const fam . ro

7/26/2019 Const Fam . Ro

http://slidepdf.com/reader/full/const-fam-ro 1/18

Ordinile Iubirii

Cind intelegem legile sistemice care permit iubirii sa se desfasoare, putem ajuta familii aflate in

suferinta sau persoane sa gaseasca solutii. Este profund miscator sa observi clienti care

abordeaza Ordinele Iubirii topindu-se spontan in iubire dulce si intima, chiar si dupa o viata

intreaga de ura, furie si abuz.

Citat din ‘Simetria ascunsa a iubirii’.

in lucrul terapiei sistemice Bert a descoperit ca sistemul familial, la fel ca orice alt sistem, are

ordinea sa naturala si ca atunci cind acea ordine este afectata, efectele sint simtite de generatiileulterioare pe masura ce sistemul incearca sa se ajusteze pe sine. Se pare ca exista anumite legi

naturale care actioneaza pentru a mentine aceasta ordine si permit fluxul liber al iubirii intre

membrii familiei.

Potrivit terapiei sistemice a lui Bert Hellinger, solutia care conduce la viata intro familie aparecind fiecare din membrii ei isi ia locul sau de drept, isi asuma rolul in viata, are grija de sine si

evita sa intervina in destinul altcuiva.

mai mult

Despre Bert Hellinger

Bert Hellinger considera ca cea mai mare influenta asupra muncii sale de mai tarziu

au avut-o parintii si insasi copilaria lui. Confesiunea religioasa din care faceau parte au asigurat intregii familii o

credinta puternica ce i-a ajutat sa nu cada in capcana propagandei National Socialiste.

Absentele frecvente de la intalnirile Organizatiei de tineret itleriste precum si afiliatia sa la organizatia de tineret

Catolica au atras atentia !estapo-ului care il clasifica drept "Suspect de a fi Dusmanul #oporului$. in mod parado%al&

http://www.constelatiifamiliale.ro/ro/constelatii-familiale.html

http://www.constelatiifamiliale.ro/ro/facilitatori/bert-hellinger.html

http://www.constelatiifamiliale.ro/ro/facilitatori/bert-hellinger.html

http://www.constelatiifamiliale.ro/ro/constelatii-familiale.html



la '( ani scapa insa de urmarirea !estapo-ului pentru ca este incorporat. Desi are doar '( ani& Helliger devine soldat

si astfel traieste ororile razboiului& lupta si capitularea& ca si viata alaturi de aliati intr-un lagar de prizonieri din Belgia.

A doua cea mai mare influenta asupra muncii sale a avut-o dorinta sa din copilarie de a deveni preot. )a varsta de *+

de ani& imediat dupa eliberarea sa din lagarul de prizonieri& devine membru al unui ordin religios Catolic si astfel

incepe un lung proces al purificarii corpului& mintii si spiritului& al studiului& contemplatiei si meditatiei.

O alta influenta o reprezinta cei ', ani petrecuti in calitate de misionar in Africa de Sud alaturi de comunitatea ulu.

Aici il regasim coordonand o scoala& predand si fiind preot in acelasi timp. ai tarziu aminteste cu satisfactie de faptul

ca '/0 din Africanii de culoare care au fost admisi la univeristate erau studenti care proveneau din scoala misiunii

sale. A invatat limbajul ulu suficient de bine cat sa poata predea si sa poata tine slujbe si-si aminteste cu

amuzament demnitatea pe care si-o pastrau membrii comunitatii ulu ciar si in momentele in care& din nepriceperea

totala a limbii& spunea mai degraba ceva nepoliticos decat ceea ce intentionase de fapt.

Constelatiile familiale – abordarea lui Hellinger

Ordinile Iubirii

Cind intelegem legile sistemice care permit iubirii sa se desfasoare, putem ajuta familii aflate in suferinta sau

persoane sa gaseasca solutii. Este profund miscator sa observi clienti care abordeaza Ordinele Iubirii topindu-se

spontan in iubire dulce si intima, chiar si dupa o viata intreaga de ura, furie si abuz.

Citat din 1Simetria ascunsa a iubirii2.

in lucrul terapiei sistemice Bert a descoperit ca sistemul familial& la fel ca orice alt sistem& are ordinea sa naturala si

ca atunci cind acea ordine este afectata& efectele sint simtite de generatiile ulterioare pe masura ce sistemul incearca

sa se ajusteze pe sine. Se pare ca e%ista anumite legi naturale care actioneaza pentru a mentine aceasta ordine si

permit flu%ul liber al iubirii intre membrii familiei.

#otrivit terapiei sistemice a lui Bert Hellinger& solutia care conduce la viata intr-o familie apare cind fiecare din

membrii ei isi ia locul sau de drept& isi asuma rolul in viata& are grija de sine si evita sa intervina in destinul altcuiva.

ajoritatea dificultatilor personale precum si a problemelor in relatii sint rezultatul confuziei din sistemele familiilor.

Aceasta confuzie apare cind& fara sa fim constienti si fara sa dorim& manifestam in viata noastra destinul altei

persoane din familia noastra& in ciuda faptului ca o asemenea persoana a trait cu mult timp in urma. Asta ne face sa

repetam destinul membrilor din familie care au fost e%clusi& uitati sau nerecunoscuti in locul lor de drept. si incercam

sa traim acel destin pentru ei sau sa traim dificultati pentru a ne diminua vinovatia.

Principalele legi care actioneaza par a fi urmatoarele:



• cu totii avem drepturi egale de a apartine unui sistem familial3

• e%ista o ierarie in termeni de ordine a nasterii4 cei care se nasc primii sint primii& parintii ofera& iar copiii

primesc3

• barbatul ocupa prima pozitie in familie& dar el munceste in serviciul femeii.

Aceste legi pot fi incalcate in multe feluri4

• cind copiii sint avortati sau nascuti morti si nu li se poarta doliu sau nu se vorbeste despre ei3

• cind mor copii sau tineri adulti si nu li se poarta doliu3

• cind copiii sint oferiti spre adoptie si nu se mai vorbeste despre ei3

• cind parintii adoptivi nu accepta parintii naturali ai copiilor lor3

• cind partenerii anteriori sau relatii importante nu sint acceptate si onorate de membrii cuplului3

• cind relatii e%tra-conjugale sint tinute secrete3

• cind e%perientele de razboi nu sint amintite& iar mortii nu sint onorati3

• cind e%ista secrete de familie3

• multe& multe altele...

Cind apare oricare din cele enumerate mai sus& efectele sint resimtite de generatiile urmatoare& uneori ciar si peste

doua sau trei generatii. Aceste efecte pot sa se manifeste prin4 sinucidere& depresie& lipsa copiilor& boala mentala sau

fizica sau dependente& adesea fara nici o legatura constienta cu ceea ce s-a intimplat cu generatii in urma.

