CLASIFICAREA UNITATIILOR HOTELIERE DIN POLONIA

CAPITOLUL I.

Polonia (polonez Polska), oficial Republica Polon Rzeczpospolita este o ar din Europa Central, care se nvecineaz cu Germania la vest, Cehia i Slovacia la sud, Ucraina i Belarus la est, Lituania, Rusia i Marea Baltic la nord. Are de asemenea o frontier maritim cu Danemarca i Suedia. ntreaga suprafa a Poloniei este de 312.683 km, sitund acest stat pe poziia 69 n lume din punct de vedere al suprafeei. Polonia are o populaie de 38,1 milioane de locuitori, concentrai principal n orae i municipii mai mari, precum capitala istoric Cracovia, i cea actual Varovia. Primul stat polonez a fost creat n anul 966. Teritoriul su a fost similar cu limitele actuale ale rii. n anul 1025, Polonia a devenit regat i n 1569 a cimentat o asociaie de lung durat cu Marele Ducat Lituanian prin unire formnd Republica Celor Dou Naiuni. Republica a fost desfiinat n 1795. Polonia i-a recptat independena n 1918 dup Primul Rzboi Mondial, dar i-a pierdut-o din nou n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, fiind ocupat de forele Germaniei Naziste i Uniunii Sovietice, dup 1945 devenind un stat comunist aflat sub controlul fostei Uniuni Sovietice. n anul 1989, dominaia comunist a fost rsturnat i Polonia a devenit ceea ce este neoficial denumit A treia Republic Polonez. Astzi, este al aselea stat dup populaie n Uniunea European. Este o republic compus din aisprezece voievodate (wojewdztwo). Polonia este membr a NATO, ONU, OECD i a Organizaiei Mondiale a Comerului.

CAP. II: Relieful, fauna, flora si clima Poloniei. Polonia este una dintre cel mai intinse tari din Europa Centrala. Doua treimi din suprafata sa, inspre nord, este acoperita de campie si coline (formate din depozite glaciale). Marea Campie Centrala cuprinde regiunile Polonia Superioara, Silezia Inferioarasi Podlasie. Treimea dinspre sud este alcatuita din dealuri si munti: in SV Muntii Sudeti. Inspre est, la granita cu Cehia, se ridica Muntii Carpati, iar in continuarea lor Muntii Beschizii Apuseni. Cel mai inalt varf din polonia este Rysy (2499 m) in Muntii Tatra. Cel mai lung rau este Vistula, traverseaza pe o lungime de 1069 km intreaga polonie pana la Marea Baltica. Raul Odra este cel de-al doilea rau important ca lungime (742 km) al Poloniei si isi are izvoarele in Cehia. Amintim aici si afluentii lor Bugul si Warta. Relieful constand in campii, paduri, lacuri si pasuni este in general plat, lipsit de denivelari, dar si destul de diversificat, fapt ce permite o dezvlotare propice a turismului in zona. Nu exista lacuri importante pe teritoriul Poloniei, dar in partea de nord sunt cateva lacuri de dimensiuni mai mici de origine glaciara. Lacurile Poloniei, aproape 9300 sunt concentrate in inaltimile Baltice si fasia litorala. Polonia are desemenea, aproape 120 de lacuri artificiale. Aproximativ un sfert din teritoriu este impadurit. Speciile de animale intalnite pe teritoriul Poloniei sunt asemanatoare cu cele din tarile Europei Centrale. CAP. III: Forme de turism. Atractii turistice. Pe langa asezarea geografica a tarii si frumusetea acesteia, la dezvoltarea unui turism de calitate a contribuit si poporul polonez prin ospitalitatea sa. Promovarea satelor turistice in Polonia contribuit la decongestionarea centrelor turistice supraaglomerate, precum si la asigurarea unor conditii de cazare pe gustul turistilor, la preturi convenabile. Satele turistice sunt create din initiativa lovala si trebuie sa indeplineasca cateva conditii minime: cadru natural, climat, cai de acces, cazare corespunzatoare, posibilitati de aprovizionare si servire a mesei, agrement si conditii sanitare bune, camere curate. Pentru o mai buna vizualizare a satelor turistice si totodata pentru scoaterea lor in evidenta, este utilizata o emblema conventionala, care apare atata pe tablitele indicatoare, cat si la gospodariile celor care inchiriaza camere. Promovarea satelor turistice se face prin presa scrisa, radio, televiziune si prin publicarea anuala a unei brosuri de informare a turistilor. Locuitorii care pun la dispozitia turistilor spatii de cazare, primesc credite la mai multe institutii in vederea dezvoltarii gospodariilor. Aceste credite pot fi utilizate si in vederea construirii de noi spatii de cazare, renovarea celor vechi sau pentru imbunatatiarea dotarilor. Totodata, locuitorii din satele turistice sunt sprijiniti prin unele reduceri de impozite pe veniturile realizate din activitati turistice. Aceste facilitati au determinat cresterea numarului de ferme agroturistice. CAP. IV: Resurse turistice Bazandu-se pe formele de relief relativ variate, poporul polonez a stiut cum sa le valorifice pentru a face posibila o dezvoltare infloritoare a turismului. Atat relieful, cat si clima genereaza resurse turistice naturale si antropice. Daca frumusetile reliefului polonez descrise mai sus, diversitatea acestuia, formeaza resurse naturale, statiunile montane si litorale, contributia omului, rod al eforturilor tehnice, formeaza resursele antropice. Statiunile litorale, ce imbina resursele naturale, reprezentate de mare, cu resursele antropice, reprezentate de constructii bine intretinute, isi asteapta vizitatorii cu numeroase atractii turistice. Un exemplu in acest sens, este statiunea Sopot, ce ofera turistilor adevaratul turism litoral, cu servicii in fata carora ridici palaria si te inclini cu respect. In plus, daca vrei, dupa o dimineata de plaja in care poti simtii vantul balticii, poti sa faci o plimbare pe cel mai lung pontotn din lemn din europa 650 m lungime. Si, pentru ca Sopot este un important centru turistic si cea mai renumita statiune balneara de pe litoralul polonez al marii Baltice, tarifele sunt in consecinta: pentru doua persoane de la 250 la 750 zl pe noapte (80-150 Euro). Perioada turistica in polonia este din mai pana in septembrie, iulie si august fiind cele mai aglomerate. In aceste doua luni, plajele baltice sunt pline de turisti, statiunile si spa-urile sunt invadate, iar lacurile Masurian aglomerate de vapoare si vase. Turismul litoral practicat in staiunea Sopot, dar si in alte staiuni litorale are o larga dezvoltare in teritoriu si este practicat pentru cura helioterma.

