p=0.008 df=1 si Mantel-Haenszel χ2=6.31, p=0.012, df=1), . În cazul celorlalte substanţe nu s-au înregistrat diferenţe semnificative. Respondentii cu studii superioare inregistreaza cel mai inalt nivel al prevalentei (34%) pentru consumul de cannabis

si pentru ciuperci halucinogene (4,4%). Amfetaminele(6.5%) si tranchilizantele (7,8%) sunt mai prevalente in cazul

celor cu studii primare/gimnaziale. Ecstasy (13,3%), cocaina (7,9%) si heroina (2,7%) sunt mai frecvent consute de

cei cu studii liceale sau scoala profesionala.

Asocierea prevalenţei consumului de droguri de-a lungul vieţii cu variabila “nivel de studii”

Studii Tip drog Primare/ gimnaziale

Liceale/ şcoală profesională

Superioare

Canabis (Marijuana/Hasis) 16.9 31.2 34

Tranchilizante 7.8 6.8 4.2

Amfetamine 6.5 6.0 3.7

Ecstasy 6.5 13.3 10.2

Cocaină 2.6 7.9 4.8

13

Heroină 1.3 2.7 0.5

Ciuperci halucinogene 1.3 4.3 4.4

S-au observat diferenţe semnificative p<0.05 dar de intensitate redusă corelând variabila nivelul de studii cu prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii pentru următoarele substanţe :

� Canabis (p= 0.000 χ2 =20.46 df=4; CramerV= 0.1 pt p=0.000); Tranchilizante (p= 0.023 χ2 =11.33 df=4; CramerV= 0.075 pt p=0.023); Amfetamine (p= 0.016 χ2 =12.21 df=4; CramerV= 0.078 pt p=0.016); Ecstasy (p= 0.006 χ2 =14.29 df=4; CramerV= 0.084 pt p=0.006); Cocaină (p= 0.006 χ2 =14.31 df=4; CramerV= 0.084 pt p=0.006); Heroină (p= 0.001 χ2 =19.58 df=4; CramerV= 0.098 pt p=0.001); Ciuperci halucinogene (p= 0.011 χ2 =13.02 df=4; CramerV= 0.080 pt p=0.011);

Daca analizăm asocierea dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii şi o noua variabila “nivel de studii” (1-primare/medii respectiv 2- superioare) din punct de vedere al riscului relativ de a dezvolta comportamentul de consum, obţinem un raport al şanselor în cazul canabisului (odds ratio-OR) de 1.21 ori mai mare pentru cei din categoria 2- studii

superioare (CI :1.062-1.390 - Cochran’s χ2=8.00, pentru p=0.005 df=1 si Mantel-Haenszel χ2=7.56, p=0.006, df=1,) iar în cazul heroinei OR de 1.66 ori mai mare pentru cei din categoria 1- studii primare/medii (CI :1.250-2.210 - pt. Cochran’s χ2=5.37, pentru p=0.020 df=1 şi Mantel-Haenszel χ2=4.19, p=0.041, df=1). În cazul celorlalte substanţe nu s-au înregistrat diferenţe semnificative.

Vârsta medie de debut a consumului de droguri

Tip drog Ani

Canabis (Marijuana/Hasis) 19.8

Tranchilizante 19.8

Amfetamine 19.7

Ecstasy 20.6

LSD 20.9

Cocaină 21.6

Heroină 18.4

Ciuperci halucinogene 22.3

Vârsta medie de debut în cazul consumului de CANABIS / MARIJUANA

14

Vârsta medie de debut în cazul consumului de TRANCHILIZANTE

Vârsta medie de debut în cazul consumului de AMFETAMINE

Vârsta medie de debut în cazul consumului de ECSTASY

15

Vârsta medie de debut în cazul consumului de LSD

Vârsta medie de debut în cazul consumului de COCAINĂ

Vârsta medie de debut în cazul consumului de HEROINĂ

16

Vârsta medie de debut în cazul consumului de CIUPERCI HALUCINOGENE

Asocierea dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii şi tipul de locaţie recreaţională accesată

Asocierea dintre consumul de MARIJUANA de-a lungul vieţii şi tipul de locaţie accesată - BARURI

Frecvenţa baruri

Prevalenţa consum canabis de-a lungul

vieţii

niciodata 15.8

rar 26.7

des

35.2

foarte des 43.1

� Testăm gradul de asociere dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii si frecvenţa accesării diferitelor tipuri de spatii recreaţionale. În cazul celor care frecventează barurile se observa o asociere statistic semnificativă cu consumul de marijuana (p= 0.000 χ2 =47.48 df=6; CramerV= 0.157 pt p=0.000) . După cum se observa cu cât subiecţii frecventează mai des barurile cu atât este mai probabil sa fi experimentat consumul de canabis.

� Daca grupăm variantele de răspuns in 1- niciodată/rar şi 2 – des/foarte des, 99-missing value obţinem un raport al şanselor (odds ratio-OR) de 1.31 ori mai mare pentru grupul celor care frecventează des sau foarte des barurile de a consuma marijuana comparativ cu cei care frecventează barurile rar sau deloc (CI :1.160-1.486 - pentru p=0.000 pt. coeficientul Cochran’s χ2=18.59, df=1 si p=0.000 pt Mantel-Haenszel χ2=17.90 df=1 )

17

Asociere consum AMFETAMINE de-a lungul vieţii- CLUBURI

Asociere consum ECSTASY de-a lungul vieţii- CLUBURI

Asociere consum LSD de-a lungul vieţii - CLUBURI

Frecvenţa cluburi

Prevalenţa consum amfetamine de-a

lungul vieţii

niciodata 0 %

rar 1.9 %

des

8.3 %

foarte des

8.6 %

Frecvenţa cluburi

Prevalenţa consum ecstasy de-a lungul

vieţii

niciodata 0 %

rar 5.3 %

des

17.7 %

foarte des 17.2 %

� Testăm gradul de asociere dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii si frecvenţa accesării diferitelor tipuri de spatii recreaţionale. În cazul celor care frecventează cluburile se observa o asociere statistic semnificativă cu consumul de amfetamine (p= 0.000 χ2 =34.99 df=6; CramerV= 0.134 pt p=0.000). După cum se observă cu cât subiecţii frecventează mai des cluburile cu atât este mai probabil sa fi experimentat consumul de amfetamine.

� Daca grupăm variantele de răspuns in 1- niciodată/rar si 2 – des/foarte des, 99-missing value obţinem un raport al şanselor (odds ratio-OR) de 1.84 ori mai mare pentru grupul celor care frecventează des sau foarte des cluburile de a consuma amfetamine comparativ cu cei care frecventează cluburile rar sau deloc (CI :1.585-2.144 - pentru p=0.000 pt. coeficientul Cochran’s χ2=26.66, df=1 si p=0.000 pt Mantel-Haenszel

� Pentru prevalenţa de-a lungul vieţii a consumului de ecstasy/ frecvenţa cluburi se observa asociere statistic semnificativă (p= 0.000 χ2 =53.84 df=6; CramerV= 0.166 pt p=0.000). După cum se observă subiecţii care frecventează des şi foarte des cluburile este mai probabil să fi experimentat consumul de ecstasy.

� Daca grupăm variantele de răspuns in 1- niciodată/rar si 2 – des/foarte des, 99-missing value obţinem un raport al şanselor (odds ratio-OR) de 1.83 ori mai mare pentru grupul celor care frecventează des sau foarte des cluburile de a consuma ecstasy comparativ cu cei care frecventează cluburile rar sau deloc (CI :1.606-2.098 - pentru p=0.000 pt. coeficientul Cochran’s χ2=47.79, df=1 si p=0.000 pt Mantel-Haenszel χ2=46.28, df=1 )

18

Asociere consum COCAINĂ de-a lungul vieţii- CLUBURI

Asociere consum CIUPERCI HALUCINOGENE de-a lungul vieţii-CLUBURI

Asociere consum AMFETAMINE de-a lungul vieţii CLUBURI CU PROGRAM “AFTERHOURS”

Frecvenţa cluburi

Prevalenţa consum cocaină de-a lungul

vieţii

niciodata 0 %

rar 2.4 %

des

9.9 %

foarte des 7.8 %

Frecvenţa cluburi

Prevalenţa consum LSD de-a lungul vieţii

niciodata 0 %

rar 1.0 %

des

4.0 %

foarte des 5.2 %

Frecvenţa cluburi

Prevalenţa consum ciuperci halucinogene

de-a lungul vieţii

niciodata 0 %

rar 3.9 %

des

4.6 %

foarte des 8.6 %

� Pentru prevalenţa de-a lungul vieţii consum LSD/ frecvenţa cluburi se observa asociere statistic semnificativă (p= 0.003 χ2 =20.07 df=6; CramerV= 0.101 pt p=0.000). După cum se observă subiecţii care frecventează des şi foarte des cluburile este mai probabil să fi experimentat consumul de LSD.