Afectarea ordinii naturale a sistemului da nastere la implicatii& iar copiii incep sa calce pe urmele parintii lor&

implicindu-se in treburile acestora& incercind sa-i faca sa se simta mai bine prin provocarea propriilor suferinte. #e

masura ce cresc& adesea simt furie si unii incearca sa-si respinga familia in incercarea de a-si construi o viata noua&

separata. 5neori se muta la capatul lumii pentru a se rupe& dar acest lucru nu functioneaza. Cind ramin legati de

familie in acest fel& nu sint liberi sa mearga mai departe cu vietile lor si cind intra in relatii cu parteneri& nu se pot

disponibiliza complet niciodata pentru ca sint inca prinsi in relatie cu parintii.

Ce se intimpla intr-un workshop?

#articipantul care alege sa lucreze tema familiei este intrebat care ii este dorinta inimii. Apoi este intrebat lucruri

despre familie 6 despre familia de origine sau despre familia actuala 6 oricare este mai mult vizata in conte%t.

intrebarile vizeaza fapte& nu interpretari morti neobisnuite& relatii anterioare sau e%tra-conjugale& avorturi& nasteri de

copii morti& etc. #ovestile despre unciul 7om despre care se spunea ca era o persoana egoista sau sadica nu sint

urmarite deoarece adesea reiese ca sentimentele traite de reprezentanti contrazic complet aceste povesti. Astfel ca

se cere relatarea doar a evenimentelor.



Se aleg din participantii la grup reprezentantii membrilor familiei si sint pozitionati intuitiv de catre participantul care

lucreaza. Ca si cind ar avea loc o intrare in cimpul energetic al acelei familii& acesti reprezentanti incep sa simta in

corpurile lor sentimentele membrilor familiei pe care ii reprezinta. #rivind cum sint pozitionati reprezentantii si

intrebindu-i cum se simt& facilitatorul poate sa-si faca o idee despre unde ar putea fi problema in sistem. Apoi

e%perimenteaza mutind oamenii si aducind in constelatie posibile alte persoane care lipsesc pina cind inima se

descide. Acest lucru releva atunci dinamica ascunsa care a condus la perturbarea ordinii. Cind inima se descide

astfel& intregul grup o simte ca o e%perienta adinca si miscatoare. 8ste ca si cum sufletul se intoarce in sfirsit acasa.9razele vindecatoare sint rostite pentru a onora membrii care lipsesc si pentru a permite iubirii sa curga libera din

nou. Nu este mereu posibila gasirea unei rezolvari. Dar efectele par a fi simtite oricum in familie3 uneori ciar cu mai

multa putere decit daca s-ar fi gasit o rezolvare.

“Bucuria apare in suflet de indata ce ne punem in acord cu miscarile sufletului. Indiferent de calea pe care ne aflam,

sintem ghidati de suflet. aca sintem in acord cu el, ne simtim conectati la ceva e!traordinar si asta inseamna

bucurie. Bucuria are o nuanta de implinire si completitudine care provine din aceasta conectare. "ceasta bucurie

este tacuta, are greutate, straluceste. in prezenta oamenilor care traiesc aceasta bucurie, devenim linistiti. "ceasta

bucurie nu are scop, dorinta sau intentie. Este o multumire foarte profunda.#

Citat din Bert Hellinger&:or;sop la )ondra& aprilie *+++.

ARe! - !curt "storic

Scurt Istoric

A<7eS a fost infiintata in anul *++=& la initiativa unui grup de psioterapeuti si profesionisti cu formari si preocupari

diverse in domenii dintre cele mai variate& de la medicina si cimie pana la managementul afacerii& asistenta sociala&

limbi straine& psiologie si filosofie. Acest demers a fost o urmare fireasca a e%perientei celor care au participat& inca

din *++>& la ateliere de Constelatii familiale si care au constatat efectele benefice ale acestei metode asupra vietii

personale& de familie sau profesionale.

etoda Constelatiilor familiale vine in intampinarea tendintei naturale catre ecilibru si ordine a fiintelor si structurilor

vii. #unand in lumina dezordinea sau dezecilibrele e%istente& constelatiile asista si sprijina individul in procesul

amplu de vindecare si reordonare a acestuia si a sistemelor din care face parte.

Sub egida A<7eS sunt organizate periodic ateliere de constelatii sustinute de diversi facilitatori din tara si din

strainatate. Doi dintre acestia& Dorina ocanu si Alberto ?turbe )ete& sunt cei care au contribuit la diseminarea

metodei constelatiilor familiale in <omania.

Atelierele de lucru cu caracter practic se desfasoara pe durata unui sfarsit de saptamana. Cele cu caracter formativ

se deruleaza anual& pe parcursul unei saptamani si imbina aspectul practic cu cel teoretic.

Astfel de cicluri de formare au inceput inca din anul *++, la #oiana tapului si s-au desfasurat anual in *++( @#redeal&

Susai& *++= @Sinaia& iar incepand cu vara anului *++ @Sambata de Sus sunt organizate sub patronajul Asociatiei<omane de 7erapii Sistemice. Anul acesta saptamana din vara va avea ca obiect #ractica ?ntensiva in metoda

Constelatiilor si va avea loc la #redeal.



Anticiparea cu bucurie

#erspectivele fericite anticipeaza ceva ce urmeaza sa vina. Suntem atat de fericiti in legatura cu asta incat este deja

cu noi& in bucuria noastra. 7ot ceea ce mai ramane de facut este sa soseasca.

Cu bucuria noastra& noi atragem prin ravna evenimentul mai aproape de noi. ergem sa-l intalnim cu bucurie&fortandu-l astfel sa vina cu veselia noastra. Cand& in sfarsit& vine& bucuria este probabil de scurta durata. 7otusi&

anticiparea noastra fericita a fost lunga& am savurat-o deja cu mult timp inainte ca evenimentul sa aiba loc.

Dispare oare in acel moment bucuria anticiparii 8ste ea inlocuita cu bucuria imediata Sau putem sa o preluam& s-o

inglobam in bucuria momentului Bucuria noastra este deplina numai daca este completata de tot ceea ce o

acompaniaza4 bucuria de dinaintea evenimentului& bucuria de dupa eveniment si bucuria amintirilor fericite.

Cum arata atunci viata noastra zilnica Cat de plina de bucurii poate fi ea pentru noi& avand in vedere anticiparea

fericita a ceea ce ne asteapta precum si amintirile noastre frumoase

8%ista o bucurie fara sfarsit.8ste bucuria spiritului. O e%perimentam acum si aici& prin perspectivele noastre. iscarea

lui este o bucurie creativa. Aduce ceea ce anticipeaza cu bucurie. 8ste o bucurie mereu noua. 8ste bucuria iubirii& a

iubirii pure.

Barbatul si femeia

Casatoria

Casatoria uneste un barbat si o femeie intr-un parteneriat al convietuirii impreuna& care ii uneste pentru intreaga viata

si care va continua prin copiii lor. De asemenea& uneste familiile din care provin cei doi parteneri& ciar daca sunt la

capete opuse si poate ciar se lupta intre ei.

?n timpuri straveci& nu era neobisnuit ca regatele care mai inainte se luptau intre ele pentru suprematie sa se

uneasca prin nunti regale. "7u& Austria& casatoreste-te$& era odinioara& motto-ul dinastiei Habsburgice.

