1 42

COMISIA DE ETICĂ ŞI ARBITRAJ Telefon: +40 (21) 305 89 12 Fax: +40 (21) 305 89 12 e-mail: comisia.etica.arbitraj@tvr.ro

CONCLUZIILE COMISIEI DE ETICĂ ŞI ARBITRAJ

ÎN CAZUL PUBLICĂRII DE CĂTRE JURNALISTUL DRAGOŞ PĂTRARU A ÎNREGISTRĂRILOR AUDIO ALE UNOR CONVORBIRI CU MEMBRI AI CONDUCERII TVR

ŞEDINŢELE DIN 8, 9, 15, 16, 23 MAI ŞI 17 IULIE 2017

Comisia: Horia Gruşcă (preşedinte), Cristina Andrei, Gabriela Avram, Răzvan Butaru, Sándor Kacsó, Ioana Mureşan, Marian Voicu (membri)

Absenţi: Răzvan Butaru (şedinţa din 17 iulie) Invitaţi: Dragoş Pătraru, realizatorul emisiunii Starea naţiei (şedinţa din 8 mai);

Emma Schweninger, jurnalist Ştirile TVR (şedinţa din 9 mai);

Dragoş Porojnicu, jurnalist Ştirile TVR (şedinţa din 9 mai);

Ionuţ Gheorghe, jurnalist Ştirile TVR (şedinţa din 9 mai);

Oana Popescu, coordonator cu atribuţii de director Direcţia Ştiri (şed. din 15 mai);

Dorin Muntean, producător executiv Direcţia Ştiri (şedinţa din 16 mai);

Eduard Dârvariu, coordonator cu atribuţii de director TVR 1 (şedinţa din 15 mai);

Gabriel Gherghescu, producător Viaţa satului (şedinţa din 16 mai, prin telefon);

Raico Cornea, membru în Consiliul de administraţie (şedinţa din 16 mai, prin telefon);

Doina Gradea, Preşedinte-Director General al SRTv (şedinţa din 23 mai).

Ordinea de zi: Autosesizarea Comisei de etică şi arbitraj ca urmare a publicării în data de 3 mai a.c., pe site-ul patraru.ro a unui clip video în care, potrivit declaraţiilor sale, dl Dragoş Pătraru foloseşte fragmente din înregistrări audio ale unor dialoguri purtate cu persoane cu funcţii de conducere din SRTv. Convorbirile, înregistrate de realizatorul Starea naţiei fără acordul interlocutorilor, includ printre altele referiri jignitoare la adresa unor angajaţi ai TVR, exprimări depreciative despre categorii de jurnalişti, păreri critice privind unele demersuri

Nr. 138.235 din: 20 septembrie 2018

2 42

şi activităţi profesionale individuale – toate prezentate ca făcând parte dintr-o „anchetă jurnalistică” menită să probeze, în opinia autorului, „subordonarea politică a TVR, amestecul brutal al conducerii în procesul editorial, cheltuirea fără discernământ şi cu rea-credinţă a banului public”. Selecţia publicată pe 3 mai a fost urmată în zilele de 11, 15 şi 25 mai de apariţia în presă a noi fragmente din înregistrări audio realizate în aceleaşi condiţii de către dl Pătraru şi de alte persoane din interiorul TVR.

1. Punctele de vedere ale persoanelor implicate După audierea dlui Dragoş Pătraru, autorul înregistrărilor menţionate, a persoanelor pe care le-a înregistrat sau la care s-a făcut referire în dialogurile înregistrate, ca şi a altora menţionate de dl Pătraru în faţa comisiei sau în diverse declaraţii publice, membrii Comisiei de etică şi arbitraj au reţinut următoarele informaţii, explicaţii şi puncte de vedere relevante pentru cazul analizat: Dragoş Pătraru, realizator Starea naţiei Spune că înregistrarea unor convorbiri cu membri ai conducerii TVR fără acordul

interlocutorilor este parte a anchetei jurnalistice pe care a decis să o realizeze

împreună cu echipa emisiunii Starea naţiei în octombrie 2017 , după ce fusese prevenit

„inclusiv din interiorul PSD” că înlocuirea dnei Irina Radu de la conducerea TVR s-a

făcut din cauza neîndeplinirii unor “misiuni” stabilite la nivel politic care presupuneau

eliminarea unor emisiuni sau schimbarea responsabililor editoriali ai altora. Susţine că,

potrivit informaţiilor sale, primele ţinte vizate ar fi fost emisiunea Ora de ştiri, acuzată

că ar avea „un ton critic excesiv”, emisiunea Viaţa satului şi Starea naţiei. Este

încredinţat că scoaterea din grila TVR 1 a Orei de ştiri, numirea unui alt producător la

Viaţa satului precum şi presiunile şi schimbările legate de reluările Stării naţiei au

contribuit la numirea definitivă în funcţia de Preşedinte-Director General a dnei Doina

Gradea.

În sensul celor de mai sus, consideră că unele dintre exprimările ofensatoare la adresa

unor angajaţi ai TVR pe care Preşedintele-Director General le-a făcut în prezenţa sa la

întâlnirea din 18 decembrie 2017 probează ostilitatea dnei Doina Gradea faţă de

jurnaliştii de la Ştirile TVR, precum şi obedienţa politică a domniei sale.

Este de părere că referirile extrem de critice ale dnei Gradea la adresa reporterei Ema

Scheweninger, care în decembrie anul trecut i-a solicitat insistent Primarului General

al Capitalei un comentariu despre finanţarea unor noi statui în Bucureşti, ca şi la cazul

3 42

reporterului acreditat la Guvern şi „retras pentru că a trimis o hârtie la Comisia

Europeană” reprezintă dovezi ale implicării editoriale a Preşedintelui-Director General.

Susţine că dorinţa de a controla editorial emisiunea Viaţa satului este o consecinţă a

interesului puterii politice pentru audienţa specifică a emisiunii, în condiţiile în care o

analiză făcută în septembrie 2017 „inclusiv la partid” ar fi arătat că la nivel naţional

există un număr mare de familii “care se uită la TVR”, dar “nu sunt monitorizate”.

Afirmă că presiunile politice pentru schimbarea producătorului emisiunii cu un jurnalist

agreat s-ar fi accentuat după ce, intervievat în emisiune, actualul ministru al

Agriculturii şi-ar fi exprimat nemulţumirea faţă de prestaţia moderatorului. Adaugă că

rezultatele investigaţiei începute de echipa sa asupra acestui subiect vor fi publicate

odată cu finalizarea anchetei.

Arată că în convorbirea cu directorul TVR 1 pe care a înregistrat-o în luna aprilie a.c.,

dl Eduard Dârvariu i s-ar fi plâns că „Doina Gradea ia toate deciziile editoriale”,

mărturisindu-i că, în ciuda poziţiei de decizie pe care o are, nu poate face nimic fără

acordul Preşedintelui-Director General.

Susţine că, în aceeaşi convorbire, dl Dârvariu i-ar fi spus că „acum l-a adus pe nepotul

Patriarhului la emisiunea Universul credinţei şi că „Patriarhul a promis la schimb că

trimite o biserică mică de lemn în curte” la TVR.

Prezintă comisiei fragmente nepublicate din înregistrarea aceleiaşi discuţii în care dl

Eduard Dârvariu relatează într-o notă batjocoritoare audierea sa la Comisia de etică şi

arbitraj în cazul difuzării pe TVR 1 a interviului cu dl Sebastian Ghiţă, folosind termeni

injurioşi la adresa membrilor comisiei.

Întrebat de comisie dacă poate aduce dovezi că „se fură” în TVR, aşa cum afirmă în

dialogul înregistrat cu dl Eduard Dârvariu, spune că unele rezultate ale investigaţiilor în

curs sunt deja publice, un exemplu fiind deplasarea delegaţiei României la concursul

Eurovision; adaugă că printre anchetele în desfăşurare se află şi una privind salariul

soţiei dlui Raico Cornea, „crescut ca monedă de schimb acolo, la Timişoara, pentru

votul din Consiliul de administraţie anterior (...), chestiune care se vede în declaraţia de

avere a dlui Raico Cornea în acest an”.

Precizează că unele înregistrări şi înscrisuri pe care le deţine ca probe nu le va putea

folosi „decât într-o sală de judecată”, pentru că trebuie să-şi protejeze sursele din TVR.

Spune că unele dintre aspectele negative legate de felul în care e condusă TVR i le-a

semnalat personal Preşedintelui Camerei Deputaţilor, dl Liviu Dragnea, căruia i-a

4 42

trimis cinci sms-uri cu propunerea unei „discuţii relaxate, cu argumente şi

contraargumente, fără încrâncenare”, inclusiv despre situaţia din televiziunea publică;

arată că ultimul răspuns primit din partea Preşedintelui PSD are conţinutul „Ok, vorbim

şi stabilim”, fiind datat 13 februarie a.c..

Ema Schweninger, jurnalist Ştirile TVR Spune că i-a solicitat editorului de serviciu în ziua de 17 decembrie să participe la

inaugurarea spitalului de ortopedie Foişor în calitate de reporter al Ştirilor TVR

acreditat pe domeniul Sănătăţii; precizează că, dincolo de evenimentul în sine, era

interesată de prezenţa la festivitate a ministrului Florian Bodog, căruia voia să-i

adreseze întrebări legate de un recent deces în contextul crizei de imunoglobulină.

Arată că şeful ierarhic i-a dat acordul, cu rugămintea ca la eveniment să-i adreseze

Primarului General al Capitalei şi o întrebare din partea colegului Dragoş Porojnicu,

responsabil pe domeniul administraţie locale, referitoare la oportunitatea alocării de

fonduri de către Primărie pentru statuile lui Jean Calvin şi Martin Luther, în condiţiile în

care există domenii subfinanţate; subliniază că respectiva comunicare legată de sumar

este accesibilă electronic „pentru toată lumea”, fiind primită atât de reporter cât şi de

şefi.

Susţine că în timpul desfăşurării evenimentului, dna Gabriela Firea a precizat, ca

răspuns la încercarea unui reporter de a-i adresa o întrebare, că va răspunde

întrebărilor după încheierea declaraţiilor; explică faptul că, în ciuda acestei promisiuni,

chiar în timpul ultimei declaraţii, toţi oficialii prezenţi – inclusiv dna Firea – au pornit în

vizită prin spital, anulând astfel şansa presei de a adresa întrebări.

Spune că, în condiţiile date, a însoţit grupul oficialilor împreună cu alţi jurnalişti şi a

reuşit la un moment dat să-i adreseze două întrebări ministrului Sănătăţii, în pofida

nemulţumirii managerului spitalului care încerca să obstrucţioneze activitatea

reporterilor.

Având în vedere dificultăţile de pe teren, spune că l-a sunat pe colegul Dragoş Porojnicu

în redacţie, căruia i-a comunicat că, din cauza aglomeraţiei, „nu crede că va reuşi să-i

adreseze întrebarea dnei Primar”. Afirmă că acesta a insistat, transmiţându-i în scris:

„Măcar să se audă întrebarea! Nepărat. Trebuie!”