� OR de 1.71 ori mai mare pentru grupul celor care frecventează des sau foarte des cluburile de a consuma LSD comparativ cu cei care frecventează cluburile rar sau deloc (CI :1.428-2.058 - pentru p=0.001 pt. coeficientul Cochran’s χ2=11.93, df=1 si p=0.001 pt Mantel-Haenszel χ2=10.56 df=1 )

� Pentru prevalenţa de-a lungul vieţii consum cocaină/ frecvenţa cluburi se observă asociere statistic semnificativă (p= 0.000 χ2 =36.64 df=6; CramerV= 0.137 pt p=0.000). După cum se observă subiecţii care frecventează des şi foarte des cluburile este mai probabil să fi experimentat consumul de cocaină.

� OR de 1.81 ori mai mare pentru grupul celor care frecventează des sau foarte des (CI :1.563-2.107 - pentru p=0.000 pt. coeficientul Cochran’s χ2=27.98, df=1 si p=0.000 pt Mantel-Haenszel χ2=26.48, df=1 )

� Pentru prevalenţa de-a lungul vieţii a consumului de cocaină/ frecvenţa cluburi se observă o asociere statistic semnificativă (p= 0.004 χ2 =19.02 df=6; CramerV= 0.099 pt p=0.004). După cum se observă subiecţii care frecventează des şi foarte des cluburile este mai probabil să fi experimentat consumul de cocaină.

� OR de 1.34 ori mai mare pentru grupul celor care frecventează des sau foarte des (CI :1.053-1.719 - pentru p=0.041, Cochran’s χ2=4.19, df=1 si p=0.059, Mantel-Haenszel χ2=3.56, df=1 *nivel de semnificaţie statistică scăzut ).

19

Asociere consum ECSTASY de-a lungul vieţii LUBURI CU PROGRAM “AFTERHOURS”

Asociere consum LSD de-a lungul vieţii ClUBURI CU PROGRAM “AFTERHOURS”

Asociere consum COCAINĂ de-a lungul vieţii CLUBURI CU PROGRAM “AFTERHOURS”

Frecvenţa cluburi cu program afterhours

Prevalenţa consum amfetamine de-a lungul

vieţii

niciodata 1.7 %

rar 5.8 %

des

12 %

foarte des 6.4 %


Prevalenţa consum ecstasy de-a lungul vieţii

niciodata 3.5 %

rar 13 %

des

22.6 %

foarte des 17 %



niciodata 0.3 %

rar 2.3 %

des

6.8 %

foarte des 2.1 %

� În cazul cluburilor cu program de tip "afterhours” observam diferenţe statistic semnificative pentru amfetamine (p= 0.004 χ2 =59.55 df=6; CramerV= 0.182 pt p=0.000).

� OR de 2.89 ori mai mare pentru grupul celor care

frecventează des sau foarte des (CI :1.924-4.357 - pentru p=0.000, Cochran’s χ2=22.35, df=1 si p=0.000 pt Mantel-Haenszel χ2=20.40, df=1).

� Pentru ecstasy (p= 0.000 χ2 =76.47 df=6; CramerV= 0.206 pt p=0.000).

� OR de 3.12 ori mai mare pentru grupul celor care frecventează des sau foarte des (CI :2.217-4.418 - pentru p=0.000, Cochran’s χ2=40.51, df=1 si p=0.000 pt Mantel-Haenszel χ2=38.60, df=1).

� Pentru LSD (p= 0.000 χ2 =34.65 df=6; CramerV= 0.139 pt p=0.000).


20

Asociere consum HEROINĂ de-a lungul vieţii CLUBURI CU PROGRAM “AFTERHOURS”

Asociere consum CIUPERCI HALUCINOGENE de-a lungul vieţii CLUBURI CU PROGRAM

“AFTERHOURS”

Asocierea consumului de CANABIS de-a lungul vieţii - CONCERTE


Prevalenţa consum cocaină de-a lungul vieţii

niciodata 1.4 %

rar 6.0 %

des

13.5 %

foarte des 6.4 %


Prevalenţa consum heroină de-a lungul vieţii

niciodata 0.3 %

rar 1.4 %

des

4.5 %

foarte des 2.1 %



de-a lungul vieţii

niciodata 0.7 %

rar 3.9 %

des

11.3 %

foarte des 11.6 %

� Pentru cocaină (p= 0.000 χ2 =74.01 df=6; CramerV= 0.203 pt p=0.000).






21

Asociere consum LSD de-a lungul vieţii- CONCERTE

Asociere consum TRANCHILIZANTE/SOMNIFERE/SEDATIVE de-a lungul vieţii - PETRECERI

UNDERGROUND

Frecvenţa baruri

Prevalenţa consum marijuana de-a lungul

vieţii

niciodata 17.6

rar 35.1

des

39.3

foarte des 31.6

Frecvenţa concerte


niciodata 0.6 %

rar 1.0 %

des

5.1 %

foarte des 13.2 %

Frecvenţa petreceri

underground

Prevalenţa consum tranchilizante

de-a lungul vieţii

niciodata 2.5 %

rar 6.5 %

des

8.0 %

foarte des 10.9 %

� În cazul concertelor observăm o asociere statistic semnificativă pentru marijuana (p= 0.004 χ2 =53.17 df=6; CramerV= 0.171 pt p=0.000).


frecventează des sau foarte des (CI :1.076-1.827 - pentru p=0.012, Cochran’s χ2=6.31, df=1 şi p=0.016 pt Mantel-Haenszel χ2=5.85, df=1).

� LSD/Concerte (p= 0.000 χ2 =56.10 df=6; CramerV= 0.175 pt p=0.000).


frecventează des sau foarte des (CI :2.173-3.913 - pentru p=0.000, Cochran’s χ2=23.74, df=1 si p=0.000 pt Mantel-Haenszel χ2=21.31, df=1).

� În cazul concertelor observăm o asociere statistic semnificativă pentru tranchilizante (p= 0.004 χ2 =32.09 df=6; CramerV= 0.132 pt p=0.000).

OR de 1.78 ori mai mare pentru grupul celor care frecventează des sau foarte des (CI :1.183-2.693 - pentru p=0.010, Cochran’s χ2=6.69, df=1 si p=0.016 pt Mantel-Haenszel χ2=5.79, df=1).

22

Asociere consum AMFETAMINE de-a lungul vieţii - PETRECERI UNDERGROUND

Asociere consum ECSTASY de-a lungul vieţii-PETRECERI UNDERGROUND

Asociere consum LSD de-a lungul vieţii- petreceri UNDERGROUND


underground

Prevalenţa consum amfetamine

de-a lungul vieţii

niciodata 2.1 %

rar 5.3 %

des

8.7 %

foarte des 7.3 %


underground

Prevalenţa consum ecstasy de-a lungul vieţii

niciodata 2.5 %

rar 12.2 %

des

21.3 %

foarte des 16.4 %


underground


niciodata 0 %

rar 2.1 %

des

7.3 %

foarte des 7.3 %

� Amfetamine/Petreceri Underground (p= 0.000 χ2 =27.73 df=6; CramerV= 0.123 pt p=0.000). OR de 1.89 ori mai mare pentru grupul celor care frecventează des sau foarte des (CI :1.254-2.858 - pentru p=0.005, Cochran’s χ2=7.87, df=1 si p=0.009 pt Mantel-Haenszel χ2=6.83, df=1).

� Ecstasy/Petreceri Underground (p= 0.000 χ2 =54.54 df=6; CramerV= 0.172 pt p=0.000).

� OR de 2.28 ori mai mare pentru grupul celor care frecventează des sau foarte des (CI :1.698-3.075 - p=0.000, Cochran’s χ2=26.47, df=1 si p=0.000 pt Mantel-Haenszel χ2=25.09, df=1).

� LSD/Petreceri Underground (p= 0.000 χ2 =42.03 df=6; CramerV= 0.151 pt p=0.000).


23

Asociere consum COCAINĂ de-a lungul vieţii- PETRECERI UNDERGROUND

Asociere consum CIUPERCI HALUCINOGENE de-a lungul vieţii PETRECERI UNDERGROUND

Distribuţia prevalenţei consumului de droguri de-a lungul vieţii în funcţie de stilul de muzică preferat (prima opţiune)2 ne oferă posibilitatea de a observa următoarele diferenţe:

2 Exista cazuri in care respondentul a menţionat ca prima opţiune mai multe genuri de muzica, acestea au fost adăugate pentru fiecare gen.


underground

Prevalenţa consum cocaină de-a lungul vieţii

niciodata 1.1 %

rar 6.0%

des

14.0 %

foarte des 7.3 %


underground


de-a lungul vieţii

niciodata 1.1 %

rar 4.1%

des

8.7 %

foarte des 12.7 %

� Cocaină/Petreceri Underground (p= 0.000 χ2 =47.06 df=6; CramerV= 0.160 pt p=0.000).


� Ciuperci/Petreceri Underground (p= 0.000 χ2 =43.13 df=6; CramerV= 0.153 pt p=0.000).


24

Asocierea dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii şi stilul de

muzică preferat

Testând asocierea prevalenţei consumului de droguri de-a lungul vieţii cu stilul de muzica preferat (prima opţiune)3 observam o serie de diferenţe semnificative statistic. În tabelul următor am selectat proporţiile în care este prezentă prevalenţa consumului de substanţe în rândul diferitor subgrupuri segmentate după variabila tip de muzică preferat (prima opţiune). Căsuţele goale nu semnifica absenţa consumului ci doar faptul că subgrupul respectiv nu se diferenţiază semnificativ statistic prin nivelul prevalenţei de ansamblul populaţiei studiate.

