comentariu rapsodii de toamna toparceanu

4
Comentariu: George Topârceanu — Rapsodii de toamnă On 22 august 2014, in Limba română , by Gheorghe 1. George Topârceanu aduce în literatura noastră, cu volumele sale de versuri: Parodii originale, Balade vesele şi triste, Migdale amare, o poezie tradiţională, realistă, delicată, fiind definit, de criticul Constantin Ciopraga, drept umorist sentimental. în Rapsodii de toamnă, viaţa socială este prezentată printr-o alegorie. Se realizează permanente şi subtile personificări, prin care tipurile umane, cuvintele, gesturile, atitudinile omeneşti sunt puse pe seama florilor, gâzelor, păsărilor, pentru ca spiritul critic şi incisiv al autorului să nu rănească sensibilitatea socială. Astfel, la vestea venirii toamnei, salcâmul adoptă o atitudine plină de curaj:„Un salcâm privi spre munte / Mândru ca o flamură”, dar această atitudine este privită cu o undă de umor: „Solzii frunzelor mărunte / S-au sburlit pe-o ramură”. Coţofana joacă rolul unei femei, preocupată de comentarea veştilor: „Mai târziu, o coţofană /Fără ocupaţie /A adus o veste-n goană /Şi-a făcut senzaţie”. Fricoşii sunt personificaţi prin ciulinii care „Fug, cuprinşi de panică”, sau prin frunzele care „au pornit-o peste luncă”, ca şi oamenii în bejanie. Tipul demagogului politic este reprezentat printr-un lăstun, care „în frac, apare /Suspe-un vârf de trestie /Ca săţie-o cuvântare /în această chestie”. Eretele joacă rolul unui poliţist, care vine în recunoaştere: „Când de-odată un erete, /Poliţai din naştere, /Peste baltă şi boschete / Vine-n recunoaştere”. Ţânţarul reprezintă un tip uman coleric:„Un ţânţar, nervos şi foarte /Slab de constituţie, /In zadar vrea să ia parte /Şi el la discuţie”. Procedeul este generalizat, fiindcă vrăbiile „alarmate”ies din şanţuri, în timp ce un pui de cioară îi aruncă unui bâtlan altă „veste stranie”. Dalia „Ca o doamnă din elită / îşi îndreaptă talia. „O gărgăriţă îşi caută bărbatul plecat în costum de ginere şi-1 găseşte „Mort de inaniţie. „Buruienile vor să se facă schivnice, în timp ce rumenele lobode vor să trăiască slobode. O păstaie de sulcină face explozie de emoţie, sugerând reacţia unei fete. O libelulă, delicată ca o balerină, face graţii pe un vârf de campanulă. Toate elementele acestui univers mărunt îşi exagerează importanţa, în raport cu omul şi cu lumea; nu privesc situaţia reală cu luciditate; preocupările lor devin astfel ridicole, iar situaţia lor devine şi mai tragică, fiindcă nu pot influenţa cu nimic venirea toamnei. De aceea poetul arată, în final, adevărata faţă plină de tristeţe a unui suflet sensibil, care le închină „de drag la toate /Câte-o strofă lirică”. Această tristeţe este provocată de destinul lor tragic: „Dar când ştiu c-o să vă- ngheţe /Iama mizerabilă, /Mă cuprinde o tristeţe /Iremediabilă”… 2. Rapsodii de toamnăeste un poem epic, adică o creaţie de relativă întindere, care oscilează între solemnitate şi parodie, între lirism şi ironie. Ca specie literară, rapsodia datează din antichitate, când era o creaţie

Upload: boghiu-catalina

Post on 16-Nov-2015

405 views

Category:

