consumul de droguri in randul adolescentilor

5/14/2018 Consumul de Droguri in Randul Adolescentilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/consumul-de-droguri-in-randul-adolescentilor-55a92eb56781e

CONSUMUL DE DROGURI IN RANDUL ADOLESCENTILOR



1. STABILIREA TEMEI

Tema acestui proiect de cercetare o reprezinta “ Consumul de droguri in randul

adolescentilor” , mai exact “Consumul de droguri in randul adolescentilor in liceele

bucurestene”.

2. FIXAREA OBIECTIVELOR

Au fost stabilite o serie de obiective si acestea sunt:

- identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consumate de

tinerii care studiaza in liceele bucurestene, precum si frecventa consumului

- stabilirea principalelor grupe de varsta in care se consuma frecvent

droguri - motivele consumului de droguri

- factorii care favorizeaza consumul de droguri in randul

adolescentilor - efectele consumului de droguri

- impactul drogurilor asupra elevilor, parintilor,

profesorilor - identificarea atitudinilor adolescentilor asupra consumullui de droguri

3. DOCUMENTAREA

PRELIMINARA , Acest proiect de

cercetare contine mai multe puncte si anume: - definirea drogurilor

si a abuzului de droguri - momentul aparitiei

drogurilor - tipurile de droguri si

locurile in care acestea pot fi consumate de adolescenti - factorii care duc la

consumul de droguri - teorii si modele

explicative - efecte ale

consumului de droguri - statistici

cu privire la consumul de droguri -

institutii si organizatii nonguvernamentale implicate in lupta antidrog

2



Pentru realizarea acestui proiect au fost folosite mai multe surse bibliografice: -

Radulescu, Sorin , Damboeanu , Cristina, Sociologia consumului si abuzului de

droguri, Ed. Lumina Lex, Bucursti, 2006

- Ferreol, Gilles, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz, Ed.Polirom,

Iasi, 2000

- Campell, Ross, Copiii nostrii si drogurile, trad. de Lucian Popescu, Ed.

Curtea veche, Bucuresti, 2001

- http://www.ana.gov.ro (site-ul Agentiei Nationale Antidrog)

4. DELIMITAREA UNIVERSULUI CERCETARII

Populatia careia ii este specific acest fenomen sunt: adolescentii cu varstecuprinse intre 15 - 18 ani, mai exact elevii de liceu, persoanele care ii sprijina

(parintii, profesorii), dar si cei care se implica in combaterea acestui fenomen

(institutii si organizatii nonguvernamentale).

5. DEZVOLTAREA CADRULUI TEORETIC AL CERCETARII

5.1 Definitia drogurilor si a abuzului de droguri

In lucrarea sa, “Copiii nostri si drogurile”, Ross Campbell defineste drogul ca

fiind “ o substanta a carei folosinta se transforma in obicei si care afecteaza direct creierul

si sistemul nervos, schimba dispozitia, perceptia sau starea de constienta”. 1 Consumul de

droguri poate duce treptat la abuzul de droguri care este definit de acelasi autor astfel ”

intrebuintarea gresita sau exagerata a unui drog, pana la punctul in care devine un panaceu

sau principalul aspect asupra caruia se concentraza viata cuiva”.2

5.2 Momentul aparitiei drogurilor

1 Ross Campbel, Copiii nostri si drogurile, trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001,

pg.92 Idem 1, pg 10

3

http://www.ana.gov.ro/




Gilles Ferreol in “Adolescentii si toxicomania” sustine ca momentul aparitiei “

consumului illicit de droguri, ca fenomen cu dimensiuni sociale, isi are originea in anii‘50

–‘60, in cursul dramaticelor mutatii culturale ale lumii occidentale. Acest fenomen a

patruns in toate comunitatile, progresand extrem de rapid in randul tinerilor, fapt ce se

datoreaza mai multor factori.”3

5.3 Principalele tipuri de droguri si locurile in care acestea pot fi consumate de

adolescenti

Tipurile de droguri care sunt cel mai des folosite in randul adolescentilor sunt in

general cele care sunt considerate “droguri usoare”: marijuana, amphetamine, cannabis,

hasis, drogurile sintetice- ecstasy (designer drugs), drogurile de petrecere (party drugs).