Muntii Tatra pe de alta parte, ofera nu numai cele mai bune, dar si cele mai frecventate statiuni de schi din regiune. Cea mai cuoscuta destinatie de aici este Zakapane, cunoscuta ca si capitala de iarna a Poloniei. Orasul este si el atragator, combinand traditia muntilor polonezi cu famecul metropolelor vestice. In cazul in care freamatul marilor orase nu le este pe placul turistilor, acestoa pot alege oricand muntii polonezi ce ofera deasemenea statiuni montane private, intime, unde se pot bucura de vacanta in liniste. Un astefel de loc este Szczyrc din muntii Beskid Slaski, in valea pitoreasca a raului Zylca. Cu mai putin de 6000 de locuitori si foarte putine strazi, localitatea este emblema economica si culturala a regiunii. In ciuda apelului sau provincial, Szczyrc are conditii excelente pentru vacante de iarna active, fiind centrul de antrenament al reprezentantilor olimpici polonezi. O alta forma de turism practicat este turismul international care este specific tarilor dezvoltate. El reprezinta deplasarea si calatoria unor persoane in afara granitelor pentru recreere, destindere sau cunoastere. Activitatea turistica internationala se analizeaza pe baza unor indicatori ce exprima cel mai fidel intensitatea, cantitatea si calitatea turismului. Acesti indicatori sunt: nr. Turistilor straini, veniturile anuale, etc. Tot resurselor antropice apartin si obiectivele turistice ce se afla in capitala tarii, frumosul ora Varsovia. De ce ar vrea turistul strain sa viziteze acest oras? Iata cateva argumente ce ar convinge si ce amai neincrezatoare persoana sa petreaca macar cateva zile in acest minunat oras. Desi nu este foarte cunoscuta printre turisti, Varsovia are un Oras Vechi pitor esc, cu o poveste aparte, in care se imbina intr-un mod aproape incredibil, vechile monumente comuniste cu zgarie-norii construiti in ultimii ani. Iata cateva monumente si locuri, ce vor face turistul sa zaboveasca si sa admire. Parcul Lazienski este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Europa. Ocupa o suprafata de 80 ha din centrul orasului si cuprinde Palatul pe Apa, Vechea si Noua Orangerie, Templul Dianei, Templul Egiptean, Castelul Regal, fosta resedinta a monarhilor polonezi. Coloana lui Sigismund este una dintre cele mai faimoase monumente ale Varsoviei si unul dintre cele mai vechi din Europa. Palatul Culturii si Stiintei este cea mai inalta cladire din Polonia si se situeaza pe locul 187 in Topul celor mai inalte cladiri din lume. Cladirea a fost numita initial, Palatul Culturii si Stiintei Iosif Vissarionovici Stalin, dar , odata cu destalinizarea, numele dictatorului sovietic a fost inlaturat. Palatul este la ora actuala centru de expozitii si complex de birouri. Oameni de afaceri, pentru care Varsovia este primul oras, au la dispozitie numeroase muzee, galerii si teatre, dar si restaurante, baruri si cafenele. Un alt oras cu traditi, care merita vizitat este Cracovia. O mica incursiune in tainele orasului va fi suficienta pentru a ne face o idee despre modul in care este el valorificat, ca obiectiv turistic. Simbolul orasului este Rynek Glowny - Piata Centrala, cea mai mare piata medievala din Europa. Dimineata devreme, cand turistii dorm dusi, echipele de salubrizare spala tot, de la banci, pana la trotuare, pentru ca turistii sa vada totul in tonuri cat mai pozitive. Dupa ora 10 forfota incepe. Turistii fie se fotografiaza, fie isi fac siesta la terase, fie aleg o masinuta de golf care sai plimbe prin zonele istorice ale orasului. Cladirile ce inconjoara piata, multe dintre ele foarte vechi, gazduiesc la randul lor institutii prestigioase, precum Muzeul de Istorie a Orasului cracovia, Centrul Cultural international, alaturi de magazine, restaurante, cluburi, cafenele. Fatadele bine intretinute si interesant decorate, arhitectura clasica, avand numeroase elemente inedite, atmosefera placuta, toate fac din Piata Centrala un loc recomandat. In perioada verii, turistii vin aici pentru concerte si festivaluri, iar mai multi localnici aleg sa-si petreaca noaptea Anului nou in Piata. CAP. V: Descrierea cererii si a ofertei turistice Participarea rezidentilor polonezi in turism TABEL I (numar de turisti/milioane) Tipul excursiei Vacante interne Sejur scurt Excursii in strainatate Alte tipuri de excursii 2007 11,4 11,9 3,7 18,8 2008 11,2 13,1 4,2 19,5 2009 10,6 11,5 4,5 18,6

Sursa: Ministerul Turismului din Polonia Numarul de polonezi rezidenti in Polonia care si-au petrecut vacantele pe teritoriul tarii in 2008 a scazut cu 1,72 % fata de anul de reper 2007, scaderea fiind si mai marcanta in 2010, fata de acelasi an de reper, cu 7,02 %. O crestere s-a constat in 2008 fata de 2007 in ceea ce priveste numarul de turisti rezidenti care si-au petrecut sejururi scurte in Polonie, acesta crescand cu 10,8 %, crestere urmata in 2009 de o scadere cu 12,1 % fata de 2008 si cu 3,36 % fata de 2007. Evolutia pozitiva constata, s-a constatat si in cazlu excursiilor in afar granitelor tarii a rezidentilor in perioada 2007-2009. Astfel, in 2008 s-a inregistrat o crestere cu 13,5 fata de anul 2007 si cu 21,62% in 2000 fata de acelasi an de reper 2007. In ceea ce priveste categoria mai vasta a altor tipuri de excursii, anul 2008 a inregistrat o crestere cu ,72 % fata de anul precedent, dar cresterea a fost urmata de o scadere cu 1,06 % in 2009. TABEL II Participarea rezidentilor polonezi la vacante interne pe grupe de varsta (%) Grupe de varsta 16-24 25-34 35-44 45-54 55-64 Peste 65 2007 60 35 39 4 24 21 2008 50 42 36 2 26 22 % 2008/2007 -16,6 +20 -7,69 -5,88 +8,3 +4,76 2009 46 38 32 2 27 23 % 2010/1008 -8 -9,52 -11,11 +3,84 +4,55