Asocierea dintre prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii şi stilul de muzică preferat

House Pop Hip/Hop

Raggae Rock Punk Disco

(comercial) Latino Manele

Canabis 30.6%

χχχχ2=10.27; P=.036 CV=.071

24.6%

χχχχ2=28.01; P=.000

CV=.117

45.9%

χχχχ2=55.20;P=.000

CV=.164

31%

χχχχ2=21.09 P=.000

CV=.101

27.6%

χχχχ2=47.75;P=.000 CV=.153

17.4%

χχχχ2=20.90 P=.000

CV=.101

Tranchilizante � � 4.3%

χχχχ2=11.81 P=.019

CV=.076

5.4%

χχχχ2=25.20 P=.000

CV=.111

6.9%

χχχχ2=12.89 P=.012

CV=.076

6.0%

χχχχ2=15.89 P=.003

CV=.088

8.7%

χχχχ2=11.59 P=.021

CV=.075

3.8%

χχχχ2=13.72 P=.008

CV=.082

Amfetamine 6.3% χχχχ2=13.53; P=.009

CV=.081

0% χχχχ2=19.54;

P=.001 CV=.098

� 3.1% χχχχ2=22.90;

P=.000 CV=.106

6.9% χχχχ2=11.89 P=.018

CV=.076

3.4% χχχχ2=12.51;

P=.014 CV=.078

0% χχχχ2=17.08 P=.002

CV=.091

�

3 Respondenţii au ales trei opţiuni in ordinea preferinţelor. In tabelul de mai jos este prezentata distribuitia consumului declarat de

substanţe de-a lungul vieţii in functie de prima opţiune

House Pop Hip/Hop Raggae

Rock Punk Disco (comercial)

Latino Manele

Canabis(Marijuana/Hasis) 30,6% 24,6% 21,8% 45,9% 31% 27,6% 17,4% 30,2% Tranchilizante 6,3% 6,8% 4,3% 5,4% 6,9% 6,0% 8,7% 3,8% Amfetamine 6,3% 0% 3,6% 3,1% 6,9% 3,4% 0% 0% Ecstasy 16,8% 3,4% 13,6% 8,1% 12,1% 4,3% 2,2% 1,9% LSD 4,2% 0,8% 2,1% 1,5% 6,9% 0% 0% 0% Cocaina 9,6% 2,5% 7,9% 3,9% 8,6% 2,6% 0% 1,9% Heroina 1,9% 0% 0 1,9% 1,7% 0,9% 0% 0% Ciuperci halucinogene

5,7% 5,1% 7,1% 4,6% 3,4% 4,3% 2,2% 1,9%

25

Ecstasy 16.8%

χχχχ2=44.43; P=.000 CV=.147

3.4%

χχχχ2=21.78; P=.000

CV=.103

� 8.1%

χχχχ2=18.52; P=.001

CV=.095

4.3%

χχχχ2=26.01; P=.000

CV=.113

2.2%

χχχχ2=23.89 P=.000

CV=.108

�

LSD 4.2%

χχχχ2=12.16; P=.016 CV=.077

� � � 0%

χχχχ2=12.17; P=.016

CV=.077

�

Cocaină 9.6%

χχχχ2=29.81; P=.003 CV=.088

2.5%

χχχχ2=15.68; P=.003

CV=.088

� 3.9%

χχχχ2=24.25; P=.000

CV=.109

8.6%

χχχχ2=10.50 P=.033

CV=.072

2.6%

χχχχ2=22.25; P=.000

CV=.104

0%

χχχχ2=15.07 P=.005

CV=.086

Heroină � 0% χχχχ2=9.27; P=.055

CV=.067

� 1.9% χχχχ2=18.14;

P=.001 CV=.093

� 0.9% χχχχ2=15.70;

P=.001 CV=.093

0% χχχχ2=12.69 P=.013

CV=.079

�

Ciuperci halucinogene

� 5.1% χχχχ2=11.47;

P=.022 CV=.075

� 4.6% χχχχ2=17.63;

P=.001 CV=.093

3.4% χχχχ2=9.43; P=.051

CV=.068

4.3% χχχχ2=19.08;

P=.001 CV=.097

2.2% χχχχ2=13.42;

P=.009 CV=.081

�

Consumul abuziv de alcool La întrebarea: Ai consumat frecvent mai mult de 5 pahare de băutură la o singura ieşire (un pahar = 50 ml tarie, 150 ml vin, 500 ml bere)? răspunsurile au avut următoarea structura:

Consum compulsiv de alcool (mai mult de 5 pahare la o singura ocazie)

In fiecare zi 1.3%

De cateva ori pe saptamana 4.9%

O data pe saptamana 9.3%

De cateva ori pe luna 11.4%

Odata pe luna 17.9%

Niciodata 31.3%

Nu raspund 23.9%

� În strânsă legătură cu consumul compulsiv de alcool putem ilustra consumul regulat (de mai multe ori pe săptămână) de alcool:

� astfel 19.8% dintre participanţii la studiu au declarat consumul de alcool de mai multe ori pe săptămână iar 2.7% au declarat consum de alcool în fiecare zi.

26

Arbori decizionali de clasificare Pentru a prezenta un model sintetic de clasificare introducem variabilele demografice, cele reprezentând stilul de viaţă, respectiv prevalenţa de-a lungul vieţii a consumului de droguri, consumul de mai multe ori pe săptămână de alcool şi consumul abuziv de alcool (mai mult de 5 pahare la o singura ocazie) într-un algoritm de tip arbore decizional de clasificare CHAID (Chi-squared Automatic Interaction Detection) folosind metoda exhaustive chaid.

Arbori decizionali de clasificare - Canabis

Conform acestui model statistic în cazul prevalenţei consumului de canabis de-a lungul vieţii se selectează următorii factori care prezintă semnificaţie statistică pentru descrierea variabilei dependente: Prevalenţa consumului de ecstasy de-a lungul vieţii Preferinţa pentru muzica rock Nivelul de studii Prevalenţa consumului de tranchilizante de-a lungul vieţii Nr. de ore petrecut la o ieşire în oraş Frecvenţă baruri (1 niciodată/rar 2 des/foarte des) Acest model are o probabilitate de predicţie pentru 75,1% din cazuri (minimum p. node=15; minimum c. node=10) Variabile selectate:ecstasy, q6_4f2, studiisimplu, q5_1rec, grupeore48, V12_tr_v, q6_1f2

Astfel putem segmenta subiecţii în mai multe subgrupuri cu o probabilitate crescută/scăzută de consum de canabis de-a lungul vieţii (detalii în anexa 1): • N8 – 100% dintre cei care au consumat ecstasy şi îşi petrec de obicei mai mult de 4 ore pentru

o ieşire recreaţională • N2 - 98.8% dintre cei care au consumat ecstasy • N7 – 90% dintre cei care au consumat ecstasy şi işi petrec de obicei mai puţin de 4 ore pentru o

ieşire recreaţionala • Pentru cei care nu au consumat ecstasy • N14- 57,5% dintre cei care au muzica rock ca prima opţiune si au studii medii sau superioare • N16- 54,8% dintre cei care au muzica rock a doua sau a treia opţiune şi frecventează barurile des

sau foarte des • N5- 53,8% dintre cei care au muzica rock ca prima, (42,4% în cazul în care rockul este a doua sau

a treia opţiune N6) • N12 26,5% dintre cei care nu menţionează rockul ca şi preferinţă muzicala şi au studii superioare

Classification

Predicted

Observed nu da Percent Correct

nu 267 119 69.2%

da 58 268 82.2%

Overall Percentage 45.6% 54.4% 75.1%

Growing Method: EXHAUSTIVE CHAID

Dependent Variable: V11marijuana_viata

27

Classification

Predicted


nu 568 19 96.8%

da 31 81 72.3%



Dependent Variable: ecstasy

Arbori decizionali de clasificare - Amfetamine Conform acestui model statistic în cazul prevalenţei consumului de amfetamine de-a lungul vieţii se selectează următorii factori care prezintă semnificaţie statistică pentru descrierea variabilei dependente: Prevalenţa consumului de ecstasy de-a lungul vieţii Prevalenţa consumului de cocaină de-a lungul vieţii Preferinţă pentru muzica house/electronica Preferinţă pentru muzica rock Sex respondent Acest model are o probabilitate de predicţie pentru 96,3% din cazuri (minimum p.node=10; minimum c.node=5) Variabile selectate ecstasy, Cocaină, q6_1f2, q6_4f2, Sex respondent

Subgrupuri cu o probabilitate crescută/scăzută de consum de amfetamine de-a lungul vieţii (detalii în anexa 2): • N11 – 78.1% dintre subiecţii de sex masculin care au consumat ecstasy şi cocaină N6 – 69.2% dintre

cei care au consumat ecstasy şi cocaină este probabil să fi consumat amfetamine • N9- 61,5% dintre cei care au consumat ecstasy dar nu au consumat cocaină şi au muzica rock ca

primă preferinţă N2- 49.4% dintre cei care au consumat ecstasy

Arbori decizionali de clasificare - Ecstasy Conform acestui model statistic în cazul prevalenţei consumului de ecstasy de-a lungul vieţii se selectează următorii factori care prezintă semnificaţie statistică pentru descrierea variabilei dependente: Prevalenţa consumului de amfetamine de-a lungul vieţii Prevalenţa consumului de cocaină de-a lungul vieţii Preferinţă pentru muzica house/electronica Frecvenţa cluburi Frecvenţa cluburi afterhours Sex respondent Acest model are o probabilitate de predicţie pentru 92,8% (minimum p. node=15; minimum c. node=10) Variabile selectate: q6_1f2, Cocaină, V12_tr_v, amfetamine, q5_2rec, q5_4rec, Sex respondent