Mai rar sunt utilizate cocaina si heroina.

Locurile in care drogurile sunt consumate de catre tineri sunt multiple: acasa, in

aer liber, acasa la prieteni sau la rude, in cluburi.

5.4 Cauzele care conduc la consumul de droguri

Consumul de droguri, supranumit si “moartea alba” este considerat un fenomen

social,care a luat amploare in ultimii ani la noi in tara si care este greu de stopat in acest

moment. Categoriile cele mai vulnerabile sunt elevii si studentii, cuprinse in grupele de

varsta 15 – 25 ani. Multiple sunt cauzele care ii imping pe tineri spre consumul de droguri

cum ar fi: curiozitatea, tentatia, dorinta de senzatii tari, plictiseala, dezorientarea,

singuratatea, lipsa prietenilor, moartea unei fiinte dragi, problemele personale, destramarea

familiei (divortul parintilor, decesul unui membru al familiei), anturajul etc. Totodata

“adolescentii, sunt lipsiti de o informare corespunzatoare in ceea ce priveste pericolul

consumului de droguri, dar si de un ajutor psihologic specializat pentru depasireamomentelor de criza existentiala”.4

3 Gilles Ferreol, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz, Ed. Polirom, Iasi, 2000, pg. 30

4 Idem 3, pg 30

4



In opinia lui Ross Campbell, “multi alti adolescenti vor invoca presiunea

colegilor ca scuza pentru consumul de droguri. Acesta de fapt este un mod de a suspenda

responsabilitatea celui ce consuma droguri. Din pacate, acceptarea scuzei cu presiunea

colegilor poate duce la ignorarea unor probleme neurologice (vatamari organice ale

creierului), care pot fi cauza folosirii drogurilor.”5

5.5 Teorii si modele explicative

Exista o serie de teorii si modele explicative, cele din urma impartindu-se in

doua categorii: un model explicativ centrat pe individ si un model explicativ centat pe

societate.

In lucrarea “ Sociologia consumului si abuzului de droguri”, Sorin Radulescu si

Cristina Damboeanu clasifica teoriile in trei mari categorii: biologice, psihologice si

sociologice, astfel:

“ 1. Teorii biologice – pun accentul pe doua categorii de aspecte de natura biologica:

tendinta indivizilor de a lua contact cu drogurile si tendinta acestora de a continua

consumul odata ce contactul cu drogurile a fost realizat.

2. Teorii psihologice – accentul cade pe individ, pe mecanismele de ‘reintarire’ a conduitei

celor care abuzeaza de droguri. Alte explicatii incluse in aceeasi categorie se refera la tipul

de personalitate al consumatorului de droguri, mai ales a celui dependent de droguri.

3. Teorii sociologice – se orienteaza spre analiza situatiilor sociale, pe relatiile sociale sau

pe structura sociala. Explicarea acestui fenomen se concretizeaza in teoria invatarii sociale

(consumul de droguri ca si comportament social invatat), in teoria subculturii, a “gastilor

de cartier” (implicarea individului intr-un grup favorabil consumului de droguri), in teoria

interactiunii sau a socializarii (influenta agentilor de socializare precum parintii, prietenii,

scoala, mass-media) si in teoria controlului social (cu cat controlul social e mai puternic,

5 Ross Campbell, Copiii nostri si drogurile”, Trad. de Lucian Popescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2001,

pg 22

5



cu atat este mai putin probabil ca acestia sa adopte un comportament deviant de tipul

consumului de droguri).”6

5.6 Efecte ale consumului de droguri

Efectele consumului de droguri pot fi scontate sau nedorite.

Efectele scontate ale drogurilor sunt clasificate de Gilles Ferreol astfel:” – excitatie

psihologica, veselie, sentiment de tensiune psihica, reactii violente( droguri stimulente); -

calm psihologic, relaxare psihica, somnolenta (sedative);

- modifica perceptia, senzatiile auditive, vizuale, olfactive (halucinogene)”.7

Efectele nedorite le constituie: dependenta, probleme grave de sanatate, efecte toxice

asupra organelor vitale, infectarea cu SIDA si hepatita B si C.

