CONCILIEREA

VIEÞII DE FAMILIE

CU VIAÞA PROFESIONALÃAgenþia Naþionalá

pentru Egalitate de §anse

íntre Femei ßi Bárbaþi

CE ÎNSEAMNÃ CONCILIEREA VIEÞII DE FAMILIE CU VIAÞA PROFESIONALÃ ?

Concilierea vieþii de familie cu cea profesionalã reprezintã un aspect de mare interes atât pentru femei cât ºi pentru bãrbaþi. Dificultãþile cu care se confruntã femeile, mai ales mamele, în cãutarea ºi pãstrarea unui loc de muncã plãtit,

stereotipurile prin care se perpetueazã ideea cã doar femeile sunt r e s p o n s a b i l e c u îngr i j i rea fami l ie i precum ºi aºteptãrile cu l turale faþã de bãrbat pentru a fi unicul întreþinãtor de familie sunt aspecte care agraveazã inegalitatea între femei ºi bãrbaþi. Implicarea bãrbaþilor în echilibrarea vieþii de familie cu cea profesionalã reprezintã o problematicã esenþialã dar ºi dificilã. Flexibilizarea orarelor de lucru joacã un rol important în menþinerea pe piaþa muncii a mamelor lucrãtoare.

1

DE CE ESTE IMPORTANTÃ REALIZAREA UNUI ECHILIBRU ÎNTRE VIAÞA DE FAMILIE ªI VIAÞA PROFESIONALÃ?

Dezec h i l i b r u l î n t r e v ia þa profesionalã ºi viaþa de familie afecteazã angajatul/angajata, organizaþia în care lucreazã, precum ºi familia.

Studii realizate în þãri europene indicã faptul cã:?cel puþin 1 angajat din 3 percepe un nivel ridicat de stres cauzat de conflictul dintre muncã ºi viaþa personalã/de familie;

?40% din mamele care muncesc ºi 25 % din taþii care muncesc percep un nivel ridicat de stres cauzat de conflictul dintre muncã ºi familie;?50% dintre pãrinþi considerã cã au o problemã în a realiza o balanþã între timpul petrecut la muncã ºi cel petrecut cu familia;?2 pãrinþi din 3 manifestã un stres zilnic moderat-ridicat da to ra t d i f i c u l tã þ i l o r º i conflictelor de rol muncã-familie;

2

3

CARE SUNT CAUZELE DEZECHILIBRULUI ÎNTRE VIAÞA DE FAMILIE ªI VIAÞA PROFESIONALÃ?

Dificultãþile în armonizarea timpului afectat serviciului ºi cel destinat familiei au repercusiuni negative în privinþa îndeplinirii obligaþiilor de muncã formale, provocând întârzieri la serviciu, plecãri înainte de terminarea programului de lucru, absenteism, etc. Aceste efecte negative nu se limiteazã doar la femei, ci influenþeazã ºi bãrbaþii în aceeaºi mãsurã. Aceste probleme depind de vârsta copiilor ºi devin mai grave cu cât copii sunt mai mici ºi nu dispar o datã cu încadrarea acestora în sistemul de învãþãmânt

O altã variabilã importantã o constituie numãrul copiilor din cadrul familiei.

Este binecunoscutã nevoia copiilor de atenþie ºi îngrijire din partea ambilor pãrinþi.

Familiile monoparentale, preponderent susþinute de femei, se confruntã cu probleme mai grave în împãcarea profesiei cu viaþa privatã.

Un alt factor care trebuie luat în calcul este timpul de lucru destinat serviciului, relaþionat, cu cel afectat vieþii domestice. De asemenea, este foarte important dacã programul de lucru este full-time sau part-time.

Structura temporalã a zilei (continuã sau secvenþialã) de lucru afecteazã în mod decisiv aspectele familiale ºi cele

de serviciu. Aceastã problemã, deºi se resimte în toate domeniile de muncã, este trãitã diferit de cei/cele care lucreazã în sectorul public faþã de cei/cele din sectorul privat.