Subgrupuri cu o probabilitate crescută/scăzută de consum de ecstasy de-a lungul vieţii comparativ cu

Classification

Predicted


nu 621 12 98.1%

da 13 33 71.7%



Dependent Variable: amfetamine

28

media (detalii în anexa 2): • N4 – 88.9% dintre subiecţii care au ca primă preferinţă muzica house, care au consumat cocaină

N7 – 72.7% dintre subiecţii care au a 2-a/a-3-a preferinţă muzica house, care au consumat amfetamine

• N11 – 60% dintre subiecţii care au ca primă preferinţă muzica house care au consumat cocaină şi tranchilizante

• N14- 27% dintre subiecţii de sex masculin care merg des sau foarte des în cluburi aftehours, dar nu preferă muzica house

• N13-20% dintre subiecţii care merg des sau foarte des in cluburi, au a 2-a/a-3-a preferinţă muzica house şi nu consuma amfetamina

• Detalii ANEXA 3

Arbori decizionali de clasificare - Cocaină

Conform acestui model statistic în cazul prevalenţei consumului de cocaină de-a lungul vieţii se selectează următorii factori care prezintă semnificaţie statistică pentru descrierea variabilei dependente: Prevalenţa consumului de ecstasy de-a lungul vieţii Prevalenţa consumului de amfetamine de-a lungul vieţii Preferinţă pentru muzica house/electronica Frecvenţa cluburi afterhours Acest model are o probabilitate de predicţie pentru 95,8% (minimum p. node=20; minimum c. node=10) Variabile selectate:q5_4rec, ecstasy, q6_9f2, q6_1f2, amfetamine

Subgrupuri cu o probabilitate crescută/scăzută de consum de cocaină de-a lungul vieţii (detalii in anexa 2):

• N6 – 80,8% dintre subiecţii care frecventează des sau foarte des cluburile afterhours şi au consumat amfetamine

• N10 –68,6. % dintre subiecţii care nu frecventează cluburile afterhours, au prima preferinţă muzica house şi au consumat ecstasy

• N4- 48% dintre subiecţii care nu frecventează cluburile afterhours şi au consumat ecstasy • N12 – 32% dintre subiecţii care frecventează des sau foarte des cluburile afterhours şi au

consumat ecstasy dar nu au consumat amfetamine • Detalii ANEXA 4

Classification

Predicted


nu 622 16 97.5%

da 13 45 77.6%



Dependent Variable: Cocaina

29

Regresie logistică – canabis

Regresia logistică reprezintă un alt un alt model sintetic de clasificare folosit de noi pentru descrierea relaţiilor dintre variabilele analizate pana acum, respectiv:

- variabilele demografice, cele reprezentând stilul de viata, prevalentele consumului de droguri de-a lungul vieţii,consumul de mai multe ori pe săptămână de alcool şi consumul abuziv de alcool (mai mult de 5 pahare la o singura ocazie).

• Modelul regresiei logistice binare ne-a permis următoarea clasificare în cazul prevalenţei consumului de canabis de-a lungul vieţii:

Astfel folosind metoda LR forward stepwise, am obţinut un model în 9 paşi (mai sus sunt prezentate rezultatele pasului selectat, model semnificativ la pasul 8 având p=0 .061 la testul Hosmer and Lemeshow Test (Goodness of fit)►modelul este adecvat pentru a descrie datele observate, pasul 8 având următorul scor la testul Nagelkerke R Square =0.395►corespondenta moderată. Modelul clasifică corect 76.0 % dintre subiecţi (61% dintre consumatorii de canabis şi 86.4% dintre neconsumatori). Conform modelului: - OR raportul şanselor de a consuma marijuana pentru este de 3.39 ori mai mare în cazul celor care au consumat tranchilizante/sedative, de 4.25 de ori mai mare pentru cei care au consumat amfetamine, de 59.84 de ori mai mare pentru cei care au consumat ecstasy, de 3.28 ori mai mare pentru cei care au rock-ul ca primă opţiune muzicală faţă de cei care nu au menţionat rock-ul printre opţiunile muzicale, de 2.13 ori mai mare pentru cei care menţionează rock-ul – 2-a sau a 3- a opţiune, de 2.54 ori mai mare pentru cei care frecventează barurile des sau foarte des în raport cu cei care frecventează rar sau deloc, de 3.21 ori mai mare pentru cei care au studii liceale în raport cu cei care au studii primare/gimnaziale şi de 4.91 de ori mare pentru cei care au studii superioare în raport cu cei care au studii primare/gimnaziale.

Variables in the Equation

95.0% C.I.for

EXP(B)

B S.E. Wald df Sig. Exp(B)

Lower Upper

V12_tr_v(1) 1.221 .578 4.457 1 .035 3.390 1.091 10.529

V13__v(1) 19.869 7179.633 .000 1 .998 4.256E8 .000 .

V15__v(1) 4.092 1.070 14.624 1 .000 59.848 7.350 487.349

V20_xsapt(1) 1.143 .257 19.860 1 .000 3.137 1.897 5.186

q6_2f2 7.878 2 .019

q6_2f2(1) -.463 .371 1.559 1 .212 .629 .304 1.302

q6_2f2(2) .447 .235 3.621 1 .057 1.564 .987 2.480

q6_4f2 19.904 2 .000

q6_4f2(1) 1.188 .268 19.606 1 .000 3.280 1.939 5.549

q6_4f2(2) .757 .278 7.398 1 .007 2.133 1.236 3.681

q5_1rec(1) .934 .238 15.480 1 .000 2.546 1.598 4.055

studiisimplu 11.271 2 .004

studiisimplu(1) 1.167 .523 4.983 1 .026 3.211 1.153 8.942

studiisimplu(2) 1.592 .512 9.666 1 .002 4.914 1.801 13.405

Step 8h

Constant -3.604 .568 40.281 1 .000 .027

30

Regresie logistică – ecstasy

• Modelul regresiei logistice binare ne-a permis următoarea clasificare în cazul prevalenţei consumului de ecstasy de-a lungul vieţii:

Astfel folosind metoda LR forward stepwise, am obţinut un model în 8 paşi (mai sus sunt prezentate rezultatele ultimului pas, model semnificativ la pasul 8 având p=0 .736 la testul Hosmer and Lemeshow Test (Goodness of fit)►modelul este adecvat pentru a descrie datele observate, pasul 8 având cel mai mare scor la testul Nagelkerke R Square =0.997►corespondenţă puternica. Modelul clasifică corect 96.9 % dintre subiecţi (70,5% consumatori ecstasy şi 99.4% neconsumatori). Conform modelului: - OR raportul şanselor de a consuma ecstasy pentru cei care au muzica house/minimal /electro/drum&bass ca primă preferinţă este de 7.39 ori mai mare decât cei care nu declară ca preferă acest gen de muzică, în cazul celor care preferă muzica rock(prima opţiune) raportul şanselor este de 10.43 ori mai mic faţă de cei care nu preferă muzica rock şi de 27.02 ori mai mic pentru cei care au ca primă preferinţă muzica disco faţă de cei care nu declară preferinţă pentru acest tip de muzică, de 66,10 ori mai mare pentru cei care au consumat marijuana, de 94.04 de ori mai mare pentru cei care au consumat amfetamine, de 203.98 ori mai mare pentru cei care au consumat LSD şi de 25.93 ori mai mare pentru cei care au consumat ciuperci halucinogene.


95.0% C.I.for EXP(B)


Lower Upper

q6_1f2 6.481 2 .039

q6_1f2(1) 2.001 .888 5.071 1 .024 7.393 1.296 42.175

q6_1f2(2) .390 .930 .176 1 .675 1.477 .239 9.140

q6_4f2 9.282 2 .010

q6_4f2(1) -2.345 .928 6.386 1 .011 .096 .016 .591

q6_4f2(2) -1.531 .639 5.748 1 .017 .216 .062 .756

q6_7f2 8.590 2 .014

q6_7f2(1) -3.297 1.330 6.147 1 .013 .037 .003 .501

q6_7f2(2) -1.439 .803 3.209 1 .073 .237 .049 1.145

V11marijuana_viata(1

)

4.191 1.238 11.454 1 .001 66.105 5.836 748.790

V12_tr_v(1) 1.594 .825 3.733 1 .053 4.925 .977 24.820

V13__v(1) 4.544 1.042 19.021 1 .000 94.044 12.204 724.673

V16__v(1) 5.318 1.585 11.254 1 .001 203.980 9.125 4559.709

V19__v(1) 3.256 1.022 10.155 1 .001 25.935 3.502 192.090

Step 8h

Constant -6.664 1.407 22.425 1 .000 .001

31

Regresie logistică-cocaină • Modelul regresiei logistice binare ne-a permis următoarea clasificare în cazul prevalenţei

consumului de cocaină de-a lungul vieţii:


95.0% C.I.for

EXP(B)


Lower Upper

V11marijuana_viata(1) 17.830 1753.327 .000 1 .992 5.540E7 .000 .