5.7 Statistici cu privire la consumul de droguri

“Primele experiente pot duce intr-adevar la dependenta care ameninta viata. Pana la

varsta de 18 ani, 60% dintre tinerii de astazi experimenteaza drogurile, numarul lor

crescand de 60 de ori in ultimii douazeci de ani.”8 In Romania s-a infiintat Centrul Pilot

National de Toxicomanii in luna iunie 1996 care are un rol esential in tratarea celor

dependenti.

Gilles Ferreol afirma faptul ca in acest centru, “ in perioada iunie- decembrie 1996 au

fost internati 185 de toxicomani, dintre care numarul elevilor si studentilor reprezinta cam

26%.Dintre acestia 79 erau dependenti de heroina, restul dependenti de fortral, cocaina,

cannabis, inhalanti volatili, barbiturice. Media de varsta a consumatorilor era intre 20 si 22

ani. In 1997, numarul de internari a ajuns la 430, 279 fiind dependenti de heroina. Varsta

medie a consumatorilor a inceput sa scada spre 19- 20 ani, iar numarul pacientilor care se

injecteaza a inceput sa creasca. In 1998 se poate spune ca factorul alarmant este faptul ca

6 Sorin Radulescu si Cristina Damboeanu, Sociologia consumului si abuzului de droguri, Ed. Lumina Lex,

Bucuresti, 2006, pg 567 Idem 3, pg 338 Idem 5, pg 15

6



varsta medie a scazut la 16 ani.”9 In 2009 varsta medie a

scazut semnificativ la 14-15 ani.

5.8 Institutii si organizatii nonguvernamentale implicate in lupta antidrog

Exista o serie de institutii implicate in lupta antidrog printre care numaram: Centrul

de Asistenta Integrata a Adictiilor Obregia, Pantelimon, Pericle.

Conform site-ului Agentiei Nationale Antidrog, aceste centre “acordă servicii

gratuite de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de droguri în

regim ambulatoriu, inclusiv tratament substitutiv cu agonişti/antagonişti de opiacee ca

alternativă terapeutică orientată spre:

- îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarilor

- reducerea incidenţei bolilor sau riscurilor asociate consumului de substanţe

- reducerea consumului droguri

- creşterea nivelului de adaptare şi integrare socială, familială şi profesională a

beneficiarilor”10

Dintre ONG-uri putem enumera: Asociatia Salvati copiii, Asociatia

Adolescentul, Asociatia Mesagerii Sanatatii, Asociatia Romana Antidrog, Aliat,

Open Doors etc.

Serviciile oferite de aceste organizatii sunt:

“- schimb de seringi şi furnizarea altor echipamente sterile,

- asistenţă specializată pentru cazurile care prezintă leziuni

- vaccinare impotriva hepatitelor A, B, C11

”

6. DEFINIREA

9 Idem 3, pg 35,36,3710 http://www.ana.gov.ro11 Idem 11

7





UNITATILOR DE ANALIZA SI DE INREGISTRARE Unitatea de

analiza este reprezentata de catre adolescentii care invata in liceele bucurestene,

consumatori de droguri.

Unitatea de inregistrare se caracterizeaza prin adolescentii consumatori de

droguri, prietenii acestora, parintii, profesorii, vecinii, politia.

7. ELABORAREA IPOTEZELOR SI A INTREBARILOR

Acest proiect de cercetare si-a propus sa verifice o

serie de ipoteze si sa raspunda la o serie de intrebari.

Ipoteze:

1. Daca in anturaj exista consumatori de

droguri, atunci exista o probabilitate ridicata a consumului de droguri.2. Daca adolescentii se confrunta cu

probleme familiale, atunci acestia sunt mai vulnerabili in ceea ce priveste consumul

de droguri. 3. Cu cat varsta este mai frageda, cu atat

riscul de consum este mai ridicat.

Intrebari:

1. Cu cine consuma

tinerii droguri? 2. Unde si cand

consuma droguri adolescentii? 3. Ce ii determina pe

tineri sa consume droguri? 4. Care sunt tipurile de

droguri care sunt cel mai des utilizate? 5. Care sunt factorii

care determina consumul de droguri? 6. In ce segment de

varsta se intalneste consumul de droguri? 7. Cat de frecvent

consuma droguri adolescentii?