Sursa: Ministerul Turismului din Polonia In perioada 2007-2009 s-a inregistrat o scadere permanenta a participarii la turism a turistilor cu varste cuprinse intre 16-22 ani si o evolutie alternativa a celor cu varste intre 25-34 ani. Participarea turitilor cu varste intre 45 si 55 ani au cunoscut initial o scadere in 2008 fata de 2007 (cu5,88%), aceasta ramanand constanta si in 2009. Cresteri au cunoscut turistii cu varste peste 55 ani, in medie cu 6,55 % in 2008 si cu 4,19 % in 2009. TABEL 3 Sosiri de turisti rezidenti polonezi in toate tipurile de destinatii turistice pe tipuri de unitati. Unitati de 2007 2008 % 2009 % cazare 2008/2007 2009/2008 Hoteluri*** 8.489 6.020 -29,1 26.980 +348,1 ** Hoteluri*** 328.1591 368.070 +12,16 314,483 -14,56 * Hoteluri*** 1.832.393 1.332.796 -27,26 1.824.033 +36,85 Hoteluri** 1.148.861 933.160 -18,78 1.154.314 +23,7 Hoteluri* 876.128 551.719 -37,02 666.730 +20,85 Moteluri 341.77 254.257 -25,6 275.866 +8,5 Centre de 2.028.263 1.763.821 -13,03 1.799.444 +2,1 vacanta Internate 185.976 165.461 -11,03 168.510 +1,84 scolare Vile/case de 668.150 530.517 -20,6 162.854 -69,30

vacanta inchiriate Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente Anul 2008, comparativ cu anul anterior, 2007, a cunoscut in medie o scadere a numarului de sosiri de turisti polonezi in toate tipurile de destinatii turistice (exceptand hotelurile de patru stele care au inregistrat o crestre de 12,16 % a acestora), insa anul urmator, 2009, a inregistrat o crestere in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati. O crestere consistenta in anul 2009, de 48,1 % a reprezentat-o numarul de turisti polonezi cazati la vile/case de vacanta inchiriate. TABEL IV Innoptari ale turistilor rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati Unitati de cazare 2007 2008 % 2009 2008/2007 Hoteluri*** 12.526 8.792 -29,81 12,417 ** Hoteluri*** 523.914 484,225 -0,92 492.349 * Hoteluri*** 3.138.365 2.312.726 -26,31 2.832.459 Hoteluri** 2.067.703 1.645.401 -20,42 2.003.562 Hoteluri* 1.843.489 1.236.411 -32,93 1.700.273 Moteluri 527.608 356.046 -32,5 392.004 Centre de vacanta 15.743.647 13.203.239 -16,14 13.497.382 Internate scolare 2.454.421 1.909.753 -22,19 2.121.394 Vile/case de 3.487.651 2.291.255 -34,30 2.987.100 vacanta inchiriate

% 2009/2008 +41,23 +1,67 +22,5 +21,76 +37,5 +10,09 +2,23 +11,08 +30,36

Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente Tendinta de scadere s-a inregistrat si in cazul innoptarilor turistilor rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati, in 2008 comparativ cu anul 2007, insa media innoptarilor acestora a crescut in anul 2009 comparativ cu anul anterior, cea mai mare crestere (+41,2 %), fiind inregistrata tot in cazul hotelurilor de cinci stele. TABEL V Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice pe luni si trimestre. 2007 2008 % 2009 % 2008/2007 2009/2008 TOTAL 3.561.797 2.574.151 -27,72 3.117.146 +21,09 Primul trim. 642.993 520.248 -19,08 450.989 -13,31 Ianuarie 184.948 153.108 -17,22 131.329 -14,22 Februarie 195.345 150.200 -23,11 136.447 -9,15 Martie 262.700 216.940 -17,41 183.213 -15,54 Al doilea trim 1.050.485 925.020 -11,94 935.605 +1,14 Aprilie 285.761 232.744 -18,55 236.737 +1,72 Mai 372.217 335.129 -9,96 339.403 +1,28 Iunie 392.507 357.147 -9 366.465 +2,61 Al treilea trim. 1.213.473 1.128.883 -6,97 1.143.311 +1,28 Iulie 416.022 388.338 -6,65 397.970 -2,48

August Septembrie Al patrulea trim. Octombrie Noiembrie Decembrie

457.730 339.721 654.846

402.657 337.888 0

-12,03 -0,54 -

398.543 346.798 587.241

-1,02 -2,63 -

286.752 258.166 202.048 180.625 166.047 148.450 Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente

Cel mai important numar de sosiri in Polonia ale turistilor non-rezidenti s-a inregistrat, cum era de asteptat, in trimestrul al treilea in toti cei trei ani studiati, luna in care acestia au fost cei mai numerosi fiind august. Anul 2008 a cunoscut o scadere vizibila a numarului de turisti non-rezidenti iregistrati in Polonia, pentru ca anul urmator, 2009, sa cunoasca o crestere incepand cu trimestrul al doilea. TABEL VI Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile d eunitati turistice, pe tari in anul 2009. TOTAL HOTELURI ALTE UNITATI DE CAZARE Germania 1.050.520 846.184 204.6 Ucraina 207.552 89.316 118.236 USA 184.538 166.666 17.872 Marea Britanie 177.181 152.063 25.118 Franta 124.816 100.798 24.018 Rusia 121.381 83.191 38.190 Italia 109.726 93.119 16.607 Suedia 97.938 84.869 13.069 Israel 92.857 86.734 6.123 Olanda 90.952 67.271 23.681 Danemarca 86.772 70.604 16.168 Lituania 54.249 30.051 24.198 Austria 49.711 42.799 6.912 Cehia 45.944 31.066 14.878 Belgia 40.312 32.181 7.585 Norvegia 40.087 35.105 4.983 Elvetia 35.981 32.181 3.010 Finlanda 34.595 29.603 4.992 Spania 33.016 28.131 4.885 Japonia 30.631 27.466 3.165 Ungaria 26.177 15.879 10.298 Estonia 21.082 6.146 14.936 Canada 17.666 14.268 3.398 Slovacia 17.620 11.132 6.448 Romania 13.236 7.240 5.996 Moldova 11.238 5.059 6.179 Bulgaria 9.298 6.220 3.078 Australia 9.091 5.910 3.181 Portugalia 8.113 7.458 655 Irlanda 7.827 5.763 2.064 Grecia 6.043 5.310 733 Altele 159.097 137.358 21.739

Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente Cea mai mare pondere de sosiri in Polonia, in anul 2009, a fost reprezentata de turistii de nationalitate germana (1.050.520 persoane), acestia fiind cazati inmare parte (80,5%) in hoteluri de una sau mai multe stele. Turistii de nationalitate greaca au intrat in numar relativ mic (6.043) in Polonia in anul 2009. Majoritatea turistilor ucrainieni (56,9 %) si estonieni (70,82 %) sositi in anul 2009 in Polonia au preferat alte forme de cazare decat hotelurile. Numarul turistilor romani intrati in Polonia in anul 2009 a fost de 13.236. TABEL VII Durata medie a sejurului [zile]: 2007 2008 Nr.innoptari turist 29.799.24 23.447.848 Nr.total turisti 10.979.989 8.261.052 Durata medie 2,71 2,83 sejurului Dms-zile Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente

2009 26.038.940 8.905.018 2,92

TABELUL VIII Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu populatia si cu suprafata Poloniei. 2007 2008 2009 Nr.total turisti 10.979.989 8.261.052 8.905.-18 Populatia poloniei 39.000.000 39.000.000 30.000.000 Suprafata poloniei 312.680 312.680 312.680 Dp[loc.] 0,2815 0,2118 0,2283 Dt [km] 0,3511 0,2642 0,2847 Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente TABEL IX Turism receptor si turism emitator in perioada 2007-2009, pe luni, in cazul Poloniei (milioane de turisti inregistrati la granita). 2007 2008 2009 2007 2008 2009 Ianuarie 3.303 3.212 3.680 5.562 5.311 5.744 Februarie 3.516 2.949 3.874 5.911 4.951 6.268 Martie 3.545 3.701 3.996 7.116 6.856 7.073 Aprilie 3.782 3.764 4.664 7.351 6.706 7.496 Mai 4.210 4.473 4.740 7.786 7.479 7.119 Iunie 4.232 4.890 4.907 7.385 7.305 7.156 Iulie 5.530 6.711 6.642 8.768 9.090 8.627 August 5.772 7.989 6.814 8.891 9.328 8.303 Septembrie 4.275 4.775 4.644 7.550 8.090 6.927 Octombrie 3.857 4.307 4.300 8.368 8.736 7.290 Noiembrie 3.616 4.138 3.946 7.164 7.562 6.269 Decembrie 3.687 4.186 4.473 6.741 7.704 6.243 TOTAL 49,3 55,1 56,7 88,6 89,1 84,5 Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente TABELUL X Numar de paturi toate tipurile de unitati de cazare. 2007 2008 Total in hoteluri 90.178 91.853

2009 91.853

Hoteluri***** 621 523 Hoteluri**** 9.747 11.270 Hoteluri*** 39.511 40.674 Hoteluri** 19.982 22.015 Hoteluri* 20.938 17.371 Moteluri 6.619 5.842 Pensiuni in statiuni 23.792 22.590 balneo-climaterice Cabane montane si 5.168 4.326 refugii Internate scolare 43.460 36.116 agroturism 5.509 7.172 Altele,neclasificate 48.777 79.991 Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente

614 13.002 42.614 24.075 19.640 6.199 24.739 6.004 39.015 9.042 100.056

In ceea ce priveste numarul de paturi, in toate tipurile de unitati de cazare din turismul polonez, acesta a fost in permanenta crestere in intervalul 2007-2009, o scadere fiind inregistrata in 2008 la numarul de locuri din hotelurile cu cinci stele, provocata fiind de reducerea numarului de hoteluri de cinci stele de la trei la unul singur.

CAP. VI: Potentialul turistic al Poloniei Polonia beneficiaza de un numar mare de castele medievale, o baza de sustinere a turismului, si implicit a economiei poloneze, acestea atragnd un numar impresionant de turisti anual. Principalele orae ale Poloniei sunt Varovia si Cracovia. Obiective turistice Palatul Regal , admirabil reconstruit dup planurile originale. Adpostete adesea expoziii si galerii de arta. Palatul Culturii i tiinei , construit dup modelul arhitectural al Universitii din Lomonosov din Moscova, situat chiar n centrul oraului, ofer o panoram superb asupra Varoviei celor care urc pe terasa cldirii. Mergeti cu liftul pana la etajul 30 al Palatului Culturii si Stiintei, unde se afla o punte de observatie ce va ofera privelisti panoramice ale Varsoviei. Aceasta cladire a fost daruita Poloniei in 1953 de Stalin, ca simbol al "prieteniei polonezo-sovietice". Muzeul Rscoalei din Varovia , unul dintre c ele mai frumoase muzee din ar . Muzeul Revolta Varsoviei va ofera experiente educationale si interactive prin filme, marturii si artefacte din vremurile in care locuitorii Varsoviei erau activisti ai miscarii de rezistenta. Parcul azienski i Palatul , ofer o incursiune interesant pe terenurile imperiale ale Poloniei de altdat. Plimbarea pe aleile parcului prilejuiete frecvente ntlniri cu veverie, foarte prietenoase cu turitii.