Concilierea imperiului lui Ale%andru cel are si continuitatea lui sub forma imperiului <oman a fost posibila datorita

faptului ca Ale%andru le-a spus soldatilor sai sa faca pace cu popoarele subjugate prin casatoria cu femeile acestora.

Astfel& o casatorie depaseste cu mult semnificatia sa initiala de uniune intre un barbat si o femeie. 8a reprezinta

modelul si fundamentul oricarei uninuni care aduce pace. ?n trecut& un tratat de pace era adesea pecetluit printr-o

casatorie.

?n scimb& separarile sunt de asemenea sprijinite& atunci cand castoria dintre membri de nationalitati& rase si religiidiferite este respinsa sau ciar interzisa.

Astfel& casatoria este un model de baza care elimina separarea& prin iubire. 8ste un model al creatiei& un model divin

care face si care aduce pace.

Asadar& ce inseamna cand& in casatoria lor& un barbat si o femeie sunt constienti de dimensiunea iubirii si uniunii lor

Dincolo de iubirea si uniunea lor personala& cei doi recunosc ca ei insisi sunt totuna cu miscarea cratoare a iubirii. ?n

acest sens& casatoria lor este un moment remarcabil si sacru.



Destinul

Nu e%ista destine teribile. 8%ista doar destine. Nu e%ista un destin rau& dupa cum nu e%ista nici un destin bun. Nu

putem spune vreodata ce este bun si ce este rau. Destinul are grija de noi.

Cuvantul destin$ este ceva inca nee%plicat. Conceptul de destin sau imaginea destinului nu se potriveste cu nimic

altceva. 5n spirit actioneaza in spatele destinului sau ceva spiritual& ceva maret. ?n fata acestei puteri& totul este la fel

de demn& nimic nu se poate pierde cand aceasta forta vegeaza si nimeni nu este mai bun sau mai rau& mai fericit

sau mai nefericit.

Am citit recent un poem scris de <il;e. Am fost adanc miscat. 8ste un poem despre moarte. <il;e avea idea ca

moartea este peste tot in jurul nostru. oartea traieste in noi& este o parte a vietii. Cand el vorbeste in aceasta poezie

despre moarte& vorbeste si despre Dumnezeu& orice inteles ar avea pentru noi.

#oemul suna astfel4

8%ista unul ce ne ia pe toti in mana lui

#e toti cei care ca nisipul printre degete-i alunecam

8l le alege pe cele mai frumoase dintre regine

Si-n marmura alba le sculpteaza

Asternandu-le-n liniste pe muzica ei&

#unand regii langa sotiile lor

9acuti din e%act aceeasi piatra.

8 unul ce ne ia pe toti in mana lui

#e toti care-asemeni sabiei slabe ne frangem.

Nu e-un strain& caci vietuieste-n sangele

Ce salta si-odineste-a noastra viata.

Ca face nedreptati nu-mi vine-a crede&

Dara pe multi i-aud vorbindu-l ciar de rau.

#ropria soarta a cuiva



9iecare dintre noi este fi%at intr-un destin anume. ?l primim prin familia noastra de origine. Avem de la familia noastra

anumite lucruri setate dinainte& otarate de destin& iar noi suntem de acord cu aceasta.

Apoi& intalnim un partener. Barbatul intalneste o femeie& iar femeia intalneste un barbat. 9iecare dintre ei are o soarta

personala& insa acum cele doua destine diferite se intalnesc. #robabil ca fiecare destin il asteapta pe celalalt&

deoarece prin destinul celuilalt gaseste o-mplinire si o completare. Acest lucru este reciproc valabil.

?n acest sens& barbatul si femeia devin o comuniune intre destine. Copiii lor preiau ambele destine. Ambii parintii

devin impreuna destinul copilului lor.

Se intampla insa uneori ca destinul unuia sa fie atat de diferit de al celuilalt& incat unuia dintre partneri nu-i este

permis sa mentina aceasta comuniune intre destine. #rin urmare& acesta trebuie sa-si urmeze destinul propriu si sa il

elibereze pe celalalt& abandonandu-l.

Adeseori se intampla astfel. ?ntr-o casatorie care dureaza de mult timp& este posibil ca destinul unuia dintre parteneri

sa devina atat de puternic incat sa nu mai poata fi suportat de catre celalalt. Astfel& un partener il lasa pe celalalt cu

destinul lui si alege sa-si urmeze propriul destin.

?n acest caz& unul dintre parteneri ii poate spune celuilalt4 7e iubesc si iubesc ceea ce ne conduce pe fiecare dintre

noi$. Oriunde este condus unul dintre partneri& celalalt este de acord& cu iubire. Apoi este posibil sau ciar trebuie sa

se desparta& dar se despart cu dragoste.

De e%emplu& cand destinul unuia dintre parteneri este sa nu poata avea copii& iar celalalt doreste sa aiba copii& primul

nu se poate astepta ca celalalt sa-i impartaseasca destinul de infertilitate. Asa ca acesta dintai ar trebui sa-l elibereze

pe celalalt si sa spuna4 7e iubesc si iubesc ceea ce ne conduce pe fiecare pe drumurile noastre$. Apoi se pot

desparti. 9iecare isi urmeaza destinul si drumul propriu.

Asa cum este cazul aici& barbatul este eliberat cand femeia ii spune4 7e iubesc si iubesc destinul nostru& care ne

conduce pe drumuri diferite.$ Astfel& ei sunt impreuna si totusi separati. 9iecare dintre ei este cu propriul destin3

eliberat si neimpovarat de destinul celuilalt& fiecare lasandu-l pe celalalt liber.

?ntelepciunea

Eiata

7ot ceea ce este viata se misca neintrerupt& cu precadere deoarece& in feluri diverse& se bazeaza pe si are nevoie de

ceva care o face capabila sa isi urmeze propriile miscari. #entru ce se misca oare Numai pentru a ramane in viata si

pentru a transmite viata mai departe. Se dezvolta si creste catre acest scop. ?nvatarea& repetitia& e%ersarea& au doarun singur tel. Orice se intampla in plus serveste aceluiasi scop de a proteja viata pentru a o transmite mai departe.

A trai inseamna deopotriva a convietui cu multi altii intr-un scimb comple% intre a da si a primi& in rezonanta si

armonizare continua& astfel incat aceste scimburi sa serveasca vietii fiecaruia dintre noi si vietilor altora& dar si vietii

in ansamblul ei. ?n acest sens& viata noastra personala este ancorata in integralitatea vietii. Astfel orice facem& orice

realizam& precum si ceea ce infaptuim cu adevarat& reprezinta si mai multa viata. Ciar cand viata noastra& a

fiecaruia& ajunge la sfarsit& ea inca mai serveste vietii care continua dupa noi.



Asadar& catre ce ne indreptam& in cele din urma Catre viata noastra& spre a pastra viata noastra vie. De indata ce

viata noastra se afla in pericol& printr-o boala& de e%emplu& sau printr-un pericol e%tern& orice altceva dispare in

umbra. Eiata are prioritate in fata a orice altceva.