Existã mari discrepanþe între valorizãrile pe care le dau cei doi parteneri implicãrii în realizarea sarcinilor domestice ºi în îngrijirea copiilor (femeile sunt cele care resimt mai puternic faptul cã au anumite sarcini domestice

4

determinate, pe când bãrbaþii cred cã aceste sarcini se fac împreunã, ceea ce duce la valorizãri diferite). Bãrbaþii trebuie sã îºi asume ºi responsabilitãþi de îngrijire a copiilor sau a rudelor bolnave.

Noile generaþii sunt mai deschise faþa de valorile asociate egalitaþii de ºanse între femei ºi barbaþi. Acest fapt depinde ºi de nivelul de studii al femeilor ºi al bãrbaþilor. Schimbarea rolurilor de gen din interiorul familiei nu trebuie sã fie doar un rezultat al procesului de negociere explicitã între parteneri ci ºi un efect al transformãrilor sociale ample ºi generale care sã redefineascã ºi sã condiþioneze contextul de negociere al rolurilor de gen.

5

CE MÃSURI POT FI LUATE PENTRU REALIZAREA CONCILIEREA VIEÞII DE FAMILIE CU VIAÞA PROFESIONALÃ ?

?Creºterea numãrului de grãdiniþe ºi de cantine ºcolare cu orar prelungit ºi flexibil pentru fete ºi bãieþi cu vârstã de pânã la 3 ani inclusiv.?Adaptarea programului de lucru cu programul ºcolilor ºi al grãdiniþelor.?Oferirea de alternative pentru îngrijirea membrilor familiei care au nevoie de asistenþã, extinderea ajutorului la domiciliu, creare de centre de zi.?Informarea cu privire la concediile parentale, pentru a fi luate ºi de cãtre bãrbaþi.?Campanii de schimbare de atitudini cu privire la modul în care se obiºnuieºte împãrþirea rolurilor ºi a responsabilitãþilor domestice.

6 7

CARE SUNT BENEFICIILE ANGAJATORULUI CARE IMPLEMENTAZÃ POLITICI PENTRU CONCILIEREA VIEÞII DE FAMILIE CU VIAÞA PROFESIONALÃ?

?creºterea productivitãþii;?îmbunãtãþirea imaginii companiei / corporaþiei;?o mai bunã recrutare a angajaþilor;?reducerea absenteismului;?costuri scãzute ale organizaþiei generate de diminuarea problemelelor de sãnãtate ale angajaþilor;?clienþi mai mulþumiþi;?creºterea implicãrii ºi fidelitãþii angajaþilor faþã de companie.

CARE SUNT BENEFICIILE ANGAJATULUI/ANGAJATEI CARE PARTICIPÃ LA POLITICI DE CONCILIERE A VIEÞII DE FAMILIE CU VIAÞA PROFESIONALÃ?

?calitate mai bunã a vieþii;?progrese în carierã ºi o mai mare satisfacþie în muncã;?o mai bunã stare de sãnãtate fizicã ºi mentalã;?venituri mai mari ºi beneficii asociate acestora;?mai mult timp pentru propria persoanã

CARE SUNT OBIECTIVELE ANES PRIVIND CONCILIEREA VIEÞII DE FAMILIE

CU VIAÞA PROFESIONALÃ?

Ministerul Muncii, Familiei ºi Egalitãþii de ªanse , prin intermediul Agenþiei

Naþionale pentru Egalitatea de ªanse între Femei ºi Bãrbaþi (ANES), în

colaborarea cu alte instituþii ale statului ºi cu societatea civilã implementeazã

Strategia Naþionalã ºi Planul Naþional de Acþiuni în domeniul egalitãþii de

ºanse între femei ºi bãrbaþi.