Piaa orasului vechi , strjuit de statuia Sirenei, simbolul Varoviei. Aici gsiti cele mai multe magazine si tarabe de suveniruri, sau putei opta pentru o plimbare cu o crua tras de cai. Cracovia Este unul dintre cele mai vechi i mai mari municipii din Polonia. Situat in Valea Vistulei superioare, oraul port, vizitat cu ncntare de peste 4 milioane de turiti este unul din putinele locuri in care inestimabilele opere de arta, adunate vreme de veacuri, nu au fost distruse in timpului rzboi mondial. In anul 1364 a fost nfiinat aici prima universitate din Polonia Universitatea Jagellona la care s au format personalitai de seam. Astzi, Cracovia considerat cel mai frumos ora din Polonia i adaug la blazonul ndelungatei sale existente, atributul de capitala a artei si tinereii. In lunile mai -iunie, in timpul anualelor Zile ale Cracoviei, are loc aici Juvenalia, un carnaval studenesc in care tinerimea universitara susine examenul la ... talent si inovaie artistica. n mod tradiional Cracovia a fost considerat ca fiind unul dintre municipiile importante ale Poloniei din punct de vedere artistic, cultural i tiinific. Reprezint totodat fosta reedin a regilor polonezi i este considerat de muli ca fiind inima Poloniei. Cracovia este de asemenea un important centru turistic, fiind inta a peste 7 mil. de turiti anual. Pozna un ora suprinztor prin diversitatea stilurile arhitecturale ale bisericilor, caselor, muzeelor. Centru economic i cultural important, a dobndit faim datorit trgurilor de meteugari care atrag foarte muli turiti. Wrocaw este unul dintre cele mai captivante orae ale Europei Centrale, deseori fiind considerat o versiune n minitur a oraului Praga. Numeroase cldiri n stil gotic capteaz privirile turitilor. Alte atractii turistice Pe colina Wawel, situat deasupra Vistulei, se nal cel mai frumos si cel mai vizitat complex arhitectonic apa rinnd fostei reedine regale : Castelul Wewel i catedrala fortificat Wawelska. Castelul Wawel , iniial gotic, a fost transformat intr

o reedin regal impuntoare n stilul Renaterii. E dificiul a jucat rolul de palat prezidenial al monarhilor polonezi, loc de ncoronare si necropola a regilor. A stzi castelul adpostete Colecia Naional de Art, alctuit din esturi tapiserii brodate cu fire de aur, pictura, ceramica, o impresionanta colecie de arme, precum si Tezaurul Coroanei, care cuprinde sabia de ncoronare a regilor polonezi si, poate lucrul cel mai insolit, o colecie de obiecte orientale, dintre care cea mai remarcabila este colecia de corturi, una dintre cele mai bogate din lume. Catedrala Wawelska a fost locul de ncoronare al regilor Poloniei, corpul gotic al bisericii fiind nconjurat ulterior de 18 capele, in stilul renascentist si baroc. Catedrala poseda cel mai mare clopot din Po lonia, numit al lui Sigismund . Muzeul Chihlimbarului, Castelul Lublin si Capela Sfanta Treime, Turnul inclinat, Curtea lui Artur, Palatul Wilanow, Gradina Zoologica, Muzeul de Istorie al Varoviei CAP. VII: Oferta turistica Principalele atractii turistice Vizitati Varsovia, unde centrul istoric a fost renovat dupa planurile originale, vizitati Muzeul de Istorie si magazinele de antichitati vizitati conacul in care s-a nascut Frederick Chopin. Atractiile includ un parc atragator, recitaluri pe timpul verii si obiecte de mobilier si instrumente muzicale din secolul XIX, vizitati piata in stil renascentist din Zamosc , unul dintre multele locuri din Polonia listate ca patrimoniu mondial de catre UNESCO. Treceti prin Poarta Cracoviei care este considerata a fi un simbol arhitectural al orasului Lublin si este intrarea principala in centrul istoric. De asemenea, adaposteste un muzeu de istorie. Cufundati-va in centrul istoric al Cracoviei. In mijloc se afla cea mai mare piata din Europa si cladirea primariei. Tot in Cracovia, vizitati Universitatea Jagiellonski , una dintre cele mai vechi din Europa. In fostul cartier evreiesc Kazimierz se afla Sinagoga Remuh . Descoperiti mina de sare Wieliczka . Dintre cei 359km de coridoare, 2km sunt accesibili vizitatorilor. Traseul turistic

merge pana la 135m adancime si cuprinde camere impresionante, basoreliefuri, candelabre si o capela sculptata in sare. Admirati icoana miraculoasa a Fecioarei Indoliate din complexul manastiresc urias Jasna Gora din Czestochowa, la 100km nord de Cracovia. Cautati cele 100 de poduri din orasul Wroclaw. Alte atractii includ primaria, Muzeul Etnografic din Palatul Regal si catedrala de pe Ostrow Tumski (Insula Catedrala). Indreptati-va spre Gdansk pentru a vedea cea mai mare biserica gotica din lume bazilica Sf Maria . Statiunea de litoral din apropiere, Spot, are cel mai lung ponton din Europa (500m). La scurta distanta se afla peninsula Hel, regiunea lacurilor Kashubian si castelele teutonice de la Malbork si Gniew .Vizitati orasul medieval Torun si centrul sau istoric in stil gotic. Faceti drumetii in parcurile nationale si rezervatiile naturale ale Poloniei Parcul National Kampinos se afla langa Varsovia. Mai departe, Parcul National Bieszczady face arte din lantul muntos Carpati. Parcul National Bialowieza este unul dintre ultimele refugii ale bizonului european. Mergeti la schi sau catarari alpine in Muntii Tatra. Zakopane este un centru pentru alpinism si sporturi de iarna, care va ofera si o atmosfera de poveste - case din lemn si pocalnici care inca mai folosesc portul traditional. Vizitati valea Koscieliska, muntele Kasprowy Wierch si lacul glaciar Morskie Oko.Relaxati-va pe plajele coastei Pomerania Kolobrzeg sau Leba. Plaja are legatura cu Parcul National Slowinski , faimos datorita dunelor e nisip ce se muta in fiecare an cu cativa centimetri. Aduceti un omagiu victimilor holocaustului la lagarul de concentratie Auschwitz-Birkenau, la 70km de Cracovia.