Bineinteles& uneori ne intrebam de unde vine si unde se duce viata. Oare mai traim atunci cand facem asta Sau

vrem sa ne ridicam deasupra acestei vieti prin intrebari& trecand dincolo de aceasta viata din aici si acum

?n scimb& daca ramanem pe deplin concentrati pe fiecare aspect al vietii noastre& viata isi atinge plinatatea ei in

fiecare moment. ?n plus& miscarea vietii ramane nemiscata& nemiscata si prezenta in atentia noastra& nemiscata&

adica deplina. Nimic nu trece dincolo de aceasta viata. Eiata este in intregime aici 6 inceputul& mijlocul si sfarsitul&

toate deodata.

Ne imputinam oare fiinta facand acest lucru Devenim oare mai egocentrici Sau poate dimpotriva3 suntem pe deplin

prezenti in viata noastra si concentrati asupra vietii noastre& catre deplinatatea ei prezenta ciar acum.

?n acest sens& poate fi ceva dincolo de viata aceasta Ereun scop pe care viata noastra-l deserveste Au oare nu

este totul deja prezent in viata noastra& inclusiv ceea ce ne imaginam si consideram uneori a fi mai presus decat

viata

De e%emplu& ce altceva poate insemna dragostea lui Dumnezeu decat sa iubesti viata asa cum este Ce altceva

inseamna dragostea pentru aproapele noastru decat iubirea pentru viata tuturor oamenilor Ce altceva mai maret sa

fie religia decat a onora si a iubi viata in toate formele ei& in special acelea care-o fac sa rodeasca Si atunci nu este

iubirea se%uala modul in care il slujim in mod otarator pe Dumnezeu Nu este ea abandonul otarator in fata vietii si

in fata lui Dumnezeu Nimic nu intrece aceasta iubire.

Ce este spiritul atunci #oate fi diferentiat de viata Sau poate nu toate realizarile spiritului ofera intelegere despre

viata Nu sunt toate realizarile spiritului in slujba vietii

7rebuie se ne dam deopotriva seama ca e%ista si o miscare impotriva vietii& ca uneori ne comportam ca si cum

punem putin pret pe viata si o sacrificam in favoarea altor scopuri4 viata noastra personala& viata altora& viata insasi&

de care depindem si care face posibila propria noastra viata. Asadar& vrem sa ne punem pe noi insine mai presus de

viata.

?ntrebarea este in ce masura oferim prioritate vietii #entru a raspunde este nevoie de un lucru simplu4 atunci cand

ne dorim ceva& trebuie numai sa simtim in interiorul nostru daca serveste sau dauneaza vietii. Atnuci cand avem cef

sa mancam sau sa bem ceva deosebit sau cand lasam curiozitatea sa ne conduca& sau cand infaptuim ceva care

mai degraba serveste vanitatii noastre& suntem& intr-adevar& mai secatuiti de viata si de bucuria de a trai decat daca

am fi urmat miscarea vietii care ne-ar fi pus pe cursul nostru natural inainte sa apucam a urmari astfele de lucruri.

5n mic e%ercitiu ar fi de folos aici. Cand simtim o astfel de tentatie in noi& ne oprim pentru un moment. Ne

concentram pe miscarea corpului nostru care este intodeauna atent& dorind sa ne mentina viata si s-o duca mai

departe. Devenim una cu aceasta miscare si s-ar putea ciar sa uitam ca am vrut sa ne miscam independent de ea

sau ciar impotriva ei. Si& dintr-o data ne trezim intr-un acord deplin cu momentele decisive ale vietii noastre& ne

simtim ca facand parte din intregul ei si ne simtim impliniti. Acest lucru se intampla intotdeauna in sanul vietii& nu cand

ne dorim sa ne ridicam deasupra ei.

Aceasta miscare este in esenta ei o miscare a iubirii pentru viata& o miscare a iubirii pentru alti oameni si pentru

lumea intreaga& o miscare de admiratie si de veneratie. 8ste o miscare spirituala& deoarce atinge esentialul si este

totuna cu acesta in toate privintele.

?ubirea



?ubirea pentru tot

Dragostea pentru tot se e%prima pe sine intr-un mod destul de simplu4 privim la toate si le dam un loc in inima

noastra. Aceasta presupune o atitudine interioara. ?isus a e%primat acest lucru intr-o propozitie atat de frumoasa4 9iti

milostivi asa cum este 7atal meu din cer. 8l lasa soarele sa straluceasca peste rau si peste bine in mod egal. Si lasa

ploaia sa cada peste ceea ce este drept sau nedrept& in mod egal.$ De ce se intampla asa #entru ca Dumnezeu

este in rezonanta cu tot.

?ubirea in cercuri tot mai vaste

8ste o poezie frumoasa la inceputul cartii de poezii a lui <il;e& "Cartea orelor$4

?n cercuri tot mai vaste imi duc viata mea

Care cuprind intr-o imbratisare tot ce ma-nconjoara

#e ultimul de nu-l pot inceia

8u tot voi incerca.

Am scimbat putin pentru mine insumi& astfel4

?n cercuri tot mai vaste imi traiesc iubirea&

Care cuprind intr-o imbratisare tot ce ma-nconjoara

#e ultimul de nu-l pot implini - sa iubesc pe toata lumea&

8u tot am sa incerc.

9iecare pas pe aceasta poteca este un castig prin care putem creste si deveni mai bogati.

?nima neprianita

Cum ar putea gasi pacea cei e%clusi& respinsi& uitati& victimele& de e%emplu& si toti cei care au fost implicati in moartea

lor Atunci cand intram in rezonanta cu ei& cand ne putem uita la ei fara a le cere ceva& cand ne uitam cu respect la ei

si la soarta lor& abia atunci ei se pot linisti& iar noi nu mai suntem nevoiti sa-i purtam in interiorul nostru. )a final& din



dragostea pentru tot ce e%ista& privirea noastra nu mai zaboveste asupra lor& ci se poate indrepta catre altceva& aflat

mai presus. Doar in aceasta privire catre ceva aflat mai presus& putem fi toti egali& putem fi la fel ca toti ceilalti si in

acelasi timp putem fi liberi sa ne traim propriul destin si propria noastra implinire.

Ceea ce am spus despre iubire nu este nici pe departe totul. 8a continua& in acelasi timp& catre un nivel mai inalt.

#rivindu-i 6 prin acest mod de a-i privi 6 devenim centrati pe noi insine si ne simtim in largul nostru& ne este usor.

Acum va voi spune o povestire care insumeaza toate acestea si care ne ajuta sa percepem aceasta iubire. Se

numeste ?nima neprianita$4

Cum poate ajunge inima noastra neprianita 8liberand din inima noastra fiecare fiinta umana pe care am intalnit-o&

in mod special pe cei foarte apropiati. 8liberam pe fiecare si ii lasam in seama altcuiva4 a parintilor lor& a copiiilor lor& a

destinului lor.

