CONFRUNTAREA. RECONSTITUIREA.

RECUNOASTEREA DIN GRUP.

Formator

George Muscalu

CONFRUNTAREA (1)

- Procedeu probator cu caracter complementar, efectuarea sa fiind conditionata de declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, declaratii care contin elemente de contradictorialitate.

- Nu este mijloc de proba, intrucat nu este mentionata expres de art 64 Cpp, dar reprezinta o modalitate distincta de audiere a subiectilor procesuali si de clarificare a unor aspecte contradictorii rezultate din ancheta. Astfel:

- aduce un plus de informatie in legatura cu psihologia persoanelor ascultate;

- poate constitui un element de stimulare a memoriei persoanelor ascultate;

- este un mijloc tactic de verificare a declaratiilor;

- poate conduce la reactii de natura sa demaste reaua-credinta a celor care si-au stapanit bine emotiile.

CONFRUNTAREA (2)

• Oportunitatea confruntarii – reprezinta un aspect important ce trebuie analizat de catre procuror.Confruntarea intre persoane ce au facut declaratii contradictorii se impune numai daca este necesara pentru lamurirea cauzei. Daca exista posibilitatea verificarii contradictiilor in alta modalitate, in vederea inlaturarii lor, atunci confruntarea nu este oportuna.

• In cazul martorilor, confruntarea este neoportuna atunci cand contradictiile deriva din factori obiectivi, care au impiedicat procesul perceptiv.

• Confruntarea necesita o pregatire speciala, care se datoreaza modului concret de realizare; astfel, confruntarea presupune audierea concomitenta a doua persoane, de cele mai multe ori cu pozitii procesuale diferite.

CONFRUNTAREA (3)

• Elemente tactice ale pregatirii confruntarii:

- studierea intregului material al cauzei.

- stabilirea persoanelor care urmeaza sa fie confruntate.

- cunoasterea persoanelor care urmeaza a fi confruntate.

- ascultarea prealabila in vederea efectuarii confruntarii.• Organizarea confruntarii:

- alegerea locului si momentului precum si a ordinii in care vor fi chemate persoanele.Se va avea in vedere ca citarea lor sa fie facuta cat mai aproape de ziua confruntarii.

- evitarea unor posibile intelegeri intre cei confruntati.Confruntarile, cand sunt mai multi invinuiti, inculpati, martori, vor fi facute in aceeasi zi, in lant.

- stabilirea succesiunii intrebarilor si a problemelor ce urmeaza a fi clarificate prin efectuarea confruntarii.

CONFRUNTAREA (4)Psihologia confruntarii: - pe langa tensiunea specifica existenta la persoana ascultata, apar

elemente suplimentare de emotie, avand diverse cauze: - teama fata de reactiile celuilalt; - sentimente de mila, compasiune sau prietenie; - complexul de vinovatie sau teama de a nu fi invinovatit pe nedrept; - teama de a nu se descoperi adevarul in cazul celor nesinceri.Efectuarea confruntarii: - se introduce in incapere persoana considerata mai sincera; - ambele persoane vor sta cu fata spre procuror; - sunt atentionate ca nu au voie sa isi faca semne, sa vorbeasca intre

ele, etc; - martorul confruntat va depune juramantul conform Cpp ( art 85); - primele intrebari au caracter introductiv,vizand raporturile dintre

persoanele confruntate, etc; - se procedeaza la adresarea intrebarilor, in mod clar si concis; - ulterior acestei faze, persoanele confruntate pot sa-si puna intrebari

prin intermediul procurorului.

CONFRUNTAREA (5)

• Fixarea rezultatelor confruntarii a) Consemnarea in procesul- verbal. Structura este similara declaratiei data cu prilejul ascultarii,

conform art 91 Cpp. Procesul- verbal este citit celor confruntati sau dat pentru a fi citit,

dupa care este semnat pe fiecare pagina si la sfarsit. Daca se refuza semnarea, se face mentiune despre aceasta.

b) Fixarea pe banda magnetica. Ca si in cazul ascultarii martorilor, invinuitilor sau inculpatilor,

prezinta avantaje deosebite. Alaturi de fixarea integrala a intrebarilor si raspunsurilor, procurorul poate analiza, ulterior, comportamentul persoanelor confruntate.