Turismul si economia in ROMANIA n ceea ce priveste economia Romniei, sectorul serviciilor a fost cel mai dinamic factor care a contribuit la economia tarii, dupa cum sugereaza Institutul National de Statistica si Studii Economice (INSSE): sectorul serviciilor a fost de aproximativ 15 ori mai mare ca valoare n 1997 dect n 1993. Datele INSSE arata ca turismul a reprezentat unul din cele mai mari parti ale industriei de servicii n 1997 cu o valoare de 716 bilioane lei. S-a estimat ca, n acelasi timp, turismul a contribuit cu 5,2% la Produsul Intern Brut al tarii n 1999, nsemnnd 17.250 bilioane lei.

ncasarile valutare din turismul international au fost de 780 milioane de dolari n 2003, n timp ce n 2002 acestea au nsumat 600 milioane dolari. Conform datelor statistice, cresterea nregistrata a fost de 177,8% n anul 2003 fata de 1999 si de 14.4% fata de anul 2002. Ponderea turismului n PIBul romnesc a fost de 3,5% n 2003 fata de 3,2% n 2002, iar numarul turistilor care au vizitat Romnia a crescut n 2003 cu 16,7% fata de anul 2002. n conformitate cu World Travel & Tourism Council9, n 2004, industria turistica din Romnia a generat 170,934 bilioane lei (US$4.753,6 mil.) din activitatea economica. Impacturile directe ale industriei includ 117.829 de slujbe, reprezentnd 1,2% din totalul pietei de munca si 29.583,1 bilioane lei (US$822,7 mil.) din produsul intern brut, echivalentul a 1,4% din totalul PIB. Serviciile turistice sunt prevazute sa creasca la 502.893 bilioane lei pna n 2014, iar cererea de servicii turistice se asteapta sa creasca cu 5,4% pe an pna n 2014. Efectele indirecte ale industriei turismului sunt reprezentate de 490.607 de slujbe (5% din totalul pietei de munca); 124.757 bilioane lei (US$3.469,4 mil.) din PIB, echivalentul a 5,9% din totalul PIB; 38.335,6 bilioane lei (US$1.066,1 mil.) din exporturi, servicii si comert (6,4% din totalul exporturilor); 36.365,3 bilioane lei (US$1.011,3 mil) din capitalul investit (8,2% din totalul investitiilor) si 3.843,6 bilioane lei din cheltuielile guvernamentale, echivalentul a 3,2% din acestea. Pna n 2014, numarul slujbelor din serviciul turistic ar trebui sa totalizeze 531.696, respectiv 5,4% din totalul slujbelor. Industria serviciilor turistice din Romnia se asteapta sa creasca la 88.067,6 bilioane lei (US$1.399,3) pna n 2014, iar contributia economica a serviciilor turistice va creste de la 5,9% n 2004 la 6,4% n 2014. Sectorul turistic a contribuit cu 1,4% la PIB (29.583,1 bilioane lei) n 2004 si se asteapta sa creasca la 88.067,6 bilioane lei pna n 2014. Contributia serviciilor turistice la economia tarii va creste de la 5,9% n 2004 la 6,4% n 2014. Turismul personal al Romniei este estimat la 72.422,7 bilioane lei (US$2.014 mil) sau 4,2% din totalul consumului individual n anul 2004. Pna n 2014 acesta ar trebui sa ajunga la nivelul de 217.304 bilioane lei. Turismul n scop de afaceri este estimat la 19.967,1 bilioane lei (US$555,3 mil) n anul 2004, cifra ce va creste la 58.787,0 bilioane lei (US$ 934,1 mil). Sosirile turistice Sosirile turistice n Romnia au fost de 5.264 n 2000, reprezentnd o scadere de 3,32% n comparatie cu 1995 (5445).Totusi, sosirile n Romnia din tari precum Bulgaria, Iugoslavia si Ucraina au scazut n perioada 1995-2000. Sosirile turistice internationale n Romnia au crescut de la 2.757 n 1995 la 3.274 n 2000, fapt ncurajator pentru turismul romnesc, dupa cum si intrarile vizitatorilor straini n tara au crescut n perioada 2001-2003: Germania (10,6%), Marea Britanie (5,1%), Italia (5,0%), Belgia (3,5%), Austria (3,4%). Principalul motiv al vizitelor sunt petrecerea timpului liber, urmat de calatorii n tranzit, n scop de afaceri sau excursii de cte o zi. Destinatiile favorite ale englezilor n Romnia sunt: Delta Dunarii, Marea Neagra, Maramures si tratamentele balneare. Americanii prefera orasele medievale din Transilvania, Bucurestiul, turismul rural si Castelul Bran. Principalele destinatii ale germanilor sunt litoralul si tratamentele balneare, iar italienii prefera Nordul Moldovei, Bucurestiul, Marea Neagra, Delta Dunarii si Valea Prahovei.

ntre 1995 si 2001 numarul sosirilor n unitatile de cazare din Romnia a scazut cu peste 31%. Aceasta tendinta negativa a continuat nencetat din 1991, n special datorita decaderii competitivitatii infrastructurii turistice romnesti, n contextul cresterii capacitatii de a calatori a turistilor romni, ca urmare att a liberalizarii intrarilor n tarile UE, ct si cresterii capacitatii turistilor romni de a cheltui pentru activitatile turistice. Fata de anul 1989, numarul nnoptarilor n unitatile de cazare, att al turistilor romni ct si al turistilor straini, a scazut sub jumatate. ncepnd cu anul 2000 a aparut o crestere a numarului de nnoptari n ceea ce priveste turistii straini, dar nnoptarile turistilor romni se mentin nca pe o panta descendenta. Singurul sector turistic care a manifestat tendinte pozitive a fost turismul balnear, ale carui semne de redresare s-au manifestat ncepnd cu anul 1998. n ceea ce priveste turismul international, n ultimii zece ani numarul de vizitatori nregistrati la frontiera Romniei a scazut cu 17,1 %. Aceasta scadere a fost nregistrata ca urmare a introducerii vizelor pentru cetatenii din Republica Moldova si Ucraina, si a razboiului din Iugoslavia. Din 2001 turismul international a nregistrat tendinte pozitive. 95% din turistii straini provin din tari europene Germania, Italia si tari vecine ca Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Ucraina. Jumatate dintre turistii straini vin n Romnia pentru petrecerea vacantei, iar cealalta jumatate pentru afaceri. Indicatorul sosiri pentru vizitatorii din tarile Uniunii Europene a nregistrat o crestere constanta si substantiala n ultimii patru ani de 34,45 %, iar fata de anul 1995 s-a nregistrat o crestere de aproape 52 %. Romnia a nregistrat n 2003 un numar total de 5,6 milioane turisti, dintre care 1,1 milioane turisti straini, ducnd la o crestere cu 14% a ncasarilor valutare din turism. In intervalul de timp cuprins intre 2007-2016, piata turistica din Romania va inregistra o crestere anuala de 7,9%, ocupand locul patru intr-un top mondial realizat de World Travel and Tourism Council, WTTC, dupa Muntenegru, China si India. Pentru 2006, WTTC estimeaza ca piata mondiala a calatoriilor va creste cu 4,6% in termeni reali, pana la 6.500 miliarde USD iar in urmatorii 10 ani se estimeaza o crestere anuala de 4,2%. In acest an, sectorul turistic va reprezenta aproximativ 3,6% din PIB-ul mondial dar, tinand cont si de sectoarele conexe, influentate de turism, aceasta piata va contribui cu 10,3% la formarea PIB mondial. Totodata turismul va contribui la crearea a 2,5 milioane de locuri de munca, pana la 76,7 milioane de posturi, respectiv 2,8% din forta de munca mondiala. Incluzand sectoarele conexe, forta de munca din turism ajunge la aproximativ 8,7% din total, respectiv 234 milioane de angajati. Turismul rural si cultural au devenit, in ultimii ani, o forta a turismului general, extinzanduse cu 15-20 procente anual, mult mai repede dect restul sectoarelor turistice, a declarat presedintele Federatiei Europene a Turismului Agricol si Rural (EuroGites), Klaus Ehrlich, citat de MTI, citata de Rompres si ziarul financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. Turismul agricol si rural au adus venituri de 150 milioane euro anual populatiei rurale pe intregul continent Sectorul a oferit patru milioane de paturi iubitorilor de natura si de traditii rurale,