Ce efect are acest lucru Ceilalti se simt eliberati de noi. 8liberati de asteptarile si dorintele noastre& eliberati de

ingrijorarile noastre& de gandurile noastre& de judecatile si de destinul nostru.

Astfel& si noi ne simtim eliberati de ei. De dorintele si asteptarile lor& de ingrijorarile lor& de ganduri& de judecati si de

destinul lor. Devenim de asemenea eliberati de vina lor si de ceea ce ei& probabil& ne-au facut.

)a fel si ei devin eliberati de vina noastra si de ceea ce& probabil& le-am facut. Noi devenim liberi de pretentiile

comune& ale noastre catre ei si ale lor catre noi.

Suntem oare astfel lipsiti de sentimente sau poate de iubire Dimpotriva& o inima neprianita doar simte. O inima

neprianita pur si simplu iubeste.

Neprianit inseamna in acest caz a fi in acord cu sursa noastra ultima& a celorlalti si cu a noastra. ?nseamana a fi pur

precum iubirea sursei primordiale& daca ne este permis sa vorbim despre iubire in acest caz. Aceasta iubire ii vrea pe

ceilalti asa cum sunt& este iubirea pentru inceputul si sfarsitul lor.

Aceasta este iubirea pura si bucuria pura. 5neste totul fara sa lege& separa totul fara sa desparta. 8ste pur si simplu

acolo.

O inima pura stie de asemenea despre dependenta ei de ceilalti si este de acord. Stie si de dependenta altora de ea

si este de acord. ?n aceste dependente& inima ramane pura.$

#arintii nostri

?nceputul iubirii

Eiata noastra incepe cu iubirea parintilor nostri. ?nainte sa ne nastem& ei s-au iubit unul pe altul si au deveniti iubiti& in

sensul cel mai intim si sincer cu putinta. Noi avem la origine aceasta iubire.Ne uitam la ei ca si cuplu si ne uitam la

iubirea lor ca barbat si femeie. Ocii nostri incep sa straluceasca. Ce poate fi mai frumos& mai maret& mai profund si

mai plin de bogatie pentru ei si pentru noi Ne descidem inima la aceasta iubire si ii raspundem cu bucurie si

anticipare.

Astfel si iubirea noastra incepe la fel& prin iubirea acestor parinti& parintii nostri. <aspundem iubirii lor primind viata de

la ei& in intregime& e%act asa cum vine de la ei catre noi. Ceea ce luam noi nu este viata lor& ci doar vine prin ei. ?n



spatele lor sunt parintii lor& parintii parintilor lor& si asa& multe generatii. Eiata& in puritatea ei& a curs prin toate aceste

generatii3 nimeni nu poate scoate sau adauga ceva la acest lucru. Aceeasi viata a curs prin ei& pana la noi. Au facut

totul cum trebuie. Nimeni nu a fost mai rau sau mai bun la asta. ?n transmiterea vietii& toti au fost impliniti si buni.

Astfel& ne uitam la parintii nostri acum& asa cum sunt ei si ii vedem completi& completi in slujba vietii. Orice altceva au

facut sau gandit& oricare ar f i fost soarta lor& ca parinti ai nostri ei au facut totul bine. ?n transmiterea vietii& ei au facut

totul corect. Sub acest aspect& pe acesti parinti perfecti care au facut totul corect& ii luam in inima noastra& leraspundem cu viata si iubirea care a inceput pentru noi& prin ei.

#rin parintii nostri& ii luam in inima noastra si pe parintii lor& precum si pe toti stramosii si pe toti cei cu care suntem in

rezonanta& orice ar cere acest lucru de la noi si orice ne-ar darui. Ne uitam la ei toti si le spunem4 Da.$ Si le mai

spunem& fiecaruia4 ultumesc.$ ?notam cu ei in marele rau al vietii& oriunde ne-ar conduce sau ne-ar purta. Spunem

acestui mare rau al vietii4 ?not cu tine& oriunde ma porti& oricat de departe sau de aproape. ?not cu tine. a

abandonez tie.$

Sezonul festiv

Noaptea sfanta

Noaptea sfanta inseamna o noapte care a fost facuta sfanta. Cine a facut-o sfanta A fost facuta sfanta pentru noi de

catre Dumnezeu si a fost facuta sfanta pentru Dumnezeu de catre noi. Conform traditiei biblice& Dumnezeu a adus

pace omenirii& oamenilor& pentru ca el este multumit cu ei& cu ei toti.

Noi percepem aceasta pace in amintirea noastra despre prima noapte sfanta& pentru ca aceasta ne-a adus impreuna&

in iubire& cu multi oameni& ale caror drumuri poate ciar difera de ale noastre. ?n noaptea sfanta ne reinnoim bucuria

deoarece ne amintim ca Dumnezeu este bucuros in mod egal de toti oamenii 6 aceasta bucurie pentru tot aduce

pace tuturor.

Dar pentru cine& in mod special& aduce pace aceasta noapte sfanta #entru parinti si pentru copiii lor& deoarece in

centrul noptii sfinte& un nou nascut sta in iesle. #arintii acestui copil sunt multumiti& e%act asa cum Dumnezeu este

multumit de noi toti.

#arintii se percep pe ei insisi ca fiind unul in copiii lor. ?n acestia& ei sunt insepararbili& sunt unul& dincolo de vietile lor

personale. ?n copii lor& ambii parinti traiesc mai departe& o comuniune in urmatoarea generatie. Asadar& cui serveste

pacea lui Dumnezeu in noaptea sfanta Serveste vietii si iubirii care au creat o viata noua. Aceasta pace serveste& de

asemenea& vietii noastre personale& atunci cand luam darul noptii sfinte& primind din nou viata in toata plenitudinea ei&

noua si proaspata& abia desprinsa dim mainile lui Dumnezeu& si o luam in inima noastra& astfel ca noi& cu viata

noastra sa servim altor oamnei si vietilor lor.

#e de o parte aceasta viata ne este daruita noua. #e de alta parte& ne pune pe noi in slujba si in serviciul iubirii.



#reluam cu usurinta acesta indatorire in noaptea sfanta pentru ca este un moment de sarbatoare& in care aratam

iubire celorlalti daruindu-le& din adancul inimii noastre& ceva care ii face fericiti.

Cand momentele de sarbatoare se inceie& amintirea acestei iubiri ne ajuta sa depasim multe obstacole care

ameninta sa semene discordie& si sa strabatem tot drumul pana la urmatoarea pace si pana la urmatoarea iubire. Cu

aceasta iubire& ii aducem un omagiu lui Dumnezeu in fiecare zi& la fel ca in timpul Craciunului& atat in cer& cat si pe

pamant.

Ordinea succesului

Succesele vietii noastre

Nasterea

#rimul si cel mai decisiv succes al vietii noastre a fost nasterea noastra. A fost o reusita deplina si fundamentala& de

vreme ce a trebuit sa ne facem singuri drum catre lumina& cu propriile puteri& fara interventie si ajutor din afara. A

trebuit sa facem dovada capacitatii noastre de a ne afirma si sustine singuri. Acest succes continua sa ne sprijine pe

masura ce ne traim viata. Din aceasta e%perienta am castigat puterea de a ne autoafirma cu succes mai apoi.