8. STABILIREA TIPULUI DE CERCETARE

8



Aceasta cercetare este: explicativa, neexperimentala, longitudinala repetata,

statistica, cantitativa( este folosit chestionarul).Acest tip de cercetare ne poate ajuta sa ne

atingem obiectivele: sa determinam care sunt cauzele si efectele fenomenului, statistici,

impactul pe care il are consumul de droguri asupra tinerilor, parintilor, prietenilor etc.

9. SELECTAREA SURSELOR DE INFORMARE

Sursele din care putem culege informatii sunt:

- populatia tinta (adolescentii), dar si parintii, prietenii acestora, vecinii, profesorii

- documentele scrise , statistici

- mass-media ( ziare, emisiuni tv)

- internet

Natura informatiei este cantitativa.

10. SPECIFICAREA UNITATILOR STUDIATE

Proiectul de cercetare este reprezentativ pentru elevii din invatamantul

preuniversitar (clasele a IX-a – a XII-a). Acesti elevi reprezinta populatia tinta, care a fost

aleasa dupa anumite criterii din mai multe licee bucurestene indiferent daca sunt sau nu

consumatori de droguri. Cercetarea folosita este una statistica, folosindu-se studiul de masa

(esantionarea).

11. CONSTRUCTIA VARIABILELOR (DESCRIERE CALITATIVA)

Pornind de la ipotezele si intrebarile formulate la punctul 7, putem distinge mai

multe variabile:

9



1. Daca in anturaj exista consumatori de droguri, atunci exista probabilitate ridicata a

consumului de droguri.

Variabilele acestei ipoteze sunt: “anturaj” si “consumatori de droguri”. Indicatorii

“anturajului” sunt: relatiile de prietenie care se stabilesc intre membrii grupului, cum isi

petrec acestia timpul liber, cum se influenteaza intre ei. Indicatorii “consumatorilor de

droguri” sunt: cine a venit cu propunerea in grupul respectiv, ce i-a determinat sa consume,

unde le consuma, tipul de drog pe care il consuma.

2. Daca adolescentii se confrunta cu probleme familiale, atunci acestia sunt mai

vulnerabili in ceeea ce priveste consumul de droguri.

Variabilele acestei ipoteze sunt: “probleme familiale” si “vulnerabili”. Indicatorii

“problemelor familiale” sunt: ce este o problema familiala, cauzele care le determina, cum

ii influenteaza acest tip de probleme pe tineri. Indicatorii pentru “vulnerabili” sunt: factorii

care au determinat vulnerabilitatea lor, ce i-a determinat sa consume droguri.

3. Cu cat varsta este mai frageda, cu atat riscul de consum este mai ridicat.

Variabilele acestei ipoteze sunt “varsta frageda” si “riscul de consum”.

Indicatorii pentru “varsta frageda” sunt: varsta la care s-au consumat droguri pentru prima

data, cauzele si efectele consumului de droguri la aceasta varsta. Indicatorii pentru “riscul

de consum”sunt: cantitatea consumata.

In cazul intrebarilor indicatorii sunt: anturajul (cu cine consuma), locul si

momentul in care consuma (contextul), frecventa consumului, cantitatea pe care o

consuma, tipul de droguri, cum le procura, cauzele si efectele consumului, varsta.

12. CUANTIFICAREA ( DESCRIEREA CANTITATIVA)

Vom determina nivelurile de masurare pentru fiecare indicator in parte in cazul

indicatorilor rezultati din intrebari.

10



Pentru “anturaj” (cu cine consuma droguri tinerii?) este un nivel nominal ( singuri,

prieteni, vecini, familie, rude). Pentru indicatorul “locul in care se consuma” este tot un

nivel nominal ( la prieteni, acasa, in aer liber, in cluburi). “Frecventa consumului” se

caracterizeza printr-un nivel de tip interval ( foarte rar, rar, asa si asa, des, foarte des).

“Cantitatea de droguri” se caracterizeaza printr-un raport (1 gram, 2 grame…). In cazul

“tipului de drog” nivelul este nominal ( marijuana, cannabis, ecstasy, hasis). La fel este si

in cazul “cauzelor si efectelor” (cauze: plictiseala, curiozitate, teribilism etc.). In cazul

indicatorului “ varsta” avem un nivel de tip raport.