jucnd un rol crucial in protectia naturii, crescnd astfel mostenirea culturala si dezvoltarea rurala, a declarat Ehrlich. In cazul Romniei, "ca si anul trecut, agroturismul se afla intr-o situatie excelenta, majoritatea turistilor reorientndu-se spre acest mod de a-si petrece vacantele. Probleme cu care se poate confrunta, insa, turistul, in unele zone din tara noastra sunt infrastructura si lipsa de semnal la telefonul mobil", a declarat presedintele ANTREC Romnia, Attila Daragus. Locurile pensiunilor din statiunile rurale vor fi ocupate, in perioada sarbatorilor de iarna din acest an, in proportie de suta la suta, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Agentiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural. Iarna trecuta, peste 90 la suta din locurile disponibile in zonele rurale au fost ocupate de turisti. Capacitatea de cazare pe forme de turism Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistica a Romniei se afla n statiunile de pe litoralul Marii Negre, 16,3% n Bucuresti si orasele resedinta de judet (exclusiv Tulcea), 15,7% n statiunile balneare, 11,5% n statiuni montane, 0,8% n Delta Dunarii si 12,9% din locurile de cazare n alte trasee si destinatii turistice. Romnia dispunea n anul 2002 de 3.250 capacitati de cazare turistica, continnd 105.425 camere care pot gazdui pna la 282.806 persoane. Capacitatile de cazare turistica includ hoteluri, hanuri (moteluri), vile si cabane turistice, pensiuni agro-turistice, campinguri, sate de vacante, bungalouri, tabere de elevi si prescolari si spatii de cazare pe nave. Hotelurile detin cea mai mare pondere n capacitatile de cazare, respectiv 161.528 locuri (57,1%), urmate de taberele de elevi si prescolari cu 41.400 locuri (14,6%), campingurile cu 25.774 locuri (9,1%) si vilele turistice cu 21.205 (7,5%). n ceea ce priveste calitatea facilitatilor de cazare turistica, cel mai mare numar de locuri (58,4%) l detin nivelurile de doua si trei stele, ceea ce indica un nivel mediu al calitatii structurilor de cazare. Nivelurile de o stea si cele neclasificate detin o pondere de 39,1% din numarul camerelor si sunt considerate necompetitive la nivel international. Confortul superior oferit de camerele de patru si cinci stele este foarte mic, de numai 2,5%. Statul detine mai mult de jumatate din structurile de cazare sau unitatile de cazare turistica (53%), reprezentnd 69,8% din capacitatea de cazare a numarului de persoane, iar sectorul privat detine numai 35,3% din unitati, respectiv 19,1% din capacitatea de cazare a numarului de persoane. Avnd n vedere densitatea hotelurilor si a capacitatilor de cazare, zona litoralului, exceptnd Constanta, detine cel mai mare numar de unitati de cazare turistica, respectiv 41,8%. Conform estimarilor World Travel & Tourism Council prezentate n luna martie, tinnd cont de infrastructura disponibila, Romnia va ocupa n acest an locul al doilea n clasamentul mondial realizat din punct de vedere al ratei de crestere a cheltuielilor realizate de vizitatorii straini, dupa Emiratele Arabe Unite. De asemenea, studiul World Travel& Tourism Council (WTTC) estimeaza ca Romnia se va afla n 2007 printre primele 10 destinatii din lume si n ceea ce priveste cresterea reala a produsului intern brut n sectorul turistic si de calatorii, analistii WTTC estimnd un avans de 16,6%. n aceste conditii, tara noastra ar ocupa locul sapte n clasamentul mondial, dupa Kuwait (44%), Angola, Luxemburg, Venezuela, Bahrain si Azerbaidjan.