Arată că, după două încercări eşuate de a-i adresa din mers întrebarea Primarului

General într-o formă completă şi coerentă, a reuşit acest lucru chiar în momentul în

5 42

care vizita în spital părea să se încheie: „Vă rog, răspundeţi la întrebarea cu statuile:

alocaţi cinci milioane pentru Martin Luther, pentru Calvin, cum i-aţi ales având în

vedere că aveţi domenii subfinanţate?”; subliniază că, aşa cum se poate verifica pe

imaginile brute de la filmare, i s-a adresat Primarului General „pe un ton calm, foarte

normal.”

Citează răspunsul primit din partea dnei Gabriela Firea, transcris după filmare:

„Mă bucur că televiziunea publică este interesată de acest subiect. Mă bucur că politica

editorială a televiziunii publice merge în ideea în care ne aflăm într-o mare investiţie în

sănătate şi dumneavoastră mă întrebaţi despre statui. Apreciez şi profesionalismul

dumneavoastră jurnalistic, câtă vreme eu am foarte multe declaraţii publice în

Sănătate. Primăria a investit 95 de milioane de euro, iar în ceea ce priveşte pregătirea

Centenarului există Administraţia Monumentelor Patrimoniului.”

Spune că imediat după filmare a transmis pe grupul de WhatsApp al redacţiei: „Dna

Firea a atacat TVR-ul când am pus întrebarea despre statui. A fost foarte ironică. A

spus că televiziunea publică e interesată şi de profesionalismul jurnaliştilor”,

adăugând apoi un mesaj pentru reporterul care aştepta răspunsul la întrebare:

„Dragoş, a spus că-i un buget separat dedicat Centenarului. Când a insistat toată

lumea, a zis că-i hărţuită”.

Relatează că imediat după întoarcerea în redacţie a aflat că este convocată într-o

şedinţă de către conducerea Direcţiei Ştiri, împreună cu reporterul Dragoş Porojnicu,

editorul de serviciu, producătorul jurnalului şi şefa de secţie pe domeniul social.

Spune că directorul Ştirilor, dna Oana Popescu - care a condus şedinţa alături de

producătorul executiv Dorin Muntean- a dorit să afle de unde „i-a venit ideea acestei

întrebări” adresate dnei Gabriela Firea; arată că a explicat că întrebarea a fost

propunerea unui coleg, aprobată şi comunicată de editorul de serviciu din ziua

precedentă, şi că – din punctul său de vedere -„nu a greşit cu absolut nimic”.

Afirmă că ideea transmisă a fost că „nu a fost ok” să-i adreseze Primarului General

întrebarea respectivă „pentru că era despre un alt subiect care nu avea legătură cu

sistemul sanitar”, în condiţiile evenimentului respectiv; spune că a producătorul

Anamaria Panait a fost singura dintre cei prezenţi care a contrazis concluzia şefilor,

amintindu-le că „atunci când iese dl Liviu Dragnea la declaraţii, nu-l întrebăm niciodată

despre conferinţa sau evenimentul la care a participat, îl întrebăm despre 20 de

subiecte care sunt la zi, inclusive noi le transmitem reporterilor «X face un subiect

despre asta, întreabă-l!»”

6 42

La întrebarea comisiei, spune că nu a putut deduce din dialogul cu şefii ierarhici cum au

aflat aceştia despre incidentul de la filmare care a generat şedinţa, dar îşi aminteşte că

directorul Ştirilor a ţinut să precizeze că nu a fost sunat de nimeni: „Nu că v-am spune

dacă am primit, dar oricum nu am primit niciun telefon”.

Povesteşte că atât ea, cât şi colegul Dragoş Porojnicu au fost afectaţi după această

şedinţă, find „extrem de uimiţi de ceea ce s-a întâmplat”.

Întrebată dacă în activitatea sa profesională i s-a mai întâmplat să i se reproşeze de

către şefi că a adresat întrebări nepotrivite sau incomode unor oficiali, spune că nici la

TVR, nici la Realitatea TV, unde a lucrat înainte, nu au existat astfel de situaţii.

Dragoş Porojnicu, jurnalist Ştirile TVR Spune că în ziua precedentă evenimentului de la Spitalul Foişor, căutând un subiect, a

găsit pe site-ul unei publicaţii online informaţia legată de anunţarea de către Primăria

Capitalei a titularilor contractelor pentru realizarea unor sculpturi; precizează că

atribuirea, publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, însuma peste 5 milioane

de lei şi avea loc în contextul rectificării bugetare, ceea ce făcea ca subiectul să fie unul

de actualitate.

Afirmă că, după ce a obţinut acordul editorului de serviciu pentru a realiza subiectul,

fapt consemnat în „previziunile” pentru ziua următoare, a rugat-o pe colega Ema

Schweninger ca la inaugurarea Spitalului Foişor să-i adreseze Primarului General,

după întrebările legate de eveniment, o întrebare privind oportunitatea includerii pe

lista noilor monumente a celui dedicat iniţiatorilor Reformei Protestante Martin Luther

şi Jean Calvin.

Susţine că, în funcţie de răspunsul dnei Gabriela Firea, subiectul putea să fie abandonat

sau să fie continuat cu consemnarea opiniilor unor cetăţeni şi specialişti; insistă că

abordarea sa nu viza în niciun caz o prezumtivă ilegalitate, ci doar explicaţii legate de

alegerea personalităţilor reprezentate de statui.

Spune că şedinţa de redacţie generată de „scandalul” de la filmare cu dna Firea a fost

direcţionată împotriva lui, cel „de la care a plecat întrebarea” destinată primarului, şi că

s-a simţit „tras de urechi” pe nedrept şi suspectat de rele intenţii în mod nejustificat;

Întrebat care a fost reproşul concret formulat de şefii săi, spune că i s-a imputat că nu a

adresat Primăriei o solicitarea scrisă pe tema respectivă; afirmă că el şi colega lui au

7 42

explicat că, fiind vorba de o ştire de televiziune şi pentru operativitate, adresarea directă

era preferabilă în condiţiile în care responsabilul primăriei era prezent în faţa camerei.

Adaugă că o altă critică adusă de şefii săi a fost că, întrucât evenimentul era

inaugurarea unui spital, „nu se cădea” să-i fie adresate Primarului întrebări pe alte

domenii; la solicitarea comisiei, admite că din reproşurile primite a înţeles că întrebara

pe care a propus-o a fost percepută ca fiind o acţiune ostilă la adresa dnei Gabriela

Firea.

Nu ştie în ce fel a aflat conducerea Ştirilor de incidentul de la filmare, dar susţine că în

momentul convocării şedinţei ştia “exact” de ce a fost chemat şi ce urma să i se

reproşeze; la întrebarea comisiei, precizează că în activitatea sa pe domeniul

administraţiei locale nu au mai fost incidente şi că nu i s-a reproşat niciodată că ar avea

„o problemă” cu Primarul Capitalei.

Întrebat ce s-a întâmplat cu subiectul sculpturilor finanţate de Primăria Capitalei pe

care l-a propus, spune că acesta nu a mai fost finalizat, deşi admite că niciun şef nu i-a

solicitat explicit să renunţe la el; la insistenţele comisiei, spune că a dedus din felul în

care a decurs şedinţa că subiectul nu este dorit.

Nu este de acord cu observaţia comisiei că, din afirmaţiile sale, se poate înţelege că

decizia renunţării la subiect i-a aparţinut, invocând argumentul că niciunul dintre şefii

ierarhici nu i-a cerut să continue subiectul; pe de altă parte, la insistenţele comisiei,

admite că nici el nu şi-a întrebat superiorii dacă poate continua să lucreze la subiect.

Ionuţ Gheorghe, jurnalist Ştirile TVR După ce i se citează fragmentele nepublicate la acea dată din înregistrarea în care

Preşedintele-Director General se referă în termeni critici la reporterul de la Ştiri care,

fiind „în concediu”, „la căpătâiul mamei care este bolnavă”, a trimis un mail cerând

Comisiei Europene un punct de vedere despre proiectul de modificare a legilor justiţiei,

în condiţiile în care „nici un şef nu ştie, nu s-a consultat cu şeful de secţie, n-are nici o

treabă că el e acreditat la Guvern”, confirmă că el este jurnalistul la care se referă dna

Doina Gradea.

Spune că în data de 18 decembrie 2017, la ora 11.40, a trimis o solicitare scrisă

Comisiei Europene, solicitarea de informaţii fiind un instrument jurnalistic folosit

frecvent; arată că în activitatea sa a trimis numeroase solicitări ca jurnalist angajat „nu

doar în Televiziunea Română”, ci şi la televiziunile şi agenţiile de presă la care a lucrat.

8 42

Observă că, fiind acreditat la Guvernul României, era firesc să comunice cu Comisia

Europeană pentru că „în delegaţiile externe” pe care le însoţeşte „e normal ca Guvernul

să se întâlnească cu cei de la Comisia Europeană, cu comisari europeni care când vin în

România vin la Guvern şi stau de vorbă inclusiv cu premierul sau cu ceilalţi miniştri ai

cabinetului.”

Afirmă că, imediat după ce a primit răspunsul de la Comisia Europeană – despre care

spune că nu avea nimic excepţional –, l-a trimis pe adresa sumar.stiri@tvr.ro, unde se

adună toate mailurile colegilor şi şefilor din Direcţia Ştiri, şi că mesajul a fost postat şi

pe grupul intern de WhatsApp pe care jurnaliştii TVR comunică în timpul zilei.

Spune că mesajul a fost preluat prompt de colegii de la site-ul Ştirile TVR, care l-au

tradus şi l-au publicat; subliniază că textul „a devenit destul de rapid o ştire”, devenind

viral pe reţelele de socializare „pentru că a fost preluat de mai toate site-urile

importante, inclusiv de stiripesurse.ro”, site-ul citat de dna Doina Gradea.

Este de părere că nu „a făcut ceva greşit”, având în vedere că la momentul respectiv

„ne-au preluat tote televiziunile sau site-urile de ştiri” cu menţionarea ca sursă

„Comisia Europeană pentru TVR”.

Spune că după mediatizarea subiectului a fost sunat de producătorul executiv al

Direcţiei Ştiri care l-a întrebat „Ce e cu ştirea aia, ce s-a întâmplat?”; afirmă că, după ce

i-a explicat că, înainte de a fi postat pe site-ul ştirilor, „mailul a fost trimis către grupul

de redacţie, inclusiv pe WhatsApp”, fiind „văzut de toată lumea”, dl Dorin Muntean i-a

reproşat că „ar fi trebuit” să se consulte cu cineva în prealabil.

Întrebat dacă în practica de la Ştiri se obişnuieşte ca, înainte de trimiterea unei întrebări

Comisiei Europene sau altei autorităţi la fel de proeminente, să se obţină aprobarea

şefilor ierarhici, spune că, deşi a făcut “n” solicitări, nu i s-a întâmplat vreodată să

ceară permisiunea de a adresa o astfel de întrebare; subliniază că de multe ori se

întâmplă ca răspunsurile primite la solicitări să fie irelevante şi să nu conducă la

redactarea unei ştiri.