Documents


45 download

DESCRIPTION

comentariu

TRANSCRIPT

Comentariu: George Toprceanu Rapsodii de toamnOn 22 august 2014, inLimba romn, by Gheorghe1. George Toprceanu aduce n literatura noastr, cu volumele sale de versuri:Parodii originale, Balade vesele i triste, Migdale amare,o poezie tradiional, realist, delicat, fiind definit, de criticul Constantin Ciopraga, dreptumorist sentimental.nRapsodii de toamn,viaa social este prezentat printr-o alegorie. Se realizeaz permanente i subtile personificri, prin care tipurile umane, cuvintele, gesturile, atitudinile omeneti sunt puse pe seama florilor, gzelor, psrilor, pentru ca spiritul critic i incisiv al autorului s nu rneasc sensibilitatea social. Astfel, la vestea venirii toamnei, salcmul adopt o atitudine plin de curaj:Un salcm privi spre munte / Mndru ca o flamur,dar aceast atitudine este privit cu o und de umor:Solzii frunzelor mrunte / S-au sburlit pe-o ramur.Coofana joac rolul unei femei, preocupat de comentarea vetilor:Mai trziu, o coofan /Fr ocupaie /A adus o veste-n goan /i-a fcut senzaie.Fricoii sunt personificai prin ciulinii careFug, cuprini de panic,sau prin frunzele careau pornit-o peste lunc,ca i oamenii n bejanie. Tipul demagogului politic este reprezentat printr-un lstun, caren frac, apare /Suspe-un vrf de trestie /Ca sie-o cuvntare /n aceast chestie.Eretele joac rolul unui poliist, care vine n recunoatere:Cnd de-odat un erete, /Poliai din natere, /Peste balt i boschete / Vine-n recunoatere.narul reprezint un tip uman coleric:Un nar, nervos i foarte /Slab de constituie, /In zadar vrea s ia parte /i el la discuie.Procedeul este generalizat, fiindc vrbiilealarmateiesdin anuri, n timp ce un pui de cioar i arunc unui btlan altveste stranie.DaliaCa o doamn din elit / i ndreapt talia.O grgri i caut brbatul plecat n costum de ginere i-1 gseteMort de inaniie.Buruienile vor s se fac schivnice, n timp ce rumenele lobode vor s triasc slobode. O pstaie de sulcin face explozie de emoie, sugernd reacia unei fete. O libelul, delicat ca o balerin, face graii pe un vrf de campanul.Toate elementele acestui univers mrunt i exagereaz importana, n raport cu omul i cu lumea; nu privesc situaia real cu luciditate; preocuprile lor devin astfel ridicole, iar situaia lor devine i mai tragic, fiindc nu pot influena cu nimic venirea toamnei. De aceea poetul arat, n final, adevrata fa plin de tristee a unui suflet sensibil, care le nchinde drag la toate /Cte-o strof liric.Aceast tristee este provocat de destinul lor tragic:Dar cnd tiu c-o s v-nghee /Iama mizerabil, /M cuprinde o tristee /Iremediabil2. Rapsodii de toamnesteun poem epic, adic o creaie de relativ ntindere, care oscileaz ntre solemnitate i parodie, ntre lirism i ironie. Ca specie literar, rapsodia dateaz din antichitate, cnd era o creaie epic, recitat de un rapsod, acompaniat de olir sau de o citer. Caracterul narativ al rapsodiei, accesibilitatea, oralitatea i-au dat lui George Toprceanu posibilitatea s realizeze o creaie, care i-a adus o popularitate comparabil cu cea a lui Vasile Alecsandri sau Dimitrie Bolintineanu.Tema naturii nu este nou, fiindc ea a fost dezvoltat n poezia romneasc de Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, George Cobuc, Octavian Goga, Alexandru Macedonski. Caracterul epic i ironic al poemului rezult nu att din succesiunea unor tablouri, ct mai ales din felul n care utilizeaz alegoria, din umanizarea elementelor naturii. Aceasta face ca tema, ideea, conflictul, subiectul s aib un caracter romantic, fiindc sunt structurate pe sentimentul naturii, fiindc exprim duioia i tristeea, dar, n acelai timp, ele redau aspecte din viaa social. Toamna devine i ea un personaj uman, dar, n acelai timp, o zn din basm, adic un personaj izvort din mitologia naional, deci un personaj fantastic, romantic:S-a ivit pe culme Toamna, / Zna melopeelor, /Spaima florilor i Doamna /Cucurbitaceelor.Fantasticul este cuprins pe de-o parte n imaginea subtil a toamnei, care,Ca-ntr-un nimb de glorie ipoartHaina iluzorie.Ea st n centrul acestei alegorii a naturii, n care florile, gzele, psrile au o deosebit capacitate de comunicare, dovedind dubla intenionalitate a autorului: una satirico-social i una afectiv-romantic.Imaginea libelulei este, n acest sens, un exemplu edificator. Este comparat cu un balaur:Mic, cu solzi ca de balaur, / Trupul lin se clatin.Autorul subliniaz, prin contrast, o apropiere de mitul popular, dar i o intenionalitate ironic. Imaginea utilizeaz i elemente de tip simbolist:Juvaer de