COMPLEMENTUL Complementul este partea secundara de propozitie care determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjectie. Complementele se clasifica n : complemente necircumstantiale directe si indirecte si complemente circumstantiale de loc, de timp, de mod, de scop, de cauza, consecutiv, conditional, instrumental.I) Complementul direct - arata obiectul asupra caruia se exercita direct actiunea exprimata de verb.ntrebari : pe cine? , ce? ultima dintre ele ntlnindu-se si n cazul subiectului. Diferenta se face astfel: daca propozitia are un subiect exprimat sau neexprimat, atunci partea de vorbire care raspunde la ntrebarea "ce ?" este complement direct.Complementul direct se exprima prin:a) substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ precedate sau nu de prepozitia pe. CD CDex.: Am vazut-o pe eleva mea n parc. vb. pr. prep.+subst.Ac CD CD pe cine? Pe cei doi i cunosc bine. prep. nr.card. pr. vb. b) verb la modurile infinitiv,supin sau gerunziu. PV ce? CDex.: Aud cntnd. vb. vb. gerunziuObs.: daca un verb accepta CD atunci el este un verb tranzitiv.II) Complementul indirect - arata obiectul asupra caruia se rasfrnge indirect actiunea exprimata de verb. Se clasifica n :- complement indirect n dativ;- complement indirect cu prepozitie.Complementul indirect n dativ (cui?) se exprima prin substantive, pronume sau numerale n cazul dativ.ex. : Dau copiilor cte o bomboana. vb.subst. CI Acestuia i s-a facut foame. pr. dem.D vb.Complementul indirect cu prepozitie (pe ce?, cu cine?, cu ce?, de cine?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce?) se exprima prin:- substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ cu prepozitie ;ex.: Vorbeste despre tine frumos. vb. prep.+pr.pers.Ac.- verb la un mod nepersonal;ex.: S-a plictisit de asteptat. vb. vb.la supin - adjectiv precedat de prepozitie;ex.: Din gri s-a facut alb. adj.Ac.Exista un tip special de complement indirect n genitiv exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepozitii.ex.: Au complotat contra acestuia. vb. pron. dem.G.III) Complementele circumstantiale - arata o circumstanta (mprejurare) n care se petrece actiunea. Pot fi: a). complement circumstantial de loc; ntrebari: unde?, de unde?, pna unde?. Se exprima prin:1) substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ precedate de prepozitie; ex.: Mergem la scoala. prep.+subst.Ac CCL2) substantive, pronume sau numerale n cazul genitiv precedate de prepozitiile: deasupra, de-a lungul, dedesubtul, de jur mprejurul, n stnga; CCLex.: Deasupra acestuia locuiesc eu. prep.+pr.dem.G. 3) substantive in cazul dativ (D locativ); CCLex.: Stai locului!4) pronume personal sau reflexiv n cazul dativ (posesiv); CCLex.: naitea-mi se ntindea o padure. prep.+pr.D.posesiv5) adverbe si locutiuni adverbiale de loc; CCLex.: Aici nu mai avem ce face. adv.de loc b). complement circumstantial de timp; ntrebari : cnd?, de cnd?, pna cnd?, de ct timp?. Se exprima prin:1) substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ cu sau fara prepozitie; CCTex.: Doua zile a lipsit. subst.Ac. CCT Dupa el a venit si mama. prep.+pron.Ac.2) substantive, pronume sau numerale n cazul genitiv precedate de prepozitie; CCTex.: Nu mai bea apa naintea mesei. prep.+subst.G.3) adjective cu prepozitie; CCTex.: De mic era neastmparat. adj.Ac.4) adverbe si locutiuni adverbiale de timp; CCT ex.: Ieri a nceput sa ploua. adv.de timp5) verbe la un mod nepersonal; CCTex.: nainte de a scrie nvata! prep.+vb.la infinitivc). complement circumstantial de mod; ntrebari: cum?, n ce mod?. Se exprima prin:1) substantive pronume sau numerale n cazul acuzativ precedate de prepozitie; CCMex.: Lucreaza cu grija. prep.+subst.Ac.2) substantive pronume sau numerale n cazul dativ precedate de prepozitie; CCMex.: Se poarta asemenea celor doi. prep.+nr.D.3) adverbe si locutiuni adverbiale de mod; CCMex.: A nvatat bine astazi. adv.de mod4) interjectie; CCMex.: Merge lipa-lipa. interj.5) verb la un mod nepersonal; CCMex.: Vine alergnd. vb.G.d). complement circumstantial de cauza;ntrebari:din ce cauza?, din ce pricina?. Se exprima prin: 1) substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ precedate de pre- pozitieCCC ex.: A luat-o la goana de frica. prep.+subst.Ac.2) substantive, pronume sau numeral n cazul genitiv precedate de locu-tiunile prepozitionale "din cauza" sau "din pricina". ccc ex.: Din cauza alor sai a ntrziat la scoala. loc.prep.+pron.pos. G3) adjectiv n cazul acuzativ CCCex.: De lenesa ce este nici nu-si spala vasele.adj. Ac. 4) verb la un mod nepersonalCCCex.: Alergnd dupa tramvai a cazut. vb. ger.5) locutiunile adverbiale de cauza: "pentru aceasta", "de aceea", "de-aia".CCCex.: De aceea a lipsit de la scoala pentru ca este bolnav.loc. adv.e). complement circumstantial de scop;ntrebari:cu ce scop?.Se exprima prin:1) substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ precedate deprepozitie.CCS ex.: A cules flori toata ziua pentru cei doi. prep.+nr.Ac2) substantive, pronume sau numerale n cazul genitiv precedate de locu-tiunile prepozitionale "cu scopul", "n scopul".CCS ex.: n scopul obtinerii unor rezultate foarte bune munceste din greu. loc.prep.+subst.G3) verb la un mod nepersonal. CCSex.: A plecat la piata pentru a-si cumpara fructe. vb.inf.4) locutiunile adverbale de scop:"de aceea", "pentru aceea", "de-asta","de-aia". CCS ex.: De-aia nu a venit la mine, ca sa nu ne certam. loc.adv.