În legătură cu nemulţumirea dnei Gradea referitoare la faptul că a trimis solicitarea în

ziua lui liberă, precizează că niciodată nu a considerat ca jurnalist că are timp liber în

sensul ignorării evenimentelor actuale; susţine că în cei doi ani şi jumătate în care a

fost acreditat la Guvernul României a reacţionat de fiecare dată în zilele libere în care

avea informaţii că se întâmplă ceva important la guvern, comunicând de fiecare dată pe

grupul redacţiei; ca exemplu concret, relatează că i s-a întâmplat ca în timp ce era

9 42

plecat din ţară în concediu să fie sunat de un editor de serviciu pentru a obţine „un

punct de vedere după ce unul dintre vicepremieri a fost să-l susţină pe dl Liviu Dragnea

în faţa DNA-ului.”

Spune că, întrebat la telefon de producătorul executiv „De ce a făcut acea solicitare?”, i-

a explicat că i s-a părut oportună în momentul în care a constatat că, deşi în acea

perioadă modificarea legilor justiţiei erau „pe repede-înainte în Parlament”, nimeni din

presa românească nu ceruse punctul de vedere al celor din Comisia Europeană,

anterior foarte „vocali” pe această temă prin poziţiile exprimate de Preşedintele Jean-

Claude Juncker.

Afirmă că, în timp ce dialoga cu producătorul executiv, telefonul a fost preluat de

Preşedintele -Director General, care ar fi început cu observaţia „Ne citează ăştia peste

tot şi nu ştim de ce”, după care ar fi adăugat „De câte ori ne-au mai citat alte televiziuni

pe noi?”

Întrebat dacă observaţia dnei Doina Gradea avea o conotaţie negativă, spune că el a

perceput-o în acest fel, replicând:„Ce e rău că ne citează, că nu înţeleg?”; subliniază că,

aşa cum înţelege el calitatea de jurnalist al TVR, este o mândrie ca instituţia să fie citată

ca sursă a unei ştiri de interes naţional.

Spune că în continuarea discuţiei, Preşedintele-Director General i-ar fi reproşat că

solicitarea pe tema legilor justiţiei pe care a adresat-o Comisiei Europene ar fi fost

„treaba altor departamente”; susţine că i-ar fi explicat dnei Gradea că în deplasările

sale externe ca reporter responsabil cu activitatea guvernamentală a întrebat diverse

lucruri din domenii diferite şi că nu i se pare că ar fi făcut ceva „ieşit din comun”.

Întrebat dacă în convorbirea telefonică respectivă i s-a reproşat că a trimis solicitarea

la C.E. în ziua lui liberă, spune că ar fi existat o astfel de remarcă, dar nu-şi poate

aminti dacă i-a aparţinut producătorului executiv sau Preşedintelui-Director General.

În legătură cu relatarea din 11 mai a unei publicaţii electronice, potrivit căreia ar fi fost

„mutat de la Guvern pentru că nu i-a pus o întrebare comodă premierului Dăncilă”,

confirmă incidentul, dar evită să se pronunţe dacă acesta a determinat „schimbarea” sa

de pe Guvern.

Spune că în luna februarie a însoţit la Bruxelles delegaţia guvernamentală română şi că

la conferinţa de presă comună susţinută de dl Jean-Claude Juncker şi dna Viorica

Dăncilă urma să adreseze una dintre cele două întrebări la care aveau dreptul

jurnaliştii români; precizează că întrebarea pe care o pregătise viza perspectiva

10 42

admiterii României în spaţiul Schengen, în condiţiile în care la începutul anului, după

adoptarea la Bucureşti a controversatelor legi ale justiţiei, preşedintele Comisiei

Europene declarase că subiectul va fi discutat „în alţi termeni”.

Susţine că înaintea conferinţei de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului României

s-a interesat care sunt întrebările pregătite de jurnaliştii români, motivând că „vrea să

ştie purtătorul de cuvânt al dlui Juncker”; spune că lui şi colegei de la DIGI 24, care îşi

pregătise propria întrebare, li s-a părut „puţin ciudat”, întrucât „n-a mai venit nimeni

niciodată să ne întrebe ce întrebări avem pentru preşedintele Comisiei Europene”.

Afirmă că după ce l-au informat de purtătorul de cuvânt că întrebările se referă la

admiterea în spaţiul Schengen şi legile justiţiei, dl Nelu Barbu s-a arătat nemulţumit de

subiecte, spunându-le că „Juncker nu mai vrea să răspundă la aşa ceva pentru

România, că s-a săturat!”; ulterior, purtătorul de cuvânt ar fi revenit, admiţând că

întrebarea TVR legată de spaţiul Schengen ar fi acceptabilă pentru ambii oficiali.

Spune că în timp ce îşi pregăteau întrebările, purtătorul de cuvânt le-a comunicat că au

dreptul la o singură întrebare, nu două, pentru că „a venit şi presa străină”; arată că, în

noile condiţii, a decis împreună cu colega de la DIGI 24 să combine cele două întrebări

într-una singură.

Susţine că între timp Preşedintele Comisiei Europene şi-a început declaraţia, în care s-

a referit la „paşii făcuţi de România” spre aderarea la spaţiul Schengen, situaţie în care

a decis să renunţe la partea sa de întrebare şi să o lase pe colega de la DIGI 24 să

adreseze întrebarea pe care şi-o pregătise iniţial pe tema legilor justiţiei.

Spune că după conferinţa de presă a fost sunat şi întrebat de producătorul executiv

Dorin Muntean „ce s-a întâmplat?”; afirmă că i-a explicat că nu mai avea rost să

adreseze întrebarea, în condiţiile în care dl Jean-Claude Juncker acoperise subiectul

Schengen iar jurnaliştii români aveau dreptul la o singură întrebare.

Întrebat la cât timp după acest episod a fost schimbat de pe domeniul guvernului, spune

că în prima zi după ce s-a întors de la Bruxelles a fost anunţat că pe acest domeniu va

mai fi alocat un jurnalist; adaugă că din acel moment activitatea sa se desfăşoară

preponderant în redacţie şi constă în redactarea de ştiri pentru site-ul TVR.

Afirmă că a fost căutat de mai multe ori – inclusiv după publicarea înregistrărilor dlui

Dragoş Pătraru - de jurnaliştii unor publicaţii online interesaţi să afle amănunte despre

schimbarea sa de pe Guvern, dar a refuzat de fiecare dată să facă orice comentariu

pentru a proteja imaginea TVR .

11 42

Oana Popescu, Producător General, coordonator cu atribuţii de director Ştiri Spune că şedinţele cu reporterii şi responsabilii editoriali de genul celei convocate după

incidentul cu Primarul General nu sunt neobişnuite în practica Direcţiei Ştiri.

Susţine că „cineva” i-ar fi spus ei şi producătorului executiv Dorin Muntean că „s-a

întâmplat” ceva la filmarea de la inaugurarea Spitalului “Foişor”, fără să înţeleagă

exact despre ce era vorba; la insistenţele comisiei revine şi afirmă că a fost informată

de incident de dl Muntean, că l-a întrebat pe acesta de unde are această informaţie, dar

că nu-şi aminteşte răspunsul producătorului executiv.

La observaţia comisiei că lipsa unor astfel de precizări riscă să creeze suspiciuni privind

o posibilă intervenţie din afara TVR, subliniază că, în ceea ce o priveşte, nu a primit

niciun telefon pe acest subiect.

Afirmă că şedinţa nu a fost determinată de comportamentul de la filmare al jurnalistei

Ema Schweninger, ci de faptul că reporterul Dragoş Porojnicu “mai avusese nişte mici

probleme” care necesitau lămuriri în privinţa “imparţialităţii şi a surselor lui”.

Spune că dl Porojnicu „a recunoscut” că, aflat în criză de subiecte, a preluat informaţia

legată de banii alocaţi de Primărie pentru monumente dintr-o publicaţie online; susţine

că discuţia s-ar fi încheiat în acest punct şi că nu au existat niciun fel de reproşuri la

adresa dnei Ema Schweninger, pe care o apreciază profesional foarte mult.

La observaţia comisiei că din înregistrarea publicată de dl Dragoş Pătraru reiese că dna

Doina Gradea, dincolo de remarcile insultătoare la adresa jurnalistei, era foarte

nemulţumită de prestaţia de la filmare a acesteia, subliniază că răspunde doar pentru

faptele proprii.

Rugată să comenteze faptul că întrebarea formulată de dl Porojnicu şi adresată dnei

Firea a provocat o nemulţumire atât de mare la nivelul conducerii TVR, spune că reacţia

i se pare exagerată şi că, personal, nu i s-a părut nimic „în neregulă” la acea întrebare

care nu a fost adresată de patru ori, cum susţine dna Gradea în înregistrare; adaugă

însă că i s-a părut „ciudat” faptul că dl Porojnicu s-a „grăbit cu întrebarea”.

Întrebată cine a hotărât să nu se mai redacteze materialul despre monumentele

finanţate de Primăria Capitalei, spune că nici ea şi nici un alt şef de la Ştiri nu au cerut

renunţarea la subiect, care oricum nu era „o bombă de presă”; adaugă că jurnalele TVR

au difuzat ştiri şi „mai dure”, fără să intervină cineva.

12 42

Referitor la episodul întrebării adresate Comisiei Europene de reporterul Ionuţ

Gheorghe, arată că răspunsul primit de la Bruxelles a fost publicat pe site-ul Ştirilor

TVR, de unde a fost preluat de alte publicaţii, inclusiv de stiripesurse.ro. şi că, ulterior,

subiectul a fost difuzat ca ştire în jurnalele TVR1, inclusiv la ora 20.00; la observaţia

comisiei că afirmaţiile sale contrazic spusele dnei Gradea, care susţinea că ştirea a

apărut în alte publicaţii înainte de a fi difuzată de TVR, precizează că ea afirmă ce este

„adevărat”.

Consideră că solicitarea adresată de reporter Comisiei Europene a fost „ok”, dar

observă că, „în general”, reporterii se consultă cu şeful de secţie sau cu editorul de

serviciu înainte de a adresa o întrebare „la acest nivel”.

Spune că o astfel de consultare ar fi fost cu atât mai necesară cu cât întrebarea viza

domeniul justiţiei, în timp ce domeniul guvernului, unde jurnalistul era acreditat, este

arondat secţiei Economic din cadrul Ştirilor; la observaţia că, de fapt, Comisia

Europeană este organul executiv – deci „guvernul” – Uniunii Europene, spune că la noi

Guvernul este asociat în mod tradiţional cu domeniul economic.

Întrebată dacă Preşedintele-Director General i-a comunicat în vreun fel nemulţumirea

sa faţă de solicitarea adresată Comisei Europene, evită un răspuns direct, dar spune că

“era la curent” cu faptul că dna Gradea l-a sunat pe reporterul Ionuţ Gheorghe după

solicitarea adresată Comisiei Europene; consideră acest lucru irelevant în condiţiile în

care ştirea a fost difuzată în jurnalele TVR şi subliniază că, în ceea ce o priveşte,

niciodată nu a „cenzurat ceva” din poziţia sa de responsabil al Ştirilor.