Am mers deja prea departe Ce legatura are e%perienta implinirii de sine cu succesul in plan profesional Depinde

oare cu adevarat succesul nostru de mai tarziu de acest prim succes

Cum se comporta pe parcursul vietii oamenii care vin pe lume prin cezariana sau care sunt trasi cu forcepsul Sau

cei care se nasc prea devreme si petrec sapatamani sau luni in incubator Cum se descurca cu increderea in sine si

cu asertivitatea

Desigur& efectele unor asemenea e%periente timpurii pot fi depasite mai tarziu& cel putin in parte. Ca in cazul oricarei

alte dificultati sau poveri& mai tarziu putem dobandi o forta sau o capacitatea speciala din aceste situatii.

7otusi& aceste e%periente ne limiteaza si ne creaza provocari pe care poate suntem mai in masura sa le depasim&

odata ce le intelegem radacinile. Apoi suntem poate in masura sa compensam ce am pierdut& sau poate ciar sa

recastigam ce am pierdut& in alte feluri si de obicei cu ajutorul altora.

Sa ne gasim mama si sa o primim pe deplin

5rmatorul eveniment otarator si urmatorul succes este miscarea catre mama noastra& care este acum o contraparte

a noastra& si se afla acolo ca sa ne ia la sanul ei si sa ne raneasca. #rin laptele ei& noi luam din nou viata de la ea&

de aceasta data din afara ei.



Care este natura succesului inradacinat in acest eveniment& care ne pregateste pentru succesul ulterior in viata si in

munca Considerand-o pe mama drept fantana vietii noastre& cu orice curge prin ea catre noi& ne preluam propria

e%istenta3 in masura in care ne primim mama& ne primim propria viata in intregime.

A primi nu are aici o conotatie pasiva& ci una activa. 8ste nevoie ca noi sa sugem cu putere pentru ca laptele mamei

sa curga. 8ste nevoie sa strigam pentru ca mama sa vina. 8ste nevoie sa ne aratam bucuria si fericirea pentru

darurile ei. #rin ea& ne imbogatim.

ai tarziu& in viata& se vede faptul ca cei care resusesc sa-si primeasca pe deplin mama in acest fel& devin oameni

fericiti si de succes. Ne raportam la viata noastra in ansamblul ei& inclusiv la viata noastra profesionala& in acelasi fel

in care ne raportam la mama noastra. ?n masura in care ne respingem mama& respingem viata si profesia noastra. Si&

corespunzator& viata si munca noastra ne resping in egala masura.

?n aceeasi masura in care oamenii sunt mutumiti de mama lor& sunt fericiti si se bucura de viata si de munca lor. Asa

cum mama le daruieste tot mai mult pe masura ce primesc de la ea cu dragoste mult& viata lor si viata lor

profesioanala le va darui succes.

Aceia care au retineri in ceea ce o priveste pe mama lor& au de asemenea retineri in privinta vietii si a fericirii. Asa

cum mamele lor se retrag ca rezultate al retinerilor si respingerii& in acelasi mod viata lor si succesul se va retrage&

risipindu-se.

Cu ce incepe succesul nostru ?ncepe cu mama noastra.

Cum vine succesul catre noi Atunci cand mama noastra este bine-venita la noi3 si cand o onoram ca fiind mama

noastra& succesul vine.

iscarea catre mama

5nii oameni au avut e%periente timpurii care ii impiedica sa-si primeasca mama. De e%emplu& au trait o separare

timpurie de mama lor. #oate au fost dati altcuiva pentru o perioada sau poate mama lor a fost bolnava& sau poate caei au fost bolnavi& iar mamei nu i-a fost permisa vizita. Aceste e%periente au determinat scimbari majore in

sentimentele noastre si in comportamentul nostru de mai traziu.

Durerea separarii si sentimentul de a fi pierdut fara ama& disperarea de nu putea fi cu ea& cea de care avem atat de

multa nevoie& duce la o decizie interioara care spune& de e%emplu4 <enunt$& <aman singur$& De-acum voi sta

departe de ea$ sau a indepartez de ea$.

ai traziu& cand acestui copil ii este permis sa mearga din nou catre mama& el va pastra adesea distanta. Acest copil

poate ca n-o va lasa pe mama sa-l atinga& se va incide in fata ei si a iubirii ei. ama asteapta in van& iar cand

incerca sa se apropie pentru a lua copilul in brate& copilul ramane intr-o respingere interioara pe care adesea o si

e%prima.

Consecintele unei miscari intrerupte catre mama

iscarile intrerupte catre mama au consecinte pe termen lung in viata si succesul nostru de mai tarziu.

Cand copiii cu astfel de e%periente doresc& mai traziu in viata& sa mearga spre cineva& spre un partener de e%emplu&

corpul lor isi aminteste trauma separarii timpurii. Asa ca ei se opresc din miscare& in loc sa mearga spre celalalt& ei



asteapta ca acesta sa vina spre ei. Adesea& cand cineva vine spre ei& au probleme in a tolera apropierea. 8i il resping

pe cel care vrea sa se apropie& intr-un fel sau altul& in loc sa-l primeasca cu bucurie. Acest lucru le cauzeaza

suferinta& totusi ei nu se pot descide decat cu precautie si& adesea& pentru scurt timp.

Acesti oameni au e%periente similare ciar si cu copiii lor. Au de obicei probleme in a tolera apropierea copiilor.

Care este solutia Acesta trauma poate fi depasita doar mergand la cauza. ?n general& orice trauma este o situatie incare o miscare ar fi fost necesara& dar a fost imposibila si& astfel& am ramas blocati& impietriti in timp.

Cum se poate rezolva aceasta trauma& aceasta impietrire Se poate rezolva in planul sentimentelor si al amintirilor

noastre& cand& in ciuda fricilor& ne intoarcem la situatia dureroasa si facem acum ceea ce a fost imposibil atunci.

#reluam miscarea intrerupta si ne miscam acum in directia in care am tanjit atunci sa ne miscam.

Cum se intampla acest lucru in cazul in care este vorba despre o intrerupere timpurie in miscarea catre mama

Ne intoarcem la situatia care a fost cu multa vreme in urma& devenind din nou copil& cum eram atunci& si ne uitam la

mama noastra asa cum ne uitam pe-atunci. Ciar daca durerea& frustrarea si mania pe care le simteam atunci

izvorasc din nou in noi& facem un pas mic catre ea 6 cu dragoste.