Raportat la intervalul 2008-2017, studiul World Travel &Tourism Council (WTTC) plasa Rom nia pe locul 10, cu o rata anuala de crestere a acestui indicator de 7,9%. Totodata, numarul de angajati din sectorul autohton de turism si calatorii se va majora n acest an cu 11,5%, respectiv locul opt mondial. World Travel & Tourism Council reuneste 100 de companii mari din industria turistica. Lanturile internationale de hoteluri sunt interesate sa obtina pozitii puternice pe piata locala a hotelurilor, Bucurestiul fiind nca atractiv si prezentnd un mare potential de dezvoltare, comparativ cu alte orase din Europa Centrala si de Est. Investitorii si retelele hoteliere internationale devin tot mai interesati de industria hoteliera locala, ca urmare a lipsei proiectelor de calitate pe celelalte segmente ale pietei, dar si a cresterii numarului de hoteluri de buna calitate, sustine raportul World Travel&Tourism Council (WTTC). Documentul arata ca evolutia pozitiva va fi determinata de intrarea pe piata a unor retele hoteliere, n special pe segmentul de lux, care va nregistra o ascensiune similara cu cea din alte orase ale Europei. Astfel, studiul releva ca alte retele internationale care intentioneaza sa intre pe piata romneasca sunt Kempinsky, Hyatt, Four Seasons sau Sheraton, fapt care conduce la ideea ca segmentul de lux va avea o evolutie buna n urmatorii ani, similara cu a altor piete din Europa Centrala si de Est, n special cele din Praga, Varsovia si Bratislava. Studiul mai arata ca piata hotelurilor va cunoaste o dezvoltare importanta, pe masura ce dezvoltatorii vor finaliza proiecte noi sau lucrari de renovare. De exemplu, releva studiul, n acest an va fi finalizata constructia hotelului de 1.000 de camere construit (...) n sud-estul Capitalei si sunt anuntate lucra ri de reabilitare a hotelurilor Bucures ti Radisson - 424 camere, Continental - 61 camere si Ramada Turist. Turismul montan n Romnia, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita potentialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpatilor. ntre tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de un potential natural ridicat pentru dezvoltare. Pentru ca Romnia sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna este necesara mbunatatirea infrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi prtii de schi cu instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatii si echipamente de producere a zapezii artificiale si de ntretinere a prtiilor), precum si dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire. Cu toate ca turismul rural are o oferta de cazare si alimentatie deosebita, de la cabane si pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele, acest tip de turism nu este bine dezvoltat deocamdata, avnd n vedere ca prezinta o mare cerere pe piata de desfacere turistica, implica investitii reduse si grad de risc scazut si totodata reprezinta o resursa pentru forta de munca rurala. Tintirea pietei In cadrul Uniunii Europene, olandezii se incadreaza in randul popoarelor care calatoresc cel mai mult, participarea olandezilor la vacante fiind de cca. 80% din totalul populatiei (cca. 16 milioane locuitori). Institutul de cercetare a opiniei publice "Continuu Vakantie Ondezoek" aprecia la

inceputul anului 2004 faptul ca in vara anului 2004 numarul olandezilor care vor beneficia de vacante in afara tarii de resedinta se va micsora. Fata de anul 2003 aprecia CVO-, va fi vorba de o scadere cu 500.000 a numarului persoanelor care vor efectua o vacanta lunga in afara tarii de resedinta. Contrar asteptarilor, statisticile recente ale ANVR/NIPO au facut cunoscut faptul ca pana la data de 8 august a.c. numarul inscrierilor pentru vacante a fost cu 1 % mai mare decat in perioada similara a anului trecut. Destinatiile cele mai mult solicitate in aceasta vara au fost cele din categoria "indepartate" (acestea au inregistrat o crestere cu 28%) precum si Turcia (crestere cu 24% fata de perioada similara a anului trecut). La agentiile de turism membre ANVR(similar ANAT in Romania) s-au inregistrat intre 11 iulie si 8 august a.c. un numar de 188.500 inscrieri pentru vacante cu avionul spre destinatii situate in Europa,ceea ce reprezinta cu 17% mai mult decat in perioada similara a nului trecut. De asemenea, olandezii au rezervat si un numar mare de vacante intercontinentale ,acestea inregistrand o crestere cu 60% fata de anul 2003. Numarul deplasarilor pentru vacante cu autocarul a crescut cu 10% fata de anul precedent,preferintele indreptandu-se spre destinatii ca Franta, Marea Britanie, Scandinavia si Cehia. Numarul deplasarilor cu trenul a inregistrat de asemenea o crestere spectaculoasa,cu 30% mai mult fata de perioada similara a anului trecut. Destinatia Spania a fost mai putin solicitata anul acesta. Spre exemplificare, in perioada 11 iulie-8 august numai 44.000 olandezi au calatorit pentru vacante in Spania (crestere cu numai 3% fata de perioada similara 2003) , in timp ce Turcia a fost vizitata de 54.000 olandezi( cu 26% mai mult decat in anul 2003). Cresteri spectaculoase pentru vacantele lungi au inregistrat si destinatiile islamite :Egipt(+38%),Tunisia(+68%),Maroc(+69%) . Mai mult de 4,5 milioane olandezi au rezervat o vacanta organizata la agentiile ANVR pana la data de 8 august a.c.Majoritatea au preferat vacantele cu avionul (cca.48%),urmati de cei care au calatorit cu autoturismul propriu(44%). Destinatia de vacante preferata pentru calatoriile cu autoturismul propriu a fost Franta. Totusi, aceasta a inregistrat o scadere cu 10% pentru acest tip de vacante fata de anul 2003.Foarte mult solicitate in anul 2004 au fost :Scandinavia(+37%),Marea Britanie(+35%),Europa de Est(+15%) , dar si Olanda(+2%). Pentru vacantele in destinatii calde cererea preponderenta afost pentru Turcia(+24%),Egipt(+70%) si Europa de Est (+19%),in detrimentul destinatiilor preferate in anul 2003 si anume Grecia(-7%),Portugalia(-12%) si Spania (-15%). Numarul vacantelor spre destinatii indepartate a crescut uimitor in anul 2004 , destinatiile preferate fiind Africa(+17%), Caraibe(+35%) sau Orientul Indepartat(+39%).* Toate acestea demonstreaza faptul ca piata turistica olandeza se afla intr-o miscare ascendenta, ca isi revine treptat dupa cativa ani de regres si incertitudini, caracteristici de altfel pietei tursitice mondiale. S-a simtit totusi si in acest an(mai putin decat in ultimii 2-3 ani precedenti) influenta recesiunii economice din Olanda asupra pietei turistice de outgoing.

BIBLIOGRAFIE Pasaportul Poloniei, Ghidul tau de buzunar pentru afaceri, Obiceiuri si Etiheta in Polonia, Barbara Szerlip, Grup de Editura si Consultanta in Afaceri, Bucuresti, 2006. Resurse Turistice pe Terra, Vasile Glavan, Editura Economica, 2004 www.intur.com.pl/itenglish/users.htm www.intur.com.pl/itenglish/current.htm www.intur.com.pl/itenglish/accomm.htm