În legătură cu momentul conferinţei de presă comune Dăncilă-Juncker din februarie de

la Bruxelles, spune că atât ea, cât şi producătorul executiv Dorin Muntean s-au

“supărat” pe reporterul Ionuţ Gheorghe pentru că acesta nu a adresat nicio întrebare

celor doi oficiali, în condiţiile în care era “trimis la Bruxelles pe banii statului să

întrebe”; spune că explicaţiile prezentate de reporter după revenirea acestuia la

Bucureşti nu au convins-o şi consideră că acesta ar fi trebuit să aibă pregătite mai

multe întrebări pregătite pentru eventualitatea în care întrebarea de bază rămânea fără

obiect.

La observaţia comisiei că, potrivit afirmaţiilor reporterului, numărul de întrebări alocate

jurnaliştilor români a fost limitat iniţial la două, apoi la o singură întrebare,

argumentează că „dacă îi spunea cineva să tacă, nu era nici o problemă”, dar „nu i-a

spus nimeni să tacă”; întrebată de comisie, spune că dl Ionuţ Gheorghe nu a informat-o

despre obiecţiile exprimate înaintea conferinţei de presă de purtătorul de cuvânt al

13 42

Guvernului faţă de adresarea unei întrebări privind legile justiţiei, dar subliniază că

presupusa nemulţumire a oficialului guvernamental român nu ar fi trebuit să-l

influenţeze pe jurnalistul TVR, întrucât „Nelu Barbu nu lucrează la Televiziunea

Română”.

Spune că măsura desemnării unui jurnalist care să-l „dubleze” pe reporterul Ionuţ

Gheorghe în reflectarea activităţii guvernului nu a fost o formă de sancţiune pentru ceea

ce s-a întâmplat la conferinţa de presă de la Bruxelles, ci o consecinţă a „atitudinii”

jurnalistului în general; adaugă că decizia nu a avut nimic excepţional, pentru că „într-

un fel”, toţi jurnaliştii secţiei respective „se dublează”.

Consideră că nici incidentul cu Primarul Capitalei de la inaugurarea Spitalului „Foişor”,

nici solicitarea adresată CE de jurnalistul Ionuţ Gheorghe nu reprezintă abateri

deontologice care să merite atenţia Comisiei de etică; la observaţia comisiei că, aşa

cum reiese din înregistrări, ambele situaţii au fost folosite de dna Doina Gradea ca

justificare pentru eticheta de „hater” aplicată jurnaliştilor de la Ştiri, spune că „poate ce

ni se pare nouă normal altora nu li se pare normal” din punct de vedere profesional.

În context, atrage atenţia că, în aceeaşi înregistrare a referirilor la jurnaliştii de la

Ştirile TVR, Preşedintele-Director General spune că „trebuia să vă aduc un şef din afară

care să vă taie”, ceea ce sugerează nemulţumirea implicită a dnei Gradea faţă de felul

în care este condusă Direcţia Ştiri.

Rugată să comenteze acuzaţiile dlui Dragoş Pătraru potrivit cărora emisiunea Ora de

ştiri ar fi fost eliminată din grila TVR 1 pentru că ar fi fost excesiv de critică la adresa

puterii politice, spune că măsura făcea parte dintr-un set de modificări incluse în

proiectul grilei de primăvară propus în luna ianuarie de canalul TVR 1, condus la acea

vreme de dl Raico Cornea, şi că obiectivul declarat al schimbărilor era creşterea

audienţei pe tronsonul respectiv. Arată că, în ceea ce priveşte producţiile Direcţiei Ştiri,

schimbările presupuneau nu doar înlocuirea emisiunii Ora de ştiri cu un jurnal de 20 de

minute programat la ora 24.00, ci şi renunţarea la emisiunea de politică externă Lumea

azi, la emisiunea de actualitate culturală Cooltura şi la jurnalul de noapte din ziua de

vineri. Spune că, în urma discuţiilor la care, în lipsa sa, a participat producătorul

executiv Dorin Muntean, s-a ajuns la „un compromis nefericit”, obţinându-se păstrarea

în grilă a emisiunilor Lumea azi şi Cooltura, în condiţiile înjumătăţirii duratei jurnalului

de noapte.

Susţine că, indiferent de aspectele discutabile ale deciziei, renunţarea la programul Ora

de ştiri nu a avut în vedere sancţionarea conţinutului editorial al emisiunii şi că le-

14 42

a transmis această convingere personală atât producătorului Alina Pagu, cât şi

prezentatorului Mihai Rădulescu, a căror „supărare” o înţelege. Se declară încredinţată

că Ora de ştiri poate reveni oricând în grila TVR 1, nefiind „o problemă de nerezolvat”.

Întrebată dacă documentarul introdus în grilă pe spaţiul emisiunii Ora de ştiri a adus

plusul de audienţă scontat de iniţiatorii schimbării, spune că nu are date comparative,

dar că „unui program trebuie să-i laşi un pic de timp să performeze”; rugată să

estimeze care ar fi perioada minimă necesară pentru o astfel de apreciere, afirmă că o

e nevoie de „minimum patru luni” pentru ca evaluarea să fie relevantă.

Dorin Muntean, producător executiv Direcţia Ştiri Susţine că nu-şi mai aduce aminte cum s-a ajuns la decizia convocării unei şedinţe cu

reporterii şi responsabilii editoriali legată de incidentul de la inaugurarea Spitalului

Foişor, dar spune că „în 99% din cazuri” informaţiile despre problemele apărute la

filmare provin chiar de la “oamenii care merg pe teren”; la insistenţele comisiei, afirmă

că e vorba de “un domeniu unde lumea e foarte atentă la ce se transmite şi cum se

transmite” şi că „de-a lungul timpului ne-au venit pe acel domeniu tot felul de

semnale” de nemulţumire, însoţite de invocarea „dreptului la replică” sau de solicitarea

publicării unor precizări suplimentare.

Întrebat de comisie, spune că nu-şi aminteşte dacă la acea vreme a avut o discuţie

legată de subiect cu Preşedintele-Director General, dar subliniază că niciunul din

responsabilii de la Ştiri nu a informat-o pe dna Doina Gradea despre incidentul de la

filmarea respectivă.

Afirmă că el a avut de la început obiecţii legate de relizarea subiectului monumentelor

finanţate de Primăria Capitalei propus de dl Dragoş Porojnicu, considerându-l

„subiectiv”; la observaţia comisiei că editorul de serviciu din ziua precedentă îşi dăduse

acordul pentru obţinerea poziţiei dnei Gabriela Firea faţă de tema în discuţie, spune că,

din punctul său de vedere, consemnarea declaraţiei respective nu era suficientă pentru

validarea materialului, motiv pentru care a şi „oprit subiectul”.

Rugat să clarifice dacă decizia de a nu mai fi finalizat subiectul i-a aparţinut, susţine că

„s-a hotărât oprirea lui în sensul în care nu era un subiect care se putea definitiva în

ziua aia, având în vedere capacităţile” de la Ştiri şi că nu i s-a părut „un subiect

neapărat de dezbătut într-un jurnal”, ci poate „de emisiune”.

15 42

Întrebat dacă în şedinţa respectivă s-a comunicat explicit că subiectul nu se mai

realizează, spune că reporterul „n-a insistat” pentru a continua materialul şi că există

astfel de situaţii în care unele subiecte „rămân în aer”, putând fi ulterior dezvoltate şi

finalizate sau abandonate definitiv.

Întrebat dacă a vizionat materialul brut de la filmare pentru a verifica dacă se confirmă

afirmaţiile dnei Gradea privind repetarea de patru ori a întrebării adresate Primarului

General de către jurnalista Ema Schweninger, spune că nu a făcut acest lucru pentru că

nu şi-a propus să facă „nicio analiză asupra acelui incident” care n-ar fi existat „pentru

public” dacă nu ar fi fost menţionat în înregistrările dlui Dragoş Pătraru; la observaţia

comisiei că, înainte de apariţia în public a criticilor dnei Gradea, a existat admonestarea

severă, în public, a jurnalistei TVR de către dna Gabriela Firea, subliniază că a apreciat-

o şi o apreciază în mod deosebit pe dna Schweninger şi că întreaga conducere a

Direcţiei Ştiri îi acordă tot sprijinul.

În context, apreciază ca “mulţumitor” felul în care Preşedintele-Director General i-a

caracterizat pe jurnaliştii de la Ştiri în convorbirea înregistrată de dl Dragoş Pătraru;

adaugă că, mai mult de faptul că l-a „jignit cineva”, a fost „şocat” de acuzaţiile dlui

Pătraru că asupra conducerii de la Ştiri se fac presiuni şi se „dau telefoane”.

Referitor la episodul în care jurnalistul Ionuţ Gheorghe a solicitat în scris poziţia

Comisiei Europene faţă de proiectul de modificare a legilor justiţiei din România, spune

că l-a “certat” pe reporter pentru că “a angajat instituţia” fără să anunţe niciunul dintre

şefii ierarhici şi a acţionat în afara domeniului alocat într-o zi liberă, “neştiind ce se face

la serviciu”.

La observaţia comisiei că jurnalistul a transmis cu promptitudine către redacţie

răspunsul primit de la Comisia Europeană, susţine că informaţia a fost transmisă direct

la site-ul ştirilor, fără ştirea editorului de serviciu.

La observaţia comisiei că ştirea respectivă a fost preluată de o mare parte a presei din

România, admite că jurnalistul “a făcut un lucru bun”, dar insistă că acesta ar fi trebuit

să informeze în prealabil editorul de serviciu, care „99% îi zicea «bravo că mă scapi de

ceva de pe cap»”.

Întrebat dacă, pe lângă reproşurile aduse reporterului, l-a felicitat pe acesta pentru o

iniţiativă care a dus la citarea TVR într-un context profesional, evită un răspuns direct,

subliniind doar că îşi felicită subalternii “de fiecare dată când fac lucruri bune”.

16 42

Afirmă că în ziua respectivă Preşedintele-Director General se afla „din întâmplare” în

biroul conducerii Ştirilor, unde ar fi văzut “pe ecran” ştirea cu răspunsul C.E. la

solicitarea TVR; rugat să fie mai precis, spune că nu îşi aminteşte cu exactitate dacă

dna Gradea a remarcat ştirea pe site-ul stiripesurse.ro, pe stiri.tvr.ro sau în Jurnalul de

la ora 14.00 de pe TVR 1.

La observaţia comisiei că, potrivit dialogului înregistrat cu dl Pătraru din aceeaşi zi, dna

Doina Gradea se plângea că ştirea ar fi apărut pe stipesurse.ro înainte de a fi difuzată

de TVR, spune că se abţine să comenteze afirmaţiile dnei Gradea pentru că „multe sunt

«telefoane fără fir»”.