13. ALEGEREA METODELOR DE CERCETARE

Metoda de cercetare folosita in acest proiect este cercetarea cantitativa realizata

prin intermediul unei anchete sociologice pe baza de chestionar, efectuata pe un esantion de

elevi din invatamantul preuniversitar.

“ Ancheta este metoda de cercetare stiintifica de culegere a informatiilor pe cale

interogativa, prin intrebari adresate oamenilor in diferite modalitati si pe teme din cele mai

variate.”12 Ancheta folosita in acest studiu este cantitativa, deoarece sunt folosite date

numerice, cantitative si este o ancheta selectiva (pe baza de esantion).

14. STABILIREA TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnica utilizata pentru acest studiu a fost chestionarul, completat simultan de

mai multe persoane. S-a pastrat anonimatul persoanelor intervievate. Astfel interogarea

reprezinta genul proxim, iar interactiunile directe, sunt diferentele specifice ale tehnicilor

de ancheta.

15. IDENTIFICAREA PROCEDEELOR DE CERCETARE

12 Traian Rotariu si Petre Ilut, Ancheta sociologica si sondajul de opinie publica, Ed. Polirom, Iasi, 1997, pg

83

11



Instrumentul de ancheta al acestei cercetari este chestionarul in care au fost

folosite “intrebari filtru”, intrebari de control si libere (deschise) astfel incat sa fie atinse si

lamurite obiectivele:

- identificarea principalelor tipuri de droguri care sunt consumate de tinerii care

studiaza in liceele bucurestene, precum si frecventa consumului

- stabilirea principalelor grupe de varsta in care se consuma frecvent droguri

- motivele consumului de droguri

- factorii care favorizeaza consumul de droguri in randul adolescentilor

- efectele consumului de droguri

- impactul drogurilor asupra elevilor, parintilor, profesorilor

- identificarea atitudinilor adolescentilor asupra consumullui de droguri“Chestionarul sociologic este instrumentul de cercetare al carui continut

il reprezinta un set de intrebari, elaborate in prealabil in cadrul demersului de lucru adoptat

si prin care se concretizeaza indicatorii selectati pentru culegerea de informatii.”13

Chestionarul cuprinde 10 intrebari.

ESANTIONAREA

Esantionul de adolescenti este stratificat, selectat dintre elevii cuprinsi in

clasele de liceu a IX-a – a XII-a (grupele de varsta 15- 18 ani). Esantionul cuprinde 250 de

subiecti, iar ancheta s-a desfasurat in 12 licee bucurestene alese aleator, cate doua pe

fiecare sector, astfel: sectorul 1 (Colegiul National “ Sfantul Sava”, Liceul Teoretic “

Nicolae Iorga”), sectorul 2 ( Colegiul Bilingv “George Cosbuc”, Colegiul National “Spiru

Haret”), sectorul 3 (Liceul Bilingv “Decebal”, Liceul Teoretic “Dante Alighieri”), sectorul

4 (Colegiul National “Octav Onicescu”, Liceul de Muzica “Dinu Lipatti”), sectorul 5

(Colegiul National “ Gh. Lazar”, Liceul Teoretic “Ion Barbu”), sectorul 6 ( Colegiul

National “ Elena Cuza”, Liceul Teoretic “Eugen Lovinescu”). Studiul s-a desfasurat in perioada 20 octombrie- 20 noiembrie 2009. Pragul de incredere estimat este de 90 %, iar

eroarea de _ 3 %.

16. ELABORAREA INSTRUMENTELOR DE CERCETARE SI

13 Idem 12, pg. 96

12



INTERPRETAREA REZULTATELOR

Chestionarul cuprinde 10 intrebari astfel incat sa fie atinse in totalitate

obiectivele. Intrebarea 1: Cat de importanta este pentru dumneavoastra

problema consumului de droguri?

1. - deloc importanta

2. – nu prea importanta

3. - importanta

4. – foarte importanta

In urma analizei datelor se observa ca din 250 de subiecti, 9 au

raspuns pentru 1., 13 au raspuns pentru 2., 76 pentru 3. si 152 pentru 4.

Se poate observa faptul ca pentru cei mai multi tineri, problema consumului de droguri are o importanta foarte mare (152 de repondenti).

Cat de importanta este pentru dumneavoastra

problema consumului de droguri?