Ne oprim& ne uitam in ocii ei si asteptam curajul si puterea de a face urmatorul pas. Din nou& ne oprim si& simtind si

fiind constienti de emotiile din interiorul nostru& le suportam& cu iubire pentru noi insine si pentru mama noastra. Apoi&

cu curaj& facem urmatorul pas si& din nou& incet& un pas dupa altul& pana cand ajungem in bratele mamei&

abandonand orice retinere& pierzandu-ne in corpul ei& imbratisati si tinuti strans de ea& ajungand din nou la mama cu

toata iubirea noastra de copil& iubire care nu ne-a parasit niciodata pe noi sau pe ea& simtind deopotriva toata iubirea

mamei& care la randul ei nu ne-a parasit niciodata& fiind din nou una cu ea.

ai tarziu& verificam& la inceput printr-o miscare interioara& daca am putea de asemenea reusi aceasta miscare catre

partenerul nostru iubit. Ne uitam in ocii partenerului si& in loc sa asteptam ca acesta sa vina spre noi& facem noi un

pas mic catre el. Dupa un timp& cand am strans suficienta incredere in sine& mai facem un pas. Astfel& incetisor& pas

dupa pas& castingandu-ne incet siguranta& mergem inainte pana cand ne luam iubitul in brate& iar partenerul nostru isi

pune mainile in jurul nostru& ne imbratisam& gasind liniste sufleteasca in aceasta imbratisare. Continuand inca

miscarea unul catre altul& ne lasam corpurile si sufletele sa se gaseasca si mai profund& si ramanem asa& in aceastafericire& mult timp.

iscarile catre success

O intrerupere timpurie a miscarii catre mama revine mai tarziu sub forma unui obstacol dificil in succesul nostru in

munca& profesie& in actiunile noastre. Aici& de asemenea& este de mare importanta sa mergem noi catre succes si sa

nu asteptam sa vina el la noi. Ca de e%emplu& atunci cand asteptam recompense fara sa depunem un efort

corespunzator sau cand ii impingem pe altii sa faca un lucru in loc sa ne implicam noi insine sau cand cand ne

retragem in loc sa mergem cu bucurie catre oameni si munca. 9iecare succes are fata mamei noastre.

Aici& de asemenea& e%ersam aceasta ca o miscare interioara spre succes& spre alti oameni& in dorinta noastra de a

realiza ceva pentru ei& de a ne pregati sa-i servim& in loc sa ezitam& sa stam nemiscati si sa-i asteptam pe ei sa se

miste.

ergem spre ei& mergem spre succes& pas cu pas si& cu fiecare pas& o simtim pe mama stand cu dragoste& in spatele

nostru. ?n apropierea ei& suntem bine ecipati pentru succesul nostru si vom ajunge acolo& e%act asa cum am reusit

sa ne reunim cu mama. ai intai& mergem sprea ea& apoi mergem spre succes.

A ne intoarce cu bunavointa catre ceilalti



A-i privi cu bunavointa pe ceilalti este o miscare care incepe in inima noastra. Aceasta miscare vine foarte usor de

indata ce am reusit sa ne intoarcem catre mama noastra.

Dar ce se intampla daca ceva ne-a stat in cale atunci cand ne-am intors catre ea si miscarea a fost intrerupta de

timpuriu Atunci& ca si consecinta& in loc sa ne intoarcem si sa-i privim pe ceilalti si pe noi insine cu iubire si respect&

ne intoarcem de la ceilalti si de la noi insine. Aceasta instrainare devine miscarea de baza in interior si in e%terior&

actionand in toate relatiile noastre& inclusiv in cea cu succesul.

Cum putem transforma instrainarea intr-o miscare de apropiere fata de viata& fata de altii& fata de succes si fata de

propria noastra fericire

Sugerez un e%ercitiu interior pentru aceasta. Cu ajutorul acestui e%ercitiu& poti percepe miscarile interioare ale

corpului tau& in primul rand pe cea de instrainare sau indepartare3 apoi o poti scimba transformand-o intr-o miscare

atotcuprinzatoare de compasiune.

?ata e%ercitiul in detaliu4

'. Stam& cu spatele drept& pe marginea unui scaun& respiram adanc pe gura si inspiram pe nas. 7inem ocii

descisi si repetam respiratia de doua ori. Apoi incidem ocii si respiram normal. ainile se odinesc pe coapse cu

palmele in sus.

*. Apoi intindem bratele in fata noastra& din ce in ce mai mult& parca incercand sa ajungem la cineva.

<amanem in pozitie dreapta& simtind cum spatele nostru devine din ce in ce mai drept pe masura ce incercam din ce

in ce mai mult sa ajungem cu bratele catre cineva. ?n mintea noastra& incercam sa ajungem la mama.

/. <amanand in aceasta pozitie& devenim constienti de cate ori in viata noastra si in cat de multe feluri& ne-am

indepartat de ceilalti in loc sa ne apropiem de ei. <amanem in aceasta pozitie ciar dace ne este dificil in acest

moment. Ne miscam bratele si mainile descise si mai inainte in timp ce spatele ramane drept.

F. ?ncet si cu grija& descidem ocii. 9ara sa ne miscam& ocii percep mediul in care suntem& dintr-o data& ca

un intreg. Ne intoarcem catre acest intreg& mai intai catre fiecare parte& apoi si catre partea din spate.

>. Ne intoarcem& cu atentie auzul catre mediul din jur. Ciulim cu atentie urecile& pregatiti si doritori sa auzim

totul& inclusiv ce doresc altii sa ne spuna si impreuna cu ei e%perimentam intoarcerea nostra catre mama si catre

oameni& spre iubire si incredere& laolalta cu ceilalti.

,. Acum respiram de trei ori. ai intai& e%piram si apoi inspiram& de trei ori. <amanem asezati cu spatele drept&

usor aplecati catre inainte.

(. Deodata simtim o legatura diferita cu multi oamnei& ocii nostrii sunt larg descisi si stralucitori. Cu urecile

ciulite catre ei& simtim ca ne intoarcem spre ei intr-un mod diferit& inclusiv catre cei cu care avem legaturi in profesia si

afacerile noastre.

Ce se intampla cu succesul nostru acum Ne mai face sa-l asteptam Ce se intampla cu bucuria si fericirea noastra

7oate se intorc spre noi& la fel ca mama noastra.

Sfarsitul anului



?n fiecare an& din nou

De fiecare data& in fiecare an& anul veci se inceie si un nou an incepe. Orice s-ar fi intamplat in veciul an si orice

ar aduce nou an& o lege cosmica lucreaza pentru scimbarea anului. #amantul se invarte in jurul soarelui& de care

este atras si tinut pe orbita& pe parcursul unui an si apoi isi reincepe miscarea. Acest lucru se intampla indiferent de

evenimentele care au avut sau vor avea loc pe pamant.

)a sfarsitul anului& putem deveni in mod constient parte din acest ritm cosmic. Cum Cu calm si rela%are. Oricum

totul isi urmeaza cursul cosmic. 7ot ceea ce apare ca fiind urgent si foarte important se indeparteaza pentru a face

loc unui lucru etern& care ramane la fel pentru noi& mereu in aceeasi miscare.

Si noi ne miscam in jurul centrului impreuna cu pamantul& un centru uman& punctul nostru central. Aceasta miscare

este si ea o miscare cosmica. 9aptul ca ne miscam in jurul soarelui& si ca soarele graviteaza la randul lui& acestea

sunt apecte care ne depasesc. #ercepem acest lucru ca fiind coplesitor si independent in toate privintele de e%istenta

noastra. Dar faptul ca gravitam in jurul propriului nostru centru& pe care il percepem ca fiind infinit de departe de noi&

ne face sa ne simtim totusi in puterea lui& fara a ne putea elibera vreodata.