Spune că, după ce a văzut răspunsul Comisiei Europene, Preşedintele-Director General

ar fi întrebat „cine a făcut ştirea?” şi că, după ce ar fi informat-o că este vorba de

reporterul Ionuţ Gheorghe şi că acesta are o zi liberă, ar fi comentat „Păi cum, el în ziua

liberă face aşa ceva?!”; întrebat dacă dna Gradea s-a arătat nemulţumită de apariţia

ştirii respective, afirmă că „era supărată”, dar nu ştie dacă motivul nemulţumirii era

legat de faptul că ştirea era „despre Comisia Europeană şi legile justiţiei” sau despre

felul în care a apărut informaţia respectivă.

Arată că dna Doina Gradea i-a cerut să i-l dea la telefon pe dl Ionuţ Gheorghe şi că, în

convorbirea care a urmat, Preşedintele-Director General i-ar fi reproşat jurnalistului că

a trimis solicitarea „în ziua liberă, fără să ştie nimeni”; precizează că, în prealabil, a

informat-o pe dna Gradea că l-a „certat” personal pe reporter din acelaşi motiv.

În legătură cu momentul conferinţei de presă comune susţinute la Bruxelles de

Preşedintele Comisiei Europene şi prim-ministrul României spune că i-a reproşat

jurnalistului Ionuţ Gheorghe că nu le-a adresat celor doi oficiali nicio întrebare, în

condiţiile în care TVR, ca instituţie publică, trebuie să aibă această „capacitate”; susţine

că şi-a păstrat această opinie şi după ce a ascultat justificările reporterului şi că,

indiferent de recomandările purtătorului de cuvânt al Guvernului, „el avea o întrebare

de pus”.

Întrebat dacă nemulţumirea faţă de prestaţia de la Bruxelles a reporterului a condus la

desemnarea unui al doilea responsabil pe domeniul guvernamental, susţine că măsura

a avut în vedere faptul că dl Ionuţ Gheorghe i-a spus „în ultimele luni” că „relaţia lui în

Guvern s-a stricat”, că „nu mai are aceleaşi surse” şi că „nu se mai simte confortabil”;

17 42

nu comentează observaţia comisiei că argumentele invocate diferă radical de

declaraţiile făcute de reporter în cursul audierii.

Referitor la înlocuirea emisiunii Ora de ştiri cu un jurnal de noapte cu durata redusă

programat mai târziu, spune că măsura a fost luată la propunerea directorului TVR 1,

care „a spus că vrea să încerce pe acel tronson nişte documentare foarte bune care să

crească audienţa”; subliniază că reprezentanţii Direcţiei Ştiri nu au fost de acord cu

această modificare, aşa cum s-au opus şi intenţiei iniţiale de a fi eliminate din grilă a

emisiunile Cooltura şi Lumea azi.

Consideră că „la un moment dat cineva trebuie să tragă linie şi să se vadă dacă a fost o

decizie bună sau rea”; observă însă că de-a lungul timpului decizii similare luate în TVR

nu au fost însoţite „niciodată” de o evaluare obiectivă a eficienţei şi performanţei.

Eduard Dârvariu, director TVR 1 Începe prin a prezenta scuze pentru „limbajul” pe care l-a folosit la adresa membrilor

Comisiei de etică şi arbitraj în convorbirea înregistrată de dl Dragoş Pătraru, dar

precizează că îşi menţine “în mare parte”conţinutul comentariilor sale făcute publice.

Subliniază că dialogul respectiv a „a fost o discuţie privată ca între doi prieteni”, aşa cum

privea la acea vremea relaţia sa cu realizatorul emisiunii Starea naţiei.

Consideră că înregistrarea convorbirilor şi publicarea unor fragmente face parte dintr-o

„întreagă campanie” dusă împotriva sa; întrebat de ce crede că este ţinta unei campanii,

răspunde că „este o campanie împotriva PDG-ului, care m-a adus şi pe mine aici”, care

se răsfrânge „automat” asupra sa.

Rugat să explice în ce fel membrii Comisiei de etică ar fi „distrus instituţia” televiziunii

publice, aşa cum acuză într-una din discuţiile cu dl Pătraru, susţine că referirea sa nu a

fost la adresa comisiei şi spune că regretă dacă „s-a înţeles altceva”; adaugă că a

menţionat Comisia de etică în sensul în care aceasta „nu are nicio abilitate” să ia „nicio

măsură”, deşi are un rol „destul de mare”, ceea ce pentru el este „frustrant”.

Ulterior, în cadrul audierii, i se prezintă întregul fragment din înregistrarea pusă la

dispoziţia comisiei de dl Pătraru, care conţine referiri la membrii Comisiei de etică,

neincluse în montajul publicat în data de 3 mai:

„Este o instituţie de idioţi. Eu aş da afară… Cum, mă, m-au chemat pe mine la Comisia de etică că a dat Cristache interviu cu Ghiţă?! Şi erau adunaţi acolo şase

18 42

tâmpiţi şi mă întreabă: «Ştiai?» «Da.» «Păi cum ştiai?» «Păi m-a sunat Cristache că-l dă.» «Şi tu ce-ai zis?» «Păi mă amestec eu în conţinutul lui Cristache?» «Păi şi ţi se pare normal?» «Da, şi eu l-aş fi dat.» Dialog cu Comisia de etică a TVR. «Altfel, e alta problema. Dacă dai un interviu cu Ghiţă mă doare-n p… că dădeau alte şase televiziuni! Cum să nu-l dai?» «Da, dar viziunea noastră…» «Mă doare-n p… de viziunea voastră! Sunteţi nişte boi care aţi distrus cu toţii televiziunea asta. P… mea, toţi! Îi vezi că-şi dau nişte aere… Ba pe aici, Comisia de etică… Auzi, mă, fii atent la mine! Şi voi la Comisia de etică ce-aţi făcut până la urmă? Nimic! Şi ţi-ai pierdut o oră din viaţă cu noi.»

Nu neagă veridicitatea citatului de mai sus, dar insistă că nu a acuzat membrii

comisiei de distrugerea TVR, ci s-a referit la „cei dinainte” despre care i s-a povestit;

consideră că înregistrările dovedesc că este „o fire deschisă” şi că vorbeşte tot ce-i

„trece prin cap“, dar subliniază că este capabil să-şi ceară scuze atunci când greşeşte.

La observaţia că, dincolo de forma exprimării, descrierea pe care o face audierii sale

în cazul difuzării interviului cu dl Sebastian Ghiţă este incorectă pe fond, de vreme ce

ignoră sau chiar contrazice unele dintre propriile sale declaraţii făcute la acea vreme

în faţa comisiei, spune că părerile sale nu sunt „valabile universal” şi că, atunci când

greşeşte, îşi cere scuze şi „învaţă”.

În legătură cu unele dintre afirmaţiile sale înregistrate, interpretate de dl Dragoş

Pătraru ca fiind dovezi ale implicării dnei Doina Gradea în deciziile editoriale din TVR

(„eu oricum trebuie să-i spun Doinei (Gradea) totul”, “…care mai e rolul meu aici?”),

este de părere că Preşedintele-Director General are ultimul cuvânt pentru că „orice

buget este semnat de PDG, ceea ce este normal, că este ordonator de credite”.

Dă ca exemplu al limitelor puterii sale de decizie încercarea de a readapta grila TVR 1 la

profilul unui canal generalist, propunere respinsă în Comitetul director după ce

directorul TVR1 de atunci, dl Raico Cornea, s-a dezis de propriul proiect.

Referitor la schimbarea responsabililor emisiunii Viaţa satului în plin sezon şi în afara

cadrului procedural intern – situaţie prezentată de dl Dragoş Pătraru ca exemplu de

intervenţie editorială motivată politic -, spune că s-a hotărât să desemneze un

producător coordonator din cauza divergenţelor apărute între producătorii Gabriel

Gherghescu şi Cosmin Andrei; susţine că schimbarea ar fi dus la o creştere a

audienţei emisiunii.

În context, adaugă că la numirea dlui Viorel Popescu în calitate de coordonator al

emisiunii a avut în vedere şi un proiect „foarte bun” prezentat de acesta din proprie

iniţiativă.

19 42

Întrebat dacă referirile sale întregistrate la presupusul „nepot al Patriarhului” nu

ridică suspiciuni legate de criteriul după care l-a numit intempestiv pe acesta în

funcţia de producător al emisiunii Universul credinţei, spune că decizia sa a venit ca

urmare a dorinţei exprimate de fostul producător de a renunţa la această calitate, ca

şi a intenţiei de a-i încredinţa acestuia realizarea unui nou proiect; susţine că în

convorbirea cu dl Pătraru l-a descris pe jurnalistul respectiv ca fiind „nepotul

Patriarhului” pentru că avea această informaţie de la colegii din televiziune, fără să

ştie dacă este reală.

Îşi asumă propunerea de înlocuire a emisiunii Ora de ştiri cu un jurnal de noapte cu

durata redusă, argumentând că „nu există televiziune cu două tipuri de programe de

ştiri” şi că „toate trebuiau să se cheme Telejurnal”; în legătură cu decalarea emisiunii

de la ora 23.30 la 24.00 şi înjumătăţirea duratei acesteia, susţine că, din experienţa sa,

„ştirile încep la fix” şi că în intenţia sa se afla şi reducerea duratei emisiunii România 9

, concomitent cu mutarea emisiunii Starea naţiei la ora 22.00, în aşa fel încât să

rezulte un slot de o oră, disponibil pentru alte emisiuni.

Neagă că schimbările legate de Ora de ştiri ar fi afectat audienţa TVR 1 şi susţine că

documentarul introdus pe intervalul 23.30 – 24.00 are o performanţă comparabilă cu

emisiunea informativă pe care a înlocuit-o.

Referitor la reducerea duratei emisiunii Cooltura – decizie care a stârnit critici în spaţiul

public -, afirmă că, iniţial, a dorit să fie scoasă „de tot”, pentru că, din punctul său de

vedere, „o emisiune de cultură nu trebuie făcută la o masă”.

Ţine să sublinieze că nu l-a „sunat nimeni legat de o emisiune”, că nu a fost „adus” în

TVR de niciun partid politic şi că nu-şi doreşte decât să-şi facă meseria de jurnalist.

Gabriel Gherghescu, producător Viaţa satului Rugat să comenteze afirmaţiile jurnalistului Dragoş Pătraru, potrivit cărora

conducerea TVR ar fi exercitat presiuni asupra echipei editoriale a emisiunii Viaţa

satului, spune că, din punctul său de vedere, există „o intervenţie asupra emisiunii”,

manifestată iniţial doar „administrativ” prin impunerea unui „producător

coordonator”, funcţie care nu există în nomenclatorul din TVR; apreciază că măsura

este nejustificată, în condiţiile în care „emisiunea are cele mai bune rezultate de

audienţă şi financiare” din grila TVR 1.

20 42

Susţine că aflase anterior din surse credibile că „se va întâmpla ceva la emisiune”,

motiv pentru care a avut o discuţie pe acest subiect cu directorul TVR 1, în biroul

acestuia; afirmă că dl Eduard Dârvariu i-ar fi confirmat temerile, avertizându-l că „s-a

dat un telefon de «sus»” pentru a fi înlocuit ca responsabil al emisiunii, fără să

precizeze sursa intervenţiei.