RECUNOASTEREA (1)

• Este o activitate destinata in principal identificarii unei persoane, cadavre sau obiecte.

• Suntem in prezenta unui proces memorial de identificare a unor aspecte – lucruri, persoane, cunoscute anterior.

• Nu este reglementata ca mijloc de proba, nefiind enumerata de art 64 Cpp.

• Se bazeaza pe compararea trasaturilor unui obiect, persoana, prezentata spre recunoastere cu trasaturile aceluiasi obiect, persoana, percepute anterior.

• Este diferita de reproducere, intrucat readuce vizual in fata persoanei trasaturile obiectului/persoanei.

• Valoarea recunoasterii depinde de calitatea perceptiei si de conditiile in care a avut loc aceasta. Perceptia este influentata de factori obiectivi si factori subiectivi.

RECUNOASTEREA (2)

• Recunoasterea necesita o pregatire amanuntita, vizand:

- studierea materialului cauzei;

- ascultarea prealabila, avand drept scop cunoasterea posibilitatilor reale de recunoastere, conditiile de loc, timp si mod de perceptie precum si stabilirea volumului de date referitoare la caractreisticile de identificare pe care persoana le-a perceput;

- organizarea prezentarii pentru recunoastere, care se realizeaza distinct, in functie de situatia data. Astfel:

- prezentarea spre recunoastere a unei persoane, vizand recunoasterea dupa aspect, dupa voce,dupa mers, dupa fotografie. In toate cazurile, se va avea in vedere ca martorul sa nu cunoasca modul de constituire a grupului;

- prezentarea cadavrelor pentru recunoastere;

- prezentarea obiectelor si animalelor pentru recunoastere.

RECUNOASTEREA (3)

• Fixarea rezultatelor prezentarii pentru recunoastere.

Se consemneaza in procesul – verbal , care cuprinde toate elementele activitatii, vizand motivatia, persoanele, obiectele, cadavrele, prezentate in vaderea identificarii.

• Mentiunile referitoare la recunoasterea persoanei din procesul verbal vor fi insotite de declaratia acesteia in legatura cu recunoasterea.

• Se realizeaza si fixarea prin fotografiere, in cazul recunoasterii de persoane, obiecte sau animale.

• Se realizeaza si inregistrarea pe banda magnetica.

RECONSTITUIREA (1)

• Vizeaza, potrivit art 130 Cpp, verificarea si precizarea unor date,prin reconstituirea la fata locului, in intregime sau in parte, a modului si a conditiilor in care a fost savarsita fapta.

• Trasatura caracteristica a reconstituirii o constituie reproducerea experimentala a conditiilor existente in momentul savarsirii faptei, in scopul verificarii de catre procuror a veridicitatii acestora.Astfel, se urmareste verificarea si precizarea unor date privitoare la latura obiectiva si subiectiva, stabilirea veridicitatii si fixarea versiunilor de ancheta, posibila obtinere de probe noi.

• Categorii de reconstituiri: - reconstituirea destinata verificarii veridicitatii declaratiei martorului; - reconstituirea destinata verificarii posibilitatilor de perceptie; - reconstituirea destinata verificarii posibilitatilor de savarsire a

anumitor actiuni in conditiile date.

RECONSTITUIREA (2)

• Reconstituirea se dispune de catre organul de urmarire penala, prin rezolutie motivata, sau de catre instanta de judecata.

• Se realizeaza pe baza unui plan intocmit anterior, urmarindu-se:

- determinarea problemelor;

- stabilirea participantilor;

- asigurarea efectuarii reconstituirii in conditii de loc, timp si mod cat mai apropiate de cele in care s-a savarsit fapta.

In procedura reconstituirii vor fi evitate sugestiile, indicatiile, persoana verificata fiind lasata sa actioneze potrivit sustinerilor sale.

Rezultatul este fixat inprocesul-verbal, fiind indicate fotografia judiciara precum si inregistrarile audio-video.