"Egalitate de ºanse " înseamnã cã atât femeile, cât ºi bãrbaþii au

aceleaºi drepturi, responsabilitãþi ºi oportunitãþi egale. Crearea unei societãþi

egale din punct de vedere al genului nu va fi atinsã decât dacã femeile ºi

bãrbaþii vor conlucra pentru a transforma realitãþile care guverneazã

societatea actualã.

· Promovarea participãrii egale a femeilor ºi bãrbaþilor în comunitate

Obiectivul strategiei are în vedere problematica accesului femeilor în

viaþa socialã, pe principiul promovãrii valorilor, astfel încât sã existe un

echilibru în societate. Este importantã realizarea de acþiuni informative

adresate atât femeilor, cât ºi bãrbaþilor, cu scopul revizuirii stilului de viaþã

tradiþional, în care participarea activã în comunitate este un atribut al

bãrbaþilor.

· Promovarea participãrii egale a femeilor ºi bãrbaþilor în familie

Participarea bãrbaþilor la responsabilitãþile familiale este consideratã

necesarã de marea majoritate, chiar dacã femeia are un loc de muncã sau nu.

Chiar dacã existã o anumitã percepþie asupra faptului cã responsabilitãþile

familiale trebuie sã fie împãrþite, asta nu înseamnã cã se pune efectiv în

practicã.

· Implicarea bãrbaþilor în promovarea principiului egalitãþii de ºanse între

femei ºi bãrbaþi

Deºi structurile genizate de putere pot lua diferite forme în funcþie

de nivelul de sensibilitate al societãþii, toate conþin valori tradiþionale ºi

perpetueazã ordinea deja existentã. Se impune ca mult mai mulþi bãrbaþi sã

fie implicaþi în activitãþile de implementare a principiului egalitãþii de ºanse în

toate domeniile vieþii sociale.

8

MODELE EUROPENE PRIVIND CONCILIEREA VIEÞII DE FAMILIE CU VIAÞA PROFESIONALÃ:

OITALIA : una din primele þãri care au adoptat mãsuri pentru modificarea structurii timpului de lucru în instituþiile care funcþioneazã la nivel local.

Flexibilizarea timpului de lucru în întreprinderile cu mai puþin de 50 de salariaþi : art. 9 din Legea nr. 53/200 prevede acordarea de subvenþii pentru întreprinderile care promoveazã acþiuni pozitive pentru flexibilizarea timpului de lucru. Exemple de acþiuni pozitive (aceste mãsuri se adreseazã cu prioritate familiilor cu copii de pâna la 8 ani):- contracte part time ;- tele travail (part-time se aplicã cu precãdere în administraþia publica) ; existã o reticenþã faþã de aceasta formulã, deoarece ea implicã costuri mai mari ºi existã riscul izolãrii angajaþilor care recurg la aceastã formã de muncã; aceastã modalitate de lucru trebuie sã permitã exercitarea prestaþiei în timpul ales de cãtre angajaþi ºi nu într-un interval prestabilit;- formarea angajaþilor la momentul revenirii la locul de muncã (luând în considerare dificultãþile de adaptare ca urmare a evoluþiilor înregistrate în câmpul muncii);- înlocuirea angajaþilor aflaþi în concediu cu angajaþi temporari, care beneficiazã de avantajele prevãzute pentru înlocuirea angajaþilor absenþi: se prevede fie prezenþa simultanã a doi angajaþi la începutul contractului la termen ( dacã acest lucru este prevãzut în convenþia colectivã), fie reducerea impozitelor cu 50% ; - promulgarea de planuri teritoriale în materia orarelor serviciilor urbane;- punerea în practicã a 'bãncilor orare': permite recuperarea orelor suplimentare prin ore de odihnã;

Instrumente care contribuie la formarea unei culturi diferite a temporalitãþii: introducerea tutoratului în materie de carierã ºi responsabilitãþi familiale; aceasta trebuie adresatã în egalã mãsura femeilor ºi bãrbaþilor, pentru a preveni apariþia unui alt itinerariu de segregare a femeilor; Crearea de noi servicii sociale pentru îngrijirea copiilor: apariþia de instituþii unde copii sunt primiþi câteva ore pe zi, fapt ce permite diminuarea costurilor în raport cu creºele tradiþionale.