Afirmă că, în aceeaşi discuţie, dl Dârvariu i-ar fi făcut recomandarea „vezi şi tu ce faci” şi

că, la observaţia sa că rezultatele bune ale emisiunii ar fi trebuit să-l protejeze de “astfel

de intervenţii”, i-ar fi replicat că „ehe, nu e întotdeauna aşa, viaţa nu e chiar aşa”.

Adaugă că, în aceeaşi întâlnire, directorul TVR 1 i-ar fi spus că aşteaptă să-i parvină de

la Departamentul Resurse Umane numirea dlui Viorel Popescu ca producător la Viaţa

satului şi că, întrebându-l în legătură cu fundamentarea unei asemenea decizii, dl

Eduard Dârvariu i-ar fi răspuns: „Nu ştiu, n-am ce să fac, totul stă în mâna Doinei

Gradea. Ea hotărăşte”. Spune că, în context, l-a întrebat pe directorul TVR 1 dacă este

cazul să meargă la Preşedintele-Director General pentru explicaţii şi că acesta l-ar fi

asigurat că nu e nevoie, pentru că va rezolva problema personal.

Precizează că pe data de 5 aprilie a.c. a fost înştiinţat prin e-mail de dl Darvariu de

numirea dlui Viorel Popescu ca „producător coordonator” al emisiunii Viaţa satului,

mesaj a cărui copie o pune la dispoziţia comisiei.

Spune că în 16 aprilie a.c. a solicitat în scris directorului TVR 1 şi şefului

Departamentului Resurse Umane să vină cu lămuriri legate de relaţiile „instituţionale,

financiare, editoriale şi administrative” pe care el şi producătorul Cosmin Andrei le au

cu coordonatorul proaspăt numit; pune la dispoziţia comisiei o copie a e-mailului pe

care l-a trimis, cu precizarea că în cele 30 de zile trecute de la expedierea acestuia nu

a primit niciun răspuns.

Afirmă că, în lipsa precizărilor solicitate menţionate mai sus şi în condiţiile în care a

continuat să-şi exercite atribuţiile legitime de responsabil „editorial şi financiar” al

emisiunii consemnate în fişa postului şi Convenţia de producţie, a constatat că

sumarele de emisiune pe care le stabileşte îi sunt modificate cu regularitate de dl

Popescu, care elimină unele subiecte şi introduce altele noi.

La observaţia comisiei că, potrivit explicaţiilor directorului TVR 1, numirea unui

producător coordonator la Viaţa satului ar fi fost determinată de existenţa unor

disensiuni între producătorii de drept ai emisiunii, admite că a avut câteva „discuţii mai

ascuţite” cu producătorul Cosmin Andrei, căruia i-a reproşat lipsa de activitate;

consideră însă că argumentul invocat de dl Dârvariu este unul „firav” şi subliniază că

nu a existat nicio încercare a acestuia de a verifica şi clarifica natura controverselor pe

21 42

care le-a avut cu colegul său, ceea ce arată că „starea de tensiune” a fost folosită ca

pretext.

Susţine că primise informaţia că „un anume ministru din guvern s-a plâns de la

începutul anului” că apare „de prea multe ori la televizor” ca moderator la Viaţa

satului, că „pune prea multe întrebări”şi că este „agresiv cu invitaţii”, inclusiv cu

domnia sa; afirmă că a primit acelaşi reproş şi de la directorul TVR 1, care l-ar fi

avertizat că „trebuie să facem o schimbare, că tu apari de prea multe ori la televizor”.

Ca răspuns la criticile citate mai sus, observă că “o emisiune se stabilizează în grilă şi

prin figura jurnalistului care apare” şi că programul Viaţa satului difuzeză într-un an

cel mult “şase-şapte“ ediţii cu interviuri live la care participă “persoane de decizie

din minister sau din alte instituţii importante pentru telespectatori”.

În legătură cu afirmaţia directorului TVR 1 că în luarea deciziei de a-l numi pe dl Viorel

Popescu ca producător coordonator la Viaţa satului ar fi ţinut cont şi de „proiectul

foarte bun” prezentat de acesta, observă că, potrivit procedurilor, „când se vrea

modificarea unei emisiuni, se face un anunţ public pentru proiecte, se acordă timp şi

se jurizează de către o comisie”, ceea ce nu s-a întâmplat. Susţine că în dicuţia avută

cu dl Dârvariu acesta i-ar fi spus că “a primit un proiect” de la dl Viorel Popescu şi că

i-a arătat o foaie de hârtie comentând nemulţumit „cum să prezinţi aşa ceva ca un

proiect de emisiune?!”

Întrebat dacă numirea unui coordonator a adus schimbări semnificative din punct de

vedere editorial, menţionează introducerea unei rubrici dedicate “oamenilor politici

care gestionează legislativ şi executiv domeniul agriculturii” şi solicitarea promovării

mai insistente a instituţiilor specializate, inclusiv prin relatarea conferinţelor de presă;

spune că această abordare editorială, pe care o consideră o întoarcere în trecut de

genul „radio cu poze”, îi confirmă informaţiile aflate anterior despre „o nemulţumire

că anumiţi oameni din domeniul agriculturii nu sunt daţi la televizor” sau sunt

prezentaţi prea puţin.

Respinge afirmaţia făcută de directorul TVR 1 în faţa comisiei, potrivit căreia rating-ul

emisiunii a crescut substanţial după numirea unui producător coordonator, şi spune că

va pune la dispoziţia comisiei datele comparative de audienţă reale.

Întrebat dacă noul responsabil editorial a cerut diminuarea ponderii materialelor critice

în emisiune, spune că nu a existat o „precizare directă în acest sens”, dar povesteşte în

context că unul dintre colegii săi a fost mustrat într-o şedinţă de redacţie de

producătorul coordonator pentru că într-un reportaj a criticat întârzierea cu care o

22 42

filială a unei instituţii de stat răspunde cetăţenilor folosind formularea “probabil că

această instituţie l-a reangajat pe Sfântu’ Aşteaptă”.

Susţine că aflase „din anturajul extrem de apropiat” al ministrului Agriculturii că în

discuţiile „la nivel foarte înalt” despre schimbarea sa din poziţia de producător al

emisiunii ar fi fost etichetat ca fiind „un PDL-ist vechi”, ceea ce l-a determinat ca, după

ultimul interviu realizat în direct cu ministrul de resort, să-i precizeze acestuia că nu

este “nici PDL-ist vechi, nici PSD-ist vechi”. Subliniază că singura replică a dlui Petre

Daea a fost “Hai, dom’ne, ne luăm noi din asta?”

Afirmă că, după ce într-o discuţie recentă i-a relatat Preşedintelui-Director General

atât episodul de mai sus, cât şi alte aspecte legate de înlocuirea sa ca responsabil

editorial al emisiunii Viaţa satului, dna Gradea – care anterior îl felicitase în două

rânduri pentru rezultatele emisiunii – l-a asigurat că îl apreciază foarte mult, că nu are

ce să îi reproşeze profesional şi că numirea unui producător coordonator este „o

chestie pur administrativă”.

Spune că, în aceeaşi conversaţie, a contrazis-o pe dna Doina Gradea, dându-i ca

exemplu blocarea de către dl Viorel Popescu a propunerii sale înaintate Comitetului

director de încheiere a unui parteneriat avantajos financiar cu „cea mai bună revistă şi

cel mai bun site de agricultură din România”; afirmă că dna Gradea i-ar fi cerut să o

anunţe „oricând se întâmplă aşa ceva, că nu trebuie să facă asta.”

Notă: Având în vedere noutatea, importanţa şi gravitatea referirilor dlui Gabriel Gherghescu la o presupusă convorbire purtată cu directorul TVR 1, Comisia de etică şi arbitraj i-a adresat dlui Eduard Dârvariu invitaţia de a participa la o nouă întâlnire în care să fie lămurite aceste aspecte. Directorul TVR 1 a declinat invitaţia, precizând că a declarat în faţa comisiei tot ceea ce avea de spus în privinţa schimbării responsabilului editorial al emisiunii Viaţa satului.

Raico Cornea, membru în Consiliul de administraţie al TVR Rugat să comenteze afirmaţiile dlui Dragoş Pătraru, potrivit cărora ar fi condiţionat

acordarea sprijinului său Preşedintelui Consiliului de Administraţie de majorarea

salariului soţiei angajate la TVR Timişoara, neagă categoric, susţinând că soţia sa nu a

avut o mărire „de multă vreme” şi că acest lucru „se poate verifica cu uşurinţă”; nu

comentează observaţia comisiei că afirmaţia dlui Pătraru nu se referea la mandatul

actualului Consiliu, instalat în martie 2018.

23 42

Doina Gradea, Preşedinte-Director General, însoţită de consilierul Alexandru Dumitrescu Subliniază că înregistrările unor „discuţii private” au fost realizate fără consimţământul

său şi că în consecinţă sunt “ilegale”, motiv pentru care se va adresa justiţiei.

Este de acord că, nefiind o instanţă de judecată, Comisia de etică nu are căderea să se

pronunţe asupra legitimităţii demersului dlui Pătraru, care a invocat „interesul public”,

ca şi cu faptul că apariţia în spaţiul public a unor discuţii care conţin referiri la salariaţi

ai TVR justifică o analiză din partea comisiei.

Neagă categoric acuzaţiile dlui Pătraru potrivit cărora unele dintre afirmaţiile sale

înregistrate reprezintă dovada unor „imixtiuni editoriale”; spune că au existat „câteva

episoade la care a fost prezentă” şi „unde colegii care conduc Ştirile erau extrem de

nemulţumiţi de nişte situaţii”.

Întrebată cum a aflat că reporterul TVR Ema Schweninger i-ar fi adresat „de patru ori”

primarului Capitalei o întrebare despre finaţarea unor monumente, aşa cum a susţinut

în dialogul cu dl Dragoş Pătraru, spune că a văzut momentul respectiv „pe post”,

probabil „la Realitatea TV”; afirmă că, personal, nu a fost „supărată” pentru conţinutul

întrebării respective, dar că i s-a părut „anormal, ca om”, fiind vorba de inaugurarea

unui spital.

La observaţia comisiei că responsabilii Direcţiei Ştiri audiaţi nu îşi amintesc cum s-a

ajuns ca, imediat după filmare, să-i convoace la o şedinţă lămuritoare pe jurnaliştii care

au propus şi adresat întrebarea controversată, spune că, personal, nu a avut nicio

implicare în iniţierea şedinţei respective.

În legătură cu referirea jignitoare la adresa dnei Ema Schweninger din convorbirea

înregistrată cu dl Dragoş Pătraru („o tipă cu cap ca de porc pe care nu poţi s-o scoţi pe

sticlă”) , spune că îi va cere iertare jurnalistei; adaugă că nu se consideră o persoană

“perfectă”, şi că va “merge mai departe cu lecţia de viaţă” pe care şi-a „luat-o”.