V12_tr_v(1) 2.641 1.413 3.492 1 .062 14.023 .879 223.725

V13__v(1) 3.553 1.222 8.450 1 .004 34.916 3.182 383.191

V15__v(1) 3.909 1.285 9.258 1 .002 49.843 4.019 618.168

condiţiematsimplu

11.929 2 .003

condiţiematsimplu(1) -3.935 1.530 6.618 1 .010 .020 .001 .392

condiţiematsimplu(2) 4.284 1.519 7.951 1 .005 72.530 3.692 1424.751

q5_5rec(1) 2.304 1.229 3.515 1 .061 10.012 .901 111.306

Step

6f

Constant -

23.918

1753.327 .000 1 .989 .000

Astfel folosind metoda LR forward stepwise, am obţinut un model in 6 paşi (mai sus sunt prezentate rezultatele ultimului pas, model semnificativ la pasul 6 având p=0 .787 la testul Hosmer and Lemeshow Test (Goodness of fit)►modelul este adecvat pentru a descrie datele observate, pasul 8 având cel mai mare scor la testul Nagelkerke R Square =0.443►corespondenta moderata. Modelul clasifică corect 98.4 % dintre subiecţi (82,6% consumatori cocaină şi 99.2% neconsumatori). Conform modelului: - OR raportul şanselor de a consuma cocaină pentru cei cu o condiţie materială bună şi foarte bună este de 72.53 ori mai mare decât în cazul celor cu o condiţie materială modesta; pentru cei care au consumat marijuana este de 5.54 de ori mai mare, iar pentru cei care au consumat amfetamine raportul şanselor este de 34.91 ori mai mare.

Analiză factorială - canabis

Analiza factorială reprezintă un alt model sintetic de clasificare folosit de noi pentru descrierea relaţiilor dintre variabilele analizate până acum, respectiv: variabilele demografice, cele reprezentând stilul de viata, prevalenţele consumului de droguri de-a lungul vieţii,consumul de alcool de mai multe ori pe săptămână şi consumul abuziv de alcool (mai mult de 5 pahare la o singura ocazie). Modelul analizei factoriale ne-a permis următoarea clasificare în cazul prevalenţei consumului de

canabis de-a lungul vieţii: Am utilizat metoda analizei componentelor principale, folosind tehnica de rotaţie a variabilelor varimax cu normalizare

Kaiser pentru simplificarea prezentării factorilor. Modelul a selectat 9 factori principali (EV>1) care explică 70,72% din varianţă (vezi Anexa 5 . Testul KMO ne oferă un coeficient de 0.670 ►modelul este relativ adecvat pentru a descrie datele, semnificativ pentru Bartlet’s chisquare= 1534.80 df 253 p=0.000. Folosind metoda regresiei s-a calculat scorul fiecărui factor (anexa 5). Pentru fiecare factor vom prezenta asocierile importante >0.4.

Pentru factorul F1 care descrie un grup de variabile ce explică 12,08% din cazurile de consum de canabis ,un grad puternic de asociere este identificat pentru variabilele: V17_v consum de cocaină de-a lungul vieţii, V13_v consum de-a lungul vieţii de amfetamine, V15_v consum de-a lungul vieţii de ecstasy şi V19_v consum de-a lungul vieţii de ciuperci halucinogene. Astfel 12,8% dintre cei predispuşi consumului de canabis este foarte probabil să fi consumat substanţele mai sus menţionate.

Pentru factorul F2 care descrie un grup de variabile ce explică 11,69% din cazurile de consum de canabis, un grad puternic de asociere>0.6 este identificat pentru variabilele q6_8, q6_9 şi q6_7 şi un grad moderat de asociere

32

pentru q6_2 şi q6_5 >0.4 Astfel 11,69% dintre subiecţii predispuşi consumului de canabis este probabil sa NU aibă ca tip de muzica preferata latino, manele, disco, şi moderat nici pop sau punk (pt var q6 1=prima preferinţă 2= a doua/a treia preferinţă şi 3=absenţa preferinţei pentru acest tip de muzică).

Pentru factorul F3 care descrie un grup de variabile ce explică 7,73% din cazurile de consum de canabis un grad puternic de asociere este identificat pentru variabila studii şi moderat cu variabilele vârstă şi condiţie materială(in acest caz corelaţia este negativă). ► subiecţii acestui subgrup au studii superioare, sunt mai în vârstă(tind spre intervalul 25-34) şi au o condiţie materială bună

Pentru factorul F4 care descrie un grup de variabile ce explică 7,49% din cazurile de consum de canabis, un grad moderat de asociere>0.4 este identificat pentru variabilele q6_5(-), q6_4(-) şi q5_1 .Astfel 7,49% dintre subiecţii predispuşi consumului de canabis este probabil sa aibă ca tip de muzică preferata rock sau punk (deoarece corelaţia este inversă cu cele doua variabile) şi să frecventeze des sau foarte des barurile.

Pentru factorul F5 care descrie un grup de variabile ce explică 7,43% din cazurile de consum de canabis, un grad moderat de asociere este identificat pentru variabilele: sex, q6_3 raggae/hip-hop(-), q16rec-consum compulsiv de alcool. ► Astfel 7,26% dintre subiecţii predispuşi consumului de canabis sunt probabil femei care NU consuma compulsiv alcool (mai mult de 5 pahare sau echivalent la o cazie) şi care ascultă de obicei muzică hip-hop/reggae.

Pentru factorul F6 care descrie un grup de variabile ce explică 7,26% din cazurile de consum de canabis, un grad moderat de asociere este identificat pentru variabila: q5_5. ► Astfel 7,26% dintre subiecţii predispuşi consumului de canabis obişnuiesc să frecventeze des sau foarte des petreceri private underground de tip house/rave.

Pentru factorul F7 care descrie un grup de variabile ce explică 6,40% din cazurile de consum de canabis, un grad moderat de asociere este identificat pentru variabilele: q6_5 şi q5_1. ► Astfel 6,40% dintre subiecţii predispuşi consumului de canabis obişnuiesc sa frecventeze des sau foarte des barurile şi NU ascultă muzica punk.

Pentru factorul F8 care descrie un grup de variabile ce explică 5,57% din cazurile de consum de canabis, un grad puternic de asociere este identificat cu variabila condiţie materială şi un grad moderat de asociere cu variabila vârstă . ► Astfel 5,57% dintre subiecţii predispuşi consumului de canabis nu au o condiţie materială foarte bună dar tind să se integreze in intervalul 25-34 ani.

Pentru factorul F9 care descrie un grup de variabile ce explică 5,04% din cazurile de consum de canabis, un grad moderat de asociere este identificat pentru variabilele:sex şi frecvenţa baruri. ► Astfel 5,04% dintre subiecţii predispuşi consumului de canabis sunt probabil femei care frecventează des sau foarte des barurile.

Analiză factorială - ecstasy

Modelul analizei factoriale ne-a permis următoarea clasificare în cazul prevalenţei consumului de ecstasy de-a lungul vieţii:

Am utilizat metoda analizei componentelor principale, folosind tehnica de rotaţie a variabilelor varimax cu normalizare Kaiser pentru simplificarea prezentării factorilor. Modelul a selectat 6 factori principali (EV>1) care explică 73,76% din varianta (vezi Anexa 6) . Testul KMO ne ofera un coeficient de 0.533 ►modelul este relativ adecvat pentru a descrie datele, semnificativ pentru Bartlet’s chisquare= 226.97 df 105 p=0.000. Folosind metoda regresiei s-a calculat scorul fiecărui factor (anexa 6).

Pentru factorul F1 care descrie un grup de variabile ce explică 14,15% din cazurile de consum de ecstasy ,un grad puternic de asociere este identificat pentru variabilele: q5_4rec frecvenţa concerte, q_5_5rec frecvenţa petreceri private underground house/rave, şi un grad moderat de asociere cu variabila V16_v consum de-a lungul vieţii LSD. Astfel 14,15% dintre cei predispuşi consumului de ecstasy este foarte probabil să frecventeze des sau foarte des concertele şi petrecerile undergroud house/rave şi să fi consumat LSD.

Pentru factorul F2 care descrie un grup de variabile ce explică 13,01% din cazurile de consum de ecstasy un grad puternic de asociere este identificat pentru variabila studii şi variabila vârstă). ► subiecţii acestui subgrup au studii superioare, sunt mai in vârstă(tind spre intervalul 25-34) şi au o condiţie materială mai bună

Pentru factorul F3 care descrie un grup de variabile ce explică 12,41% din cazurile de consum de ecstasy, un grad puternic de asociere>0.6 este identificat pentru variabilele Consum de alcool de mai multe ori pe săptămână(v20_xsapt)(-), V16_v consum de-a lungul vieţii LSD, sex şi un grad moderat de asociere pentru frecvenţa cu care vizitează cluburile aftehours >0.4 Astfel 12,41% dintre subiecţii predispuşi consumului de ecstasy este probabil să NU consume frecvent alcool, sa fie de sex feminin, să fi consumat LSD de-a lungul vieţii şi sa frecventeze des sau foarte des cluburile afterhours).