SPANIA

o Majoritatea angaja-torilor acordã un plus de 6 zile de concediu, care se adaugã la concediul anual de 24 de zile;

o Leg i s l a þ i a p revede existenþa unui tip particular de contract part time, care permite reducerea timpului de lucru al angajatului cu 50% ºi angajarea simultanã a unei persoane aflate în ºomaj;

Legea 39/1999: Promovarea concilierii vieþii de familie cu viaþa profesionalã a angajaþilor bãrbaþi ºi femei: legea prevede acordarea de concedii pentru asistarea rudelor în dificultate; permisul zilnic pentru alãptarea copiilor poate fi acordat ºi taþilor; reducerea contribuþiilor fiscale pentru întreprinderile care angajeazã noi persoane pentru a înlocui angajaþii care lipsesc temporar.

9

O

10

FRANÞA

o Legislaþia francezã prevede o distincþie clarã între lucrãtorii independenþi ºi cei salariaþi;

o În anul 2000, Legea Aubry instituie durata legalã de muncã de 35 de ore pe sãptãmânã pentru între-prinderile cu mai mult de 20 de salariaþi; legea prevedea acordarea de subvenþii pentru întreprinderile care reduc cu 10 % durata timpului de lucru ºi angajeazã cu 6% mai mulþi salariaþi;

o Alocaþia parentalã pentru educaþie, acordatã pãrinþilor care decid sã îºi întrerupã munca sau sã exercite o activitate profesionalã în regim part time;

o Alocaþie pentru angajarea unui asistent maternal, acordatã indiferent de situaþia financiarã a familiei;

o Alocaþie pentru îngrijirea copilului sub 6 ani, acordatã familiilor care angajeazã una sau mai multe persoane care sã se ocupe cu îngrijirea copilului; se urmãreºte diversificarea modalitãþilor de îngrijire a copiilor;

O

11

CADRUL NORMATIV EUROPEAN

CADRUL NORMATIV ROMÂNESC

· Directiva 96/34/EC din 3 iunie 1996 privind contractul cadru referitor la concediul parental, susþinutã de UNICEF, CEEP ºi ETUC;

· Directiva 92/85/EEC din 19 octombrie 1992 privind introducerea de mãsuri pentru încurajarea îmbunãtãþirii sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã a lucrãtoarelor gravide, a lucrãtoarelor care au nãscut recent ºi a celor care alãpteazã;

· Decizia Consiliului din 20 decembrie 2000 care stabileºte Programul privind Strategia comunitarã cadru pe egalitatea de gen (2001 -2005);

· Carta Europeanã a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Lucrãtorilor (19 decembrie 1989);

· Carta Europeanã a drepturilor omului (7 decembrie 2000).

· Legea nr. 25/2004 privind protecþia maternitãþii la locul de muncã;· OUG nr. 96/2003 privind protecþia maternitãþii la locul de muncã;· Legea nr. 19/2000 privind sistemul public ºi alte drepturi de asigurãri

sociale, cu completãrile ºi modificãrile ulterioare;· Legea nr. 210/1999 privind concediu paternal;· Legea nr. 417/2004 pentru aprobarea OUG nr. 105/2003 privind

alocaþia familialã complementarã ºi alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã;

· Legea nr. 119/1997 privind alocaþia suplimentarã pentru familiile cu copii;

· HG nr. 319/2006 privind aprobarea Strategiei naþionale pentru Egalitatea de ªanse între Femei ºi Bãrbaþi pentru perioada 2006 -2009.

12