Referitor la caracterizarea ca hateri a jurnaliştilor de la Ştirile TVR, îşi menţine opinia

că aceştia au obiceiul de a critica orice partid ajuns la guvernare; nu comentează

observaţia comisiei că jurnaliştii chestionaţi au declarat în cursul audierilor că

reproşurile P.D.G. îi fac să se simtă mândri din punct de vedere profesional.

Confirmă că, aflată în biroul conducerii Ştirilor, a vorbit la telefonul producătorului

executiv Dorin Muntean cu reporterul Ionuţ Gheorghe imediat după ce a văzut că acesta

adresase Comisiei Europene solicitarea unui punct de vedere privind modificarea

legilor justiţiei din România; susţine că a făcut acest lucru pentru că a fost „extrem de

24 42

şocată” de faptul că niciunul dintre şefii de la Ştiri nu fusese în prealabil înştiinţat de

intenţia jurnalistului.

Afirmă că, în convorbirea foarte scurtă pe care au avut-o, l-ar fi întrebat pe reporter

„Ce-i cu tine, ce ţi s-a întâmplat, ce te-a apucat? Oamenii ăştia sunt extrem de

afectaţi!”, după care producătorul executiv a avut în pezenţa sa o „discuţie foarte dură

(…) pe bună dreptate” cu dl Ionuţ Gheorghe.

Neagă afirmaţia reporterului că în discuţia telefonică i-ar fi reproşat acestuia citarea în

premieră a TVR ca sursă a unei informaţii, fiind de părere că dl Ionuţ Gheorghe

confundă spusele sale cu criticile primite din partea producătorului executiv; susţine că

în dialogul cu jurnalistul şi-a arătat nedumerirea că acesta a adresat o solicitare C.E. în

ziua lui liberă şi îşi aminteşte că „primul lucru” pe care i l-a spus dl Ionuţ Gheorghe a

fost că „îşi asumă” tot ceea ce a făcut.

Întrebată dacă publicarea ştirii respective de către TVR nu poate fi interpretată ca o

confirmare implicită a calităţii informaţiei obţinute, insistă că şefii editoriali erau

„extrem de supăraţi” şi că, personal, a fost „uimită că nimeni nu ştia“ de solicitarea

reporterului.

Consilierul Adrian Dumitrescu consideră că, prin solicitarea adresată Comisiei

Europene, jurnalistul „angajează TVR-ul”, nerespectând „un formalism” care trebuie

urmărit atunci „când te adresezi şi te manifeşti ca angajat al SRTv cu o altă instituţie

europeană”; i se explică faptul că, potrivit copiei solicitării puse la dispoziţia comisiei de

dl Ionuţ Gheorghe, aceasta se încadrează în practica jurnalistică consacrată de obţinere

de informaţii de larg interes de la orice instituţie publică, informaţii care pot sau nu să

se transforme într-o ştire a cărei difuzare angajează instituţia de presă în care

activează ziaristul.

În context, comisia remarcă incorectitudea analogiei făcute de Preşedintele-Director

General în dialogul înregistrat de dl Pătraru între demersul dlui Ionuţ Gheorghe şi cazul

jurnalistului Lucian Mândruţă, pe care susţine că în 2000 l-a „dat afară” de la Pro TV “fix

pe chestii de-astea”: în vreme ce mesajul personal pe care dl Mândruţă i l-a adresat în

plină campanie electorală muzicianului canadian Bryan Adams era susceptibil de

partizanat politic, solicitarea profesională a jurnalistului TVR către Comisia Europeană

este neutră în formă şi justificată în conţinut de interesul public.

Rugată să se pronunţe în legătură cu restrângerea atribuţiilor reporterului Ionuţ

Gheorghe, criticat de şefi pentru că nu a adresat nicio întrebare în conferinţa de presă

de a Bruxelles, dna Doina Gradea nu crede că este vorba de o „penalizare”, aşa cum a

interpretat-o jurnalistul, în condiţiile în care acesta „este unul din reporterii foarte buni

25 42

(…), foarte apreciat în redacţie”; adaugă totuşi că „este dreptul şefilor de la Ştiri să ia

decizii şi stă în atribuţiile lor să o facă”, asumându-şi „consecinţele”.

La observaţia comisiei că analiza acestei situaţii nu poate face abstracţie de

circumstanţele conferinţei de presă descrise de reporterul TVR (permisiunea adresării

unei singure întrebări din partea întregului grup de ziarişti români, referirea anticipată

a preşedintelui C.E. la subiectul pe care jurnalistul Ionuţ Gheorghe intenţiona să-l

abordeze, ridicarea chestiunii legilor justiţiei - în dezacord cu sugestia făcută

jurnaliştilor de purtătorul de cuvânt al guvernului, dl Nelu Barbu), regretă că nu a fost

informată despre implicarea oficialului guvernamental în episodul respectiv, cu

precizarea că „nici nu” ştie cine este purtător de cuvânt al Guvernului României.

Confirmă că a avut o discuţie cu dl Gabriel Gherghescu, producător Viaţa satului, în care

acesta a întrebat-o care sunt nemulţumirile pentru care i-a „numit un şef” la emisiune;

spune că l-a asigurat că îi apreciază activitatea, amintindu-i că „doar ce” l-a felicitat

pentru emisiune şi că i-a explicat că decizia nu i-a aparţinut, nefiind în atribuţiile sale şi

că l-a îndemnat pe jurnalist să-şi „rezolve problemele” pe care a aflat că le are cu

colegul său producător.

Afirmă că, în aceeaşi discuţie, dl Gherghescu ar fi informat-o despre „o discuţie a lui cu

un domn ministru” care l-ar fi acuzat că este „cam PDL-ist”; spune că la acel moment

nu a comentat în niciun fel relatarea jurnalistului, dar se întreabă amuzată „cum ar

putea să fie Gabi Gherghescu PDL-ist, că nu mai există partidul ăsta?”

Rugată să comenteze afirmaţiile dlui Gabriel Gherghescu, potrivit cărora ministrul

menţionat ar fi făcut presiuni asupra conducerii TVR pentru numirea dlui Viorel

Popescu ca producător coordonator la Viaţa satului, susţine că nu-l cunoaşte pe dl

Popescu şi că nu are numărul de telefon al ministrului invocat, pe care nu l-a „întâlnit”

niciodată.

Se arată contrariată de afirmaţia dlui Gabriel Gherghescu conform căreia directorul

TVR 1, dl Eduard Dârvariu, l-ar fi prevenit că iminenta sa înlocuire din poziţia de

responsabil editorial al emisiunii este consecinţa unei intervenţii politice „de sus”, ca şi

de faptul că dl Dârvariu i-ar fi explicat jurnalistului că nu poate face nimic pentru că

„totul stă în mâna Doinei Gradea”.

La observaţia comisiei că solicitarea scrisă a dlui Gherghescu de clarificare a

atribuţiilor, responsabilităţilor şi relaţiilor ierarhice din cadrul echipei emisiunii după

numirea unui jurnalist într-o funcţie inexistentă în nomenclatorul televiziunii publice

nu a primit după 30 de zile niciun răspuns din partea directorului TVR 1, spune că

26 42

„Eduard Dârvariu trebuie să răspundă”; în context, susţine că, după schimbarea

responsabilului editorial, emisiunea Viaţa satului „aproape şi-a dublat audienţa”.

Rugată să comenteze afirmaţiile directorului TVR 1, consemnate într-una din

înregistrările dlui Dragoş Pătraru, din care reiese că jurnalistul recent numit în funcţia

de producător al emisiunii Universul credinţei şi descris ca fiind „nepotul

Patriarhului” ar fi obţinut de la “unchiul” său promisiunea ridicării unei biserici de

lemn în curtea televiziunii, confirmă că există „o discuţie continuă”, reluată inclusiv în

ultima şedinţă a Comitetul director, privind construirea unei biserici „pentru că mor

oameni, se îmbolnăvesc şi aşa mai departe“.

Se abţine să comenteze observaţia comisiei că, în situaţia în care toate informaţiile

redate mai sus se dovedesc reale, sunt create premisele unui caz suspect de

clientelism şi potenţial conflict de interese.

La observaţia comisiei că atât limbajul folosit, cât şi conţinutul unora dintre

comentariile sale critice despre angajaţi sau stări de lucruri din TVR riscă, prin faptul

că au devenit publice, să afecteze relaţia de încredere şi respect reciproc care ar

trebui să funcţioneze între angajaţi şi Preşedinte-Director General, se declară „sigură”

că „fiecare” dintre membrii comisiei a avut exprimări asemănătoare în convorbiri

private; adaugă că „mintea” sa „nu e făcută să fie înregistrată” şi că, în ciuda opiniilor

critice pe care le-a formulat în cadru privat, apreciază oamenii din TVR şi iubeşte

instituţia.

Nu comentează observaţia comisiei că gestul domniei sale şi al dlui Eduard Dârvariu de

a-i împărtăşi jurnalistului Dragoş Pătraru nemulţumiri şi opinii personale despre

angajaţi şi activităţi din instituţie denotă o relaţie de încredere şi apropiere cu

colaboratorul TVR, în contradicţie cu descrierea ulterioară a acestuia ca persoană cu o

istorie constant „conflictuală” şi de denigrare a televiziunii publice.

În context, dl consilier Adrian Dumitrescu se întreabă care este „proiecţia factuală” a

„acestor manifestări” ale dnei Gradea, sugerând că exprimările Preşedintelui-Director

General şi ale directorului TVR 1 sunt simple opinii lipsite de efecte pentru că nu au

avut niciun fel de consecinţe „faptice” la nivelul angajaţilor. I se atrage atenţia că este

vorba de judecăţi de valoare discutabile emise de persoane cu funcţii de conducere,

ceea ce riscă să pună sub semnul îndoielii obiectivitatea proceselor instituţionale de

evaluare profesională aflate în sarcina acestora.

27 42

2. Precizări, observaţii şi constatări

Comisia de etică şi arbitraj reiterează poziţia exprimată în cursul audierilor, potrivit căreia numai justiţia este în măsură să stabilească dacă demersul dlui Pătraru a încălcat dreptul la imagine sau la viaţă privată al persoanelor înregistrate fără consimţământ. Comisia are însă căderea să se pronunţe asupra conţinutului acestor înregistrări din perspectiva interesului public invocat de jurnalist. În acest sens, analiza comisiei s-a bazat pe exprimări devenite publice, a căror veridicitate a fost confirmată sau nu a fost contrazisă de autorii enunţurilor.