smal i aur / Cu sclipiri de platin.Romantic este i reacia buruienilor:Se vorbir pe optite / S se fac schivnice.Alegerea mselariei ca stare aduce nota de ironie i umor, adic intenionalitatea critic realist. Reaciile gzelorSere-ncep idileleSugereaz incontiena social i sunt n contrast cu cele ale florii-soarelui, care se sperie:C-au s-i cad n rn / Dinii, de mizerie.Valoarea textului i trage seva din aceast profund sintez ntre romantism, realism i simbolism, care fac, din George Toprceanu, un poet clasic, dar i modern.3.Rapsodii de toamnne dezvluie dragostea fa de natur a lui George Toprceanu, care-i ascunde aceast sensibilitate romantic sub o masc ironic:Gze,flori ntrziate! /Muza mea satiric / V-a-nchinat de drag la toate / Cte-o strof liric.Refugiul n natur este specific unui temperament romantic, este specific unui poet delicat, care nu poate accepta conflictele i contradiciile vieii sociale, fa de care are o profund atitudine critic. Eroul liric al textului este poetul care noteaz reaciile sale indirect, prin reaciile elementelor naturii. Delicateea poetului se exprim prin descrierea libelulei, prin finalul ncrcat de melancolie. La baza alegoriei se gsete, de fapt, sentimentul dragostei fa de natur. Accentele sale critice i ironice ne dausemnul inteligenei sale, iar tristeea, cu care mediteaz la destinul tragic al gzelor i florilor, nu este comparabil cu cea a lui Mihail Eminescu, dinMai am un singur dor,fiindc nu atinge profunzimea acestuia i fiindc sublimeaz melancolia n umor.Raportul dintre poet i natura patriei se exprim ntr-un mod subtil, pe baza sentimentului patriotic, ascuns cu grij sub masca ironiei, pentru a nu prea ridicol ntr-o lume dominat de interese meschine i de avariie.Sufletul romantic al lui Eminescu nu mai exista n perioada interbelic. Gsim, nRapsodii de toamn,o gradare a evenimentelor de laA trecut nti o boare la Svonul prin livezi coboar,la emoiapstii de sulcin,la regretele petuniilor, la spaima florii-soarelui, la hotrrea buruienilor de a se clugri i pn la alaiul de frunze moarte al toamnei. Se cuprinde, de fapt, drumul de la via la moarte, de la var la iarn, ca o exprimare a maturitii artistice, pe care a atins-o poetul.El tie s mbine tragicul cu ironia, delicateea cu critica social, tradiia cu modernismul, realismul cu romantismul, simplitatea cu originalitatea, tririle proprii cu cele ale gzelor. El tie s ascund o elegie ntr-o rapsodie, un pastel ntr-o satir, fantezia n realitatea concret.4. Stilul lui George Toprceanu se caracterizeaz prin simplitate i echilibru clasic, prin cuvinte i expresii unice, prin folosirea alegoriei, prin oralitate, prin folosirea neologismelor sau a cuvintelor rare n rim:podgorii contradictorii, melopeelor cucurbitaceelor, glorie iluzorie, campanul libelul, schivnice potrivnice, mtrguna una, mselari stare, inaniie poliie, mizerabil iremediabil, rstoac-provoac, stranie bejanie.Alegoria, ca procedeu poetic, utilizat de George Toprceanu, reia parc procedeul utilizat de poetul popular nMioria.Personificrile:De mirare parc-i ine / Vntul respiraia zna melopeelor, Un salcm privi spre munte, Toate florile optir, petuniile / Stau de vorb ntre ele, Liiele-ncep s strige aula baz mitul comuniunii dintre om i natur. Metaforele au un aspect particular, fiindc au aceeai particularitate, analogia continu cu viaa uman:spaima florilor, zna melopeelor, Doamna cucurbitaceelor.Alte metafore vizeaz o expresie original:Juvaer de smal i aur / Cu sclipiri de platin.Metonimiile au la baz substituia cauz-efect:De emoie o pstaie de sulcin/ A tcut explozie, Floarea-soarelui, btrn, /De pe-acum se sperie / C-au s-i cad n rn /Dinii, de mizerie.Uneori, metonimiile se mpletesc cu alte figuri de stil ca, de exemplu, personificarea:..dalia /Ca o doamn din elit /i ndreapt talia,petuniile se ntreab:Ce nefacem fetelor?,n timp ce autorul consemneaz:Farmec dnd regretelor.Efectul se mpletete, n acelai timp, cu trirea psihologic a eroinelor.Aliteraiile i asonantele sintetizeaz raportul dintre cuvintele care alctuiesc un context:i din papur-l provoac / Cu prelungi aplauze,n care repetiia luipsugereaz zgomotul palmelor. n aliteraiaC-un btlan de batinsugereazzgomotul convorbirii rumoarea.Scriitorul introduce dialogul, interogaia retoric, aluzia, contrastul, pentru a da via acestui poem complex, care justific interpretarea lui ca rapsodie sau ca meditaie, ca poem sau ca pastel, ori ca satir social, adic situndu-1 pe punctul de interferen al mai multor specii literare i al mai multor programe estetice.