Cu fiecare an& ceva merge mai departe& in cosmos si in noi. Cum privim anul veci si cum il privim pe cel nou Cu

usurinta. Ne punem in acord interiorul si e%teriorul cu cu un pendul cosmic. Ca urmare& lasam veciul an sa se

termine& asa cum a fost el si lasam noul an sa vina& cu orice ar aduce& fara sa avem nici un regret si fara nici oingrijorare pentru ceea ce va veni.

?n fiecare an& devenim din nou constienti ca noi mergem inainte& si ca lumea merge inainte& totul este fi%at intr-o

miscare eterna pe care ne putem baza si in care putem avea incredere.

Avem noi vreo importanta pentru aceasta miscare cosmica 8vident& da& altfel nu am fi purtati de ea.

#utem cadea in afara acestei miscari 8vident& nu. Deoarece aceasta miscare este cosmica& nimic nu poate fi

separat sau e%clus din ea. Dimpotriva& cosmic inseamna ca totul este conectat cu toate celelalte& si& mai mult& este

conectat cu forta care actioneaza in toate lucrurile& care misca si doreste totul pe masura ce se misca.

Astfel& in fiecare an& din nou& la scimbarea anului& continuam sa gravitam pe orbitele noastre& mai mari sau mai mici.Cum Cu incredere.

#regatit

Suntem pregatiti pentru ceea ce vine. #regatiti sa ne uitam inainte si sa lasam in urma ceea ce s-a terminat. Doar

cand vom lasa trecutul in urma& putem fi descisi catre ceea ce urmeaza.

Cand parasim tot& suntem pregatiti pentru ceea ce este esential. Astfel pregatiti& ne eliberam de tot ceea ce a fost si

de tot ceea ce va urma& gata sa e%istam pentru un moment si sa disparem in urmatorul& asemeni tuturor lucrurilor.

Ceea ce este esential va veni sau este deja prezent& acum si aici 8%ista oare un moment prestabilit in care

esentialul ni se arata Sau este de dinainte de inceputuri acolo& si astfel se afla dincolo de orice miscare care l-ar

putea genera

Ne indreptam toata fiinta catre esential ciar acum& in fiecare moment& caci ceea ce este esential nici nu vine& dar nici

nu sta deoparte. 8ste acolo& este intotdeauna prezent. 7otusi& faptul ca suntem pregatiti pentru esential& pentru ceea

ce este ultim& se consitutie intr-o miscare. Ce fel de miscare este aceasta 8ste miscarea in care dam drumul&

renuntam continuu& dam drumul tuturor lucrurilor.



#ierdem ceva prin aceasta renuntare Cum am putea pierde dand drumul lucrurilor& lasandu-le sa plece& de vreme

ce& ceea ce ramane este esentialul& unul si acelasi pentru toate

Sa incerc oare sa finalizez ceva din trecut& pentru ca aceasta miscare sa il aduca mai aproape de esenta Sau

lucrurile se pot finaliza& inclusiv viata mea& deoarece ceea ce este esential si ultim& este intotdeauna prezent& facand

posibil ca eu& asemeni tututor lucrurilor& sa-mi pot trai sfarsitul

Cum ma pot pregati pentru sfarsit Admitand ca nimic din trecut nu ma asteapta& nepermitand lucrurilor din trecut sa

ma astepte ca si cum ar trebui sa restabilesc ordinea in trecut& retrospectiv.

Ce se intampla cand ceva din trecut ma asteapta in acest fel& iar eu incerc sa vin in intampinarea acestei asteptari

ai raman oare orientat spre sfarsitul ultim in toate privintele Aceia care ma asteapta sa pun in ordine ceva din

trecut& vor ramane ei oare pregatiti si centrati pentru scopul ultim

Asa ca voi pune deoparte tot trecutul aparent neterminat& acolo unde s-a inceiat pentru esentialul insusi& si lasand

toate lucrurile din trecut& in trecut& parasind trecutul meu si trecutul altor persoane& sunt pregatit pentru ceea ce este

esential.

7otusi& aceasta finalitate fundamentala& esentialul& ma poate poate pune uneori in slujba a ceva din trecut& pentru a

rezolva ceva din trecut& pentru ca acel aspect nerezolvat sa poata fi pregatit pentru final si gata sa se desavarseasca.

Nu este posibil oare sa ne gasim drumul catre final& doar impreuna

Aici& de asemenea& sunt de accord cu o miscare care ma misca atata timp cat ma misca si o las sa plece cand se

termina pentru mine si pentru ceilalti.

#e de alta parte& avem nevoie sa tinem minte ca& uneori& mortii vin si ajute pe cei vii& punand ceva in ordine pentru

noi. <ecunoastem aici o miscare a spiritului. Ne supunem ei& in masura in care sufletul nostru o poate prelua si o

poate aduce in acord cu miscarile finalitatii ultime. Aceasta inseamna& aici ca si oriunde& ca noi nu vom lasa alta

miscare sa intervina intre noi si finalitatea ultima& pentru ca si in acest cazi suntem preluati direct de miscarea ei& si&

singuri& suntem pregatiti pentru final.

#ace

#ace

#acea vine dupa un conflict. ?i aduce impreuna pe cei care s-au opus unul altuia. #acea reprezinta un bun sfarsit al

conflictului& este rezolvarea lui. ?mpreuna cu pacea& reapare speranta ca separarea a fost depasita de ambele parti si

este loc de pace pe viitor.

#acea priveste inainte. <anile sunt vindicate& mortii sunt ingropati& pagubele sunt reparate& ceea ce a fost distrus se

reconstruieste. #acea este un bun pretios si fragil. Ce o face sa reziste in viitor 9aptul ca aceia care erau in conflict

isi unesc fortele pentru un scop comun& deoarece fiecare are nevoie de celalalt si depinde de el din ce in ce mai mult.

De asemenea& e nevoie ca ei sa-si dea seama si sa recunoasca faptul ca au nevoie unul de celalalt& fiind dependenti

in egala masura.



?n acelasi timp& fiecare parte ii permite celeilalte sa fie asa cum este& sa fie diferita. Doar intre oameni diferiti pacea

serveste progresului& asa cum doar un barbat si o femeie pot avea copii& pentru ca sunt diferiti.

Ce se opune cel mai mult pacii #resupunerea aroganta ca unul e mai bun decat celalalt. Aceasta aroganta suprema

alimenteaza marile conflicte.

Ce mentine pacea cel mai mult Smerenia. Ne permite sa ramanem cu picioarele pe pamant& impreuna cu ceilalti.Numai asa putem ramane egali unul fata de celalalt si la fel de importanti. <amanem egali cu ceilalti cu bunavointa&

in pace& cu respect reciproc si cu iubire.

http://www.constelatiifamiliale.ro/ro/articole.html



const fam . ro

Documents