În condiţiile precizate mai sus, după audierea înregistrărilor puse la dispoziţie de dl

Dragoş Pătraru sau apărute în presă din alte surse neprecizate, analiza punctelor de

vedere şi declaraţiilor celor implicaţi sintetizate anterior, examinarea unor documente

publice sau puse la dispoziţia comisiei de persoanele interesate, membrii comisiei au

constatat următoarele:

a) În data de 3 mai a.c. dl Dragoş Pătraru publică pe blogul personal patraru.ro un montaj audio-video în care inserează fragmente din convorbiri purtate în incinta TVR în momente diferite cu Preşedintele-Director General, Doina Gradea, şi cu directorul TVR 1, Eduard Dârvariu – înregistrate fără acordul interlocutorilor - , precum şi din negocierea prelungirii contractului de licenţă al emisiunii Starea naţiei, înregistrată cu acordul părţilor. Majoritatea extraselor audio folosite sunt referiri critice vulgare la adresa activităţii profesionale a unor jurnalişti din TVR, exprimate într-un limbaj adesea licenţios:

Doina Gradea: „Stai, mă, să vezi. Băi, şi se duce reportera noastră, care e o tipă cu cap de porc, să-mi bag picioarele, că nu poţi să o scoţi pe post. Dar, ok femeia. Şi în timp ce lumea se bucura că s-a făcut spitalul ăsta, că-i pentru copii, la Foişor, deci l-au refăcut, că-i o investiţie spectaculoasă, asta o întreabă pe Firea: cum e cu statuile, nu știu ce, câte statui aţi făcut în Bucureşti? La care Firea zice: «O să-ţi răspund, dar stai puţin că avem acum treabă cu spitalul şi ne tragem deoparte şi îţi spun cu statuile». «Nu, nu, să ne spuneţi, de faţă cu toată lumea aici!» De patru ori! De patru ori! Tot astăzi, ai înţeles? Ce să vezi? Fata ne spune că a pus-o EOD-ul de ieri, care i-a zis: «N-ai ce întrebare să pui decât asta. S-o întrebi pe Firea, că avem subiect luat de pe Hotnews.» (…) Deci ce merită ăştia? Pumni în gură! Pumni în gură! (…) Nu mă bag în conţinutul, în politica editorială! Da, când sunt derapaje, sunt nevoită, sunt obligată să fac asta. Dar ăştia merită poliţie pe ei, le-am şi spus: trebuia să aduc un şef din afară ca să vă taie! Că nu meritaţi altceva decât să fiţi tăiaţi!" (…) Astăzi a fost şi asta, Corina Creţu, la Guvern cu Tudose şi au semnat fonduri de 300 de milioane de euro, fonduri structurale pentru anul care vine. Şi zic: cum ar fi fost s-o întrebe pe Corina Creţu reporterul nostru: «Auzi, dar cum mai stai cu Colin Powell ăla, mai ştii ceva de el?

28 42

Eşti ok, îţi mai scrii cu el? Îţi mai trimite e-mail? Ăştia nu merită nimic! Eu am fost şi săptămâna trecută, şi săptămâna asta, astăzi, la toate comisiile la care m-au chemat: Buget - Finanţe, comisiile de Cultură, la Ministerul Finanţelor. Nu vreau să spun de buget, TVR-ul va avea cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată. Pentru că am pus investiţie prima oară după 10-12 ani… Când are investiţii fabuloase în tehnic, tu înţelegi? TVR-ul nu a mai avut niciodată aşa ceva. Vreau să spun, ca idee, puteau să nu ne dea! Deci e teribil. Ce să zic? Greu, greu… Şi eu mi-am pregătit un mesaj să le mulţumesc, să le spun cum facem noi diferenţa faţă de ceilalţi, că suntem…, că scriem istorie, că facem televiziune… Să le dau prime… Mă lupt cu alea de la Financiar: «Dă-le prime, că au făcut!» Au făcut, deci chiar merită. Dar te trezeşti că un bou implică instituţia. Şi asta au făcut non-stop. Când a fost PNL-ul la guvernare, s-au luat de PNL. Când a fost PD la guvernare, s-au luat de PD. Acuma când sunt ăştia, se iau de ăştia. Au o ură, aşa… Ies din nişte scorburi, aşa… Ştii? Hateri de profesie. Ei nu sunt împotriva unui partid, ei sunt împotrivă de profesie şi atât! (…) Au Statutul jurnalistului, sunt enşpe mii de regulamente… Trebuie să-i bagi în comisie de disciplină, care-i trimite la Comisia de etică, care… P…a în p…dă, şi uite aşa. Scuzaţi franciza! (…)” Eduard Dârvariu: “Eu oricum trebuie să-i spun Doinei totul, că mă ia… În p…a mea… Acuma, că nu ştia nu ştiu ce căcat de emisiune am vrut să bag… Una de cooking… Că ea n-a văzut formatul! Dute-n p…a mea, care mai e rolul meu aici? (…) Ea (D. Gradea – n.n.) este speriată pentru că a văzut o groază de căcaturi care s-au întâmplat aici de-a lungul anilor, şi multe le-am văzut şi eu… Bă, au furat ăştia ca-n codru! (…) Băi, nu ştiu… Cred că şi persoanele alea fac parte din TVR. Ştii prea bine că jumătate dintre ei sunt fraţi, prieteni, rude. (…) P…a mea, când am producători care nici nu ştiu să citească un buget şi nu urmăresc audienţele, ce să le zic? Nu pot să le fac nimic, nu pot să-i dau afară, nu pot să-i schimb… Adică, în p…a calului, stau toţi moşii şi aşteaptă să iasă pensia, în loc să aducem oameni din afară care chiar vor să facă chestii. (…) Bă frate, mă chinui să le conving pe femeile alea de fac emisiunea de sănătate să facă ceva modern. Şi le-am zis “bă, măcar uitaţi-vă la Oana Cuzino şi vedeţi cum filmează, cum încadrează, cum ilustrează. (…) Dă-le în p…a mea! (…) Mă doare-n p…ă de viziunea voastră, sunteţi nişte boi care aţi distrus cu toţii televiziunea asta. P…a mea! Toţi! Îi vezi cu nişte aere, bă, pe-aici… Comisia de etică… Auzi, mă, fii atent la mine! Şi voi de la Comisia de etică ce-aţi făcut până la urmă? Nimic! Şi ţi-ai pierdut o oră din viaţă cu noi! (…) Eu îţi zic care-i problema mea: eu vreau un amendament în care tu să nu mai vorbeşti de TVR. Mie mi se pare aiurea ca venind într-o casă să zici «bă, asta are geamurile nespălate», chiar dacă sunt nespălate. Uită-te cum arată! Că faci parte din TVR, nu eşti… (…) Dragoş Pătraru: “Din punctul meu de vedere, faptul că în Consiliul de administraţie reprezentantul Guvernului este un om care în trecut (…) l-a reprezentat pe Gabriel Oprea (…) şi a venit la mine personal, şi asta-i o chestie pe care am spus-o şi atunci, şi m-a somat să nu mai spun nimic de Gabriel Oprea, eu consider că e de interes public ca oamenii să ştie cine este acest personaj din C.A. (…) Cu martori, în biroul directorului de canal de la TVR 1, mi-a spus «A zis domnul Gabi Oprea să nu mai

29 42

difuzaţi nimic despre el şi dacă difuzaţi, aţi pus-o!» Am fost ameninţat.” Doina Gradea: “Bine, Dragoş, dar de ce dezgropi morţii acuma? Că asta e de mulţi ani.” Dragoş Pătraru: “Pentru că domnul a revenit în Consiliul de administraţie ca reprezentant al Guvernului. Este de interes public ca oamenii să ştie asta. Simplu! (…)”

Comparaţia evident reprobabilă pe care Preşedintele-Director General o face pentru a o descrie pe jurnalista TVR prezentă la inaugurarea Spitalului Foişor este completată de emiterea de către dna Doina Gradea a unei concluzii cu pretenţie de evaluare profesională („nu poţi să o scoţi pe post”).

Reproşul dnei Gradea că reportera TVR ar fi fost excesiv de insistentă cu Primarul General al Capitalei, repetând „de patru ori” întrebarea legată de finanţarea monumentelor, este contrazis de constatarea comisiei după vizionarea imaginilor needitate filmate de echipa Ştirilor la eveniment: în condiţiile aglomeraţiei de la locul filmării, au existat doar două momente în care jurnalista Ema Schweninger a reuşit să i se adreseze clar şi coerent dnei Gabriela Firea.

Afirmaţia Preşedintelui-Director General privind predispoziţia jurnaliştilor serviciului public de televiziune de a critica „non-stop” partidele la putere, fiind „împotrivă de profesie”, ignoră realitatea istoricului instituţiei, marcat de acuzaţii publice recurente de politizare şi promovare a unui discurs publicistic favorabil puterii sau, în cel mai bun caz, necritic faţă de aceasta. În acelaşi timp, sancţiunile primite de-a lungul timpului de TVR de la Consiliul Naţional al Audiovizualului, ca şi concluziile formulate de Comisia de etică şi arbitraj ca răspuns la sesizările primite dovedesc că majoritatea dezechilibrelor jurnalistice constatate au dezavantajat formaţiunile politice de opoziţie.

Preşedintele-Director General face o legătură între reflectarea de către TVR a puterii politice şi obţinerea din partea aceleiaşi puteri a unei suplimentări bugetare prezentate ca generoase („puteau să nu ne dea”), sugerând că jurnaliştii care critică guvernarea sunt nerecunoscători şi „nu merită nimic”.

b) Apariţia în presă a materialului de mai sus a fost urmată, în aceeaşi zi, de publicarea unei Scrisori deschise în care zeci de jurnalişti ai Direcţia Ştiri au condamnat afirmaţiile jignitoare şi limbajul conducătorilor TVR la adresa unor angajaţi ai serviciului public:

„Noi, jurnaliştii Direcţiei Ştiri a TVR, suntem consternaţi şi indignaţi de limbajul folosit de preşedintele-director general Doina Gradea la adresa unui reporter şi a redacţiei în general. Îi solicităm doamnei PDG să îi ceară scuze colegei noastre, un jurnalist onest şi profesionist, care a acţionat în interesul public. În acelaşi timp, ne declarăm îngrijoraţi de dispreţul pe care doamna Doina Gradea şi domnul Eduard Dârvariu îl arată faţă de principiile şi misiunea televiziunii publice şi faţă de cei care încearcă să le respecte şi să le pună în practică, într-un peisaj mediatic tot mai dificil şi lipsit de

30 42

reguli. O asigurăm pe doamna Doina Gradea că nu suntem «hateri de profesie», încercăm doar să ne facem meseria şi să respectăm publicul, deşi de cele mai multe ori nu este deloc uşor. De Ziua Libertăţii de Expresie, dar nu numai, ne asigurăm telespectatorii că vom continua să respectăm regulile profesiei, misiunea TVR şi interesul public şi nu ne vom lăsa intimidaţi.”

De remarcat că pe lista semnatarilor scrisorii deschise nu se regăseşte numele niciunuia dintre jurnaliştii cu funcţie de conducere din Direcţia Ştiri, în condiţiile în care criticile formulate de Preşedintele-Director General par să vizeze şi managementul Ştirilor TVR („trebuia să aduc un şef din afară ca să vă taie”).

c) Tot în 3 mai, principalele partide din opoziţia parlamentară (PNL, USR) solicită demisia Preşedintelui-Director General al TVR, criticând conducerea serviciului public de televiziune pentru „limbajul obscen”, „presiunile editoriale” şi acţ