0

20

40

6080

100

120

140

160

Deloc

important

Nu prea

important

Important Foarte

important

Series1

Series2

Figura 1. Importanta consumului de droguri

Intrebarea 2: Ati incercat sau ati consumat vreodata droguri?

1. – niciodata

2. – cateodata

3. – am incercat de cateva ori

4. – consum frecvent

13



In urma analizei datelor rezulta ca din

cei 250 de respondenti, 236 au fost pentru 1., 7 pentru 2., 4 pentru 3.., 3 pentru 4.

La aceasta intrebare, cei mai multi adolescenti au raspuns ca nu au consumat

niciodata droguri si foarte putini, doar 3 consuma frecvent.

Ati incercat sau ati consumat vreodata

droguri?

0

50

100

150

200

250

Niciodata Cateodata Am incercat

de cateva ori

Consum

frecvent

Series1

Series2

Series3

Figura 2. Frecventa consumului de droguri

Intrebarea 3: Cu cine credeti ca pot consuma tinerii de obicei droguri?

1. – cu alte persoane

2.- singur

3. – in familie

4. – cu colegii sau prietenii apropiati

Interpretand datele rezulta ca din 250 de tineri intervievati, 74 au

raspuns pentru 1., 60 pentru 2., 40 pentru 3., 74 pentru 4.

Cei mai multi dintre tineri se simt in largul lor sa consume droguri cu colegii sau

prietenii apropiati si mai putini singuri sau in familie.

14



Cu cine credeti ca pot consuma tinerii

droguri?

010

203040

506070

80

Cu alte

persoane

Singur In famil ie Cu colegii

sau prietenii

apropiati

Series1

Series2

Series3

Figura 3. Persoanele cu care consuma tinerii droguri

Intrebarea 4: Care credeti ca sunt locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri?

1. – in aer liber

2. – in discoteca

3. – acasa

4. – la prieteni apropiati

Din 250 de subiecti, 37 au optat pentru 1., 48 pentru

2., 76 pentru 3.., 89 penru 4. In opinia acestor adolescenti, locurile in care se

consuma cel mai frecvent droguri sunt la prietenii apropiati, apoi acasa, la discoteca si in

aer liber.

15



Care credeti ca sunt locurile in care se

consuma cel mai frecvent droguri?

0

20

40

60

80

100

In aer liber In discoteca Acasa La prietenii

apropiati

Series1

Series2

Figura 4. Locurile in care se consuma cel mai frecvent droguri

Intrebarea 5: Care credeti ca sunt tipurile de droguri care sunt consumate cel mai

frecvent?

1. – droguri stimulente ( ecstasy, droguri de petrecere)

2. – cele fumate in forma pura ( hasis, marijuana)

3. – injectabile ( heroina)

4. – alt tip de drog

In urma analizei datelor, putem afirma faptul ca 146 de persoane au optat pentru 1.,

56 pentru 2., 18 pentru 3., 30 pentru 4. Cei mai multi dintre tineri considera ca cele mai

consumate droguri sunt stimulentele, cele care provoaca veselie, excitatie psihologica,

urmate apoi de cele fumabile si de cele injectabile.

16



Care credeti ca sunt tipurile de droguri care sunt

consumate cel mai frecvent?

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Droguri

stimulente

Droguri fumate

in state pura

Droguri

injectabile

Alt tip de drog

Series1

Series2

Series3

Figura 5. Principalele tipuri de droguri consumate cel mai frecvent

Intrebarea 6: Care credeti ca sunt cauzele care ii determina pe adolescenti sa consume

droguri?

1. – climatul familial defavorabil

2. – curiozitatea

3. – teribilismul

4. – altceva

Interpretand datele, se observa faptul ca 72

de subiecti au raspuns pentru 1., 58 pentru 2., 92 pentru 3., 28 pentru 4. Asfel, cei mai multi

adolescenti cred ca teribilismul este principala cauza care i-ar determina sa consume

droguri, urmat de climatul familial defavorabil, curiozitate si alte cauze.

17



Care credeti ca sunt cauzele care ii determina pe

adolescenti sa consume droguri?

0102030405060708090

100

Climatul

familial

defavorabil

Curiozitatea Teribilismul Altceva

Series1

Series2

Series3

Figura 6. Cauzele consumului de droguri

Intrebarea 7: Care credeti ca sunt principalii factori inhibitori (care impiedica)

ai consumului de droguri?

