Deschide ua cretine

Deschide usa crestineCa venim din nou la tineDrumu-i lung si-am obositDe departe am venit.

Si la Viflaeem am fostUnde S-a nascut Hristos,Si-am vazut pe-a Sa mamaPe care Maria-o cheama.

Cum umbla din casa-n casaCa pe fiul ei sa nasca.Umbla-n sus si umbla-n josCa sa nasca pe Hristos.

Umbla-n jos si umbla-n susCa sa nasca pe Iisus,Mai tarziu gasi apoiUn staul frumos de oi.

Si acolo pe fan josS-a nascut Domnul HristosCete de ingeri coboaraStaulul de-l inconjoara.

Ingerii cu flori in manaImpletesc mandra cununaPe cununa-i scris frumos"Astazi s-a nascut Hristos!"

Care cu puterea SaMantui-va El lumeaSi-de acum pana-n vecieMila Domnului sa fieTuturor cu bucurie!

Colinde de Craciun - origini si traditii

Colindele sunt cele mai importante obiceiuri care se practica si azi incepand din ajunul Craciunului, si pana in ziua de Anul Nou. Din categoria acestora amintim: colindele de Mos Ajun, colindele de Craciun, Steaua, Irozii, Brezaia, Plugusorul, Sorcova, Seara Sfantului Vasile. Colindele amintite, sunt specifice aproape intregului areal romanesc.

Colindele, insotesc unele jocuri mimice (brezaie, capra, calutul) sau sunt comunicate direct de grupurile de colindatori. Tematica acestor colinde imbina aspectele laice cu cele religioase si abordeaza principalele domenii ale vietii satului.

Din punct de vedere al modului de desfasurare, obiceiul de "a colinda" inseamna de fapt a merge din casa in casa cu diferite urari. La colindat participa tot satul traditional, desi efectiv colinda doar copiii si flacaii in cete, barbatii, pana la o anumita varsta, mai nou si fetele, rar de tot femeile si uneori si fete si flacaii impreuna. Gazda casei colindate era intrebata intodeauna daca primeste colinde. Celor care nu primeau colinda li se strigau strigaturi batjocoritoare. Se canta intai colinda la usa sau la fereastra, iar apoi, la cererea gospodarului se intra in casa, unde se canta "colinda cea mare" . Steaua, Irozii si Vasilca se cantau totdeauna numai in casa.

Colindatorii erau rasplatiti cu daruri traditionale.

Colindele copiilor sunt scurte, vestesc sarbatoarea, ureaza belsug in miei, vitei, purcei, pui si cer, in versuri pline de haz, daruri cuvenite: alune pere, mere, colaci. in Oltenia si Tansilvania, copiii, numiti pitarai, atingeau cu bete sau cu nuiele stalpii portilor, usorii usilor de la grajduri si hambare, grinda casei si scormoneau in carbuni pentru a aduce noroc si belsug: Buna-i ziua lui Ajun/ Ca-i mai buna lui Craciun/ intr-un ceas bun!/ Porci grasi unsurosi/ Sa-i manance oamenii sanatosi./ Boi tragatori,/ Stupi roditori,/ Cai incurcatori, / Oile lanoase,/ Vacile laptoase,/Pui de gaina,/ Pui de rata, / Pui de toate animalele,/ Bani si sanatate.

Obiceiul se desfasoara in cete de copii, baieti - mai rar fete - sau in grupuri mixte. Numarul participantilor dintr-o ceata este de doi, patru, cinci copii-la categoria celor mici (de la 3-4 ani pana la 6-7 ani) si de 4, 6, 7, 12 copii la categoria scolarilor (de la 6-7 ani pana la 14-15 ani).

In acelasi sat pot exista unul sau mai multe grupuri de varste diferite. Manifestarea se desfasoara de doua ori-in noaptea de 23 spre 24 decembrie si in zorii zilei de 24 decembrie. Copii se aduna, de obicei, la o casa unde repeta colindele, si odata cu venirea serii isi incep colindatul. Colindatorii poarta traistute atarnate de gat in care pun darurile ce le primesc, iar in mina tin un bat numit, in unele zone, colinda sau pitar. Colinda este facuta, de obicei, din lemn de alun frumos incrustat. Ea este purtata de citiva baieti mai mari din ceata, numiti uneori vatafi, si este folosita, in unele zone ale tarii, pentru scormonirea in cenusa sau in focul din vatra. Actiunea are, in mentalitatea populara, semnificatia de a aduce noroc si belsug in casa gospodarului.

ColindColindelesunt nite cntece tradiionale romneti, anume felicitri (urri) de tip epico-liric, avnd n general ntre 20 i 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datin perpetuat din perioada precretin[1].Colindelenu trebuie confundate cucntecele de stea, specifice srbtorilor cretine de iarn, i nicicolindatulcuumblatul cu steaua[2]. Colindele se cnt n preajmaCrciunuluii Anului Nou[3]. Unele dintre ele au o sumedenie de variante i versiuni, potrivit diferitelor regiuni i graiuri.OriginiIniial, colindele aveau o funciune ritual, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire i belug. Acest obicei era legat fie de nceputul anului agrar (adic de venirea primverii), fie de sfritul su (toamna, la culegerea recoltei)[1]. Pe de alt parte, un scop des ntlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele i de rentlnire cu cei plecai pe trmul cellalt. n acest sens, ele motenesc funciunea srbtorilor pgne aleSaturnaliilor,Calendelorlui Ianuariei aDies natalia Solis Invicti. Peste timp, din semnificaia iniial a colindelor s-a pstrat doar atmosfera srbtoreasc, de ceremonie, petreceri i urri[4].Funcii i tipologiiColindele se clasific n general dup sfera lor tematic. n practic, se deosebesc anumite funcii, corespunztoare destinatarului colindei (de fat, de biat, de negustor, de tineri nsurei, de logodii), a locului de desfurare (la intrarea i la plecarea din cas, de fereastr), sau a momentului (de doliu, de zori). Pornind de la rolul normativ binecunoscut al acestora, se pot descifra mai multe funcii secundare subordonate funciei de baz, care este urarea. ntre funciile secundare cele mai des ntlnite sunt cele de: comunicare, iniiere, ntrire a coeziunii grupului social, protecie, normare, manifestare a sacrului i experimentare a acestuia, onomastice sau catharetice[5].Peste unele colinde s-a suprapus i elementul cretin, regsibil mai ales la refren, ns acest fapt s-a petrecut abia nEvul Mediu, sub influenaBisericii. Acestea conin o sumedenie de scene apocrife, suprapuse peste elemente mai vechi[6].

Scoal gazd din ptu

Scoala gazda din patut,Florile dalbe,Si ne da un colacut,Florile, florile dalbe.

Ca mamuca n-o facut,Florile dalbe,Sita rara n-o avut,Florile, florile dalbe.

Pe cand sit-a capatat,Florile dalbe,Covata i s-a crapat,Florile, florile dalbe.

L-a sfadit mama pe tata,Florile dalbe,Ca no reparat covata,Florile, florile dalbe.

Cand covata o tomnit,Florile dalbe,Cuptorul i s-a urnit,Florile, florile dalbe.

Cand cuptorul o lipit,Florile dalbe,Anul nou a si venit,Florile, florile dalbe.