Pentru factorul F4 care descrie un grup de variabile ce explică 11,91% din cazurile de consum de ecstasy ,un grad

33

puternic de asociere este identificat pentru variabilele: V17_v consum de cocaină de-a lungul vieţii, V13_v consum de-a lungul vieţii de amfetamine şi variabila sex (-). Astfel 11,91% dintre cei predispuşi consumului de ecstasy este foarte probabil să fi consumat substanţele mai sus menţionate şi să fie de sex masculin.

Pentru factorul F5 care descrie un grup de variabile ce explică 11,15% din cazurile de consum de ecstasy, un grad puternic de asociere este identificat pentru variabilele: frecvenţa cluburi, preferinţă rock iar un grad moderat de asociere este identificat pentru variabila:v11_v consum canabis de-a lungul vieţii. ► Astfel 11,15% dintre subiecţii predispuşi consumului de ecstasy obişnuiesc să frecventeze des sau foarte cluburile, NU ascultă muzica rock şi au consumat canabis.

Pentru factorul F6 care descrie un grup de variabile ce explică 11,11% din cazurile de consum de ecstasy, un grad puternic de asociere este identificat pentru variabila preferinţă muzică house/minimal/electro iar un grad moderat de asociere este identificat pentru variabilele: nr. ore petrecute in club, frecvenţa cluburi afterhours ► Astfel 11,11% dintre subiecţii predispuşi consumului de ecstasy este probabil sa asculte house/minimal electro, petrec mai mult de 8 ore in club la o singura ieşire şi frecventează des sau foarte des cluburile afterhours.

Policonsumul

� 10.1% dintre respondenţi declară ca obişnuiesc/obişnuiau să consume substanţe psihoactive combinate. Cele mai frecvente combinaţii sunt cele în care sunt prezente alcoolul, canabisul şi/sau ecstasy: alcool şi canabis, alcool şi ecstasy, alcool, canabis şi ecstasy, urmate de combinaţiile alcool tranchilizante, alcool şi amfetamine, alcool şi LSD.

Percepţia respondenţilor asupra trendului actual Subiecţii au fost rugaţi să menţioneze cel mult trei substanţe considerate la moda în contextul recreaţional bucureştean. În urma analizei răspunsurilor s-a obţinut următoarea clasificare: �Pe primul loc s-a situat Canabisul (Marijuana/Haşiş) cu 243 de menţiuni; �Al doilea drog considerat la moda a fost Ecstasy cu 187; �Al treilea Cocaina cu 115; �Urmează Heroina cu 43 de menţiuni; �LSD cu 27; �Ketamina cu 25; �Au mai fost menţionate şi alte droguri intr-o proporţie mai redusa

Particularităţi ale consumului de ecstasy � Deoarece în urma pretestării şi a consultării publicaţiilor de specialitate s-a identificat ecstasy ca

fiind substanţa psihoactiva cu cea mai mare aderenţă la mediul recreaţional , celor care au declarat că au consumat ecstasy li s-au cerut lămuriri suplimentare. Astfel, subiecţii care au declarat consumul de ecstasy şi care au răspuns la întrebare ne oferă următoarele date:

Numărul mediu de pastile consumat la o singură ocazie

0

10

20

30

40

50

60

70

% 59.3 30.2 5.8 4.7

1 pastilă 2 pastile 3 pastile 4 pastile

34

Cantitatea medie de ecstasy consumată la un eveniment/ocazie se încadrează în intervalul 1-4 pastile conform afirmaţiilor celor care au declarat consumul acestei substanţe psihoactive. Nici in cazul achiziţiilor, consumatorii nu declara ca fac provizii mari, media numărului de pastile achiziţionate situându-se în intervalul 1-6 pastile. Numărul mediu de pastile achiziţionate (la o singură achiziţie/cumpărare)

0

15

30

45

% 40.5 29.8 2.4 10.7 10.7 6

1 pastilă 2 pastile 3 pastile 4 pastile 5 pastile10

pastile

Denumiri ECSTASY � Respondenţilor le-a fost solicitat sa ofere detalii cu privire la denumirile comerciale sub care

pastilele de ecstasy/respectiv drogurile sintetice circula pe piaţa. În urma analizei datelor obţinute se constată că acestea reprezintă denumiri ale unor subtipuri de pastile cu concentraţie şi reţetă diferită din clasa “designer drugs”- droguri sintetice (ecstasy/MDMA/amfetamina sau bromomescalina....etc.)- substanţe chimice sintetizate în laborator care de obicei încearcă sa reproducă efectele unor droguri cunoscute.

� După cum s-a observat şi în cadrul componentei calitative a cercetării denumirile provin de la logo-urile imprimate pe aceste pastile şi se folosesc de obicei de notorietatea unor braduri cunoscute tinerilor (de maşini , haine etc). Astfel sunt menţionate următoarele denumiri ale pastilelor ce contin droguri sintetice (în special ecstasy dar şi alte substanţe): armani, versace, lacoste, calvin klein, louis vuitton, channel, puma, dolar, euro, lire, porsche, ferarri, mitsubishi, mercedes, rolex, malboro, smiley, inimioara, porumbel, omega, coroana, 007, 7 colours, fluture, motorola, steaua lui David, flower power, mickey mouse, tom&jerry, playboy, yacuza, elefant .

� Cel mai frecvent menţionate denumiri sunt: armani, rolex, puma, mitsubishi, inimioara, fluture, dolar, smiley.

STUDIUL CANTITATIV CERCETAREA de TEREN

Caracteristicile eşantionului Respondenţii din cadrul studiului de teren au următoarele caracteristici demografice :

� Distribuţia pe sexe - 61.8% sex masculin; - 38.2 % sex feminin.

■ Distribuţia pe grupe de vârstă - 15-18 ani 15.3 %; - 19-24 ani 54.6 %;

- 25-34 ani 30.1 %. ■ Distribuţia după nivelul de studii: - Studii primare/gimnaziale - 11.8 %

- Liceu/şcoală profesională - 46.2 % - Studii superioare - 42 %

35

Structura ocupaţională a respondenţilor � Datele obţinute în cadrul cercetării cantitative (teren) au relevat o pondere semnificativă a

respondenţilor care au o slujba (angajat permanent), respectiv studenţi. � În totalul eşantionului, procentul celor care nu au slujba sau se afla intr-o alta situaţie nu depăşeşte

15%. � Parte dintre cei care lucrează, au un job stabil, sunt şi studenţi.

Condiţia materială

In ceea ce priveşte condiţia materială a familiei, cele mai multe răspunsuri s-au situat in zona: situaţie bună, situaţie medie.

Rezultate Avertismentul din partea celor apropiaţi Avertismentele privind problemele ce pot apărea în cazul folosirii diferitelor droguri (licite sau ilicite) primite de la apropiaţi sunt reduse ca număr.

38,5

46,8

3,8

10,9

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

elev / student angajat permanent fara slujba alta situatie

Ce ocupatie ai in prezent?

10,5

40,1

37,6

10,2

1,6

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

f buna buna medie modesta f modesta

Cum apreciezi conditia materiala a familiei tale?

24,8

13,1

62,1

0

10

20

30

40

50

60

70

da nu NS/NR

Ai prieteni sau rude care te-au avertizat privind problemele ce pot aparea in

cazul folosirii diferitelor droguri (licite sau ilicite)?

36

Caracteristicile petrecerii timpului liber Frecvenţa petrecerii timpului liber în BARURI Frecvenţa petrecerii timpului liber în CLUBURI

Frecvenţa petrecerii timpului liber în Frecvenţa petrecerii timpului liber la

CLUBURI “AFTER HOURS” CONCERTE HOUSE / RAVE/ ROCK/ POP

Frecvenţa petrecerii timpului liber la PETRECERI

UNDERGROUND HOUSE / RAVE

4.1

23.6

41.1

24.8

6.4

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

niciodata rar des (aproape in

fiecare week-

end)

foarte des

(aproape in

fiecare weekd si

in timp

saptamanii)

NS/NR

Cat de des frecventati BARURILE?

5.4

36.339.5

13.4

5.4

0

5

10

15

20

25

30

35

40

niciodata rar des (aproape

in fiecare

week-end)

foarte des

(aproape in

fiecare weekd

si in timp

saptamanii)

NS/NR

Cat de des frecventati DISCOTECILE / CLUBURILE?

25.5

40.1

14.3

6.1

14

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

niciodata rar des (aproape

in fiecare

week-end)

foarte des

(aproape in

fiecare weekd

si in timp

saptamanii)

NS/NR

Cat de des frecventati cluburile "AFTER HOURS"?

15

49

20,1

3,2

12,7

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

niciodata rar des (aproapein fiecareweek-end)

foarte des(aproape in

fiecareweekd si in

timpsaptamanii)

NS/NR

Cat de des frecventati CONCERTE HOUSE / RAVE/ ROCK / POP?