1.- vointa

2.- constientizarea pericolului

3. – mediul in care traiesc si cum au fost

educati 4. – teama de dependenta

5. – altceva

Analizand datele avem: 53 de subiecti

au optat pentru 1., 65 pentru 2., 56 pentru 3., 52 pentru 4., 24 pentru 5. Cei mai multi

subiecti cred ca principalul factor inhibitor al consumului de droguri este constientizarea

pericolului, urmat de mediul in care traiesc si cum au fost educati si teama de dependenta.

18



Care credeti ca sunt principalii factori inhibitori ai

consumului de droguri?

0102030405060

70

V o i n t

a

C o n s t i e

n t i z a

r e a p e

r i c o l

M e d i u l

i n c a r e

t r a i e

T e a m

a d e

d e p

e n d e

A l t c e

v a

Series1

Series2

Series3

Figura 7. Factorii inhibitori ai consumului de droguri

Intrebarea 8: Care credeti ca sunt grupele de varsta mai predispuse spre consumul

de droguri?

1. – 14 – 16 ani

2. - 16 – 18 ani

3. – 18 – 20 ani

4. – peste 20 ani

In urma analizei datelor putem afirma faptul

ca 123 de subiecti cred ca cei mai predispusi sunt cei cu varste fragede, intre 14-16 ani, 97

au optat pentru cei cu varste intre 16-18 ani, 17 pentru 3., 13 pentru 4.

19



Care credeti ca sunt grupele de varsta mai

predispuse spre consumul de droguri?

0

20

40

60

80

100

120

140

14-16 ani 16-18 ani 18-20 ani peste 20 ani

Series1

Series2

Figura 8. Grupele de varsta predispuse spre consumul de droguri

Intrebarea 9: Care credeti ca sunt consecintele (efectele) de care va temeti cel mai mult in

cazul in care ati consuma droguri?

1. – teama de dependenta

2. – efectele toxice asupra diverselor organe ale corpului

3. – transmiterea unor boli (SIDA, hepatita B, C)

4. – altceva

Dintre cei 250 de subiecti, 83 se tem de dependenta,

77 de efectele toxice, 54 de transmiterea unor boli grave si 36 de altceva.

20



Care sunt efectele de care va temeti cel mai mult

in cazul consumului de droguri?

0

10

20

30

40

50

60

7080

90

Teama de

dependenta

Efecte toxice Transmiterea

unor boli

Altceva

Series1

Series2

Series3

Figura 9. Efectele consumului de droguri

Intrebarea 10: Cine credeti ca are un impact mai mare asupra adolescentilor si i-ar putea

impiedica sa nu mai consume droguri?

1. – institutia de invatamant

2. – mass-media (filme, articole)

3. – familia / prietenii

4. – altcineva

Analizand datele obtinute, se observa ca cei

mai multi subiecti au incredere in familie si prieteni ca i-ar putea ajuta sa depaseasca acest

moment dificil (83). 58 dinte adolescenti au optat pentru 1., 67 pentru 2., 42 pentru 4.

21



Cine credeti ca are un impact mai mare asupra

adolescentilor si i-ar putea impiedica sa nu mai

consume droguri?

0

10

2030

40

50

6070

8090

Institutia de

invatamant

Mass-media Familia /

prietenii

Altcineva

Series1

Series2

Series3

Figura 10. Factorii care ii pot impiedica pe tineri spre a nu mai consuma

droguri

BIBLIOGRAFIE

1. Campbell, Ross, Copiii nostrii si drogurile ,trad. de Lucian Popescu, Editura

Curtea Veche, Bucuresti, 2001

22



2. Ferreol, Gilles, Adolescentii si toxicomania, trad. de Adina Cobuz,

Editura Polirom, Iasi, 2000

3. Radulescu, Sorin, Damboeanu, Cristina, Sociologia consumului si

abuzului de droguri, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2006

4. Rotariu, Traian, Ilut, Petre, Ancheta sociologica si sondajul de

opinie publica, Editura Polirom, Iasi, 1997

5. http://www. ana.gov.ro , data accesarii : 29. 11. 2009

23

http://www/

http://www/

consumul de droguri in randul adolescentilor

Documents