29.3

39.213.7

5.7

12.1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

niciodata rar des (aproapein fiecareweek-end)

foarte des(aproape infiecare

weekd si intimp

saptamanii)

NS/NR

Cat de des frecventati PETRECERILE UNDERGROUND, HOUSE / RAVE

37

Frecvenţa nopţilor petrecute în medie in CLUB / BAR pe săptămână. � În proporţie de 62.1% respondenţii au declarat că petrec intre 1-2 nopţi pe săptămână. � Ponderea celor care au o viata de noapte intensa în cursul unei săptămâni (peste 4 nopţi de

săptămână) este una relativ mică - 13%.

Frecvenţa in ore a unei ieşiri in CLUB/BAR

� Ieşirile în cluburi/baruri sunt în mare parte ieşiri de durată, care se întind de la 3-8 ore pentru fiecare ieşire în parte.

� Ponderea celor care ies între 3-8 ore din totalul ieşirilor este una destul de mare - 66,9%.

Frecvenţa medie a numărului de localuri vizitate în cadrul unei ieşiri

� Datele indică faptul că în ceea mai mare parte respondenţii au un short list de 1-2 localuri pe care le vizitează în cadrul unei ieşiri.

� Posibil ca aceste locaţii sa fie unele familiare lor, cu care s-au obişnuit şi unde se pot întâlni cu prietenii sau unde ştiu / cunosc personalul.

� Exista totuşi o minoritate ce nu poate fi neglijata aprox 28% care schimba frecvent 3-4 locaţii în cadrul unei ieşiri

32.8

29.3

16.9

5.7

3.8

12.5

5.7

2.2

0

5

10

15

20

25

30

35

1 noapte 2 nopti 3 nopti 4 nopti 5 nopti 6 nopti 7 nopti niciodata NS/NR

Cate nopti iti petreci in medie in CLUB / BAR pe saptamana?

5,1

24,5

36,3

24,5

6,1

1,6 1,90

5

10

15

20

25

30

35

40

intre 1-2ore

intre 3-4ore

intre 4-6ore

intre 6-8ore

intre 9-10ore

peste 10ore

NS/NR

Cat dureaza in medie o iesire in club pentru tine?

38

Frecvenţa medie a consumului de băutură la o singura ieşire

Consumul de alcool la volan după ieşirea de la club/bar

15,9

68,5

15,6

0

10

20

30

40

50

60

70

da nu NS/NR

Ai condus vreodata dupa ce ai consumat alcool cand ai plecat de la club / bar/ party / concert?

71

280.3 0.6

0

10

20

30

40

50

60

70

80

intre 1-2 intre 3-4 intre 5-6 NS/NR

Cate baruri / cluburi / discoteci ajungi sa vizitezi in medie in cadrul unei iesiri?

3,5

12,413,7

11,1

19,7

24,8

14,6

0

5

10

15

20

25

in fiecare zi de cateva oripe

saptamana

o data pesaptamana

de cateva oripe luna

o data peluna

nu NS/NR

Ai consumat frecvent mai mult de 5 pahare de bautura la o singura iesire?

39

Prevalenţa consumului de droguri de-a lungul

vieţii în ultimul an

în ultima lună

Regulat (de mai multe ori pe lună)

Canabis(Marijuana/Haşiş) 36% 8,8% 4,6% 0,3% Tranchilizante/somnifere/sedative 5,2% 2,6% 2,6% 0,7% Amfetamine 7,8% 1,3% 0,3% 0,3% Ecstasy 12,4% 6,2% 1,6% 1 % LSD 3,3% 1,3% 0,7% 0 Cocaină 6,9% 1% 0,3% 0 Heroină 2 % 0,3% 0,3% 0 Ciuperci halucinogene 6,2% 0,7% 0,3% 0

Concluzii Prin triangularea datelor obţinute cu ajutorul celor 3 modalităţi diferite de colectare mai sus prezentate putem afirma următoarele: Spaţiul recreaţional bucureştean reprezintă un tablou complex bine segmentat pe criterii de vârstă, preţuri, opţiuni muzicale/culturale. Consumul de droguri în scop recreaţional a devenit o realitate, iar substanţele cu conţinut psihotrop sunt prezente la nivelul tuturor categoriilor de participanţi la aceste activităţi, într-o larga varietate (marijuana, ecstasy, amfetamine, cocaină, LSD, ciuperci halucinogene, ketamina, bromomescalina, etc). Sunt observabile asocieri dintre anumite stiluri muzicale /culturale şi consumul anumitor tipuri de substanţe. Astfel drogurile sintetice “designer drugs” sunt prezente cu predilecţie în spatiile care promovează muzica electronica house/minimal, de obicei in cluburi sau locaţii de tip “aftehours”, fără a fi un atribut exclusiv al acestora (există şi alte asocieri semnificative ale unor tipuri de substanţe cu stilul rock, punk, etc). Mulţi dintre cei care declară consumul de substanţe psihotrope nu se rezuma la un singur tip de substanţă consumat. Ei relatează policonsumul de droguri, combinând marijuana, alcool, amfetamine, ecstasy, tranchilizante pentru a potenţa efectele drogurilor consumate. Consumul de substanţe psihotrope este în mare măsura experimental, puţine fiind substanţele care se regăsesc în menţiunile referitoare la consumul regulat (în special marijuana şi ecstasy). Este posibil ca acest fapt sa se datoreze preţurilor prohibitive ale drogurilor raportat la puterea de cumpărare sau la preţul cu care acestea se comercializează în alte tari. Totuşi observam orientarea spre substanţe cu efecte apropiate drogurilor ilicite care se pot procura uşor şi ieftin de pe piaţa licita. (ex.: ketamina, tranchilizante, salvia divinorum(plante etnobotanice), etc).

40

ANEXE ANEXA1

Tree Table

nu da Total Primary Independent Variable Node

N Percent N Percent N Percent

Predicted

Category

Parent

Node Variable Sig.a Chi-

Square

df Split Values

0 386 54.2% 326 45.8% 712 100.0% nu

1 364 63.7% 207 36.3% 571 80.2% nu 0 ecstasy .000 123.536 2 nu

2 1 1.2% 84 98.8% 85 11.9% da 0 ecstasy .000 123.536 2 da

3 21 37.5% 35 62.5% 56 7.9% da 0 ecstasy .000 123.536 2 <missing>

4 190 80.9% 45 19.1% 235 33.0% nu 1 q6_4f2 .000 55.253 2 3

5 79 46.2% 92 53.8% 171 24.0% da 1 q6_4f2 .000 55.253 2 1

6 95 57.6% 70 42.4% 165 23.2% nu 1 q6_4f2 .000 55.253 2 2

7 1 10.0% 9 90.0% 10 1.4% da 2 grupeore48 .018 7.589 1 <= 1

8 0 .0% 75 100.0% 75 10.5% da 2 grupeore48 .018 7.589 1 > 1

9 18 100.0% 0 .0% 18 2.5% nu 3 V12_tr_v .000 44.211 1 nu

10 3 7.9% 35 92.1% 38 5.3% da 3 V12_tr_v .000 44.211 1 <missing>

11 104 88.1% 14 11.9% 118 16.6% nu 4 studiisimplu .013 8.123 1 <= 3

12 86 73.5% 31 26.5% 117 16.4% nu 4 studiisimplu .013 8.123 1 > 3

13 15 25.0% 45 75.0% 60 8.4% da 5 V20_xsapt .000 16.712 1 da

14 64 57.7% 47 42.3% 111 15.6% nu 5 V20_xsapt .000 16.712 1 nu

15 13 28.9% 32 71.1% 45 6.3% da 6 V20_xsapt .000 20.846 1 da

16 82 68.3% 38 31.7% 120 16.9% nu 6 V20_xsapt .000 20.846 1 nu

17 0 .0% 27 100.0% 27 3.8% da 10 q6_1f2 .019 7.995 1 1; 2

18 3 27.3% 8 72.7% 11 1.5% da 10 q6_1f2 .019 7.995 1 3

Growing Method: EXHAUSTIVE

CHAID

Dependent Variable:

V11marijuana_viata

a. Bonferroni adjusted

41

ANEXE ANEXA2

Tree Table



Predicted

Category

Parent


Square

df Split Values

0 633 93.2% 46 6.8% 679 100.0% nu

1 590 99.3% 4 .7% 594 87.5% nu 0 ecstasy .000 279.676 1 nu; nr

2 43 50.6% 42 49.4% 85 12.5% nu 0 ecstasy .000 279.676 1 da

3 586 99.5% 3 .5% 589 86.7% nu 1 Cocaină .000 28.159 1 nu; nr

4 4 80.0% 1 20.0% 5 .7% nu 1 Cocaină .000 28.159 1 da

5 31 67.4% 15 32.6% 46 6.8% nu 2 Cocaină .001 11.324 1 nu

6 12 30.8% 27 69.2% 39 5.7% da 2 Cocaină .001 11.324 1 da

7 428 100.0% 0 .0% 428 63.0% nu 3 q6_1f2 .019 8.016 1 3; 1

8 158 98.1% 3 1.9% 161 23.7% nu 3 q6_1f2 .019 8.016 1 2

9 5 38.5% 8 61.5% 13 1.9% da 5 q6_4f2 .034 6.901 1 1

10 26 78.8% 7 21.2% 33 4.9% nu 5 q6_4f2 .034 6.901 1 3; 2

11 7 21.9% 25 78.1% 32 4.7% da 6 Sex

respondent

.010 6.621 1 <= masculin

12 5 71.4% 2 28.6% 7 1.0% nu 6 Sex

respondent

.010 6.621 1 > masculin


CHAID

Dependent Variable: amfetamine


42

ANEXE ANEXA3

Tree Table



Predicted

Category

Parent


Square

df Split Values

0 587 84.0% 112 16.0% 699 100.0% nu

1 245 75.4% 80 24.6% 325 46.5% nu 0 q6_1f2 .000 44.294 2 1

2 162 85.3% 28 14.7% 190 27.2% nu 0 q6_1f2 .000 44.294 2 2

3 180 97.8% 4 2.2% 184 26.3% nu 0 q6_1f2 .000 44.294 2 3

4 7 11.1% 56 88.9% 63 9.0% da 1 Cocaină .000 173.979 1 da, <missing>

5 238 90.8% 24 9.2% 262 37.5% nu 1 Cocaină .000 173.979 1 nu

6 156 92.9% 12 7.1% 168 24.0% nu 2 amfetamine .000 66.591 1 nu

7 6 27.3% 16 72.7% 22 3.1% da 2 amfetamine .000 66.591 1 da, <missing>

8 149 99.3% 1 .7% 150 21.5% nu 3 q5_4rec .010 8.672 1 <= rar,

<missing>

9 31 91.2% 3 8.8% 34 4.9% nu 3 q5_4rec .010 8.672 1 > rar

10 232 93.9% 15 6.1% 247 35.3% nu 5 V12_tr_v .000 49.421 1 nu

11 6 40.0% 9 60.0% 15 2.1% da 5 V12_tr_v .000 49.421 1 da, <missing>

12 112 99.1% 1 .9% 113 16.2% nu 6 q5_2rec .000 20.380 1 <= rar,

<missing>

13 44 80.0% 11 20.0% 55 7.9% nu 6 q5_2rec .000 20.380 1 > rar

14 8 72.7% 3 27.3% 11 1.6% nu 9 Sex respondent .009 6.880 1 <= masculin

15 23 100.0% 0 .0% 23 3.3% nu 9 Sex respondent .009 6.880 1 > masculin


CHAID

Dependent Variable: ecstasy


43

ANEXE ANEXA4

Tree Table



Predicted

Category

Parent


Square

df Split Values

0 638 91.7% 58 8.3% 696 100.0% nu

1 447 94.1% 28 5.9% 475 68.2% nu 0 q5_4rec .002 11.646 1 <= rar

2 191 86.4% 30 13.6% 221 31.8% nu 0 q5_4rec .002 11.646 1 > rar,

<missing>

3 421 99.1% 4 .9% 425 61.1% nu 1 ecstasy .000 178.595 1 nu, <missing>

4 26 52.0% 24 48.0% 50 7.2% nu 1 ecstasy .000 178.595 1 da

5 186 95.4% 9 4.6% 195 28.0% nu 2 amfetamine .000 113.404 1 nu

6 5 19.2% 21 80.8% 26 3.7% da 2 amfetamine .000 113.404 1 da, <missing>

7 345 99.7% 1 .3% 346 49.7% nu 3 q6_9f2 .014 8.491 1 3

8 76 96.2% 3 3.8% 79 11.4% nu 3 q6_9f2 .014 8.491 1 1; 2

9 15 100.0% 0 .0% 15 2.2% nu 4 q6_1f2 .000 19.780 1 3; 2

10 11 31.4% 24 68.6% 35 5.0% da 4 q6_1f2 .000 19.780 1 1

11 169 99.4% 1 .6% 170 24.4% nu 5 ecstasy .000 48.849 1 nu, <missing>

12 17 68.0% 8 32.0% 25 3.6% nu 5 ecstasy .000 48.849 1 da


CHAID

Dependent Variable: Cocaină


44

ANEXE ANEXA5

Total Variance Explaineda

Initial Eigenvalues Extraction Sums of Squared Loadings Rotation Sums of Squared Loadings Component

Total % of

Variance

Cumulative % Total % of

Variance

Cumulative % Total % of

Variance

Cumulative %

1 3.876 16.853 16.853 3.876 16.853 16.853 2.778 12.080 12.080

2 2.772 12.053 28.906 2.772 12.053 28.906 2.689 11.692 23.772

3 1.881 8.177 37.082 1.881 8.177 37.082 1.780 7.739 31.512

4 1.727 7.509 44.591 1.727 7.509 44.591 1.723 7.493 39.005

5 1.560 6.783 51.374 1.560 6.783 51.374 1.709 7.432 46.437

6 1.248 5.426 56.800 1.248 5.426 56.800 1.670 7.261 53.698

7 1.141 4.963 61.762 1.141 4.963 61.762 1.472 6.401 60.099

8 1.055 4.585 66.347 1.055 4.585 66.347 1.282 5.575 65.674

9 1.006 4.375 70.722 1.006 4.375 70.722 1.161 5.048 70.722

10 .865 3.760 74.482

11 .761 3.309 77.791

12 .650 2.826 80.617

13 .639 2.777 83.394

14 .612 2.660 86.054

15 .536 2.331 88.385

16 .491 2.137 90.521

17 .452 1.965 92.486

18 .372 1.619 94.105

19 .364 1.583 95.688

20 .328 1.425 97.112

21 .274 1.191 98.303

22 .208 .905 99.209

23 .182 .791 100.000

Extraction Method: Principal Component Analysis.

a. Only cases for which V11marijuana_viata = da are used in the analysis phase.

45

ANEXE ANEXA5

Rotated Component Matrixa,b

Component

1 2 3 4 5 6 7 8 9

amfetamine .823

.113 -.104 .169 -.110

.121 .103

Cocaină .823

.113

ecstasy .717 .106 .192 .224 .215

-.186

Ciuperci Halucinogene .660

.345

.131

q6_8f2

.877

-.184

q6_9f2

.848 .129

.211

q6_7f2

.687

-.278

-.120

q6_5f5 .102 .627 -.317

.474

-.124 .191 .112

q6_2f2

.406 .655

-.125

.145 -.137

q5_2rec .237

.641 .158 .189 .134

.254

grupeoreclub .267

.568 .123 .224 -.309 -.235

q5_4rec

.324 .733

-.107

q5_5rec .187 -.128 -.150 .667 .134

.376

LSD .352

.103 .585

.167 .134

q6_4f2 .261

.802

.205

q6_1f2 -.108 .215 -.324 -.224 -.654

.114

.146

vârstă1825

.879 -.139

studiisimplu -.189

.798 .268 .187

Sex respondent

.127

.842

q16rec -.160 .172 -.191

.303

.632

-.178

condiţiematsimplu

.103 .164 -.147

-.844 .116

q6_3f2

.164 .327 -.231 -.133 .281 -.177 .582 .110

q5_1rec

.116

.878


Rotation Method: Varimax with Kaiser Normalization.

a. Rotation converged in 12 iterations.

b. Only cases for which V11marijuana_viata = da are used in the analysis phase.

46

ANEXE ANEXA6

Total Variance Explaineda

Initial Eigenvalues Extraction Sums of Squared Loadings Rotation Sums of Squared Loadings

Component Total % of Variance Cumulative % Total % of Variance Cumulative % Total % of Variance Cumulative %

1 3.178 21.187 21.187 3.178 21.187 21.187 2.123 14.151 14.151

2 2.117 14.111 35.298 2.117 14.111 35.298 1.953 13.019 27.169

3 1.800 11.997 47.295 1.800 11.997 47.295 1.862 12.414 39.584

4 1.581 10.538 57.834 1.581 10.538 57.834 1.786 11.910 51.494

5 1.366 9.107 66.941 1.366 9.107 66.941 1.673 11.155 62.649

6 1.023 6.823 73.763 1.023 6.823 73.763 1.667 11.115 73.763

7 .830 5.533 79.297

8 .658 4.385 83.682

9 .581 3.872 87.554

10 .446 2.973 90.527

11 .419 2.796 93.323

12 .329 2.194 95.517

13 .305 2.036 97.553

14 .216 1.439 98.992

15 .151 1.008 100.000


a. Only cases for which ecstasy = da are used in the analysis phase.

47

ANEXE ANEXA6

Rotated Component Matrixa,b

Component

1 2 3 4 5 6

q5_4rec .860 -.210 .133

q5_5rec .785 .153

vârstă1825 .867 -.135 .156

studiisimplu .843 .144 -.193 .194 -.111

V20_xsapt -.809 -.218 -.167 .248

Sex respondent .643 -.473 .110 .134

LSD .403 .295 .626 .134 -.169 .286

amfetamine -.189 -.156 .102 .840 .115

Cocaină .300 .766 .199 .257

q5_2rec .293 -.106 .111 .244 .716

q6_4f2 .298 .150 .711

V11marijuana_viata -.302 -.290 -.162 .599 .455

q6_1f2 -.158 -.886

grupeore48 .377 -.327 .328 .275 .458

q5_3rec .378 -.201 .417 .165 .167 .430


Rotation Method: Varimax with Kaiser Normalization.

a. Rotation converged in 10 iterations.

b. Only cases for which ecstasy = da are used in the analysis phase.

consumul de droguri în spatii recrea ionale

Documents